Cercetarea de față își dorește să evidențieze anumite trăsături de personalitate care apar în randul

persoanelor din eșantionul studiat (persoane cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani care au sau
nu au o relație de cuplu ) ce diferentiaza stilurile de atașament securizant, evitant și anxios-
ambivalent.

Însăși formarea și dezvoltarea personalității sunt influențate de sistemul de atașament (Bowlby,

2007; Wallin, David J., 2010).

Obiectiv general: Stabilirea relației de asociere între cele cinci mari dimensiuni ale personalității:
extraversie, neuroticism, deschidere către experiențe, agreabilitate, constiinciozitate și stilurile de
atașament: securizant, evitant și anxios-ambivalent în randul persoanelor cu vârsta cuprinsă între
18 și 65 de ani care au sau nu o relație de cuplu.

Obiectiv specific 1: Cercetarea posibilelor asocieri între atașament și cele cinci dimensiunei ale
personalității, la nivelul populației analizate.

Obiectiv specific 2: Investigarea diferențelor între persoanele care se află într-o relație de cuplu și
cele care nu se afla într-o relație de cuplu în ceea ce privește stilul evitant

Obiectiv specific 3: Investigarea diferențelor între persoanele de gen masculin și cele de gen
feminin în ceea ce privește dimensiunea personalității neuroticism

Obiectiv specific 4: Investigarea diferențelor între persoanele cu stil de atașament securizant,

evitant și anxios ambivalent în ceea ce privește dimensiunea personalității neuroticism.

Obiectiv specific 5 Investigarea influențelor trasăturilor de personalitate asupra stilurilor de

atașament

Ipoteze de lucru

Ipoteza 1 Stilul de atașament securizant se asociază pozitiv cu extraversia (corelație)

Condiții de testare pentru Corelația Pearson

1) Existența a două variabile numerice: în acest caz variabilele testate “Stilul de atașament
securizant” și “Extraversia” sunt două variabile numerice
2) Cele două variabile sunt normal distribuite: pentru a verifica dacă cele două variabile
sunt normal distribuite am calculat indicatorii ai formei distribuției: Simetria și
Boltirea.
Pentru Stilul de atașament securizant S1=0,16 ⸦ (-0,8; 0,8) ceea ce arată că distribuția
este simetrică înaltă.
Pentru Extraversie S2=-0,52 ⸦ (-0,8; 0,8) ceea ce arată că distribuția este simetrică înaltă.
Pentru Stilul de atașament securizant B1=0,01 ⸦ (-1; 1) ceea ce arată că distribuția nu
este plată, fapt confirmat și de histogramă.
Pentru Extraversie B2=-0,52 ⸦ (-1; 1) ceea ce arată că distribuția ceea ce arată că
distribuția nu este plată, fapt confirmat și de histogramă.

Tabelul nr 1 -Indicatori ai formei distribuției și ai tendinței centrale

N Media Median Mod Minim Maxi Abatere Simetri Boltirea
a m a a
standard
Stil de 140 3,53 3,50 3,67 2,33 4,67 ,43 ,16 ,01
atașament
securizant
Extraversi 140 38,21 38,50 36 15 50 6,59 -,52 ,41
e

Figura 1
Histrograma – Stil de atașament securizant
Figura 2
Histrograma – Extraversie

3) N>30 (N=140)
4) Absența outlierilor: pentru a verifica absența outlierilor am construit graficele de tip
boxplot astfel:

Figura 3
Grafic de tip boxplot: Stil de atașament securizant
Boxplotul este o reprezentare grafică asemănătoare unei cutii.
Linia situată la jumătatea cutiei este mediana sau punctul percentil P50 sau Q2. Scorurile medii
obținute de grupul testat pentru Stilul de atașament securizant este de 3,5. Se observă ca Mediana
imparte cutia in apoape doua jumatati egale ceea ce exprimă o relație de simetrie.
- Mustața corespunde celei mai mari valori care nu este un outlier, iar in cazul nostru scorul cel
mai ridicat este 4,67, iar cel mai mic scor este 2,33.
- Q1 este punctul cuartil 1 care corespunde punctului percentil 25.
- Q3 este punctul cuartil 3 care corespunde punctului percentil 75.
Se observă că avem outlieri și valori aberante pe care le-am eliminat: 14,
42,47,70,75,88,96,124,126, 131 (raportati la baza N=140 ).
Raportati la baza N=218 se face urmatoarea corespondenta: 14=22,
42=69,47=75,70=108,75=121, 88=147,96=158,124=198,126=200, 131=205;

Figura 4
Grafic de tip boxplot: Extraversia
Scorurile medii obținute de grupul testat pentru Extraversie este de 38,21. Se observă ca Mediana
imparte cutia in aproape doua jumatati egale ceea ce exprimă o relație de simetrie.
- Mustața corespunde celei mai mari valori care nu este un outlier, iar in cazul nostru scorul cel
mai ridicat este 50, iar cel mai mic scor este 15
- Q1 este punctul cuartil 1 care corespunde punctului percentil 25.
- Q3 este punctul cuartil 3 care corespunde punctului percentil 75.
Se observă că avem outlieri și valori aberante pe care le-am eliminat: 140 (raportat la
baza N=140)
Raportati la baza N=218 se face urmatoarea corespondenta: 140=217

Dupa eliminarea celor 11 outlieri am reverificat condițiile de testare pentru corelația Pearson
astfel
1) Existența a două variabile numerice: în acest caz variabilele testate “Stilul de
atașament securizant” și “Extraversia” sunt două variabile numerice
2) Cele două variabile sunt normal distribuite: pentru a verifica dacă cele două variabile
sunt normal distribuite am calculat indicatorii ai formei distribuției: Simetria și
Boltirea.
Pentru Stilul de atașament securizant S1=0,16 ⸦ (-0,8; 0,8) ceea ce arată că distribuția
este simetrică
 Pentru Extraversie S2=-0,22 ⸦ (-0,8; 0,8) ceea ce arată că distribuția este simetrică
Pentru Stilul de atașament securizant B1= -0,60 ⸦ (-1; 1) ceea ce arată că distribuția nu
este plată, fapt confirmat și de histogramă.
Pentru Extraversie B2=-0,27 ⸦ (-1; 1) ceea ce arată că distribuția ceea ce arată că
distribuția nu este plată, fapt confirmat și de histogramă.

Tabelul nr 2 -Indicatori ai formei distribuției și ai tendinței centrale

N Media Median Mod Minim Maxi Abatere Simetri Boltirea
a m a a
standard
Stil de 129 3,52 3,50 3,67 2,83 4,17 ,36 ,16 -,60
atașament
securizant
Extraversi 129 38,17 38 36 21 50 6,18 -,22 -,27
e

Figura 5
Histrograma – Stil de atașament securizant

Figura 6
Histrograma – Extraversie

3) N>30 (N=129)
4) Absența outlierilor pentru a verifica absența outlierilor am construit graficele de tip
boxplot astfel:se observa absenta outlierilor

Figura 7
Grafic de tip boxplot: Stil de atașament securizant

Figura 7
 Grafic de tip boxplot: Extrversie

5) Redarea norului de puncte:

Figura 8
Norul de puncte -Corelatie stil de atașament securizant – extraversie
Din norul de puncte putem deduce ca exista o corelatie pozitiva spre dreapta dar este destul de slaba
deoarece distribuţia nu tinde mai mult spre dreaptă (linia de regresie), iar intre variabile relatia nu este
foarte puternica; - forma relaţiei: fiind neliniară; in ceea ce priveste grosimea norului de puncte de-a
lungul liniei de regresie arata heteroscedascititate.

Tabelul 2. Coeficientul de corelatie Pearson obtinut intre Stilul de atașament securizant și Extraversie

Stilul de Extraversi
atașamen e
t
securizant
Stilul de 1 0,167*
atașament rho
securizant
I p 0,059
Extraversie rho 1
p
Nota: N=129 * p < 0,05

Pentru cei 129 de participanți, scorurile în ceea ce privește stilul de atașament securizant și
extraversia sunt corelate pozitiv de o intensitate mica (r=0,167) , pragul de semnificație p=0,059
este mai mare ca 0,05 ceea ce arată un rezultat nesemnificativ statistic, deci o posibilă ipoteza ca
stilul de atașament securizant se asociază pozitiv cu extraversia, nu se confirmă.

Ipoteza 2 Stilul de atașament evitant se asociază negativ cu extraversia (corelație)

1) Existența a două variabile numerice: în acest caz variabilele testate “Stilul de atașament
evitant” și “Extraversia” sunt două variabile numerice
2) Cele două variabile sunt normal distribuite: pentru a verifica dacă cele două variabile sunt
normal distribuite am calculat indicatorii ai formei distribuției: Simetria și Boltirea.
Pentru Stilul de atașament securizant S1=0,33 ⸦ (-0,8; 0,8) ceea ce arată că distribuția
este simetrică
Pentru Extraversie S2=-0,03 ⸦ (-0,8; 0,8) ceea ce arată că distribuția este simetrică
Pentru Stilul de atașament securizant B1= -0,44 ⸦ (-1; 1) ceea ce arată că distribuția nu
este plată, fapt confirmat și de histogramă.
Pentru Extraversie B2=0,11 ⸦ (-1; 1) ceea ce arată că distribuția ceea ce arată că
distribuția nu este plată, fapt confirmat și de histogramă.

Tabelul nr 3 -Indicatori ai formei distribuției și ai tendinței centrale

N Media Median Mod Minim Maxi Abatere Simetri Boltirea
a m a a
standard
Stil de 41 3,47 3,50 3 2,83 4,67 ,51 ,33 -,44
atașament
evitant
Extraversi 41 29,78 29 27 11 50 6,18 -,03 ,11
e

Figura 9
Histograma – Stil de atașament evitant
 Figura 10
Histograma – Extraversie

3) N>30 (N=41)
4) Absența outlierilor pentru a verifica absența outlierilor am construit graficele de tip
boxplot astfel:se observa absenta outlierilor
Figura 11
Grafic de tip bloxpot – Stil de atașament evitant
 Figura 12
Grafic de tip bloxpot – Extraversie

5) Norul de puncte
Figura 13
Norul de puncte -Corelatie dintre stilul de atașament anxios ambivalent și Deschidere spre
experiență
Din norul de puncte putem deduce ca exista o corelatie negativa spre dreapta dar este destul de slaba
deoarece distribuţia nu tinde mai mult spre dreaptă (linia de regresie), iar intre variabile relatia nu este
foarte puternica; - forma relaţiei: fiind neliniară; in ceea ce priveste grosimea norului de puncte de-a
lungul liniei de regresie arata heteroscedascititate.

Tabelul 2. Coeficientul de corelatie Pearson obtinut intre Stilul de atașament evitant și Extraversie

Stilul de Extraversi
atașamen e
t
securizant
Stilul de 1 -0,158*
atașament rho
evitantI
p 0,324
Extraversie rho 1
p
Nota: N=41 * p < 0,05

Pentru cei 41 de participanți, scorurile în ceea ce privește stilul de atașament evitantt și

extraversia sunt corelate negativ de o intensitate mica (r=-0,158) , pragul de semnificație
p=0,324 este mai mare ca 0,05 ceea ce arată un rezultat nesemnificativ statistic, deci o posibilă
ipoteza ca stilul de atașament evitant se asociază negativ cu extraversia, nu se confirmă.
Ipoteza 3 Stilul de atașament anxios-ambivalent se asociază negativ cu deschiderea spre
experienta (corelație)

1) Existența a două variabile numerice: în acest caz variabilele testate “Stilul de atașament
anxios-ambivalent” și “Deschiderea spre experienta” sunt două variabile numerice
2) Cele două variabile sunt normal distribuite: pentru a verifica dacă cele două variabile sunt
normal distribuite am calculat indicatorii ai formei distribuției: Simetria și Boltirea.
Pentru Stilul de atașament anxios-ambivalent S1=0,04 ⸦ (-0,8; 0,8) ceea ce arată că
distribuția este simetrică
Pentru Deschidere spre experiență S2= -0,91 sub -0,80 (pozitivă) curba este asimetrică
spre stânga
Pentru Stilul de atașament securizant B1= -0,42 ⸦ (-1; 1) ceea ce arată că distribuția nu
este plată, fapt confirmat și de histogramă.
Pentru Extraversie B2=0,19 ⸦ (-1; 1) ceea ce arată că distribuția ceea ce arată că
distribuția nu este plată, fapt confirmat și de histogramă.

Tabelul nr 3 -Indicatori ai formei distribuției și ai tendinței centrale

N Media Median Mod Minim Maxi Abatere Simetri Boltirea
a m a a
standard
Stil de 37 3,71 3,83 4 2,67 4,83 ,52 ,04 -,42
atașament
evitant
Extraversi 37 40,24 42 42 24 50 6,32 -,91 ,19
e

Figura 14
Histograma – Stil de atașament anxios ambivalent
 Figura 15
Histograma – Deschidere spre experienta

3) N>30 (N=37)
4) Absența outlierilor pentru a verifica absența outlierilor am construit graficele de tip
boxplot

Figura 16
Grafic de tip bloxpot – Stil de atașament anxios-ambivalent
 Figura 17
Grafic de tip bloxpot – Deschidere spre experiență

Se observa prezenta outlierilor: pozitia 180 care va fi eliminată

Dupa eliminarea outlier-ului am reverificat condițiile de testare pentru corelația Pearson astfel
1) Existența a două variabile numerice: în acest caz variabilele testate “Stilul de
atașament anxios ambivalent” și “Deschidere spre experiență” sunt două variabile
numerice
2) Cele două variabile sunt normal distribuite: pentru a verifica dacă cele două variabile
sunt normal distribuite am calculat indicatorii ai formei distribuției: Simetria și
Boltirea.
 Pentru Stilul de atașament securizant S1=0,1 ⸦ (-0,8; 0,8) ceea ce arată că distribuția este
simetrică
Pentru Deschidere spre experiență S2=-0,81 ⸦ (-0,8; 0,8) (pozitivă) curba este asimetrică
spre stânga,
Pentru Stilul de atașament securizant B1= -0,33 ⸦ (-1; 1) ceea ce arată că distribuția nu
este plată, fapt confirmat și de histogramă.
Pentru Extraversie B2=-0,02 ⸦ (-1; 1) ceea ce arată că distribuția ceea ce arată că
distribuția nu este plată, fapt confirmat și de histogramă.

Tabelul nr 3 -Indicatori ai formei distribuției și ai tendinței centrale

N Media Median Mod Minim Maxi Abatere Simetri Boltirea
a m a a
standard
Stil de 36 3,69 3,75 4 2,67 4,83 ,52 ,10 -,33
atașament
evitant
Extraversi 36 40,69 42 42 27 50 5,77 -,81 -,02
e
Figura 18
Histograma – Stil de atașament anxios ambivalent

Figura 19
Histograma – Deschidere spre experiență
 3) N>30 (N=36)
4) Absența outlierilor pentru a verifica absența outlierilor am construit graficele de tip
boxplot

Figura 20
Grafic de tip bloxpot – Stil de atașament anxios-ambivalent

Figura 21
Grafic de tip bloxpot – Deschidere spre experiență
 5) Norul de puncte
Figura 22
Norul de puncte – Corelatie dintre stilul de atașament anxios ambivalent și Deschidere spre
experiență

Din norul de puncte putem deduce ca exista o corelatie negativa spre dreapta dar este destul de slaba
deoarece distribuţia nu tinde mai mult spre dreaptă (linia de regresie), iar intre variabile relatia nu este
foarte puternica; - forma relaţiei: fiind neliniară; in ceea ce priveste grosimea norului de puncte de-a
lungul liniei de regresie arata heteroscedascititate.
Pentru ca deschiderea spre experiență nu este normal distribuită vom calcula coeficientul de
corelatie Spearman

Tabelul 2. Coeficientul de corelatie Spearman obtinut intre Stilul de atașament anxios ambivalent și
Deschidere spre experiență

Stilul de Deschider
atașament e spre
anxios experiență
ambivalen
t
Stilul de 1 0,22*
atașament rho
anxios
ambivalen
p 0,19
t
Deschidere rho 1
spre
experiență p
Nota: N=36 * p < 0,05

Pentru cei 36 de participanți, scorurile în ceea ce privește stilul de atașament anxios ambivalent
și deschidere spre experiență sunt corelate pozitiv de o intensitate mica (r=0,22), pragul de
semnificație p=0,19 este mai mare ca 0,05 ceea ce arată un rezultat nesemnificativ statistic, deci
o posibilă ipoteza ca stilul de atașament anxios ambivalent se asociază negativ cu deschiderea
spre experiență, nu se confirmă.

Ipoteza 4 Stilul de atașament evitant se asociază negativ cu deschiderea spre experiență

(corelație)

1) Existența a două variabile numerice: în acest caz variabilele testate “Stilul de atașament
evitant” și “Deschiderea spre experienta” sunt două variabile numerice
2) Cele două variabile sunt normal distribuite: pentru a verifica dacă cele două variabile
sunt normal distribuite am calculat indicatorii ai formei distribuției: Simetria și Boltirea.
Pentru Stilul de atașament anxios-ambivalent S1=0,33 ⸦ (-0,8; 0,8) ceea ce arată că
distribuția este simetrică
Pentru Deschidere spre experiență S2= -0,15 ⸦ (-0,8; 0,8) ceea ce arată că distribuția este
simetrică
 Pentru Stilul de atașament securizant B1= -0,44 ⸦ (-1; 1) ceea ce arată că distribuția nu
este plată, fapt confirmat și de histogramă.
Pentru Extraversie B2=-0,53 ⸦ (-1; 1) ceea ce arată că distribuția ceea ce arată că
distribuția nu este plată, fapt confirmat și de histogramă.

Tabelul nr 3 -Indicatori ai formei distribuției și ai tendinței centrale

N Media Median Mod Minim Maxi Abatere Simetri Boltirea
a m a a
standard
Stil de 41 3,47 3,50 3 2,50 4,67 ,51 ,33 -,15
atașament
evitant
Deschidere 41 38,68 39 42 28 49 4,87 -,44 -,53
spre
experiență

Figura 23
Histograma – Stil de atașament evitant

Figura 24
Histograma – Deschidere spre experiență
3) N>30 (N=41)
4) Absența outlierilor pentru a verifica absența outlierilor am construit graficele de tip
boxplot

Figura 25
Grafic de tip bloxpot – Stil de atașament evitant

Figura 26
Grafic de tip bloxpot – Deschidere spre experiență
 5) Redarea norului de puncte:

Figura 27
Norul de puncte -Corelatie stil de atașament evitant – deschidere spre experiențe

Din norul de puncte putem deduce ca exista o corelatie negativa spre dreapta dar este destul de slaba
deoarece distribuţia nu tinde mai mult spre dreaptă (linia de regresie), iar intre variabile relatia nu este
foarte puternica; - forma relaţiei: fiind neliniară; in ceea ce priveste grosimea norului de puncte de-a
lungul liniei de regresie arata heteroscedascititate.
Tabelul 2. Coeficientul de corelatie Pearson obtinut intre Stilul de atașament evitant și Deschidere spre
experiență

Stilul de Deschider
atașamen e spre
t evitant experiență
Stilul de 1 -0,047*
atașamen rho
t evitant
p 0,77
Deschidere rho 1
spre
experiență p
Nota: N=41 * p < 0,05

Pentru cei 41 de participanți, scorurile în ceea ce privește stilul de atașament evitant și deschidere
spre experiență sunt corelate negativ de o intensitate foarte mica, deglijabilă (r=-0,047), pragul
de semnificație p=0,77 este mai mare ca 0,05 ceea ce arată un rezultat nesemnificativ statistic,
deci o posibilă ipoteza ca stilul de atașament evitant se asociază negativ cu deschiderea spre
experiență, nu se confirmă

Ipoteza 5 Exista o diferență între persoanele care se află într-o relație de cuplu și cele care nu se
afla într-o relație de cuplu în ceea ce privește stilul evitant (Testul t pentru eșantioane
independente)

Analiza descriptiva arata că variabila Stil de atașament evitant este normal distribuită (Tabel 1). De
asemenea, valorile extreme sunt putine si nu influențează normalitatea.

Tabelul nr 3 -Indicatori ai formei distribuției și ai tendinței centrale

N Media Median Mod Minim Maxi Abatere Simetri Boltirea
a m a a
standard
Stil de 41 3,47 3,50 3 2,50 4,67 ,51 ,33 -,15
atașament
evitant

Tabelul 5 Testul t pentru eșantioane independente-Stil de atașament evitant

 Grup Media Abaterea t df p
standard
Într-o
3,32 ,51
relație
Stil de atașament -3,457
Nu se află 39 >0.001
evitant
intr-o 3,87 ,45
relație

Levene’s test=0,761 >0,05 rezultat nesemnificativ statistic se interpreteaza rezultatele de

pe prima linie pentru testul t

Testul t pentru esantioane independente a evidentiat ca exista diferente statistice, astfel

persoanele care se afla intr-o relatie (M = 3,32, SD = 0,51) au obtinut valori mai mici pentru
stilul de atașament evitant față de persoanele care nu se află într-o relație (M = 3,87, SD =0,45 ),
t(39) = -3,457, p >.0,001. (p=0,001; α=0,05; 0,001<0,05, rezultat semnificativ statistic, ipoteza
formulata Exista o diferență între persoanele care se află într-o relație de cuplu și cele care nu
se afla într-o relație de cuplu în ceea ce privește stilul evitant se confirmă.)

Ipoteza 6 Exista o diferență între persoanele de gen feminin și cele de gen masculin în ceea ce
privește dimensiunea personalitații neuroticism (Testul t pentru eșantioane independente)

Analiza descriptiva arata că variabila Neuroticism este normal distribuită (Tabel 1). De asemenea,
valorile extreme sunt putine si nu influențează normalitatea

Tabelul nr 3 -Indicatori ai formei distribuției și ai tendinței centrale

N Media Median Mod Minim Maxi Abatere Simetri Boltirea
a m a a
standard
Neuroticism 206 24,27 23 20 10 49 8,40 ,37 -,31

Pentru Nevrotism S1=0,37 ⸦ (-0,8; 0,8) ceea ce arată că distribuția este simetrică
B1=-0,31 ⸦ (-1; 1) ceea ce arată că distribuția ceea ce arată că distribuția nu este plată,
fapt confirmat și de histogramă.
Figura 25
Histograma – Neuroticism
Tabelul 5 Testul t pentru eșantioane independente-Neuroticism

Grup Media Abaterea t df p

standard
Feminin 25,89 8,70 -3,457
Neuroticism 39 >0.001
Masculin 21,32 6,97

Ipoteza 7 Exista diferențe pentru variabila neuroticism pentru persoanele cu stil de atașament
securizant, evitant, anxios-ambivalent (one way anova)

Condiții de aplicare:

1) Variabila dependenta este normal distribuită conform datelor din Tabelul nush care si
Figura si etc Analiza descriptiva arata că variabila Stil de atașament evitant este normal
distribuită (Tabel 1). De asemenea, valorile extreme sunt putine si nu influențează normalitatea.
2) N> 30, N=206
3) Mai mult de 2 grupuri comparate: 3 grupuri comparate: grupul cu stil de atașament securizant,
evitant și anxios-ambivalent
4) Aplicarea testului Levine pentru verificarea omogenității varianței

Levene’s test=0,14 >0,05 rezultatul este semnificativ statistic, dispersiile sunt considerate
eterogene (neomogene) iar grupurile sunt profund inegale, numarul de participanți este profund
inegal intre grupe (N=129, 41, 36 ). Mai departe am ales aplicarea testului post-
 Games-Howell pentru a depista între care grupe există diferenţe la nivelul dimensiunii
neuroticism

Tabel 1… Indicatori statistici descriptivi și analiza de ANOVA pe o cale în funcție de …

Grupuri M SD N
Stil securizant 21,35 6,63 129
Stil evitant 27,56 9,59 41
Stil anxios 36
31,00 7,57
ambivalent
Sursă df F Eta pătrat
Rezultate 2 28,42* 0,21
Eroare 203
* p < 0,05

Potrivit acestui output F obţinut este extrem de semnificativ statistic, cu o probabilitate de eroare sub
pragul de 0,01, cu o valoare practică semnificativă a mărimii efectului (η 2= 0,75).
83
F(2,203)=28,42 p<0,5 , η2=0,21

Tab 5 Comparatii multiple Games-Howell pentru diferente intre stiluri de atașament pentru neuroticism
95% intervale de
incredere
Diferența Eroarea Limita Limita
(I) Stil_de_atasament (J) Stil_de_atasament mediilor standard p inferioara superioara
*
atasament securizant atasament evitant -6.2044 1.60852 .001 -10.0836 -2.3251
atasament anxios
-9.6434* 1.39032 .000 -12.9997 -6.2871
ambivalent
atasament evitant atasament securizant 6.2044* 1.60852 .001 2.3251 10.0836
atasament anxios
-3.4390 1.95920 .192 -8.1247 1.2467
ambivalent
atasament anxios atasament securizant 9.6434* 1.39032 .000 6.2871 12.9997
ambivalent atasament evitant 3.4390 1.95920 .192 -1.2467 8.1247
* p < 0,05

Analiza de varianta simpla arata ca exista diferente semnificative statitic intre temperamente pentru stima de sine (Tabelul
1). Comparatiile multiple prin metoda Gabriel arata ca exista diferente intre toate tipurile comparate doua cate doua, cu
exceptia comparatiei flegmatic - coleric si flegmatic - sangvinic pentru care diferentele nu sunt semnificative (Tabelul 2