Nazarcu Robert

“In vreme de razboi”

de Ion Cuca Caragiale
Opera literara in vreme de razboi este o nuvela psihologica, realista cu
elemente naturaliste.
Titlul nuvelei face aluzie la razboiul de independenta din 1877.Nuvela este
structurata in 3 parti fiecare reprezentand un moment in cresterea obsesiei
lui Stavrache pana la nebunie. Actiunea incepe in primavera anului 1877 si
se desfasoara de-a lungul a circa 5 ani in care este urmarita viata
carciumarului Stavrache.
In partea 1 sunt infatisate persoanjele principale Popa Iancu din Podeni
care este capul unei bande de hoti prinsi de stapanire si Stavrache
Georgescu fratele sau negustor, hangiu, proprietarul unei pravali in care
mai adapostea si drumeti rataciti noaptea pe drumuri.
Popa Iancu vine sa ii ceara fratelui sau ajutor marturisindu-i tot odata si
faptele. Stavrache il sfatuieste sa plece sa ii se piarda urma caci daca el
scapase pintr-un noroc era doar o chestiune de timp pana va fii si el
arestat.
Stavrache gaseste si solutia sfatuind-ul sa plece voluntar in razboi evident
sub o alta identitate si cu o alta fizionomie. Stavrache primeste o scrisoare
in care ii se anunta moartea fratelui el devenind astfel mostenitorul averii.
Pe de o parte se bucura, pe de alta parte incepe sa il framante gandul
intoarceii fratelui sau.
In patrea a 2 a aflam ca o data cu mostenirea averii Stavrache este chinuit
de vedenia fratelui mort. Acesta ii apare prima data in haina vargata de
ocnas cu ochii de fiara gata sa il ucida. Si a 2 oara imbracat in haina
militara de capitan. De fiecare data fratele pune aceeasi intrebare “Gandeai
c-am murit neica?”.
In partea a 3 a este a 3 a aparitie a fratelui care ii declanseaza nebunia.
Fratele se intorsese sa ii ceara bani pentru ca ii cheltuise pe cei ai
regimentului. Stavrache si cu fratele sau se i-au la bataie iar lupta lor
desfasurata intr-o mare inclestare fizica si psihica este proiectata pe
fundalul unei naturi dezlantuite cu ploaie, zapada, vant, viscol care tine 3
Nazarcu Robert

zile si 3 nopti. Cand viscolul atinge varful intensitati, Stavrache trantit la

pamant de fratele si de toavrasul care il insotea candva popeste.
Nuvela se incheie fara sa stim daca preotul se mai poate salva a 2a oara
iar raspunsul pe care il da tovarasului sau “N-am noroc” ne idica
deznodamantul tragic si pentru Iancu Georgescu.
Conflictul nuvelei este unul interior in constiinta carciumarului care intelege
ca singurul mod de a stapanii averea imensa a fratelui este ca acesta sa
moara, astfel cauza grijilor, a spaimelor, a obsesiilor si a cosmarurilor sale
este tocmai contradictia care ii macina constiinta intre dorinta de asi ucide
fratele si reprimarea dorintei.
Prima reactie a lui Stavrache la marturisirea fratelui despre faptele sale
este sincera pentru ca Stavrache considera ca onoarea familiei a fost
patata si vinovatul trebuie sa ispaseasca pedeapsa. Cand sosesc voluntarii
lui Stavrache ii vine ideea salvatoare dar apparent este vorba de al salva;
in realitate este momentul construiri planului crimei perfecte.
Prima scrisoare pe care o primeste il tulbura deoarece nu stia ce sa creada
pentru ca nu confirma faptul ca a murit asa cum sperase el.
A 2 a scrisoare ii ofera linistea caci ii vesteste moartea fratelui pe campul
de lupta si imediat pleca la avocat sa afle cum poate intra in stapanirea
averi fratelui.
Actiunea nuvelei este construita pe 3 planuri.
Primul plan este cel al povestitorului, scriitorul pune pe seama naratorului
intamplarile pe care trebuie sa le relateze.
Hangiul Stavrache care ramane stapan pe intreaga avere a fratelui sau traieste cu
neliniste si este chinuit de indoiala cade prada halucinatiilor, pornirile lui sunt
criminale. Scriitorul urmareste reactia lui Stavrache pornirea lui organica de a
ucide. In incaierarea cu fratele sau el isi pierde mintile, innebuneste. In acest prim
plan scriitorul analizeaza minutios fiecare fenomen compunand astfel o foaie de
observatie aproape stiintifica. Scriitorul realizeaza investigatia patologica, el
urmareste si lacomia lui Stavrache care este atat de mare incat inapoierea averii
fratelui este in mintea lui similara cu catastrofa. De aici drama personajului. Cee
ace traieste el , frica ,halucinatii, groaza sip ana la nebunie tine de naturalism.
Nazarcu Robert

Cazul patologic este motivat si de mediu si de ereditate si Stavrache si fratele sau

au o erediitate maladiva. Stavrache e stapanit de patima banilor iar Iancu ca preot
este talhar iar ca militar este delapidator.
Al 2 lea plan este cel dialogat, construit atat in real cat si in halucinatiile lui
Stavrache; dialogurile au loc intre cei 2 frati, intre Stavrache si avocat si in
capitolul al 3 lea intre Stavrache o fetita saraca care vine sa cumpere gaz si tuica si
fiind flamanda incearca sa fure un covrig de pe tejghea. Trebuie mentionat si
monologul interior al lui Stavrache care arata starile lui interioare.
Al 3 lea plan este cel al naturii.
Toate intamplarile se petrec seara tarziu si noaptea atat cele reale cat si
halucinatiile eroului. Natura este dezlantuita parca anticipand sau favorizand
destinul tragic al persoanjelor. Drumurile erau pustii, crivatul se dezlantuie si
vremea urata de afara este terorizanta, Durand 3 zile si 3 nopti.