ARGUMENT

O masina de ridicat este o masina care serveste pentru a deplasa pe verticala o sarcina
constituita dintr-un corp solid, deplasarea constand dintr-o ridicare urmata de o coborare.
Aceasta definitie a masinii de ridicat propriu-zisa trebuie insa extinsa pentru a acoperi intregul
domeniu al masinilor de ridicat actuale, si anume:

• Directia deplasarii sarcinii, care pentru ridicare si coborare este directia vertical, poate fi,
si aceasta se intampla de cele mai multe ori, combinata cu o deplasare in plan orizontal a
intregii masini de ridicat sau a unei pari a ei, astfel ca sarcina, preluata si ridicata dintr-un
anumit punct, poate fi coborata si predate in orice alt punct cuprins in raza de actiune a
masinii;
• Sarcina poate fi un corp solid, dar poate fi constituita si dintr-un material varsat, in
granule sau chiar lichid, cuprins insa intr-un receptor solid care este manipulate de
masina de ridicat;
In timpul functionarii ei, masina de ridicat se sprijina pe un reazem sau pe o fndatie fixa,
respective pe o cale de rulare sau pe un vehicul terestru sau plutitor, daca este vorba de o masina
de ridicat deplasabila. Din definitia masinii de ridicat mai rezulta ca actiunea ei se compune
dintr-o succesiune de cicluri de lucru, fiecare ciclu fiind alcatuit din operatii de ridicare,
deplasare, coborare, urmate de un repaus mai scurt sau mai lung. Masinile de ridicat sunt deci
masini cu actiune intermitenta.

In numeroase cazuri este insa nevoie de a ridica si transporta sarcinile nu in mod ciclic si
intermittent, ci sub forma unui flux continuu, fie de sarcini individuale care se succed, fie de
material varsate ( de exemplu carbuni) care se scurg in mod necontenit. Masinile care transporta
si la nevoie ridica sau coboara un flux de sarcini se numesc masini de transportat. Caracteristica
lor principala este scurgerea continua a materialului transportat; se observa deci ca vehiculele de
transport care nu au un flux continuu de material nu fac parte din masinile de transportat in
sensul definitiei de mai sus, caci pentru a asigura transportul in flux continuu o masina de
transportat trebuie sa aiba o lungime care sa acopere intreaga distanta de transport.

Instalatiile de ridicat si transportat contribuie prin caracterul lor la marirea productivitatii

muncii si a eficientei economice prin includerea lor in linii tehnologice, ceea ce impune
mecanizarea manipularii, transportului si depozitarii. Dezvoltarea si modernizarea proceselor de
productie implica mecanizarea si automatizarea productiei, prin operatii de containerizare,
paletizare, extinderea fronturilor de incarcare- descarcare, alimentare continua cu semifabricate
si modernizarea transportului.

Avand in vedere rolul important al instalatiilor de ridicat si transportat in industrie, santiere

de constructii, sectoare extractive, precum si rolul acestor intalatii in mecanizarea lucrarilor grele
cu volum mare de munca, se acorda o atentie deosebita cresterii si diversificarii productiei unor
astfel de instalatii la nivelul celor mai avansate tehnologii. Pentru a exemplifica utilizarea la

1
scara din ce in ce mai mare in procesul de productie a instalatiilor de ridicat si transportat se
prezinta cateva exemple de mecanizare in diferite ramuri industriale.

In industria siderurgica transportul a fost mecanizat de la minereu pana la laminate,

efectuandu-se o serie de operatii de ridicat sau transportat care au inlocuit total efortul fizic.

In atelierele de turnatorie si forja se folosesc astfel de instalatii de la incarcarea cuptoarelor

pana la ultima operatie de forjare a pieselor. In atelierele de prelucrari prin aschiere la ridicarea si
transportarea pieselor la si de la masinile unelte se folosesc diferite tipuri de masini de ridicat si
transportat. Instalatiile de acest gen prezinta deosebita importanta in mecanizarea lucrarilor din
atelierele de montaj (benzi transportoare, robocare, conveioare, etc.), operatii de incarcare-
descarcare din depozite, porturi, gari (macarale, elevatoare etc.), mecanizarea lucrarilor in
santiere (macarale, ascensoare etc.) si in exploatari (ascensoare, benzi transportoare etc.)

Standardizarea echipamentelor din domeniul instalatiilor de ridicat si transportat cuprinde

rezolvarea unor preocupari indelungate in activitatea de unificare a normelor de tipizare, creand
posibilitatea de dezvoltare dinamica a tipizatelor in cadrul principalelor valori functionale si
dimensionale stabilite.

Masinile de ridicat si transportat sunt utilizate pentru mnipularea sarcinilor intre limitele unei
incaperi sau ale unui teren liber. Spre deosebire de transportul indepartat (feroviar, rutier,
aerian) , care transporta sarcini la distante mari, dispozitivele de ridicat si transportat deplaseaza
sarcinile pe distanta relative scurta si numai in anumite cazuri ele pot atinge distante mari
(asigurarea unei comunicatii permanente intre doua sau mai multe puncte legate prin procesul de
productie).

Pentru executarea operatiilor de incarcare si descarcare unele masini de ridicat si transportat

sunt prevazute cu organe special pentru apucarea sarcinilor (electromagneti, graifare), altele sunt
deservite de masini si instalatii auxiliare special, altele necesita o deservire manuala.

Sarcina este obiectul sau materialul care este supus operatiei de ridicare si transport, si poate
fi:

• Individuala, daca consta dintr-un corp solid independent (masina, piesa, lada, colet),
respective un material varsat sau lichid continut intr-un recipient care poate fi manipulat
in mod independent (oala cu metal topit, bena cu nisip sau carbuni);
• Continua, dca este constituita dintr-o succesiune neintrerupta de sarcini individuale sau
dintr-un flux continuu de material varsat.
Capacitatea de ridicare a unei masini reprezinta greutatea sarcinii maxime admise, admisa a
fi ridicata in exploatarea normala a masinii; capacitatea de ridicare se exprima de obicei in tone.

2
 CAP I TIPURI DE MASINI DE RIDICAT
Prin productivitatea unei masini de ridicat sau transportat se intelege cantitatea de material
care poate fi manipulate (ridicata, respectiv ridicata si transportata) in unitatea de timp.
Productivitatea se exprima de obicei in tone pe ora.

Mecanismele de ridicat sunt instalaţii de ridicat de complexitate redusă, cu acţiune

periodic
şi care în general au un singur mecanism, cel de ridicare, dintre care se pot aminti:cricuri cu
cremalieră, cu şurub, hidraulice; palane manuale şi electropalane; platforme ridicătoare manuale;
vinciuri.

Deplasează sarcini între două puncte în spaţiu, pe verticală sau combinat pe orizontală şi
pe verticală, cu ajutorul unei instalaţii prevăzută cu un mecanism special de ridicare.
Mecanismele de ridicat sunt caracterizate prin greutate proprie şi gabarit redus, ceea ce permite o
deplasare uşoară de la un loc de muncă la altul.
A.CLASIFICAREA MAŞINILOR DE RIDICAT
a). După ciclul de lucru se împart în:
- maşini cu acţiune sau funcţionare continuă;
- maşini cu acţiune sau funcţionare discontinuă.
b). După modul de acţionare se împart în:
- maşini cu acţiune mecanică asupra produsului;
- maşini cu acţiune hidraulică
- maşini cu acţiune pneumatică
- maşini cu acţiune electrică
c) După gradul de automatizare se împart în:
- maşini fără elemente de automatizare
- maşini şi utilaje semiautomate
- maşini şi utilaje automate
d) După numărul de operaţiuni executate se împart în:
- maşini individuale (care execută o singură operaţiune);
- maşini complexe (care execută operaţiuni complexe).
B.TIPURI DE MAŞINI DE RIDICAT
3
 palane(scripeţi)
 poduri rulante
 macarale
 ascensoare
 cricuri
 troli

1.PALANE

Sunt mecanisme de ridicat sarcini,formate dintr-un ansamblu de scripeţi ficsi si

mobile,montaţi pe axe şi acţionate manual sau electric.

1.1.Palane manuale cu scripeti si cabluri

Pot fi formate dintr-un scripete sau doua grupuri de scripeţi,2 şi 4, numite mufle.În mufla
inferioară se agaşă sarcina, 5, iar mufla superioară se prinde cu cârligul 1 de o grindă sau de
plaşeu.Ridicarea sarcinii se face manual cu ajutorul cablului 3 care se infăşoară pe scripeţii celor
două mufle. Aceste palane sunt palane manuale cu scripeţi simpli (fig.1.1.a).Mufla (fig 1.1.b)este
formată din scripetele 8 montat pe axul 9 fixat in doua plăci 10. La cele două capete plăcile sunt
fixate prin bolţurile 7. Pe un bolţ este montat un cercel 6, pentru fixarea capătului liber al cablului,
iar pe celălalt bolţ este montată traversa 11 pentru cârlig.În figura 1.1.c este prezentat un palan
manual cu scripeţi multipli montaţi pe axele muflelor. Forţa necesară pentru ridicarea sarcinii este
invers proporţională cu numărul scripeţilor din muflă.

1.2.Palane manuale cu angrenaje si lanţuri

În locul scripeţilor multipli,pentru multiplicarea forţei se folosesc angrenaje,care pot fi melcate

sau cilindrice. Palanul cu melc (fig.1.2,a) a cărui schemă cinematică este prezentată în figura1.
2.b.

Se compune dintr-o roată de acţionare 4, solidară cu melcul 6,care angrenează cu roata melcata
2,montată solidar pe axul roţii de lanţ 3.Pe un capăt al melcului este montată roata de manevră 4,

4
 acţionată prin lanţul de calibrat 5, iar pe ceşălalt capăt o frână cu disc 10, cu acşiune continuă şi
un mecanism cu clichet pentru împiedicarea coborârii acidentale a sarcinii 12. Pentru ridicare se
foloseste un lanţ calibrat 9, care se înfăşoară peste roata de lanţ 7, prevăzută cu cârligul 8, pentru
susşinerea sarcinii 12. Un capăt al lanţului este fixat de carcasa palanului, iar al doilea capăt
atârnă liber.Palanul este fixat de planşeu cu ajutorul unui cârlig 1. Când roata de manevră este
învârtită cu ajutorul lanţului 5, melcul 6 antrenează roata melcată 2 şi implicit roata de lanţ 3,
realizându-se astfel ridicarea ramurii din stânga a lanţului 9 şi deci a sarcinii din cârligul 8. Roţile
pentru acţionarea lanţului cu zale sunt astfel confecţionate încât au pe circumferinţă un canal
profilat după forma lanţului. În fig. 1.2.c sunt prezentate trei tipuri de forme pentru roţi de lanţ,

2. MACARALE

Sunt maşini de ridicat staţionare sau mobile instalate pe un teren, o clădire, un vehicul
terestru sau plutitor fiind astfel construite, încât în afară de ridicarea sarcinilor mai pot efectua şi o
deplasare a lor într-un plan orizontal.

Acţionarea macaralelor se face în general mecanic, numai în cazul sarcinilor mici, aceste
maşini sunt acţionate manual.

În funcţie de mişcările posibile ale sarcinii, macaralele se clasifică în două categorii:

 macarale cu platforme rulante:

- macarale capră (portal)

- semicapră ( semiportal)

- macarale consolă

 macarale rotitoare

- staţionare

5
- deplasabile ( pe şine, pe căi fără şine, pe ape)

2.1.Macarale portal - sunt asemănătoare cu podurile rulante, la care grinda principală

este fixată pe nişte picioruşe de construcţie metalică deplasabile pe nişte şine prin intermediul
unor roţi de rulare.

2.2.Macarale rotitoare sunt instalatii de ridicat care se caracterizeaza prin faptul ca sunt
prevazute cu un brat rotitor, cu ajutorul caruia, la manipularea sarcinii, in afara de miscarea de
ridicare si deplasarea in plan orizontal in lungul bratului, se realizeaza şi miscarea de rotire
in plan orizontal. Macarale rotitoare pot fi stationare sau deplasabile pe cale de rulare sau fara cale
de rulare proprie.

In figura 2.2 sunt prezentate mai multe tipuri de macarale rotitoare stationare, si anume:
 macara cu coloana rotitoare impreuna cu braţul 3, rotirea se face in doua lagare 2 şi 2', unul
fixat pe podea, iar celalalt pe planseu (fig.2.2.a),
 macara cu coloana fixa, iar braţul 3 rotitor pe coloana 1 in lagarul 2 (fig. 2.2.b),
 macara cu coloana 1 fixa, iar braţul 3 rotitor in doua lagare 2 şi 2" montate pe coloana cu axa
de rotire dezaxata de axa coloanei (fig.2.2.c),
 macara cu coloana 1 fixa, iar braţul format din doua tronsoane 3 şi 3', articulate intre ele,
rotitoare in lagarul 2 montat pe coloana 1 (fig.2.2.d).
Mecanismele de ridicare si transport 4, in cazul variantelor a), b) si c) sunt de tip
electropalan, montate pe cate un carucior si realizeaza ridicarea si deplasarea sarcinii in lungul
bratului 3, iar in cazul variantci d) mecanismul de ridicare si transport 4 realizeaza ridicarea sarcinii
printr-un sistem de scripeţi montate pe tronsonul 3', iar deplasarea sarcinii in plan orizontal se
realizeaza prin rotirea tronsonului 3' in articulatia din braţul 3. Sarcina se prinde in carligul 5, iar
comenzile se dau de la cutia de comanda 6.

Sarcinile care se atarna in carlig pot avea diferite forme şi dimensiuni. Pentru apucarea
sarcinilor exista dispozitive adecvate.

6
 In figura 2.3. se prezinta cateva tipuri de dispozitive de apucare a diferitelor forme de
materiale. Aceste dispozitive se caracterizeaza prin flexibilitatea şi siguranţa apucarii obiectului.
Dupa modul de apucare se disting:
 dispozitive pe principiul cleştelui care apuca un obiect in partea de jos printr-un sprijin si o slaba
strangere (fig.2.3,a),
 dispozitive tip cleşte care apuca obiectul pe suprafete laterale şi il menţin prin fortele de frecare şi
o strangere corespunzatoare (fig. 2.3.b) sau dispozitive cu strangerea automata.
La dispozitivul din figura 2.3,c obiectul este menţinut datorita forfelor de frecare si forţelor de
reacţiune dintre suprafetele obiectului si falca dispozitivului. La cresterea fortei de strangere
contribuie greutatea obiectului prin autoblocare falcii pe acesta.

Dimensiunile falcilor si tiranfilor ai dispozitivului de apucare tip cle§te cu strangere si

forte de frecare se verifica cu formula:

in care: a, b, c şi α sunt dimensiuni caracteristice ale parghiilor trecute pe figurile 1.6,d si e, iar Gs -
greutatea sarcinii in carlig;

G - greutatea obiectului;

k - coeficientul de siguranja pentru fortele de strangere, k = 1,25 ... 1.6;

f- coeficientul de frecare.

3.ASCENSOARE

Ascensoare (fig. 3.1.) se folosesc pentru transportul materialelor pe verticala in puturi

anume amenajate din depozite sau hale de lucru aranjate pe etaje. Principale parti componente ale
unui ascensor sunt: puf, ghidaje, cabina, contragreutate, mecanismul de acţionare, mecanisme de
siguranta.
Funcţionarea ascensoarelor este urmatoarea:
7
Cabina 3, cu materiale de transportat, se deplaseaza in sus si in jos pe verticală, fiind ghidata in
puţ de niste ghidaje. Deplasarea cabinei se realizeaza prin intermediul cablurilor de tracţiune 4
actionate de mecanismul de ridicare 2. care constă dintr-un motor electric, reductor, toba pentru
infasurarea cablului si frana de siguranţa. Cabina este legata printr-un cablu de o contragreutate 5
care asigura un echilibru cu a greutatea cabinei. Ascensorul este prevazut cu aparatat electric de
comanda, cu dispozitive de siguranţa si dispozitive de semnalizare optice si acustice.
In cazul ascensorului cu cale de rulare inclinata transportul materialelor se face pe o platforms 3,
iar mecanismul de ridicare se prezinta sub forma unui troliu 2.
4.CRICURI

Cricurile sunt mecanisme de ridicat avand cursa de ridicare redusa a sarcinilor mari si pot
fi: mecanice cu surub sau cu cremaliera, hidraulice sau pneumatice

Pentru manevrabilitatea usoara, de la un loc la altul, cricurile trebuie sa aiba greutatea

proprie redusa si dimensiunile de gabarit mici.

Cricuri cu şurub numite si vinciuri au o constructie foarte simpla si se utilizeaza la

ridicarea sarcinilor mari avand stabilitatea mare la ridicare. Elementul principal al cricului este
surubul de miscare 3, care se roteste si se deplaseaza axial intr-o piuliţă 2, fixata pe corpul cricului
1. şurubul este prevazut la partea superioara cu o coroana rotitoare 4, iar la partea inferioara cu o
saiba limitatoare. Rotirea surubului pentru ridicare sau coborare se realizează cu ajutorul manivelei
de actionare 5 prevazuta cu mecanismul de clichet, care constă dintr-o roata de clichet 7, un
clichet 8 si un zăvor cu arc 9. Mecanismul cu clichet poate fi: cu doua sensuri de actionare
(fig.4.1,a1) la care roata de clichet 7 si clichetul 8 sunt executate pentru antrenarea in ambele
sensuri, schimbarea sensului de rotire facandu-se cu ajutorul zăvorului 9. sau cu un singur sens de
rotire (fig.4.1,a2), la care roata de clichet 7 si clichetul 8 au forme obisnuite, iar schimbarea
sensului de rotire facandu-se prin intoarcerea manivelei pe cepul surubului. Cricurile cu surub
mentin sarcina la inaltimea dorita datorita proprietatii de autofranare a surubului, de aceea ele nu
necesita organe de franare si blocare.

Cricuri cu cremaliera (fig.4.1,b si c) se compun dintr-o carcasa 8 in interiorul careia se

deplaseaza cremaliera 3 in niste ghidaje. Cremaliera este actionata cu manivela 1 prin intermediul
unei transmisii cu rod dinţate cilindrice 2 la care pinioanele au un numar redus de dinti (zi=4)
pentru a obtine gabarite reduse ale cricului. Cremaliera este prevăzuta la capatul superior cu o

8
coroana rotativa 4, pe care se reazema sarcina de ridicat, iar la capatul inferior cu o talpa 7 pentru
apucarea sarcinii de jos. Pe axul manivelei este montat un dispozitiv cu clichet 5 pentru blocarea
si impiedicarea coborarii nedorite a sarcinii. Pentru protectia muncii in timpul ridicarii sarcinii
manivela 1 este prevazuta cu o frana cu discuri 10 care se inchid la inversarea sensului de rotire a
manivelei, adica la coborarea nedorita a sarcinii. La ridicarea sarcinii clichetul aluneca peste dintii
rotii de clichet 9, iar la oprirea ridicarii, clichetul blochează rotirea manivelei si deci coborarea
sarcinii. Pentru coborarea cremalierei se scoate clichetul 5 dintre dinţii roţii de clichet 9 si se
roteste manivela 1 in sensul „c" (fig.4.1,c)

5.PODURI RULANTE

Sunt utilaje folosite pentru mecanizarea transportului în interiorul unor hale de lucru şi în depozite.
Podul rulant asigură trei mişcări: deplasarea podului de-a lungul halei, deplasarea căruciorului transversal
şi ridicarea sarcinii pe verticală
În figura 5.1 se prezintă schema generală a unui pod rulant.
Deplasarea podului rulant se face prin intermediul roţilor motoare acţionate de mecanismul de
deplasare montat pe una din grinzi. Ridicarea sarcinii şi deplasarea ei în lungul grinzii podului se
realizează cu un electropalan.

6. TROLIU
Troliurile servesc la deplasarea sarcinilor pe distance relativ mari, pe directia verticals,
orizontala sau pe directie inclinatS cu ajutorul unui cablu care se tnia§oara pe un tambur rotitor. Pot
fi cu actionarea manuala sau cu actionarea mecanica (fig. 6.1).

Troliurile cu actionare manuala (fig.6.1,a, b si c) se compun dintr-o toba 2 actionata de una

sau doua manivele 3 prin intermediul unei transmisii cu roti dinfate 5 §i 6 montate pe un cadru 1.
Unele troliuri sunt prevazute cu douS viteze de ridicare, viteza mai mare pentru sarcini mici §i
viteze mai mici pentru sarcini mari. Pentru mentinerea sarcinii intr-o pozitie ridicata troliul este
prevazut fie cu un dispozitiv de blocare cu clichet, fie cu frana cu actionare intermitenta comandata
de greutatea sarcinii, montat pe arborele intermediar, fie cu o manivela de siguranta. Prin rotirea
manivelei mi§carea de rotafie se transmite la toba 2 pe care se infasoara cablu 7 deplasand sarcina.

Troliu cu actionare mecanica (fig.6.1.d) de regula reprezinta subansamble ale unor masjni
de ridicat complexe. Pentru actionarea troliului se pot folosi motoare electrice, motoare cu ardere

9
interna, motoare hidraulice sau pneumatice. Cele mai utilizate sunt cele cu motoare electrice. La
troliul acfionat cu motor electric mi§carea de rotatie se transmite la toba prin intermediul unui
reductor. Pentru mentinerea sarcinii in pozitia ridicata pe cuplajul dintre motor §i reductor este
montata o frana cu saboti, cu arc §i cu electromagnet. Schimbarea sensului de rotatie a tobei
troliului corespunzator ridicarii sau coborarii se realizeaza prin schimbarea sensului de rotatie a
motorului.

CAP II TIPURI DE MASINI DE TRANSPORT

Transportoarele sunt instalatii destinate pentru deplasarea sarcinilor pe o traiectorie
determinate prin actionarea mecanica continua a organului lor activ, in anumite situatii forta de
deplasare este o componenta a greutatii proprii a sarcinii.
• Transportoarele cu organ flexibil se caracterizeaza prin prezenta unui organ de tractiune
flexibil fara sfarsit care executa o miscare continua primita de la organul de actionare,
transmitand astfel la transportor forta necesara pentru deplasarea sarcinii:
• Transportoare cu banda;
• Transportoare cu placi;
• Transportoare cu lant;
• Transportoare cu raclete;
• Transportoare cu cupe;
• Transportoare suspendate;
• Scari rulante;

• Transportoare fara organ flexibil nu au organ flexibil de tractiune, forta necesara

deplasarii sarcinii realizandu-se prin diferite piese rigide (cilindri, tuburi, jgheaburi):
• Transportoare gravitationale;
• Transportoare cu rulouri;
• Transportoare elicoidale (snecuri);
• Transportoare oscilate;
• Tuburi rotitoare pentru transport;
Instalatiile de transbordare alcatuiesc grupa mecanismelor deplasabile cu actiune continua,
destinate lucrarilor de incarcare-dscarcare a sarcinilor sub forma de mase granuloase:
• Transportoare deplasabile;
• Incarcatori mecanici, incarcatori auto;

10
 Dispozitivele auxiliare sunt destinate sa deserveasca functionarea diferitelor categorii de
masini de transportat: planuri inclinate, buncare, inchizatori, alimentatori, descarcatori de
buncare, cantare etc.

• Instalatii pentru transporturi terestre si suspendate cuprind:

Carucioare fara sine destinate pentru deplasarea sarcinii pe cai fara sine:
• Carucioare manual;
• Electrocare, motostivuitoare, electrostivuitoare;

Instalatii de manevra si deplasare prin rulare destinate pentru deplasarea in interiorul

intreprinderilor a vagoanelor si vagonetelor de cale ferata:
• Cabestane, trolii de manevra, platform turnate;
• Dispositive de intoarcere;
Caile suspendate alcatuiesc grupa instalatiilor pentru transporturi suspendate, destinate
pentru deplasarea pe cai suspendate a unor carucioare care poarta sarcina:
• Cai suspendate cu sine;
• Cai suspendate cu cabluri.

• Constructia si functionarea transportoarelor

Spre deosebire de instalatiile cu actiune intermitenta, instalatiile de transport continuu asigura

transportul fara intrerupere al unui flux continuu de sarcini care pot fi material varsate, diferite
piese si uneori persoane, de la un punct la altul situate la acelasi nivel sau la un nivel diferit. Ele
poarta denumirea de conveioare sau, preferabil, transportoare.
Din punct de vedere al principiului lor de functionare aceste instalatii pot fi impartite in 2
categorii:
• Transportoare cu organ flexibil de tractiune (transportoare cu banda, cu placi, cu raclete,
transportoare suspendate, elevatoare, scari rulante etc.)

Denumirea Organul de tractiune Directia de transport

Transportor cu banda Banda de cauciuc, otel, textila sau
din impletitura de sarma
Transportor cu placi Lant
Transportor cu raclete Lant
Transportor cu cupe Lant
Elevator Banda de cauciuc, textila sau lant
Transportor suspendat Lant cu cablu
Orizontal sau inclinat
Orizontal sau inclinat
Orizontal sau inclinat
Orizontal si vertical
Verical sau aproape vertical
Orice directie

Tabelul 2.1. Transportoare cu organ flexibil de tractiune

11
 • Transportoare fara organ flexibil de tractiune (transportoare elicoidale, inertiale,
gravitationale, pneumatice etc.)

Denumirea Principiul de functionare Directia de transport

Transportor Materialul este impins de Orizontal sau inclinat,

elicoidal un melc care se roteste exceptional si vertical
Transportor inertial Materialul inainteaza din Orizontal sau aproape
(oscilat) cauza oscilatiilor orizontal
jgheabului
Transportor Materialul aluneca la vale Inclinat cu panta
gravitational prin greutatea sa proprie coboratoare
Transportor Materialul este purtat de Orice directie
pneumatic un curent de aer printr-o
conducta

Tabelul 2.2. Transportoare fara organ flexibil de tractiune

La transportortoarele din prima categorie organul flexibil de tractiune poate fi in acelasi
timp si purtatorul sarcinii, de exemplu cazul transportoarelor cu banda, sau el serveste numai
pentru tractiunea propriu-zisa a unor organe care poarta sarcina. Transportoarele fara organ
flexibil de tractiune realizeaza miscarea sarcinii prin diferite mijloace, care sunt foarte variate si
se vor prezenta odata cu fiecare tip de transportor in parte.
Din punct de vedere al directiei de miscare, fiecare din cele doua categorii de mai sus se
poate subdivide in:
• Transportoare care lucreaza numai pe orizontala sau care urca si coboara sub un unghi
redus, mai mic decat unghiul de alunacare al materialului transportat;
• Transportoare care lucreaza mai ales pe vertical sau cu o mica inclinare fata de verticala;
Instalatiile de transport continuu joaca un rol important inmecanizarea si automatizarea
proceselor de productie. In general, aceste instalatii cuprind in afara de masina propriu-zisa
de transport, diferite elemente auxiliare: dispositive de incarcat, descarcat, cantarit, precum si
organe pentru depozitarea materialului (buncare) si repartizarea sau dozarea lui (inchizatoare,
alimentatoare).
Transporturile effectuate de aceste instalatii pot fi:
• Transporturi exterioare- intre vagon si depozit sau intre depozit si atelier;
• Transporturi interioare (interne)- acestea din urma subdivizandu-se in transporturi
efectuate in timp ce materialul sufera, chiar pe transportator, o operatie tehnologica (un
transportator pentru uscarea unor piese sau o linie de montaj), si transporturifacute intre
operatii.
Fluxul de sarcini care este transportat la o instalatie de transport continuu poate fi alcatuit
din:

12
 • Materiale in bucati (piese de masini, lazi, saci, butoaie, lemne, laminate etc.)care se
succed una cate una sau grupate in cate n bucati ;
• Materiale varsate (carbuni, minereu, nisip, ciment, cereale etc.)
• Oameni .

2.1. Transportorul cu banda este utilizat pentru transport pe orizontala sau pe plan usor
inclinat (20º) a materialelor aflate sub forma de pulberi granulate sau bucati mici precum si a
materialelor ambalate in diferite forme. Constructia transportoarelor cu banda este in principiu
aceeasi chiar daca organul flexibil este din cauciuc cu insertii textile, din otel sau din impletitura
de sarma. Cele mai raspandite tipuri sunt cele care folosesc benzi din cauciuc cu insertii textile.
Transportorul cu banda pe orizontala este format dintr-o banda flexibila, infasurata pe doi
tamburi, unul motor si unul de intindere, care sunt montati pe un schelet metalic. Din loc in loc
banda este sprijinita pe role de sustinere. Banda se incarca cu produs granular, pulbere, bucati
etc. din silozul de alimentare care se poate deplasa in lungul transportorului spre palnia de
descarcare acolo unde este necesar a se primi produse. Actionarea tamburului motor se face de
catre un grup de antrenare constand dintr-un motor electric si redactor avand montata o frana pe
cuplajul dintre ele. Tamburul de deviere, montat in zona tamburului motor, are rolul de a mari
unghiul de infasurare a bandei pe tamburul motor. Curatitorul realizeaza curatirea benzii, in
cazul in care produsele transportate au aderat la banda.
Datorita incurcaturii pe banda, apare tendinta de alungire a benzii, astfel incat este
necesara intinderea acesteia, care se face cu un dispozitiv de intindere prin deplasarea tamburului
de intoarcere in niste ghidaje cu ajutorul unui surub.
Banda se poate sprijini cu ramura superioara pe role asezate orizontal, cate una din loc in
loc, sau pe doua-trei role in unghi, sub forma de jgheab, realizand in acest caz o mai buna
incarcare, deci si o productivitate mai mare. Partea inferioara a benzii este sustinuta numai pe
role orizontale.

Transportorul cu banda cu o portiune orizontala si una inclinataare, in principiu,

aceleasi parti componente ca si un transportor cu band ape orizontala. Intinzatorul benzii consta
dintr-un carucior pe care se afla montat tamburul de intoarcere si care este legat de un cablu care
trece peste un sistem de scripeti avand la celalalt capat o greutate.

13
 Banda poate fi confectionata din diferite materiale in functie de utilizarea acesteia: din
impletitura textila la modelarea aluatului pentru paine, impletitura de sarma pentru cuptoarele de
paine, table subtire din otel inoxidabil la transarea carnii etc.
Alimentatoarele servesc pentru o buna functionare a transportatoarelor de diferite tipuri, a
utilajelor de spalare etc. asigurand uniformitatea alimentarii conform debitului necesar. Ele
regleaza in mod mecanic scurgerea materialului din siloz si il mentin in permanenta constant.
Descarcatorul de material de pe banda este plasat la capatul de intoarcere a benzii. In
cazul in care descarcarea trebuie facuta in diverse puncte situate pe traseul transportorului, in
acest scop se poate folosi un plug montat pe un carucior, care deviaza si scoate materialul de pe
banda, sau un tambur de descarcare montat pe un carucior mobil imbracat intr-o carcasa cu 2
canale de descarcare.

Transportoarele mobile cu banda au de regula lungimi de pana la 15 m si sunt folosite

pentru transportul marfurilor pe orizontala sau inclinat, pentru ridicarea materialelor la o anumita
inaltime. Pentru deplasarea transportoarelor dintr-un loc intr-altul acestea sunt prevazute cu tren
de roti. Deplasarea se face fie prin actionare manuala sau cu un mijloc mecanic independent, fie
prin autopropulsare . In principiu sunt formate din aceleasi parti componente ca si transportoarele
stationare, fiind prevazute in plus cu roti de deplasare si mecanism de reglare a unghiului de
inclinare care poate asigura ridicarea materialelor pana la inaltimi de 6 m cu o banda lina, sau 10
m cu o banda cu praguri.
Transportoarele mobile cu banda se clasifica in:
• transportor mobil cu inclinatie reglabila;
• transportor mobil cu 2 tronsoane reglabile;
• transportor mobil cu inclinatie fixa;

2.2. Transportoare cu placate se folosesc pentru transportul produselor sub forma de

pungi, saci, navete, butelii de sticla, borcane, cutii, lazi, bidoane si materiale granulare sub forma
de bucati individuale. Aceste transportoare prezinta o mare diversitate de solutii constructive in
functie de natura materialului transportat.
Transportorul cu placute pentru navete se compune dintr-un cadru metalic din profile pe
care se monteaza doua roti stelate de antrenare prin intermediul arborelui si lagarelor fixe si doua
roti stelate pentru intindere montate prin intermediul arborelui si lagarelor deplasabile in niste
glisiere. Peste rotile stelate se infasoara doua lanturi cu eclise si role, montate paralel pe lateral.
Rolele lantului preiau preiau solicitarile din partea sarcinilor transportate si asigura deplasarea
prin rostogolire pe calea de rulare.

14
 Antrenarea rotilor stelate se face de catre un motoreductor, montat lateral sau in interiorul
transportorului intre lanturi si ramurile transportorului. Lagarele rotilor stelate de intindere sunt
montate pe glisiere care asigura deplasarea acestora pentru intinderea lanturilor. Placutele de
transport se executa in diferite forme.
Transportoarele cu placi destinate transportului materialelor sub forma de bucati mici au
placute cu extremitatile suprapuse si cu platbande laterale de ghidare a sarcinilor transportate,
placute cu pereti laterali sau placute sub forma de cupe.
2.3. Transportoarele cu raclete sunt folosite pentru impingerea produselor granulare sau
a pulberilor prin jgheaburi fixe. Acest transportor este alcatuit dintr-o carcasa cu sectiunea
patrata sau dreptunghiulara. In carcasa se deplaseaza un lant pus in miscare printr-un sistem de
doi tamburi. De placutele lantului se fixeaza din loc in loc racletele confectionate din table de 4-8
mm grosime.
Transportorul cu raclete inalte cu o gura de alimentare deplasabila si mai multe guri de
evacuare consta intr-un cadru metallic, ghidaj superior si ghidaj inferior pentru ghidarea rolelor
lantului raclor, montate pe axe. Pe cadru sunt montate rotile stelate de antrenare, respectiv de
intindere, pe care se infasoara rolele lanturilor. Incarcarea cu material si face in orice pozitie de
pe traseul transportorului, iar descarcarea se poate face pe una din gurile de evacuare deschise.
Transportor cu raclete joase are o gura de alimentare fixa si o gura de
evacuare. Racletele sunt confundate in material si il transporta intr-un flux neintrerupt. In aceste
conditii materialul este supus faramitarii si amestecarii. Astfel de transportoare se folosesc pentru
materialele uscate granulare.

2.4 Transportoarele cu role se utilizeaza pentru transportul sarcinilor individuale, cum

ar fi navete, cutii, produse ambalate, lazi etc. care se pot deplasa pe role sau bile in plan orizontal
sau usor inclinate fata de orizontala. Sarcinile deplasate pe role au suprafete cilindrice, plane sau
sunt prevazute cu niste muchii de reazam longitudinale.
Deplasarea sarcinilor pe rolele transportorului se poate face pe role libere sau prin
actionarea rolelor. Transportoarele cu role libere permit deplasarea sarcinilor individuale prin
impingerea manuala sau datorita inclinatiilor rolelor. Transportoarele cu role actionate permit
deplasarea sarcinilor prin actionarea unui grup de role. Rolele pot fi cilindrice, sferice sau conice.
Distanta dintre role trebuie stabilita astfel ca sarcina transportata sa se reazame pe cel putin doua
role.
Transportoarele stationare cu role neactionate sunt formate din sectoare cu role libere cu
lungumi de 160-1200 mm si diametru de 40-155 mm cu pasul de 50-630 mm. rolele se rotesc
liber pe axele lor datorita montajului cu rulmenti.
Transportoarele cu role pot fi: cu traseu drept, cu traseu drept combinat cu trasee curbe de
diferite unghiuri, pana la 180º. Traseele pot fi cu un singur rand de role, cu doua randuri de role
sau mixt. Transportoarele pot avea bifurcatii, in care sunt prevazute sectoare care functioneaza
similar celor intalnite la bifurcatiile cailor ferate sau noduri de intersectii in care sunt prevazute
sectoare de transfer.

15
 Sectoarele de transfer pot fi cu corpuri sferice pe bile, care permit deplasarea sarcinii in
orice directie sau sectoare de tip turnat, cu role cilindrice, care permit schimbarea directiei de
deplasare a sarcinii prin rotirea sectorului in plan orizontal.
Transportoarele stationare cu role actionate functioneaza independent sau intre linii de
transport cu role neactionate. Permit transportul produselor si pe pante de pana la 6º. Deplasarea
sarcinilor de realizeaza datorita fortelor care se imprima sarcinilor de la rolele actionate mecanic.
Rolele sunt prevazute cu lagare cu role, montate pe un cadru metalic si sunt antrenate de grup
motor, care poate fi individual pentru fiecare rola sau pentru un grup de role utilizand, intre
rolele grupului, transmisii cu arbori si angrenaje conice sau transmisii cu lant sau curele.

2.5. Transportoare suspendate tip conveior

Conveioarele asigura un transport mecanizat pe un traseu complex inchis, cu o cale de ghidare
suspendata la o anumita inaltime, pe care ruleaza niste carucioare cu role trase de un lant cu
eclise fara sfarsit. Sarcinile transportate sunt agatate prin carlige sau suspendate in anumite
dispozitive si se deplaseaza odata cu lantul pe traseul transportorului. Intr-un anumit loc al
traseului este instalata statia de antrenare a lantului care consta dintr-un motor electric, un
reductor, o roata dintata de lant si dispozitive de protectie si siguranta.
Intr-un alt loc al traseului transportorului se afla statia de intindere a lantului, constand
dintr-o roata dintata de lant cu posibilitatea de deplasare a lagarelor acesteia in niste glisiere. In
punctele de sshimbare a directiei transportorului sunt montate rotile de lant pentru ghidare.
Incarcarea cu sarcini se poate face in orice punct al traseului, deasemenea, descarcarea sarcinilor
de pe conveiere se poate face in orice punct.
Conveiorul are un traseu inchis foarte complex continand portiuni orizontale si portiuni in
panta. Statia de antrenare este instalata la nivelul superior in punctul de intoarcere al lantului,
pentru a asigura o antrenare mai buna a rotii de lant cu bolturile lantului. La nivelul inferior, in
punctul de intoarcere, este instalata statia de intindere. In celelalte puncte de intoarcere sunt
instalate roti de intoarcere. Sarcinile se incarca pe platforme, suspendate pe carucioare, rolele
caruciorului ruleaza pe o cale de rulare si sunt tractate de un lant. Sarcinile se incarca pe
platforme, la baza traseului si apoi ajung la nivelul superior al conveierului unde sunt descarcate.
Pentru conveioare situate intr-un singur plan orizontal, elementul de tractiune poate fi
orice tip de lant sau cablu, iar pentru conveiere cu portiuni orizontale si inclinate se folosesc
lanturi speciale ale caror elemente componente eclise, role si cruci cardanice se pot roti atat in
plan orizontal cat si in plan vertical.

2.6. Transportoare cu cupe articulate

Transportoarele cu cupe articulate se utilizeaza pentru transportul materialelor in vrac, cu
descarcare automata, deplasarea executandu-se pe directie orizontala si verticala. La aceste
transportoare, de lant se articuleaza cupe pentru transportul materialelor. Mecanismul de
actionare, format din motor electric si transmisie mecanica, pune in miscare lanturile
transportorului prin intermediul rotilor de lant montate pe un arbore comun.

16
 Transportorul cu cupe se compune dintr-o structura metalica cu portiuni orizontale si
verticale pe care sunt fixate caile de ghidare, grupul de antrenare cu roata de lant de antrenare,
roata de intindere si rotile de schimbare a directiei lantului. De doua ramuri ale lanturilor cu
eclise, avand articulate cupele de transport, se infasoara rotile de lant si se deplaseaza pe calea de
ghidare a structurii metalice.
Pe pereţii laterali ai cupelor sunt fixate role şi umeri, prin interacţionarea cărora cu
ghidajul de basculare se realizează răsturnarea si descarcarea cupelor. Incarcarea cupelor se face
in orice punct al traseului transportorului. Datorita fixarii articulate a cupelor pe lant, acestea isi
pastreaza pozitia neschimbata, in plan vertical, pe tot traseul.
Transportorul cu cupe utilizat pentru transportul pe orizontala si pe portiuni inclinate a
pastelor fainoase in industria de panificatie. Partea mobila a transportorului se compune din doua
ramuri paralele de lanturi intre care se monteaza cupele pentru transport. Pe peretii laterali ai
cupelor sunt fixate bucse cu nervuri in care se monteaza bolturile care sunt solidare cu placa
fixata pe eclisa lantului. Eclisele lantului se articuleaza pe un bolt impreuna cu rolele, care le
distanteaza pe doua randuri, formand un lant cu eclise pe doua randuri.
2.7. Transportoare cu melc
Transportoarele cu melc se utilizeaza pentru transportul diverselor produse de dimensiuni mici (granule,
pulbere, bucati mici) cu continut de umiditate destul de ridicat, se poate folosi si pentru aluat de faina,
creme sau lichide vascoase pe trasee orizontale, inclinate sau verticale.
Melcul este format dintr-o spira (elice) fixata pe un arbore care se roteste in lagare montate la capete
si este antrenat de o transmisie mecanica de actionare. Cand jgheabul si axul au lungimi foarte mari, axul
trebuie sustinut in extremitati, dar si la distante de 2-2,5 m, prin lagarele intermediare cu cuzineti.
Diametrul elicei (confectionta din tabla) variaza de la 100 la 800 mm in functie de productivitatea pe care
trebuie sa o asigure. Melcul poate fi montat si vertical, asigurand in acest fel impingerea produsului pe
verticala, de jos in sus. Forma, constructia si marimea melcului depind de felul produselor transportate. In
unele cazuri, constructii adecavate cu melci permit ca acestea sa realizeze si amestecarea produsului
concomitent cu transportarea.
Transportorul cu melc orizontal este alcatuit dintr-o carcasa, in care se roteste melcul, sprijinit pe lagare
de capat, montate in peretii de capat ai carcasei si pe un lagar intermediar din motive de lungime mare a
melcului. Carcasa este acoperita cu un capac si este prevazuta, la un capat, cu o gura de alimentare, iar la
celalalt capatcu o gura de evacuare.
Alimentarea transportorului cu melc se poate face fie pe o gura si evacuarea pe o alta gura, fie pe o
gura si evacuarea pe doua guri, divizand fluxul de alimentare in doua, fie pe doua guri, cu materiale
diferite, si evacuarea pe o singura gura, adunand cele doua fluxuri intr-unul.

17
 Melcul poate fi executat cu o spira continua, cu o spira din banda, cu o spira profilata sau cu o spira
segmentata, din palete.
Transportorul cu melc inclinat serveste la ridicarea materialelor la o anumita inaltime.
Transportorul mobil cu melc inclinat este dotat cu un mecanism din bare articulate pentru schimbarea
unghiului de inclinare. Actionarea mecanismului se face cu ajutorul unui surub.
Transportorul cu melc vertical. Alimentarea acestuia se poate face cu o palnie simpla sau cu o palnie si un
disc rotativ cu elice.

(f) melc cu spira banda.

(g) melc cu spira profilata.
(h) melc cu palete.
(i) schema transportorului cu melc inclinat.
(j) transportor mobil cu melc inclinat: 1- motor; 2- transmisia de antrenare; 3- melc; 4- carcasa;
5- bara articulata de schimbare a unghiului; 6- surub;
(k) schema unui amestecator de fainuri cu melci care realizeaza amestecare si transport: 1-
carcasa; 2- melc extractor; 3- evacuare; 4- melc amestecator si transportor; 5- transmisie de
antrenare; 6- tren angrenaje.
(l) schema cinematica a unui transportor cu un melc orizontal si un melc vertical: 1- gura
alimentare; 2- arborele melcului orizontal; 3- spira melcului; 4- arborele melcului vertical; 5-
spira melcului vertical; 6- carcasa melcilor; 7- lagar melc vertival; 8- lagar melc orizontal.
(m) constructia unui transportor cu un melc orizontal si un melc vertical: 1- mecanism antrenare
melc vertical; 2- melc vertical; 3- carcasa melcului vertical; 4- melc orizontal; 5- carcasa
melcului orizontal; 6- mecanism de antrenare melc orizontal.
(n) alimentarea melcului vertical cu o palnie.
(o) alimentarea melcului vertical cu o palnie si un disc cu elice: 1- palnie; 2- carcasa; 3- elice; 4-
arbore; 5- lagar inferior arbore; 6- transmisia; 7- disc rotativ cu elice; 8- lagar disc.

2.8. Transportoarele oscilante realizeaza transportul materialului pulverulent pe orizontala sau pe

suprafete usor inclinate si sunt folosite in cazul cand concomitent cu transportarea materialului se
urmareste a se realiza si racirea sau uscarea.
Transportorul oscilant este alcatuit dintr-un jgheab montat articulat pe suporturi. Mecanismul de
antrenare este pus in functiune de un electromotor, realizeaza vibrarea jgheabului prin manivela-biela sau
excentric. Acest transportor trbuie montat pe fundatie cu un strat de material de amortizare a vibratiilor,
pentru a nu le transmite cladirii.
Un alt tip de transportor oscilant este format dintr-un jgheab sustinut de mai multe elemente elastice
rezemate pe un suport fix. Jgheabul este realizat dintr-un fund plat si pereti laterali care formeaza o

18
sectiune dreptunghiulara. Miscarea oscilatorie a jgheabului este imprimata de motorul electric prin
transmisia de curele, excentric si biela. Pentru atenuarea trepidatiilor este montata o contrabreutate pe
arborele excentricului.
Transportorul oscilant cu jgheab tubular suspendat. Jgheabul, cu sectiune rotunda, este suspendat pe
elemente elastice si este prevazut cu un racord de alimentare si un racord de evacuare. Din cauza
oscilatiilor racordurile contin un tub flexibil.
Transportorul oscilant cu jgheab tubular sprijinit. Jgheabul cu sectiune patrata, este sprijinit pe elemente
elastice si este prevazut cu un racord de alimentare si un racord de evacuare.

Capitolul III Norme tehnice de protectia si securitatea muncii

Normele Generale de Protecţie a Muncii

    Aceste normele au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare şi/sau
îmbolnăvire profesională existenţi în sistemul de muncă, proprii fiecărei componente a acestuia
(executant - sarcina de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă), precum şi informarea,
consultarea şi participarea angajatilor şi a reprezentanţilor acestora în procesul de asigurare a
securităţii şi sănătaţii în muncă.

    Respectarea Normelor generale de protecţie a muncii este obligatorie pentru toate unităţile din
economie aflate sub incidenţa Legii protecţiei muncii nr. 90/1996.

    Structura Normelor generale de protecţie a muncii este stabilită prin anexa la Legea protecţiei
muncii nr. 90/1996 cuprinzând categoriile de măsuri generice de prevenire aferente fiecărui
element al sistemului de muncă, inclusiv normele de igienă a muncii care trebuie respectate
pentru prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale.

19
Normele Specifice de Securitate a Muncii

    Normele specifice de securitate a muncii sunt aprobate prin Ordin al Ministrului Muncii şi
Solidarităţii Sociale. Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996 reglementează activităţile pentru care
se elaborează normele specifice de securitate a muncii. Metodologia de elaborare a acestora a
fost concepută de INCDPM şi aprobată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale..

    Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională,

cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea diferitelor activităţi în condiţii de
securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau fizice de răspunderea
ce le revine pentru asigurarea şi a altor măsuri, corespunzatoare condiţiilor concrete în care se
desfaşoară activităţile respective, prin instrucţiuni proprii.

    Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice, vizând

desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate, se realizează prin tratarea
tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecărui element al sistemului: executant-
sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din
cadrul activităţii care face obiect de reglementare.

20
 BIBLIOGRAFIE

Boteanu, N, Instalţtii de ridicat şi transportat, Notiţe de curs, postat în format

electronic pe www.em.ucv.ro, 2007.

Boteanu, N, Instalaţii de ridicat şi transportat, Notiţe de curs, Craiova, 2008.

Boteanu, N.,Instalatii de ridicat şi transportat, Repr. Univ. din Craiova 1997.

M. Alimoreanu , - Instalaţii de ridicat şi transportat, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990.

www.tvet.ro

www.wikipedia.ro

21