Modele de Subiecte Bacalaureat Istorie

TEST FINAL – BACALAUREAT
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore
SUBIECTUL I 30 puncte
Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „În Parlamentul românesc n-a existat o majoritate şi o minoritate care să fi colaborat împreună, ci
întotdeauna a existat câte o majoritate guvernamentală covârşitoare, care reducea la neputinţă opoziţia.
Această majoritate guvernamentală din Parlament era formată de unul din cele două partide de
guvernământ care veneau alternativ la conducerea ţării şi la organizarea alegerilor parlamentare.(…)
Din cauza acestei alternanţe (…) funcţionarea principiului majoritar într-un mecanism democratic
parlamentar a fost ignorată.”
(Mattei Dogan, Analiza statistică a democraţiei parlamentare din România, 1946)
B. „Regimul democraţiei liberale este fondat pe doi termeni ce pot apărea drept antagonişti , acela de
democraţie (…) şi acela de liberalism care subînţelege garanţia tuturor formelor de libertate.(…) Dar
acest tip de democraţie se vrea şi liberală pentru că ea are drept scop menţinerea şi apărarea libertăţilor
individuale. (…) Libertăţile politice [vizează] libertatea presei, a întrunirilor, libertatea de conştiinţă,
dreptul de a-şi exprima în libertate opiniile, siguranţa de a nu fi arestat fără motiv. Libertatea
economică e fondată pe ideea că economia se supune unor legi naturale şi că statul nu trebuie să le
perturbe pe acestea prin intervenţii care ar risca să le denatureze funcţionarea. Liberalismul economic
(…) se proclamă apărătorul celor două postulate de bază ale libertăţii economice: iniţiativa individuală
şi proprietatea privată. Libertatea socială , strâns legată de libertatea economică, presupune că statul nu
trebuie să intervină în raporturile dintre patroni şi salariaţi”.
(P.Milza, S.Bernstein, Istoria secolului XX)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi secolul la care se referă atât sursa A , cât şi sursa B. 2 puncte

2. Precizaţi regimul politic la care se referă cele două surse. 2 puncte
3. Numiţi, pe baza sursei B, două libertăţi cetăţeneşti. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care consideră că
intervenţia statului ar denatura funcţionarea liberalismului economic. 3 puncte
5. Scrieţi , pe foaia de examen, două informaţii aflate într-o relaţie cauză-efect,
selectate din sursa A. 7 puncte
6. Prezentaţi două caracteristice ale democraţiei europene contemporane. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemanare între liberalism şi conservatorism. 4 puncte
SUBIECTUL II 30 puncte
Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„<Problema orientală>, apărută de mai multe veacuri, cuprindea două aspecte majore,
complementare şi ca atare intercondiţionându-se tot timpul. Pe de o parte, <problema orientală>
însemna calea şi modalităţile de împlinire ale unor aspiraţii şi apoi ale unor programe naţionale,
obiective legitime, juste ale mozaicului de popoare ce alcătuiau această zonă şi-şi doreau , acţionând
totodată, eliberare, independenţă şi unitate naţională, condiţie şi premisă a progresului lor în consens cu
dezvoltarea restului continentului. Pe de altă parte, aceasta însemna acţiunea Marilor Puteri. Imperiul
Otoman, anacronic, un mozaic multinaţional, a făcut multă vreme eforturi de a-şi menţine, pe cât
posibil , existenţa şi integritatea, în timp ce Marile Puteri din concertul european s-au interesat de ceea
ce considerau a fi moştenirea otomană, militând pentru obiective proprii, constând în fapt în dorinţa de
a trece sub controlul lor, în diverse forme, această zonă. Aspectele teritorial politice, ca şi cele
naţionale erau strâns împletite cu altele, de natură socio-economică. În bună măsura, declinul şi apoi
prăbuşirea Imperiului Otoman s-a datorat unei politici de perpetuare a vechilor raporturi de natură
feudală, medievală, incapacităţii de a face o trecere necesară, coerentă şi amplă spre noile forme de
viaţă, ţinând de stadiul capitalist a unei economii de piaţă generalizate în cea mai mare parte a Europei.
În acest mod, dincolo de implicaţiile procesului de formare al unităţilor naţionale ce făcuse ca secolul
al XIX-lea sa fie denumit şi „secolul naţionalităţilor”, în sud-estul european lichidarea a ceea ce mai
rămăsese din stăpânirea otomană, înfăptuită , în principal, între anii 1877-1913 pe cale armată, s-a
impus şi ca o lichidare a vechilor raporturi sociale, cu toate formele ce împiedecau alinierea la
realităţile de viaţă specifice veacului XX”. (Cu privire la Problema Orientală)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Precizaţi un fapt istoric la care se referă sursa dată. 2 puncte
2. Numiţi, pe baza sursei date, termenul care desemnează problemele provocate în
sud-estul Europei de decăderea puterii otomane. 2 puncte
3. Menţionaţi , pe baza sursei, trei aspiraţii naţionale ale popoarelor aflate sub
dominaţie otomană. 6 puncte
4. Menţionaţi,din sursa dată, două cauze ale declinului şi prăbuşirii Imperiului Otoman . 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecinţele „problemei orientale”,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia diplomaţia românească se
integrează în relaţiile internaţionale ale epocii moderne.(Se punctează pertinenţa argumentării elaborate
prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL III 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre disidenţa anticomunistă din România, având
în vedere:
1. precizarea unei cauze a constituirii disidenţei anticomuniste în România;
2. prezentarea a două forme de manifestare a disidenţei anticomuniste în România;
3. menţionarea a două consecinţe ale manifestării disidenţei anticomuniste româneşti;
4. formularea unui punct de vedere cu privire la disidenţa anticomunistă din România şi susţinerea
acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (pertinenţa argumentării
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în
limita de spaţiu precizată.
TEST FINAL – BACALAUREAT

A. „Sultanul face semn vizirului să spună domnului ce are de spus. Vizirul spune domnului aceste
cuvinte: <Sultanul, stăpânul nostru cunoscându-ţi credinţa şi cinstea s-a milostivit asupra ta şi ţi-a dat
domnia Moldovei. De aceea, de acum încolo să fii credincios şi să slujeşti cu dreptate, să dai ascultare
poruncilor sale sfinte, cărora toată lumea trebuie să se supună. Pe supuşii împăratului să-i aperi şi să-i
cârmuieşti cu blândeţe . Să fii sârguincios şi să bagi de seamă la tot ce fac duşmanii, să trimiţi ştiri
sigure despre ei în orice ceas. Dacă nu respecţi acestea ştii ce te aşteaptă, iar dacă vei fi indiferent, nici
o dezvinovăţire nu-ţi va folosi>.”
(Ştefan Pascu, Vl. Hanga, Crestomaţie pentru studiul istoriei statului –Domniile fanariote)
B. „Introducerea regimului fanariot în Moldova şi Ţara Românească a fost replica Porţii la situaţia
internaţională ivită la sfârşitul secolului al XVII-lea, prin înlăturarea Imperiului Otoman din Europa
Centrală.
Încorporarea Transilvaniei Imperiului austriac şi recunoaşterea acesteia prin Pacea de la Karlowitz
(1699) a făcut din Principate avanposturile sale cele mai ameninţate. Astfel, în condiţiile create de
pacea de la Karlowitz care a menţinut Moldova şi Ţara Românească sub suzeranitatea otomană,
imperiul sultanilor decide introducerea unui nou regim politic.
Modificările intervenite afectează instituţiile fundamentale, domnia, sfatul domnesc, în general
sistemul administrativ-politic”.
(Pompiliu Teodor, Şerban Papacostea, Istoria României)
1. Precizaţi statul amintit atât în sursa A , cât şi în sursa B. 2 puncte

2. Precizaţi regimul politic la care se referă cele două surse. 2 puncte
3. Numiţi, pe baza sursei A, două obligaţii pe care domnul le avea faţă de sultan. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei în care principatele erau
considerate drept avanposturile cele mai ameninţate ale Imperiului Otoman. 3 puncte
selectate din sursa A. 7 puncte
6. Prezentaţi un proiect politic românesc din primele decenii ale sec. al XIX-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o deosebire între prevederile „ Petiţiunii naţionale” de la Blaj (3-5 mai
1848) şi cele ale „Proclamaţiei de la Izlaz” (9 iunie 1848) referitoare la rezolvarea
problemei ţărăneşti. 4 puncte

„Prin multe şi serioase dovezi [Sigismund Bathory, principele Transilvaniei] răsturna toate
îndoielile care păreau să justifice o întârziere mai îndelungată din partea lui Mihai [ în adoptarea unei
decizii referitoare la lupta antiotomană]. I s-a adus aminte că (…) dacă vor să rămână în pace din
partea [otomanilor] şi nesupăraţi, trebuie (…), să-i întreţină cu multe provizii , să-i îndestuleze cu mari
sume de bani.(…) [Mihai Viteazul] începu să cugete ce ar fi de făcut pentru întărirea demnităţii şi a
autorităţii sale, considerând că nu e onorabil a lăsa supuşii încredinţaţi apărării sale pradă atâtor
nefericiri; [de aceea], el adună pe cei mai mari şi mai de frunte [boieri] ai ţării ca să ţină sfat asupra
felului în care va putea să scape ţara de atâtea rele ce suferă şi de altele mai mari, care o ameninţă în tot
ceasul. Acea adunare se încheie, cu învoirea tuturor, că este mai bine să se unească cu principii
creştini* decât să poarte mai departe, jugul cel nesuferit al tiranului turc”.
(Balthazar Walter, Scurtă şi adevarată descriere a faptelor săvârşite de Mihai, domnul Ţării
Româneşti, prea strălucitul şi prea viteazul conducător de oşti împotriva duşmanilor creştinătăţii)
*Liga Sfântă coaliza principii creştini ai Europei în lupta antiotomană

1. Precizaţi , pe baza sursei, principatul condus de Sigismund Bathory . 2 puncte
2. Numiţi alianţa statelor creştine la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi , pe baza sursei, trei calităţi pe care trebuie să le aibă un conducător. 6 puncte
4. Menţionaţi,din sursa dată, două obligaţii ale Ţării Româneşti faţă de Imperiul
Otoman. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul diplomaţiei,
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia diplomaţia statelor române se
integrează în relaţiile internaţionale ale Evului Mediu.(Se punctează pertinenţa argumentării elaborate
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre ideea romanităţii românilor, având în vedere:
1. precizarea a două epoci istorice în care a fost studiată ideea romanităţii românilor;
2. numirea unui istoric şi prezentarea unei cauze pentru care acesta a abordat ideea romanităţii
românilor;
3. menţionarea a două idei formulate pentru susţinerea ideii romanităţii românilor;
4. formularea unui punct de vedere cu privire la semnificaţia studierii romanităţii românilor şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

TEST RECAPITULATIV – BACALAUREAT
TEMELE 4, 5 şi 6

A. „Domnul Alexandru Cuza se suie la tribună şi în faţa Adunării şi a ţării face următorul jurământ:
<Jur…că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei mele, că voi fi credincios Constituţiei , că
în toată domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate> (…). După aceasta,
preşedintele Adunării înmânează înălţimii sale domnului Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, actul prin
care se constată alegerea sa şi notificaţia către maiestatea sa imperială sultanul.”
(Acte şi documente relative la istoriă renaşterii României, vol.VIII)
B. „După cum am avut onoarea să informez pe Excelenţa Voastră prin ultima mea telegramă, prinţul
Alexandru Ioan I şi-a făcut intrarea în Bucureşti duminică, 8 februarie. El s-a dus direct la Camera
legislativă , unde a fost primit de cler, miniştrii şi deputaţi. [După depunerea jurământului], el a
mulţumit Camerei, care a fost organismul naţiunii române în actul pe care l-a înfăptuit la 24 ianuarie,
act pe care el îl consideră drept consacrarea principiului regenerării naţiunii (…). Părăsind Adunarea ,
prinţul a fost condus cu acelaşi ceremonial la Palatul de stat, unde i-a primit pe miniştrii şi câţiva înalţi
funcţionari. Uralele de <Trăiască Cuza>, <Trăiască domnul nostru> etc., nu au încetat nici o clipă. Nici
un membru al Corpului consular n-a participat la Adunare şi nici unul dintre aceşti domni nu a fost
oficial la Principe.”
(Raportul consului belgian la Bucureşti către ministrul de externe al Belgiei, 1859)
1. Numiţi anul la care se referă ambele surse. 2 puncte

2. Precizaţi conducătorul la care se referă cele două surse. 2 puncte
3. Numiţi, pe baza sursei A, două angajamente asumate de Al.I.Cuza cu ocazia
alegerei sale ca domnitor al Moldovei. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei în care Al.I.Cuza consideră
actul de la 24 ianuarie drept consacrare a principiului regenerării naţiunii. 3 puncte
selectate din sursa B 7 puncte
6. Prezentaţi o acţiune politică întreprinsă în timpul domniei lui Al.I.Cuza,
între anii 1861-1865. 6 puncte
7. Menţionaţi o deosebire între prevederile referitoare la români înscrise în Tratatul
de la Paris (1856) şi în Convenţia de la Paris (1858) 4 puncte

„Principele este mare voievod şi domn (…) el are dominium eminens, stăpâneşte deci întreg pământul
ţării, exercită funcţia legislativă, administrează ţara, împarte dreptatea, exercită funcţia militară.(…)
Administraţia ţării a fost exercitată de puterea centrală [de domnie] cu ajutorul sfatului domnesc, numit
de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi divan.(…) Principalele funcţii ale domniei, în afara cârmuirii de
zi cu zi au fost cele judecătoreşti şi fiscale. Împărţirea dreptăţii a fost întotdeauna o funcţie absolută a
domniei, neîngrădită şi neatacată, îndeplinită de domn în mijlocul sfatului său domnesc”.
(Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre)
*Dominium eminens = dreptul suprem asupra pământului.

1. Numiţi instituţia centrală la care se referă sursa dată. 2 puncte
2. Selectaţi , din sursă, o instituţie care colaborează cu domnia pentru administrarea ţării. 2 puncte
3. Menţionaţi , pe baza sursei, trei domenii în care domnitorul îşi exercită atribuţiile. 6 puncte
4. Menţionaţi,din sursa dată, două informaţii care se referă la sfatul domnesc. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la domnie, ca instituţie
centrală, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o instituţie centrală este
necesară pentru funcţionarea unui stat român, în secolele al XVII-lea - al XVIII-lea. (Se punctează
pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
4 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România de la stalinism la naţional-comunism,

având în vedere:
1. precizarea epocii istorice în care s-a instaurat stalinismul în România şi menţionarea unei cauze a
acestui fapt istoric;
2. prezentarea unui fapt istoric, desfăşurat în plan extern, la care a participat România în timpul
regimului stalinist;
3. menţionarea a trei elemente de continuitate între stalinism şi naţional-comunism;
4. formularea unui punct de vedere cu privire la regimul stalinist în România şi susţinerea acestuia
printr-un argument istoric.
TEMELE 2, 3 şi 4

A. „Comunismul [este o ] ideologie politică care are ca obiectiv instaurarea unei societăţi ideale,
caracterizată prin proprietate colectivă şi viaţă comună. (…) El a încercat să descrie modul în care
societăţile industriale contemporane vor birui, în mod inevitabil, capitalismul prin intermediul
revoluţiei menite a crea o societate fără clase, în care nu va exista proprietate privată şi în care fiecare
va munci pe măsura posibilităţilor şi va primi în funcţie de necesităţi. Datorită unor adepţi, precum
Lenin, Stalin, (…) comunismul a devenit ideologia dominantă în ţările din Europa de Est (1945-1989),
URSS etc.”
(Dicţionar de Istorie Universală Contemporană de la 1900 până azi)
B. „În Germania nazistă a lui Hitler se dau multe ordine, care sunt executate cu o disciplină absolută.
<Führerul* are întotdeauna dreptate>. Nimeni nu discută, nimeni nu crâcneşte. Pentru cei care nu sunt
de acord – stâlpul de execuţie sau lagărul de concentrare. Aceasta este regula în ţările de dictatura: un
şef care comandă şi un popor care se supune. Nu este întotdeauna amuzant, admit adepţii unui
asemenea regim, dar este un mod cert mai eficace decât democraţia, unde fiecare discută, contestă,
protestează, manifestează, reclamă, proclamă şi se înflăcărează pentru un da sau nu.”
(G.Perrault, Ziua cea mare.6 iunie 1944)
* Führer – conducător, în limba germană
1. Numiţi un lider politic la care face referire sursa A. 2 puncte

2. Precizaţi statul la care se referă sursa B. 2 puncte
3. Numiţi cele două regimuri politice precizate în sursele A şi B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care se referă la
mijloacele de intimidare folosite într-un regim totalitar. 3 puncte
6. Prezentaţi o caracteristică a unei ideologii totalitare din epoca contemporană,
numind şi statul european care o promovează. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între comunism şi nazism. 4 puncte
„ Domnilor Moldovei, (…) li s-a lăsat libertatea întreagă (…) de a face legi, de a pedepsi pe locuitori,
de a face boieri ori de a scoate din boierie, (…), ba chiar de a face episcopi. (…) Pentru a da
demnităţile, domnului nu-i era prescrisă nicio regulă, (…) nimeni nu îndrăzneşte să-l contrazică în
public (…). Aceeaşi putere o are nu numai asupra călugărilor de rând, ci şi asupra mitropolitului,
episcopilor, arhimandriţilor şi egumenilor (…). Domnul poate să-i înlăture din slujbă şi din rangul
bisericesc fără să fie împiedicat de nimic (…) şi fără învoirea patriarhului de la [Constantinopol]. (…)
În Moldova s-a făcut obicei ca domnii sau boierii , dacă voiesc să înalţe vreo mănăstire , să-şi împartă
toată averea între mănăstire şi fiii săi şi să lase moştenire mănăstirii tot atât cât dobândeşte fiecare
dintre copiii săi. Iar dacă ctitorul se teme că mănăstirea se va dărâma sau că ar putea să se ruineze după
moartea lui, atunci o închină uneia dintre mănăstirile cele mai de frunte [ aflate la Ierusalim, muntele
Sinai, muntele Athos].”
(Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei)

1. Numiţi un oraş precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Selectaţi , din sursă, denumirea şefului bisericii ortodoxe. 2 puncte
3. Menţionaţi trei atribuţii ale domnilor Moldovei la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi,din sursa dată, două informaţii referitoare la înălţarea unei mănăstiri. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relaţia dintre
Domnie şi Biserică , susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o instituţie centrală este
necesară pentru funcţionarea unui stat românesc , în secolele XVII - XVIII. (Se punctează pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul roman şi constituţiile sale, având în
vedere:
1. menţionarea anilor în care s-au adoptat două dintre constituţiile României;
2. prezentarea unui element de continuitate între două constituţii ale României şi precizarea unei
deosebiri dintre acestea;
3. menţionarea a două consecinţe ale aplicării uneia dintre cele două constituţii ;
4. formularea unui punct de vedere referitor la importanţa legilor fundamentale pentru statul român şi

limita de spaţiu precizat
TEMELE 3, 4 şi 5

A. „Apariţia (…) Ţării Româneşti şi Moldovei în cursul secolului al XIV-lea , proces care a consacrat
politic supravieţuirea romanităţii nord-dunarene în îndelungata perioadă a migraţiilor, a fost rezultatul
împletirii a trei linii de evoluţie interdependente: concentrarea formaţiunilor politice în cadre teritorial-
politice unitare; crearea instituţiilor supreme, laice şi ecleziastice , ale puterii autonome; eliberarea
teritoriului celor două state de sub dominaţiile străine (…) în secolul al XIV-lea . Momentul decisiv al
constituirii statelor (…), a fost înlăturarea dominaţiei teritoriale a Regatului Ungar.
( M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
B. „Situaţia socială din Transilvania a fost sensibil diferită de cea din teritoriile româneşti
extracarpatice. Cucerirea maghiară , din secolele X-XII, a dus la suprapunerea peste o societate
românească incomplet diferenţiată a unui sistem feudal de inspiraţie occidentală. (…) Întărirea puterii
regale sub Carol Robert şi sub Ludovic I cel Mare s-a manifestat şi prin încercarea de a extinde
organizarea comitală şi în regiunile de tradiţională autonomie românească. Reacţiile nobililor români
care se vedeau ameninţaţi în bazele puterii lor, apariţia statelor Ţara Românească şi Moldova (…) au
determinat regalitatea să treacă în 1366 la condiţionarea statutului de nobil la apartenenţa la religia
catolică.”
( B. Murgescu, Istorie românească – istorie universală [600-1800])
1. Numiţi dominaţia străină la care face referire sursa A. 2 puncte

2. Precizaţi o consecinţă a cuceririi maghiare pentru organizarea administrativă
a Transilvaniei, la care se referă sursa B. 2 puncte
3. Numiţi cele două state româneşti precizate atât în sursa A cat şi in sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care se referă la
formarea statelor medievale româneşti extracarpatice. 3 puncte
6. Prezentaţi un mijloc folosit de maghiari în cucerirea şi organizarea Transilvaniei. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între formarea statelor medievale româneşti
Moldova şi Ţara Românească. 4 puncte

„Despre Drepturile Românilor
Art.5 – Românii , fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea
conştiinţei, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociaţie şi de toate libertăţile
şi drepturile stabilite prin legi.
Art.6 – Constituţia de faţă şi celelalte legi relative la drepturile politice determină care sunt, deosebit de
calitatea de Român, condiţiile necesare pentru exercitarea acestor drepturi. Legi speciale votate cu
majoritate de două treimi, vor determina condiţiile sub care femeile pot avea exerciţiul drepturilor
politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalităţi a celor două sexe.
Art.7 – Deosebirea de credinţe religioase şi confesiuni; de origine etnică şi de limbă, nu constituie în
România o piedică spre a dobândi drepturile civile şi a le exercita.[…]
Art. 8 – Nu se admite în Stat nicio deosebire de naştere sau de clase sociale. Toţi Românii , fără
deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, sunt egali înaintea legii şi datori a contribui fără
deosebire la dările şi sarcinile publice. Numai ei sunt admisibili în funcţiile şi demnităţile publice,
civile şi militare.[…]. Străinii nu pot fi admişi în funcţiile publice decât în cazuri excepţionale şi
anume statornicite de legi.
Art.11 – Libertatea individuală este garantată. […]Nimeni nu poate fi deţinut sau arestat, decât în
puterea unui mandat judecătoresc motivat, care trebuie să-i fie comunicat în momentul arestării sau cel
mai târziu în 24 ore după deţinere sau arestare .
(Constituţia din 1923)
1. Numiţi , pe baza sursei, modul de stabilire a drepturilor civile ale femeilor. 2 puncte
2. Selectaţi , din sursă, o informaţie care se referă la garantarea libertăţii individuale . 2 puncte
3. Menţionaţi trei libertăţi cetăţeneşti , la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi,din sursa dată, două informaţii care se referă la raportul dintre cetăţeni şi lege. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la drepturile minorităţilor ,
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia Constituţia din 1923 a asigurat
funcţionarea regimului democratic din România. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
4 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern între proiect şi realizare,
având în vedere:
1. precizarea unui secol în care conducătorii românilor au abordat problema modernizării statului;
2. menţionarea a două acţiuni politice , desfăşurate în plan intern, care au contribuit la realizarea
statului român modern;
3. prezentarea unui fapt istoric prin care România s-a implicat în “criza orientală” şi menţionarea
unei consecinţe a implicării pentru statul român modern;
4. formularea unui punct de vedere cu privire la necesitatea constituirii statului român modern şi
limita de spaţiu precizat
TEMELE 1, 2 şi 3

A. „Art. 33 - Toate puterile Statului emană dela naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin
delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă.
Art. 34 - Puterea legislativă se exercită colectiv de către Rege şi Reprezentaţiunea naţională.
Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adunări: Senatul şi Adunarea deputaţilor.
Art. 39 - Puterea executivă este încredinţată Regelui, care o exercită în modul regulat prin
Constituţiune.
Art.40 - Puterea judecătorească se exercită de organele ei.
Art. 92 - Guvernul exercită puterea executivă în numele Regelui, în modul stabilit prin
Constituţiune.” (Constituţia din 1923)
B. „Art.2 – Întreaga putere în Republica Socialistă România aparţine poporului, liber şi stăpân pe
soarta sa. Puterea poporului se întemeiază pe alianţa muncitoresc- ţărănească. În strânsă unire, clasa
muncitoare – clasa conducătoare în societate - , ţărănimea, intelectualitatea, celelalte categorii de
oameni ai muncii, fără deosebire de naţionalitate, construiesc orânduirea socialistă , creând condiţiile
trecerii la comunism.
Art.3 – În Republica Socialistă România forţa politică conducătoare a întregii societăţi este Partidul
Comunist Român.
Art. 45 – Marea Adunare Naţională se alege pentru o legislatură de 5 ani.[…] În cazul când
constată existenţa unor împrejurări care fac imposibilă efectuarea alegerilor, Marea Adunare Naţională
poate hotărî prelungirea mandatului său pe durata acestor împrejurări.”
1. Numiţi regele României la care se referă sursa A. 2 puncte

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 2 puncte
3. Numiţi cele două forme de guvernământ precizate în sursele A şi B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care atestă
respectarea principiului separaţiei puterilor în stat. 3 puncte
6. Prezentaţi o practică democratică din Europa contemporană, precizând şi
un stat unde a fost aplicată. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între Constituţia din 1923 şi cea adoptată în 1991. 4 puncte

„ Într-un stat totalitar, partidul comunist îşi disimulează statutul de partid unic prin intermediul unei
vaste , dense şi complicate reţele de organizaţii menite a cuprinde cât mai mult din populaţia ţării. Este
vorba despre ceea ce ideologia comunistă numeşte <organizaţii de masă>. Lenin a fost primul care, în
anul 1902, în faimosul text programatic Ce-i de făcut?, a distins între funcţiile partidului de avangardă
(conspirativ, disciplinat, puţin numeros şi compus doar din revoluţionari de profesie) şi cele ale
organizaţiilor de masă (cum sunt sindicatele, care trebuiau să aibă o cuprindere cât mai largă şi, sub
controlul secret al partidului, să prelungească influenţa acestuia spre toate categoriile de muncitori).
După câştigarea puterii de către bolşevici, [ în Rusia, în 1917], Lenin s-a opus <facţiunii de stânga> din
partid reprezentată de Troţki, care, printre altele cerea desfiinţarea sindicatelor şi a altor organizaţii
profesionale socotite <revolute> în noul context. Lenin a cerut, în schimb, preluarea , transformarea şi
controlul strict al acestora pentru a fi utilizate conform scopului partidului unic. Menţinerea
organizaţiilor de masă era, după cele afirmate de Lenin, de a funcţiona pe post de <curele de
transmisie> între partidul comunist (care, pentru a-şi păstra caracterul revoluţionar, de clasă, trebuia să
limiteze numărul membrilor) şi <masa celor care muncesc>.”
(Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România)

1. Numiţi liderul politic precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi regimul politic la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi trei funcţii ale partidului de avangardă la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la organizaţiile de masă. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere al politicienilor referitor
la sindicate , susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un obiectiv al regimurile
totalitare îl reprezenta înregimentarea maselor. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre implicarea istoricilor în abordarea romanităţii
românilor, având în vedere:
1. numirea a doi istorici care au abordat problema romanităţii românilor şi precizarea unui secol în
care au apărut scrieri referitoare la ideea romanităţii românilor;
2. prezentarea unui motiv pentru care s-au implicat istoricii în abordarea romanităţii românilor;
3. menţionarea a două idei prin care istoricii au susţinut romanitatea românilor;
4.formularea unui punct de vedere referitor la implicarea istoricilor în abordarea romanităţii
românilor şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
limita de spaţiu precizat.
TEST RECAPITULATIV
BACALAUREAT 2012

SUBIECTUL I_______________________________________________________30 puncte
A.„Poarta nu a voit să ţină seama de greutăţile României şi a bombardat oraşele noastre deschise
(…), ea astfel a nimicit comerţul nostru maritim şi fluvial. În fine, un război plin de cruzime şi de
barbarie s-a întins asupra ţărmurilor noastre de la Calafat până la Marea Neagră. Corpurile noastre
legiuitoare s-au rostit în unicul mod potrivit cu demnitatea, cu drepturile şi interesele ţării. Am rupt
vechile legături rău definite cu Înalta Poartă, am proclamat independenţa absolută a României şi la
loviturile ce ni se adresase în mod neleal şi barbar, am răspuns printr-o francă declaraţie de război.”
( Proclamaţia lui Carol I, 27 august 1877)
B.„Căderea Plevnei este şi va rămâne evenimentul cel mai important al acestui război sângeros iar
eu sunt mândru că tânăra mea armată a cooperat tocmai aici şi că eu am comandat în acest punct
decisiv. (…) Timp de 6 luni am lipsit din Bucureşti şi astfel am pierdut cursul afacerilor de stat. (…)
Mai puţin favorabilă este situaţia financiară căci războiul ne-a costat 25 de milioane până acum, un
sacrificiu care trebuie şi poate fi suportat.”
( Scrisoarea lui Carol I, 8/20 decembrie 1877)
1. Precizaţi evenimentul istoric la care se referă ambele surse istorice. 2 puncte

2. Menţionaţi, pe baza sursei A, o consecinţă diplomatică a bombardamentelor
Porţii asupra oraşelor româneşti. 2 puncte
3. Menţionaţi câte o consecinţă a războiului asupra situaţiei economice a României
din sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care face referire la consecinţa războiului
asupra exercitării atribuţiilor politice ale lui Carol I. 3 puncte
5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, selectate din sursa A. 7 puncte
6. Prezentaţi două acţiuni prin care România s-a manifestat ca un stat independent
înainte de proclamarea independenţei la 9 mai 1877. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănarea şi o deosebire referitoare la români în prevederile
tratatele de pace din 1878. 4 puncte

„ Spiritul contestatar al ordinii stabilite şi violent antiburghez al primei faze a fascismului continuă să
inspire un număr de intelectuali care aderaseră la ideologia fasciilor. (…) Regimul nu-i lipseşte nici de
onoruri nici de venituri. (…) Alături de o minoritate reprezentativă a unei culturi autentic <fasciste>,
majoritatea intelectualilor care s-au alăturat dictaturii lui Benito Mussolini, au făcut-o pentru că îi
aprobau evoluţia conservatoare şi adeziunea la ideile naţionalismului clasic, (…) sau din oportunism ca
Pirandello (premiul Nobel pentru literatură, în 1934). (…) Prin intermediul culturii de masă, fascismul
a reuşit să pătrundă adânc în societatea italiană (…) punându-se accent pe cinematografie considerată
<arma cea mai puternică>.”
(S.Berstein, P.Milza, Istoria Europei)
1. Numiţi conducătorul statului menţionat în sursă. 2 puncte

2. Precizaţi secolul la care face referire sursa. 2 puncte
3. Precizaţi , pe baza sursei, două domenii ale culturii. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două motive pentru care unii intelectuali aderaseră
la ideologia fasciilor. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea unor 10 puncte
scriitori faţă de regimul politic ,susţinându-l cu o explicaţie din text.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia înfruntarea 4 puncte
dintre democraţie şi totalitarism a fost una dintre principalele caracteristici ale
secolului XX.(Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre instituţiile centrale din spaţiul românesc, în
secolele XIV-XVII, având în vedere:
- precizarea a doua condiţii care au favorizat întemeierea statelor medievale româneşti;
- menţionarea a două instituţii centrale ale statelor române, în secolele XIV-XVII;
- prezentarea a două atribuţii ale unei instituţii centrale;
- formularea unui punct de vedere referitor la importanţa instituţiilor centrale pentru funcţionarea
statelor medievale româneşti şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi
încadrarea eseului în limita de spaţiu precizat.
ROMÂNIA POSTBELICĂ. STALINISM, NAŢIONAL-COMUNISM
ŞI DISIDENŢĂ ANTICOMUNISTĂ. CONSTRUCŢIA
DEMOCRAŢIEI POSTDECEMBRISTE
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

A. „Principiile stalinismului economic au fost proclamate de partid încă de la conferinţa naţională din
octombrie 1945; ele nu au putut însă fi puse în practică, decât după căderea monarhiei şi preluarea
puterii. (…) Anul 1949 a fost şi cel în care partidul a început colectivizarea agriculturii, o măsură
căreia i-a trebuit, totuşi, nu mai puţin de 13 ani pentru a fi desăvârşită. Perioada 1949-1953, în special,
a fost extrem de dură pentru ţărănime, circa 80 000 de ţărani fiind arestaţi de autorităţi. Pe lângă
această represiune directă, regimul a folosit şi mijloace indirecte de presiune pentru a-i convinge pe
săteni să alcătuiască gospodării colective, cum ar fi cotele fixe obligatorii, introduse în 1951; ele
reprezentau între 20 şi 60% din produsele ţăranilor, fiind plătite la preţuri foarte mici, fixate de stat”.
(Vlad Georgescu, Istoria românilor.De la origini până în zilele noastre)
B. „Marxism-leninismul şi măreaţa experienţă istorică a victoriei socialismului în URSS ne învaţă că

poate fi înfăptuită construirea socialismului numai în baza trecerii în proprietatea obştească a tuturor
principalelor mijloace de producţie, atât la oraşe , cât şi la sate, adică în baza trecerii lor în proprietatea
de stat şi cooperatistă. (…) Între chiaburimea satelor noastre şi restul ţărănimii sunt profunde
contradicţii de clasă, contradicţii dintre exploatatori şi exploataţi, care se ascut pe zi ce trece. (…)
Politica noastră faţă de ţărănime trebuie să fie clară; ne sprijinim pe ţărănimea săracă, strângem alianţa
cu ţărănimea mijlocaşă şi ducem o luptă neîntreruptă împotriva chiaburimii.”
(Gheorghe Gheorghiu-Dej, cuvântare din 1949)
1. Menţionaţi , pe baza sursei A, un factor favorabil aplicării principiilor stalinismului economic.

2 puncte
2. Precizaţi , pe baza sursei B, o modalitate prin care putea fi înfăptuită construirea socialismului.
2 puncte
3. Numiţi câte o modalitate folosită de regimul comunist în procesul de
colectivizare a agriculturii din sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care menţionează numele unui lider al regimului
comunist, în timpul căruia are loc procesul de colectivizare în România 3 puncte
5. Prezentaţi o altă măsură economică adoptată de regimul comunist în România. 7 puncte
6. Prezentaţi două etape ale cuceririi puterii de către comunişti în România. 6 puncte
7. Menţionaţi doua forme de rezistenţă anticomunistă din România 4 puncte
„Întrucât comuniştii înaintau inexorabil spre dobândirea monopolului puterii politice, monarhia
devenise o anomalie. Temându-se că acest ultim vestigiu al vechii orânduiri politice ar putea să mai
servească drept un centru al opoziţiei faţă de noua societate, Partidul Comunist a făcut pasul final,
logic, pentru asigurarea dominaţiei sale asupra ţării, atunci când l-a forţat pe rege să abdice, la 30
decembrie 1947. Proclamarea de către comunişti a Republicii Populare Române a fost apogeul
campaniei lor pentru dobândirea puterii. Acţiunea lor a determinat pe plan intern subordonarea ţării
modelului politic şi economic sovietic şi aservirea ei scopurilor sovietice în relaţiile internaţionale.”
(Keith Hirchins, România 1866-1947)
1. Menţionaţi, pe baza sursei, un motiv al acţiunii întreprinse de Partidul Comunist Român

pentru a-l forţa pe rege să abdice. 2 puncte
2. Precizaţi data la care regele a fost forţat să abdice. 2 puncte
3. Precizaţi , pe baza sursei, două consecinţe, una pe plan intern şi una pe
plan extern, ale proclamării de către comunişti a Republicii Populare Române. 6 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la modul în care a
avut loc desfiinţarea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare Române,
susţinându-l cu o explicaţie din text. 6 puncte
5. Menţionaţi două asemănări şi două deosebiri între regimul stalinist din perioada
lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi naţional-comunismul lui Nicolae Ceauşescu 8 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, rolul disidenţei anticomuniste în
România. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui
fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
6 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România de la stalinism la naţional-

comunism, având în vedere:
1. precizarea epocii istorice în care s-a instaurat stalinismul în România şi menţionarea a două cauze
ale acestui fapt istoric;
2. prezentarea unui fapt istoric desfăşurat în România în timpul regimului stalinist;
3. menţionarea a două elemente de continuitate între stalinism şi naţional-comunism;
4. formularea unui punct de vedere cu privire la evoluţia României în perioada 1945-1989 şi
AUTONOMII LOCALE ŞI INSTITUŢII CENTRALE
ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC
TEST DE EVALUARE CURENTĂ

A. „După domn [în Moldova] veneau mitropolitul şi întregul sfat [domnesc], care se aşezau pe
scaunele lor după rânduială. Dupa aceea, mitropolitul păşea cel dintâi spre domn, care şedea pe tron,
(…) îi ura, în puţine vorbe, domnie norocită, îl încredinţa de sprijinul său şi-i cerea ocrotire pentru
dânsul şi pentru oamenii bisericii. După aceea, [mitropolitul] se întorcea către norod, îl binecuvânta şi-l
îndemna să fie cu credinţă domnului.”
(D.Cantemir, Descrierea Moldovei)
B. „Domnilor Moldovei, (…) li s-a lăsat libertatea întreagă (…) de a face legi, de a pedepsi pe
locuitori, de a face boieri ori de a scoate din boierie, (…), ba chiar de a face episcopi(…). Pentru a da
demnităţile, domnului nu-i era prescrisă nicio regulă, (…) nimeni nu îndrăzneşte să-l contrazică în
public(…). Aceeaşi putere o are nu numai asupra călugărilor de rând, ci şi asupra mitropolitului,
episcopilor, arhimandriţilor şi egumenilor(…). Domnul poate să-i înlăture din slujbă şi din rangul lor
bisericesc fără să fie împiedicat de nimic(…) şi fără învoirea patriarhului de la Constantinopol”
(D. Cantemir, Descrierea Moldovei)
1. Numiţi oraşul precizat în sursa B. 2 puncte

2. Precizaţi o altă instituţie politică, alături de domnie, la care se referă sursa A. 2 puncte
3. Numiţi statul precizat atât în sursa A cât şi în sursa B. 3 puncte
4. Menţionaţi demnitatea ecleziastică precizată atât în sursa A cât şi în sursa B. 3 puncte
5. Menţionaţi, din sursa A, un punct de vedere referitor la relaţia dintre Domnie
şi Biserică, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte
6. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la relaţia dintre Domnie
şi Biserică, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte
7. Prezentaţi două conflicte militare la care au participat românii în secolul
al XIV-lea 6 puncte
8. Exprimaţi un punct de vedere cu privire la formarea statelor medievale în spaţiul
românesc şi argumentaţi-l cu două fapte istorice. 4 puncte

„ [În 1290], fiind în [Transilvania] un voievod ce l-au chemat Negru Voievod [în Ţara] Făgăraşului,
ridicatu-s-a de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de noroade, români, papistaşi*, saşi şi de tot felul
de oameni. Pogorându-se pre apa Dâmboviţii, început-a a face ţară nouă. Întâi au făcut oraşul ce-i zic
Câmpulung. Acolo a făcut o biserică mare şi frumoasă şi înaltă. De acolo au descălecat la Argeş şi au
făcut oraş mare şi s-au pus scaunul de domnie, făcând curţi de piatră şi case domneşti şi o biserică
mare şi frumoasă. Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, (…) unii
s-au ajuns până în apa Siretului şi până în Brăila, iar alţii s-au ajuns peste tot locul, de au făcut oraşe şi
sate până în marginea Dunării şi până la Olt.”
(Letopiseţul Cantacuzinesc)
*catolici
1. Numiţi conducătorul precizat în sursa dată. 2 puncte

2. Precizaţi procesul istoric la care se referă textul. 2 puncte
3. Precizaţi secolul şi denumirea sediului autorităţii politice stabilit în Argeş. 6 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la modalitatea
întemeierii Ţării Româneşti, susţinându-l cu o explicaţie din text. 6 puncte
5. Menţionaţi două asemănări şi două deosebiri între procesele de constituire a
statelor medievale extracarpatice. 8 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia tradiţia
istorică a „descălecatului” are un rol important în procesul de constituire a statelor
medievale româneşti extracarpatice. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate
prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 6 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre geneza şi organizarea politico-statală a

românilor în Evul Mediu, având în vedere:
1.prezentarea a două izvoare istorice referitoare la formaţiunile prestatale;
2.prezentarea constituirii unuia dintre statele medievale româneşti;
3.menţionarea a trei informaţii referitoare la organizarea internă a statelor medievale în spaţiul
locuit de români;
4.formularea unui punct de vedere referitor la asemănări şi deosebiri în procesul de formare a
statelor medievale româneşti.
CONSTITUŢIILE DIN ROMÂNIA
TEST DE EVALUARE CURENTĂ

A. Art.1 – Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil, sub numele de România.
Art.2 – Teritoriul României este inalienabil.(…)
Art. 5 – Românii se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea
presei, de libertatea întrunirilor. (…)
Art. 9 – Românul din orice stat , fără privire către locul naşcerii sale, dovedind lăpădarea sa de
protecţiunea streină, poate dobândi de îndată exercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor
legiuitoare.
Art. 93- Domnul numeşte şi revocă pe miniştrii săi. El sancţionează şi promulgă legile. El poate
refuza sancţiunea sa. El are dreptul de amnistie în materie politică. El numeşte sau confirmă în toate
funcţiunile publice. El este capul armatei.”
B. „Art.5 - Românii făra deosebire de origine etnică, de limbă şi de religie, se bucură de libertatea
conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei , de libertatea întrunirilor, de libertatea de
asociaţie şi de toate drepturile stabilite prin legi.
Art.33 – Toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât prin delegaţie şi
după principiile şi regulile aşezate în Constituţia de faţă.
Art.34 – Puterea legislativă se exercită colectiv de către rege şi Reprezentanţa Naţională.
Reprezentanţa Naţională se împarte în două Adunări: Senatul şi Adunarea Deputaţilor. Orice lege cere
învoirea tuturor celor trei ramuri ale puterii legiuitoare.
Art.39 – Puterea executivă este încredinţată regelui, care o exercită în modul reglementat prin
Constituţie.
Art.40 – Puterea judecătorească se exercită de organele ei. Hotărârile lor se pronunţă în virtutea
legii şi se execută în numele regelui.”
1. Numiţi principiul consfinţit prin articolul 33 din sursa B. 2 puncte

2. Precizaţi , pe baza sursei A, prevederea referitoare la teritoriul României. 2 puncte
3. Numiţi două libertăţi cetăţeneşti menţionate atât în sursa A cât şi în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine caracterul suveran al statului
român. 3 puncte
5. Menţionaţi ce prevedeau Constituţiile din 1866, 1923 şi 1938 cu privire
la dreptul de vot. 7 puncte
6. Prezentaţi două elemente de continuitate între aceste constituţii. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare şi o deosebire între cele două constituţii. 4 puncte

„Art.30 – Regele este Capul Statului.
Art. 31 – Puterea legislativă este exercitată de Rege prin Reprezentaţiunea Naţională. Regele
sancţionează şi promulgă legile.
Art 32 - Puterea executivă este încredinţată Regelui, care o exercită prin Guvernul său.
Art.45 - Regele convoacă Adunările Legiuitoare.
Art.46 – Regele numeşte şi revocă pe miniştrii săi. El poate, în timpul când Adunările Legiuitoare
sunt dizolvate şi în intervalul dintre sesiuni, să facă în orice privinţă Decrete cu putere de lege, care
urmează a fi supuse aprobărilor spre ratificare la cea mai apropiată sesiune a lor”
1. Numiţi regele în timpul căruia a fost adoptată Constituţia din 1938. 2 puncte
2. Menţionaţi , pe baza sursei date, o atribuţie executivă a regelui României. 2 puncte
3. Precizaţi , pe baza textului dat, două prerogative legislative acordate regelui. 6 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la regimul de
autoritate monarhică, susţinându-l cu o explicaţie din text. 6 puncte
5. Menţionaţi două asemănări şi două deosebiri între Constituţia din 1923 şi
Constituţia din 1938. 8 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, schimbările intervenite în
redactarea unor articole ale Constituţiilor din prima jumătate a secolului
al XX-lea. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea
unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea
şi concluzia.) 6 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluţia sistemului constituţional în România,
între anii 1866 şi 1938, având în vedere:
1. menţionarea a două motive pentru care a fost adoptată Constituţia din 1866;
2. prezentarea a câte unui motiv al adoptării Constituţiei din 1923 şi a Constituţiei din 1938;
3. precizarea a două principii comune înscrise în cele trei constituţii ale României adoptate în
perioada 1866-1938;
4. menţionarea a două deosebiri dintre prevederile oricăror două constituţii ale României
adoptate în perioada 1866-1938;
5.formularea unui punct de vedere cu privire la necesitatea adoptării unor acte fundamentale şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric..
STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC
LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI.

A. „ Până în 1863, [Al.I.Cuza] s-a preocupat îndeosebi de problemele unificării şi centralizării

administraţiei, finanţelor, armatei, justiţiei (…). Din octombrie 1863, şi până în ianuarie 1865, Cuza a
încredinţat conducerea ţării unui guvern, condus de Mihail Kogălniceanu, adeptul unor reforme interne
radicale. În decembrie 1863, a fost adoptată legea secularizării averilor mănăstireşti(…), prin care un
sfert din teritoriul ţării reintra în circuitul economic naţional. Apoi, în primăvara anului 1864, guvernul
a adus în discuţie legea agrară, propunând împroprietărirea clăcaşilor, cu despăgubire, pe loturile pe
care le aveau în folosinţă. Lega rurală a fost promulgată imediat fiind urmată de o nouă constituţie
numită Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris, din august 1858.”
(Vlad Georgescu, Istoria românilor.De la origini până în zilele noastre)
B. „Sătenilor! Îndelungata voastră aşteptare, marea făgăduinţă, dată vouă de înaltele puteri ale Europei
prin articolul 46 al Convenţiei, interesul patriei, asigurarea proprietăţii funciare şi dorinţa cea mai vie s-
au îndeplinit. Claca este desfiinţată pentru de-a pururi şi de astăzi voi sunteţi proprietari pe locurile
supuse stăpânirii voastre, în întinderea hotărâtă prin legile în fiinţă(…). De astăzi, voi sunteţi stăpâni pe
braţele voastre; voi aveţi o părticică de pământ, proprietate şi moşie a voastră, de astăzi voi aveţi o
patrie de iubit şi de apărat.
(Proclamaţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza către săteni )
1. Numiţi , pe baza sursei A, consecinţa secularizării averilor mănăstireşti. 2 puncte

2. Precizaţi , pe baza sursei B, o consecinţă a aplicării legii rurale în domeniul proprietăţii.
2 puncte
3. Numiţi câte o prevederea a legii rurale din sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care menţionează cel mai important
prim-ministru din timpul domniei lui Al. I. Cuza. 3 puncte
5. Menţionaţi prevederile Statutului Dezvoltător al Convenţiei de la Paris. 7 puncte
6. Prezentaţi abordarea problemei agrare în două documente programatice paşoptiste . 6 puncte
7. Menţionaţi alte două reforme înfăptuite în timpul domniei lui Al.I.Cuza,
în afara celor precizate în cele două surse. 4 puncte
„S-a convocat Adunarea Naţională la 1 decembrie 1918. (…) În mijlocul unui mare entuziasm, românii
din Transilvania, Banat şi alte districte au votat în unanimitate pentru unirea necondiţionată cu regatul
României. Ei au hotărât, de asemenea, să păstreze pentru aceste teritorii o autonomie provizorie până
când va fi ales parlamentul constituant al României Mari. În cea de a doua zi a Adunării s-a alcătuit un
Consiliu Executiv, format din 15 membri, pentru organizarea administraţiei interne.”
(„The Times”, 25 februarie 1919)
1. Menţionaţi, pe baza sursei, scopul constituirii Consiliului Executiv. 2 puncte

2. Precizaţi localitatea în care s-a convocat Adunarea Naţională la 1 decembrie 1918. 2 puncte
3. Precizaţi , pe baza sursei, două decizii referitoare la statutul politico-juridic al
Transilvaniei, Banatului şi al altor districte, adoptate în Adunarea Naţională. 6 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la modul în care s-a
hotărât unirea Transilvaniei cu România ,susţinându-l cu o explicaţie din text. 6 puncte
5. Menţionaţi două asemănări şi două deosebiri în procesul de unificare a
Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei la România . 8 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, semnificaţia şi importanţa făuririi
României Mari pentru istoria românilor.(Se punctează pertinenţa argumentării
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 6 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre proiecte politice româneşti şi realizarea lor,
având în vedere:
1. precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în secolul al XVIII-lea sau
în prima jumătate a secolului al XIX-lea, şi menţionarea a două idei susţinute de acesta;
2. prezentarea unui fapt istoric , desfăşurat pe plan intern, prin care s-a realizat statul român modern,
în a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
3. menţionarea unui fapt istoric, din secolul al XX-lea, care a contribuit la formarea României Mari şi
a unei consecinţe a constituirii acesteia;
4. formularea unui punct de vedere referitor la contribuţia proiectelor politice la făurirea statului
român modern şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Istorie
Clasa a XII-a
Numele şi prenumele elevului:

Data susţinerii testului:
Timpul de lucru: 2 ore
SUBIECTUL I ( 30 puncte)
A. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
“În Dacia însă a fost creată o adevărată ţară de colonizare dintr-un teritoriu slab locuit şi înconjurat de
o populaţie duşmănoasă, în care însă romanitatea nu şi-a înfipt rădăcini atât de adânci, nesprijinindu-se
pe bazele sigure ale unei naţionalităţi cucerite şi din punct de vedere spiritual. De aici şi uşurinţa cu
care mai târziu a putut fi îndepărtată şi a dispărut..., fiind ştearsă ca o simplă poleială....Unii susţin că
provincialii romani s-au refugiat în munţi pentru a-şi păstra acolo libertatea şi viaţa....Prin ipoteza
imigrării treptate spre nord a vlahilor din Moesia se poate explica împrejurarea surprinzătoare că
populaţia valahă se întâlneşte la nord de Dunăre numai după începutul veacului al XIII-lea”
(Robert Roesler, Studii româneşti. Cercetări asupra istoriei vechi a României)
B. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

“ Teza autohtoniei românilor se bazează pe continuitatea neîntreruptă a populaţiei, de la geto-daci la
daco-romani. În afara triburilor geto-dace care s-au supus romanilor, deci n-au fost exterminate,
toponimia, hidronimia[...] Daciei romane, faptul că din provincie s-au recrutat numeroase trupe
auxiliare şi, îndeosebi descoperirile arheologice dovedesc prezenţa neîntreruptă a autohtonilor atât în
Dacia, cât şi în Moesia . După anul 602, în urma micşorării numărului slavilor din nordul Dunarii,
raportul de forţe s-a schimbat în favoarea autohtonilor, dispunând de o organizare social-politică mai
adecvată împrejurărilor istorice. În cursul convieţuirii cu slavii, daco-romanii au reuşit să-i asimileze şi
să dea naştere românilor”.
(Al.Graur, Gh.Ştefan, Dicţionar de istorie veche a României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Identificaţi teoriile istoriografice la care fac referire sursele A şi B. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care face referire sursa B. 2 puncte
3. Formulaţi două argumente pe baza sursei A şi B folosite de autori pentru a-şi
susţine ideile. 6 puncte
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care infirmă faptul că etnogeneza românească
s-a desfăşurat pe parcursul mileniului I la nordul Dunării. 3 puncte
5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, selectate din sursa B. 7 puncte
6. Prezentaţi doi factori ai romanizarii daco-geţilor. 6 puncte
7. Precizaţi două izvoare istorice din sec. VIII-XIII, care îi atestă pe români. 4 puncte
SUBIECTUL II (30 puncte)
„Transformarea regimului pluralist autoritar, pe care Mussolini îl instaurase [în Italia] după Marşul
asupra Romei, într-o dictatură totalitară (…) datează (…) din anii 1925-1926. (…) Monarhia este
susţinută, dar regele (...) este constrâns doar la rolul de reprezentare. Senatul este menţinut şi el doar
pentru a se putea exploata referinţa la antica instituţie romană şi pentru a cruţa fosta clasă
conducătoare, dar chiar dacă membrii acestei înalte adunări sunt încărcaţi de oameni din partea
regimului, ei nu au nicio putere concretă. Camera Deputaţilor este aleasă în condiţii care o fac să
depindă strict de partid. (…) Esenţa puterii aparţine în fapt „Ducelui" [Mussolini]. În principiu acesta
nu dă socoteală decât în faţa regelui şi are mari atribuţii economice în calitate de ministru al
corporaţiilor şi militare ca şef suprem al armatei. El numeşte şi revocă miniştrii care nu sunt decât
simpli executanţi şi poate legifera prin decret-lege fără control parlamentar. (...) Partidul unic are drept
misiune înregimentarea şi supravegherea populaţiei (...). El participă la menţinerea ordinii cu ajutorul
miliţiei (...). La această dată [1940] însuşi Partidul Naţional Fascist numără 3 milioane de membri.”
(S. Berstein, P.Milza, Istoria Europei)

1. Numiţi partidul precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi, pe baza sursei date, o caracteristică a Camerei Deputaţilor. 2 puncte
3. Menţionaţi un regim politic şi un spaţiu istoric, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Senat. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atribuţiile lui
Mussolini în stat,susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia practicile politice democratice
reprezintă o caracteristică a Europei secolului al XX-lea. (Se punctează pertinenţa argumentării
SUBIECTUL III (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre ideea romanităţii românilor, având în vedere:
- menţionarea a două epoci istorice în care a fost studiată ideea romanităţii românilor;
-numirea unui istoric şi prezentarea unei cauze pentru care acesta a abordat ideea romanităţii
românilor;
- menţionarea a două idei formulate pentru susţinerea ideii romanităţii românilor;
- formularea unui punct de vedere referitor la semnificaţia studierii romanităţii românilor şi susţinerea
acestuia printr-un argument istoric.
NOTĂ! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea
eseului în limita de spaţiu precizată.

Modele de Subiecte Bacalaureat Istorie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modele de Subiecte Bacalaureat Istorie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEST FINAL – BACALAUREAT

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi secolul la care se referă atât sursa A , cât şi sursa B. 2 puncte

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

SUBIECTUL III 30 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi statul amintit atât în sursa A , cât şi în sursa B. 2 puncte

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

*Liga Sfântă coaliza principii creştini ai Europei în lupta antiotomană

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

SUBIECTUL III 30 puncte

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi anul la care se referă ambele surse. 2 puncte

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

SUBIECTUL III 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România de la stalinism la naţional-comunism,

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi un lider politic la care face referire sursa A. 2 puncte

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

SUBIECTUL III 30 puncte

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi dominaţia străină la care face referire sursa A. 2 puncte

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

SUBIECTUL III 30 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi regele României la care se referă sursa A. 2 puncte

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

SUBIECTUL III 30 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I_______________________________________________________30 puncte

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi evenimentul istoric la care se referă ambele surse istorice. 2 puncte

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi conducătorul statului menţionat în sursă. 2 puncte

SUBIECTUL III 30 puncte

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

B. „Marxism-leninismul şi măreaţa experienţă istorică a victoriei socialismului în URSS ne învaţă că

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menţionaţi , pe baza sursei A, un factor favorabil aplicării principiilor stalinismului economic.

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Menţionaţi, pe baza sursei, un motiv al acţiunii întreprinse de Partidul Comunist Român