Ocean

Aproximativ trei sferturi (71%) din suprafața Pământului este acoperită de oceane, fiind un corp
global de ape sărate (apă). Oceanele dețin aproximativ 96,5% din toată apa de pe Pământ.
[1]
 Oceanele sunt împărțite de continente și arhipelaguri în cinci oceane:

 Oceanul Antarctic
 Oceanul Arctic
 Oceanul Atlantic
 Oceanul Indian
 Oceanul Pacific
Granițele între oceane au fost stabilite de Organizația Internațională de Hidrografie, astfel că
Oceanul Antarctic se extinde de la coasta Antarcticii până la 60 de grade latitudine sudică.
Regiunile mai mici ale oceanelor se numesc mări, golfuri, strâmtori, etc.

Cuprins

 1Zonarea pe adâncime a oceanelor

1.1Sistemul[care?]
o
1.2Sistemul[care?]
o
1.3Sistemul[care?]
o
 2Ecologie
 3Economie
 4Note
 5Legături externe

Zonarea pe adâncime a oceanelor[modificare | modificare sursă]

Pe adâncime, mările și oceanele se pot zona în modul următor:

Sistemul[care?][modificare | modificare sursă]
Definirea subzonelor zonei pelagice

 zona epipelagică sau zona euphotică până la o adâncime de 200 m.

 zona mesopelagică sau zona disphotică între adâncimile de 200 – 1000 m.
 zona bathipelagică între adâncimile de 1000 – 4000 m.
 zona abissopelagică între adâncimile de 4000 – 6000 m.
 zona hadopelagică la adâncimi peste 6000 m.
Sistemul[care?][modificare | modificare sursă]
Sub aspect biocenotic găsim trei zone:
 zona litorală;
 zona pelagică;
 zona abisală;
Sistemul[care?][modificare | modificare sursă]
 zona benthală care este sub influența fundului oceanului și care poate fi împărțită la rândul ei
în următoarele zone:
o zona bathyală (din greacă bathys = adâmcime) este zona în care fundul mării
coboară sub nivelul platformei continentale și este situată la adâncimi între 200 - 2000/3000
m.
o zona abisală (din latină abyssus - prăpastie) este domeniul fundului mărilor situat de
la adâncime de 2000/3000 m până la 6000 m
o zona hadală (din greacă hades = lumea subterană), care cuprinde gropile adânci ale
oceanelor situate la adâncimi de peste 5000 m.