Invat Automate Programabile

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC
Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013
Beneficiar – Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr. 10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-3111162, fax. 021-3125498, vet@tvet.ro
Automate programabile
Material de învăţare
Domeniul: Electronică şi automatizări
Calificarea: Tehnician în automatizări
Nivel 3
2009
AUTOR:
CORNEL STANCA – Prof. drd. ing. grad did. I
COORDONATOR:
GABRIELA DIACONU - Prof. ing. grad did.I
CONSULTANŢĂ:
IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT

GABRIELA CIOBANU – expert CNDIPT
ANGELA POPESCU – expert CNDIPT
DANA STROIE – expert CNDIPT
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în

domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-
2013
2
Cuprins
I. Introducere .................................................................................................................. 6
II. Resurse .................................................................................................................... 12
Tema 1. Etapele procesului de proiectare a sistemelor de automatizare ............... 13
Fişa de documentare 1.1. Definirea problemei .......................................................... 13
Activitatea de învăţare 1.1. Tipuri de logică. .............................................................. 14
Fişa de documentare 1.2. Proiectarea logicii cablate ................................................. 15
Activitatea de învăţare 1.2.1. Etapele de proiectare a logicii cablate. ........................ 17
Activitatea de învăţare 1.2.2. Caracteristicile etapelor de proiectare a logicii cablate.
................................................................................................................................... 19
Fişa de documentare 1.3. Proiectarea logicii programate .......................................... 20
Activitatea de învăţare 1.3.1. Etapele de proiectare a logicii programate. ................. 22
Activitatea de învăţare 1.3.2. Caracteristicile etapelor de proiectare a logicii
programate................................................................................................................. 24
Tema 2. Clasificarea automatelor programabile - AP (PLC) .................................... 25
Fişa de documentare 2. Clasificarea automatelor programabile ................................ 25
Activitatea de învăţare 2. Clasificarea automatelor programabile. ............................. 26
Tema 3. Schema bloc a automatului programabil .................................................... 27
Fişa de documentare 3.1. Schema bloc a automatului programabil cu prelucrare la
nivel de bit (APB) ....................................................................................................... 27
Activitatea de învăţare 3.1.1. Blocurile componente ale APB. ................................... 29
Activitatea de învăţare 3.1.2. Rolul funcţional al blocurilor componente ale APB. ..... 30
Activitatea de învăţare 3.1.3. Structura magistralei APB. ........................................... 31
Fişa de documentare 3.2. Unitatea centrală .............................................................. 32
Activitatea de învăţare 3.2.1. Blocurile componente ale unităţii centrale.................... 33
Activitatea de învăţare 3.2.2. Rolul funcţional al blocurilor componente ale unităţii
centrale. ..................................................................................................................... 34
Fişa de documentare 3.3. Periferice de intrare .......................................................... 35
Activitatea de învăţare 3.3.1. Blocurile componente ale perifericelor de intrare. ........ 36
Activitatea de învăţare 3.3.2. Rolul funcţional al blocurilor componente ale
perifericelor de intrare. ............................................................................................... 37
Fişa de documentare 3.4. Periferice de ieşire ............................................................ 38
Activitatea de învăţare 3.4.1. Blocurile componente ale perifericelor de ieşire. ......... 39
perifericelor de ieşire. ................................................................................................. 40
Fişa de documentare 3.5. Periferice interne. ............................................................. 41
Activitatea de învăţare 3.5.1. Blocurile componente ale perifericelor interne. ............ 42
perifericelor interne. ................................................................................................... 43
Tema 4. Operaţii pentru execuţia unei instrucţiuni .................................................. 44
Fişa de documentare 4. Operaţii pentru execuţia unei instrucţiuni............................. 44
Activitatea de învăţare 4.1. Operaţiile necesare execuţiei instrucţiunilor ................... 47
Activitatea de învăţare 4.2. Blocurile şi semnalele implicate în execuţia operaţiilor. .. 48
Tema 5. Instrucţiuni de prelucrare a informaţiei ....................................................... 49
Fişa de documentare 5.1. Programarea APB ............................................................ 49
Activitatea de învăţare 5.1. Noţiuni generale despre programarea APB. ................... 51
Fişa de documentare 5.2. Instrucţiuni de testare a condiţiilor .................................... 52
Activitatea de învăţare 5.2. Componentele şi funcţionarea instrucţiunilor de testare a
condiţiilor. ................................................................................................................... 54
Fişa de documentare 5.3. Instrucţiuni de transfer date .............................................. 56
3
Activitatea de învăţare 5.3. Componentele şi funcţionarea instrucţiunilor de transfer
date. ........................................................................................................................... 58
Fişa de documentare 5.4. Instrucţiuni de prelucrare logică a datelor ......................... 60
Activitatea de învăţare 5.4. Componentele şi funcţionarea instrucţiunilor de prelucrare
logică a datelor........................................................................................................... 64
Fişa de documentare 5.5. Instrucţiuni de salt............................................................. 66
Activitatea de învăţare 5.5.1. Componentele şi funcţionarea instrucţiunilor de salt. ... 68
Fişa de documentare 5.6. Generarea temporizărilor .................................................. 69
Activitatea de învăţare 5.6.1. Secvenţă de instrucţiuni pentru temporizarea la
anclanşare. ................................................................................................................ 71
declanşare. ................................................................................................................ 72
Tema 6. Noţiuni de bază în alegerea soluţiei de automatizare ................................ 73
Fişa de documentare 6. Alegerea soluţiei de automatizare. ...................................... 73
Activitatea de învăţare 6.1. Componentele procesului de alegere a soluţiei de
automatizare. ............................................................................................................. 76
Activitatea de învăţare 6.2. Structura adecvată a sistemului cu AP ........................... 77
Activitatea de învăţare 6.3. Limbajul de programare adecvat. ................................... 78
Activitatea de învăţare 6.4. Etapele de creare proiect, analiză, scriere şi salvare
program...................................................................................................................... 79
Tema 7. Limbaje de programare ale automatelor programabile .............................. 80
Fişa de documentare 7.1. Limbajul de programare STL ............................................ 80
Activitatea de învăţare 7.1.1. Câmpurile instrucţiunii STL .......................................... 83
Activitatea de învăţare 7.1.2. Semnificaţia câmpurilor instrucţiunilor STL. ................. 84
Activitatea de învăţare 7.1.3. Operatorii limbajului STL. ............................................ 85
Activitatea de învăţare 7.1.4. Modificatorii limbajului STL. ......................................... 86
Fişa de documentare 7.2. Limbajul de programare LAD ............................................ 87
Activitatea de învăţare 7.2.1. Simbolurile grafice de bază ale limbajului LAD. ........... 91
Activitatea de învăţare 7.2.2. Implementarea funcţiilor booleene în limbajul LAD. ..... 92
Fişa de documentare 7.3. Limbajul FBD .................................................................... 94
Activitatea de învăţare 7.3.1. Elementele blocurilor din limbajul FBD. ....................... 96
Activitatea de învăţare 7.3.2. Tipurile de blocuri ale limbajului FBD. .......................... 97
Activitatea de învăţare 7.3.3. Simbolurile blocurilor de bază ale limbajului FBD. ....... 98
Tema 8. Utilizarea automatelor programabile pe bit la implementarea automatelor
cu stări finite, definite prin diagrame de stare .......................................................... 99
Fişa de documentare 8. Utilizarea automatelor programabile pe bit la implementarea
automatelor cu stări finite, definite prin diagrame de stare ......................................... 99
Activitatea de învăţare 8.1. Implementarea în limbaj STL a automatului cu stări finite.
................................................................................................................................. 102
Activitatea de învăţare 8.2. Implementarea în limbaj LAD a automatului cu stări finite.
................................................................................................................................. 103
Activitatea de învăţare 8.3. Implementarea în limbaj FBD a automatului cu stări finite.
................................................................................................................................. 104
Tema 9. Conectarea unui automat programabil la un proces de automatizare ... 105
Fişa de documentare 9. Conectarea unui automat programabil la un proces de
automatizare ............................................................................................................ 105
Activitatea de învăţare 9.1. Tipuri de intrări – ieşiri ale AP şi conectarea lor la proces.
................................................................................................................................. 108
Activitatea de învăţare 9.2. Conectarea la proces a AP. .......................................... 110
Activitatea de învăţare 9.3. Schema de conectare a unui AP ce implementează un
automat cu stări finite. .............................................................................................. 112
4
Activitatea de învăţare 9.4. Implementarea hardware şi software a unui automat cu
stări finite pe un AP. ................................................................................................. 113
Tema 10. Programarea AP utilizând limbajele STL, LAD şi FBD. .......................... 115
Fişa suport 10.1. Sinteza funcţională a circuitului implementabil cu AP ................... 115
Activitatea de învăţare 10.1. Sinteza circuitului implementabil cu AP. ..................... 117
Fişa de documentare 10.2. Programarea în limbajul STL a AP ce emulează circuitul
convertor octal-alfabetic. .......................................................................................... 118
Activitatea de învăţare 10.2.1. Implementarea în limbaj STL a funcţiilor unui circuit
logic.......................................................................................................................... 119
Activitatea de învăţare 10.2.2. Scrierea în limbajul STL într-un mediu de dezvoltare
specific, a unui program pentru AP. ......................................................................... 120
Fişa de documentare 10.3. Programarea în limbajul LAD a AP ce emulează circuitul
Activitatea de învăţare 10.3.1. Implementarea în limbaj LAD a funcţiilor unui circuit
logic.......................................................................................................................... 122
Activitatea de învăţare 10.3.2. Scrierea în limbajul LAD într-un mediu de dezvoltare
Fişa de documentare 10.4. Programarea în limbajul FBD a AP ce emulează circuitul
Activitatea de învăţare 10.4.1. Implementarea în limbaj FBD a funcţiilor unui circuit
logic.......................................................................................................................... 126
Activitatea de învăţare 10.4.2. Scrierea în limbajul FBD într-un mediu de dezvoltare
Activitatea de învăţare 10.4.3. Implementare hardware şi software a unui circuit logic.
................................................................................................................................. 128
III. Glosar .............................................................................................................. 130
IV. Bibliografie ........................................................................................................... 132
5
I. Introducere
Materialul de invatare are rolul de a conduce elevul la dobandirea competentelor:
26.1. Identifică automatele programabile după dimensiunea magistralei de date;

26.2. Recunoşte configuraţia de bază a automatelor programabile cu prelucrare la nivel
de bit;
26.3. Examinează utilizarea automatelor programabile cu prelucrare la nivel de bit la
implementarea automatelor cu stări finite.
Domeniul Electronică şi automatizări

Calificarea Tehnician în automatizări
Nivelul de calificare 3
Materialul cuprinde:
- fise de documentare
- activitati de invatare
- glosar
Prezentul material de invatare se adresează elevilor din cadrul liceelor tehnologice,

domeniul Electronică şi automatizări, calificarea Tehnician în automatizări.
Competenţa /
Teme Elemente componente
Rezultatul învăţării
Fişa de documentare 1.1.

Definirea problemei.
Activitatea de învăţare 1.1.
Tipuri de logică.
Proiectarea logicii cablate.
Activitatea de învăţare 1.2.1.
Etapele de proiectare a logicii
Tema 1. Etapele cablate.
procesului de Activitatea de învăţare 1.2.2.
26.1. Identifică proiectare a sistemelor Caracteristicile etapelor de
automatele de automatizare proiectare a logicii cablate.
programabile după Fişa de documentare 1.3.
dimensiunea Proiectarea logicii programate
magistralei de date Activitatea de învăţare 1.3.1.
Etapele de proiectare a logicii
programate.
Caracteristicile etapelor de
proiectare a logicii programate.
Fişa de documentare 2. Clasificarea
Tema 2. Clasificarea automatelor programabile
automatelor
programabile Activitatea de învăţare 2.
Clasificarea automatelor
programabile.
6
Competenţa /

Schema bloc a automatului
programabil cu prelucrare la nivel de
bit (APB)
Blocurile componente ale APB.
Rolul funcţional al blocurilor
componente ale APB.
Structura magistralei APB.
Unitatea centrală.
Blocurile componente ale unităţii
centrale.
componente ale unităţii centrale.
Periferice de intrare.
26.2. Recunoşte Activitatea de învăţare 3.3.1.
configuraţia de bază a Tema 3. Schema bloc Blocurile componente ale
automatelor a automatului perifericelor de intrare.
programabile cu programabil. Activitatea de învăţare 3.3.2.
prelucrare la nivel de Rolul funcţional al blocurilor
bit. componente ale perifericelor de
intrare.
Periferice de ieşire

Blocurile componente ale
perifericelor de ieşire.
componente ale perifericelor de
ieşire.
Periferice interne.

Blocurile componente ale
perifericelor interne.
componente ale perifericelor
interne.
7
Competenţa /
Fişa de documentare 4.
Operaţii pentru execuţia unei
instrucţiuni
Tema 4. Operaţii Activitatea de învăţare 4.1.
pentru execuţia unei Operaţiile necesare execuţiei
instrucţiuni instrucţiunilor
Blocurile şi semnalele implicate în
execuţia operaţiilor.
Programarea APB.
Noţiuni generale despre
programarea APB.
Instrucţiuni de testare a condiţiilor.
Componentele şi funcţionarea
instrucţiunilor de testare a
condiţiilor.
Instrucţiuni de transfer date
instrucţiunilor de transfer date.
Tema 5. Instrucţiuni de Instrucţiuni de prelucrare logică a
prelucrare a informaţiei datelor.
instrucţiunilor de prelucrare logică a
datelor.
Instrucţiuni de salt
instrucţiunilor de salt.
Generarea temporizărilor
Secvenţă de instrucţiuni pentru
temporizarea la anclanşare.
Secvenţă de instrucţiuni pentru
temporizarea la declanşare.
26.3. Examinează Tema 6. Noţiuni de Fişa de documentare 6.
utilizarea automatelor bază în alegerea Alegerea soluţiei de automatizare.
programabile cu soluţiei de Activitatea de învăţare 6.1.
8
Competenţa /
prelucrare la nivel de automatizare Componentele procesului de

bit la implementarea alegere a soluţiei de automatizare.
automatelor cu stări Activitatea de învăţare 6.2. Structura
finite. adecvată a sistemului cu AP
Activitatea de învăţare 6.3. Limbajul
de programare adecvat.
Etapele de creare proiect, analiză,
scriere şi salvare program.
Limbajul de programare STL.
Câmpurile instrucţiunii STL.
Semnificaţia câmpurilor
instrucţiunilor STL.
Operatorii limbajului STL.
Modificatorii limbajului STL.
Tema 7. Limbaje de Limbajul de programare LAD.
programare ale Activitatea de învăţare 7.2.1.
automatelor Simbolurile grafice de bază ale
programabile. limbajului LAD.
Implementarea funcţiilor booleene în
limbajul LAD.
Limbajul FBD.
Elementele blocurilor din limbajul
FBD.
Tipurile de blocuri ale limbajului
FBD.
Simbolurile de blocurilor de bază ale
limbajului FBD.
Fişa de documentare 8.
Tema 8. Utilizarea Utilizarea APB la
automatelor implementarea automatelor cu stări
programabile pe bit la finite, definite prin diagrame
implementarea de stare.
automatelor cu stări Activitatea de învăţare 8.1.
finite, definite prin Implementarea în limbaj STL a
diagrame de stare. automatului cu stări finite.
9
Competenţa /
Implementarea în limbaj LAD a

automatului cu stări finite.
Implementarea în limbaj FBD a
automatului cu stări finite.
Fişa de documentare 9. Conectarea
unui automat programabil la un
proces de automatizare
Conectarea AP la proces.
Tema 9. Conectarea Tipuri de intrări – ieşiri ale AP şi
unui automat conectarea lor la proces.
programabil la un Activitatea de învăţare 9.3. Schema
proces de automatizare de conectare a unui AP ce
implementează un automat cu stări
finite.
Implementarea hardware şi software
a unui automat cu stări finite pe un
AP.
Fişa suport 10.1.
Sinteza funcţională a circuitului
implementabil cu AP.
Activitatea de învăţare 10.1. Sinteza
circuitului implementabil cu AP.
Programarea în limbajul STL a AP
ce emulează circuitul convertor
octal-alfabetic.
Tema 10. Programarea Implementarea în limbaj STL a
automatelor funcţiilor unui circuit logic.
programabile utilizând Activitatea de învăţare 10.2.2.
limbajele STL, LAD şi Scrierea în limbajul STL într-un
FBD. mediu de dezvoltare specific, a unui
program pentru AP.
Programarea în limbajul LAD a AP
octal-alfabetic.
Implementarea în limbaj LAD a
funcţiilor unui circuit logic.
10
Competenţa /

Scrierea în limbajul LAD într-un
mediu de dezvoltare specific, a unui
program pentru AP.
Programarea în limbajul FBD a AP
octal-alfabetic.
Implementarea în limbaj FBD a
funcţiilor unui circuit logic.
Scrierea în limbajul FBD într-un
mediu de dezvoltare specific, a unui
program pentru AP.
Implementare hardware şi software
a unui circuit logic.
Absolventul învăţământului liceal cu calificarea Tehnician în automatizări, trebuie să

cunoască structura internă, caracteristicile, parametrii specifici şi funcţionarea
automatelor programabile, precum şi noţiunile de bază despre programarea acestora.
De asemenea, trebuie să poată alege soluţia optimă de automatizare şi să utilizeze
automatele programabile conectându-le în proces şi realizând programe pentru
conducere de procese simple.
Semnificaţia elementelor grafice din material este dată în tabelul de mai jos:
Organizare
Definiţie Important Evaluare Timp alocat
clasă
11
II. Resurse
Prezentul material de invatare cuprinde diferite tipuri de resurse care pot fi folosite
de elevi:
- fise de documentare
- activitati de invatare
Elevii pot folosi atat materialul prezent (in forma printata) cat si varianta echivalenta
online.
12
Tema 1. Etapele procesului de proiectare a sistemelor de
automatizare
Fişa de documentare 1.1. Definirea problemei
Sistemele de automatizare proiectate pot fi implementate în două moduri:

1. Prin logica cablată, caz în care:
a. Funcţia realizată depinde de conexiunile dintre module, deci de cablaj şi
b. Orice modificare în funcţia de conducere a sistemului necesită modificări
hardware.
2. Prin logica programată, ceea ce presupune:
a. Existenţa unui echipament universal pe care poate rula orice aplicaţie;
b. Funcţia sistemului de automatizare este realizată de un program aflat într-o
memorie. Modificarea funcţiei sistemului, în acest caz, nu se face prin
modificări hardware ci software, deci prin încărcarea în memorie a unui alt
program.
Deşi astăzi, logica programată a câştigat teren în faţa celei cablate, datorită avantajelor
şi dezavantajelor ambelor moduri de implementare, alegerea între cele două nu este
întotdeauna uşor de făcut.
Dacă sistemul de automatizare are de gestionat un număr mare de parametri şi/ sau
algoritmul de conducere este complex atunci se optează pentru implementarea prin
logică programată.
Dacă în schimb, cerinţele de viteză sunt primordiale, se optează pentru implementarea

prin logică cablată. În cazul sistemelor care au cerinţe şi de complexitate şi de viteză,
soluţia de implemetare va fi una mixtă.
Proiectarea unui sistem de automatizare va începe în concluzie cu faza de definire a

problemei în care se face şi partajarea sistemului în logică cablată şi în logica
programată.
În această fază se determină numărul de intrări şi ieşiri din sistem, viteza lor de variaţie,
cantitatea şi viteza de prelucrare a datelor, tipul de erori şi modul de tratare al acestora.
Pentru partajarea pe tipuri de logică se pot întâlni următoarele situaţii:

1. Există un număr mic de semnale de intrare şi ieşire iar logica de prelucrare a lor
este simplă astfel încât realizarea unui sistem în logică cablată este mai
economică decât implemetarea sistemului în logică programată chiar în varianta
minimală;
2. Cerinţele de performanţă ale sistemului nu sunt deosebite, astfel încât se poate
implementa în logică programată;
3. Logica de prelucrare a datelor este complexă, numărul de intrări şi ieşiri este
mare deci se poate utiliza logica programată. Există însă şi cerinţe de
performanţă ce nu pot fi satisfăcute decât prin logică cablată. Se impune în acest
caz o prelucrare parţială a semnalelor în circuite specializate. Se atribuie părţii
din sistem realizată în logică programată cât mai multe funcţii pentru astfel încât
logica cablată să fie cât mai simplă.
13
Activitatea de învăţare 1.1. Tipuri de logică.
Competenţa:
26.1. Identifică automatele programabile după dimensiunea magistralei de date.
Obiectiv:
După parcurgerea acestei activităţi veţi fi capabili să:
- Selectaţi tipul de logică potrivit pentru implementarea unei automatizări.
Tipul activităţii: Expansiune
Sugestii:
Elevii se pot organiza în grupe mici (2 – 3 elevi) sau pot lucra individual.
Timp de lucru recomandat 10 minute.
Folosind fişa de documentare 1.1. dar şi alte surse de informare (internet, reviste de
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) şi pornind de la enunţurile de
mai jos, realizaţi un eseu de circa 10 rânduri în care să dezvoltaţi ideile conţinute în
enunţuri. În realizarea eseului trebuie să folosiţi minim 7 cuvinte din lista dată mai jos.
În logica cablată realizarea funcţiei depinde de …………….. Modificarea în funcţia de

conducere presupune ………………… Logica cablată se poate utiliza în cazul
……………….
În logica programată este nevoie de un …………………. Modificarea în funcţia de

conducere presupune ………………. Se apelează la logica programată
………………….
Lista de cuvinte: soluţie mixtă, echipament universal, număr mare de parametri,

algoritm complex, viteză de variaţie, viteza de procesare a datelor, tratare a erorilor,
hardware, software, program.
Evaluare:
Dacă se acoperă cerinţele din enunţ, se trece la următoarea activitate, dacă nu, se
consultă fişa de documentare şi apoi se reface activitatea.
14
Fişa de documentare 1.2. Proiectarea logicii cablate
Proiectarea logicii cablate se face pe baza algoritmului din Figura 1.2.1.
A. Partajarea blocurilor
În această etapă, sistemul se împarte în blocuri folosind criterii funcţionale1 sau
poziţionale2. Blocurile proiectate trebuie să realizeze un compromis între două criterii
oarecum contradictorii care se impun acestora şi anume:
- să aibă complexitate cât mai redusă pentru a putea fi uşor de realizat şi testat şi
- numărul blocurilor să fie cât mai mic pentru a nu apărea probleme de
interconectare.
B. Sinteza blocurilor
În această etapă se exprimă funcţionarea blocurilor prin funcţii logice.
C. Implementarea cu circuite logice

Se implementează funcţiile logice cu ajutorul componentelor electronice montate pe:
- circuite imprimate realizate special sau
- prin wraping pe plăci universale.
Înainte de implantare componentele vor fi testate. Se realizează apoi conexiunile între
plăci.
D. Testarea blocurilor componente

Testarea blocurilor componente se face separat, în condiţii cât mai apropiate de cele
reale, simulându-se blocurile încă nerealizate.
Dacă în urma testării apar erori se reia procesul de la etapa C.
E. Testarea prototipului
În această etapă pot să apară conexiuni greşite datorate fazei B, de sinteză a blocurilor,
fapt pentru care se reia procesul de la această etapă. Modificările făcute pot afecta
funcţionarea întregului sistem. Nu este exclusă reproiectarea întregului sistem.
F. Proiectare produs final

Proiectarea produsului final poate dura foarte mult mai ales dacă prototipul a fost
implementat pe plăci universale iar produsul final trebuie realizat pe circuite imprimate.
De multe ori ciclul trebuie parcurs de mai multe ori până la realizarea unui produs
acceptabil.
1 Care au în vedere funcţia îndeplinită

2 Care au în vedere poziţia ocupată
15
A. Partajarea blocurilor
B.Sinteza
Sintezablocurilor
blocurilor
C. Implementarea cu circuite logice
D. Testarea blocurilor componente
Lucrează NU
corect?
DA
E. Testarea prototipului
Lucrează NU
corect?
DA
F. Proiectare produs final
Figura 1.2.1. Algoritmul de proiectare a logicii cablate.
16
Activitatea de învăţare 1.2.1. Etapele de proiectare a logicii cablate.
Competenţa:
Obiectiv:
- identificaţi etapele de proiectare a logicii cablate.
Tipul activităţii: Harta traseu
Sugestii:
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) refaceţi diagrama etapelor de
proiectare a logicii cablate cu textele corespunzătoare din listă: Proiectare produs final,
Implementarea cu circuite logice, Partajarea blocurilor, Testarea blocurilor componente,
Testarea prototipului, Sinteza blocurilor.
17
Sinteza blocurilor
Lucrează NU
corect?
DA
Lucrează NU
corect?
DA
Evaluare:
Dacă toate blocurile diagramei au fost corect completate, se trece la următoarea
activitate, dacă nu, se consultă din nou fişa de documentare 1.2. şi apoi se reface
activitatea.
18
cablate.
Competenţa:
Obiectiv:
- specificaţi caracteristici ale etapelor de proiectare a logicii cablate.
Tipul activităţii: Potrivire.
Sugestii:
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) faceţi asocierile
corespunzătoare între denumirile etapelor procesului de proiectare a logicii cablate şi
caracteristici ale acestora.
Etapele de proiectare Caracteristici ale etapelor

1. Sinteza blocurilor a) Trebuie parcursă de mai multe ori până la
obţinerea unui produs acceptabil. Durează
mult mai ales dacă prototipul s-a realizat pe
plăci de test universale.
2. Testarea prototipului b) Exprimarea funcţionării blocurilor prin funcţii
logice.
3. Testarea blocurilor componente c) Implementarea funcţiilor logice pe plăci
universale sau dedicate după testarea
componentelor electronice.
4. Partajarea blocurilor d) Aici sunt descoperite erorile făcute în faza
de sinteză, reluarea proiectării trebuind făcută
din această fază, uneori cu modificări radicale.
5. Implementarea cu circuite logice e) Se testează separtat blocurile componente,
cele inexistente simulându-se. La apariţia de
erori se reia implementarea.
6. Proiectare produs final f) Se împarte sistemul în module după criterii
funcţionale sau poziţionale. Modulele trebuie
să satisfacă cerinţele de număr minim şi
complexitatate redusă.
Evaluare:
Dacă toate asocierile au fost făcute corect, se trece la următoarea activitate, dacă nu,
se consultă din nou fişa de documentare 1.2. şi apoi se reface activitatea.
19
Fişa de documentare 1.3. Proiectarea logicii programate
Proiectarea logicii programate se face pe baza algoritmului din Figura 1.3.1.
Semnificaţia blocurilor componente este următoarea:
A. Alegerea configuraţiei sistemului

Alegerea configuraţiei sistemului de calcul se face pe baza analizei de sistem. Se
determină numărul de intrări, numărul de ieşiri , numărul de dispozitive de transmitere a
informaţiei, capacitatea memoriei, tipul şi numărul de interfeţe cu procesul. Tot în
această etapă se face o analiză preliminară a performanţelor sistemului şi a soluţiilor
care ar duce la realizarea acestora.
B. Proiectarea programului
Se face schiţarea operaţiilor ce urmează a fi executate de program.
C. Scrierea programului sursă

Scrierea programului în limbaj de asamblare sau într-un limbaj de nivel superior.
D. Asamblarea programului
Translatarea în limbaj cod maşină automat în mediul de dezvoltare.
E. Testarea programului
Testarea programului urmăreşte verificarea faptului că programul răspunde corect la
cerinţele impuse. Fazele de scriere, translatare şi testare se repetă de mai multe ori
până când codul maşină funcţionează corect. Se verifică apoi dacă programul satisface
performanţele impuse sistemului prin tema de proiectare. Se verifică mai ales viteza de
răspuns. Dacă sistemul nu răspunde se încearcă o optimizare a acestuia. Dacă nici
după optimizare sistemul nu răspunde cerinţelor se reia analiza sistemului pentru a
vedea ce blocuri pot fi realizate în logica cablată.
F. Înscrie programul în PROM

Dacă verificarea sistemului este încheiată cu succes, programul este înscris în PROM.
G. Elaborarea documentaţiei
Se elaborează documentaţia aferentă.
20
Partajarea sistemului în logică
cablată şi logică programată
A. Alegerea configuraţiei sistemului
B. Proiectarea programului
C. Scrierea programului sursă
D. Asamblarea programului
E. Testarea programului
Este NU
corect ?
DA
Satisface NU
performanţele
impuse ?
DA
F. Înscrie programul în PROM
G. Elaborarea documentaţiei
Figura 1.3.1. Algoritmul de proiectare a logicii programate.
21
Activitatea de învăţare 1.3.1. Etapele de proiectare a logicii programate.
Competenţa:
Obiectiv:
- identificaţi etapele de proiectare a logicii programate.
Tipul activităţii: Harta traseu.
Sugestii:
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) completaţi următoarea
diagramă cu textele corespunzătoare din listă: Alegerea configuraţiei sistemului,
Testarea programului, Elaborarea documentaţiei, Înscrie programul în PROM,
Asamblarea programului, Scrierea programului sursă, Proiectarea programului.
22
Partajarea sistemului în logică
cablată şi logică programată
Este NU
corect ?
DA
Satisface NU
performanţele
impuse ?
DA
Evaluare:
Dacă toate blocurile diagramei au fost corect completate, se trece la următoarea
activitatea.
23
programate.
Competenţa:
Obiectiv:
- specificaţi caracteristici ale etapelor de proiectare a logicii programate.
Sugestii:
corespunzătoare între denumirile etapelor procesului de proiectare a logicii programate
şi caracteristici ale acestora.
Etapele de proiectare Caracteristici ale etapelor

1. Alegerea configuraţiei a) Se verifică dacă programul satisface cerinţele
sistemului; impuse prin tema de proiectare. Dacă este necesar
se reiau fazele de scriere, translatare şi testare a
programului. Se verifică viteza de răspuns. Dacă
viteza este prea mică se poate ajunge chiar la
implementarea unor module în formă cablată.
2. Proiectarea programului b) Se elaborează documentaţia sistemului.
3. Scrierea programului sursă c) Translatarea programului în limbaj cod maşină.
4. Elaborarea documentaţiei d) Se determină numărul de intrări, numărul de ieşiri ,
numărul de dispozitive de transmitere a informaţiei,
capacitatea memoriei, tipul şi numărul de interfeţe cu
procesul.
5. Testarea programului e) Schiţarea operaţiilor ce trebuie executate de
program.
6. Înscrie programul în PROM f) Scrierea programului într-un limbaj de nivel
superior
7. Asamblarea programului g) Dacă verificarea programului s-a încheiat cu
succes acesta se înscrie în memoria permanentă.
Evaluare:
24
Tema 2. Clasificarea automatelor programabile - AP (PLC)
Fişa de documentare 2. Clasificarea automatelor programabile
Există mai multe tipuri de AP, clasificate astfel:
După principiul constructiv al AP, există:
Automate programabile algoritmice, care au structura asemănătoare unităţilor

de control ale procesoarelor. Sunt construite în serie mare ca sisteme înglobate şi
pot fi programate doar de personal cu pregătire superioară;
Automate programabile vectoriale, ce sunt de fapt microcalculatoare special

construite pe care se pot implementa structuri de logică combinaţională şi
secvenţială prin programare.
După numărul de procesoare al AP, există:
Automate programabile cu un singur procesor, ce folosesc un tampon de

memorie, numit imagine de proces în care se păstrează valorile intrărilor şi ieşirilor
din proces pe perioada execuţiei programului şi care este actualizată la sfârşitul
execuţiei programului;
Automate programabile multiprocesor, la care modificarea stării ieşirilor şi

sesizarea modificării stării intrărilor se face imediat.
După dimensiunea magistralei de date automatele programabile se clasifică astfel:
Automate programabile cu prelucrare la nivel de bit, sunt automate

programabile la care dimensiunea magistralei de date este de 1 bit, astfel încât
operanzii care se procesează au şi ei dimensiunea de 1 bit;
Automate programabile cu prelucrare la nivel de cuvânt de n biţi, sunt

automate programabile la care dimensiunea magistralei şi a operanzilor este egală
cu lungimea acestui cuvânt, n8.
Automate programabile mixte, sunt automate programabile prevăzute cu două

unităţi de calcul aritmetic şi logic, una pentru procesare pe 1 bit şi alta pentru cuvinte
de n biţi.
25
Activitatea de învăţare 2. Clasificarea automatelor programabile.
Competenţa:
Obiective:
- clasificaţi automatele programabile după 3 criterii;
- identificaţi automatul programabil pe bit.
Tipul activităţii: Clasificare.
Sugestii:
Folosind fişa de documentare 2. dar şi alte surse de informare (internet, reviste de

corespunzătoare între criteriile de clasificare ale AP şi tipurile de AP.
Criterii de clasificare AP Tipuri AP

1. Principiul constructiv a) Automate programabile multiprocesor.
2. Dimensiunea magistralei b) Automate programabile cu prelucrare la
de date nivel de bit.
c) Automate programabile cu prelucrare la
3. Numărul de procesoare
nivel de cuvânt.
d) Automate programabile cu un singur
procesor
e) Automate programabile vectoriale
f) Automate programabile mixte
g) Automate programabile algoritmice
Evaluare:
Dacă toate tipurile de AP au fost corect clasificate, se trece la următoarea activitate,
dacă nu, se consultă fişa de documentare 2. şi apoi se reface activitatea.
26
Tema 3. Schema bloc a automatului programabil
Fişa de documentare 3.1. Schema bloc a automatului programabil cu prelucrare la

nivel de bit (APB)
Automatele programabile cu prelucrarea la nivel de bit sau automatele programabile pe

bit (APB), sunt destinate conducerii proceselor de complexitate medie.
În Figura 3.1. se prezintă schema bloc a unui APB.
Unitatea Consola de
centrală programare
Magistrala internă
Periferice Periferice Periferice interne

de intrare de ieşire (temporizări/ contorizări)
Figura 3.1. Schema bloc a unui APB.
Structura unui APB este asemănătoare cu a unui calculator. În schimb un APB trebuie
să controleze un număr mare de intrări şi ieşiri din proces în condiţii de siguranţă
funcţională ridicată. Pentru a putea răspunde în timp real arhitectura internă este
simplificată iar setul de instrucţiuni redus.
Blocurile componente ale APB sunt:
Unitatea centrală, este “creierul” APB, ce coordonează activitatea din întregul

sistem;
Consola de programare, este echipamentul pe care se realizează programul ce

va rula pe APB, şi de pe care se încarcă în memoria de programe a APB acest
program;
Periferice de intrare3, sunt blocurile funcţionale prin care APB primeşte informaţii
din proces (de la întrerupătoare, comutatoare, contactoare, relee, limitatoare);
Periferice de ieşire4, sunt blocurile funcţionale prin care APB trimite comenzi în
proces (de exemplu pentru alimentarea unor bobine de relee sau contactoare, sau
aprinderea de lămpi de semnalizare);
Periferice interne (temporizări/ contorizări), sunt blocurile funcţionale prin care se

pot genera intervale de timp şi contorizări de evenimente;
3 În multe abordări, se utilizează noţiunea de Interfeţe de intrare;

4 În multe abordări, se utilizează noţiunea de Interfeţe de ieşire;
27
Magistrala internă, este reprezentată de conexiunile prin care se face schimbul
de date între modulele componente ale automatului şi este structurată funcţional în:
- magistrala de date, pe care circulă datele înspre şi dinspre unitatea
centrală;
- magistrala de adrese, pe care unitatea centrală depune adresele
perifericelor cu care dialoghiază;
- magistrala de control, pe care circulă semnalele de comandă.
Toate transferurile de date se fac prin mijlocirea unităţii centrale. Aceasta plasează pe
magistrala de adrese adresa modulului cu care doreşte să comunice iar pe magistrala
de control activează semnalul care defineşte sensul informaţiei. Datele de intrare citite
sunt prelucrate în unitatea logică iar rezultatele sunt trimise la ieşiri.
28
Activitatea de învăţare 3.1.1. Blocurile componente ale APB.
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- identificati blocurile componente şi conexiunile dintre ele pentru un automat
programabil cu prelucrare la nivel de bit;
Tipul activităţii: Diagrama păianjen.
Sugestii:
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) completaţi următoarea schemă
bloc a APB cu denumirile corespunzatoare din listă: Unitatea centrală, Periferice interne
(temporizări/ contorizări), Periferice de ieşire, Consola de programare, Periferice de
intrare.
Evaluare:
Dacă toate denumirile blocurilor au fost aşezate corect, se trece la următoarea
activitatea.
29
Activitatea de învăţare 3.1.2. Rolul funcţional al blocurilor componente ale APB.
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- explicaţi rolul funcţional al blocurilor componente ale automatului programabil
cu prelucrare la nivel de bit.
Sugestii:
corespunzătoare între blocurile unui APB şi rolul lor funcţional.
Blocuri APB Rol funcţional

1. Periferice de intrare a) Trimite comenzi în proces (de exemplu
pentru alimentarea unor bobine de relee
sau contactoare, sau aprinderea de lămpi
de semnalizare)
2. Unitatea centrală b) “creierul” APB, ce coordonează
activitatea din întregul sistem;
3. Periferice interne c) Facilitează realizarea programului ce va
rula pe APB, şi de pe care se încarcă în
memoria de programe a APB acest
program
4. Consola de programare d) Primeşte informaţii din proces (de la
întrerupătoare, comutatoare, contactoare,
relee, limitatoare)
5. Periferice de ieşire e) Generează intervale de timp şi
contorizează evenimente
Evaluare:
30
Activitatea de învăţare 3.1.3. Structura magistralei APB.
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- structuraţi funcţional magistrala unui automat programabil cu prelucrare la nivel
de bit.
Tipul activităţii: Diagrama păianjen
Sugestii:
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) conectaţi la noţiunea de
magistrală internă a APB, denumirile structurilor funcţionale ale acesteia.
Magistrală
Magistrală
Magistrală
internă a APB
Magistrală
Evaluare:
Dacă la noţiunea centrală se conectează toate celelalte componente, se trece la
următoarea activitate, dacă nu, se consultă din nou fişa de documentare 3.1. şi apoi se
reface activitatea.
31
Fişa de documentare 3.2. Unitatea centrală
În Figura 3.2. se prezintă schema bloc a unităţii centrale a automatului programabil cu

prelucrare pe bit.
Registrul
Numărătorul Memoria instrucţiunii
de adrese program curente
Blocul de Buffer de
control adrese
Unitatea Memoria
logică internă
Magistrala Magistrala Magistrala

de date de control de adrese
Figura 3.2. Schema bloc a unităţii centrale a unui APB
Semnificaţia blocurilor unităţii centrale este următoarea:
Numărătorul de adrese, este un circuit numărător care indică adresa din memorie
de unde va fi citită instrucţiunea ce urmează a fi executată;
Memoria program, este un circuit de tip EEPROM în care se află programul APB,
încărcat de la consola de programare. La aplicarea la intrarea sa a adresei instrucţiunii
ce trebuie executată, la ieşire va trimite codul acestei instrucţiuni, memorat la adresa
respectivă.
Registrul instrucţiunii curente, este un registru ce se încarcă cu instrucţiunea de

executat citită din memoria de program de la adresa indicată de numărătorul de adrese;
Blocul de control, decodifică codul instrucţiunii aflat în corpul instrucţiunii şi prin

semnalele de control rezultate, comandă operaţiile din APB implicate de instrucţiunea
curentă;
Bufferul de adrese, este un registru care memorează temporar adresa

perifericului sau locaţiei de memorie cu care unitatea centrală face schimb de informaţii;
Unitatea logică, prelucrează datele achiziţionate de perifericele de intrare sau

citite din memoria internă şi trimite rezultatul în memoria internă sau la perifericele de
ieşire;
Memoria internă, este un circuit de tip RAM destinat memorării variabilelor

utilizate în program.
32
Activitatea de învăţare 3.2.1. Blocurile componente ale unităţii centrale.
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- identificati blocurile componente ale unităţii centrale şi conexiunile dintre ele
pentru un automat programabil cu prelucrare la nivel de bit.
Tipul activităţii: Harta păianjen.
Sugestii:
Folosind fişa de documentare 3.2 dar şi alte surse de informare (internet, reviste de
bloc a unităţii centrale a APB cu denumirile corespunzatoare din listă: Unitatea logică,
Registrul instrucţiunii curente, Blocul de control, Buffer de adrese, Memoria program,
Numărătorul de adrese, Memoria internă.
Magistrala de
Magistrala de control Magistrala de
date adrese
Evaluare:
Dacă toate noţiunile din listă au fost aşezate corect, se trece la următoarea activitate,
dacă nu, se consultă din nou fişa de documentare 3.2. şi apoi se reface activitatea.
33
Activitatea de învăţare 3.2.2. Rolul funcţional al blocurilor componente ale unităţii
centrale.
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- explicaţi rolul funcţional al blocurilor componente ale unităţii centrale a unui
automat programabil cu prelucrare la nivel de bit.
Sugestii:
corespunzătoare între blocurile unităţii centrale a unui APB şi rolul lor funcţional.
Blocurile unităţii Rol funcţional

centrale ale APB
a) Indică adresa din memorie de unde va fi
1. Registrul instrucţiunii
citită instrucţiunea ce urmează a fi
curente
executată.
b)Memorează temporar adresa perifericului
2. Unitatea logică sau locaţiei de memorie cu care unitatea
centrală face schimb de informaţii.
c) Memorează variabilele utilizate în
3. Memoria program
program
4. Numărătorul de adrese d) Memorează programul APB.
e) Decodifică codul instrucţiunii şi comandă
5. Memoria internă operaţiile din APB implicate de această
instrucţiune.
f) Prelucrează datele achiziţionate de
perifericele de intrare sau citite din memoria
6. Buffer de adrese
internă şi trimite rezultatul în memoria
internă sau la perifericele de ieşire
7. Blocul de control g) Se încarcă cu instrucţiunea de executat
Evaluare:
34
Fişa de documentare 3.3. Periferice de intrare
În Figura 3.3. se prezintă schema bloc a perifericelor de intrare ale automatului

programabil cu prelucrare pe bit.
Magistrala de control
Magistrala de adrese
Magistrala de date
Bloc decodificare Bloc multiplexare

adresă semnale intrare
Bloc prelucrare Bloc prelucrare

semnal intrare 1 semnal intrare n
Proces
Figura 3.3. Schema bloc a perifericelor de intrare pentru un automat

programabil cu prelucrare la nivel bit.
Semnificaţia blocurilor perifericelor de intrare este următoarea:
Blocul de decodificare a adresei, primeşte la intrare codul adresei unei intrări în

APB din proces, compară această adresă cu adresa proprie implementată hardware şi
emite semnal de recunoaştere în caz de coincidenţă a acestor două adrese.
Blocul de multiplexare a semnalelor de intrare, selectează intrarea indicată de

decodificatorul adresei şi depune informaţia citită pe magistrala de date la momentul
indicat de un semnal primit de pe magistrala de control.
Blocul de prelucrare a semnalului de intrare, adaptează semnalele din proces

pentru a deveni compatibile cu cele din automatul programabil. Construcţia acestui bloc
depinde de tipul semnalelor achiziţionate din proces, respectiv semnale de tensiune sau
de curent, semnale continue sau alternative, semnale de nivel mic (milivolţi – volţi) sau
de nivel mare (zeci de volţi – sute de volţi). Toate aceste semnale trebuie aduse la
nivelul şi tipul acceptate de APB, de exemplu la 0V pentru 0 logic şi 5V pentru 1 logic.
Tot aceste blocuri asigură şi izolarea galvanică între proces şi automatul programabil
(prin contacte de relee sau contactoare, transformatoare de impulsuri, optocuploare).
35
Activitatea de învăţare 3.3.1. Blocurile componente ale perifericelor de intrare.
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- identificaţi blocurile componente ale perifericelor de intrare ale unui automat
programabil cu prelucrare la nivel de bit.
Sugestii:
bloc a perifericelor de intrare pentru un APB cu denumirile corespunzatoare din listă:
Bloc prelucrare semnal intrare n, Bloc multiplexare semnale intrare, Bloc prelucrare
semnal intrare 1, Bloc decodificare adresă, Proces.
Magistrala de date
Evaluare:
Dacă toate noţiunile au fost potrivite corect, se trece la următoarea activitate, dacă nu,
36
perifericelor de intrare.
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- explicaţi rolul funcţional al blocurilor componente ale perifericelor de intrare ale
unui automat programabil cu prelucrare la nivel de bit.
Sugestii:
corespunzătoare între blocurile perifericelor de intrare ale unui APB şi rolul lor
funcţional.
Blocurile perifericelor de Rol funcţional

intrare ale APB
a) Izolează galvanic şi adaptează
1. Bloc decodificare semnalele din proces pentru a deveni
adresă compatibile cu cele din automatul
programabil.
2. Bloc multiplexare b) Subiectul instalaţiei de automatizare.
semnale intrare
c) Compară adresa de pe magistrala de
adrese cu adresa proprie implementată
3. Proces hardware şi emite semnal de recunoaştere
în caz de coincidenţă a acestor două
adrese.
4. Bloc prelucrare semnal d) Selectează o intrare şi depune informaţia
intrare citită pe magistrala de date.
Evaluare:
se consultă fişa de documentare 3.3. şi apoi se reface activitatea.
37
Fişa de documentare 3.4. Periferice de ieşire
În Figura 3.4. se prezintă schema bloc a perifericelor de ieşire ale automatului

programabil cu prelucrare pe bit.
Magistrala de date
Bloc decodificare Bloc de comandă

adresă canal
Bloc de ieşire 1 Bloc de ieşire n
Proces
Figura 3.4. Schema bloc a perifericelor de ieşire pentru un automat

Semnificaţia blocurilor perifericelor de ieşire este următoarea:
Blocul de decodificare a adresei, este un circuit ce primeşte la intrare codul

adresei unei ieşiri din APB spre proces, compară această adresă cu adresa proprie
implementată hardware şi emite semnal de recunoaştere în caz de coincidenţă a
acestor două adrese.
Blocul de comandă canal este un circuit demultiplexor prin intermediul căruia

semnalul de pe magistrala de date este trimis la ieşirea selectată de către
decodificatorul adresei. Acest bloc are şi funcţia de memorare a canalului, astfel încât
semnalul să fie prezent în permanenţă la intrările blocurilor de ieşire.
Blocurile de ieşire sunt circuitele ce realizează adaptarea de nivel a semnalul de

ieşire. Ieşirea poate fi prin releu pentru semnale de curent continuu sau alternativ, prin
tranzistor pentru semnale în curent continuu de nivel mic sau prin triac pentru semnale
alternative de nivel mare. Pentru evitarea perturbaţiilor datorate procesului condus se
preferă izolarea galvanică a blocurilor de ieşire de elementele comandate din proces
prin: relee intermediare, transformatoare de impuls sau optocuploare.
38
Activitatea de învăţare 3.4.1. Blocurile componente ale perifericelor de ieşire.
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- identificati blocurile componente ale perifericelor de ieşire ale unui automat
Sugestii:
bloc a perifericelor de ieşire pentru un APB cu denumirile corespunzatoare din listă:
Bloc comandă canal, Bloc de ieşire 1, Bloc de ieşire n, Bloc decodificare adresă,
Proces.
Magistrala de date
Evaluare:
Dacă toate textele au fost potrivite corect, se trece la următoarea activitate, dacă nu, se
consultă fişa de documentare 3.4. şi apoi se reface activitatea.
39
perifericelor de ieşire.
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- explicaţi rolul funcţional al blocurilor componente ale perifericelor de ieşire ale
Tipul activităţii: Potivire.
Sugestii:
corespunzătoare între blocurile perifericelor de ieşire ale unui APB şi rolul lor funcţional.

ieşire ale APB
1. Bloc decodificare a) Realizează adaptarea de nivel a
adresă semnalul de ieşire.
b) Prin intermediul său semnalul de pe
2. Bloc de ieşire magistrala de date este trimis la ieşirea
selectată.
3. Proces hardware şi emite semnal de recunoaştere
adrese.
4. Bloc comandă canal d) Subiectul instalaţiei de automatizare
Evaluare:
Dacă toate asocierile făcute sunt corecte, se trece la următoarea activitate, dacă nu, se
consultă fişa de documentare 3.4. şi apoi se reface activitatea.
40
Fişa de documentare 3.5. Periferice interne.
În Figura 3.5. este prezentată schema bloc a perifericelor interne. Acestea sunt module
de temporizare şi contorizare fiind în acelaşi timp module de intrare şi de ieşire.
Magistrala de date
Bloc de comandă
Bloc decodificare canal Bloc multiplexare
adresă semnale de intrare
Bloc temporizare Bloc temporizare

1 n
Figura 3.5. Schema bloc a perifericelor interne ale unui automat

Semnificaţia blocurilor perifericelor interne este următoarea:
Blocul de decodificare a adresei, este circuitul care primeşte la intrare codul

adresei unui bloc de temporizare din APB, compară această adresă cu adresa proprie
implementată hardware şi emite semnal de recunoaştere în caz de coincidenţă a
acestor două adrese.
Blocul de multiplexare a semnalelor de intrare, este circuitul ce selectează blocul

de temporizare indicat de decodificatorul adresei şi depune informaţia citită pe
magistrala de date la momentul indicat de un semnal primit de pe magistrala de control.
Blocul de comandă canal este un circuit demultiplexor prin intermediul căruia

semnalul de pe magistrala de date este trimis la blocul de temporizare selectat de către
decodificatorul adresei.
Blocul de temporizare este circuitul ce realizează temporizări şi numărări

(contorizări). Este “văzut” ca un periferic de ieşire în momentul în care primeşte semnal
pentru contorizare sau de iniţiere a temporizării. Este “văzut” ca periferic de intrare în
momentul în care temporizarea s-a încheiat sau se citeşte cantitatea contorizată. Poate
fi de tip analogic (monostabil) sau numeric (numărător).
41
Activitatea de învăţare 3.5.1. Blocurile componente ale perifericelor interne.
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- identificati blocurile componente ale perifericelor interne ale unui automat
Sugestii:
bloc a perifericelor interne pentru un APB cu denumirile corespunzatoare din listă: Bloc
comandă canal, Bloc temporizare 1, Bloc decodificare adresă, Bloc multiplexare
semnale de intrare, Bloc temporizare n.
Magistrala de date
Evaluare:
Dacă toate textele din listă au fost aşezate corect, se trece la următoarea activitate,
dacă nu, se consultă fişa de documentare 3.5. şi apoi se reface activitatea.
42
perifericelor interne.
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- explicaţi rolul funcţional al blocurilor componente ale perifericelor interne ale
Sugestii:
corespunzătoare între blocurile perifericelor interne ale unui APB şi rolul lor funcţional.

ieşire ale APB
1. Bloc decodificare a) Realizează temporizări şi numărări
adresă (contorizări).
b) Prin intermediul său semnalul de pe
2. Bloc multiplexare
magistrala de date este trimis la
semnale de intrare
temporizatorul selectat.
3. Bloc temporizare hardware şi emite semnal de recunoaştere
adrese.
d) Selectează blocul de temporizare şi
4. Bloc comandă canal depune informaţia citită pe magistrala de
date
Evaluare:
se consultă fişa de documentare 3.5. şi apoi se reface activitatea.
43
Tema 4. Operaţii pentru execuţia unei instrucţiuni
Fişa de documentare 4. Operaţii pentru execuţia unei instrucţiuni
Funcţionarea unităţii de control a APB presupune execuţia programului aflat în memoria

sa de programe, instrucţiune după instrucţiune. După executarea ultimei instrucţiuni din
program, se face salt la prima instrucţiune şi începe un nou ciclu de execuţie.
Execuţia fiecărei instrucţiuni presupune realizarea următoarelor operaţii:
1. Aducerea din memoria de programe a instrucţiunii ce trebuie executate, de la adresa

indicată de numărătorul de adrese, în registrul instrucţiunii curente, Figura 4.1.
Memoria de programe este organizată în celule ce găzduiesc cuvinte cu

dimensiunea egală cu cea a registrului instrucţiunii curente, respectiv cu cea a
instrucţiunilor.
Memoria de programe
Adrese Instrucţiuni
(8 biţi) (12 biţi)
… … Registrul
Numărătorul instrucţiunii
de adrese 1Bh 447h
curente
1Ch 1Ch 125h 125h
1Dh 2AFh
… …
Figura 4.1. Aducerea din memoria de programe a instrucţiunii curente.
2. Incrementarea numărătorului de adrese

de către blocul de comandă, Figura 4.2. Numărătorul
Acum numărătorul de adrese va indica de adrese
adresa următoarei instrucţiuni ce trebuie
executată la sfârşitul execuţiei Comanda de
instrucţiunii curente. În exemplul din incrementare
Figura 4.1. conţinutul numărătorului de
adrese va deveni 1Dh, adresă la care, Blocul de
în memoria de programe se află control
instrucţiunea cu codul 2AFh.
Figura 4.2. Operaţia de incrementare a
numărătorului de adrese ce urmează
Observaţie: Există două situaţii în care după încărcarea registrului instrucţiunii
nu este luată în considerare adresa curente.
obţinută prin incrementare:
- Dacă următoarea instrucţiune din program nu se află imediat după
instrucţiunea curentă, numărătorul de adrese se va încărca cu adresa (numită
44
de salt) a acestei instrucţiuni, pe care o găseşte chiar în corpul instrucţiunii
curente, într-un câmp ce-i este destinat special5, Fig.4.3.
Numărătorul Registrul instrucţiunii

de adrese curente
Comanda de
încărcare adresă
Blocul de
control
Figura 4.3. Operaţia de încărcare a numărătorului de adrese cu adresa

din câmpul de adrese al registrului instrucţiunii curente.
- La iniţializarea automatului programabil atunci când acesta se pune sub

tensiune sau când se apasă butonului RESET. În acest caz, numărătorul
se încarcă cu adresa de start a programului, adresă stabilită prin
comutatoare (switch-uri), Fig.4.4.
Comutatoare
Numărătorul
de adrese
Comanda de
încărcare adresă
Blocul de
control
Figura 4.4. Operaţia de încărcare a numărătorului de adrese cu adresa

de start 01001011b=4Bh, stabilită prin comutatoare.
3. Decodificarea codului instrucţiunii în blocul de control (Figura 4.5.)
Registrul
instrucţiunii
curente
Codul instrucţiunii
Blocul de Adresa
control perifericului
sau locaţiei
de memorie
Buffer adrese
Figura 4.5. Operaţia de decodificare a instrucţiunii în blocul de control.
5 Vezi Tema 5. Instrucţiuni de prelucrare a informaţiei, Fişa de documentare 5.1. Programarea APB.
45
4. Execuţia operaţiilor elementare implicate
Pentru instrucţiunile ce necesită schimb de date cu perifericele sau memoria, se

transmite pe magistrala de adrese adresa perifericului de dialog sau a locaţiei de
memorie solicitate (prin încărcarea în registrul buffer de adrese), şi se stabileşte
dialogului după recunoaşterea perifericului sau locaţiei de memorie adresate, Figura
4.6.
Adresa locaţiei RAM
sau a perifericului de
Blocul de dialog
control
Semnale de comandă rezultate în
urma decodificării instrucţiunii
Unitatea Memoria Buffer

logică internă adrese
Magistrala de Magistrala de Magistrala de

date control adrese
spre periferice
Figura 4.6. Operaţia 4 ce urmează decodificării instrucţiunii.
Observaţii:
- Dacă instrucţiunea curentă este de salt, adresa conţinută în corpul instrucţiunii se va
încărca în numărătorul de adrese (aşa cum s-a amintit mai sus la operaţia 2, Figura
4.3.), nu în buffer-ul de adrese.
- Execuţia programului este supravegheată de circuitul watchdog, ce se incrementează

la fiecare intrucţiune ce se execută şi care este iniţializat în trei situaţii:
- la punerea sub tensiune;
- la apăsarea butonului RESET;
- la sfârşitul fiecărui ciclu de execuţie a programului.
În situţia depăşirii timpului de execuţie alocat pentru program, watchdog-ul va ajunge la

valoarea maximă, şi astfel se blochează unitatea de control iar ieşirile se pun pe 0,
pentru a preveni situaţii de avarie în proces.
46
Activitatea de învăţare 4.1. Operaţiile necesare execuţiei instrucţiunilor
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- identificaţi operaţiile necesare execuţiei unei instrucţiuni a APB.
Sugestii:

bloc a succesiunii operaţiilor pentru execuţia unei instrucţiuni a APB, cu numele
operaţiilor din lista următoare: Decodificarea codului instrucţiunii, Incrementarea
numărătorului de adrese, Aducerea din memoria de programe a instrucţiunii ce trebuie
executate, Execuţia operaţiilor elementare implicate.
Evaluare:
dacă nu, se consultă fişa de documentare 4. şi apoi se reface activitatea.
47
Activitatea de învăţare 4.2. Blocurile şi semnalele implicate în execuţia operaţiilor.
Competenţa:
de bit.
Obiective:
- identificaţi blocurile şi semnalele implicate de execuţia operaţiilor oricărei
instrucţiuni a APB;
- specificaţi rolul fiecărui bloc în cadrul operaţiilor pentru execuţia instrucţiunilor
APB.
Sugestii:

specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) organizaţi informaţiile pentru
fiecare din cele 4 operaţii desfăşurate pe parcursul execuţiei unei instrucţiuni a APB
după următorul model:
Blocuri implicate
Rolul blocurilor
Operaţia
Semnale/ informaţii
implicate
Evaluare:
Dacă la fiecare operaţie se completează corect structura sugerată, se trece la
următoarea activitate, dacă nu, se consultă din nou fişa de documentare 3.1. şi apoi se
reface activitatea.
48
Tema 5. Instrucţiuni de prelucrare a informaţiei
Fişa de documentare 5.1. Programarea APB
Orice automat programabil, pe parcursul funcţionării, execută într-o ordine logică

instrucţiuni ce compun programul aflat în memoria de programe. Acest lucru este posibil
deoarece instrucţiunile din program aparţin unui set de instrucţiuni concepute special
pentru automatul programabil respectiv şi pe care acesta le înţelege.
Fiecare automat programabil are propriul său set de instrucţiuni ce acoperă toată gama
de operaţii necesară achiziţiei datelor din proces, prelucrării lor şi apoi trimiterii
comenzilor în proces.
Instrucţiunile sunt de fapt coduri binare executabile de către unitatea de control a

automatului programabil, iar programul astfel prezentat se spune că este scris în cod
maşină.
Pentru realizarea programului automatului programabil nu se procedează la scrierea sa

de către programator ca atare, în cod maşină, deoarece este nepractic (dificil de scris,
dificil de depanat şi cronofag).
Scrierea programului este înlesnită de limbajul de asamblare, în cadrul căruia,

fiecărei instrucţiuni din cod maşină îi corespunde o mnemonică.
Conversia programului scris în limbaj de asamblare în limbaj cod maşină este

făcută automat de un program numit compilator.
Instrucţiunile automatului programabil conţin două câmpuri cu semnificaţie şi

dimensiune diferită, aşa cum se poate vedea în figura de mai jos.
Cod operaţie Operand/ Adresă

(n biţi) (m biţi)
Lungime cuvânt (cod) instucţiune = n+m biţi

Câmpul Cod operaţie este specific fiecărei instrucţiuni şi conţine:
- Informaţii referitoare la modul de prelucrare a datelor,
- Semnificaţia celui de-al doilea câmp şi
- Modul de adresare.
Semnificaţia celui de-al doilea câmp poate fi:

- Operand sau
- Adresă, caz în care codul operaţiei specifică dacă adresa este de salt sau este
adresă de operand.
49
Observaţie: În automatul programabil cu prelucrare la nivel de bit, există două
moduri de adresare:
- Adresare directă, prin care adresa operandului este indicată direct, lungimea de m
biţi alocată adresei putând avea orice valoare din domeniul de adresare disponibil al
automatului programabil;
- Adresare indexată, prin care adresa operandului este relativă la valoarea dintr-un
registru index. Mai precis adresa absolută a operandului se află prin adunarea valorii
conţinută în câmpul de adresă al instrucţiunii cu valoarea conţinutului registrului
index. Acest de mod adresare exemplificat în Figura 5.1.1., permite funcţionarea
automatului programabil în regim de multitasking fix sau relocabil.
Registrul instrucţiunii
curente
Adresă relativă operand
03h
Off-set (deplasament)
adresă operand
+
20h
Adresă absolută operand
Registrul index 23h
Buffer de adrese
Figura 5.1.1. Exemplu de adresarea indexată în APB.
50
Activitatea de învăţare 5.1. Noţiuni generale despre programarea APB.
Competenţa:
de bit.
Obiective:
- Explicaţi noţiunile legate de programarea APB: limbaj de asamblare, mnemonică,
compilator, cod maşină, cod operaţie, mod de adresare;
- Recunoaşteţi structura unei instrucţiuni a APB;
- Explicaţi semnificaţia câmpurilor unei instrucţiuni a APB.
Tipul activităţii: Expansiune.
Sugestii:
În funcţionare un APB execută un program ce este de fapt o colecţie de instrucţiuni

parcursă într-o ordine logică. Fiecare APB are …………………………………...
Instrucţiunea este un cod ce poate fi interpretat de APB. ………………….. descriere

succintă …………………
Scrierea programului unui APB se face …………………… şi apoi ……………………..
O instrucţiune este structurată în ………………………. a căror semnificaţie

este……………………….
Lista de cuvinte: mnemonică, cod operaţie, compilator, limbaj de asamblare, cod

maşină, adresare, mod de adresare, cod, data, byte, bit, câmp, operand, instrucţiuni,
set de instrucţiuni, translatare, conversie .
Evaluare:
consultă fişa de documentare şi apoi se reface activitatea.
51
Fişa de documentare 5.2. Instrucţiuni de testare a condiţiilor
Aceste instrucţiuni sesizează modificarea stării locaţiilor de memorie RAM, a

intrărilor, ieşirilor sau temporizatoarelor interne şi încarcă într-un registru cu semnificaţie
specială din unitatea centrală numit acumulator, noua stare.
Sunt, în esenţă, instrucţiuni de citire din locaţiile adresate. Citirea se face la intervale
regulate de timp egale cu durata de execuţie a programului.
Generic, mnemonicele acestor instrucţiuni sunt LD pentru încărcarea conţinutului

locaţiei adresate şi LDC pentru încărcarea complementului locaţiei adresate, în registrul
acumulator.
În limbajul de asamblare, fiecare mnemonică este însoţită de un identificator al adresei

locaţiei sursă.
Exemple:
LD I1 // încarcă în acumulator conţinutul intrării I1,

// de adresă 01h de exemplu, ca în Figura 5.2.1.
Unitatea centrală APB
Acumulator
Magistrala de date
1
(Semnal citire) Periferic intrare

1 01h I1
Data Adresa
Figura 5.2.1. Operaţii implicate de execuţia instrucţiunii LD I1.
LDC T4 // încarcă în acumulator conţinutul complementat

// al temporizatorului T4, de adresă 1Fh de
// exemplu, ca în Figura 5.2.2.
52
Acumulator
Magistrala de date
0
Temporizator
(Semnal citire) 1 1Fh T4
Data Adresa
Figura 5.2.2. Operaţii implicate de execuţia instrucţiunii LDC T4.
53
Activitatea de învăţare 5.2. Componentele şi funcţionarea instrucţiunilor de
testare a condiţiilor.
Competenţa:
de bit.
Obiective:
- identificaţi componentele instrucţiunilor LD şi LDC ale unui APB;
- explicaţi modul de funcţionare al instrucţiunilor LD şi LDC ale unui APB.
Tipul activităţii: Selecţie şi potrivire
Sugestii:
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) completaţi casetele
dreptunghiulare goale cu contur roşu, cu conţinuturi aflate printre elementele din
următoarea listă: Unitatea centrală a APB, Registrul instrucţiunii curente, Periferic ieşire
O3, Periferic intrare I2, 1, 0, LD I2, LDC O3, Citire, Scriere.
Marcaţi de asemenea sensul informaţiilor de pe magistrale.
Operaţii implicate de execuţia instrucţiunii
Acumulator
Magistrala de date
(Semnal de
)
2Ch
Data Adresa
54
Acumulator
Magistrala de date
(Semnal de
)
15h
Data Adresa
Evaluare:
Dacă toate cerinţele au fost îndeplinite corect, se trece la următoarea activitate, dacă
nu, se consultă din nou fişa de documentare 5.2. şi apoi se reface activitatea.
55
Fişa de documentare 5.3. Instrucţiuni de transfer date
Aceste instrucţiuni permit salvarea datelor din acumulator într-o locaţie a

memoriei RAM sau într-unul din bistabilele aflate în structura canalelor de ieşire sau
temporizare/ contorizare. În esenţă, sunt instrucţiuni de scriere în locaţiile adresate.
Generic, mnemonicele acestor instrucţiuni sunt STO pentru încărcarea locaţiei adresate
cu conţinutul acumulatorului şi STOC încărcarea locaţiei adresate cu conţinutul
complementat al acumulatorului. În limbajul de asamblare, fiecare mnemonică este
însoţită de un identificator al adresei locaţiei destinaţie.
Exemple:
STO O2 // încarcă ieşirea O2, cu adresa, de exemplu
// 23h ca în Figura 5.3.1., cu conţinutul
// acumulatorului
Acumulator
Magistrala de date
1
(Semnal scriere) 1 23h Periferic de ieşire

Magistrala de control O2
Data Adresa
Figura 5.3.1. Operaţii implicate de execuţia instrucţiunii STO O2.
STOC M1 // încarcă locaţia RAM M1, de adresă A4h de

// exemplu ca în Figura 5.3.2., cu conţinutul
// complementat al acumulatorului.
Acumulator
Magistrala de date
1
(Semnal scriere) 0 A4h Locaţie RAM

Magistrala de control M1
Data Adresa
Figura 5.3.2. Operaţii implicate de execuţia instrucţiunii STOC M1.
56
Observaţie: Simultan cu scrierea informaţiei în bistabilul canalului de ieşire se face
scrierea şi în RAM unde se va păstra o imagine a tuturor canalelor de ieşire. Acest lucru
se face din două motive:
1. Posibilitatea implementării pe automatele programabile a unor automate finite
sevenţiale ce conţin reacţii ieşire-intrare;
2. Protecţia comenzilor către proces, comenzi ce pot fi alterate prin modificarea
stării bistabilelor din căile de ieşire de perturbaţiile din proces. Acest lucru se
realizează prin reîncărcarea stărilor memorate anterior în RAM, în bistabilele
canalelor de ieşire, la sfârşitul fiecărui ciclu de execuţie a programului.
Transferul condiţionat al datelor din acumulator la destinaţie (canal de ieşire, de

temporizare sau locaţiei RAM), este realizat de instrucţiunile: STC, care setează ieşirea
adresată dacă acumulatorul conţine valoarea 1, respectiv RTC, care resetează ieşirea
adresată dacă acumulatorul conţine valoarea 1.
În limbajul de asamblare, fiecare din aceste mnemonici este însoţită de un identificator

al adresei locaţiei destinaţie. De exemplu:
STC O1 // setează ieşirea O1,de adresă 55h de exemplu ca

// în Figura 5.3.3, dacă în acumulator se află
//valoarea 1.
RTC O1 // resetează ieşirea O1, de adresă 55h de

// exemplu ca în Figura 5.3.3, dacă în
// acumulator se află valoarea 1.
Dacă acumulatorului conţine 1, el va deschide poarta TSL ce permite transferul bitului

de la intrare acesteia (1 sau 0 – 1/0) în locaţia destinaţie, Figura 5.3.3. Dacă
acumulatorul conţine 0, poarta TSL nu se dechide şi nu se realizează transferul spre
locaţia destinaţie, aceasta rămânând nemodificată (X).
Acumulator Magistrala de adrese

1(0)
Magistrala de date
1/0
(Semnal scriere) 1/0(X) 55h Periferic ieşire

Magistrala de control O1
Data Adresa
Figura 5.3.3. Operaţii implicate de execuţia instrucţiunilor STC O1 şi

RTC O1.
57
transfer date.
Competenţa:
de bit.
Obiective:
- identificaţi componentele instrucţiunilor STO, STOC, STC şi RTC ale unui APB;
- explicaţi modul de funcţionare al instrucţiunilor STO, STOC, STC şi RTC ale
unui APB.
Tipul activităţii: Selecţie şi potrivire.
Sugestii:
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) completaţi casetele
dreptunghiulare goale cu contur roşu, cu conţinuturi aflate printre elementele din
următoarea listă: Unitatea centrală a APB, Memoria de program, Locaţie RAM, Periferic
intrare, Temporizator, Acumulator, Registrul instrucţiunii curente, 1, 0, STO M1, STOC
M1, STC T2, RTC T2, Date, Control, Adrese, Informaţii.
Marcaţi de asemenea sensul informaţiilor de pe magistrale.
Magistrala de
Magistrala de
0
(Semnal scriere) 49h

Magistrala de
Data Adresa
58
Magistrala de
Magistrala de
0
(Semnal scriere) 49h

Magistrala de
Data Adresa
Magistrala de
1(0)
Magistrala de
1
(Semnal scriere) 1(X) 11h

Magistrala de
Data Adresa
Magistrala de
1(0)
Magistrala de
0
(Semnal scriere) 0(X) 11h

Magistrala de
Data Adresa
Evaluare:
59
Fişa de documentare 5.4. Instrucţiuni de prelucrare logică a datelor
Formele normale şi canonice, disjunctive şi conjunctive ale funcţiilor logice pot fi

implementate pe automatele programabile deoarece acestea dispun de un set complet
de instrucţiuni logice la nivel de bit.
Instrucţiunile logice prelucrează numai conţinutul acumulatorului în cazul

operaţiilor cu un singur operand iar în cazul operaţiilor cu doi operanzi, conţinutul
acumulatorului şi al unui canal de intrare, de temporizare sau locaţie RAM. La sfârşitul
execuţiei oricărei instrucţiuni logice, rezultatul se află în acumulator.
Instrucţiunile pe doi operanzi sunt:

- AND, ce implementează funcţia booleană elementară ŞI dintre acumulator şi un
canal de intrare, temporizare sau locaţii RAM;
- ANDC, ce implementează funcţia booleană elementară ŞI dintre acumulator şi
complementul unui canal de intrare, temporizare sau locaţii RAM;
- OR, ce implementează funcţia booleană elementară SAU dintre acumulator şi un
canal de intrare, temporizare sau locaţii RAM;
- ORC, ce implementează funcţia booleană elementară SAU dintre acumulator şi
complemetul unui canal de intrare, temporizare sau locaţii RAM;
- XOR, ce implementează funcţia booleană elementară SAU-EXCLUSIV dintre
acumulator şi un canal de intrare, temporizare sau locaţii RAM;
În limbajul de asamblare, fiecare din aceste mnemonici este însoţită de un identificator

al adresei locaţiei în care se află cel de-al doilea operand.
Exemple:
AND I3 // realizează funcţia ŞI între conţinutul

// acumulatorului şi conţinutul intrării I3, de
// adresă 19h de exemplu ca în Figura 5.4.1.
// Rezultatul se încarcă în acumulator.

1
0 Magistrala de date
(Semnal citire) 0 19h Periferic intrare

Magistrala de control I3
Data Adresa
Figura 5.4.1. Operaţii implicate de execuţia instrucţiunii AND I3;

conţinutul actual al acumulatorului este 1 iar cel viitor 0.
60
ANDC T4 // realizează funcţia ŞI între conţinutul
// acumulatorului şi conţinutul complementat al
// temporizatorului T4, de adresă 20h de
// exemplu ca în Figura 5.4.2. Rezultatul se
// încarcă în acumulator.

1
(Semnal citire) 1 20h Temporizator

Magistrala de control T4
Data Adresa
Figura 5.4.2. Operaţii implicate de execuţia instrucţiunii ANDC T4;

OR M8 // realizează funcţia SAU între conţinutul

// acumulatorului şi conţinutului
// locaţiei RAM M8,de adresă 27h de exemplu ca în
// Figura 5.4.3. Rezultatul se încarcă
// în acumulator.

1
(Semnal citire) 0 27h Locaţia RAM

Data Adresa
Figura 5.4.3. Operaţii implicate de execuţia instrucţiunii OR M8;

conţinutul actual al acumulatorului este 1 iar cel viitor tot 1.
61
ORC M5 // realizează funcţia SAU între conţinutul
// acumulatorului şi complementul conţinutului
// locaţiei RAM M5, de adresă 02h de exemplu ca
// în Figura 5.4.4. Rezultatul se încarcă
// în acumulator.

0
(Semnal citire) 0 02h Locaţie RAM

Data Adresa
Figura 5.4.4. Operaţii implicate de execuţia instrucţiunii ORC M5;

XOR I1 // realizează funcţia SAU-EXCLUSIV între
// conţinutul acumulatorului şi conţinutului
// intrării I1, de adresă 67h de exemplu, Figura
// 5.4.5. Rezultatul se încarcă în acumulator.

1
(Semnal citire) 1 67h Periferic intrare

Data Adresa
Figura 5.4.5. Operaţii implicate de execuţia instrucţiunii XOR I1;

Instrucţiunile pe un singur operand sunt:
- NOT, care complementează conţinutul acumulatorului, Figura 5.4.6.a);

62
- CLR, care resetează acumulatorul, Figura 5.4.6.b).
Unitatea centrală APB Unitatea centrală APB
Acumulator Acumulator
1 1
0
0
a) b)
Figura 5.4.6. Operaţii implicate de execuţia instrucţiunilor a) NOT - conţinutul

actual al acumulatorului este 1 iar cel viitor 0; b) CLR - conţinutul actual al
acumulatorului este 1 iar cel viitor 0;
63
prelucrare logică a datelor.
Competenţa:
de bit.
Obiective:
- identificaţi componentele instrucţiunilor AND, OR, NAND, NOR, XOR, NOT, CLR
ale unui APB;
- explicaţi modul de funcţionare al instrucţiunilor AND, OR, NAND, NOR, XOR,
NOT, CLR ale unui APB.
Sugestii:
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.)
1. Completaţi casetele dreptunghiulare goale cu contur roşu, cu conţinuturi aflate

printre elementele din lista: 55h, 1, 0, Data şi Adresă, pentru fiecare din
instrucţiunile AND I2, OR I2, XOR I2. De asemenea, în locul casetelor circulare
cu contur roşu puneţi porţile corespunzătoare alese dintre următoarele:

Acumulator
1
Magistrala de date
(Semnal citire) 0 Periferic intrare

64
2. Completaţi casetele dreptunghiulare goale cu contur roşu, cu conţinuturi aflate printre
elementele din lista: 01h, 1, 0, Data şi Adresă, pentru fiecare din instrucţiunile NAND I1,
şi NOR I1. De asemenea, în locul casetelor circulare cu contur roşu puneţi porţile
corespunzătoare alese dintre următoarele:

Acumulator
1 Magistrala de adrese
Magistrala de date
(Semnal citire) 0 Periferic intrare

3. Completaţi casetele dreptunghiulare goale cu contur roşu, cu conţinuturi aflate printre

elementele din lista: 1, 0, CLR şi NOT.
Operaţii implicate de execuţia instrucţiuniilor
Unitatea centrală APB Unitatea centrală APB
Acumulator Acumulator
1
Evaluare:
65
Fişa de documentare 5.5. Instrucţiuni de salt
Aceste instucţiuni permit întreruperea executării liniare a programului prin

încărcarea în numărătorul de adrese a unei adrese diferită de cea obţinută prin
incrementare, automat, după aducerea din memorie a instrucţiunii curente.
Saltul necondiţionat se realizează prin instrucţiunea JMP, iar cel condiţionat de

existenţa valorii 1 în acumulator, de instrucţiunea JMPC.
În limbajul de asamblare, mnemonicile sunt însoţite de adresa de salt. De exemplu:
JMP 04h // salt la adresa 04h, continuă execuţia de la

// această adresă din memoria de
// programe,Fig.5.5.1.
Memoria de programe
Adresa Instrucţiunea
00h Instrucţiunea 1
01h JMP 04h
Figura 5.5.1. Execuţia instrucţiunii JMP.
JMPC 27h // salt la adresa 27h dacă în

// acumulator se află 1 şi continuă execuţia de
// la această adresă din memoria de programe,
// Figura 5.5.2. Dacă în acumulator se află 0 se
// continuă execuţia cu instrucţiunea următoare,
// Figura 5.5.3.
66
Memoria de programe
Acumulator 23h Instrucţiunea 1
1 24h JMPC 27h
Figura 5.5.2. Execuţia instrucţiunii JMPC 27h în cazul în care

acumulatorul conţine 1.
Acumulator 23h Instrucţiunea 1
0 24h JMPC 27h
Figura 5.5.3. Execuţia instrucţiunii JMPC 27h în

cazul când acumulatorul conţine 0.
Observaţie: Automatul programabil dispune şi de o instrucţiune numită NOP, ce nu

execută nicio operaţie, singurul efect este acela de a consuma un timp egal cu durata
unui ciclu de execuţie al unei instrucţiuni. Această instrucţiune se utilizează la
generarea temporizărilor software.
67
Activitatea de învăţare 5.5. Componentele şi funcţionarea instrucţiunilor de salt.
Competenţa:
de bit.
Obiective:
- identificaţi componentele instrucţiunilor JMP şi JMPC ale unui APB;
- explicaţi modul de funcţionare a instrucţiunilor JMP şi JMPC ale unui APB
Sugestii:
Folosind fişa de documentare 5.5.1. dar şi alte surse de informare (internet, reviste de
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) completaţi pentru fiecare
instrucţiune de salt adresa de la care se continuă execuţia programului în caseta goală
cu contur roşu.
Adresa următoarei
Adresă Instrucţiune instrucţiuni Acumulator
01h JMP 21h 0
02h
Adresa următoarei
11h JMPC 25h 0
12h
Adresa următoarei
1Ah JMPC 20h 1
1Bh
Evaluare:
nu, se consultă din nou fişa de documentare 5.5.1. şi apoi se reface activitatea.
68
Fişa de documentare 5.6. Generarea temporizărilor
Circuitele de generare a temporizărilor sunt module specializate din automatul

programabil conectate la magistrala internă. Prescrierea temporizării poate fi făcută
manual prin intermediul unor microswitch-uri de pe modul, sau prin program funcţie de
tipul automatului şi/ sau al modulului. La modulele cu prescriere manuală, circuitul de
temporizare poate fi un circuit monostabil sau un circuit numărător.
5.6.1.Temporizarea la anclanşare
Pentru modulul cu temporizare setabilă manual cu monostabil ca circuit de temporizare,

se poate utiliza secvenţa de program de mai jos. Diagrama temporală este prezentată
în Figura 5.6.1.
LD I1 // Citeşte starea intrării I1

// şi o încărca în acumulator.
STO T1 // Scrie conţinutul acumulatorului la
// intrarea modulului de temporizare T1
// Temporizarea începe când data trece de la 0 la
// 1, momentul t1 Fig.5.6.1. Temporizarea nu
// începe dacă data trece de la 0 la 1.
LD T1 // Citeşte de la ieşirea temporizatorului T1
// valoarea şi o transferă în acumulator. La
// sfârşitul perioadei de temporizare, modulul T1
// comută, şi ca urmare în acumulator se încarcă
// 1, momentul t2.
STO O1 // Conţinutul acumulatorului este
// transferat ieşirii O1.
// În momententul t3 se termină comanda dată prin
// I1.
I1
T
O1
t1 t2 t3
Figura 5.6.1. Diagrama temporală
pentru temporizare la anclanşare.
5.6.2. Temporizarea la declanşare
Pentru modulul cu temporizare setabilă manual cu monostabil ca circuit de temporizare,

se poate utiliza secvenţa de program de mai jos. Diagrama temporală este prezentată
în Figura 5.6.2.
LDC I1 // Încărcare acumulator cu conţinutul

// complementat al intrării I1.
STO T1 // Se scrie data din acumulator la intrarea
// în modulul de temporizare T1.
69
// La trecerea de 1 la 0, nu se iniţiază
// temporizare, momentul t1 în Fig.5.2,
// iar la trecerea de la 0 la 1 se iniţiază
// temporizare, momentul t2.
LD T1 // Se încarcă acumulatorul cu valoarea de la
// ieşirea modulului de temporizare T1.
OR I1 // Se realizează funcţia logică SAU între
// conţinutul acumulatorului şi intrarea I1.
// Între momentul comenzii anclanşării ieşirii şi
// sfârşitul temporizării T, momentul t3,
// valoarea din acumulator este 1.
STO O1 // Se transferă conţinutul acumulatorului
// la ieşirea O1.
I1
I1
T
T
1
I1  T 1
O1
t1 t2 t3
Figura 5.2. Diagrama temporală
pentru temporizare la declanşare.
70
anclanşare.
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- identificaţi succesiunea instrucţiunilor unui APB necesară realizării temporizării
la anclanşare.
Sugestii:
bloc a succesiunii instrucţiunilor unui APB necesară realizării temporizării la anclanşare,
cu numele instrucţiunilor din lista următoare: STO T2, LD I5, LD T2, STO O1.
Evaluare:
dacă nu, se consultă fişa de documentare 5.6.1. şi apoi se reface activitatea.
71
declanşare.
Competenţa:
de bit.
Obiectiv:
- identificaţi succesiunea instrucţiunilor unui APB necesară realizării temporizării
la declanşare.
Sugestii:
bloc a succesiunii instrucţiunilor unui APB necesară realizării temporizării la anclanşare,
cu numele instrucţiunilor din lista următoare: STO T1, LDC I2, LD T1, STO O4, OR I2.
Evaluare:
dacă nu, se consultă fişa de documentare 5.6.2. şi apoi se reface activitatea.
72
Tema 6. Noţiuni de bază în alegerea soluţiei de automatizare
Fişa de documentare 6. Alegerea soluţiei de automatizare.
6.1. Alegerea hardware-ului
Există mai mulţi factori care concură la alegerea tipului de automat programabil.
1. Dacă aplicaţia este mai simplă, criteriul de alegere cel mai important este numărul de
intrări şi ieşiri precum şi dimensiunea programului utilizator.
2. La aplicaţiile mai complexe (cum ar fi de exemplu o maşină unealtă comandată de un

AP), sunt luaţi în considerare, pe lângă numărul de intrări-ieşiri şi timpii de răspuns şi
dimensiunea memoriei care trebuie să înmagazineze un număr mare de date.
3. În cazul proceselor răspândite în mai multe locaţii este mult mai indicată alegerea
unor module de intrare/ ieşire distribuite decât a modulelor de intrare/ ieşire dispuse pe
automat, Figura 6.1
AP
Magistrală de comunicaţie AP -
Module distribuite de intrări/ ieşiri
Modul Modul Modul

intrări/ ieşiri 1 intrări/ ieşiri 2
... intrări/ ieşiri n
Proces răspândit în n locaţii
Figura 6.1. Conducerea proceselor cu AP conectat prin intermediul

unei magistrale speciale la module distribuite de intrări/ ieşiri.
Această soluţie duce la reducerea numărului de cabluri de legătură cu procesul,

comunicaţia între modulele de intrare/ ieşire şi unitatea centrală a automatului
programabil făcându-se prin intermediul magistralei de comunicaţie pe un număr redus
de fire. În acest caz şi viteza de răspuns poate fi simţitor mai mare.
4. Dacă procesul automatizat poate fi împărţit în subprocese relativ autonome atunci

varianta automatelor programabile dedicate subproceselor, interconectate în reţea, este
soluţia cea mai bună, Figura 6.2.
73
Magistrală de comunicaţie între AP
AP 1 AP 2 ... AP n
Subproces 1 Subproces 2 Subproces n
Figura 6.2. Conducerea subproceselor autonome cu AP conectate

prin intermediul unei magistrale speciale.
Simplitatea programării fiecărui automat este evidentă. Creştea vitezei de răspuns este
evidentă de asemenea comparativ cu varianta reţelei distribuite de module intrare/
ieşire, deoarece achiziţia semnalelor, trimiterea comenzilor şi procesarea datelor se
face concentrat, în cadrul fiecărui subproces. Programele care rulează pe fiecare
automat programabil sunt mult mai simple, mai scurte şi mai rapide, ele rulând
independent unele de altele. Schimbul de date dintre automatele programabile se
realizează prin intermediul unei reţele specializate rapide.
6.2. Alegerea limbajului de programare
Alegerea limbajului de programare depinde de utilizator şi de complexitatea algoritmului

de conducere.
În cazul prelucrării datelor binare este recomandabil să se utilizeze limbajul LAD sau
FBD, limbaje care sunt mult mai intuitive.
În cazul manipulării de variabile complexe şi adresări indirecte este indicat limbajul STL
care este asemănător limbajelor de programare de nivel înalt şi permite procesarea
unui volum mare de date.
6.3. Crearea proiectului
Mediile de programare actuale permit optimizarea proiectării, ele oferind facilităţi în

organizarea resurselor necesare. Datele culese pentru realizarea proiectului sunt
structurate ierarhic.
6.4. Scrierea, analiza şi salvarea unui program
Programul care cuprinde instrucţiunile necesare îndeplinirii sarcinii impuse prin tema de
proiectare este recomandat a fi realizat modular.
Modulele de program pot fi:

- orientate către proces, caz în care, fiecare modul corespunde unei părţi din proces
sau maşini;
- orientate funcţional, caz în care modulele corespund funcţiilor din proces, ca
de exemplu: comunicare, mod de operare, etc.
74
După scriere, programul este testat. Testarea poate fi făcută pe un automat programabil
virtual implementat chiar în mediul de progamare, sau în automatul programabil real,
după încărcarea programului în memoria de programe a acestuia.
După testarea cu succes a programului acesta este încărcat în memoria EPROM şi

apoi este generată documentaţia aferentă.
75
Activitatea de învăţare 6.1. Componentele procesului de alegere a soluţiei de
automatizare.
Competenţa:
Obiectiv:
- identificaţi componentele procesului de alegere a soluţiei de automatizare a unei
instalaţii.
Sugestii:

specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) conectaţi componentele
procesului de automatizare a unei instalaţii:
Alegerea soluţiei de automatizare
Evaluare:
Dacă se conectează toate componentele procesului de alegere a soluţiei de
automatizare, se trece la următoarea activitate, dacă nu, se consultă din nou fişa de
documentare 6. şi apoi se reface activitatea.
76
Activitatea de învăţare 6.2. Structura adecvată a sistemului cu AP
Competenţa:
Obiectiv:
- alegeţi structura potrivită a sistemului cu AP pentru o anumită instalaţie ce
trebuie automatizată.
Sugestii:

corespunzătoare între structurile sistemelor cu AP şi instalaţiile supuse automatizării.
Structură sistem cu AP Instalaţie supusă automatizării

1. Sistem cu mai multe AP conectate în a) Instalaţii simple, cu cerinţe reduse
reţea. asupra numărului de intrări-ieşiri, memoriei
şi vitezei de procesare.
2. Sistem cu AP cu module de intrări- b) Instalaţie ce poate fi împărţită în
ieşiri distribuite la distanţă. subprocese relativ independente.
3. AP cu număr mare de intrări ieşiri, c) Instalaţie cu componente ale procesului
viteză de procesare şi memorie mare. aflate la distanţe mari.
4. AP cu număr mic de intrări-ieşiri, d) Instalaţii complexe, cu cerinţe mari
viteză de procesare şi memorie mică . asupra numărului de intrări-ieşiri, memoriei
şi vitezei de procesare.
Evaluare:
se consultă din nou fişa de documentare 6. şi apoi se reface activitatea.
77
Activitatea de învăţare 6.3. Limbajul de programare adecvat.
Competenţa:
Obiectiv:
- alegeţi limbajul de programare a AP potrivit complexităţii algoritmului de
conducere.
Tipul activităţii: Clasificare.
Sugestii:

corespunzătoare între limbajele de progamare ale AP şi algoritmul de conducere.
Limbaj de programare al AP Algoritm de conducere

1. LAD a) Complex
2. STL b) Simplu
3. FBD
Evaluare:
se consultă din nou fişa de documentare 6. şi apoi se reface activitatea.
78
Activitatea de învăţare 6.4. Etapele de creare proiect, analiză, scriere şi salvare
program.
Competenţa:
Obiectiv:
- Identificaţi etapele de creare a unui proiect şi analiză, scriere şi salvare a
programului AP.
Sugestii:

Mediile de programare actuale .........................................................................................
Programul care cuprinde instrucţiunile .............................................................................
Modulele de program pot fi:

- orientate către proces, ..........................................................................................
- ................................................................................................................................
După scriere, ................................ Testarea poate fi făcută ..............................................
După testarea cu succes a programului ............................................................................
Lista de cuvinte: EPROM, RAM, documentaţie, module, proces, funcţional, modular,

structurate ierarhic, optimizare, AP virtual, memorie, magistrale.
Evaluare:
consultă din nou fişa de documentare 6. şi apoi se reface activitatea.
79
Tema 7. Limbaje de programare ale automatelor programabile
Fişa de documentare 7.1. Limbajul de programare STL
Limbajul STL are o structură asemănătoare limbajelor de asamblare ale

microprocesoarelor. El este reglementat de standardul IEC 1131-3.
Este un limbaj de nivel scăzut. Este utilizat pentru realizarea aplicaţiilor mici sau pentru
optimizarea codului anumitor părţi ale unor aplicaţii mai mari.
Un program STL este o listă de instrucţiuni de diferite tipuri, care calculează, de

obicei, termeni ai unor expresii logice, rezultatul fiind de asemenea o valoare logică.
Fiecare instrucţiune începe pe o linie nouă, conţine un operator, completat eventual cu

un modificator şi, dacă este nevoie de unul sau mai mulţi operanzi separaţi prin virgulă
aşa cum se poate vedea mai jos
Eticheta: Operaţie Operand1[, Operand2] (* Comentariu *)
(Operator + Modificator)
Operanzii instrucţiunilor sunt variabile interne, intrări sau ieşiri ale automatului
programabil, mai precis referinţe la memoria fizică.
La instrucţiunile cu un singur operand, celălalt operand este implicit fiind reprezentat de

conţinutul unui registru, de obicei registrul acumulator. Operaţia descrisă de operator se
execută între operatorul scris explicit şi conţinutul acumulatorului, iar rezultatul se
încarcă tot în acumulator.
Documentarea programelor se face utilizând comentarii. Comentariile se pot face pe

aceeaşi linie cu instrucţiunea sau pe linii separate. Identificrea comentariilor se face cu
ajutorul grupului de caractere (* la început şi *) la sfârşit, sau cu grupul // numai la
început de comentariu.
Operatori STL
A. Operatori de transfer:
LD – Transferă datele din locaţia specificată în acumulator; 6

ST sau = Transferă datele din acumulator în locaţia specificată. 7
Exemplu:
LD %I0.0 //Transferă conţinutul intrării I0.0 în
//acumulator
ST %Q1.0 //Transferă la ieşirea Q1.0 conţinutul
//acumulatorului
= %Q1.2 //Transferă la ieşirea Q1.2 conţinutul
//acumulatorului
6 Vezi Fişa de documentare 5.2, instrucţiunea LD.

7 Vezi Fişa de documentare 5.3, instrucţiunea STO.
80
B. Operatori de setare/ resetare a operanzilor:
S – Set-are operand;
R – Reset-are operand.
Exemplu:
S %I0.0 //Setează bitul I0.0
R %M0.3 //Resetează bitul M0.3
C. Operatori logici:
AND – Realizează operaţia logică ŞI între conţinutul acumulatorului şi operand; 8

OR - Realizează operaţia logică SAU între conţinutul acumulatorului şi operand; 9
XOR - Realizează operaţia logică SAU-EXCLUSIV între conţinutul
acumulatorului şi operand10;
Exemplu:
AND %M0.0 //Realizează operaţia ŞI între conţinutul
// acumulatorului şi operandul M0.0. Rezultatul
// se păstrează în acumulator.
OR %M0.0 //Realizează operaţia SAU între conţinutul
// acumulatorului şi operandul M0.0. Rezultatul
// se păstrează în acumulator.
XOR %M0.0 // Realizează operaţia SAU-EXCLUSIV între
// conţinutul acumulatorului şi operandul M0.0.
// Rezultatul se păstrează în acumulator.
D. Operatori de salt:
JMP – Salt necondiţionat la o adresă diferită de adresa din numărătorul de adrese;
Modificatori STL
Modificatorul este un caracter care este ataşat operatorului.
I. Pentru caracterul C ataşat, execuţia operaţiei implicate de operator este condiţionată

de valoarea 1 a acumulatorului;
Exemplu:
JMPC UNU // Dacă acumulatorul conţine 1, se sare la adresa

// de etichetă UNU;11
II. Pentru caracterul N ataşat se realizează negarea operandului;
Exemplu:
ANDN %I0.1 // Realizează operaţia ŞI între conţinutul
8 Vezi Fişa de documentare 5.4, instrucţiunea AND.

9 Vezi Fişa de documentare 5.4, instrucţiunea OR.
10 Vezi Fişa de documentare 5.4, instrucţiunea XOR.
11 Vezi Fişa de documentare 5.5, instrucţiunea JMPC.
81
// acumulatorului şi intrarea I0.1 negată;12
III. Pentru caracterul ( ataşat se realizează întârzierea operatorului.
Exemplu:
AND ( %I0.2
OR %I0.3
) // Întârzie aplicarea operandului ŞI, realizând
// mai întâi operaţia logică SAU între intrările
// I0.2 şi I0.3. La întâlnirea parantezei închise
// se realizează operaţia logică ŞI între
// acumulator şi rezultatul operaţiei SAU
// anterioare
Etichetele sunt utilizate pentru specificarea punctelor ţintă ale instrucţiunilor de salt. O
instrucţiune poate avea o etichetă urmată opţional de : (două puncte). O etichetă poate
fi scrisă şi pe o linie separată.
12 Vezi Fişa de documentare 5.4, instrucţiunea ANDC.
82
Activitatea de învăţare 7.1.1. Câmpurile instrucţiunii STL
Competenţa:
Obiectiv:
- Identificaţi câmpurile unei instrucţiuni a limbajului STL de programare a unui AP.
Sugestii:
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) completaţi casetele cu
denumirile câmpurilor instrucţiunii STL din lista următoare: comentariu, etichetă,
operator, operand, modificator.
: , (* *)
//
Evaluare:
83
Activitatea de învăţare 7.1.2. Semnificaţia câmpurilor instrucţiunilor STL.
Competenţa:
Obiectiv:
- Explicaţi semnificaţia câmpurilor unei instrucţiuni a limbajului STL de programare a
unui AP.
Sugestii:
corespunzătoare între denumirile câmpurilor şi semnificaţia lor.
Câmpuri instrucţiune STL Semnificaţie

a) Specifică punctele ţintă ale instrucţiunilor de
1. Modificator
salt
2. Etichete b) Indică ceea ce se face cu operatorii
3. Operatori c) Utilizat pentru documentarea programului
4. Comentariu d) Referinţe la memoria fizică
e) Caracter care este ataşat operatorului ce
5. Operand
completează efectul operaţiei
Evaluare:
84
Activitatea de învăţare 7.1.3. Operatorii limbajului STL.
Competenţa:
Obiectiv:
- identificaţi operatorii limbajului STL de programare a unui AP;
Sugestii:
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) organizaţi informaţiile despre
operatorii limbajului STL al unui AP după următorul model:
Logici De transfer
Operatori STL
De setare/ resetare a operanzilor

De salt
Evaluare:
Dacă se completează corect toate tipurile de operatori, se trece la următoarea
activitatea.
85
Activitatea de învăţare 7.1.4. Modificatorii limbajului STL.
Competenţa:
Obiectiv:
- identificaţi modificatorii limbajului STL de programare a unui AP;
Sugestii:
modificatorii limbajului STL al unui AP după următorul model:
Condiţionare
Operator STL
Negare Întârziere
Evaluare:
activitatea.
86
Fişa de documentare 7.2. Limbajul de programare LAD
Limbajul LAD este un limbaj grafic. El realizează de fapt o transpunere grafică a

ecuaţiilor booleene, realizând combinaţii între contacte (variabile de intrare) şi bobine
(variabile de ieşire). Este utilizat la realizarea aplicaţiilor de către programatori care au
experienţe anterioare în proiectarea aplicaţiilor cu relee şi contacte.
Simbolurile grafice ale limbajului sunt plasate în diagramă în mod asemănător

contactelor şi releelor dintr-o schemă electrică, Figura 7.2.1. Corespondenţa
elementelor este evidentă: I1 - %I1.0, I2 – %I1.1, I3 – %I1.2, k – %Q0.1
Un program în limbajul LAD este alcătuit din reţele ce utilizează simboluri grafice.
Reţeaua este conectată în partea stângă şi partea dreaptă la barele de alimentare de la
o sursă de putere. Execuţia unui program se face de sus în jos şi de la stânga la
dreapta.
I1 I2 k %I1.0 %I1.1 %Q0.1
I3
%I1.2
a) b)
Figura 7.2.1. Analogia dintre schemele electrice cu contacte şi relee a) şi

programele realizate în limbajul LAD din automatele programabile b).
Contactele şi bobinele sunt conectate la barele de alimentare prin linii orizontale şi

verticale.
Fiecare segment al unei linii poate avea starea TRUE sau FALSE;
Starea segmentelor legate împreună este aceeaşi.
Orice bară orizontală legată la bara de alimentare din stânga se află în starea TRUE.
În Figura 7.2. sunt prezentate simbolurile grafice de bază ale limbajului LAD, conform
IEC 1131-3.
%I0.0 %I0.1 %I0.2 %I0.3 %Q0.0 %Q0.1 %Q0.2 %Q0.3

P N S R
a) b) c) d) e) f) g) h)
Figura 7.2.2. Simbolurile grafice de bază ale limbajului LAD.
Contactul direct, Figura 7.2.2.a, realizează operaţia ŞI între starea legăturii stângi
şi valoarea variabilei booleene asociate.
87
Exemplu:
Echivalenţa STL
%I0.0 %Q0.0
LD %I0.0
OR %I0.1
%I0.1 ST %Q0.0
Contactul inversat, Figura 7.2.2.b, realizează operaţia ŞI între starea legăturii

stângi şi valoarea variabilei booleene negate asociate.
Exemplu:
Echivalenţa STL
%I0.0 %Q0.0
LDN %I0.0
OR %I0.1
%I0.1 ST %Q0.0
Contactul de sesizare a frontului crescător, Figura 7.2.c, realizează operaţia ŞI

între starea legăturii stângi şi frontul crescător al variabilei booleene asociate.
Exemplu:
%I0.0 %Q0.0
P
%I0.1
Contactul de sesizare a frontului descrescător, Figura 7.2.2.d, realizează operaţia

ŞI între starea legăturii stângi şi frontul descrescător al variabilei booleene asociate.
Exemplu:
%I0.0 %Q0.0
N
%I0.1
88
Bobina directă, Figura 7.2.2.e, realizează o asociere între o variabilă de ieşire şi
starea legăturii stângi. La unele implemetări starea legăturii stângi se propagă spre
legătura dreaptă putându-se astfel conecta în serie mai multe bobine. La alte
implementări, pentru a conecta mai multe bobine, acestea trebuie conectate în paralel.
Legătura dreaptă este realizată efectiv sau se consideră legată, aşa cum se poate
vedea în exemplele de mai jos.
Exemple:
%I0.0 %Q0.0 %Q0.1
Echivalenţa STL
LD %I0.0
ST %Q0.0
%I0.0 %Q0.0 ST %Q0.1
%Q0.1
Bobina inversă, Figura 7.2.2.f, realizează o asociere între o variabilă de ieşire şi

starea negată a legăturii stângi. La unele implementări starea legăturii stângi se
propagă spre legătura dreaptă putându-se astfel conecta în serie mai multe bobine. La
alte implementări nu există acest tip de bobină.
Exemplu:
Echivalenţa STL
%I0.0 %Q0.0
LD %I0.0
STN %Q0.0
Bobina de setare, Figura 7.2.2.g, realizează o setare a variabilei de ieşire

asociate atunci când starea legăturii stângi devine TRUE. Valoarea variabilei rămâne
TRUE până când o instrucţiune inversă, de resetare, se aplică aceleiaşi variabile.
Exemplu:
Echivalenţa STL
%I0.0 %Q0.0
S LD %I0.0
S %Q0.0
Bobina de resetare, Figura 7.2.2.h, realizează o resetare a variabilei de ieşire

asociate atunci când starea legăturii stângi devine TRUE. Valoarea variabilei rămâne
FALSE până când o instrucţiune inversă, de setare, se aplică aceleiaşi variabile.
89
Exemplu:
Echivalenţa STL
%I0.0 %Q0.0
R LD %I0.0
R %Q0.0
Etichete, salturi necondiţionate şi condiţionate. Într-un program LAD se pot utiliza

etichete, salturi necondiţionate şi condiţionate pentru a controla execuţia programului.
Eticheta se pune pe bara de alimentare stângă sau într-o reţea separată. Medii de
programare diferite utilizează simboluri grafice diferite pentru etichete.
Exemplu:
%I0.0
Echivalenţa STL
>> Et1
%I0.1 %Q0.0 LDN %I0.0
JMPC Et1
LD %I0.1
ST %Q0.0
>> Et2 JMP Et2
Et1: Et1: LD %I0.2
%I0.2 %Q0.1 STN %Q0.1
Et2:
Et2:
Majoritatea mediilor de programare au posibilitatea de a converti un program LAD într-

un STL şi invers. Această facilitate poartă denumirea de reversibilitate şi arată faptul că
indiferent cum este scris programul, el va fi memorat sub formă STL.
90
Activitatea de învăţare 7.2.1. Simbolurile grafice de bază ale limbajului LAD.
Competenţa:
Obiectiv:
- Identificaţi simbolurile grafice de bază ale limbajului LAD de programare a unui AP.
Sugestii:
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) completaţi denumirile
simbolurilor grafice de bază ale limbajului LAD cu texte din lista următoare: bobina
inversă, contact de sesizare a frontului descrescător, bobina de resetare, contact direct,
contact inversat, contact de sesizare a frontului crescător, bobina directă, bobina de
setare.
%I0.0 %I0.1 %I0.2 %I0.3

P N
%Q0.0 %Q0.1 %Q0.2 %Q0.3

S R
Evaluare:
91
Activitatea de învăţare 7.2.2. Implementarea funcţiilor booleene în limbajul LAD.
Competenţa:
Obiectiv:
- Implementaţi funcţii booleene simple în limbajul LAD de programare a unui AP.
Tipul activităţii: Problematizare.
Sugestii:
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) completaţi locurile libere din
scheme cu simboluri LAD şi texte corespunzătoare.
Implementarea funcţiei booleene %Q0.0  % I 0.2  % I 0.1 în limbaj LAD
Echivalenţa STL
LD %I0.2
ORC %I0.1
ST %Q0.0
Implementarea funcţiei booleene %Q1.1  % I 0.0  % I .1.0 în limbaj LAD
Implementarea funcţiei booleene %Q1.0  % I 0.1  % I .1.0 în limbaj LAD
92
Observaţie: Simbolul  înseamnă front crescător, iar simbolul  front descrescător.
Implementarea funcţiile booleene %Q1.0  %Q1.1  I1.0 în limbal LAD
Conexiune serie
Echivalenţa STL
LD %I1.0
Conexiune derivaţie ST %Q1.0
STN %Q1.1
Implementarea funcţiei booleene: Dacă %I0.0=1 atunci

%Q0.1=1 şi %Q0.0=0
Conexiune serie sau Echivalenţa STL

derivaţie
LD %I0.0
S %Q0.1
R %Q0.0
Realizarea etichetării şi a salturilor condiţionate şi necondiţionate
%I0.0
Echivalenţa STL
>>
%I0.1 %Q0.0 LDN %I0.0
JMPC Et1
LD %I0.1
ST %Q0.0
>> JMP Et2
Et1: LD %I0.2
%I0.2 %Q0.1 STN %Q0.1
Et2:
Evaluare:
Dacă toate completările au fost făcute corect, se trece la următoarea activitate, dacă nu,
93
Fişa de documentare 7.3. Limbajul FBD
FBD este un limbaj grafic. El permite programatorului să construiască funcţii complexe

utilizând blocurile existente în bibliotecile mediului de programare.
Un program FBD este alcătuit din blocuri de funcţii elementare, conectate între
ele prin linii de legătură. Ca şi programul LAD, programul FBD se execută de sus în jos
şi de la stânga la dreapta.
Fiecare bloc are un număr de intrări şi ieşiri. Blocul este reprezentat printr-un
dreptunghi. Intrările sunt în partea stângă, iar ieşirile în partea dreaptă. Un bloc
elementar realizează o singură prelucrare asupra intrărilor. Funcţia realizată de bloc
este scrisă în interiorul acestuia. La intrările unui bloc sunt legate variabilele de intrare,
iar variabilele de ieşire ale blocurilor pot fi conectate la ieşirile automatului programabil
sau la intrările altor blocuri. Tipul variabilelor de intrare trebuie să coincidă cu tipul cerut
de intrarea blocului. Ieşirea blocului are acelaşi tip cu intrările.
Conform recomandărilor IEC, Figura 7.3.1., orice bloc are, pe lângă intrările asupra
cărora realizează operaţii, X respectiv Y, o intrare numită EN şi o ieşire numită ENO, pe
lângă ieşirea Z. Când EN este FALSE nu se operează asupra intrărilor de date iar
ieşirea ENO este FALSE. Când EN devine TRUE, blocul devine operaţional iar ieşirea
ENO trece în starea TRUE. Dacă în cursul operării apare o eroare, ieşirea ENO trece în
starea FALSE.
Nume bloc
EN ENO
X
Z
Y
Figura 7.3.1. Bloc funcţional, conform

recomadărilor IEC 1131-3.
Principalele blocuri pot fi împărţite în următoarele categorii:

- Blocuri standard, care corespund operatorilor standard ai limbajului STL;
- Blocuri speciale, implementate prin proceduri complexe.
Blocurile standard sunt:

- blocuri de manipulare a datelor13;
- blocuri pentru operaţii booleene (AND, OR, XOR, etc., Figura 7.3.2.);
- blocuri aritmetice (pentru efectuarea operaţiilor elementare, adunare, scădere,
înmulţire şi împărţire);
- blocuri de comparaţie.
Blocurile speciale sunt:

- blocuri de manipulare a datelor (bistabile SR şi RS şi de detecţie a fronturilor
crescătoare şi descrescătoare, multiplexoare, generatoare de numere aleatoare);
- contoare, temporizatoare, blocuri de procesare a semnalelor (histerezis sau trigger
Schmitt, regulatoare PID, integratoare, derivatoare, etc.);
13 Se mai numesc şi blocuri de asignare
94
- blocuri generatoare de semnal (generatoare de semnal dreptunghiular,
generatoare de semnal modulat în durată PWM);
- blocuri matematice (de calcul a valorii absolute, a funcţiei exponenţiale, a
logaritmului, a rădăcinii pătrate, a funcţiilor trigonometrice, etc.).
AND NAND NOT
& &
OR NOR XOR
1 1 =1
Figura 7.3.2. Blocuri standard ale limbajului FBD, pentru operaţii booleene.
95
Activitatea de învăţare 7.3.1. Elementele blocurilor din limbajul FBD.
Competenţa:
Obiectiv:
- Identificaţi elementele unui bloc utilizat de limbajul FBD de programare a unui AP.
Sugestii:
Fiecare bloc are un număr de intrări şi ieşiri. Blocul este reprezentat printr-un
dreptunghi. Intrările sunt în partea ........................................... Un bloc elementar
realizează ........................ Funcţia realizată de bloc este scrisă în interiorul acestuia. La
intrările unui bloc sunt legate variabilele de intrare, iar ...................... Tipul variabilelor
de intrare trebuie să coincidă cu ...................................................
Conform recomandărilor IEC orice bloc are, pe lângă intrările asupra cărora realizează
operaţii, X respectiv Y, o intrare numită EN şi .........................
Nume bloc
EN ENO
X
Z
Y
Lista de cuvinte: ieşiri, FALSE, TRUE, operaţional, tip, intrări, variabile intrare.
Evaluare:
consultă din nou fişa de documentare 7.3. şi apoi se reface activitatea.
96
Activitatea de învăţare 7.3.2. Tipurile de blocuri ale limbajului FBD.
Competenţa:
Obiectiv:
- Identificaţi tipurile de blocuri utilizate în limbajului FBD de programare a unui AP.
Sugestii:
blocurile utilizate de limbajului FBD al unui AP după următorul model:
Pentru operaţii
De comparaţie aritmetice
Blocuri standard
De manipulare Pentru operaţii
a datelor booleene
Blocuri FBD
Matematice
Contoare,
temporizatoare şi Blocuri speciale
de procesare a Generatoare de semnal
semnalelor
De manipulare De comparaţie
a datelor
Evaluare:
activitatea.
97
Activitatea de învăţare 7.3.3. Simbolurile blocurilor de bază ale limbajului FBD.
Competenţa:
Obiectiv:
- Identificaţi simbolurile blocurilor de bază logice ale limbajului FBD de programare a
unui AP.
Sugestii:
specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) asociaţi fiecărui simbol bloc
logic al FBD funcţia logică asociată din lista următoare: ŞI-NU, SAU, NU, SAU, SAU-
NU, XOR.
& &
1 1 =1
Evaluare:
98
Tema 8. Utilizarea automatelor programabile pe bit la implementarea
automatelor cu stări finite, definite prin diagrame de stare
Fişa de documentare 8. Utilizarea automatelor programabile pe bit la

implementarea automatelor cu stări finite, definite prin diagrame de stare
La implementarea cu automatelor programabile pe bit a automatelor cu stări finite,

definite prin diagrame de stare, programul se poate scrie pornind direct de la diagrama
stărilor. Se recomandă alocarea fiecărei stări a automatului câte o variabilă internă
(locaţie din RAM). De asemenea se alocă adrese variabilelor de intrare şi ieşire din
diagrama stărilor. Variabilele de intrare, de ieşire, de stare şi de temporizare reprezintă
parametrii programului.
În Figura 8.1 se prezintă diagrama de stare a unui automat finit cu 5 stări, 4 intrări şi 2
ieşiri.
Iniţializarea hardware a automatului se face la punerea sub tensiune, semnalul PST

(Power Start) sau la apăsarea butonului RESET. Automatul trece în starea S1. În
această stare ieşirile O1 şi O2 sunt în starea 0.
PST RESET
S1 O1=0
O2=0
I1 I2
S2 O1=1 S3 O1=0
O2=0 O2=1
I3 I4
I2
S4 O1=1
O2=1
I1·I2
S5 O1=1
O2=0
I4
Figura 8.1. Diagrama stărilor unui automat cu

stări finite.
Ieşirea din starea S1 se face atunci când I1=1, caz în care se trece în starea S2 în care
ieşirile vor fi O1=1 şi O2=0, sau atunci când I2=1 trecându-se în starea S3 cu O1=0 şi
O2=1. Dacă niciuna din intrările I1 şi I2 nu este 1 automatul rămâne în starea S1.
99
În starea S2, dacă I2=0 se trece în starea iniţială S1. Dacă I3=1 se trece în starea S4 cu
O1=1 şi O2=1. Dacă niciuna din condiţiile de ieşire din starea S2 nu este îndeplinită,
automatul rămâne în starea S2.
Dacă automatul a ajuns în starea S3 el o poate părăsi numai dacă I4=1.
Din starea S4 caracterizată de O1=1 şi O2=1 se poate ieşi numai atunci când şi I1=1 şi
I2=1, intrându-se în starea S5.
În starea S5 ieşirile sunt O1=1 şi O2=0. Ieşirea din această stare se realizează pentru
I4=0.
Programul începe cu o parte de iniţializare prin care variabilele de stare primesc valorile
iniţiale.
În partea de lucru a programului se parcurge diagrama stărilor într-o ordine arbitrară. Se

testează condiţiile de trecere dintr-o stare în alta acolo unde există aceste condiţii de
tranziţie.
La sfârşitul programului de lucru se dau ieşirilor valorile varibilelor de stare actualizate,

după programul se reia.
Stărilor S1, S2, …, S5 ale automatului li se asociază variabilele M1, M2, …, M5,
intrărilor variabilele I1, I2, I3 şi I4, iar ieşirilor O1 şi O2. Programul pe APB prezentat
anterior, care implementează acest automat cu stări finite este următorul:
START:
// Tranziţia S1->S2
LD M1 //Se încarcă acumulatorul cu starea S1
AND I1 //ŞI între acumulator şi intrarea I1, deci S1·I1
RTC M1 //Se resetează M1 dacă acumulatorul este 1
STC M2 //Se setează M2 dacă acumulatorul este 1, adică
//se trece în starea S2 pentru S1·I1=1
//----------------------------------------------------------
//----------------------------------------------------------
ANDC I2 //ŞI între acumulator şi intrarea I2 negată, deci
//S2·not(I2)
//se trece în starea S1 pentru S2·not(I2)=1
//----------------------------------------------------------
100
//----------------------------------------------------------
//----------------------------------------------------------
AND I2 //ŞI între acumulator şi intrarea I2, deci
//S4·I1·I2
//se trece în starea S5 pentru S4·I1·I2=1
//----------------------------------------------------------
ANDC I4 //ŞI între acumulator şi intrarea I4 negată, deci
//S5·not(I4)
//se trece în starea S1 pentru S5·not(I4)=1
//----------------------------------------------------------
// Actualizare O1
OR M4 //SAU între acumulator şi starea M4, deci S2+S4
OR M5 //SAU între acumulator şi starea M5, deci
//S2+S4+S5
STO O1 //Se actualizează O1 cu valoarea din acumulator
//----------------------------------------------------------
// Actualizare O2
OR M4 //SAU între acumulator şi starea M4, deci S3+S4
STO O2 //Se actualizează O2 cu valoarea din acumulator
//----------------------------------------------------------
JMP START
INIT:
CLR //Resetare acumulator
STOC M1 //Încarcă starea S1=1
STO M2 //Încarcă starea S2=0
JMP START
101
Activitatea de învăţare 8.1. Implementarea în limbaj STL a automatului cu stări
finite.
Competenţa:
Obiectiv:
- Implementaţi un automat cu stări finite într-un APB cu ajutorul limbajului STL.
Tipul activităţii: Peer learning – metoda grupurilor de experţi.
Sugestii:
Elevii se vor organiza în 10 grupe.
Şapte grupe se vor ocupa de tranziţiile A, B, … G, două grupe de actualizările ieşirilor

iar o grupă de iniţializarea automatului din figura de mai jos (în total 10 grupe). Timp de
10 minute fiecare grupă va identifica zona din diagrama stărilor automatului cu stări
finite şi zona de cod (program) corespunzătoare din programul asociat şi apoi va
structura un eseu cu referiri la logica secvenţei de program, semnificaţia operaţiilor şi
operatorilor precum şi modul de funcţionare al instrucţiunilor utilizate. După timpul
alocat acestei faze, în următoarele 20 de minute, grupele se vor reorganiza. În cadrul
noilor grupe elevii îşi vor împărtăşi reciproc din experienţa dobândită în pasul anterior.
PST RESET
S1 O1=0
O2=0
D I1 I2
A
B
S2 O1=1 S3 O1=0
O2=0 O2=1
C I3 I4
E
I2
S4 O1=1
O2=1
F I1·I2
S5 O1=1
O2=0
G
I4
102
Activitatea de învăţare 8.2. Implementarea în limbaj LAD a automatului cu stări
finite.
Competenţa:
Obiectiv:
- Implementaţi un automat cu stări finite într-un APB cu ajutorul limbajului LAD.
Tipul activităţii: Proiect.
Sugestii:
Elevii vor lucra individual.
Timp de lucru recomandat: o săptămână.
Utilizând fişele de documentare 7.1, 7.2, 7.3 şi 8 să se realizeze programul automatului

cu stări finite prezentat în fişa de documentare 8, în limbajul de programare LAD al AP.
Evaluare: Proiectele vor fi prezentate şi evaluate în faţa clasei.
103
Activitatea de învăţare 8.3. Implementarea în limbaj FBD a automatului cu stări
finite.
Competenţa:
Obiectiv:
- Implementaţi un automat cu stări finite într-un APB cu ajutorul limbajului FBD.
Sugestii:
Utilizând fişele de documentare 7.1, 7.2, 7.3 şi 8 să se realizeze programul automatului

cu stări finite prezentat în fişa de documentare 8, în limbajul de programare FBD al AP.
104
Tema 9. Conectarea unui automat programabil la un proces de
automatizare
Fişa de documentare 9. Conectarea unui automat programabil la un proces de
automatizare
Conectarea intrărilor fizice ale automatelor programabile
Conectarea unei intrări se face în funcţie de modul de realizare a acesteia de către

producător. Există două variante de intrări: în curent continuu şi în curent alternativ.
Conectarea intrărilor de curent continuu este prezentată în Figura 9.1.
Proces
+ - I0.0 I0.1 I0.2 AP
Figura 9.1. Conectarea intrărilor de c.c. ale AP la

o sursă de curent continuu.
La schema din Figura 9.1, bornele + şi – se conectează la o sursă exterioară de curent

continuu, protejată la supracurenţi printr-o siguranţă montată pe plusul sursei.
Intrările I0.0 şi I0.1 se leagă contacte (de la relee, contactoare, limitatoare) alimentate
de la plusul sursei de curent continuu.
La intrarea I0.2 se conectează ieşirea de semnal a unui traductor alimentat şi el de la

aceeaşi sursă de curent continuu exterioară.
Observaţie: La unele automate programabile nu este necesară o sursă de curent

continuu exterioară deoarece această tensiune este obţinută în interiorul automatului
programabil. Şi în acest caz automatul este prevăzut cu borne de curent continuu, dar
la care nu trebuie să se mai conecteze o sursă de curent continuu exterioară.
Conectarea intrărilor de curent alternativ este prezentată în Figura 9.2. În această

schemă, bornele L (Line) şi N (Neutral) se conectează la o sursă de curent alternativ
(cel mai adesea reţeaua de alimentare). Borna L este protejată la supracurenţi printr-o
siguranţă. Sursa de tensiune alternativă alimentează şi contactele din proces conectate
la intrările I0.0, I0.1 şi I0.2 ale automatului programabil.
105
~
Proces
AP
L N I0.0 I0.1 I0.2
Figura 9.2. Conectarea intrărilor de c.a. ale AP

la o sursă de curent alternativ.
Conectarea ieşirilor fizice ale automatelor programabile
Ieşirile automatelor programabile actuale pot fi prin tranzistor sau prin releu, Figura 9.3.
AP Proces AP Proces
+ +
Qx.y Qx.y
Rs Rs
- -
GND GND
a) b)
Figura 9.3. Conectarea ieşirilor unui automat programabil;

a) ieşire prin tranzistor, b) ieşire prin releu.
La ambele tipuri de ieşiri, sarcina reprezentată de actuator se conectează la borna de

ieşire propriu-zisă Qx.y şi la borna – (GND).
Alimentarea ieşirii, deci a sarcinii RS (pentru efectuarea comenzii din proces), la borna +
se face în interiorul automatului programabil prin:
- deschiderea tranzistorului (fototranzistorului din optocuplor) la polarizarea bazei
(prin iluminare de către LED-ul din optocuplor);
- la alimentarea bobinei releului, care închide contactul normal deschis
corespunzător.
În acest fel plusul sursei de alimentare ajunge pe borna Qx.y.
Alimentarea cu curent continuu poate fi făcută şi în acest caz cu o sursă externă sau
internă.
106
Conectarea intrărilor şi ieşirilor fizice ale automatelor programabile la un proces
de automatizare
Pe baza documentaţiei pusă la dispoziţie de firma producătoare şi cea rezultată în urma

proiectării:
- intrările din proces provenite de la contacte de relee, limitatoare, contactoare şi de
la senzori (de proximitate, de presiune, etc.) se leagă la intrările corespunzătoare ale
automatului programabil;
- ieşirile către proces se conectează la actuatorii corespunzători (bobine de relee,
contactoare, becuri de semnalizare, etc.).
Dacă automatul nu dispune de sursă de alimentare în curent continuu, din exterior se

leagă o astfel de sursă la bornele corespunzătoare (Figura 9.1).
Conectarea sursei de alimentare, 230Vca, se face la bornele L (faza) şi N (nulul de

lucru).
În Figura 9.4 se prezintă un exemplu de conectare a unui automat programabil cu 8

intrări şi 8 ieşiri la un proces. Din cele 8 intrări sunt utilizate doar 6 (3 legate la contacte
I0.0, I0.1 şi I0.2 iar 3 la senzori din proces, I0.3, I0.5 şi I0.7). De semenea doar 6 ieşiri
din 8 sunt utilizate (4 pentru comanda bobinelor de contactoare Q0.0, Q0.1, Q0.2 şi
Q0.3 iar 2 pentru aprinderea lămpilor de semnalizare, Q0.4 şi Q0.5).
24V 0V I0.0 I0.1 I0.2 I0.3 I0.4 I0.5 I0.6 I0.7
Intrări
Automat programabil
Ieşiri
L N Q0.0 Q0.1 Q0.2 Q0.3 Q0.4 Q0.5 Q0.6 Q0.7
230Vca
Figura 9.4. Exemplu de conectare a unui automat

programabil la un proces.
107
Activitatea de învăţare 9.1. Tipuri de intrări – ieşiri ale AP şi conectarea lor la
proces.
Competenţa:
Obiective:
- Identificaţi tipurile de intrări şi ieşiri ale AP;
- Realizaţi schema de conectare a intrărilor şi ieşirilor unui AP la un proces.
Sugestii:

specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) şi pornind de la schemele AP,
conectaţi componentele alăturate acestora.
+ - I0.0 I0.1 I0.2 AP
AP ~
L N I0.0 I0.1 I0.2
108
AP Proces
+
Q0.0
Q0.1
Evaluare:
Dacă se conectează corect toate componentele alăturate AP, se trece la următoarea
activitate, dacă nu, se consultă din nou fişa de documentare 9. şi apoi se reface
activitatea.
109
Activitatea de învăţare 9.2. Conectarea la proces a AP.
Competenţa:
Obiective:
- Identificaţi conectorii pentru intrări-ieşiri şi alimentare AP;
- Realizaţi conform unei scheme, conexiunile între un AP şi un proces.
Tipul activităţii: Lucrare de laborator.
Sugestii:
Elevii se vor organiza în grupe mici (de câte 2-3 elevi).
Timp de lucru recomandat: 150 minute.
Materiale necesare: Automate programabile, comutatoare (şi eventual senzori de

proximitate), lămpi de semnalizare, cabluri pentru conectarea intrărilor şi ieşirilor AP cu
comutatoarele şi lămpile de semnalizare, surse de alimentare de 24Vc.c. (dacă se
utilizează AP – uri fără sursă de 24Vc.c.), fişa de documentare 9, alte documentaţii
aferente AP-urilor utilizate.
Desfăşurarea lucrării:
Toate grupele vor lucra simultan la îndeplinirea aceloraşi sarcini. Schema de referinţă
este cea din Figura 9.4., fişa de documentare 9.
Observaţie: Se poate utiliza şi altă schemă, similară, pusă la dispoziţie de

profesor.
1. Conectarea comutatoarelor şi/ sau a senzorilor de proximitate la intrările AP-ului,

conform schemei.
Timp de lucru recomandat: 25 min.
2. Conectarea lămpilor de semnalizare la ieşirile AP-ului, conform schemei.

3. Conectarea sursei de alimentare de 24Vc.c. dacă AP-ul nu dispune de o astfel de

sursă.
4. Conectarea AP-ului la reţeaua de alimentare 230Vc.a.

110
Evaluare: Dacă toate conexiunile au fost executate corect, se poate trece la
activitatea de învăţare următoare. Dacă există erori de conectare se reia studiul fişei de
documentare 9, a schemei de conexiuni şi a montajului.
111
Activitatea de învăţare 9.3. Schema de conectare a unui AP ce implementează un
automat cu stări finite.
Competenţa:
Obiectiv:
- Realizaţi schema de conectare a unui AP la un proces definit funcţional prin
diagrama sa de automat cu stări finite.
Sugestii:
Utilizând fişele de documentare 8 şi 9, să se conecteze la un AP ca cel prezentat în fişa

de documentare 9, Figura 9.4., intrările şi ieşirile procesului definit de diagrama
automatului cu stări finite prezentat în fişa de documentare 8, Figura 8.1.
Indicaţie: Intrările pot fi doar contacte iar ieşirile doar lămpi de semnalizare.
112
Activitatea de învăţare 9.4. Implementarea hardware şi software a unui automat cu
stări finite pe un AP.
Competenţa:
Obiectiv:
- Identificaţi conectorii pentru intrări-ieşiri, alimentare AP şi conectare PC-AP;
- Realizaţi conform unei scheme, conexiunile între un AP şi un proces şi între PC şi
AP;
- Editaţi, compilaţi şi depanaţi programul ce va rula pe AP într-un mediu de
programare specific;
- Transferaţi programul din PC în memoria de programe a AP;
- Verificaţi funcţionarea sistemului automatizat după diagrama stărilor.
Sugestii:
Elevii se vor grupa în 2 echipe.
Materiale necesare: Automate programabile, PC pe care rulează mediul de dezvoltare,

cabluri de conectare PC-AP, comutatoare, lămpi de semnalizare, cabluri de conectare
intrări-ieşiri AP cu comutatoarele şi lămpile de semnalizare, surse de alimentare de
24Vc.c. (dacă se utilizează AP – uri fără sursă de 24Vc.c.), proiectele realizate în cadrul
activităţilor de învăţare 8.1, 8.2 şi 8.3, fişa de documentare 9, alte documentaţii aferente
AP-urilor utilizate.
Echipa 1
Sarcini de lucru:
1. Editarea programul realizat anterior în cadrul activităţilor de învăţare 8.1, 8.2 şi 8.3 în
mediul de dezvoltare specific AP utilizat, folosind deci unul din limbajele STL, LAD sau
FBD (la alegere).
2. Compilarea şi depanarea programului.

Echipa 2
Sarcini de lucru:
1. Conectarea comutatoarelor la intrările AP, conform schemei realizate în cadrul
activităţii de învăţare 9.2.
113
2. Conectarea lămpilor de semnalizare la ieşirile AP, conform schemei realizate în

cadrul activităţii de învăţare 9.2.
3. Conectarea alimentării AP la reţea şi la sursa de 24Vc.c. dacă este cazul, conform

schemei realizate în cadrul activităţii de învăţare 9.2.
4. Conectarea AP-ului la PC-ul pe care s-a editat şi compilat programul.

Echipa1 + Echipa 2
Sarcini de lucru:
1. Transferul programului în memoria AP.
2. Verificarea funcţionării automatului cu stări finite astfel implementat.

Evaluare: Dacă automatul cu stări finite implementat funcţionează conform

diagramei, se poate trece la activitatea de învăţare următoare. Dacă funcţionarea nu
este în conformitate cu diagrama stărilor, se identifică erorile şi se reia studiul fişelor de
documentare 8 şi 9, a programului, a schemei de conexiuni şi a montajului.
114
Tema 10. Programarea AP utilizând limbajele STL, LAD şi FBD.
Fişa suport 10.1. Sinteza funcţională a circuitului implementabil cu AP
Aplicaţie:
Pentru circuitul din Figura 10.1.1. care converteşte codul octal în caractere alfabetice
afişate pe 7 segmente, conform tabelului de adevăr 10.1.1, să se realizeze programul
pentru un AP în limbajul:
a) STL;
a) LAD;
b) FBD.
Obsevaţie: În tabelul de adevăr, valoarea 1 corespunde segmentului aprins iar

valoarea 0 segmentului stins.
a a
A b
f b
c
B g
AP d
e
C f e c
g
d
Figura 10.1.1. Convertor octal – alfabetic
Tabelul 10.1.1. Tabelul de adevăr al convertorului octal-alfabetic

Cifra Triada Caracter Segmente afişor
octală binară afişat a b c d e f g
0 000 A 1 1 1 0 1 1 1
1 001 C 1 0 0 1 1 1 0
2 010 E 1 0 0 1 1 1 1
3 011 F 1 0 0 0 1 1 1
4 100 H 0 1 1 0 1 1 1
5 101 J 0 1 1 1 0 0 0
6 110 L 0 0 0 1 1 1 0
7 111 P 1 1 0 0 1 1 1
Funcţiile corespunzătoare celor 7 ieşiri, obţinute prin minimizare cu ajutorul diagramelor

Veitch sunt sintetizate mai jos.
115
A A
a b
0 1 3 2 0 1 3 2
1 1 1 1 1 0 0 0
4 5 7 6 4 5 7 6
C 0 0 1 0 C 1 1 1 0
B B
a  AB  C b  A  B  AC
A A
c d
0 1 3 2 0 1 3 2
1 0 0 0 0 1 0 1
4 5 7 6 4 5 7 6
C 1 1 0 0 C 0 1 0 1
B B
c  A  B  BC d  AB  A B  A  B
A
A
e f
g
0 1 3 2
1 1 1 1 0 1 3 2
1 0 1 1
4 5 7 6
C 1 0 1 1 4 5 7 6
C 1 0 1 0
B
B
e  f  A BC
g  A  B  AB  BC  A  B  BC
În Tabelul 10.1.2. sunt prezentate asocierile dintre variabilele de intrare ale automatului
şi intrările în circuit, respectiv dintre variabilele de ieşire şi ieşirile circuitului.
Tabelul 10.1.2. Asocierea variabile intrare/ ieşire AP şi intrări/ ieşiri circuit convertor
Intrări convertor Intrări AP

A %I0.0
B %I0.1
C %I0.2
Ieşiri convertor Ieşiri AP
a %Q0.0
b %Q0.1
c %Q0.2
d %Q0.3
e %Q0.4
f %Q0.5
116
Activitatea de învăţare 10.1. Sinteza circuitului implementabil cu AP.
Competenţa:
Obiectiv:
- Realizaţi sinteza unui circuit astfel încât să poate fi implementat pe un AP.
Sugestii:
Utilizând fişa de documentare 9 şi 10.1, dar şi alte surse de informare (fişe de

documentare de la modulul XI “Circuite logice integrate în automatizări” clasa a XI-a,
internet, reviste de specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) fiecare
grupă va extrage forma minimă pentru câte una din funcţiilor realizate de un circuit
convertor de cod din cod 8421 în cod Gray. După cca 15 minute grupele se vor
reorganiza astfel încât cel puţin unul dintre elevii fiecărei grupe noi să fi făcut parte din
altă grupă. Elevii‚ îşi vor împărtăşi din experienţa acumulată în faza anterioară.
Evaluare: Fiecare funcţie minimizată va fi prezentată şi evaluată în faţa clasei.

La sfârşit, cele 4 grupe de experţi vor selecta intrările şi ieşirile ce vor utilizate pentru un
AP ca cel prezentat în fişa de documentare 9, Figura 9.4., sub forma unui tabel ca cel
prezentat în fişa de documentare 10.1., respectiv Tabelul 10.1.2.
117
Fişa de documentare 10.2. Programarea în limbajul STL a AP ce emulează
circuitul convertor octal-alfabetic.
Programul STL pentru emulator este următorul:
LDN %I0.2 //încarcă negatul intrării C în acumulator

OR (%I0.0
AND %I.01
) //Execută operaţiile logice AB+C’
ST %Q0.0 //Stochează rezultatul în a
//------------------------------------------------------
LDN %I0.0 //încarcă negatul intrării A în acumulator
ANDN %I0.1 //Execută AND între acumulator şi B’
OR (%I0.0
AND %I0.2
) //Execută operaţiile logice A’B’+AC
ST %Q0.1 //Stochează rezultatul în b
//-------------------------------------------------------
LDN %I0.0 //încarcă negatul intrării A în acumulator
ANDN %I0.1 //Execută AND între acumulator şi B’
OR (%I0.2
ANDN %I0.1
) //Execută operaţiile logice A’B’+B’C
ST %Q0.2 //Stochează rezultatul în c
//------------------------------------------------------
LD %I0.0
XOR %I0.1 //Execută operaţia A XOR B
ST %Q0.3 //Stochează rezultatul în d
//------------------------------------------------------
LDN %I0.0 //Încarcă A’ în acumulator
OR %I0.1 //Execută operaţia A’+B
ORN %I0.2 //Execută operaţia A’+B+C’
ST %Q0.4 //Stochează rezultatul în e si f
ST %Q0.5
//-----------------------------------------------------
LDN %I0.0
ANDN %I0.1 //În acumulator se află A’B’
OR (%I0.0
AND %I0.1
) //În acumulator se află A’B’+AB
OR (%I0.1
ANDN %I0.2
) //În acumulator se află A’B’+AB+BC’
ST %Q0.6 //Stochează rezultatul în g
118
Activitatea de învăţare 10.2.1. Implementarea în limbaj STL a funcţiilor unui circuit
logic.
Competenţa:
Obiectiv:
- Implementaţi funcţiile unui circuit într-un program scris în limbaj STL.
Sugestii:
Utilizând rezultatele activităţii de învăţare 10.1, dar şi alte surse de informare (internet,
reviste de specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) fiecare grupă va
implementa în limbaj STL câte una din funcţiile minimizate anterior în cadrul activităţii
de învăţare 10.1. După cca 15 minute grupele se vor reorganiza astfel încât cel puţin
unul dintre elevii fiecărei grupe să fi făcut parte din altă grupă. Elevii‚ îşi vor împărtăşi
din experienţa acumulată în faza anterioară.
Evaluare: Fiecare implementare va fi prezentată şi evaluată în faţa clasei.
119
Activitatea de învăţare 10.2.2. Scrierea în limbajul STL într-un mediu de dezvoltare
specific, a unui program pentru AP. .
Competenţa:
Obiectiv:
- Editaţi în limbaj STL, compilaţi şi depanaţi programul ce va rula pe AP într-un
mediu de programare specific;
- Verificaţi funcţionarea sistemului automatizat în simulatorul mediului de dezvoltare,
după diagrama stărilor.
Sugestii:
Elevii se vor organiza în grupe mici (2-3 elevi).
Toate grupele vor lucra simultan la îndeplinirea aceloraşi sarcini.
Materiale necesare: PC-uri pe care rulează mediul de dezvoltare, fişele de

documentare 10.1. şi 10.2. şi documentaţii aferente AP-urilor utilizate.
Sarcini de lucru:
1. Editarea programul prezentat în fişa de documentare 10.2, în mediul de dezvoltare
specific AP utilizat, folosind limbajul STL.

3. Verificarea funcţionării programului astfel implementat, prin simulare în mediul de

dezvoltare, utilizând tabelul de adevăr 10.1.1. din fişa de documentare 10.1.
Evaluare: Dacă programul implementat funcţionează conform tabelului de

adevăr, activitatea de învăţare se încheie. Dacă funcţionarea nu este în conformitate cu
tabelului de adevăr, se identifică erorile şi se reia studiul fişelor de documentare 10.1,
10.2 şi a programului editat.
120
Fişa de documentare 10.3. Programarea în limbajul LAD a AP ce emulează
Cu asocierile din Tabelul 10.2.2. în Figura 10.3.1.se prezintă programul în limbajul LAD.
%I0.0 %I0.1 %Q0.0
%I0.2
%I0.0 %I0.1 %Q0.1
%I0.0 %I0.2
%I0.0 %I0.1 %Q0.2
%I0.1 %I0.2
%I0.0 %I0.1 %Q0.3
%I0.1 %I0.0
%I0.1 %Q0.4
%I0.0 %Q0.5
%I0.2
%I0.0 %I0.1 %Q0.6
%I0.0 %I0.1
%I0.1 %I0.2
Figura 10.3.1. Programul LAD pentru AP ce

emulează convertorul octal-alfabetic.
121
Activitatea de învăţare 10.3.1. Implementarea în limbaj LAD a funcţiilor unui
circuit logic.
Competenţa:
Obiectiv:
- Implementaţi funcţiile unui circuit într-un program scris în limbaj LAD.
Sugestii:
Utilizând rezultatele activităţii de învăţare 10.1., dar şi alte surse de informare (internet,
implementa în limbaj LAD funcţia minimizată anterior în cadrul activităţii de învăţare
10.1. După cca 15 minute grupele se vor reorganiza astfel încât cel puţin unul dintre
elevii fiecărei grupe să fi făcut parte din altă grupă. Elevii‚ îşi vor împărtăşi din
experienţa acumulată în faza anterioară.
122
Activitatea de învăţare 10.3.2. Scrierea în limbajul LAD într-un mediu de
dezvoltare specific, a unui program pentru AP.
Competenţa:
Obiectiv:
- Editaţi în limbaj LAD, compilaţi şi depanaţi programul ce va rula pe AP într-un
Sugestii:

Sarcini de lucru:
specific AP utilizat, folosind limbajul LAD.

4. Verificarea funcţionării programului astfel implementat, utilizând tabelul de adevăr

10.1.1. din fişa de documentare 10.1.

10.3. şi a programului editat.
123
Fişa de documentare 10.4. Programarea în limbajul FBD a AP ce emulează
Cu asocierile din Tabelul 10.2.2. programul pentru emulatorul convertorului octal-

alfabetic în limbajul FBD este prezentat în Figura 10.4.1.a. şi b.
%I0.0
AND
& OR
%I0.1 %Q0.0
1
NOT
%I0.2
NOT
%I0.0
AND
& OR
%Q0.1
1
NOT
%I0.1
%I0.0
AND
&
%I0.2
NOT
%I0.0
AND
& OR
%Q0.2
1
NOT
%I0.1
NOT
%I0.0
AND
&
%I0.2
%I0.0
XOR
=1 %Q0.3
%I0.1
Figura 10.4.1.a. Programul în limbajului FBD al emulatorului

circuitului convertor de cod octal-alfabetic.
124
%I0.1
OR
NOT 1 %Q0.4
%I0.0
%Q0.5
NOT
%I0.2
%I0.0
XOR NOT
=1 OR
%I0.1 %Q0.6
1
NOT
%I0.2
AND
&
%I0.1
Figura 10.4.1.b. Programul în limbajului FBD al emulatorului

circuitului convertor de cod octal-alfabetic.
125
Activitatea de învăţare 10.4.1. Implementarea în limbaj FBD a funcţiilor unui
circuit logic.
Competenţa:
Obiectiv:
- Implementaţi funcţiile unui circuit într-un program scris în limbaj FBD.
Sugestii:
Utilizând rezultatele activităţii de învăţare 10.1, dar şi alte surse de informare (internet,
implementa în limbaj FBD funcţia minimizată anterior în cadrul activităţii de învăţare
10.1. După cca 15 minute grupele se vor reorganiza astfel încât cel puţin unul dintre
elevii fiecărei grupe noi să fi făcut parte din altă grupă. Elevii‚ îşi vor împărtăşi din
experienţa acumulată în faza anterioară.
126
Activitatea de învăţare 10.4.2. Scrierea în limbajul FBD într-un mediu de
dezvoltare specific, a unui program pentru AP.
Competenţa:
Obiectiv:
- Editaţi în limbaj FBD, compilaţi şi depanaţi programul ce va rula pe AP într-un
Sugestii:

Sarcini de lucru:
specific AP utilizat, folosind limbajul FBD.

5. Verificarea funcţionării programului astfel implementat, în mediul de dezvoltare,

utilizând tabelul de adevăr 10.1.1. din fişa de documentare 10.1.

10.4. şi a programului editat.
127
Activitatea de învăţare 10.4.3. Implementare hardware şi software a unui circuit
logic.
Competenţa:
Obiectiv:
- Identificaţi conectorii pentru intrări-ieşiri, alimentare AP şi conectare PC-AP;
- Realizaţi conform unei scheme, conexiunile între un AP şi un proces şi între PC şi
AP;
- Editaţi, compilaţi şi depanaţi programul ce va rula pe AP într-un mediu de
programare specific;
- Transferaţi programul din PC în memoria de programe a AP;
- Verificaţi funcţionarea sistemului automatizat după diagrama stărilor.
Sugestii:
Elevii se vor grupa în 2 echipe.
Materiale necesare: Automate programabile, PC-uri pe care rulează mediul de

dezvoltare, cabluri de conectare PC-AP, comutatoare, lămpi de semnalizare, cabluri de
conectare intrări-ieşiri AP cu comutatoarele respectiv lămpile de semnalizare, surse de
alimentare de 24Vc.c. (dacă se utilizează AP – uri fără sursă de 24Vc.c.), rezultatele
activităţilor de învăţare 10.1, 10.2.1, 10.3.1 şi 10.4.1, fişa de documentare 10.1., alte
documentaţii aferente AP-urilor utilizate.
Echipa 1
Sarcini de lucru:
1. Editarea programului realizat anterior în cadrul activităţilor de învăţare 10.2.1, 10.3.1.
şi 10.4.1. în mediul de dezvoltare specific AP utilizat, folosind deci unul din limbajele
STL, LAD sau FBD.

Echipa 2
Sarcini de lucru:
1. Conectarea comutatoarelor la intrările AP, conform tabelului realizat în cadrul
128
2. Conectarea lămpilor de semnalizare la ieşirile AP, conform tabelului realizat în cadrul

3. Conectarea alimentării AP la reţea

4. Conectarea AP-ului la PC-ul pe care s-a editat şi compilat programul.

Echipa1 + Echipa 2
Sarcini de lucru:
3. Transferul programului în memoria AP.
6. Verificarea funcţionării circuitului astfel implementat.

Evaluare: Dacă circuitul implementat funcţionează conform tabelului de adevăr,

activitatea de învăţare se încheie. Dacă funcţionarea nu este în conformitate cu
diagrama stărilor, se identifică erorile şi se reia studiul fişelor de documentare 9, 10.1,
activităţilor de învăţare 10.2.1, 10.3.1 şi 10.4.1, a programului, a schemei de conexiuni
şi a montajului.
129
III.Glosar
A
Actuator – Element de execuţie. 106, 107
Acumulator – Registru cu destinaţie specială din unitatea centrală care mijloceşte
operţiile de transfer, calcul şi cele condiţionate. 52, 56, 57, 58, 60,
61, 62, 63, 66, 69, 70, 71, 81, 82, 100, 101, 117
Anclanşare – Pornirea procesului/ acţiunii (de exemplu prin alimentarea cu energie) 4,
8, 69, 71, 72
B
Buffer (de adrese) – Registru tampon pentru memorarea temporară (a adresei) 32,
33, 34, 46
C
Celule de memorie – Locaţii de memorie 44
Cod maşină – Programul în forma de cod binar ce poate fi executat de către unitatea
centrală a microprocesorului, microcontrolerului, AP, etc. 20, 49
Contact direct - Contactul normal deschis 91
Contact inversat – Contact normal închis 91
Cronofag – Consumator de timp 49
Cuvinte (de cod) - Coduri binare uniforme 25, 44
D
Declanşare - Oprirea procesului/ acţiunii (de exemplu prin întreruprea alimentării cu
energie) 4, 8, 69, 72
E
Emulare – Realizarea funcţiei unui circuit de către un alt circuit cu structură diferită
5, 10, 11, 118, 121, 124
F
FBD – (Function Block Diagram) Limbaj de programare a AP – Diagramă cu blocuri de
funcţii 4, 5, 9, 10, 11, 74, 78, 94, 96, 97, 98, 104, 113, 115, 124,
126, 127, 128
I
Incrementare – Creştere valoare (implicit cu o unitate) 44, 47, 66
L
LAD – (Ladder Diagram) Limbaj de programare a AP – Diagramă scară 4, 5,
9, 10, 74, 78, 87, 90, 91, 92, 94, 103, 113, 115, 121, 122, 128
Limbaj de asamblare – Limbaj de programare de nivel scăzut specific fiecărui procesor
ce permite scrierea programelor 20, 49, 51
M
Microswitch – Microîntrerupător 69
130
Mnemonică – Descriere concisă a instrucţiunii cu ajutorul a 1-4 carcatere 49, 51, 52,56
Multitasking fix – Execuţia mai multor programe în acelaşi timp (în aparenţă) şi
utilizează zone de memorie diferite de adrese fixe 50
Multitasking relocabil - Execuţia mai multor programe în acelaşi timp (în aparenţă se
încărcate la adrese oarecare gestionate de sistemul de operare 50
P
PLC – (Programmable Logic Controller) Controler logic programabil – Automat
programabil 3, 25
S
(Sisteme) în timp real – Sisteme la care rezultatele prelucrărilor sunt disponibile înainte
de momentul în care este nevoie de acestea. 27
STL – (Statement List) Limbaj de programare a AP - Listă de instrucţiuni 4, 5,
9, 10, 74, 78, 80, 81, 83, 84, 85, 86, 90, 94, 102, 113, 115, 118, 119, 120,
128
T
TSL - (Three state logic), poartă cu 3 stări logice (0, 1 şi HiZ High impedance – înaltă
impedanţă) 57
Timp real – vezi Sisteme în timp real
W
Watchdog – Circuit numărător destinat supravegherii timpului de execuţie a programului
46
131
IV. Bibliografie
1. Mărgineanu, Ioan. (2005). Automate programabile, Cluj Napoca: Editura Albastră
2. Frandoş, Siviu, ş.a. (2006). Mecatronică, Manual pentru clasa a XII-a, Bucureşti:
Editura Economică – Preuniversitaria
3. ***. La
http://facultate.regielive.ro/cursuri/electronica/automate_programabile_cu_prelucrare
_pe_bit-76956.html. (10.05.2009)
4. ***. La www.aut.upt.ro/b624/discipline/asdn/ap101.pdf (11.05.2009)
132

Invat Automate Programabile

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Invat Automate Programabile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC

Domeniul: Electronică şi automatizări

Calificarea: Tehnician în automatizări

GABRIELA DIACONU - Prof. ing. grad did.I

IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în

26.1. Identifică automatele programabile după dimensiunea magistralei de date;

Domeniul Electronică şi automatizări

Prezentul material de invatare se adresează elevilor din cadrul liceelor tehnologice,

Fişa de documentare 1.1.

Fişa de documentare 3.1.

Activitatea de învăţare 3.4.1.

Activitatea de învăţare 3.5.1.

prelucrare la nivel de automatizare Componentele procesului de

Implementarea în limbaj LAD a

Activitatea de învăţare 10.3.2.

Absolventul învăţământului liceal cu calificarea Tehnician în automatizări, trebuie să

Fişa de documentare 1.1. Definirea problemei

Sistemele de automatizare proiectate pot fi implementate în două moduri:

Dacă în schimb, cerinţele de viteză sunt primordiale, se optează pentru implementarea

Proiectarea unui sistem de automatizare va începe în concluzie cu faza de definire a

Pentru partajarea pe tipuri de logică se pot întâlni următoarele situaţii:

Tipul activităţii: Expansiune

Timp de lucru recomandat 10 minute.

În logica cablată realizarea funcţiei depinde de …………….. Modificarea în funcţia de

În logica programată este nevoie de un …………………. Modificarea în funcţia de

Lista de cuvinte: soluţie mixtă, echipament universal, număr mare de parametri,

Proiectarea logicii cablate se face pe baza algoritmului din Figura 1.2.1.

C. Implementarea cu circuite logice

D. Testarea blocurilor componente

F. Proiectare produs final

1 Care au în vedere funcţia îndeplinită

C. Implementarea cu circuite logice

D. Testarea blocurilor componente

F. Proiectare produs final

Figura 1.2.1. Algoritmul de proiectare a logicii cablate.

Tipul activităţii: Harta traseu

Timp de lucru recomandat 5 minute.

Tipul activităţii: Potrivire.

Timp de lucru recomandat 10 minute.

Etapele de proiectare Caracteristici ale etapelor

Proiectarea logicii programate se face pe baza algoritmului din Figura 1.3.1.

Semnificaţia blocurilor componente este următoarea:

A. Alegerea configuraţiei sistemului

C. Scrierea programului sursă

F. Înscrie programul în PROM

A. Alegerea configuraţiei sistemului

C. Scrierea programului sursă

Figura 1.3.1. Algoritmul de proiectare a logicii programate.

Tipul activităţii: Harta traseu.

Timp de lucru recomandat 5 minute.

Tipul activităţii: Potrivire.

Timp de lucru recomandat 10 minute.

Etapele de proiectare Caracteristici ale etapelor

Fişa de documentare 2. Clasificarea automatelor programabile

Există mai multe tipuri de AP, clasificate astfel:

După principiul constructiv al AP, există:

Automate programabile algoritmice, care au structura asemănătoare unităţilor

Automate programabile vectoriale, ce sunt de fapt microcalculatoare special

După numărul de procesoare al AP, există:

Automate programabile cu un singur procesor, ce folosesc un tampon de

Automate programabile multiprocesor, la care modificarea stării ieşirilor şi

După dimensiunea magistralei de date automatele programabile se clasifică astfel:

Automate programabile cu prelucrare la nivel de bit, sunt automate