Proiect dicactic

Data –
Clasa - a V-a
Disciplina – Istoria Universală și a Românilor
Tipul lecției- De formare a cunoștințelor noi
Subiectul lecției – Lumea miceniana. Insula Creta
Competențe specifice: Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric.
Înțelegerea și utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
Subcompetențe: recunoșterea termenilor istorici cu referire la preistorie și civilizațiile antice
citirea informațiilor din axa cronologică
Obiective : Să poata localiza pe harta Grecia si conditiile natural ale acesteia
Să cunoacsa ocupatiile grecilor in antichitate
Strategii didactice: forme de activitate – frontală, individuală
metode și procede - conversația, explicația, analiza imaginilor si a hartii

Evocarea
Ce mestesuguri cunoasteti?
Care este capitala Greciei in ziua de azi?
Localizeaza pe harta cele mai importante porturi grecesti
Cum a mai fost numita Grecia?
Numiti principalele ocupatii ale grecilor

Realizarea sensului

Explicaita notiunilor: ahei, basilei, triburi elenice, civilizatie minoica, ciclopi, etc.
Care a afost capitala Cretei? Numiti principalele ocupatii ale cretanilor
Numiti principalele truburi elene
Lectura mitului regelui Minos si labirintului Minotaurului

Reflectie
Comparati civilizatia miceniana cu cea minoica

Pe acasa - memorarea temei

Poeţi şi istorici ai antichităţii, de la Homer încoace, au afirmat întotdeauna că cea dintâi civilizaţie
greacă a luat naştere nu la Micene, adică pe continent, ci în insula  Creta, şi că ea a ajuns la
deplina sa înflorire în vremea regelui Minos, cu douăspreceze sau treisprezece secole înainte de
Christos. Se povesteşte că acest Minos a avut numeroase neveste care au încercat zadarnic să-i
dea un moştenitor: din pântecul lor nu se năşteau decât şerpi şi scorpioni. Singura  Pasifae a
reuşit, până la urmă, să-i dea copii normali, printre care pe Fedra şi pe blonda Ariadna. Din
păcate, Minos îl ofensase pe zeul Poseidon, care s-a răzbunat, făcând-o pe Pasifae să se
îndrăgostească de un taur, chiar dacă o fi fost el un taur sacru. Ca să-şi satisfacă această
pasiune a ajutat-o un inginer pe nume Dedal, venit pe insulă tocmai de la Atena, de unde trebuise
să fugă pentru că, orbit de gelozie, îşi ucisese nepotul. Din această unire s-a născut  Minotaurul,
un animal straniu, pe jumătate om, pe jumătate taur. Iar lui Minos i-a fost destul numai să se uite
la el, ca să înteleagă cu cine îl înşelase nevasta! Minos i-a poruncit lui Dedal să
construiască Labirintul, pentru a-l ascunde acolo pe monstru; dar, totodată, i-a închis înăuntru şi
pe constructor şi pe fiul său, Icar. Era imposibil să găseşti drumul spre ieşire prin încurcătura
aceea de coridoare şi de galerii. Însă Dedal, un bărbat cu infinite resurse, a fabricat pentru el şi
pentru băiat nişte aripi de ceară; şi astfel au putut să fugă amândoi, înălţându-se în aer. Icar,
îmbătat de zbor, n-a mai ţinut seama de sfatul tatălui său, şi anume să nu se apropie prea mult de
soare; ceara s-a topit, iar el s-a prăvălit în valuri. Deşi distrus de durere, Dedal a aterizat totuşi în
Sicilia.

În acest timp, Minotaurul continua să se învârtă în Labirint, pretinzând să i se aducă în fiecare an

şapte fete şi şapte băieţi pe care să-i mănânce. Minos îi obţinea de la popoarele învinse în
războaie. I-a pretins aşa ceva chiar şi lui Egeu, regele Atenei. Fiul acestuia, Tezeu, deşi era prinţ
moştenitor, a cerut să facă şi el parte din grup, cu intenţia de a-l ucide pe monstru; a debarcat
împreună cu celelalte victime, în Creta, şi, mai înainte de a pătrunde în Labirint, a sedus-o pe
Ariadna, care i-a dat un ghem de sfoară pe care să-l depene, pentru a găsi drumul la întoarcere
spre ieşire. Îndrăzneţul flăcău a reuşit să-şi realizeze intenţiile, l-a ucis pe Minotaur, a ajuns afară,
unde îl aştepta prinţesa şi, credincios cuvântului dat, a luat-o de nevastă şi a dus-o cu el. Numai
că, la Naxos, a lăsat-o dormind pe plajă şi şi-a continuat drumul doar cu însoţitorii săi