Și te scoală, tu, domn bun

Florile dalbele-s de măru,

Și te scoală, tu, domn bun,
Și dă focu cel mai bun.

Florile dalbele-s de măru

Și scoală şi feții tăi,
Feții tăi, fetele tale.

Că le vine oarecine,
Le vin juni colindători.
Feții, curți să ne deschidă,
Fete, curți să ne măture.
Că ne vine, oarecine,
Ne vin juni colindători.
După juni cine mai vine,
Vine Domnu-i Dumnezeu.
C-un cal alb, îi tot de flori,
Tot de flori şi de viori.
Calul vine tot jucând,
Domnul vine tot cântând.
Da ce cântec îşi cântară,
Asară ș-alaltă sară.
Ziorile

Zîuori, zîuori, dragi zîuori,

Nu grăbiți cu revărsatu.

Că ne-apucă zîua-n satu,

Ș-avem trei cai de furatu:

Unu-i roșu ca focu,

Unu-i negru ca corbu,
Altu-i alb ca zăpada.
Ceață, ceață, negureață,
Ia-te mai de dimineață,
Dinspre deal, dinspre vâlcele,
Dinspre casa mândrii mele,
Dinspre lungul drumului,
Să-i văd coama murgului.
Murguleţ, coamă rotată,
Mai scapă-mi capul o dată,
Că te bag în grajd de piatră
Și-ți dau apă strecurată,
Strecurată prin găleată
Și ovăzu zdruhăitu,
Ca să ții la drum întinsu,
Ca să ții la drum întinsu.
Prundurele, măru-n dalbe

Prundurele, măru-n dalbe, Să-ţi dai hosul1 bucurosu!

Domnului Dumnezeu.

Paște, Nelu, oilele,

Paşte-le, păzeşte-lere.

Dumnezeu mulţeşte-lere,
Când a fost la miez de noapte,
Mare vânt că mi-a bătutu,
Oile s-au spăimântatu.
Dumnezeu le-a auzitu,
Mai în jos S-a pogorâtu
Şi din grai aşa-a grăitu:
Nelu, Nelu, fătul meu,
Dale cui îs oilele?
Dale mele ş-ale Tale!
Fie, Nelu, ş-ale tale,
Numai tu Mie să-mi dai,
La Ispas un pumn de caşu,
La Sânziene un miel frumosu,
Sânzâiene două miele,
Două miele dochişele,
Să fii tu, Nelu, cu ele,
Fii, tu, Nelu, sănătosu,
Precum eşti dalb şi frumosu, 1
Termen cu sens necunoscut.
Viflaimu jidovesc
Viflaimul jidovesc,
S-o născut Domnul ceresc.
Când atunci se năștea,
Irod craiul poruncea.
Veste mare s-auzit,
Cam de către Răsărit
Și-o stea mare s-a ivit,
Din Viflaim o venit.
Și cu ea călătorind,
Trei crai de la Răsărit.
Iară craii cum erau,
Tocmai de la Persia.
Și numele lor erau:
Gașpar, Baltazar și Melchior.
Irod calea lor țiind
Foarte tare ispitind,
Iar craii-nțelepți fiind,
Prin vis poruncă luând,
La Ierusalim s-au dus,
Steaua lor li s-a ascuns
Și lor le-o fost de-o-ntrebare,
De-o naștere, de-un crai mare.
Unde știți că s-a născut,
Un Crai tânăr de curând.
L-am aflat la Răsărit,
După dânsul am venit.
Iară Irod Împărat,
Văzându-se înșelat
Oastea lui ș-o ridicat,
Mulți coconi mici au tăiat
Patrusprece mii de prunci,
De doi ani în jos mai mici.
S-au gândit făr' de folos
Să-l taie și pe Hristos.
Pe Hristos nu l-au tăiat,
Tatăl Sfânt l-o apărat
Și la dus la Eghipit,
Să-l așeze pe moșie,
Ca pe-un Împărat de vecie.
Amin, Doamne, Slavă Ție!
Vin feciori de mari boieri,
Vin feciori de mari boieri,
Pe Mărioara de mi-o cer,
Ceriu-mi oi şi ceriu-mi boi.
Ceriu-mi mii de miorele,
Și cinzecii de berbeci,
Și pe murgul bun din grajd.
Părinţii rău s-au întristat,
Mărioara rupse şi grăise,
Nu gândiţi părinţi nimic.
Da-mi daţi voi cheiţele,
Să-mi descui lădiţele,
Să-mi aleg rochiţele.
Dintr-o mie de-o rochie,
Și din nouă cea mai nouă,
Că mâine-i duminecă.
Eu frumos m-oi podobi,
Și la hora mi-oi ieşi,
Nu m-oi pune lângă el.
Dar m-oi pune pune dere el,
Unde el când m-o vedea,
Stat înalt şi faţa-i dalbă.
Doi tăneoi şi doi tămboi,
Doi tănii de miorele,
Să fi Mărioaro cu ele.
Fi Mărioaro sănătoasă,
Cum eşti dalbă şi frumoasă,
Să-ţi dai hosuşi bucuroasă.
Sub cel verde trandafir

Sub cel verde trandafiru,

Viţa-i verde trandafir.

Este un leagăn de mătase,

Iar în leagăn cine şade.

E Mărioara doi ochi negri,

Ce şade şi chindiseşte.
Cămaşa tătâne-său,
Guleru' frăţâne-său.
Tu Mărioaro draga badii,
Fă-mi şi mie-un guleraş.
Că eu ţie îţi voi da,
Șapte care cu povară.
Și opt buţi cu bani mărunţi,
Căci de ăia sunt mai mulţi.
Fi Mărioară sănătoasă,
Cum eşti dalbă şi frumoasă,
Să-ţi dai hosuși bucuroasă.