Farmacologie Grile Anul IV

801 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 28
Diuretice
BIBLIOGRAFIE:
2. Farmacologie – Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Medicala, Bucuresti, 1999
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1228001. Acţionează prin inhibarea anhidrazei carbonice:

A. Furosemid
B. Acetazolamida
C. Hidroclorotiazida
D. Clortalidon
E. Triamteren
(pag. 293-306)
F1228002. Alegeţi dintre diuretice pe cele care reţin K+

A. Acetazolamida
B. Spironolactona
D. Clortalidon
E. Furosemid
(pag. 293-306)
F1228003. Alegeţi diureticele care elimină potasiu:

A. Furosemid
B. Spironolactona
C. Amilorid
D. Triamteren
E. Canrenoat de K
(pag. 293-306)
F1228004. Alegeţi diureticele de ansă

A. Hidroclorotiazida
B. Acetazolamida
C. Spironolactona
D. Furosemid
E. Manitol
(pag. 293-306)
F1228005. Diureticele tiazidice pot produce:

A. Hipoglicemie
B. Hipermagnezemie
C. Hipopotasemie
D. Hipolipemie
E. Hipernatremie
(pag. 293-306)
F1228006. Furosemidul:
A. Are intensitate medie de acţiune
801 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
B. Acţionează la nivelul porţiunii ascendente a ansei lui Henle

C. Scade eliminarea de ioni de K+
D. Este ineficient în edem pulmonar acut
E. Nu produce dezechilibre hidroelectrolitice
(pag. 293-306)
F1228007. Notaţi afirmaţiile corecte referitoare la interacţiunile diureticelor cu alte medicamente:

A. Diureticele tiazidice potenţează uricozuricele
B. Diureticele tiazidice potenţează hipoglicemiantele
C. Diureticele tiazidice potenţează antiaritmicele
D. Diureticele tiazidice potenţează cardiotonicele
E. Antinflamatoarele potenţează efectele diureticelor
(pag. 293-306)
F1228008. Notaţi afirmaţiile corecte:

A. Triamteren este compus natural cu structură steranică
B. Spironolactona este compus de semisinteză analog structural al aldosteronului
C. Furosemid este o sulfonamidă heterociclică
D. Acetazolamida este un derivat de acid benzoic
E. Hidroclorotiazida are o structură de acid antranilic
(pag. 293-306)
F1328009. Actiune diuretica prin mecanism renal au:

A. glicozizii cardiotonici;
B. diureticele saluretice;
C. derivatii xantinici;
D. coloizii;
E. apa, in cantitate mare.
(pag. 293-306)
F1328010. Diureticele de tip tiazide:

A. inhiba anhidraza carbonica si formarea de H+ in tubul contort proximal;
B. cresc presiunea osmotica a urinii tubulare;
C. inhiba reabsorbtia de Na+ la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle;
D. inhiba reabsorbtia de Na+ prin schimb cu H+ si K+;
E. inhiba reabsorbtia de Na+ la nivelul segmentului terminal, cortical, al ansei Henle.
(pag. 293-306)
F1328011. Este antagonist competitiv al aldosteronului:

A. clopamida;
B. triamteren;
C. spironolactona;
D. clortalidona;
E. amilorid.
(pag. 293-306)
F1328012. Mecanism renal de actiune diuretica au medicamentele urmatoare, cu o singura exceptie:

A. hidroclorotiazida;
B. teofilina;
C. clortalidona;
D. furosemidul;
E. triamterenul.
(pag. 293-306)
F1328013. Medicamentele diuretice pot produce ca reactii adverse urmatoarele dezechilibre

electrolitice, cu o singura exceptie:
A. hiponatremie;
B. hipopotasemie;
C. hiperpotasemie;
D. hipofosfatemie;
E. hipomagneziemie.
(pag. 293-306)
F1428014. Care dintre următoarele medicamente au un efect diuretic rapid, care-i justifică utilizarea în
tratamentul edemului pulmonar acut:
A. hidroclorotiazida
B. spironolactona
C. acetazolamida
D. furosemid
E. triamteren
(pag. 303)
F1428015. După administrarea orală, actiunea diuretică a spironolactonei atinge intensitatea maximă la:
A. 2-3 zile
B. 6-7 zile
C. 12-24 ore
D. 14 zile
E. 2-4 ore
(pag. 305)
F1428016. După administrarea orală, efectul diuretic al furosemidului se menţine:

A. 2-3 ore
B. 4-6 ore
C. 2-3 zile
D. 8 ore
E. 24 ore
(pag. 303)
F1528017. Acetazolamida are următoarele indicaţii terapeutice, cu excepţia:

A. ulcer gastric şi duodenal
B. edeme
C. glaucom
D. epilepsie
E. diabet insipid nefrogen
(pag. 304)
F1528018. Care dintre următoarele diuretice prezintă eficacitate mare?

A. acetazolamida
B. amilorid
C. triamteren
D. furosemid
E. clortalidon
(pag. 297)
F1528019. Care dintre următorii compuşi au efect diuretic şi este utilizat în tratamentul diabetului
insipid hipofizar şi nefrogen?

A. furosemid
B. manitol
C. hidroclorotiazida
D. triamteren
E. amilorid
(pag. 301, 302)
F1528020. Care dintre următorii compuşi este diuretic osmotic?

B. clopamid
C. manitol
D. clortalidon
E. acid etacrinic
(pag. 306)
A. are eficacitate slabă
B. este diuretic tiazidic
C. inhibă cotransportul NA+/K+/2Cl- la nivelul ansei Henle
D. este indicat în hipotensiunea arterială
E. nu produce dezechilibre hidroelectrolitice
(pag. 303)
F1528022. În tratamentul cu diuretice pot să apară următoarele dezechilibre metabolice, cu excepţia:

A. hiperlipemie
B. hiponatremie acută
C. hiperglicemie
D. hiperuricemie
E. hiperazotemie
(pag. 299)
F1628023. Are efect antidiuretic la bolnavii cu diabet insipid nefrogen:

A. Furosemidul
B. Acetazolamida
C. Acidul etacrinic
D. Triamterenul
E. Hidroclorotiazida
(pag. 301)
F1628024. Care dintre afirmaţiile privind diureticele este falsă?

A. Tiazidele cresc toxicitatea cardiotonicelor
B. Tiazidele scad eliminarea urinară de calciu
C. Diureticele de ansă scad eliminarea urinară de calciu
D. Eliminarea urinară de potasiu scade sub acţiunea amiloridului
E. Tiazidele produc hiperglicemie şi hiperuricemie
(pag. 302-303)
F1628025. Care dintre următoarele diuretice sunt utilizate în insuficienţă renală acută?
A. Furosemidul
B. Hidroclorotiazida
C. Ciclotiazida
D. Politiazida
E. Ciclopentiazida
(pag. 303)
F1628026. Diureticele care pot fi utilizate în hipercalciuria idipatică deoarece scad eliminarea de calciu
sunt:
B. Manitolul
C. Acetazolamida
D. Acidul etacrinic
E. Carbamida
(pag. 302)
F1628027. Diureticele tiazidice pot produce următoarele dezechilibre electrolitice:

A. Hipokaliemie
B. Hipercalciurie
C. Hiperkaliemie
D. Hipermagneziemie
E. Hipercloremie
(pag. 298-299, 302)
F1628028. Sunt metaboliţi activi ai spironolactonei?

A. Acidul etacrinic
B. Acidul valproic
C. Acidul epsilon-aminocaproic
D. Acidul canrenoic
E. Acidul tranexamic
(pag. 305)
F2128029. In hipercalciuria idiopatica, sunt indicate diureticele:

B. furosemid
C. triamteren
D. spironolactona
E. acid etacrinic
(pag. 302)
F2128030. Afirmatia incorecta este:

A. diureticele tiazidice antagonizeaza uricozuricele
B. furosemid produce alcaloza hipocloremica
C. efectele diureticelor sunt potentate de antiinflamatoarele nesteroidiene
D. acetazolamida este utilizata ca adjuvant in epilepsie
E. durata actiunii clopamidei este de 24 ore
(pag. 300-306)
F2128031. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

A. hidroclorotiazida antagonizeaza efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor
B. furosemid produce hipopotasemie
C. spironolactona este antagonist de efect al aldosteronului
D. amilorid produce hiperpotasemie
E. manitol este un diuretic osmotic
(pag. 300-306)
F2128032. Pentru clortalidon, afirmatia incorecta, este:

A. durata actiunii medie 6 - 12 ore
B. indicat ca diuretic in toate tipurile de edeme
C. indicat ca antihipertensiv
D. este o sulfamida heterociclica
E. inhiba reabsorbtia Na+ in segmentul cortical terminal al ansei Henle
(pag. 302)
F2128033. Pentru furosemid, afirmatia incorecta este:

A. inhiba cotransportul Na+/K+/2 Cl- la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle
B. durata actiunii dupa administrare orala este 4 - 6 ore
C. are actiune antihipertensiva
D. produce hipocalciurie
E. are efect hipokaliemiant
(pag. 303)
F2128034. Alegeti afirmatia incorecta pentru spironolactona:

A. produce virilizare la femei
B. produce hiperkaliemie
C. latenta actiunii este scurta 1 - 2 ore
D. efectul maxim se instaleaza dupa 2-3 zile de tratament
E. durata actiunii este lunga, mentinandu-se 2-3 zile dupa intreruperea tratamentului
(pag. 305)
F2228035. Care dintre urmatoarele diuretice sunt diuretice de ansa ?

B. Acetazolamida
C. Spironolactona
D. Furosemidul
E. Clopamid
(pag. 296)
F2228036. Care dintre urmatoarele diuretice sunt diuretice antialdosteronice ?

A. Furosemid
B. Manitol
C. Clopamid
D. Politiazida
E. Spironolactona
(pag. 305-306)
F2228037. Alegeti diureticele care actioneaza prin inhibarea anhidrazei carbonice:

A. Clopamid
B. Clortalidon
C. Ederen
D. Nefrix
E. Triamteren
(pag. 303)
F2328038. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru furosemid?

A. diuretic;
B. medicament de alegere in hipercalcemie;
C. nu se recomanda in crizele hipertensive acute;
D. inhiba reabsorbtia clorului si sodiului;

E. grabeste eliminarea toxicelor.
(pag. 293 - 306)
F2328039. Actiune diuretica prin mecanism renal au:

A. glicozizii cardiotonici;
B. diureticele saluretice;
C. derivatii xantinici;
D. coloizii;
E. apa, in cantitate mare.
(pag. 293-306)
F2328040. Mecanism renal de actiune diuretica au medicamentele urmatoare, cu o singura exceptie:

B. teofilina;
C. clortalidona;
D. furosemidul;
E. triamterenul.
(pag. 293-306)
F2328041. Diureticele de tip tiazide:

A. inhiba anhidraza carbonica si formarea de H+ in tubul contort proximal;
B. cresc presiunea osmotica a urinii tubulare;
C. inhiba reabsorbtia de Na+ la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle;
D. inhiba reabsorbtia de Na+ prin schimb cu H+ si K+;
E. inhiba reabsorbtia de Na+ la nivelul segmentului terminal, cortical, al ansei Henle.
(pag. 293-306)
A. inhiba anhidraza carbonica si formarea de H+, in tubul contort proximal;
B. inhiba reabsorbtia de Na+ la nivelul segmentului terminal, cortical, al ansei Henle;
C. inhiba reabsorbtia de Na+ prin schimb cu H+ si K+;
D. inhiba reabsorbtia de Na+, la nivelul segmentului ascendent, al ansei Henle;
E. creste presiunea osmotica a urinii tubulare.
(pag. 293-306)
F2328043. Medicamentele diuretice pot produce ca reactii adverse urmatoarele dezechilibre

electrolitice, cu o singura exceptie:
A. hiponatremie;
B. hipopotasemie;
C. hiperpotasemie;
D. hipofosfatemie;
E. hipomagneziemie.
(pag. 293-306)
F2328044. Este antagonist competitiv al aldosteronului:

A. clopamida;
B. triamteren;
C. spironolactona;
D. clortalidona;
E. amilorid.
(pag. 293-306)
F2528045. Urmatoarele substante sunt diuretice de ansa, cu exceptia:

A. clortalidona
B. bumetanida
C. acid etacrinic
D. indacrinona
E. furosemid
(pag. 296)
F2528046. Care dintre urmatoarele substante este diuretic antialdosteronic prin antagonism de efect ?
A. canrenona
B. spironolactona
C. izosorbid
D. amilorid
E. piretanid
(pag. 296)
F2528047. Care dintre urmatoarele diuretice are durata lunga de actiune (peste 24 ore) ?
A. furosemid
B. indacrinona
C. indapamida
D. ciclopentiazida
E. hidroclorotiazida
(pag. 297)
F2528048. Tratamentul de electie in edemul din ciroza hepatica consta in:

A. furosemid i.v.
B. furosemid per os doze mici
C. diuretice hipokaliemiante
D. diuretice hiperkaliemiante
E. manitol i.v.
(pag. 300)
F2528049. Manitol:
A. se absoarbe digestiv
B. se elimina prin filtrare glomerulara
C. are eficacitate slaba
D. durata efectului lunga, peste 24 ore
E. are efect antidiuretic in diabetul insipid hipofizar
(pag. 297-306)
F2528050. Pentru triamteren nu este corecta afirmatia:

A. antialdosteronic, prin antagonism de efect
B. antialdosteronic, prin antagonism competitiv
C. actioneaza la nivelul tubilor contorti distali
D. alcalinizeaza urina
E. are durata de actiune medie (aprox. 10 ore)
(pag. 305)
F2628051. Sunt căi efectoare rezultate în urma stimulării receptorilor nicotinici:

A. Activarea fosfolipazei A2
B. Deschiderea canalelor de sodiu
C. Inhibarea activităţii fosfodiesterazei
D. Deschiderea canalelor de clorură

E. Activarea guanilat-ciclazei
(pag. 51)
F2628052. Inhibă ireversibil colinesteraza:

A. Ecotiofatul
B. Edrofoniul
C. Distigmina
D. Piridostigmina
E. Fizostigmina
(pag. 51)
F2628053. Care dintre afirmaţiile privind hidroliza esterilor colinei este adevărată?
A. Acetilcolina este hidolizată lent
B. Carbaminoil-esterii sunt rezistenţi la hidroliză şi au timp de înjumătăţire lung
C. Metacolina este hidrolizată foarte rapid de pseudocolinesteraza serică
D. Esterii de tip carbaminoil ai colinei sunt hidrolizaţi rapid (au timp de înjumătăţire scurt)
E. Metacolina nu este hidrolizată de către pseudocolinesterază
(pag. 54)
F2628054. Sunt bronhodilatatoare-antiastmatice cu mecanism de acţiune parasimpatolitic:

A. Oxifenoniu
B. Fenoterolul
C. Pirenzepina
D. Ipratropiu
E. Teofilina
(pag. 68)
F2628055. Au structură de tip compus cuaternar de amoniu:

A. Oxifenciclimina
B. Telenzepina
C. Izopropamida
D. Pirenzepina
E. Tropicamida
(pag. 62)
F2628056. Care dintre următoarele efecte nu este produs de atropină?

A. Hiposecreţie salivară
B. Diminuarea tranzitului intestinal
C. Bronhodilataţie
D. Midriază
E. Spasm de acomodaţie
(pag. 65-66)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1228057. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA?

B. Acetazolamida.
C. Furosemid
D. Amilori
E. Manitol
(pag. 293-306)
F1228058. Care dintre următoarele diuretice sunt cu structură tiazidică

A. Indapamid
B. Spironolactona
C. Amilorid
D. Hidroclorotiazida
E. Ciclopentiazida
(pag. 293-306)
F1228059. Diureticele saluretice:

A. Cresc excretia ionilor de sodiu si clorura
B. Pot produce hipokaliemie
C. Se pot asocia in medicatia antihipertensiva
D. Nu se administreaza in insuficienta renala grava
E. Scad excretia ionilor de potasiu si magneziu
(pag. 293-306)
F1228060. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in:

A. Hipertensiune arteriala
B. Criza de angina pectorala
C. Insuficienta cardiaca cronica
D. Glaucom
E. Edeme de diferite etiologii
(pag. 293-306)
F1228061. Efecte diuretice pot avea compusii cu structura:

A. Steroidica
B. Polioli
C. Pirazolone
D. Sulfonamidica
E. Xantinica
(pag. 293-306)
F1228062. Furosemidul este:

A. Contraindicat in hipertensiune arteriala
B. Substanta activa din produsul Furantril
C. Util in administrare i.v. in edeme grave
D. Diuretic cu eliminare redusa de potasiu
E. Diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic
(pag. 293-306)
F1228063. Hidroclorotiazida:
A. Este un diuretic cu durată lungă de acţiune (mai mare de 24 ore)

B. Intră în preparatul Nefrix
C. Este contraindicată în HTA
D. Se indică în toate tipurile de edeme
E. Produce dezechilibre electrolitice şi acido-bazice
(pag. 293-306)
F1328064. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice?
A. cresc eliminarea urinara de sodiu;
B. cresc eliminarea urinara de potasiu;
C. cresc eliminarea urinara de calciu;
D. alcalinizeaza urina;
E. tind sa scada volemia.
(pag. 293-306)
F1328065. Diureticele de ansa (furosemidul) au:

A. durata de actiune lunga;
B. durata de actiune scurta;
C. efect mediu de eliminare a potasiului (K+);
D. eficacitate mare;
E. eficacitate medie.
(pag. 293-306)
F1328066. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice:

A. antialdosteronice - antagonisti competitivi al aldosteronului;
B. inhibitoarele anhidrazei carbonice;
C. diureticele de ansa;
D. tiazidele,
E. antialdosteronice - antagonisti de efect ai aldosteronului.
(pag. 293-306)
F1328067. Furosemidul este diureticul de electie in:

A. edem pulmonar acut (i.v.);
B. hiperaldosteronism primar;
C. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari);
D. edemul din ciroza hepatica;
E. glaucom acut congestiv.
(pag. 293-306)
A. provoaca o diureza intensa;
B. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic;
C. este un diuretic de ansa;
D. produce in mod specific alcalinizarea urinii;
E. are efect de scurta durata.
(pag. 293-306)
F1328069. In litiaza renala oxalica, ca adjuvant, se indica:

B. clopamida;
C. acetazolamida;
D. furosemidul;
E. spironolactona.
(pag. 293-306)
F1328070. Manitolul, administrat intravenos, este diureticul de electie in:

A. edem pulmonar acut;
B. insuficienta renala acuta;
C. insuficienta renala cronica;
D. edem cerebral;
(pag. 293-306)
F1328071. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+):

B. spironolactona;
C. furosemidul;
D. triamteren;
E. acetazolamida.
(pag. 293-306)
F1328072. Tiazidele (hidroclorotiazida) au:

A. efect puternic de eliminare a potasiului (K+);
B. efect de retinere a potasiului (K+);
C. durata scurta de actiune;
D. eficacitate medie;
E. durata medie de actiune.
(pag. 293-306)
F1428073. Fac parte din grupul diureticelor care economisesc potasiul:

A. manitolul
B. amiloridul
C. triamterenul
D. acetazolarnida
E. indapamida
(pag. 305-306)
A. apaţine clasei diureticelor care economisesc potasiul
B. are acţiune diuretică modestă şi durabilă
C. efectul diuretic este dozo-dependent
D. este contraindicat în insuficienţa cardiacă acută
E. produce dezechilibrele hidroelectrolitice mai frecvent decât hidroclorotiazida
(pag. 303)
F1428075. Hidroclorotiazida poate produce ca efecte secundare:

A. hiperuricemie
B. hiperglicemie
C. hiperkalemie
D. hipokaliemie
E. hipoglicemie
(pag. 302)
A. este un antagonist competitiv al aldosteronului la nivelul tubului contort distal

B. provoacă dezechilibre metabolice de tip hiperglicemie şi hiperlipemie
C. este utilizată în intoxicaţia cu barbiturice
D. determină alcaloză hipocloremică
E. se administrează per os şi iv în urgenţe
(pag. 301-302)
F1428077. Manitolul:
A. nu se absoarbe la nivel digestiv
B. este indicat în intoxicaţiile acute, cu substanţe care se elimină renal
C. are o durată de latenţă lungă (mai mare de 24 ore)
D. poate avea efect virilizant la femei
E. este contraindicat la bolnavii cu gută
(pag. 306)
F1428078. Precizaţi care sunt afirmaţiile corecte referitoare la spironolactonă:

A. inhibă reabsorbţia sodiului în segmentul terminal cortical al ansei Henle
B. scade efectul cardiotonicelor
C. este diureticul de electie în edemul cerebral
D. produce impotenţă sexuală la bărbaţi
E. are efect antidiuretic în diabetul insipid hipofizar
(pag. 305)
F1428079. Spironolactona:
A. acţionează predominant la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle
B. are o biodisponibilitate orală redusă ca urrnare a efectului de prim pasaj hepatic intens
C. produce impotenţă sexuală
D. are latenţă şi durată de acţiune lungă
E. este diureticul de elecţie utilizat în edemul cerebral
(pag. 305)
F1528080. Care dintre afirmaţiile privind acetazolamida sunt corecte?

A. acţionează la nivelul tubului contort proximal
B. produce acidoză metabolică
C. reduce presiunea intraoculară
D. acidifică urina
E. produce hipersecreţie gastrică
(pag. 304)
F1528081. Care dintre diuretice se folosesc în intoxicaţii acute cu substanţe care se elimină renal?
B. manitol
C. clortalidona
D. furosemid
E. spironolactonă
(pag. 303, 306)
F1528082. Care dintre efectele adverse enumerate se întâlnesc în tratamentul cu diuretice saluretice?
A. hiperpotesemie
B. hiponatremie
C. hipomagnezemie
D. alcaloza hipocloremică
E. hipoglicemie
(pag. 299)
F1528083. Diuretice antialdosteronice sunt:

A. spironolactona
B. triamteren
C. clopamid
D. clortalidon
E. manitol
(pag. 305)
F1528084. Diureticele pot fi utilizate în:

A. diabet zaharat
B. diabet insipid
C. HTA
D. edem pulmonar acut
E. edem cerebral
(pag. 300)
F1528085. Enumeraţi diureticele care reţin potasiu

B. spironolactona
C. indapamida
D. amilorid
E. politiazida
(pag. 305, 306)
F1528086. Enumeraţi diureticele cu durată lungă de acţiune (peste 24 ore)

A. furosemid
B. triamteren
C. spironolactona
D. clortalidona
E. politiazida
(pag. 297)
A. se absoarbe digestiv
B. se administrează i.v.
C. se elimină la nivel renal împreună cu un echivalent osmotic de apă
D. prezintă reabsorbţie tubulară
E. se elimină prin secreţie activă la nivel renal
(pag. 306)
A. are efect sinergic cu aldosteronul
B. scade excreţia urinară de K+
C. stimulează excreţia urinară de K+
D. este diuretic cu eficacitate mare
E. se administrează în HTA cu hiperaldosteronism
(pag. 297, 305)
F1628089. Acetazolamida:
A. Produce alcalinizarea urinii

B. Produce acidifierea urinii
C. Favorizează dezechilibrele acido-bazice cu alcaloză metabolică
D. Favorizează dezechilibrele acido-bazice cu acidoză metabolică
E. Favorizează reţinerea potasiului în organism prin schimb cu ionii de hidrogen
(pag. 304)
F1628090. Care dintre următoarele diuretice elimină potasiu, putând cauza tulburări hidroelectrolitice?
A. Clopamida
B. Clortalidona
D. Canrenona
E. Amiloridul
(pag. 297)
F1628091. Care dintre următoarele diuretice reţin potasiul?

A. Acetazolamida
B. Clopamida
C. Indapamida
D. Canrenona
E. Spironolactona
(pag. 297)
F1628092. Ce efecte metabolice pot produce diureticele tiazidice?

A. Hiperuricemie
B. Hiperglicemie
C. Hipolipemie
D. Hiperazotemie
E. Hipoglicemie
(pag. 302)
F1628093. Manitolul este indicat în:

A. Intoxicaţii acute cu substanţe care se elimină renal
B. Edem cerebral
C. Edem pulmonar acut
D. Urgenţe hipertensive
E. Glaucom acut congestiv
(pag. 306)
F1628094. Spironolactona poate produce următoarele efecte adverse:

A. Impotenţă sexuală
B. Virilizare la femei
C. Hipernatriemie
D. Bronhoconstricţie
E. Hipertensiune arterială
(pag. 305)
F1628095. Sunt antagonişti competitivi ai aldosteronului?

A. Triamteren
B. Amilorid
C. Canrenona
D. Spironolactona
E. Carbenoxolona
(pag. 296)
F1628096. Sunt diuretice de ansă:

A. Bumetanidul
B. Amiloridul
C. Furosemidul
D. Metoclopramidul
E. Indacrinona
(pag. 2296)
F1628097. Sunt sulfamide heterociclice, cu efect asemănător diureticelor tiazidice:

A. Glibenclamida
B. Indapamida
C. Glipizida
D. Clopamida
E. Bumetanida
(pag. 296)
F2128098. Produc alacaloza hipocloremica, diureticele:

A. acetazolamida
B. spironolactona
C. clopamid
D. clortalidon
E. furosemid
(pag. 299)
F2128099. Afirmatiile corecte, sunt:

A. diureticele tiazidice antagonizeaza efectul uricozuricelor
B. furosemid produce alcaloza hipocloremica
C. antiinflamatoarele nesteroidiene potenteaza efectul diureticelor
D. acetazolamida este utilizata ca adjuvant in epilepsie
E. durata actiunii clopamidei este 24 ore
(pag. 300-306)
F2128100. Diureticele tiazidice, pot scade in sange:

A. sodiul
B. potasiul
C. clorul
D. glucoza
E. colesterol
(pag. 302)
F2128101. Diureticele tiazidice pot antagoniza efectele pentru:

A. saruri de litiu
B. clorura de amoniu
C. cardiotonice
D. hipoglicemiante orale
E. uricozurice
(pag. 301)
F2128102. Pot produce hiperkaliemie, diureticele:
A. furosemid
B. clopamid
C. triamteren
D. spironolactona
E. amilorid
(pag. 297)
F2128103. Pentru furosemid sunt corecte afirmatiile:

A. produce hipocalciurie
B. este indicat in edem pulmonar acut
C. nu produce dezechilibre electrolitice
D. produce hiperkaliemie
E. inhba cotransportul Na/K/2Cl in segmentul ascendent al ansei Henle
(pag. 303)
F2128104. Afirmatiile corecte pentru spironolactona, sunt:

A. are biodisponibilitate crescuta dupa administrarea per os (>75%)
B. are efecte secundare de tip aldosteronic
C. scade excretia potasiului
D. se biotransforma in compusi activi
E. este antagonist de efect al aldosteronului
(pag. 305)
F2128105. La intrerupere brusca a tratamentului cronic cu diuretice de ansa, poate apare:

A. retentie hidrosalina
B. edeme
C. acidoza hipercloremica
D. hiperkaliemie
E. hipermagnezemie
(pag. 300)
F2128106. Efectele: diuretic, natriuretic si antihipertensiv ale diureticelor, sunt antagonizate de:
A. cardiotonice
B. antiaritmice
C. antiinflamatoare nesteroidiene
D. antiinflamatoare steroidiene
E. saruri de litiu
(pag. 301)
F2128107. Hidroclorotiazida are urmatoarele reactii adverse:

A. hipokaliemie
B. acidoza hipocloremica
C. hiperlipemie
D. hiperuricemie
E. hipoglicemie
(pag. 302)
F2128108. Diureticele tiazidice pot scade in sange:

A. glucoza
B. sodiul
C. potasiul
D. clorul
E. colesterolul
(pag. 302)
F2128109. Diureticele tiazidice pot antagoniza efectele pentru:

A. sarurile de litiu
B. cardiotonice
C. hipoglicemiante
D. uricozurice
E. clorura de amoniu
(pag. 301)
F2128110. Diuretice care scad reabsorbtia Na+ la nivelul portiunii terminale corticale a ansei Henle,
sunt:
A. acetazolamida
B. clopamid
C. clortalidon
D. acid etacrinic
E. indapamid
(pag. 296)
F2128111. Pot produce hiperkaliemie, diureticele:

A. amilorid
B. furosemid
C. triamteren
D. spironolactona
E. clopamid
(pag. 297)
F2128112. Afirmatiile incorecte sunt:

A. acetazolamida produce acidoza hipercloremica
B. acidul etacrinic inhiba cotransportul Na+/K+/2 Cl- in ramura ascendenta a ansei Henle
C. clortalidon are durata scurta de actiune
D. hidroclorotiazida produce hipermagneziemie
E. spironolactona are efecte secundare de tip aldosteronic
(pag. 300-306)
F2128113. Pentru manitol, indicatiile terapeutice sunt:

A. edem cerebral
B. edeme din hiperaldosteronism primar sau secundar
C. diabet insipid nefrogen
D. glaucom acut congestiv
E. hipercalciuria idiopatica
(pag. 306)
F2128114. La intreruperea brusca a tratamentului cronic cu diuretice de ansa poate apare:

A. acidoza hipercloremica
B. retentie hidrosalina
C. hiperkaliemie
D. edeme
E. hipermagneziemie
(pag. 300)
F2128115. Asocierea diureticelor hipokaliemiante cu cele hiperkaliemiante, corecteaza:

A. acidoza hipercloremica
B. alcaloza hipocloremica
C. kaliemia
D. autolimitarea efectului diuretic
E. natremia
(pag. 301)
F2128116. Efectele: diuretic, natriuretic si antihipertensiv al diureticelor sunt antagonizate de:

A. cardiotonice
B. antinflamatoare steroidiene
C. antiinflamatoare nesteroidiene
D. antiaritmice
E. saruri de litiu
(pag. 301)
F2228117. Care dintre urmatoarele diuretice au eficacitate slaba?

B. Furosemid
C. Acetazolamida
D. Triamteren
E. Amilorid
(pag. 296-297)
F2228118. Dezechilibrele electrolitice si acido-bazice produse de diuretuce pot fi:

A. Hipernatremie acuta, la administrare de saluretice cu eficacitate mare si sub dieta hipersodata
B. Hipopotasemie dupa diuretice saluretice tiazidice.
C. Hiperpotasemie dupa antialdosteronice.
D. Hipermagneziemeie la administrare de saluretice.
E. Alcaloza hipocloremica dupa tratament indelungat cu saluretice tiazidice si de ansa.
(pag. 299)
F2228119. Care dintre diuretice se incadreaza in grupul tiazidelor (de ansa terminala)?
A. Acetazolamida
B. Acidul etacrinic
C. Furosemid
D. Hidroclorotiazida
E. Ciclotiazida
(pag. 296)
F2228120. Diureticele sunt indicate in:

B. Diabet insipid
C. Edeme
D. Nefrite acute
E. Insuficienta hepatica grava.
(pag. 300-301)
F2228121. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Antiinflamatoarele steroidiene antagonizeaza efectele diureticelor.
B. Diureticele tiazidice potenteaza efectul cardiotonicelor.
C. Diureticele tiazidice antagonizeaza hipoglicemiantele.
D. Diureticele tiazidice intensifica efectul antiaritmicelor.

E. Antiinflamatoarele steroidiene potenteaza efectul diureticelor.
(pag. 301)
A. Este indicata in diabet insipid nefrogen.
B. Se administreaza ca adjuvant in litiaza urinara oxalica.
C. Este substanta activa din Nefrix.
D. Produce hipertensiune posturala
E. Produce hiperkaliemie, hipercloremie.
(pag. 301)
F2228123. Furosemid:
A. Este un diuretic de ansa.
B. Are o actiune superioara tiazidelor.
C. Se administreaza in edem pulmonar acut, edem cerebral
D. Este conditionat In preparatul Ederen
E. Are un indice terapeutic ingust.
(pag. 303)
F2228124. Care dintre urmatoarele diuretice actioneaza prin mecanism antialdosteronic?

A. Acetazolamida
B. Acidul etacrinic
C. Spironolactona
D. Triamteren
E. Amilorid
(pag. 305-306)
A. Este un compus de semisinteza, analog structural al aldosteronului.
B. Poate produce hiperkaliemie.
C. La barbati poate determina ginecomastie si impotenta, iar la femei hirsutism.
D. Creste efectul cardiotonicelor.
E. Nu se poate asocia cu Furosemid
(pag. 305)
F2228126. Diuretice osmotice sunt:

A. Triamteren
B. Amilorid
C. Manitol
D. Uree
E. Izosorbidul
(pag. 297)
F2228127. Care din afirmatiile referitoare la reactiile adverse ale diureticelor sunt adevarate:
A. produc hipernatriemie acuta
B. tiazidele produc hipokaliemie
C. antialdosteronicele produc hiperkaliemie
D. diureticele saluretice pot produce hipomagneziemie
E. salureticele tiazidice produc acidoza hipercloremica.
(pag. 293-306)
F2228128. Diureticele saluretice se pot indica in:

A. edeme diverse
B. anurie
C. nefrite acute
D. hipertensiune arteriala
E. insuficienta cardiaca
(pag. 293-306)
A. are efect antidiuretic in diabetul insipid
B. se indica in hipercalciuria idiopatica
C. este contraindicata in litiaza urinara oxalica
D. produce hipoglicemie marcata
E. poate produce alcaloza hipocloremica.
(pag. 293-306)
A. are durata lunga de actiune
B. actioneaza la nivelul segmentului ascendent al ansei lui Henle
C. produce frecvent dezechilibre hidroelectrolitice
D. creste calciuria
E. se contraindica in edemele cerebrale
(pag. 293-306)
A. prezinta o biodisponibilitate mare pe cale orala
B. are efecte catabolizante marcate
C. blocheaza actiunea aldosteronului
D. are durata lunga de actiune
E. produce hipokaliemie.
(pag. 293-306)
F2228132. Care din urmatoarele diuretice sunt de tip tiazida:

A. furosemid
B. hidroclorotiazida
C. spironolactona
D. indapamid
E. amilorid
(pag. 293-306)
A. are intensitate medie de actiune
B. actioneaza la nivelul portiunii ascendente a ansei lui Henle
C. scade eliminarea de ioni de potasiu
D. poate produce hiperglicemie
E. este ineficient in edemul pulmonar acut
(pag. 293-306)
F2228134. Diureticele pot produce:

A. hipernatriemie
B. hipopotasemie
C. hiperpotasemie
D. hipomagneziemie
E. acidoza hipercloremica
(pag. 293-306)
F2228135. Care diuretice sunt economisitoare de potasiu:

A. clortalidon
B. triamteren
C. furosemid
D. spironolactona
E. amilorid
(pag. 293-306)
A. este un diuretic cu durata lunga de actiune
B. intra in preparatul Nefrix
C. se indica in toate tipurile de edeme
D. se contraindica in hipertensiunea arteriala
E. produce dezechilibre electrolitice si acido-bazice
(pag. 293-306)
F2228137. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt diuretice ?

A. Acidul nicotinic
B. Acidul etacrinic
C. Triamterenul
D. Trimetazidina
E. Ciclopentiazida
(pag. 296-297)
F2228138. Diureticele saluretice au efect antihipertensiv. Acesta se explica prin:

A. Efect vasodilatator direct
B. Scaderea volemiei
C. Efect alfa-simpatolitic
D. Cresterea concentratiei de Na+
E. Scaderea concentratiei ionului de Na+ (efect natriuretic)
(pag. 298)
F2228139. Diureticele pot fi indicate in:

A. Edeme
B. Stop cardiac
C. Hipertensiune arteriala
D. Hipotensiune arteriala
E. Diabet insipid
(pag. 300)
A. Este un diuretic cu structura tiazidica
B. Este un diuretic cu structura steroidica
C. Este indicata in diabetul insipid nefrogen
D. Este indicata in hipertensiunea arteriala
E. Este contraindicata in hipertensiunea arteriala
(pag. 296, 302)
F2228141. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la furosemid sunt adevarate ?

A. Are structura de acid carboxilic
B. Este un diuretic cu eficacitate slaba
C. Nu poate fi administrat in crizele hipertensive
D. Se administreaza in hipertensiunea arteriala, inclusiv in crize
E. Este utila administrarea lui in intoxicatia cu barbiturice
(pag. 296-300,303)
F2228142. Blocarea anhidrazei carbonice prin acetazolamida are ca efect:

A. Actiune diuretica
B. Actiune hipersecretoare gastrica
C. Actiune de scadere a secretiei umorii apoase si presiunii intraoculare
D. Actiune stimulenta SNC
E. Actiune inhibitoare SNC
(pag. 303-304)
F2228143. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte ?

A. Spironolactona este un analog structural al aldosteronului
B. Actiunea diuretica a spironolactonei se datoreaza blocarii actiunii aldosteronului
C. Actiunea diuretica a spironolactonei se datoreaza favorizarii actiunii aldosteronului la nivel renal
D. Spironolactona poate avea ca efect secundar hipokaliemie
E. Spironolactona poate avea ca efect secundar hiperkaliemie
(pag. 305)
F2228144. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la manitol sunt adevarate ?

A. Este un polialcol derivat de manoza
B. Este un diuretic osmotic
C. Nu are efect diuretic
D. Este indicat in edemul cerebral
E. Se administreaza sub forma de comprimate si solutie pentru uz intern
(pag. 306)
F2228145. Alegeti afirmatiile corecte despre diureticele osmotice:

A. Au ca reprezentanti substantele medicamentoase triamteren, amilorid.
B. Se administreaza i.v. lent sau in perfuzie.
C. Se indica in edem cerebral
D. Sunt contraindicate in edeme cerebrale
E. Nu sunt eficiente in glaucom acut
(pag. 306)
F2228146. Alegeti afirmatiile corecte despre spironolactona:

A. Este un hormon secretat de corticosuprarenala
B. Are actiune diuretica si anabolizanta, virilizanta
C. Blocheaza actiunea aldosteronului
D. Nu se poate asocia cu alte antihipertensive
E. Scade excretia de K+ si H+
(pag. 305)
F2228147. Alegeti diuretice care pot duce la hiperkaliemie:

A. Nefrix
B. Ederen
C. Triamteren
D. Spironolactona
E. Furosemid
(pag. 305-306)
F2228148. Alegeti diureticele cu structura de sulfamida heterociclica:

A. Furosemid
B. Indapamid
C. Clopamid
D. Triamteren
E. Clortalidon
(pag. 296, 302)
F2228149. Alegeti efectele secundare posibile ale diureticelor:

A. Hipokaliemie
B. Hiperkaliemie
C. Hiponatremie
D. Hipernatremie
E. Hipomagneziemie
(pag. 299)
F2228150. Utilizarea diureticelor poate produce:

A. Eruptii cutanate
B. Efecte rebound (retentie salina si edeme)
C. Diabet insipid
D. Cresterea TA
E. Potentarea efectelor glicozidelor cardiotonice
(pag. 300-301)
F2228151. Alegeti indicatiile corecte pentru furosemid:

A. Intoxicatii cu unele medicamente
B. HTA
C. Edem pulmonar acut
D. Diabet insipid
E. Hiperaldosteronism primar
(pag. 303)
F2228152. Alegeti diureticele cu durata lunga de actiune:

A. Furosemid
B. Indapamid
D. Clortalidon
E. Spironolactona
(pag. 297)
F2228153. Alegeti diureticele contraindicate in hipokaliemie:

A. Furosemid
C. Spironolactona
D. Amilorid
E. Triamteren
(pag. 299)
F2328154. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroclorotiazida?

A. antihipertensiv;
B. diuretic;
C. antidiuretic;
D. scade glicemia;
E. creste toxicitatea digitalicelor.
(pag. 293 - 306)
F2328155. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru spironolactona?

A. antagonist competitiv al aldosteronului;
B. actioneaza la nivelul tubului contort distal;
C. inhiba reabsorbtia sodiului in segmentul ascendent al ansei Henle;
D. produce hiperpotasemie;
E. este metabolizat in metaboliti inactivi.
(pag. 293 - 306)
F2328156. Care din urmatoarele medicamente sunt diuretice?

A. Manitol;
B. Triamteren;
C. Aldosteron;
D. Clortalidon;
E. Spironolactona.
(pag. 293 - 306)
F2328157. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru manitol?

A. se administreaza per os;
B. se recomanda in edemul cerebral;
C. util in intoxicatii acute;
D. indicat in profilaxia anuriei;
E. diuretic osmotic.
(pag. 293 - 306)
F2328158. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice:

A. antialdosteronice - antagonisti competitivi al aldosteronului;
B. inhibitoarele anhidrazei carbonice;
C. diureticele de ansa;
D. tiazidele;
E. antialdosteronice - antagonisti de efect ai aldosteronului.
(pag. 293-306)
F2328159. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+):

B. spironolactona;
C. furosemidul;
D. triamteren;
E. acetazolamida.
(pag. 293-306)
A. provoaca o diureza intensa;
B. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic;
C. este un diuretic de ansa;
D. produce in mod specific alcalinizarea urinii;

E. are efect de scurta durata.
(pag. 293-306)
F2328161. Manitolul, administrat intravenos, este diureticul de electie:

A. edem pulmonar acut;
B. insuficienta renala acuta;
D. edem cerebral;
(pag. 293-306)
F2328162. Furosemidul este diureticul de electie in:

A. edem pulmonar acut (i.v.);
B. hiperaldosteronism primar;
C. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari);
D. edemul din ciroza hepatica;
(pag. 293-306)
F2328163. In litiaza renala oxalica, ca adjuvant, se indica:

B. clopamida;
C. acetazolamida;
D. furosemidul;
E. spironolactona.
(pag. 293-306)
F2328164. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice?
A. cresc eliminarea urinara de sodiu;
B. cresc eliminarea urinara de potasiu;
C. cresc eliminarea urinara de calciu;
D. alcalinizeaza urina;
E. tind sa scada volemia.
(pag. 293-306)
F2328165. Tiazidele (hidroclorotiazida) au:

A. efect puternic de eliminare a potasiului (K+);
B. efect de retinere a potasiului (K+);
C. durata scurta;
D. eficacitate medie;
E. durata medie.
(pag. 293-306)
F2328166. Diureticele de ansa (furosemidul) au:

A. durata de actiune lunga;
B. durata de actiune scurta;
C. efect mediu de eliminare a potasiului (K+);
D. eficacitate mare;
E. eficacitate medie.
(pag. 293-306)
F2528167. Diureticele care retin potasiul sunt:

A. clopamida
B. politiazida
C. canrenona
D. furosemid
E. amilorid
(pag. 296-297)
F2528168. Hidroclorotiazida are urmatoarele efecte secundare:

A. hipoglicemie
B. hiperuricemie
C. hiperazotemie
D. creste calciuria
E. HTA
(pag. 301)
F2528169. Diureticele care produc alcaloza hipocloremica sunt:

B. furosemid
C. spironolactona
D. acetazolamida
E. clopamida
(pag. 296-297-299)
F2528170. Furosemid:
A. inhiba cotransportul Na+/K+/2Cl- la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle
B. are durata lunga de actiune, peste 24 ore
C. creste calciuria
D. se administreaza exclusiv i.v.
E. indicat in toate tipurile de edeme
(pag. 303)
A. potenteaza actiunea aldosteronului
B. scade excretia de K+, H+
C. are durata lunga de actiune, peste 24 ore
D. produce hipopotasemie
E. potenteaza efectul cardiotonicelor
(pag. 297-305)
F2528172. Acetazolamida este indicata in:

A. criza de HTA
B. glaucom acut congestiv
C. edeme
D. epilepsie
E. insuficienta renala acuta
(pag. 300-304)
A. inhiba anhidraza carbonica
B. are efect diuretic osmotic
C. se admiinistreaza exclusiv i.v.
D. creste calciuria
E. este indicat in edemul cerebral
(pag. 306)
F2528174. Asocierea diureticelor hipokaliemiante cu cele hiperkaliemiante corecteaza:

A. hiperazotemia
B. alcaloza hipocloremica
C. kaliemia
D. "autolimitarea“ efectului diuretic
E. dependenta de diuretice
(pag. 301)
F2528175. Diureticele tiazide antagonizeaza:

A. cardiotonicele
B. hipoglicemiantele
C. litiul
D. antiaritmicele
E. uricozuricele
(pag. 301)
F2628176. Stimularea receptorilor M1-colinergici foloşeste ca sistem traductor următorii mesageri

secunzi:
A. AMPc (creştere)
B. Inozitoltrifosfatul
C. Ionii de calciu
D. DAG
E. AMPc (scădere)
(pag. 51)
F2628177. Sunt efecte nicotinice:

A. Contracţia miocardului
B. Contracţia musculaturii scheletice
C. Deprimarea SNC (chiar la doze mici)
D. Creşterea secreţiei medulosuprarenaliene de adrenalină
E. Creşterea eliberării de gonadoreline
(pag. 52)
F2628178. Sunt efecte muscarinice:

A. Contracţia musculaturii bronşice
B. Contracţia muşchiului radial al irisului
C. Ejacularea
D. Contracţia muşchiului circular al irisului
E. Stimularea contracţiei miocardului
(pag. 52)
F2628179. Sunt efecte secundare muscarinice:

A. Constipaţia
B. Hipersecreţia lacrimală
C. Diminuarea tranzitului intestinal
D. Bradicardia
E. Creşterea secreţiei sudorale
(pag. 53)
F2628180. Sunt efecte secundare nicotinice:

A. Bronhoconstricţia
B. Creşterea tranzitului intestinal
C. Stimularea SNC
D. Creşterea frecvenţei micţiunilor
E. Hipertonia musculaturii scheletice
(pag. 53)
F2628181. Neostigmina:
A. Se absoarbe foarte bine oral (biodisponibilitate peste 80%)
B. Traversează uşor bariera hemato-encefalică, dă efcte nervos-centrale marcate
C. Se utilizează pentru diagnosticarea şi în tratamentul miasteniei gravis
D. Antagonizează acţiunea curarizantelor de tip antidepolarizant
E. Este contraindicată în parkinsonism
(pag. 59)
F2628182. Parasimpatoliticele au următoarele efecte:

A. Midriatic
B. Cicloplegic
C. Antispastic
D. Miotic
E. Antisecretor
(pag. 64)
F2628183. Care dintre afirmaţiile următoare privind atropina este falsă?

A. Produce midriază prin relaxarea muşchiului neted circular al irisului
B. La indivizii cu tonus vagal normal, atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă
C. Produce midriază prin contracţia muşchiului neted radial al irisului
D. La indivizii cu tonus vagal crescut, atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă
E. Acţiunea anticolinergică centrală o contraindică în tratamentul bolii Parkinson
(pag. 66)
F2628184. Emeproniul:
A. Produce mioză
B. Are acţiune antispastică la nivel urinar
C. Se utilizează în ileusul paralitic
D. Poate produce ulceraţii esofagiene
E. Se utilizează în incontinenţa urinară cu hipertonie vezicală
(pag. 68)
Tema nr. 27
Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice
BIBLIOGRAFIE:
F1227001. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la medicamentele de sinteză cu efect stimulant cardiac:
A. Pot acţiona prin blocarea receptorilor beta-1 cardiaci
B. Sunt beta-1 adrenergici şi dopaminergici
C. Nu sunt eficiente în şoc cardiogen
D. Nu se pot administra intracardiac sau în perfuzii
E. Se administrează oral pe termen lung
(pag. 205-240)
F1227002. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la terapia cu glicozide cardiotonice

A. Nu sunt indicate în ICC cu ritm sinusal
B. Nu sunt indicate în tahicardie paroxistică
C. Sunt indicate în insuficienţă cardiacă şi tahiaritmii supraventriculare
D. Cel mai utilizat compus este gitoxina
E. Nu pot fi administrate pe cale i.v
(pag. 205-240)
F1227003. Alegeţi dintre aritmice pe cele blocante ale canalelor de potasiu (clasa 3)
A. Esmolol
B. Amiodarona
C. Verapamil
D. Lidocaina
E. Chinidina
(pag. 205-240)
F1227004. Alegeţi medicamentele antiaritmice din clasa 1A:

A. Mexiletina
B. Metoprolol
C. Verapamil
D. Disopiramida
E. Amiodarona
(pag. 205-240)
F1227005. Antiaritmicele clasei 1:

A. Blochează canalele de calciu
B. Blochează canalele de potasiu
C. Au toate acelaşi mecanism de acţiune
D. Sunt blocante ale canalelor de sodiu
E. Nu au efect aritmogen
(pag. 205-240)
F1227006. Care dintre antiaritmice nu se utilizează şi ca antihipertensive:

A. Verapamil
B. Atenolol
C. Diltiazem
D. Mexiletina
E. Propranolol
(pag. 205-240)
F1227007. Notaţi afirmaţiile corecte privind farmacodinamia glicozidelor cardiotonice

A. Au efect inotrop pozitiv şi cronotrop negativ
B. Au efect dronotrop pozitiv
C. Efectul tonotrop este negativ
D. Au efect batmotrop negativ
E. Nu au efecte extracardiace
(pag. 205-240)
F1227008. Notaţi afirmaţiile corecte referitoare la digoxină

A. Se utilizează numai când alte glicozide cardiotonice nu sunt eficiente
B. Este cardiotonic cu latenţă şi durată medie de acţiune
C. Dozele se menţin constante de la început şi pe tot parcursul tratamentului
D. Nu interacţioneză cu alte medicamente
E. Se administrează numai sub formă de comprimate
(pag. 205-240)
F1327009. Care dintre urmatoarele indicatii terapeutice nu apartine nifedipinei?

A. hipertensiunea arteriala;
B. angina cronica si vasospastica;
C. tahiaritmii supraventriculare;
D. insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala;
E. hipertensiunea arteriala indusa de sarcina.
(pag. 226-240)
F1327010. Digitalicul cel mai intens bradicardizant si cu tendinta cea mai mare de cumulare este:
A. digoxina;
B. deslanozid;
C. digitoxina;
D. strofantina G;
E. lanatozid C.
(pag. 205-225)
F1327011. Se administreaza exclusiv intravenos:

A. digitoxina;
B. strofantina G;
C. digoxina;
D. deslanozid;
E. lanatozid C.
(pag. 205-225)
F1327012. Sunt stimulante cardiace urmatoarele substante medicamentoase, cu o singura exceptie:

A. teofilina;
B. dobutamina;
C. digoxina;
D. amrinona;
E. verapamilul.
(pag. 205-225)
F1327013. Toate medicamentele antiaritmice urmatoare sunt blocante ale canalelor de sodiu (clasa I),
cu o singura exceptie:
A. disopiramida;
B. lidocaina;
C. chinidina;
D. procainamida;
E. amiodarona.
(pag. 226-240)
F1427014. Care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă:

A. amiodarona produce fotosensibilizare cu pigmentare gris şi microdepozite corneene galben-brune
B. verapamilul acţionează ca antiaritmic, antianginos şi antihipertensiv
C. amiodarona se asociază cu betablocantele pentru un efect terapeutic antiaritmic mai bun
D. procainamida este un blocant al canalelor de sodiu
E. chinidina este contraindicată în blocul atrioventricular complet
(pag. 238)
F1427015. Glicozizii cardiotonici au:

A. efect batmotrop pozitiv
B. efect cronotrop pozitiv
C. efect inotrop negativ
D. efect dromotrop pozitiv
E. efect tonotrop negativ
(pag. 213)
F1527016. Antiartmice tip lidocaină (clasa IB) sunt următoarele, cu excepţia:

A. tocainida
B. fenitoina
C. moracizina
D. amiodarona
E. mexiletina
(pag. 233)
F1527017. Contraindicaţiile pentru administrarea de glicozizi cardiotonici sunt următoarele, cu

excepţia:
A. bloc A-V
B. bradicardia sinusală
C. tahiaritmii supraventriculare
D. tahicardia ventriculară
E. sindromul WPW
(pag. 215)
F1527018. Digitoxina:
A. nu se absoarbe bine per os
B. are T 1/2 foarte lung (6 - 7 zile)
C. nu este biotransformată hepatic
D. nu se leagă de proteinele plasmatice
E. nu prezintă tendinţă de cumulare
(pag. 218, 219)
F1527019. Digoxina:
A. are liposolubilitate mai mare decât digitoxina

B. se acumulează în insuficienţa renală
C. se acumulează în insuficienţa hepatică
D. are T 1/2 scurt (câteva ore)
E. are T 1/2 foarte lung (6 -7 zile)
(pag. 219)
F1527020. Grupa strofantinei se caracterizează prin:

A. absorbţie digestivă mare
B. latenţa şi durata de acţiune scurte
C. eliminare lentă din organism
D. tendinţe de acumulare în organism
E. administrare exclusiv per os
(pag. 211)
F1527021. Verapamilul:
A. este blocant al canalelor de sodiu
B. are acţiune deprimantă cardiacă importantă
C. nu se absoarbe per os
D. se administrează intravenos, în doze mai mari decât per os
E. este recomandată asocierea cu betablocante şi chinidină
(pag. 239, 240)
F1627022. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?

A. Insuficienţa renală diminuă epurarea digoxinei
B. Hipokaliemia favorizează aritmiile chiar la doze mici de digitalice
C. Insuficienţa hepatică creşte concentraţia plasmatică a digoxinei, cu fenomene toxice, necesitând
reducerea dozelor
D. Digitalicele sunt contraindicate la doze terapeutice în bloc atrio-ventricular
E. Sărurile de calciu administrate i.v. acţionează sinergic cu digitalicele
(pag. 211, 215-217)
F1627023. Care dintre următoarele antiaritmice fac parte din calsa IA conform clasificării Vaughan-
Williams?
A. Fenitoina
B. Mexiletina
C. Propafenona
D. Disopiramida
E. Encainida
(pag. 229)
F1627024. Care dintre următoarele antiaritmice poate favoriza dezvoltarea unui sindrom lupoid
reversibil?
A. Amlodipina
B. Diltiazemul
C. Felodipina
D. Procainamida
E. Lidocaina
(pag. 232-233)
F1627025. Care dintre urmatoarele medicamente apartine clasei I B:

A. Flecainida
B. Ecainida
C. Propafenona
D. Amiodarona
E. Mexiletina
(pag. 229)
F1627026. Care dintre următoarele medicamente aparţine clasei I C?

A. Procainamida
B. Disopiramida
C. Propafenona
D. Amiodarona
E. Lidocaina
(pag. 229)
F1627027. Care dintre următoarele ß-adrenolitice se utilizează numai parenteral şi are acţiune de
durată foarte scută, fiind metabolizat de esterazele plasmatice?
A. Bopindolol
B. Esmolol
C. Carvedilol
D. Labetalol
E. Betaxolol
(pag. 236)
F2127028. Despre digoxin sunt valabile urmatoarele propozitii, cu exceptia:

A. absorbtie digestiva medie
B. eliminare predominant renala
C. are actiune parasimpatolitica
D. se distribuie preferential in miocard
E. are T1/2 de aproximativ 1,5 zile
(pag. 211, 219)
F2127029. Afirmatia gresita despre amrinona este:

A. inhiba fosfodiesteraza
B. creste concentratia citoplasmatica de AMPc
C. are efect inotrop pozitiv
D. are efect advers proaritmogen
E. produce vasoconstrictie arteriolara
(pag. 224)
F2127030. Potenteaza efectele deprimante cardiace ale chinidinei urmatoarele medicamente cu

exceptia:
A. verapamil
B. nifedipin
C. amiodarona
D. propranolol
E. digoxin
(pag. 232)
F2127031. Este antiaritmic din clasa IA:

A. procainamida
B. propafenona
C. mexiletin
D. lidocaina
E. tocainida
(pag. 229)
F2127032. Despre verapamil este gresita afirmatia:

A. se absoarbe bine per os
B. sufera prim pasaj hepatic nesemnificativ
C. are efecte antiaritmice
D. are efecte antianginoase
E. are efecte antihipertensive
(pag. 239)
F2227033. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Digoxina este contraindicata in insuficienta hepatica
B. Hipokaliemia favorizeaza blocul A-V la asocierea cu glicozidele cardiotonice
C. Sarurile de calciu i.v. sunt contraindicate la digitalizati
D. Blocantele de Ca inlatura bradicardia digitalicelor
E. Digitalicele se administreaza exclusiv oral
(pag. 205-240)
F2227034. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt inotrop pozitive?

A. Dobutamina
B. Furosemidul
C. Trimetazidina
D. Nifedipina
E. Nicergolina
(pag. 222-224)
F2227035. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antiaritmica sunt blocante
ale canalelor de calciu ?
A. Chinidina
B. Amiodarona
C. Lidocaina
D. Esmololul
E. Verapamilul
(pag. 229)
F2227036. Alegeti afirmatiile corecte:

A. Dobutamina nu se administreaza in insuficienta cardiaca acuta.
B. Inhibitorii fosfodiesterazei se pot utiliza i.v. in insuficienta cardiaca congestiva acuta, refractara la alte
tratamente.
C. Amrinona si Milrinona sunt utilizate frecvent in insuficienta cardiaca cronica
D. Teofilina si aminofilina inhiba selectiv fosfodiesteraza miocardica
E. Medicamentele beta 1 adrenomimetice scad forta de contractie a miocardului
(pag. 220-224)

A. digitoxina;
B. strofantina G;
C. digoxina;
D. deslanozid;
E. lanatozid C.
(pag. 205-225)
F2327038. Digitalicul cel mai intens bradicardizant si cu tendinta cea mai mare de cumulare este:
A. digoxina;
B. deslanozid;
C. digitoxina;
D. strofantina G;
E. lanatozid C.
(pag. 205-225)
F2327039. Sunt stimulante cardiace urmatoarele substante medicamentoase, cu o singura exceptie:

A. teofilina;
B. dobutamina;
C. digoxina;
D. amrinona;
E. verapamilul.
(pag. 205-225)
F2327040. Toate medicamentele antiaritmice urmatoare sunt blocante ale canalelor de sodiu (clasa I),
cu o singura exceptie:
A. disopiramida;
B. lidocaina;
C. chinidina;
D. procainamida;
E. amiodarona.
(pag. 226-240)
F2327041. Verapamilul are urmatoarele proprietati farmacodinamice, cu o singura exceptie:

A. antiaritmic;
B. deprimant cardiac;
C. antianginos;
D. antiagregant plachetar;
E. antihipertensiv.
(pag. 226-240)
F2327042. Care dintre urmatoarele indicatii terapeutice nu apartine nifedipinei?

A. hipertensiunea arteriala;
B. angina cronica si vasospastica;
C. tahiaritmii supraventriculare;
D. insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala;
E. hipertensiunea arteriala indusa de sarcina.
(pag. 226-240)
F2527043. Afirmatia gresita pentru amrinona este:

A. efect inotrop pozitiv, la doze mari
B. nu influenteaza frecventa cardiaca
C. produce vasodilatatie arteriolara, chiar la doze mici
D. este indicata in aritmiile supraventriculare
E. se administreaza strict i.v.
(pag. 224)
F2527044. Afirmatia corecta referitoare la terapia cu glicozide cardiotonice este:

A. nu se administreaza in ICC cu ritm sinusal
B. nu se administreaza in tahicardia paroxistica
C. nu se administreaza pe cale intravenoasa

D. sunt indicate in tahiaritmiile supraventriculare
E. compusul cel mai frecvent utilizat este strofantina
(pag. 215)
F2527045. Antiaritmice blocante ale canalelor de potasiu sunt:

A. esmolol
B. verapamil
C. diltiazem
D. chinidina
E. amiodarona
(pag. 236)
F2527046. Care dintre urmatoarele antiaritmice nu se utilizeaza si ca antihipertensiv ?

A. diltiazem
B. propranolol
C. mexiletina
D. verapamil
E. metoprolol
(pag. 229)

A. strofantina G
B. digitoxina
C. deslanozid
D. lanatozid
E. digoxina
(pag. 211)
F2527048. Dobutamina:
A. scade rezistenta vasculara periferica
B. se administreaza per os
C. scade fluxul sanguin coronarian
D. scade fluxul sanguin renal cu cresterea diurezei
E. este contraindicata in infarctul acut de miocard
(pag. 222)
F2627049. Sunt alfa-blocante ireversibile prin alchilarea receptorilor:

A. Dibenamina
B. Tolazolina
C. Nafazolina
D. Oximetazolina
E. Clonidina
(pag. 30-31)
F2627050. Sunt ß-adrenolitice cu activitate simpatomimetică intrinsecă:

A. Pindolol
B. Labetalol
C. Atenolol
D. Propranolol
E. Metoprolol
(pag. 35)
F2627051. Sunt ß-adrenolitice cu acţiune alfa-adrenolitică asociată:

A. Labetalol
B. Metoprolol
C. Timolol
D. Oxprenolol
E. Acebutolol
(pag. 35)
F2627052. Sunt efecte de tip ß-1-adrenolitic:

A. Inhibarea secreţiei de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular renal
B. Vasodilataţia arteriolară
C. Stimularea conducerii atrio-ventriculare
D. Excitaţia centrală
E. Bronhoconstricţia
(pag. 35)
F2627053. Sunt efecte de tip ß-2-adrenolitic:

A. Relaxarea musculaturii netede a miometrului
B. Vasodilataţie arteriolară şi venoasă
C. Glicogenoliza
D. Bronhodilataţia
E. Scăderea presiunii intraoculare
(pag. 36)
F2627054. Sunt agonişti selectivi ai receptorilor imidazolinici presinaptici I-1:

A. Fentolamina
B. Fenoxibenzamina
C. Fenilefrina
D. Moxonidina
E. Nicergolina
(pag. 49)
F1227055. Alegeţi afirmaţiile corecte despre antiaritmice

A. Se folosesc numai ca terapie de urgenţă
B. Multe dintre ele sunt şi aritmogene
C. Unele au şi proprietăţi anestezice locale
D. Pot avea efecte convulsivante
E. Unele prezintă şi efecte antianginoase bun
(pag. 205-240)
F1227056. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele antiaritmice sunt corecte?

A. Pot fi substante naturale sau de sinteza
B. Pot declansa aritmii cardiace
C. Cele mai multe au si alte efecte farmacologice
D. Sunt lipsite total de reactii adverse
E. Actioneaza prin mecanisme diferite
(pag. 205-240)
F1227057. În insuficienţa cardiacă se pot folosi:

A. Medicamente care scad forţa de contracţie a miocardului
B. Vasodilatatoare
C. Diuretice
D. Medicamente beta-2 adrenomimetice
E. IECA
(pag. 205-240)
F1227058. Indicati medicamentele care pot fi utilizate in diferite tipuri de aritmii

A. Verapamil.
B. Enalapril.
C. Metoprolol
D. Mexiletina
E. Amiodarona
(pag. 205-240)
F1227059. Notati afirmatiile corecte

A. Verapamil poate fi administrat injectabil in tahiaritmii
B. Verapamil este substanta active din preparatul Betaloc solutie injectabila
C. Amiodarona se asociaza frecvent cu metoprolol in tratamentul antiaritmic
D. Mexitil poate fi administrat oral sau injectabil
E. Amiodarona nu modifica functia tiroidei.
(pag. 205-240)
F1227060. Notati afirmatiile corecte:

A. Glicozidele cardiotonice sunt utile in decompensare cardiaca
B. Unele tulburari de ritm cardiac raspund la tratamentul cu digitalice.
C. Glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ
D. Glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic
E. Glicozidele cardiotonice se pot asocia in terapie cu simpatomimeticele care au efect sinergic
(pag. 205-240)
F1227061. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale

A. Inhalatorie.
B. Topica
C. Injectabila.
D. Rectala
E. Orala.
(pag. 205-240)
F1327062. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme:

A. blocarea canalelor de sodiu;
B. stimularea sistemului simpatic;
C. prelungirea perioadei refractare;
D. blocarea canalelor de calciu;
E. activarea receptorilor dopaminergici.
(pag. 226-240)
F1327063. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina, ca antiaritmic?
A. are structura amidica;
B. blocheaza canalele de calciu;
C. blocheaza canalele de sodiu;
D. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari);

E. biodisponibilitate p.o. redusa, si ca urmare se administreaza i.v.
(pag. 226-240)
F1327064. Digitalicele au:

A. indice terapeutic mic;
B. efecte cronotrop si dromotrop negative;
C. efecte inotrop, batmotrop si tonotrop negative;
D. efecte cronotrop si dromotrop pozitive;
E. efecte inotrop, batmotrop, tonotrop negative.
(pag. 205-225)
F1327065. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu):
A. chinidina;
B. amiodarona;
C. lidocaina;
D. flecainida;
E. verapamilul.
(pag. 226-240)
F1327066. Glicozizii cardiotonici se indica in:

A. insuficienta cardiaca primara;
B. tahiaritmii supraventriculare;
C. bradicardie;
D. angina pectorala;
E. edem pulmonar acut.
(pag. 205-225)
F1327067. Sunt functii ale miocardului contractil:

A. excitabilitatea
B. conductibilitatea
C. tonicitatea
D. contractilitatea
E. ritmicitatea
(pag. 205-225)
F1327068. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei:

A. amrinona;
B. teofilina;
C. milrinona;
D. aminofilina;
E. enoximona.
(pag. 205-225)
F1327069. Sunt medicamente antaritmice:

A. propifenazona;
B. chinidina;
C. lidocaina;
D. metoprolol;
E. molsidomin.
(pag. 226-240)
F1327070. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor):

A. teofilina;
B. digoxina;
C. dobutamina
D. aminofilina
E. amrinona
(pag. 205-225)
F1427071. Blocantele canalelor de sodiu, clasa 1A:

A. prelungesc repolarizarea şi perioada refractară
B. sunt reprezentate de lidocaină, fenitoină, mexiletină
C. prelungesc durata potenţialului de acţiune
D. scurtează repolarizarea şi perioada refractară
E. nu modifică durata potenţialului de acţiune
(pag. 229)
F1427072. Care din următoarele afirmaţii privind amiodarona sunt corecte:

A. este un antiaritmic eficace în aritmiile ventriculare din intoxicaţia digitalică
B. are proprietăţi antiaritmice
C. are proprietăţi antianginoase
D. poate fi responsabilă de apariţia unor complicaţii pulmonare
E. produs hepatotoxic
(pag. 237)
F1427073. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează lidocaina:

A. este indicată în aritmiile atriale (flutter, fibrilaţie recentă)
B. este de elecţie în aritmiile ventriculare (fibrilaţie ventriculară postinfarct miocardic acut)
C. concentraţia plasmatică terapeutică este de 6-10 μg/ml
D. este indicată în aritmiile induse de sipradozarea digitalicelor
E. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei
(pag. 233/234)
F1427074. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:

A. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare
B. parametrii monitorizaţi în terapia cu digitalice sunt: pulsul, kaliemia, concentraţia plasmatică, funcţia
hepatică, funcţia renală
C. este recomandată asocierea digitalicelor cu saluretice
D. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ
E. glicozizii cardiotonici sunt contraindicaţi în cardiomiopatia hipertrofică
(pag. 214-215-216)
F1427075. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:

A. chinidina+anticoagulantele orale creşte riscul de accidente hemoragice
B. chinidina+digoxina scade concentraţia plasmatică a digoxinei, reducându-i astfel toxicitatea
C. carbonatul acid de sodiu+chinidină alcalinizează urina şi creşte eliminarea chinidinei, scăzând durata de
acţiune
D. verapamilul în asociere cu digoxina scade concentraţia plasmatică a acesteia
E. amiodarona nu se asociază cu betablocantele, verapamilul şi chinidina
(pag. 232-238)
F1427076. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false:

A. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant şi cu tendinţa cea mai mare de cumulare
B. zona terapeutică a concentraţiei plasmatice a digoxinei este 0.5-2 ng/ml

C. timpul de înjumătăţire a digoxinei este de 6-7 zile
D. inhibitoarele enzimatice scad toxicitatea digitoxinei
E. digitoxina se prezintă sub formă de comprimat de 0,25 mg
(pag. 219)
F1427077. Care dintre efectele de mai jos nu caracterizează amiodarona:

A. scurtează repolarizarea
B. are efect antiaritmic şi antianginos
C. scade automatismul şi frecvenţa cardiacă
D. deprimă sistemul conducător Hiss-Purkinje
E. are efect inotrop pozitiv
(pag. 237)
F1427078. Care dintre formele farmaceutice de mai jos sunt greşite:

A. xilina de uz cardiologic-soluţie injectabilă de 1%, 10 sau 20 ml
B. amiodarona-comprimat de 250 mg
C. verapamil-fiole a 5 mg/2 ml
D. fosfat de disopiramid-comprimat de 200 mg
E. chinidină sulfat-comprimat de 200 mg
(pag. 233/238)
F1427079. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false:

A. chinidina are ca efect advers cinconismul
B. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil
C. lidocaina este indicată ca antiaritmic la pacienţii şi cu epilepsie deoarece scade incidenţa crizelor
convulsive
D. cimetidina diminuă biotransformarea fenitoinei
E. amiodarona nu produce toxicitate pulmonară
(pag. 233-234-237)
F1427080. Chinidina:
A. are o biodisponibilitate orală scăzută
B. circulă în sânge legată de proteinele plasmatice într-o proporţie mare ( > 80%)
C. are efecte cronotrop, batmotrop şi inotrop negative
D. este lipsită de efecte secundare digestive
E. nu se acumulează în organism
(pag. 230-231)
F1427081. Digoxina:
A. are ca mecanism de acţiune inhibarea pompei membranare de Na+/K+ ATP-ază
B. are efect proaritmic
C. are efect dromotrop pozitiv
D. este indicată în blocul atrioventricular
E. se utilizează în tratamentul insuficienţei cardiace
(pag. 212-213-215)
F1427082. Din glicozizii cardiotonici, grupa digoxinei se caracterizează prin:

A. absorbţie digestivă medie
B. nu se leagă de proteinele plasmatice
C. epurare predominantă prin eliminare renală
D. latenţă şi durată de acţiune lungă
E. reprezentanţi: digoxina, deslanozid, lanatozid C

(pag. 211)
F1427083. Indicaţiile glicozizilor cardiotonici sunt:

A. tahicardia ventriculară
B. tahiaritmii supraventriculare
C. insuficienţă cardiacă acută şi cronică
D. miocardite acute
E. sindromul Wolf-Parkinson-White
(pag. 215-216)
F1427084. Lidocaina:
A. este de elecţie în aritmiile ventriculare
B. încetineşte mult depolarizarea sistolică
C. suferă intens efectul primului pasaj hepatic
D. blochează canalele lente de calciu
E. scurtează repolarizarea
(pag. 233-234)
F1427085. Procainamida:
A. are un T1/2 lung (~ 13 ore)
B. are o biodisponibilitate orală bună (> 75%)
C. are o concentraţie plasmatică eficace 4-14 μg/ml
D. are biotransformare hepatică prin acetilare, la N-acetilprocainamidă, metabolit activ antiaritmic
E. prezintă alergie încrucişată cu procaina
(pag. 232/233)
F1427086. Tratamentul supradozajului digitalic constă în:

A. reducerea dozei de digitalic
B. hipokaliemia mai mică de 4 mEq/l necesită administrare de KCl p.o./i.v.
C. în aritmiile ventriculare apărute se administrează lidocaină
D. în intoxicaţiile grave se administrează i.v. ca antidot anticorpi specifici antidigitalici ( antidigoxină,
antidigitoxină ) cu acţiune de neutralizare rapidă
E. în tahicardia accentuată: atropina
(pag. 217)
F1427087. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesită prudenţă în următoarele situaţii:

A. la nou-născuţi şi prematuri, miocardul este mai sensibil şi timpul de înjumătăţire este mai mare, fiind
necesară reducerea dozelor corespunzător vârstei
B. insuficienţa hepatică diminuă epurare digitoxinei
C. hipernatremia favorizează instalarea blocului atrio-ventricular
D. hipokalemia şi hipomagneziemia pot favoriza aritmiile, chiar la doze mici de digitalice
E. insuficienţa renală diminuă epurarea digitoxinei
(pag. 215)
F1427088. Verapamilul se caracterizează prin:

A. biodisponibilitate p.o. foarte mică < 25% şi o variabilitate mare individuală
B. are acţiune deprimantă asupra miocardului excitoconductor nodal
C. o eficienţă terapeutică sporită în insuficienţa cardiacă
D. actioneaza prin blocarea canalelor de potasiu
E. sub tratamentul cu cimetidină este necesară reducerea dozelor
(pag. 239-240)
F1527089. Amiodarona:
A. blochează canalele membranare de clor
B. blochează canalele membranare de potasiu
C. efect antiaritmic şi antianginos
D. dereglează funcţia tiroidiană
E. se asociază frecvent cu betablocante şi verapamil
(pag. 236, 237)
F1527090. Amrinona:
A. ameliorează deficitul de pompă cardiacă
B. produce vasoconstricţie arteriolară
C. creşte fluxul sanguin renal şi filtrarea glomerulară
D. este lipsită de efecte adverse
E. este indicată în insuficienţa cardiacă congestivă acută
(pag. 224)
F1527091. Au efect inotrop pozitiv prin creşterea AMPc intracelular:

A. digitoxina
B. izoprenalina
C. amrinona
D. aminofilina
E. strofantina
(pag. 220, 221, 223)
F1527092. Care dintre efectele următoare nu aparţin glicozizilor cardiotonici?

A. creşterea frecvenţei cardiace
B. creşterea conducerii A-V
C. creşterea tonusului simpatic
D. efect inotrop pozitiv
E. efect batmotrop pozitiv
(pag. 212, 213, 214)
F1527093. Care dintre medicamentele asociate cresc efectele şi toxicitate chinidinei?

A. carbonat acid de sodiu
B. digoxina
C. anticoagulante orale
D. cimetidina
E. paracetamol
(pag. 232)
F1527094. Glicozizii cardiotonici sunt indicaţi în:

A. tahicardie ventriculară
B. bloc A-V
C. tahiaritmii supraventriculare
D. insuficienţa cardiacă
E. miocardite acute
(pag. 215)
F1527095. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardică sunt:

A. teofilina
B. dobutamina
C. aminofilina
D. amrinona
E. milrinona
(pag. 224)
F1527096. La nivelul miocardului, glicozizii cardiotonici produc:

A. inhibarea efluxului de sodiu
B. inhibarea influxului de potasiu
C. creşterea influxului de calciu
D. creşterea influxului de clor
E. creşterea influxului de magneziu
(pag. 212)
F1527097. Următoarele reacţii adverse apar la administrarea de glicozizi cardiotonici:

A. bloc A-V
B. dureri abdominale şi diaree
C. glaucom
D. tulburări de vedere
E. anemie hemolitică
(pag. 214)
A. Blochează canalele membranare de potasiu
B. Producere vasodilataţie coronariană
C. Blochează canalele de calciu voltaj-dependente
D. Se metabolizează prin dezacetilare cu formarea unui metabolit activ
E. Blochează canalele ionilor de clorură, datorită iodului din componenţa moleculei
(pag. 237)
F1627099. Care dintre următoarele afirmaţii privind digitalicele este adevărată?

A. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic
B. La bolnavii cu risc se monitorează concentraţia plasmatică
C. Digitalicele de tip digitoxină favorizează acumularea în organism
D. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun
E. Au timp de înjumătăţire scurt şi eliminare rapidă şi necesită administrare de 4 ori pe zi
(pag. 207, 211-113)
F1627100. Care dintre următoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizează ca antiaritmice?
A. Verapamilul
B. Galopamilul
C. Diltiazemul
D. Nifedipina
E. Amlodipina
(pag. 229)
F1627101. Care dintre următoarele medicamente prelungesc repolarizarea şi perioada refractară?

A. Lidocaina
B. Mexiletina
C. Fenitoina
D. Amiodarona
E. Bretiliul
(pag. 229)
F1627102. Care dintre următoarele reacţii adverse sau efecte secundare sunt caracteristice
digitalicelor?
A. Bradicardie
B. Anorexie, greaţă, vomă
C. Cefalee, confuzie
D. Midriază şi hiposalivaţie
E. Tulburări de vedere
(pag. 214)
F1627103. În insuficienţa cardiacă apare:

A. Deficit de contracţie
B. Tahicardie compensatorie
C. Presarcină crescută
D. Postsarcină crescută
E. Bradicardie compensatorie
(pag. 207)
F1627104. Modificările produse în insuficienţa cardiacă sunt:

A. Stază sanguină cu congestie
B. Edeme
C. Dispnee
D. Oboseală la efort
E. Bradicardie exagerată
(pag. 206)
F1627105. Reacţiile adverse ale amiodaronei sunt:

A. Dereglarea funcţiei tiroidiene
B. Fibroză pulmonară potenţial letală
C. Microdepozite corneeene
D. Tahicardie datorită efectului parasimpatolitic
E. Creşterea consumului de oxigen a miocardului
(pag. 237)
A. Se absoarbe bine pe cale orală, nu se metabolizează hepatic, având o biodisponibilitate de peste 90%
B. Are acţiune deprimantă cardiacă
C. Are acţiune antihipertensivă
D. Are acţiune antianginoasă
E. Nu se utilizează ca antiaritmic datorită selectivităţii marcate pe vase şi scăzute pe miocard
(pag. 239)
F2127107. Toxicitatea digitalicelor este accentuata in urmatoarele cazuri:

A. hipercalcemie
B. asociere cu simpatomimetice
C. hipokaliemie
D. asocire cu antiacide
E. supradozare
(pag. 214-215, 217)
F2127108. Sunt stimulante cardiace inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III:
A. amrinona
B. milrinona
C. teofilina
D. izoprenalina
E. aminofilina
(pag. 223)
F2127109. Scad efectul antiaritmic al fenitoinei:

A. fenilbutazona
B. paracetamol
C. cimetidina
D. alcoolismul cronic
E. fenobarbital
(pag. 235)
F2127110. Digitalicele cardiotonice au urmatoarele caracteristici:

A. deprima conducerea atrio ventriculara
B. efect tahicardizant
C. stimuleza Na/K - ATPaza sarcolemica
D. cresc concentratia calciului in sarcoplasma
E. au efect proaritmogen la doze mari
(pag. 212-214)
F2127111. Notati asocierile contraindicate:

A. propranolol + dihidralazina
B. propranolol + verapamil
C. amiodarona + verapamil
D. amiodarona + chinidina
E. amiodarona + propranolol
(pag. 238-262)
F2127112. Nu sunt medicamente antiaritmice:

A. chinidina
B. verapamil
C. lidocaina
D. molsidomin
E. amrinona
(pag. 224, 229, 249)
F2127113. Eficacitatea si riscul reactiilor adverse ale fenitoinei, cresc la asociere cu:
A. cimetidina
B. paracetamol
C. acid acetilsalicilic
D. fenibutazona
E. fenobarbital
(pag. 235)
F2127114. Notati mecanismele actiunii antiaritmice:

A. inhibarea fosfodiesterazei si cresterea concentratiei AMPc
B. blocarea receptorilor adrenergici alfa1
C. blocarea canalelor ionice de sodiu
D. blocarea canalelor ionice de potasiu
E. blocarea canalelor lente de calciu
(pag. 229)
F2127115. In terapia cu digoxina, se monitorizeaza, parametrii:

A. puls, EKG
B. functia hepatica
C. functia renala
D. kaliemia
E. concentratia plasmatica a digoxinei
(pag. 216)
F2127116. In insuficienta cardiaca acuta, se administreaza intravenos:

A. verapamil
B. digoxina
C. furosemid
D. morfina
E. nitroglicerina
(pag. 208, 239)
F2127117. Cresc efectul antiaritmic si toxicitatea fenitoinei:

A. fenilbutazona
B. paracetamol
C. cimetidina
D. fenobarbital
E. alcoolismul cronic
(pag. 235)
F2127118. Cardiotonicele digitalice au urmatoarele caracteristici, cu exceptiile:

A. deprima conducerea atrioventriculara
B. efect tahicardizant
C. efect proaritmogen, la doze mari
D. stimuleaza Na+ / K+ - ATPaza sarcolemica
E. cresc concentratia Ca2+ in sarcoplasma
(pag. 212-214)
F2127119. Care dintre cardiotonicele urmatoare se situeaza pe primele doua locuri privind efectul
bradicardizant:
A. digoxina
B. acetildigitoxina
C. digitoxina
D. lanatozid C
E. dezacetillanatozid C
(pag. 214)
F2127120. In insuficienta cardiaca acuta, se administreaza i.v.

A. digoxina
B. furosemid
C. nitroglicerina
D. verapamil
E. morfina
(pag. 208, 239)
F2127121. Parametrii monitorizati in terapia cu digoxina sunt:

A. puls, EKG
B. kaliemia si magneziemia
C. functia hepatica
D. functia renala
E. concentratia plasmatica a digoxinei
(pag. 216)
F2127122. Antiaritmicele au urmatoarele mecanisme de actiune, cu exceptiile:

A. blocarea canalelor ionice de sodiu
B. blocarea canalelor ionice de potasiu
C. inhibarea fosfodiesterazei si cresterea concentratiei de AMPc
D. blocarea canalelor ionice lente de calciu
E. blocaj adrenergic alfa-1
(pag. 229)
F2127123. Notati mecanismele de actiune cardiotonica ale digitalicelor:

A. inhibarea Na+/K+ ATP-azei
B. stimularea Na+/K+ ATP-azei
C. cresterea Ca2+ citoplasmatic in fibra cardiaca
D. inhibarea eliberarii Ca2+ din reticulul sarcoplasmic
E. stimularea pacemakerului
(pag. 212-214)
F2127124. Cresterea toxicitatii digitalicelor este favorizata de urmatoarele:

A. supradozare
B. hipercalcemie
C. hipokaliemie
D. asociere cu simpatomimetice
E. asocierea cu antiacide
(pag. 212-215, 217)
F2127125. Cardiotonicele digitalice au efect pozitiv asupra functiilor cardiace:

A. inotropa
B. batmotropa
C. tonotropa
D. cronotropa
E. dromotropa
(pag. 212-214)
F2127126. Sunt stimulante cardiace, inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III:
A. teofilina
B. amrinona
C. aminofilina
D. milrinona
E. dobutamina
(pag. 223)
F2227127. In insuficienta cardiaca se pot folosi:

A. arteriolodilatatoare
B. medicamente ce scad forta de contractie a miocardului
C. venoconstrictoare
D. diuretice
E. glicozide cardiotonice
(pag. 205-240)
F2227128. Glicozidele cardiotonice:

A. stimuleaza Na+K+ ATP-aza
B. tendinta de cumulare creste cu liposolubilitatea
C. stimuleaza toate functiile miocardului
D. se administreaza exclusiv oral
E. se indica in tahiaritmii supraventriculare
(pag. 205-240)
F2227129. Antiaritmicele clasei 1:

A. blocheaza canalele de potasiu
B. prezinta trei subclase: 1A, 1B, 1C
C. diminua viteza de depolarizare diastolica
D. scad pragul de depolarizare sistolica rapida
E. au efecte aritmogene
(pag. 205-240)
A. sufera efectul primului pasaj hepatic
B. are proprietati antihipertensive
C. blocheaza canalele lente de calciu
D. actioneaza antiaritmic predominant la nivel ventricular
E. are actiune deprimanta cardiaca redusa
(pag. 205-240)
F2227131. Digoxinul:
A. se leaga in procent redus de proteinele plasmatice
B. are o durata foarte scurta de actiune
C. are o latenta medie
D. se indica in tratamentul insuficientei cardiace
E. blocheaza Na/K-ATP-aza
(pag. 205-240)
F2227132. Efecte inotrop pozitive se pot obtine prin:

A. Stimularea Na+K+ ATP-azei
B. Blocarea canalelor de calciu
C. Stimularea receptorilor beta1 adrenergici
D. Stimularea fosfodiesterazei
E. Cresterea concentratiei de AMPc
(pag. 205-240)
F2227133. La nivelul miocardului excito-conductor glicozidele cardiotonice:

A. Cresc forta de contractie
B. Produc bradicardie
C. Prelungesc perioada refractara scazand viteza de conducere A-V
D. Cresc tonicitatea ventriculara
E. Produc hipotensiune
(pag. 205-240)
F2227134. Care antiaritmice sunt blocante ale canalelor de potasiu:

A. chinidina
B. amiodarona
C. verapamil
D. sotalol
E. propafenona
(pag. 205-240)
A. Nu se absoarbe oral
B. Se poate acumula in tesuturi
C. Blocheaza canalele de Na
D. inhiba sistemul nervos vegetativ
E. Poate da fenomene de intoleranta dobandita
(pag. 205-240)
F2227136. Tratamentul insuficientei cardiace cronice se poate realiza prin:

A. Scaderea muncii inimii (reducerea activitatii fizice, scadere ponderala, tratarea HTA)
B. Regim hiposodat
C. Medicamente inotrop pozitive
D. Vasoconstrictoare
E. Diuretice
(pag. 208)
F2227137. Care dintr urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Digitoxina si acetildigitoxina au absorbtie digestiva inalta, legarea de proteinele plasmatice si tisulare se
realizeaza in proportii mari, eliminarea este lenta
B. Digitoxina si acetildigitoxina nu se absorb dupa administrare orala
C. Lanatozidul C si Digoxina au absorbtie digestiva medie, legarea de proteinele plasmatice si tisulare se
realizeaza in proportie medie, eliminara este mai rapida fata de grupul digitoxinei
D. Lanatozidul C si Digoxina au absorbtie digestiva inalta, legarea de proteinele plasmatice si tisulare se
realizeaza in proportie mare, eliminarea este lenta
E. Strofantina are absorbtie digestiva redusa, legare de proteinele plasmatice redusa, eliminare rapida
(pag. 211)
F2227138. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte?

A. Digitalicele au efect batmotrop pozitiv;
B. Digitalicele au efect cronotop si dromotrop negativ ;
C. Digitalicele au efect cronotop si dromotrop pozitiv;
D. Digitalicele au efect inotrop si tonotrop pozitiv;
E. Digitalicele au efect inotrop si tonotrop negativ
(pag. 212-214)
F2227139. Terapia cu glicozide cardiotonice este indicata in:

A. Insuficienta cardiaca
B. Insuficienta circulatorie periferica
C. Astm bronsic
D. Angina pectorala
E. Tahiaritmii supraventriculare
(pag. 215)
F2227140. Care ditre urmatoarele substante medicamentoase au efect antiaritmic ?

A. Verapamil
B. Enalapril
C. Mexiletina
D. Lidocaina
E. Dipiridamol
(pag. 229)
F2227141. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Chinidina este izomerul dextrogir al chininei
B. Chinidina este izomerul levogir al chininei
C. Chinidina are actiune antiaritmica
D. Chinidina are actiune antimalarica
E. Chinidina se utilizeaza sub forma de sulfat de chinidina
(pag. 230-231)
F2227142. Care dinte afirmatiile de mai jos sunt corecte ?

A. Amiodarona este un antiarimic de rezerva utilizat in cazuri rebele la alte tratamente
B. Amiodarona este un antiarimic de prima alegere in aritmiile cardiace
C. Amiodarona are proprietati coronarodilatatoare, fiind utilizat ca antianginos
D. Amiodarona poate fi conditionata sub forma de comprimate si fiole
E. Amiodarona se asociaza frecvent cu beta-blocante
(pag. 236-238)
F2227143. Verapamilul are urmatoarele actiuni:

A. Antiarimica
B. Antianginoasa
C. Antihipertensiva
D. Vasoconstrictoare
E. Diuretica
(pag. 239)
F2227144. Digoxina:
A. Este un glicozid cardiotonic obtinut din Digitalis lanata.
B. Are ca aglicon digoxigenina.
C. Are ca parte glucidica 3 molecule de glucoza.
D. Timpul de injumatatire este lung.
E. Prezinta o biotransformare hepatica accentuata.
(pag. 219)
F2227145. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. Beta-adrenomimeticele asociate cu glicozidele cardiotonice favorizeaza aritmii severe.
B. Glicozidele cardiotonice sunt indicate in tahiaritmii supraventriculare.
C. Dintre glicozidele cardiotonice de prima alegere este Digitoxina.
D. salureticele datorita hipokaliemiei potenteaza actiunea si toxicitatea glicozidelor cardiotonice.
E. Sarurile de calciu se administreaza i.v. la digitalizati.
(pag. 215-217)
F2227146. Care dintre urmatorii compusi sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei?

A. Teofilina
B. Amrinona
C. Enoximona
D. Aminofilina
E. Milrinona.
(pag. 224)
F2227147. Dobutamina:
A. Este un derivat de sinteza al dopaminei.

B. Se administreaza exclusiv oral.
C. Creste fluxul sanguin coronarian.
D. Creste diureza.
E. Este indicat in hipertensiune arteriala.
(pag. 222)
A. Este un alcaloid izolat din scoarta arborelui de chinina.
B. Prezinta o absorbtie orala buna.
C. Se acumuleaza in tesuturi, inclusiv in miocard.
D. Are efect parasimpatomimetic cu stimulare cardiaca.
E. prezinta efectel cronotrop, batmotrop si inotrop pozitive.
(pag. 230, 231)
F2227149. Care dintre urmatorii compusi fac parte din clasa antiaritmicelor supraventriculare?
A. Procainamida
B. Mexiletina
C. Chinidina
D. Verapamil
E. Fenitoina
(pag. 230)
F2227150. Care dintre urmatoarele antiaritmice fac parte din clasa blocantelor canalelor de potasiu?
A. Verapamil
B. Galopamil
C. Amiodarona
D. Sotalol
E. Diltiazem
(pag. 229)
F2227151. Care dintre antiaritmicele urmatoare sunt blocante ale canaleor de sodiu, tip chinidinic?
A. Sparteina
B. Procainamida
C. Flecainida
D. Lidocaina
E. Disopiramida
(pag. 229)
A. Are un timp de injumatatire foarte lung.
B. Prezinta efect antiaritmic si antianginos.
C. Se poate asocia cu verapamil.
D. Este substanta activa din produsul Cordarone.
E. Eficacitatea sa apare in primele 2-4 zile.
(pag. 236-238)
F2227153. Care dintre urmatoarele efecte sunt caracteristice Verapamilului?

A. Diuretic
B. Antihipertensiv
C. Antiaritmic
D. Antiulceros
E. Antianginos
(pag. 239)
F2227154. Clasele de medicamente active in insuficienta cardiaca sunt:

A. Vasodilatatoare
B. Arteriolodilatatoare
C. Venoconstrictoare
D. Diuretice
E. Inotrop pozitive
(pag. 207-208)
F2227155. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la structura glicozidelor cardiotonice:

A. Agliconul (genina) este nucleul sterolic
B. Ciclul lactonic nesaturat este indispensabil pentru actiune.
C. Dintre glucide nici una nu e glucoza
D. Partea glucidica creste potenta
E. Numarul gruparilor OH nu influenteaza profilul farmacocinetic
(pag. 210)
F2227156. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la farmacocinetice glicozidelor cardiotonice:

A. Grupa digoxinei are latenta si durata de actiune intermediara
B. Grupa digitoxinei are latenta si durata de actiune foarte scurta
C. Grupa strofantinei are latenta si durata de actiune lunga
D. Strofantinele au o absorbtie digestiva foarte mica
E. Fenomene de acumulare, datorita eliminarii lente sunt frecvente la grupa digitoxinei
(pag. 211)
F2227157. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la farmacografia digitalicelor:

A. Se folosesc doze de atac si apoi doze de mentinere
B. Digitalizarea rapida (1-2 zile) se face cu doze mari, i.v.
C. Digitalizarea lenta se face cu doze de atac moderate, p.o.
D. Digitalicele nu se pot administra i.v.
E. Parametrii monitorizati mai frecvent sunt: pulsul, kaliemiea, concentratia plasmatica.
(pag. 216)
F2227158. Digitoxina are:

A. Absorbtie p.o. aproape totala
B. Timpul de injumatatire este foarte lung
C. Eliminarea renala si digestiva
D. Posologie care nu trebuie redusa la varstnici si in insuficienta hepatica
E. Administrare exclusiv orala.
(pag. 217-218)
F2227159. Digoxina are:

A. Latenta si durata medie
B. Absorbtie p.o. de 60-70%
C. Epurarea majoritar pe cale renala
D. Posologie redusa la varstnici
E. Administrare exclusiv orala.
(pag. 219-220)
F2227160. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la chinidina:
A. Concentratiile plasmatice terapeutice sunt foarte apropiate de cele toxice

B. Este indicata numai in aritmii ventriculare grave.
C. Se poate administra oral si i.v.
D. Nu interactioneaza cu alte medicamente.
E. Este contraindicata in hiper si hipokaliemeie
(pag. 231-232)
F2227161. Nu prezinta efecte antiaritmice medicamentele antihipertensive din clasele:

A. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
B. Blocantele canalelor de calciu
C. Beta blocantele
D. Neurosimpatolitce
E. Antagonistii receptorilor angiotensinei II.
(pag. 235-240)
F2227162. Alegeti medicamentele antiaritmice care se indica si ca antihipertensive:

A. Verapamilul
B. Lidocaina
C. Amiodarona
D. Metoprolol
E. Disopiramida
(pag. 233-240)
F2327163. Care din urmatoarele afirmatii privind glicozizii cardiotonici sunt corecte?
A. sunt substante de sinteza;
B. sunt de natura vegetala;
C. se gasesc in Digitalis lanata;
D. se gasesc in Convalaria majalis;
E. nu sunt toxice.
(pag. 205 - 225)
F2327164. Care din proprietatile farmacocinetice ale glicozizilor cardiotonici sunt false?
A. durata actiunii este direct proportionala cu latenta;
B. digitoxina are latenta scurta;
C. strofantina se absoarbe bine per os;
D. digitoxina se elimina lent;
E. digoxina se leaga slab de proteinele plasmatice.
(pag. 205 - 225)
F2327165. Care din proprietatile farmacodinamice ale digitalicelor sunt corecte?

A. influenteaza toate functiile inimii;
B. functiile miocardului contractil sunt stimulate;
C. au efect inotrop negativ;
D. au efect batmotrop pozitiv;
E. au efect tonotrop negativ.
(pag. 205 - 225)
F2327166. Care din proprietatile farmacodinamice ale digitalicelor sunt corecte?

A. tesutul excito-conductor este inhibat de digitalice;
B. au efect dromotrop negativ;
C. au efect cronotrop pozitiv;
D. celulele de conducere se gasesc in nodul sino-atrial, nodul atrio-ventricular;
E. au efecte asemanatoare, dar diferite ca intensitate, durata.

(pag. 205 - 225)
F2327167. Care din proprietatile farmacodinamice ale digitalicelor sunt false?

A. actioneaza numai pe miocardul insuficient;
B. cresc forta de contractie;
C. au efect inotrop negativ;
D. scad debitul cardiac;
E. cresc diureza.
(pag. 205 - 225)
F2327168. Sunt functii ale miocardului contractil:

A. excitabilitatea
B. conductibilitatea
C. tonicitatea
D. contractilitatea
E. ritmicitatea
(pag. 205-225)
F2327169. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor):

A. teofilina;
B. digoxina;
C. dobutamina
D. aminofilina
E. amrinona
(pag. 205-225)
F2327170. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei:

A. amrinona;
B. teofilina;
C. milrinona;
D. aminofilina;
E. enoximona.
(pag. 205-225)
F2327171. Digitalicele au:

A. indice terapeutic mic;
B. efecte cronotrop si dromotrop negative;
C. efecte inotrop, batmotrop si tonotrop negative;
D. efecte cronotrop si dromotrop pozitive;
E. efecte inotrop, batmotrop, tonotrop negative.
(pag. 205-225)
F2327172. Sunt medicamente antaritmice:

A. propifenazona;
B. chinidina;
C. lidocaina;
D. metoprolol;
E. molsidomin.
(pag. 226-240)
F2327173. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina, ca antiaritmic?
A. are structura amidica;

B. blocheaza canalele de calciu;
C. blocheaza canalele de sodiu;
D. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari);
E. biodisponibilitate p.o. redusa, si ca urmare se administreaza i.v.
(pag. 226-240)
F2327174. Glicozizii cardiotonici se indica in:

A. insuficienta cardiaca primara;
B. tahiaritmii supraventriculare;
C. bradicardie;
D. angina pectorala;
E. edem pulmonar acut.
(pag. 205-225)
F2327175. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme:

A. blocarea canalelor de sodiu;
B. stimularea sistemului simpatic;
C. prelungirea perioadei refractare;
D. blocarea canalelor de calciu;
E. activarea receptorilor dopaminergici.
(pag. 226-240)
F2327176. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu):
A. chinidina;
B. amiodarona;
C. lidocaina;
D. flecainida;
E. verapamilul.
(pag. 226-240)
F2527177. Glicozizii cardiotonici prezinta urmatorul profil farmacologic:

A. indice terapeutic mic
B. pot produce fibrilatie ventriculara (cauza deceselor in intoxicatia cu digitalice)
C. produc dereglarea functiei tiroidiene
D. hipokaliemia favorizeaza toxicitatea digitalicelor
E. efect inotrop si cronotrop pozitiv
(pag. 214)
F2527178. Miocardul excitoconductor este caracterizat prin:

A. ritmicitate
B. tonicitate
C. excitabilitate
D. contractilitate
E. conductibilitate
(pag. 205)
F2527179. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la teofilina sunt adevarate:

A. are indice terapeutic mic
B. este utilizata limitat in cardiologie
C. este inhibitor al fosfodiesterazei
D. stimuleaza receptorii adenozinei
E. are efect inotrop pozitiv slab

(pag. 223)
F2527180. Sunt inhibitoare ale miocardului excitoconductor:

A. digoxina
B. dopamina
C. digitoxina
D. dobutamina
E. deslanozid
(pag. 212)
F2527181. Care dintre afirmatiile de mai jos caracterizeaza fenitoina ?

A. are indice terapeutic mic
B. este utilizata in aritmiile induse de supradozarea digitalicelor
C. este utila asocierea cu acidul acetilsalicilic
D. este utilizata in tratamentul epilepsiei
E. administrata intravenos rapid, favorizeaza aritmiile ventriculare
(pag. 234- 235)
F2527182. Care dintre afirmatii nu caracterizeaza lidocaina ?

A. concentratia plasmatica terapeutica este de 1,5- 6 micrograme/ml
B. biodisponibilitatea p.o. crescuta
C. absorbtie rapida p.o.
D. asocierea cu propranololul creste clearance- ul lidocainei
E. este indicata in aritmiile induse de supradozarea digitalicelor
(pag. 233- 234)
F2527183. Asocierea dintre ß-blocante si verapamil trebuie evitata, deoarece:

A. favorizeaza bronhoconstrictia
B. ambele actioneaza inotrop negativ
C. produc crize de angina pectorala
D. deprima conducerea A- V
E. produc spasme vasculare periferice
(pag. 240)
F2527184. Glicozizii cardiotonici sunt indicati in:

A. tahiaritmii supraventriculare
B. tahiaritmii ventriculare
C. sindrom Wolf- Parkinson- White
D. insuficienta cardiaca acuta si cronica
E. cardiomiopatie hipertrofica
(pag. 215-216)
F2527185. Masurile ce se intreprind la aparitia reactiilor adverse in terapia cu digitalice sunt:

A. administrarea KCl la o kaliemie de 6 miliechivalenti/litru
B. administrarea de saruri de calciu pentru combaterea aritmiilor
C. administrarea de atropina pentru combaterea bradicardiei
D. oprirea administrarii digitalicelor
E. in intoxicatiile grave se administreaza ca antidot anticorpi specifici antidigitalici
(pag. 217)
F2627186. Alfa blocantele neselective produc:
A. Tahicardie
B. Bradicardie
C. Vasodilataţie cu hipotensiune arterială
D. Vasoconstricţie, predominant în teritoriul venos
E. Vasoconstricţie mezenterială şi la nivel renal
(pag. 27)
F2627187. Sunt mecanisme posibile ale neurosimpatoliticelor:

A. Inhibarea MAO
B. Inhibarea sintezei noradrenalinei
C. Blocarea recaptării serotoninei şi noradrenalinei din fanta sinaptică
D. Depleţia depozitelor de catecolamine
E. Inhibarea COMT
(pag. 27)
F2627188. Ergotamina:
A. La doze terapeutice are efect adrenomimetic, cu vasoconstricţie consecutivă, interesând mai ales teritoriul
cerebral
B. La doze terapeutice are efect adrenolitic, cu vasodilataţie consecutivă, mai ales la nivel cerebral
C. Creşte fluxul sanguin cerebral
D. Are efect ocitocic marcat pe uterul gravid
E. Se utilizează ca tocolitic în iminenţa de avort
(pag. 28)
F2627189. Dihidroergotamina:
A. Este vadodilatator periferic şi cerebral
B. Produce stimulare centrală, evidentă încă de la doze mici
C. Are acţiune vasoconstrictoare, interesând mai ales teritoriul venos
D. Are efecte sedative la nivel SNC
E. Este ocitocic, are acţiune intensă pe uterul gravid la termen
(pag. 29)
F2627190. Dihidroergotoxina este utilizată în:

A. Metroragii post-partum
B. Tulburări circulatorii cohleare, retiniene
C. Boli vasculospastice periferice
D. Hipotensiune ortostatică în tratament cronic
E. Accidente cerebrale ischemice
(pag. 30)
F2627191. Nicergolina:
A. Este alfa adrenomimetic utilizat ca medicaţie presoare în urgenţe
B. Este vasodilatator periferic şi cerebral
C. Are acţiune alfa-blocantă
D. Are acţiune vasodilatatoare directă, miotropă
E. Scade efectul antihipertensivelor, datorită efectului alfa-adrenomimetic
(pag. 30)
F2627192. Tolazolina:
A. Blochează neselectiv receptorii alfa adrenergici
B. Are efecte de tip colinergic
C. Creşte eliberarea serotoninei în fanta sinaptică
D. Produce efecte de tip histaminergic

E. Are acţiune neurosimpatolitică
(pag. 31)
F2627193. Sunt efecte farmacodinamice consecutive blocării selective a receptorilor alfa-1

postsinaptici:
A. Scăderea tensiunii arteriale
B. Creşterea fracţiunilor lipoproteice LDL, VLDL
C. Creşterea fracţiunii plasmatice HDL
D. Scăderea marcată a tensiunii arteriale după prima doză
E. Retenţie de sodiu şi apă
(pag. 32-33)
F2627194. Prazosinul este antihipertensiv de primă alegere la bolnavii cu următoarea patologie

asociată:
A. Diabet
B. Cardiopatie ischemică
C. Astm bronşic
D. Hipercolesterolemie
E. Insuficienţă cardiacă
(pag. 33)
656 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a III a
Tema nr. 23
Antianginoase
BIBLIOGRAFIE:
F1223001. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diltiazem

A. Este un beta blocant neseletiv
B. Se preferă în medicaţia asociată cu digoxin
C. Este eficient în angina vasospastică şi cronică stabilă
D. Nu scade valoarea TA
E. Se administrează în doză unică zilnică
(pag. 241-253)
F1223002. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. Nitraţii nu pot fi administraţi injectabil
B. Formele farmaceutice transdermice nu se pretează la administrarea nitraţilor
C. În criza de angină pectorală se preferă preparatele sublinguale
D. Pentru tratamentul de fond nitraţii se administrează numai transdermic
E. Nitraţii nu pot fi administraţi concomitant cu alte anginoase
(pag. 241-253)
F1223003. Ca medicaţie antianginoasă blocantele canalelor de calciu acţionează prin

A. Creşterea consumului de oxigen de către miocard
B. Efect aterogen prin acumularea calciului şi lipidelor în peretele arterial
C. Creşterea frecvenţei de contracţie a inimii
D. Creşterea aportului de oxigen prin ameliorarea circulaţiei coronariene.
E. Blocarea receptorilor beta -1 adrenergici.
(pag. 241-253)
F1223004. Care din următoarele medicamente au ca substanţă activă isosorbid dinitrat

A. Corvasal
B. Maycor retard
C. Nitroderm TTS
D. Nitropector
E. Maycor Nitro
(pag. 241-253)
F1223005. Care dintre următoarele antianginoase se utilizează in HTA şi aritmii

A. Dipiridamol
B. Nitroglicerina
C. Nifedipina
D. Molsidomina
E. Metoprolol
(pag. 241-253)
F1223006. Care dintre următoarele reacţii adverse nu apar la terapia cu nitraţi organici:
A. Cefalee
B. Hipotensiune ortostatică
C. Hiperglicemie
D. Tahicardie
E. Metemoglobinemie
(pag. 241-253)
F1223007. În angina cronică stabilă sunt indicate

A. Medicamente beta-blocante
B. Diuretice economisitoare de K+
C. IECA
D. Nitroglicerina administrată i.v.
E. Antihipertensivele din toate clasele
(pag. 241-253)
F1223008. Menţionaţi afirmaţiile corecte referitoare la nitraţii organici

A. Sunt molecule hidrosolubile
B. Se administrează numai ca medicaţie de urgenţă
C. Nu este posibilă instalarea dependenţei
D. Sunt lichide sau pulberi explosive care se utilizează în soluţie sau pulberi diluate
E. În criza anginoasă se aplică forma TTS care asigură o absorbţie bună
(pag. 241-253)
F1323009. Medicamentele antianginoase actioneaza prin urmatoerele mecanisme cu exceptia:

A. scaderea tonusului simpatic;
B. aport de NO;
C. scaderea concentratiei ionilor de calciu
D. cresterea tonusului parasimpatic;
E. scaderea consumului de oxigen al miocardului.
(pag. 241-253)
F1323010. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina, cu exceptia:

A. produce vasodilatatie;
B. este volatila;
C. este antanginos;
D. produce arteriolodilatatie;
E. are termen de valabilitate de 3 ani.
(pag. 241-253)
F1323011. Urmatoarele efecte adverse ce apar dupa nitrati sunt corecte, cu exceptia:
A. tahifilaxie;
B. hiperexcitabilitate;
C. lipotimie;
D. cresterea tensiunii intraoculare;
E. cefalee.
(pag. 241-253)
F1323012. Urmatoarele medicamente sunt antianginoase, cu exceptia:

A. nitroglicerina;
B. metoprolol;
C. nifedipina;
D. colestiramina;
E. diltiazem.
(pag. 241-253)
F1423013. Acţionează predominent asupra miocardului contractil şi a ţesutului nodal:

A. nimodipina
B. diltiazemul
C. lacidipina
D. verapamil
E. amlodipina
(pag. 269)
F1423014. Nitroglicerina în doze mici se administrează sublingual deoarece:

A. este inactivată de o serie de enzime intestinale
B. este iritantă gastric
C. este în mare parte inactivată la prima trecere prin ficat
D. nu se absoarbe din mucoasa gastrointestinală
E. este inactivată de pH-ul acid al sucului gastric
(pag. 247)
F1523015. Diltiazemul are următoarele acţiuni, cu excepţia:

A. este deprimant cardiac mai slab faţă de verapamil
B. produce vasodilataţie coronariană
C. produce arterioloconstricţie periferică
D. produce tahicardie reflexă
E. produce arteriolodilataţie periferică
(pag. 251)
F1523016. Indicaţia de elecţie a molsidominei este:

A. angina stabilă sau instabilă asociată cu insuficienţă cardiacă
B. HTA
C. migrenă
D. tulburări de ritm supraventriculare
E. tulburări de circulaţie periferică
(pag. 250)
F1523017. Nitraţii nu se administrează:

A. sublingual - comprimate
B. sublingual - sray
C. intramuscular
D. transcutan - unguent
E. intravenos - perfuzii
(pag. 247)
F1523018. Nitropector este:

A. isosorbid dinitrat
B. isosorbid mononitrat
C. nitroglicerina
D. pentaeritritil tetranitrat
E. molsidomin
(pag. 248)
F1523019. Următoarele medicamente sunt beta-adrenolitice, cu excepţia:

A. talinolol
B. bisoprolol
C. propranolol
D. salbutamol
E. atenolol
(pag. 243)
F1523020. Următoarele medicamente sunt blocante ale canalelor de calciu, cu excepţia:

A. verapamil
B. enalapril
C. gallopamil
D. bepridil
E. diltiazem
(pag. 243)
F1623021. Acţionează prin coronarodilataţie inhibând recaptarea adenozinei:

A. Metilxantinele
B. Dipiridamolul
C. Amiodarona
D. Derivaţii de dihidropiridină
E. Molsidomina
(pag. 253)
F1623022. Avantajele comparative ale molsidominei faţă de nitraţi şi nitriţi sunt:

A. Scăderea tonusului simpatic cardiostimulator
B. Lipsa tahifilaxiei
C. Nu produce hipotensiune arterială
D. Blocarea nespecifică a canalelor lente de calciu
E. Stimularea fosfodiesterazei, cu scăderea cantităţii de AMPc
(pag. 249)
F1623023. Dipiridamolul:
A. Scade tonusul simpatic
B. Stimulează receptorii ß-adrenergici
C. Are efect antiagregant plachetar
D. Substituie lipsa de EDRF
E. Are acţiune antihipertensivă, datorită efectului vasodilatator
(pag. 253)
F1623024. In angina însoţită de tonus simpatic ridicat şi tahicardie, sunt medicamente de elecţie:
A. Nitraţii organici
B. ß-adrenoliticele
C. Nifedipina
D. ß-2-simpatomimeticele, datorită acţiunii relaxante vasculare
E. Simpatomimeticele neselective (alfa, beta-stimulatoare)
(pag. 244)
F1623025. Nu produce tahifilaxie, acţionând pe o cale tiol-independentă:

A. Ntroglicerina
B. Isosorbid mononitrat
C. Petaeritril tetranitrat
D. Molsidomina
E. Nitritul de amil
(pag. 245)
F1623026. Sunt blocante neselective (nespecifice) ale canalelor de calciu:

A. Verapamilul
B. Perhexilina
C. Nifedipina
D. Diltiazem
E. Fendilina
(pag. 251)
F2123027. Coronarodilatator ce inhiba recaptarea adenozinei in celulele miocardice este:

A. nitroglicerina
B. diltiazem
C. molsidomin
D. dipiridamol
E. amiodarona
(pag. 243, 253)
F2123028. Antianginoasele nitriti si nitrati au urmatoarele actiuni, exceptand:

A. arteriolodilatatie
B. venodilatatie
C. coronarodilatatie
D. hipotensiune arteriala
E. bradicardie reflexa
(pag. 245)
F2123029. Nitroglicerina are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

A. biodisponibilitate per os, inalta
B. efect coronarodilatator
C. scade pre- si postsarcina inimii
D. produce venodilatatie mai intensa decat arteriolodilatatie
E. scade consumul de oxigen al miocardului
(pag. 247-248)
F2123030. Notati singura afirmatie corecta, pentru medicamentul antianginos molsidomin:

A. prin biotransformare, nu elibereaza NO (cu efect de EDRF)
B. are profilul farmacodinamic similar cu nitratii organici
C. inhiba guanilatciclaza, scade GMPc si creste concentratia de Ca2+ intracelular
D. dezvolta toleranta tiol-dependenta
E. calea de administrare este sublinguala
(pag. 249)
F2123031. Antianginos ce actioneaza predominant prin venodilatatie, cu scaderea presarcinii inimii,

este:
A. papaverina
B. dipiridamolul
C. blocantele canalelor de calciu
D. nitratii organici
E. beta-adrenolitice
(pag. 243)
F2223032. Care dintre nitratii organici se prezinta sub forma de lichid:

A. Molsidomina
B. Isosorbid dinitrat
C. Isosorbid mononitrat
D. Nitroglicerina
E. Pentaeritril tetranitrat.
(pag. 244)
F2223033. Care din afirmatiile referitoare la mecanismele de actiune ale antianginoaselor sunt
adevarate:
A. blocantele canalelor de calciu scad tonusul simpatic cardiostimulator
B. nitratii organici scad presarcina si postsarcina cardiaca
C. beta-blocantele scad concentratia ionilor Ca disponibili pentru contractia coronarelor
D. lidoflazina creste disponibilul de NO cu cresterea concentratiei cGMP
E. molsidomina inhiba fosfodiesteraza cu cresterea concentratiei cAMP.
(pag. 150-170)
F2223034. Isosorbit mononitrat:

A. Este metabolitul activ al isosorbid dinitratului
B. Are biodisponibilitate foarte mica dupa administrare per os si durata scurta de actiune
C. Se administreaza exclusiv parenteral
D. Este indicat in crizele de angina
E. Nu este util in tratamentul de fond al anginei pectorale
(pag. 248)
F2323035. Medicamentele antianginoase actioneaza prin urmatoarele mecanisme cu exceptia:

A. scaderea tonusului simpatic;
B. aport de NO;
C. scaderea concentratiei ionilor de calciu
D. cresterea tonusului parasimpatic;
E. scaderea consumului de oxigen al miocardului.
(pag. 241-253)
F2323036. Urmatoarele medicamente sunt antianginoase, cu exceptia:

A. nitroglicerina;
B. metoprolol;
C. nifedipina;
D. colestiramina;
E. diltiazem.
(pag. 241-253)
F2323037. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina, cu exceptia:

A. produce vasodilatatie;
B. este volatila;
C. este antanginos;
D. produce arteriolodilatatie;
E. are termen de valabilitate de 3 ani.
(pag. 241-253)
F2323038. Urmatoarele efecte adverse ce apar dupa nitrati sunt corecte, cu exceptia:
A. tahifilaxie;
B. hiperexcitabilitate;
C. lipotimie;
D. cresterea tensiunii intraoculare;
E. cefalee.
(pag. 241-253)
F2323039. Tahifilaxia ce se manifesta la administrarea foarte frecventa a nitratior organici se explica

prin:
A. efectul primului pasaj hepatic;
B. epuizarea grupelor tiol;
C. autoinductia enzimatica;
D. inhibitia enzimatica;
E. corectarea deficitului de EDRF.
(pag. 241-253)
F2523040. Care dintre urmatorii neuromediatori este implicat in contracararea ischemiei ?

A. serotonina
B. GABA
C. adenozina
D. adrenalina
E. histamina
(pag. 241)
F2523041. Maycor Nitro este:

A. isosorbid dinitrat
B. isosorbid mononitrat
C. pentaeritril tetranitrat
D. nitroglicerina
E. molsidomin
(pag. 248)
F2523042. Coronarodilatator care inhiba recaptarea adenozinei in celulele miocardice este:

A. nitroglicerina
B. amiodarona
C. molsidomin
D. verapamil
E. dipiridamol
(pag. 253)
F2523043. Calea si locul de administrare pentru Nitroderm TTS este:

A. sublingual
B. per os
C. intravenos prin perfuzie
D. per cutan, la nivelul bratului
E. per cutan, la nivelul toracelui
(pag. 248)
F2523044. Medicamentele antianginoase actioneaza prin urmatoarele mecanisme, cu exceptia:

A. reducerea consumului de oxigen al miocardului
B. scaderea tonusului simpatic cardiostimulator
C. scaderea postsarcinii si presarcinii inimii
D. scaderea AMP-ciclic, care in fibrele musculare netede stimuleaza mecanismele de reducere a calciului
citoplasmatic
E. inhibarea recaptarii adenozinei
(pag. 243)
F2523045. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

A. molsidominul scade presarcina inimii
B. blocantele canalelor de calciu scad postsarcina inimii
C. verapamilul diminueaza travaliul cardiac
D. diltiazemul scade tonusul simpatic cardiostimulator
E. lidoflazina inhiba recaptarea adenozinei in celulele miocardice
(pag. 243)
F2523046. Adenozina este mediator in sistemul:

A. kininergic
B. peptidergic
C. purinergic
D. aminoacidergic
E. GABA- ergic
(pag. 253)
F2623047. Are acţiune antiepieleptică prin inhibarea ireversibilă a GABA-aminotransferazei:

A. Propafenona
B. Vigabatrina
C. Morsuximida
D. Acetazolamida
E. Primidona
(pag. 137)
F2623048. Acţionează prin împiedicarea eliberarării acidului glutamic, neurotransmiţător cu rol

excitator în SNC:
A. Lamotrigina
B. Acidul valproic
C. Etotoina
D. Lorazepamul
E. Diazepamul
(pag. 137)
F2623049. Sunt adjuvante în epilepsie, acţionând prin inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale:
A. Domperidonul
B. Sultiamul
C. Carbamazepina
D. Clopamida
E. Indapamida
(pag. 137)
F2623050. Care dintre afirmaţiile următoare caracterizează gabapentinul:

A. Este un derivat de tiazolidin-dionă, blocant al canalelor de calciu de tip L
B. Blochează receptorii NMDA pentru glutamat
C. Este un analog structural al GABA, dar nu fixează pe receptorii GABA
D. Nu se utilizează în tratament prelungit şi în doze mari, datorită tulburărilor psihotice
E. Se administrează exclusiv în status epilepticus
(pag. 139)
F2623051. Carbamazepina, în afară de efectul antiepileptic, poate fi folosită pentru:

A. Efect diuretic
B. Efect antidiuretic în diabetul insipid
C. Efect imunosupresor post-trasplant

D. Efect prokinetic
E. Efect antihistaminic
(pag. 139)
F2623052. Care dintre următoarele medicamente are acţiune analgezică utilă în nevralgia de trigemen:
A. Sumatriptanul
B. Carbamazepina
C. Metilfenidatul
D. Orlistatul
E. Acenocumarolul
(pag. 139)
F1223053. Alaturi de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase sunt cuprinse

A. Medicamente beta-blocante
B. Molsidomina.
C. Clonidina si derivati
D. Trimetazidina.
E. Blocantele canalelor de calciu
(pag. 241-253)
F1223054. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la modul de acţiune al nitraţilor

A. Prin intermediul NO stimuleză guanilciclaza, cresc concentraţia de GMPc, care duce la relaxarea
musculară
B. Biotransformarea la metaboliţi activi este tiol dependentă
C. Produc hipertensiune arterială
D. Agravează insuficienţa cardiacă congestivă
E. Reduc presarcina inimii prin venodilataţie şi postsarcina prin arteriodilataţi
(pag. 241-253)
F1223055. Care dintre urmatoarele medicamente antianginoase fac parte din clasa derivatilor de
dihidropiridina?
A. Amlodipina
B. Diltiazem.
C. Nifedipina
D. Felodipina
E. Verapamil
(pag. 241-253)
F1223056. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt indicate in criza de angina
pectorala?
A. Molsidomin
B. Nitroglicerina.
C. Prenilamina
D. Pentaeritritil tetranitrat
E. Nitritul de izoamil
(pag. 241-253)
F1223057. In tratamentul de fond al anginei pectorale se pot indica:
A. Lidocain
B. Trimetazidina
C. Pentaeritritil tetranitrat
D. Isosorbit mononitrat.
E. Isosorbit dinitrat
(pag. 241-253)

A. Nitroglicerina are efecte de durata lunga
B. Reactiile adverse ale nitratilor pot fi cefalee, vertij, oboseala
C. Nitratii produc o crestere a tensiunii arteriale
D. Tratamentul cu nitrati nu poate fi intrerupt brusc fara sa apara riscuri
E. Nitratii si molsidomina actioneaza prin formarea de oxid nitric care corespunde factorului EDRF
(pag. 241-253)
F1323059. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem?

A. reduce consumul de oxigen al miocardului;
B. scade fluxul sanguin coronarian;
C. deprima contractilitatea miocardului;
D. antianginos;
E. blocant al canalelor de calciu.
(pag. 241-253)
F1323060. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru isosorbiddinitrat administrat oral?
A. perioada de latenta este de 5-10 minute;
B. durata de actiune 2 ore;
C. durata de actiune 6 ore;
D. se administreaza profilactic in angina pectorala;
E. cu alcoolul produce cefalee.
(pag. 241-253)
F1323061. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati?

A. sunt biotransformati in NO;
B. NO are actiune vasodilatatoare;
C. nu da obisnuinta;
D. creste concentratia de GMPc;
E. biotransformarea este tiol-dependenta.
(pag. 241-253)
F1323062. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol?

A. diminua forta de contractie a miocardului;
B. creste frecventa cardiaca;
C. antianginos;
D. micsoreaza travaliul cardiac;
(pag. 241-253)
F1323063. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana?
A. este cauzata de ateroscleroza;
B. se manifesta prin dureri anginoase;
C. este cauzata de producerea crescuta de NO;
D. aportul de sange oxigenat este redus;
E. se agraveaza la efort.
(pag. 241-253)
F1323064. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina?

A. este trinitrat de glicerina;
B. se aplica percutan ca TTS;
C. nu se absoarbe din tubul digestiv,
D. se administreaza sublingual;
E. se adsoarbe pe plastic.
(pag. 241-253)
F1323065. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu?
A. pentaeritritil tetranitrat;
B. nifedipina;
C. oxprenolol;
D. diltiazem;
E. propranolol.
(pag. 241-253)
F1323066. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers tahifilaxia?
A. propranolol;
B. nifedipina;
C. isosorbid dinitrat;
D. molsidomin;
E. nitroglicerina.
(pag. 241-253)
F1323067. Medicamentele antianginoase:

A. cresc forta de contractie a miocardului;
B. cresc aportul de oxigen al inimii;
C. cresc debitul cardiac;
D. cresc consumul de oxigen al inimii;
E. reduc consumul de oxigen al inimii.
(pag. 241-253)
F1323068. Nitratii organici sunt indicati in:

A. cardiopatia ischemica;
B. insuficienta cardiaca;
C. hipertensiunea arteriala;
D. aritmiile cardiace;
E. angina pectorala
(pag. 241-253)
F1323069. Sunt medicamente antianginoase:

A. isosorbid dinitrat;
B. clonidina;
C. molsidomin;
D. propranolol;
E. guanetidina.
(pag. 241-253)
F1423070. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicată deoarece:
A. ambele favorizează bronhoconstricţia

B. ambele deprimă conducerea atrio-ventriculara
C. acţionează competitiv asupra aceloraşi receptori
D. ambele au acţiune inotrop negativă
E. ambele provoacă vasoconstricţie coronariană
(pag. 251)
F1423071. Blocantele canalelor de calciu au acţiune:

A. antiaterogenă
B. antianginoasă
C. antihipertensivă
D. cardiotonică
E. antifibrinolitică
(pag. 250-251)
F1423072. Care dintre afirmaţiile următoare privind amiodarona sunt corecte:

A. ca antianginos este indicată în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice
B. durata efectului dispare rapid după întreruperea tratamentului
C. poate fi responsabilă de afectarea funcţiei tiroidiene
D. pentru potenţarea efectului terapeutic se recomandă asocierea ei cu beta blocantele sau verapamilul
E. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciată după 2-4 săptămâni de tratament
(pag. 237-238)
F1423073. Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivaţilor nitraţi:
A. cefalee pulsatilă
B. hipotensiune cu lipotimie
C. puseu hipertensiv
D. bradicardie
E. vărsături
(pag. 246)
F1423074. Care dintre următoarele acţiuni contribuie la efectul antianginos al nitroglicerinei:

A. deprimarea inimii
B. acţiunea hipotensivă
C. vasodilataţie coronariană
D. reducerea postsarcinii
E. scăderea automatismului nodului sinusal
(pag. 245)
F1423075. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat verapamilul:

A. bloc atrio-ventricular
B. tahiaritmii
C. boală coronariană
D. astm bronşic
E. insuficienţă cardiacă
(pag. 252)
F1423076. Nitraţii organici produc:

A. coronarodilataţie
B. bradicardie
C. arteriolodilaţie cu scăderea postsarcinii
D. venodilataţie şi reducerea presarcinii inimii
E. deprimarea contractilităţii inimii

(pag. 246)
F1423077. Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate în:

A. angină cronică instabilă
B. criza anginoasă
C. post infarct miocardic acut
D. angină cronică stabilă
E. angină pectorală asociată cu diabet zaharat
(pag. 250)
F1523078. Acţiunea antianginoasă a blocantelor calcice se produce prin:

A. creşterea consumului de oxigen prin stimularea contractilităţii miocardului
B. creşterea aportului de oxigen prin creşterea fluxului coronarian
C. scăderea postsarcinii prin arteriolodilataţie
D. micşorarea frecvenţei de contracţie
E. creşterea postsarcinii prin arterioloconstricţie
(pag. 250)
F1523079. Antianginoase sunt:

A. nitraţii organici
B. blocantele canalelor de calciu
C. beta-adrenomimetice
D. beta-adrenolitice
E. inhibitorii enzimei de conversie
(pag. 243)
F1523080. În tratamentul de fond al anginei pectorale se utilizează:

A. nitraţi în monoterapie
B. biterapie nitrat - betablocant
C. biterapie nitrat - blocant calcic
D. triterapie nitrat- -betablocant - blocant calcic
E. triterapie nitrat - betamimetic - blocant calcic
(pag. 244)
F1523081. Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de:

A. neurosimpatolitice
B. nitraţi organici
C. beta-adrenolitice
D. beta-adrenomimetice
E. blocantele canalelor de calciu
(pag. 243)
F1523082. Molsidomin se caracterizează prin:

A. absorbţie rapidă per os
B. biodisponibilitate per os mai mare de 90%
C. efect important de primă trecere hepatică
D. absorbţie scăzută per os
E. efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic
(pag. 249)
F1523083. Molsidomin:
A. are efect antianginos

B. are biodisponibilitate per os mare
C. nu dezvoltă toleranţă
D. produce methemoglobinemie
E. se administrează transcutan
(pag. 249)
F1523084. Nitraţii organici produc:

A. arterioloconstricţie
B. venodilataţie
C. arteriolodilataţie
D. bronhoconstricţie
E. coronaroconstricţie
(pag. 245)
F1523085. Nitroglicerina:
A. are biodisponibilitate per os sub 1%
B. este liposolubilă
C. nu poate fi administrată transcutan
D. la administrarea per os este biotransformată aproape total la primul passaj hepatic
E. la administrarea sublinguală nu prezintă efectul primului pasaj hepatic
(pag. 247, 248)
F1523086. Reacţiile adverse la administrarea de nitraţi organici sunt:

A. cefalee
B. hipotensiune ortostatică
C. toleranţă
D. tuse seacă
E. scăderea rezistenţei la efort
(pag. 246)
F1623087. Betablocante:
A. Sunt utile în angina cronică stabilă
B. Sunt medicamente de elecţie la bolnavii anginoşi cu insuficienţă cardiacă
C. Se folosesc în prevenirea secundară a infarctului de miocard
D. Provoacă coronarodilataţie, cu creşterea aportului de oxigen
E. Sunt contraindicate la bolnavii anginoşi hipertensivi
(pag. 250)
F1623088. Creşterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin:

A. Inhibarea recaptării adenozinei
B. Scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracţia coronarelor
C. Scăderea tonusului simpatic
D. Inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea AMPc
E. Stimularea receptorilor ß-1-adrenergici
(pag. 242-243)
F1623089. Diltiazemul:
A. Are asorbţie digestivă rapidă şi bună
B. Are biodisponibilitate sistemică foarte bună
C. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ
D. Provoacă frecvent tahicardie reflexă (dezavantaj faţă de nifedipină)
E. Are acţiune deprimantă cardiacă mai redusă decât verapamilul

(pag. 251)
F1623090. Mecanismul acţiunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu constă în:

A. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac
B. Creşterea aportului de oxigen prin coronarodilataţie
C. Creşterea eliberării de EDRF
D. Stimularea adenilat-ciclazei
E. Stimularea guanilat-ciclazei
(pag. 250)
F1623091. Mecanismul la nivel molecular al nitriţilor implică:

A. Substituţia deficitului de EDRF
B. Activarea guanilat-ciclazei
C. Stimularea adenilat-ciclazei
D. Inhibarea fosfodiesterazei
(pag. 245)
F1623092. Nitraţii sunt contraindicaţi în:

A. Glaucom
B. Hipertensiune arterială
C. Hipertensiune intracraniană
D. Angină vasospastică
E. Insuficienţa cardiacă
(pag. 246)
F1623093. Produc tahifilaxie, deoarece mecanismul de acţiune necesită o cale tiol-dependentă

saturabilă:
A. Molsidomina
B. Nitroglicerina
C. Pentaeritril tetranitratul
D. Propranololul
E. Dipiridamolul
(pag. 245)
F1623094. Se pot utiliza ca medicamente antianginoase:

A. Blocanţii canalelor de calciu
B. Molsidomina
C. ß-adrenoliticele
D. Parasimpatomimeticele
E. Amiodarona
(pag. 249, 250, 253)
F1623095. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor:

A. Cefalee pulsatilă
B. Vasoconstricţie periferică
C. Hipotensiune ortostatică
D. Toleranţă acută
E. Dureri ale globilor oculari
(pag. 246)
F2123096. Notati mecanismele actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor organici:

A. cresterea presarcinii si postsarcinii
B. cresterea travaliului cardiac si a consumului de oxigen
D. cresterea aportului de sange oxigenat la nivelul miocardului
E. venodilatatie si arteriolodilatatie
(pag. 245-246)
F2123097. Precizati mecanismele implicate in efectul coronarodilatator:

A. stimularea fosfodiesterazei
B. stimularea recaptarii adenozinei in celule
C. blocarea canalelor de calciu
D. cresterea concentratiei AMPc
E. scaderea concentratiei GMPc
(pag. 242-243)
F2123098. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-activate:

A. efect inotrop negativ
B. scaderea travaliului cardiac
C. cresterea rezistentei periferice
D. vasodilatatie coronariana
E. efect cronotrop negativ
(pag. 250)
F2123099. Notati medicamentele cu mecanisme de actiune: antianginos si antiagregant plachetar:

A. nitroglicerina
B. dipiridamol
C. clopidogrel
D. amiodarona
E. acid acetilsalicilic
(pag. 245, 253)
F2123100. Notati nitritii si nitratii organici cu durata lunga de actiune:

A. nitroglicerina, aerosoli
B. nitroglicerina, comprimate sublinguale
C. nitroglicerina TTS
D. nitroglicerina, unguent 2%
E. pentaeritril tetranitrat, oral
(pag. 247-248)
F2123101. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase:

A. cresc concentratia GMPc
B. stimuleaza guanilat ciclaza
C. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros
D. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen
E. scad concentratia GMPc
(pag. 245)
F2123102. Nitroglicerina poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului
B. cefalele cu caracter pulsatil
C. lipotimie
D. vasoconstrictie la nivelul vaselor retiniene

E. sindrom de hipersensibilizare la nitrati
(pag. 246)
F2123103. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu, voltaj-dependente, ca

antianginoase:
A. reducerea consumului de oxigen al miocardului
B. arteriolodilatatie
D. stimularea contractiei miocardice
E. scaderea secretiei de renina
(pag. 250)
F2123104. Nitritii si nitratii au biodisponibilitate (Bd) orala diferita, functie de compus si calea de
administrare. Notati alternativele corecte:
A. isosorbid mononitrat p.o., Bd-93%
B. isosorbid dinitrat p.o., Bd-22%
C. nitroglicerina transdermic, Bd-72%
D. nitroglicerina p.o., Bd-30%
E. nitroglicerina sublingual, BD-40%
(pag. 244-245, 247-248)
F2123105. Dipiridamol, nu contine in profilul farmacologic:

A. stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice
B. coronarodilatator
C. stimulator al sintezei Atp in miocard
D. coronarodilatator
E. vasoconstrictor periferic
(pag. 253)
F2123106. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase:

A. dipiridamol
B. amiodarona
C. acid acetil salicilic
D. clopidogrel
E. nitroglicerina
(pag. 243, 253)
F2123107. Notati nitratii si nitritii organici si formele farmaceutice cu actiune de durata lunga:
A. nitroglicerina unguent 2%
B. nitroglicerina TTS
C. pentaeritril tetranitrat, oral
D. nitroglicerina, aerosoli
E. nitroglicerina, comprimate sublinguale
(pag. 247-248)
F2123108. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin:

A. aport de oxid de azot (NO)
B. inhibarea fosfodiesterazei
C. blocarea recaptarii adenozinei in celulele miocardice
D. micsorarea presarcinii
E. micsorarea postsarcinii
(pag. 242-243)
F2123109. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor:

A. stimuleaza guanilatciclaza
B. scad concentratia de GMPc
C. cresc concentratia de GMPc
D. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros
E. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen
(pag. 245)
F2123110. Notati actiunile blocantelor canalelor lente de calciu ca medicatie antianginoasa:

A. coronarodilatatie
B. diminuarea rezistentei periferice
C. reducerea presarcinii
D. efect inotrop si cronotrop negativ
E. diminuarea travaliului cardiac
(pag. 250-251)
F2123111. Precizati medicamentele ce sunt contraindicate in angina pectorala asociata cu astm

bronsic:
A. dipiridamol
B. amiodarona
C. nifedipin
D. propranolol
E. oxprenolol
(pag. 39, 250)
F2123112. Nitroglicerina poate provoca urmatoarele reactii adverse:

A. cefalee cu caracter pulsatil
B. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului
C. lipotimie
D. tahifilaxie tiol-independenta
E. sindrom de hipersensibilizare la nitriti
(pag. 246)
F2123113. Precizati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-dependente,

ca antianginoase:
A. reducerea consumului de oxigen
B. cresterea aportului de oxigen
C. stimularea contractilitatii miocardului
D. arteriolodilatatie
E. coronarodilatatie
(pag. 250)
F2123114. Nitratii si nitritii organici au biodisponibilitate (Bd) diferita, functie de compus si de calea de
administrare. Notati alternativele corecte:
A. nitroglicerina per os, Bd ~ 30%
B. nitroglicerina sublingual, Bd ~ 40%
C. nitroglicerina transdermic, Bd ~ 72 %
D. isosorbid dinitrat per os, Bd ~ 22%
E. isosorbid mononitrat per os, Bd ~ 93%
(pag. 244-245, 247-248)
F2123115. Dipiridamolul are urmatorul profil farmacologic:

A. stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice
B. coronarodilatator
C. antiagregant plachetar
D. favorizeaza sinteza de ATP in miocard
E. vasoconstrictor periferic
(pag. 253)
F2223116. Mentionati afirmatiile corecte:

A. Nitritii si nitratii organici sunt esteri ai acidului nitros sau nitric cu polioli.
B. Nitratii organici antianginosi sunt lichide sau pulberi explozive.
C. Administrarea transcutan a nitratilor organici antianginosi determina o absorbtie buna, dar lenta si cu o
variabilitate mare.
D. Nitratii organici sunt biotransformati in metaboliti inactivi.
E. Biotransformarea molsidominei este tiol dependenta si conduce la tahifilaxie.
(pag. 245)
F2223117. Nitratii se pot administra:

A. Sublingual sub forma de solutii, spray, comprimate
B. Bucal, comprimate retard
C. Transcutanat
D. Perfuzii
E. Intrarectal
(pag. 247)
F2223118. Molsidomin:
A. Are o biodisponibilitate mare dupa adminstrare orala.
B. Mecanismul de biotransformare la metabolitul activ este tiol-dependent.
C. Are avantajul ca nu induce reflex, tahicardie si inotropism pozitiv.
D. Este indicata in tratamentul de fond al anginei pectorale.
E. Se poate asocia cu beta-blocante
(pag. 249)
F2223119. Isosorbid dinitrat:

A. Se poate administra sublingual, percutanat, oral sau in perfuzie.
B. Are o biodisponibilitate mai buna comparativ cu nitroglicerina dupa administrarea orala.
C. Este conditonat in preparatul Maycor retard capsule de 20 si 40 mg.
D. Nu produce tahifilaxie.
E. Se administreaza in caz de hipertensiune intracraniana.
(pag. 246, 248)
F2223120. Care dintre urmatorii compusi prezinta efect antianginos?

A. Dipiridamol
B. Amiodarona
C. Diltiazem
D. Nifedipina
E. Clonidina
(pag. 251-253)
A. Este un lichid, volatil, neexploziv.
B. Comprimatele cu nitroglicerina au un termen de valabilitate mic datorita volatilitatii compusului.
C. Este gliceriltrinitrat.
D. Se administreaza numai sublingual
E. Dupa administrare sublinguala efectul se instaleaza in 2-5 minute
(pag. 247)
F2223122. Care compusi sunt antianginosi:

A. atenololul
B. adrenalina
C. nitroglicerina
D. diltiazemul
E. captoprilul
(pag. 150-170)
F2223123. Care antianginoase actioneaza prin coronarodilatatie:

A. propranololul
B. captoprilul
C. diltiazemul
D. teofilina
E. dipiridamolul
(pag. 150-170)
A. are o biodisponibilitate orala crescuta
B. are proprietati venodilatatoare
C. nu produce coronarodilatatie
D. se administreaza in angina pectorala
E. nu se foloseste in tratamentul de fond al anginei pectorale
(pag. 150-170)
F2223125. Nitratii:
A. produc vasodilatatie coronara si sistemica
B. formeaza NO si tionitriti activi
C. inhiba guanilatciclaza
D. se contraindica in insuficienta cardiaca
E. nu dau toleranta
(pag. 150-170)
F2223126. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. nitratii actioneaza prin intermediul NO si tionitritilor, care stimuleaza guanilat-ciclaza
B. mecanismul de actiune al molsidominei nu este tiol-dependent
C. nitroglicerina nu se poate administra in criza de angina
D. beta-adrenoliticele actioneaza antianginos prin scaderea tonusului simpatic cardiostimulator
E. nitratii organici nu pot fi administrati parenteral
(pag. 150-170)
F2223127. Nitratii organici:

A. inhiba guanilat ciclaza cu scaderea concentratiei cGMP
B. reduc presarcina si postsarcina cardiaca
C. au actiune antiagreganta plachetara
D. produc coronarodilatatie
E. contracta muschii netezi de la nivelul cailor biliare, bronhiilor.
(pag. 150-170)
F2223128. Nitratii organici:

A. pot produce toleranta printr-un mecanism tiol-dependent
B. sunt de prima alegere in toate formele de angina pectorala
C. se pot utiliza i.v. in faza de inceput a infarctului miocardic
D. se contraindica asocierea lor cu beta-blocantele
E. se administreaza sublingual in tratamentul de fond al anginei.
(pag. 150-170)
F2223129. Molsidomina:
A. este o sidnonimina
B. biodisponibilitatea pe cale orala este in jur de 90%
C. poate produce tahicardie reflexa
D. sufera o biotransformare la metabolitul activ pe cale tiol-independenta
E. se indica in crizele de angina pectorala.
(pag. 150-170)
A. este o benzodiazepina
B. sufera un efect al primului pasaj hepatic
C. produce coronarodilatatie si arteriolodilatatie periferica
D. se poate indica in blocul A-V
E. se recomanda asocierea sa cu beta-blocantele
(pag. 150-170)
F2223131. Care dintre urmatoarele clase de compusi sunt eficiente in angina pectorala ?
A. Alfa-adrenolitice
B. Diuretice
C. ß-adrenolitice
D. Blocante ale canalelor de calciu
E. Nitrati organici
(pag. 243)
F2223132. Blocantele canalelor de calciu au efecte favorabile in angina pectorala prin urmatoarele
mecanisme:
A. Scaderea tonusului simpatic cardiostimulator
B. Scaderea concentratiei ionilor de calciu disponibili pentru contractia cardiaca
C. Scaderea postsarcinii si presarcinii cardiace
D. Aport de oxid nitric
E. Inhibarea recaptarii adenozinei coronarodilatatoare
(pag. 242-243)
F2223133. Care dintre afirmatii sunt corecte ?

A. In angina pectorala de efort, tratamentul de electie este reprezentat de nitrati
B. Nitratii se pot asocia cu ß-blocante
C. Nitratii nu se pot asocia cu blocantele canalelor de calciu
D. Verapamilul se prefera la pacientii cu aritmii supraventriculare
E. Nifedipina este contraindicata la pacientii cu hipertensiune arteriala
(pag. 244)
F2223134. Care dintre afirmatiile referitoare la nitratii cu proprietati antianginoase sunt adevarate ?
A. Sunt substante anorganice
B. Sunt substante organice
C. Sunt esteri ai acidului nitric sau nitros cu polialcooli

D. Sunt substante lichide
E. Sunt lichide sau pulberi explozive
(pag. 244)
F2223135. Care ditre afirmatiile despre proprietatile farmacodinamice ale nitratilor sunt adevarate ?
A. Relaxeaza muschii netezi vasculari
B. Relaxeaza musculatura striata
C. Produc hipotensiune arteriala
D. Cresc consumul de oxigen al miocardului
E. Produc agregare plachetara
(pag. 245)
F2223136. Care dinte urmatorele afirmatii referitoare la farmacoterapia nitratilor sunt corecte ?
A. Reprezinta medicatia de prima alegere in toate formele de angina
B. Nu pot fi utilizati in tratamentul de fond al anginei
C. Nitroglicerina administrata intravenos poate fi utila in unele cazuri de infarct miocardic acut
D. Nu pot fi utilizati in insuficienta cardiaca
E. Este utila asocierea nitrati- ß-blocante
(pag. 246-247)
F2223137. Molsidomina:
A. Este un ester al glicerinei cu acidul azotos
B. Este un antianginos cu nucleu sidnoniminic
C. Actioneaza prin eliberare de oxid nitric
D. Actioneaza prin inhibarea adenozinei coronarodilatatoare
E. Se indica in tratamentul de fond al anginei pectorale
(pag. 249)
F2223138. Care dintre urmatoarele clase structurale pot avea activitate blocanta a canalelor de calciu ?
A. Dihidropiridine
B. Fenilalchilamine
C. Benzodiazepine
D. Benzotiazepine
E. Xantine
(pag. 251)
F2223139. Care dintre afirmatiile referitoare la dipiridamol sunt corecte ?

A. Este un ß-blocant
B. Inhiba recaptarea adenozinei coronarodilatatoare
C. Creste debitul sanguin coronarian
D. Are actiune antiagreganta plachetara
E. Este util in tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice
(pag. 253)
F2223140. Medicamentele antianginoase pot actiona prin urmatoarele mecanisme:

A. Cresc consumul de oxigen al miocardului prin cresterea travaliului inimii.
B. Cresc aportul de oxigen prin coronarodilatatie.
C. Scad consumul de oxigen al miocardului prin cresterea travaliului cardiac.
D. Scad aportul de oxigen prin arterioconstrictie.
E. Reduc consumul de oxigen al miocardului prin micsorarea travaliului cardiac.
(pag. 242, 343)
F2223141. Care dintre urmatoarele substante sunt indicate ca antianginoase si fac parte din grupul
beta blocantelor:
A. Nifedipina
B. Diltiazem
C. Amiodarona
D. Metoprolol
E. Bisoprolol
(pag. 243)
F2323142. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina?

A. este trinitrat de glicerina;
B. se aplica percutan ca TTS;
C. nu se absoarbe din tubul digestiv,
D. se administreaza sublingual;
E. se adsoarbe pe plastic.
(pag. 241-253)
F2323143. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem?

A. reduce consumul de oxigen al miocardului;
B. scade fluxul sanguin coronarian;
C. deprima contractilitatea miocardului;
D. antianginos;
E. blocant al canalelor de calciu.
(pag. 241-253)
F2323144. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru isosorbiddinitrat administrat oral?
A. perioada de latenta este de 5-10 minute;
B. durata de actiune 2 ore;
C. durata de actiune 6 ore;
D. se administreaza profilactic in angina pectorala;
E. cu alcoolul produce cefalee.
(pag. 241-253)

A. diminua forta de contractie a miocardului;
B. creste frecventa cardiaca;
C. antianginos;
D. micsoreaza travaliul cardiac;
(pag. 241-253)
F2323146. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati?

A. sunt biotransformati in NO;
B. NO are actiune vasodilatatoare;
C. nu da obisnuinta;
D. creste concentratia de GMPc;
E. biotransformarea este tiol-dependenta.
(pag. 241-253)
F2323147. Nitratii organici sunt indicati in:

A. cardiopatia ischemica;
B. insuficienta cardiaca;
C. hipertensiunea arteriala;
D. aritmiile cardiace;
E. angina pectorala.
(pag. 241-253)
F2323148. Medicamentele antianginoase:

A. cresc forta de contractie a miocardului;
B. cresc aportul de oxigen al inimii;
C. cresc debitul cardiac;
D. cresc consumul de oxigen al inimii;
E. reduc consumul de oxigen al inimii.
(pag. 241-253)

A. isosorbid dinitrat;
B. clonidina;
C. molsidomin;
D. propranolol;
E. guanetidina.
(pag. 241-253)
F2323150. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers tahifilaxia?
A. propranolol;
B. nifedipina;
C. isosorbid dinitrat;
D. molsidomin;
E. nitroglicerina.
(pag. 241-253)
F2323151. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu?
A. pentaeritritil tetranitrat;
B. nifedipina;
C. oxprenolol;
D. diltiazem;
E. propranolol.
(pag. 241-253)
F2323152. Molsidominul este un medicament antianginos cu urmatorele proprietati:

A. mecanism de actiune tiol-dependent;
B. dezvolta tahifilxie;
C. nu induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv;
D. se indica in tratamentul de fond al anginei pectorale;
E. are biodisponibilitate per os mai mare (aprox. 90%).
(pag. 241-253)
F2323153. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana?
A. este cauzata de ateroscleroza;
B. se manifesta prin dureri anginoase;
C. este cauzata de producerea crescuta de NO;
D. aportul de sange oxigenat este redus;
E. se agraveaza la efort.
(pag. 241-253)
F2323154. Care dintre urmatoarele medicamente antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu?
A. prenilamina;
B. diltiazem;
C. dipiridamol;
D. molsidomin;
E. perhexilina.
(pag. 241-253)
F2323155. Blocante selective ale canalelor de calciu sunt:

A. prenilamina;
B. nifedipina;
C. verapamil;
D. diltiazem;
E. perhexilina.
(pag. 241-253)
F2323156. Care dintre rmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem:

A. are profil farmacodinamic intermediar intre verapamil si nifedipin;
B. are actiune deprimanta cardiaca mai intensa fata de verapamil;
C. produce tahicardie reflexa mai intensa, fata de nifedipin;
D. are actiune deprimanta cardiaca, mai slaba, fata de verapamil;
E. realizeaza arteriolodilatatie periferica mai putin intensa fata de nifedipin.
(pag. 241-253)
F2523157. Induc tahifilaxie prin biotranformare tiol- dependenta, la NO activ:

A. molsidomin
B. nitroglicerina
C. lidoflazina
D. isosorbid dinitrat
E. pentaeritril tetranitrat
(pag. 246)
F2523158. Avantajele asocierii nitrati- ß blocante sunt:

A. potentarea efectului antianginos
B. reducerea dozelor si reactiilor adverse
C. antagonizarea reciproca a unor reactii adverse
D. potentarea hipotensiunii arteriale
E. nitratii combat deprimarea cardiaca produsa de ß blocante
(pag. 247)
A. comprimatele obinuite au termen de valabilitate mic (3 luni)
B. biodisponibilitate per os mai mica de 1%
C. se utilizeaza i.v. in perfuzie, utilizand perfuzoare din PVC
D. se administreaza i.v. in perfuzie, exclusiv diluata in solutie de glucoza 5%
E. este conditionata sub forma de comprimate sau capsule retard
(pag. 247- 248)
F2523160. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin urmatoarele mecanisme:

A. aport de NO
B. scaderea postsarcinii
C. scaderea presarcinii
D. inhibarea recaptarii adenozinei
E. inhibarea fofodiesterazei
(pag. 243)
F2523161. Antianginoasele blocante ale canalelor de calciu actioneaza prin:

A. reducerea presarcinii
B. coronarodilatatie
C. reducerea postsarcinii
D. efect antiaterogen
E. efect inotrop si cronotrop negativ
(pag. 250- 251)
F2523162. Medicamentele contraindicate in angina pectorala asociata cu astm bronsic sunt:

A. lidoflazina
B. molsidomin
C. propranolol
D. oxprenolol
E. nifedipina
(pag. 250- 251)
F2523163. Diltiazemul are urmatorul profil farmacologic:

A. absorbtie digestiva buna si rapida
B. biotransformare hepatica intensa
C. antihipertensiv, utilizat frecvent
D. antianginos, util in angina vasospastica
E. antiaritmic, utilizat limitat in tahicardii supraventriculare
(pag. 251- 252)
F2523164. Urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana:

A. poata fi cauzata de dereglari ale metabolismului adenozinei
B. se agraveaza la effort
C. este cauzata de producerea crescuta de NO
D. se manifesta prin dureri anginoase
E. aportul de sange oxigenat este redus
(pag. 241)
A. ca antianginos este utilizata in tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice
B. pentru potentarea efectului antianginos se recomanda asocierea cu ß-blocante sau verapamil
C. dupa intreruperea tratamentului durata efectului dispare in 2-3 zile
D. este conditionata sub forma de comprimate de 200 mg
E. are efect proaritmic
(pag. 236- 238)
F2623166. Modalităţile prin care acţionează medicamentele anticonvulsivante cuprind:

A. Diminuarea tendinţei la iradiere a excitaţiei în afara focarului epileptogen
B. Stabilizarea membranei neuronale
C. Creşterea pragului de excitabilitate
D. Scăderea pragului de excitabilitate
E. Scăderea pragului convulsivant
(pag. 136)
F2623167. Potenţează acţiunea GABA la nivel cerebral:

A. Fenobarbitalul
B. Nitrazepamul
C. Clonazepamul
D. Bemegridul
E. Nicetamida
(pag. 137)
F2623168. Actionează ca blocante ale canalelor de sodiu:

A. Lamotrigina
B. Primidona
C. Etosuximida
D. Fenitoina
E. Acidul valproic
(pag. 137)
F2623169. Acţionează ca blocante ale canalelor de calciu de tip T:

A. Trimetadiona
B. Clobazamul
C. Sultiamul
D. Pramipexolul
E. Etosuximida
(pag. 137)
F2623170. Fenitoina poate produce următoarele reacţii adverse:

A. Hiperplazie gingivală
B. Nervozitate, confuzie, ataxie
C. Alopecie
D. Sindrom lupoid
E. Poliurie
(pag. 138)
F2623171. În tratamentul cronic cu doze mari de fenobarbital se poate produce:

A. Osteomalacie (tratament cu vitamina D)
B. Anemie hemolitică
C. Anemie megaloblastică
D. Trombocitopenie
E. Cataractă supcapsulară posterioară
(pag. 138)
F2623172. La oprirea bruscă a a tratamentului cronic cu fenobarbital pot interveni:

A. Apariţia convulsiilor
B. Dermatită exfoliativă
C. Sensibilizarea receptorilor pentru acid glutamic
D. Sedare marcată
E. Accidente tromboembolice
(pag. 138)
F2623173. Mecanismul de acţiune a acidului valproic constă în:

A. Inhibarea recaptării serotoninei
B. Depleţia stocurilor de catecolamine
C. Blocarea receptorilor NMDA

D. Blocarea canalelor de Na
E. Inhibarea ireversibilă GABA-aminotransferazei
(pag. 137)
F2623174. Care dintre următoarele medicamente se utilizează în marele rău epileptic:

A. Fenobarbitalul
B. Trimetadiona
C. Primidona
D. Acidul valproic
E. Fenitoina
(pag. 136)
Tema nr. 22
Antihipertensive
BIBLIOGRAFIE:
F1222001. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la alfa adrenolitice:

A. Pot fi administrate fără riscuri la hipotensivi
B. Nu se absorb pe cale digestivă
C. Nu necesită o ajustare a dozelor
D. Au dezavantajul că nu se administrează la diabetici, astmatici.
E. Poate apare colaps la prima administrare
(pag. 254-277)
F1222002. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la beta-adrenolitice neselective

A. Se indică în HTA însoţită de tahiaritmii, cardiopatie ischemică sau hipertiroidism
B. Se indică în HTA la diabetici
C. Se indică în HTA mai ales la astmatici
D. Se indică în HTA însoţită de tulburări circulatorii periferice.
E. Tratamentul se poate întrerupe brusc fără riscuri.
(pag. 254-277)
F1222003. Alegeţi afirmaţiile corecte despre blocantele canalelor de calciu

A. Au structuri de dipeptidă
B. Se utilizează în terapia HTA, aritmiilor şi ischemiei cardiace
C. Nu prezintă specificitate de organ sau ţesut
D. Afinitatea şi intensitatea efectelor nu este influenţată de structura chimică
E. Nu influenţează circulaţia cerebrală
(pag. 254-277)
F1222004. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la IECA:

A. Inhibă transformarea angiotensinogenului în angiotensină
B. Cresc secreţia de aldosteron
C. Scad cantitatea de bradikinină
D. Reduc secreţia de renină la nivel renal
E. Împiedică transformarea angiotensinei I în angiotensin II
(pag. 254-277)
F1222005. Alegeţi antihipertensivele centrale:

A. Prazosin
B. Clonidina
C. Propranolol
D. Verapamil
E. Nisoldipina
(pag. 254-277)
F1222006. Alegeţi antihipertensivele din clasa IECA:

A. Losartan
B. Diltiazem
C. Enalapril
D. Ketanserin
E. Amlodipina
(pag. 254-277)
F1222007. Alegeţi dintre antihipertensivele de mai jos pe cele vasodilatatoare musculotrope

A. Diltiazem
B. Dihidralazina
C. Felodipina
D. Enalapril
E. Furosemid
(pag. 254-277)
F1222008. Care dintre următoarele reacţii adverse apar frecvent la terapia cu IECA
A. Hipokaliemie
B. Hiperglicemie
C. Tuse uscată
D. Hipertensiune la prima doză
E. Arterioconstricţie
(pag. 254-277)
F1322009. Medicamentele antihipertensive au urmatoarele mecanisme de actiune, cu exceptia:

A. inhiba sistemul nervos simpatic;
B. stimuleaza formarea aldosteronului;
C. inhiba enzima de conversie a angiotensinei;
D. blocheaza canalele de caciu;
E. antagonizeaza receptorii angiotensinei.
(pag. 254-277)
F1322010. Urmatoarele medicamente au actiune antihipertensiva, cu exceptia:

A. prazosin;
B. nifedipina;
C. lisinopril
D. etilefrina
E. losartan
(pag. 254-277)
F1322011. Urmatoarele medicamente sunt blocante ale canalelor de calciu, cu exceptia:

A. felodipina;
B. verapamil;
C. diltiazem;
D. ticlopidina;
E. amlodipina.
(pag. 254-277)
F1422012. Guanetidina face parte din grupul antihipertensivelor:

A. alfa-adrenolitice
B. neurosimpatolitice
C. simpatolitice
D. care interferă cu sistemul renină-angiotensină
E. beta 1-adrenolitice
(pag. 262)
F1422013. Precizaţi mecanismul de acţiune antihipertensiv al hidralazinei:

A. blocarea transformării angiotensinei I în angiotensină II
B. blocarea alfa şi beta receptorilor
C. blocarea receptorilor beta
D. acţiune alfa agonistă centrală
E. vasodilataţie arteriolară directă
(pag. 264)
F1522014. În HTA uşoară se recomandă următoarele, cu excepţia:

A. regim hiposodat
B. scădere ponderală
C. asociere diuretic - blocant calcic
D. combaterea hipercolesterolemiei
E. monoterapie cu diuretic sau beta-adrenolitic
(pag. 257)
F1522015. La hipertensivi cu astm bronşic nu se administrează:

A. diuretice
B. beta-adrenolitice
C. calciu-blocante
D. antagonişti ai receptorilor AT-1 ai angiotensinei II
E. vasodilatatoare musculotrope
(pag. 259)
F1522016. La hipertensivii cu gută sunt contraindicate:

A. inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei
B. antagoniştii receptorilor AT-1 ai angiotensinei II
D. vasodilatatoare musculotrope
E. diuretice tiazide
(pag. 259)
F1522017. Nitroprusiatul de sodiu:

A. scade pre- şi postsarcina
B. se asociază cu diuretice tiazide
C. produce vasoconstricţie arteriolară
D. scade secreţia de renină
E. are durată lungă de acţiune
(pag. 266)
F1522018. Următoarele clase de medicamente sunt antihipertensive, cu excepţia:

A. simpatolitice
B. diuretice
C. blocante ale canalelor de calciu
D. simpatomimetice
E. inhibitori de enzimă de conversie a angiotensinei
(pag. 256)
F1522019. Efectul rebound apare la întreruperea bruscă a tratamentului cu:

A. diuretice tiazide
B. clonidină
C. calciu-blocante
D. inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei
E. furosemid
(pag. 260)
F1622020. Dintre inhibitorii enzimei de conversie, este activ ca atare, nefiind un pro-drug, activat
metabolic în organism:
A. Perindopriul
B. Lizinopril
C. Enalapril
D. Trandolapril
E. Cilazapril
(pag. 271)
F1622021. Se utilizează în hipertensiunea arterială cu hiperaldosteronism:

A. Spironolactona
C. Furosemidul
D. Clortalidona
E. Dihidralazina
(pag. 277)
F1622022. Se utilizează în scop diagnostic al hipertensiunii datorate excesului de angiotensină II:

A. Diureticele antialdosteronice de tip spironolactonă
B. Inhibitorii seccreţiei de renină (ß-adrenolitice)
C. Inhibitorii enzimei de conversie de tip captopril
D. Analogi ai angiotensinei II de tip saralazină
E. Antagonişti funcţionali ai aldosteronului de tip triamteren
(pag. 277)
F1622023. Sunt antihipertensive care acţionează prin blocarea receptorilor nicotinici interganglionari:
A. Guanetidina
B. Clonidina
C. Trimetafanul
D. Guanabenzul
E. Minoxidilul
(pag. 264)
F1622024. Sunt antihipertensive de tip neurosimpatolitic cu mecanism central:

A. Ketanserina
B. Alfa-metildopa
C. Fenoxibenzamina
D. Fenfluramina
E. Doxazosinul
(pag. 261)
F1622025. Sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi care suferă de astm bronşic:

A. Diuretice tiazidice
B. Blocantele canalelor de calciu
C. Alfa-1-adrenoliticele
D. Neurosimpatoliticele
E. ß-adrenoliticele
(pag. 259)
F2122026. Notati antihipertensivele care nu se pot utiliza la un pacient diabetic:

A. captopril
B. prazosin
D. dihidralazina
E. nifedipina
(pag. 302)
F2122027. La un diabetic, cu hipertensiune arteriala, se evita antihipertensivul:

A. captopril
B. dihidralazina
C. nifedipina
D. prazosin
E. hidroclorotiazida
(pag. 302)
F2122028. La un astmatic, cu hipertensiune arteriala, se evita antihipertensivul:

A. nifedipina
B. enalapril
C. doxazosin
D. oxprenolol
E. dihidralazina
(pag. 39, 259)
F2122029. Propranolol este antihipertensiv de electie, in urmatoarele cazuri, exceptand:

A. cardiopatie ischemica
B. tahiaritmii
C. astm bronsic
D. renina plasmatica crescuta
E. asociere cu dihidralazina
(pag. 39, 262)
F2122030. Fiecare din urmatoarele medicamente antihipertensive poate produce bradicardie, cu

exceptia:
A. clonidina
B. propranolol
C. reserpina
D. dihidralazina
E. alfa-metildopa
(pag. 38, 42, 43, 48, 265)
F2122031. Zona maniabila a dozelor zilnice terapeutice la clonidina este (in mg):
A. 0,005 - 0,050
B. 0,050 - 0,400
C. 0,200 - 0,800
D. 0,500 - 1,500
E. 0,500 - 30
(pag. 48, 262)
F2222032. Care dintre urmatoarele substante prezinta efect beta adrenolitic selectiv?
A. Clonidina
B. Pindolol
C. Atenolol
D. Terazosin
E. Rilmenidina
(pag. 261-263)
F2322033. Medicamentele antihipertensive au urmatoarele mecanisme de actiune, cu exceptia:

A. inhiba sistemul nervos simpatic;
B. stimuleaza formarea aldosteronului;
C. inhiba enzima de conversie a angiotensinei;
D. blocheaza canalele de caciu;
E. antagonizeaza receptorii angiotensinei.
(pag. 254-277)
F2322034. Urmatoarele medicamente sunt blocante ale canalelor de calciu, cu exceptia:

A. felodipina;
B. verapamil;
C. diltiazem;
D. ticlopidina;
E. amlodipina.
(pag. 254-277)
F2322035. Hipertensivii cu astm bronsic au contraindicatie la:

A. propranolol;
B. prazosin;
C. nifedipina;
D. labetalol;
E. pindolol.
(pag. 254-277)
F2322036. Urmatoarele medicamente au actiune antihipertensiva, cu exceptia:

A. prazosin;
B. nifedipina;
C. lisinopril;
D. etilefrina;
E. losartan;
(pag. 254-277)
F2522037. Alegeti afirmatia corecta:

A. aldosteronul inhiba reabsorbtia de sodiu si apa
B. renina catalizeaza transformarea angiotensinogenului in angiotensina II
C. stimularea receptorilor ß1 juxtaglomerulari conduce la eliberarea reninei
D. angiotensina I este cel mai puternic vasoconstrictor endogen
E. sistemul renina- angiotensina- aldosteron este un mecanism nervos de reglare a tensiunii arteriale
(pag. 255)
F2522038. Urmatoarele antihipertensive sunt beta-1- blocante, cu exceptia:

A. metoprolol
B. atenolol
C. doxazosin
D. esmolol
E. sotalol
(pag. 34-35)
F2522039. Antihipertensive agonisti alfa2- presinaptici cu efect simpatolitic predominant central sunt:
A. clonidina
B. metildopa
C. moxonidina
D. rezerpina
E. guanetidina
(pag. 46)
F2522040. Antihipertensive cu actiune vasodilatatoare muculotropa sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. hidralazina
B. nitroprusiat de sodiu
C. minoxidil
D. lizinopril
E. diazoxid
(pag. 266)
F2522041. Este utilizat in scop diagnostic al HTA datorata excesului de angiotensina II:
A. fentolamina
B. tolazolina
C. saralazina
D. guanetidina
E. rezerpina
(pag. 277)
F2522042. Medicamente din grupa blocantelor canalelor de calciu sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. verapamil
B. enalapril
C. nifedipina
D. amlodipina
E. diltiazem
(pag. 269)
F2622043. Sunt derivaţi benzodiazepinici cu timp de înjumătăţire foarte lung (peste 50 h):
A. Clobazamul
B. Oxazepamul
C. Midazolamul
D. Clonazepamul
E. Flunitrazepamul
(pag. 113)
F2622044. Sunt derivaţi benzodiazepinici cu timp de înjumătăţire scurt:

A. Oxazepamul
B. Clorazepatul dipotasic
C. Desmetildiazepamul (nordazepam)
D. Nitrazepamul
E. Clobazamul
(pag. 113)
F2622045. Este anatgonist competitiv la nivelul situsului benzodiazepinic

A. Pentetrazolul
B. Pimeclonul
C. Stricnina
D. Nicetamida
E. Flumazenilul
(pag. 115)
F2622046. Sunt benzodiazepine hipnoinductoare:

A. Bromazepamul
B. Clorazepatul dipotasic
C. Flunitrazepamul
D. Medazepamul
E. Clonazepamul
(pag. 113, 115)
F2622047. Care dintre următoarele medicamente se pretează pentru inducţia anesteziei generale?
A. Zolpidemul
B. Zopiclona
C. Diazepamul
D. Medazepamul
E. Oxazepamul
(pag. 115)
F2622048. Se utilizează ca miorelaxant în stările spastice ale musculaturii striate:

A. Scopolamoniu bromură
B. Drotaverina
C. Diazepamul
D. Propantelina
E. Papaverina
(pag. 115)
F2622049. Pot produce supradozare relativă a benzodiazepinelor prin inhibarea metabolizării lor
hepatice:
A. Ampicilina sodică
B. Griseofulvina
C. Disulfiramul
D. Meprobamatul
E. Rifampicina
(pag. 116)
F1222050. Alegeti antihipertensivele din clasa IECA:

A. Nifedipin
B. Enalapril
C. Propranolol.
D. Captopril.
E. Losartan.
(pag. 254-277)
F1222051. Alegeti dintre antihipertensivele date, beta-blocantele cardioselective:

A. Captopril.
B. Atenolol
C. Enalapril.
D. Propranolol.
E. Metoprolol.
(pag. 254-277)
F1222052. Alegeţi IECA care devin active prin metabolizare (sunt pro-drug)
A. Captopril
B. Enalapril
C. Lisinopril
D. Trandolapril
E. Perindopril
(pag. 254-277)
F1222053. Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza asupra receptorilor alfa-adrenergici

si/sau imidazolici?
A. Enalapril.
B. Prazosin.
C. Nifedipina.
D. Propranolol.
E. Clonidina.
(pag. 254-277)
F1222054. Notaţi afirmaţiile corecte despre IECA

A. Au efect cardioprotector
B. Cresc fluxul sanguine renal
C. Nu se pot utiliza la bolnavi hipertensivi cu boli vasculare periferice
D. Se preferă la hipertensivi cu insuficienţă cardiacă
E. Se pot asocia cu diuretice tiazidic
(pag. 254-277)
F1222055. Se poate scadea tensiunea arteriala cu ajutorul substantelor:

A. Vasoconstrictoare adrenomimetice.
B. Blocante ale canalelor de calciu.
C. Inhibitori ai enzimei de conversie.
D. Vasodilatatoare periferice.
E. Beta blocant
(pag. 254-277)
F1222056. Substantele medicamentoase antihipertensive pot avea structuri de:

A. Dipeptide
B. Dihidropiridine
C. Ariloxipropanolamine
D. Acizi heteroarilacetici
E. Butirofenon
(pag. 254-277)
F1322057. Alfa adrenoliticele (ex. Prazosinul) sunt antihipertensive:

A. prin efect vasodilatator;
B. prin scaderea secretiei de renina;
C. prin scaderea debitului cardiac;

D. care produc, la intreruparea tratamentului fenomenul rebound;
E. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic.
(pag. 254-277)
F1322058. Captoprilul:
A. este un prodrug;
B. este un inhibitor al reninei;
C. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul;
D. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie, frecventa reactiilor adverse este mai mare pentru
Captopril;
E. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice, in tratamentul hipertensiunii arteriale.
(pag. 254-277)
F1322059. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol?

A. este neurosimpatolitic;
B. este beta-blocant;
C. actioneaza predominant pe receptorii beta-1;
D. actioneaza predominant pe receptorii beta-2;
E. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala.
(pag. 254-277)
F1322060. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu?
A. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N;
B. inhiba influxul de calciu extracelular in celula;
C. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu;
D. blocheaza canalele de calciu lente, de tip L;
E. au efect antihipertensiv.
(pag. 254-277)
A. sunt antianginoase;
B. favorizeaza bronhoconstrictia;
C. provoaca tahicardie;
D. sunt antihipertensive;
E. scad motilitatea intestinala.
(pag. 254-277)
F1322062. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril:

A. este un antihipertensiv;
B. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II;
C. inhiba enzima de conversie a agiotensinei;
D. provoaca tuse;
E. stimuleaza degradarea bradikininei.
(pag. 254-277)
F1322063. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril?

A. este un pro-drug;
B. inhiba acumularea de bradikinina;
C. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei;
D. produce tuse ca efect advers;
E. este un hipertensiv.
(pag. 254-277)
F1322064. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina?

A. are efect antihipertensiv;
B. nu se administreaza sublingual;
C. este antianginos;
D. produce cefalee ca efect advers;
E. nu se administreaza in urgente hipertensive.
(pag. 254-277)

A. este cardioselectiv;
B. diminua debitul cardiac;
C. se recomanda la hipertensivi tineri;
D. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic;
E. este beta-blocant.
(pag. 254-277)
F1322066. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida?

A. are efect saluretic;
B. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri;
C. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici;
D. scade sodiul din muschii netezi vasculari;
E. creste volemia.
(pag. 254-277)
F1322067. Efectul de rebound, care apare ca reactie adversa la intreruperea brusca a unui tratament
indelungat cu doze mari de antihipertensive:
A. se manifesta prin hipotensiune arteriala;
B. se manifesta prin hipertensiune arteriala, cu tahicardie, palpitatii, tremor, anxietate;
C. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv;
D. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor;
E. nu este produs de alfa1 adrenolitice.
(pag. 254-277)
F1322068. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu, care se utilizeaza:

A. ca antihipertensiv;
B. ca antiaritmic;
C. ca antianginos;
D. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala;
E. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala.
(pag. 254-277)
F1422069. Captoprilul poate produce următoarele efecte adverse:

A. erupţii cutanate pruriginoase
B. leucopenie
C. impotenţă sexuală
D. depresie
E. gust metalic
(pag. 274)
F1422070. Care dintre antihipertensivele de mai jos sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi cu stări
depresive:
A. clonidina
B. diureticele tiazidice
C. reserpina
D. nifedipina
E. alfa-metildopa
(pag. 259)
F1422071. Care dintre următoarele asocieri de antihipertensive sunt contraindicate în terapeutică:

A. beta-blocante+diuretice tiazidice
B. nifedipină+beta blocante
C. hidralazine+beta-adrenolitic
D. clonidină+beta-blocante
E. beta-blocante+verapamil
(pag. 260)
F1422072. Care dintre următorii compuşi din grupul inhibitoarelor enzimei de conversie sunt
prodroguri:
A. lisinopril
B. fosinopril
C. captopril
D. perindopril
E. trandolapril
(pag. 272)
F1422073. Clonidina:
A. blochează receptorii alfa1-adrenergici periferici scăzând rezistenţa vasculară periferică
B. la întreruperea bruscă a tratamentului adminstrat prelungit, poate apare criza hipertensivă, prin fenomen
de rebound
C. la asocierea cu beta-adrenoliticele poate surveni hipertensiune paradoxală
D. tratamentul va fi iniţiat cu doze mici care se cresc progresiv
E. nu se va asocia cu diureticele care economisesc potasiul
(pag. 262)
F1422074. Fac parte din grupul antihipertensivelor de primă alegere în faza de monoterapie:
A. hidralazina
B. diureticele tiazidice sau de ansă
C. alfa metildopa
D. clonidina
E. beta-adrenoliticele
(pag. 258)
F1422075. Hidralazina:
A. produce vasodilataţie arteriolară cu scăderea rezistenţei vasculare periferice
B. provoacă tahicardie reflexă
C. este contraindicată în diabetul zaharat
D. creşte secreţia de renină
E. are şi efect antianginos producând coronarodilataţie intensă
(pag. 265)
F1422076. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la alfa-metil dopa:

A. este un antihipertensiv de primă alegere în etapa 1, de monoterapie a bolii hipertensive
B. se recomandă în forme de HTA moderată şi severă
C. este contraindicată în stările depresive

D. poate provoca colagenoze reversibile
E. este un medicament hepatotoxic
(pag. 264)
F1422077. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la diazoxid:

A. este un antihipertensiv de rezervă pentru cazurile grave de HTA refractară la alte tratamente
B. poate provoca hiperglicemie şi retenţie hidrosalină
C. se administrează iv dizolvat în soluţie de glucoză 5%
D. este un medicament de elecţie în criza hipertensivă
E. produce arteriodilataţie şi tahicardie reflexă
(pag. 266)
F1422078. Precizaţi care dintre medicamentele de mai jos sunt de elecţie în encefalopatia hipertensivă:
A. diazoxidul
C. clonidina
D. nitroprusiatul de sodiu
E. enalapril
(pag. 266)
F1422079. Printre antihipertensivele de evitat la pacienţii hipertensivi cu dislipidemie asociată se

numără:
A. alfa-metil dopa
B. blocantele canalelor de calciu
D. reserpina
E. diureticele tiazidice
(pag. 259)
F1422080. Printre efectele adverse provocate de inhibitorii enzimei de conversie se numără:

A. methemoglobinemia
B. tulburările de gust
C. hipotensiunea
D. agranulocitoza
E. impotenţa sexuală
(pag. 274)
F1422081. Sunt antihipertensive vasodilatatoare:

A. guanfacina
B. diltiazem
C. clonidina
D. nicardipina
E. diazoxid
(pag. 257)
F1522082. Indicaţiile terapeutice pentru blocantele canalelor de calciu sunt:

A. angina cronică
B. HTA
C. hipotensiunea arterială
D. tahiaritmii supraventriculare
E. bradicardia sinusală
(pag. 270)
F1522083. Inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei produc:

A. arteriolodilataţie
B. dilatarea arteriolelor glomerulare
C. cresc postsarcina
D. cresc fluxul sanguin renal
E. nu modifică frecvenţa cardiacă
(pag. 274)
F1522084. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sunt:

A. captopril
B. verapamil
C. enalapril
D. valsartan
E. lizinopril
(pag. 275, 276)
F1522085. La hipertensivii cu stări depresive sunt contraindicate:

A. reserpina
B. beta-adrenoliticele
C. diureticele de ansă
D. diureticele tiazide
E. alfa-metil dopa
(pag. 259)
F1522086. Reacţiile adverse semnalate la inhibitorii enzimei de conversie sunt:

A. tuse uscată
B. HTA
C. tulburări de gust
D. tahicardie
E. hipotensiune arterială
(pag. 274)
F1522087. Beta-1 adrenolitice selective sunt:

A. atenolol
B. pindolol
C. propranolol
D. labetalol
E. metoprolol
(pag. 262)
F1522088. Blocantele canalelor de calciu au următoarele efecte la nivelul inimii:

A. acţiune inotrop negativă
B. acţiune cronotrop negativă
C. acţiune dromotrop pozitivă
D. acţiune inotrop pozitivă
E. efect antiaritmic
(pag. 269)
F1522089. Care dintre următorii compuşi sunt antihipertensive alfa-1 adrenolitice?

A. prazosin
B. metorpolol
C. doxazosin
D. atenolol
E. terazosin
(pag. 32)
F1522090. Hidralazina are următoarele efecte:

A. bradicardie
B. creşte secreţia de renină
C. vasodilataţie arteriolară
D. creşte rezistenţa vasculară periferică
E. scade colesterolemia
(pag. 265)
F1622091. Au efect antagonist faţă de medicaţia antihipertensivă:

A. Antidepresivele triciclice
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
C. Diureticele
D. Neurolepticele
E. Corticosteroizii
(pag. 261)
F1622092. Care dintre următoarele afirmaţii privind medicaţia antihipertensivă la bolnavii reumatici
este adevărată?
A. Antiinflamatoarele nesteroidiene şi steroidiene produc retenţie hidrosalină, de aceea la medicaţia
antihipertensivă se asociază un diuretic
B. La bolnavii trataţi cu săruri de aur sau penicilamină se contraindică inhibitorii enzimei de conversie
C. Antiinflamatoarele nesteroidiene antagonizează efectele alfa-1-adrenoliticelor
D. Corticosteroizii potenţează efectul antihipertensivelor datorită acţiunii adiacente mineral-corticoide
E. Se încearcă, în limita posibilului, evitarea tratamentului cu AINS sau glucocorticoizi şi asocierea unui
tratament antireumatismal nefarmacologic (fizioterapie)
(pag. 259)
F1622093. Care dintre următoarele medicamente trebuie evitat la bolnavii hipertensivi cu stări
depresive?
A. Alfa-metildopa
B. Prazosin
C. Reserpina
D. ß-adrenolitice
E. Diuretice tiazidice
(pag. 259)
F1622094. La hipertensivii cu dislipidemii se evită următoarele clase de medicamente antihipertensive:

A. ß-adrenolitice
B. Diuretice tiazidice
C. Alfa-1-blocante selective
D. Alfa-metildopa
E. Blocantele canalelor de calciu
(pag. 259)
F1622095. Produc efect rebound la oprirea bruscă a tratamentului antihipertensiv:

A. Alfa-1-adrenolitice
B. ß-adrenolitice
C. Clonidina
D. Vasodilatatoarele musculotrope
E. Diureticele
(pag. 260-261)
F1622096. Sunt agonişti adrenergici alfa-2-presinaptici şi imidazolinici I-1 presinaptici:

A. Guanfacina
B. Guanetidina
C. Rilmenidina
D. Ritodrina
E. Guanabenz
(pag. 261)
F1622097. Sunt asocieri de medicamente nerecomandate:

A. ß-adrenolitice + vasodilatatoare musculotrope
B. Simpatolitice + diuretice
C. ß-adrenolitice + clonidină
D. Verapamil + ß-adrenolitice
E. Diuretice + vasodilatatoare musculotrope
(pag. 260)
F1622098. Sunt mecanisme farmacodinamice care pot conduce la scăderea tensiunii arteriale:
A. Stimularea receptorilor alfa-2 presinaptici
B. Blocarea receptorilor alfa-adrenergici
C. Blocarea receptorilor ß-adrenergici
D. Stimularea receptorilor AT-1 ai angiotensinei II
E. Blocarea receptorilor nicotinici prin ganglioplegice
(pag. 256-257)
F1622099. Sunt medicamente contraindicate în hipertensiunea arterială cu insuficienţă cardiacă, cu

excepţia:
A. Deivaţilor de benzotiazepină
B. Derivaţilor de difenilalchilamină
C. Derivaţilor de 1,4-dihidropiridină
D. ß-blocantelor
E. Inhibitorilor enzimei de converssie
(pag. 268, 227, 2275)
F2122100. Reserpina este contraindicata in hipertensiunea arteriala asociata cu:

A. tahicardie sinusala
B. depresie
C. astm bronsic
D. constipatie
E. ulcer gastric sau duodenal
(pag. 44)
F2122101. Notati medicamentele antihipertensive care produc efect rebound la intreruperea brusca a
tratamentului:
A. reserpina
C. clonidina
D. prazosin
E. propranolol
(pag. 38, 48, 260-261)
F2122102. Mecanismele actiunii antihipertensive ale propranololului, sunt:

A. creste secretia de renina
B. stimuleaza receptorii beta adrenergici presinaptici
C. blocheaza receptorii adrenergici beta-1 postsinaptici
D. are efecte beta adrenolitice centrale
E. diminua efectele stimulante cardiace ale adrenalinei
(pag. 37)
F2122103. Precizati medicamentele antihipertensive evitate la pacienti cu fenomene depresive:

A. propranolol
B. reserpina
C. doxazosin
D. dihidralazina
E. metildopa
(pag. 259)
F2122104. Intoxicatia acuta cu beta adrenolitice se trateaza pe cale intravenoasa, cu:

A. atropina
B. izoprenalina
C. glucagon
D. aminofilina
E. fenobarbital
(pag. 40)
F2122105. Clonidina este indicata in:

A. sindrom de abstinenta la morfina
B. glaucom primar cronic
C. hipertensiune arteriala, forme severe
D. hipertensiune arteriala, forme usoare si moderate
E. supradozare acuta cu morfina
(pag. 48, 262)
F2122106. Particularitatile farmacologice ale dihidralazinei, sunt:

A. variabilitate interindividuala anormala de biotransformare
B. hipocolesterolemie
C. produce tahicardie reflexa
D. biodisponibilitate orala rapida si completa
E. induce aparitia de colagenoze cu manifestare de lupus eritematos diseminat
(pag. 264-265)
F2122107. Reactiile adverse produse de inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei, sunt:

A. obstructie nazala
B. tuse uscata
C. hipokaliemie
D. eruptii cutanate
E. edem angioneurotic
(pag. 274-275)
F2122108. Notati afirmatiile corecte pentru inhibitoarele enzimei de conversie:
A. absorbtia formelor prodrog este scazuta in prezenta alimentelor

B. dezesterificarea hepatica a prodrogurilor duce la formarea substantei active ca antihipertensiv
C. compusii activi ca atare nu au absorbtie influentata de prezenta alimentelor
D. au efect cardio-protector
E. la aplicarea unei farmacografii corecte, reactiile adverse au frecventa redusa
(pag. 273-274)
F2122109. Precizati mecanismul de actiune al nifedipinei in hipertensiunea arteriala:

A. bradicardie
B. scade rezistenta vasculara periferica
C. scade debitul cardiac
D. blocant al canalelor de calciu
E. blocant al canalelor de sodiu
(pag. 269-271)
F2122110. Precizati mecanismul de actiune al captoprilului:

A. interfera cu sistemul renina-angiotensina
B. inhiba specific enzima de conversie a angiotensinei I
C. inhiba formarea angiotensinei II
D. inhiba degradarea bradikininei
E. creste secretia de aldosteron
(pag. 273)
F2122111. Notati antihipertensivele ce scad secretia de renina:

A. propranolol
B. clonidina
C. reserpina
D. dihidralazina
E. alfa-metil dopa
(pag. 37, 43, 48, 265)
F2122112. Precizati mecanismele efectului diureticelor in hipertensiunea arteriala:

A. actiunea diuretica
B. scaderea volemiei
C. actiunea saluretica
D. cresterea Na+ in muschii netezi vasculari
E. antagonizarea retentiei hidrosaline reactive indusa de antihipertensive
(pag. 277)
F2122113. Precizati medicamentele ce trebuie evitate in hipertensiunea arteriala, la un diabetic:

A. enalapril
C. nifedipina
D. propranolol
E. dihidralazina
(pag. 262, 302)
F2122114. Indicatiile clonidinei sunt:

A. hipertensiune arteriala, forme usoare si moderate
B. hipertensiune arteriala, forme moderate si severe
C. glaucom primar cronic
D. intoxicatie acuta cu morfina
E. sindrom de abstinenta la morfina

(pag. 48, 262)
F2122115. Moxonidina are urmatoarele avantaje, comparativ cu clonidina:

A. biodisponibilitate per os, mai mare
B. agonist selectiv al receptorilor imidazolici I-1
C. agonist selectiv alfa-2 presinaptic
D. absenta efectului sedativ si somnolentei
E. indicat la conducatorii auto
(pag. 47-49, 256)
F2122116. Notati afirmatiile corecte pentru inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei:

A. compusii activi au absorbtie per os neinfluentata de alimente
B. formele prodrog au absorbtie per os diminuata in prezenta alimentelor
C. dezesterificarea hepatica bioactiveaza prodrogurile
D. efect cardio-protector
E. reactii adverse cu frecventa mica, la o farmacografie corecta
(pag. 273-274)
F2122117. Reactiile adverse semnalate la inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei:

A. hipotensiune arteriala ortostatica, fara importanta, la prima doza
B. tuse uscata si obstructie nazala
C. eruptii cutanate si edem angioneurotic
D. tulburari de gust
E. hipokaliemie
(pag. 274-275)
F2122118. Precizati mecanismul de actiune al propranololului in hipertensiunea arteriala:

A. blocheaza receptorii beta1- adrenergici postsinaptici
B. diminua efectele inotrop si cronotrop pozitive ale adrenalinei
C. creste secretia de renina
D. blocheaza adrenoreceptorii beta - 2 presinaptici
E. are efecte beta-adrenolitice centrale
(pag. 37)
F2222119. Care afirmatii sunt adevarate:

A. antihipertensivele de prima alegere la batrani sunt diureticele
B. furosemidul se contraindica in urgentele hipertensive
C. beta-blocantele neselective se folosesc ca antihipertensive la astmatici
D. prazosinul se prefera la hipertensivii cu dislipidemii
E. tiazidele sunt de ales la hipertensivii diabetici
(pag. 132-150)
F2222120. Enalaprilul:
A. este activ ca atare
B. este un inhibitor direct al enzimei de conversie a angiotensinogenului in angiotensina I
C. inhiba secretia de aldosteron
D. produce vasodilatatie
E. se administreaza 1-2 ori/zi
(pag. 132-150)
F2222121. Nifedipinul:
A. nu se absoarbe sublingual
B. este un blocant al canalelor de sodiu
C. se indica in hipertensiunea arteriala
D. in conditii terapeutice deprima semnificativ functiile miocardului
E. are efect antianginos
(pag. 132-150)
F2222122. Care antihipertensive actioneaza musculotrop:

A. atenolol
B. hidralazina
C. papaverina
D. enalaprilul
E. prazosinul
(pag. 132-150)
F2222123. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la blocantele canalelor de calciu sunt adevarate:
A. 1-4 dihidropiridinele sunt blocante selective ale canalelor de calciu
B. nifedipina are actiune predominant cardiaca
C. blocantele canalelor de calciu nu se indica in cardiopatia ischemica
D. blocantele canalelor de calciu se indica in toate etapele de tratament ale hipertensiunii arteriale
E. diltiazemul are o actiune predominant antihipertensiva
(pag. 132-150)
F2222124. Beta-adrenoliticele:
A. se indica ca monoterapie initiala in hipertensiune arteriala usoara
B. se indica in tulburari circulatorii periferice
C. sunt de electie la hipertensivii cu astm bronsic
D. se prefera in hipertensiunea arteriala insotita de tahiaritmii, hipertiroidism
E. sunt contraindicate in hipertensiunea arteriala cu debit cardiac crescut
(pag. 132-150)
F2222125. Prazosinul:
A. se poate indica in toate formele clinice de hipertensiune arteriala
B. se prefera la hipertensivii cu dislipidemii
C. este contraindicat la bolnavii cu diabet sau guta
D. tratamentul se incepe cu doze mari care se scad treptat
E. produce fenomenul primei doze
(pag. 132-150)
F2222126. Nifedipina:
A. produce arteriolodilatatie cu scaderea tensiunii arteriale
B. prezinta actiune inotrop negativa puternica
C. este coronarodilatator
D. este de electie in hipertensiunea asociata cu boala coronariana
E. se contraindica in hipertensiunea indusa de sarcina
(pag. 132-150)
F2222127. Inhibitorii enzimei de conversie:

A. previn hipertrofia ventriculului stang
B. contracta arteriolele glomerulare
C. sunt antihipertensive eficiente atat in monoterapie, cat si in asociere cu diureticele
D. pot produce tuse uscata datorita excesului de bradikinina
E. traverseaza usor bariera hemato-encefalica

(pag. 132-150)
A. este un derivat de L-prolina
B. are o biodisponibilitate slaba pe nemancate
C. prezinta reactii adverse mai reduse decat alti reprezentanti ai aceleiasi clase
D. se indica in hipertensiunea arteriala usoara si moderata
E. se contraindica asocierea cu diuretice antialdosteronice
(pag. 132-150)
F2222129. Care dintre urmatoarele clase de substante medicamentoase produc scaderea valorilor
tensiunii arteriale ?
A. Inhibitoare ale sistemului nervos simpatic
B. Inhibitoare ale sistemului nervos parasimpatic
C. Vasodilatatoare
D. Substante care interfera cu sistemul renina-angiotensina-aldosteron
E. Diuretice
(pag. 256)
F2222130. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt antihipertensive centrale ?

A. Nifedipina
B. Perindopril
C. Clonidina
D. Moxonidina
E. Propranolol
(pag. 256)
F2222131. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase au actiune antihipertensiva prin

blocarea canalelor de calciu ?
A. Nifedipina
B. Amlodipima
C. Captopril
D. Clortalidon
E. Diltiazem
(pag. 257)
F2222132. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase au actiune antihipertensiva interferand

cu sistemul renina-angiotensina ?
A. Hidralazina
B. Minoxidil
C. Trandolapril
D. Lisinopril
E. Ketanserin
(pag. 257)
F2222133. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase antihipertensive sunt antagonisti ai

receptorilor AT-1 ai angiotensinei II
A. Ramipril
B. Valsartan
C. Irbesartan
D. Perindopril
E. Trandolapril
(pag. 257)
F2222134. Clonidina:
A. Este un agonist al receptorilor adrenergici alfa 2 presinaptici si imidazolinici presinaptici
B. Este un neurosimpatolitic
C. Este utila in toate formele de hipertensiune arteriala, in monoterapie sau asociere
D. Este contraindicata la pacientii hipertensivi cu glaucom
E. Este conditionata in preparatul Haemiton comprimate
(pag. 261-262)
F2222135. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nitroprusiatul de sodiu sunt corecte ?
A. Este indicat in urgentele hipertensive
B. Are durata foarte scurta de actiune
C. Are durata lunga de actiune
D. Poate fi administrat oral si paremteral
E. Se administreaza numai parenteral si este conditionat sub forma de pulbere injectabila in preparatul Nipride
(pag. 266)
F2222136. Nifedipina:
A. Este un derivat dihidropiridinic
B. Este un blocant al canalelor de calciu
C. Este un neurosimpatolitic
D. Este un antihipertensiv
E. Este un antianginos
(pag. 271-272)
F2222137. Care dintre afirmatiile referitoare la Captopril sunt corecte ?

A. Este un derivat de prolina
B. Este un prodrug, necesita activare prin biotransformare hepatica
C. Este indicat in hipertensiunea arteriala
D. Se prefera la bolnavii cu hipertensiune arteriala asociata cu diabet,insuficienta vasculara periferica
E. Nu se asociaza cu alte antihipertensive sau diuretice
(pag. 275-276)
F2222138. Enalaprilul:
A. Este un prodrug, forma de etilester, care este deesterificat in ficat rezultand forma activa
B. Este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei
C. Este un antagonist al receptorilor AT-1 ai angiotensinei
D. Are durata de actiune mai scurta comparativ cu captoprilul
E. Are durata de actiune mai lunga comparativ cu captoprilul
(pag. 273-274)
F2222139. Beta adrenoliticele sunt indicate in:

A. Hipertensiune usoara, este de electie la tineri.
B. Bradicardie severa.
C. Insuficienta cardiaca.
D. Cardiopatie ischemica asociata cu hipertensiune arteriala.
E. Hipertiroidism insotit de hipertensiune arteriala.
(pag. 262)
F2222140. Care dintre urmatoarele substante fac parte din grupa medicamentelor beta adrenoliticelor?
A. Propranolol.
B. Digoxin
C. Reserpina
D. Metoprolol
E. Labetalol
(pag. 262)
F2222141. Care dintre urmatoarele subsatnte sunt alfa adrenolitice?

A. Alfa metil dopa.
B. Prazosin
C. Terazosin
D. Guanfacina
E. Moxonidina
(pag. 263)
F2222142. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase actioneaza ca antihipertensive prin

blocarea canalelor ionice de calciu dependente de voltaj?
A. Enalapril
B. Verapamil
C. Diltiazem
D. Amlodipina
E. Clonidina
(pag. 269)
F2222143. Antagonistii calcici utilizati ca antihipertensive se pot incadra in urmatoarele clase

structurale:
A. Derivati de fenotiazina.
B. Derivati de benzodiazepina.
C. Derivati de benzotiazepina.
D. Derivati de dihidropiridine.
E. Derivati de fenilalchilamine.
(pag. 269)
F2222144. Care dintre urmatoarele substante actioneaza prin inhibarea enzimei de conversie a
angiotensinei?
A. Captopril
B. Lisinopril
C. Bepridil
D. Amilorid
E. Piritinol
(pag. 275-276)
F2222145. Care dintre urmatoarele substante sunt antagonisti ai angiotensinei II, la nivelul receptorilor
AT-1?
A. Telmisartan
B. Perindopril
C. Qunapril
D. Losartan
E. Enalapril
(pag. 272)
F2222146. Blocantele canalelor de calciu sunt indicate in:

B. Bradicardie
C. Tahiaritmii
D. Bronhopneumonii
E. Cardiopatie ischemica
(pag. 270)
A. Este un derivat de prolina.
B. Este indicat in hipertensiune arteriala, forme usoare si moderate.
C. Poate fi asociat cu diuretice tiazidice si beta blocante.
D. Este indicat sa se administreze concomitent cu diuretice antialdosteronice.
E. Este conditionat in produsul Nefrix.
(pag. 275)
F2322148. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril?

A. este un pro-drug;
B. inhiba acumularea de bradikinina;
C. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei;
D. produce tuse ca efect advers;
E. este un hipotensiv.
(pag. 254-277)
F2322149. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida?

A. are efect saluretic;
B. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri;
C. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici;
D. scade sodiul din muschii netezi vasculari;
E. creste volemia.
(pag. 254-277)
F2322150. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina?

A. are efect antihipertensiv;
B. nu se administreaza sublingual;
C. este antianginos;
D. produce cefalee ca efect advers;
E. nu se administreaza in urgente hipertensive.
(pag. 254-277)

A. este cardioselectiv;
B. diminua debitul cardiac;
C. se recomanda la hipertensivi tineri;
D. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic;
E. este beta-blocant.
(pag. 254-277)
F2322152. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol?

A. este neurosimpatolitic;
B. este beta-blocant;
C. actioneaza predominant pe receptorii beta-1;
D. actioneaza predominant pe receptorii beta-2;
E. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala.
(pag. 254-277)
A. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N;
B. inhiba influxul de calciu extracelular in celula;
C. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu;
D. blocheaza canalele de calciu lente, de tip L;
E. au efect antihipertensiv.
(pag. 254-277)
A. sunt antianginoase;
B. favorizeaza bronhoconstrictia;
C. provoaca tahicardie;
D. sunt antihipertensive;
E. scad motilitatea intestinala.
(pag. 254-277)
A. este un prodrug;
B. este un inhibitor al reninei;
C. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul;
D. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie, frecventa reactiilor adverse este mai mare pentru
Captopril;
E. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice, in tratamentul hipertensiunii arteriale.
(pag. 254-277)
F2322156. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu, care se utilizeaza:

A. ca antihipertensiv;
B. ca antiaritmic;
C. ca antianginos;
D. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala;
E. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala.
(pag. 254-277)
F2322157. Efectul de rebound, care apare ca reactie adversa a unui tratament indelungat cu doze mari
de antihipertensive:
A. se manifesta prin hipotensiune arteriala;
B. se manifesta prin hipertensiune arteriala, cu tahicardie, palpitatii, tremor, anxietate;
C. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv;
D. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor;
E. nu este produs de alfa1 adrenolitice.
(pag. 254-277)
F2322158. Alfa adrenoliticele (ex. Prazosinul) sunt antihipertensive:

A. prin efect vasodilatator;
B. prin scaderea secretiei de renina;
C. prin scaderea debitului cardiac;
D. care produc, la intreruparea tratamentului fenomenul rebound;
E. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic.
(pag. 254-277)
F2322159. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril:

A. este un antihipertensiv;
B. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II;

C. inhiba enzima de conversie a agiotensinei;
D. provoaca tuse;
E. stimuleaza degradarea bradikininei.
(pag. 254-277)
F2322160. Care din urmatorele medicamente au efecte benefice pe metabolismul lipidic, fiind de ales la
bolnavii hipertensivi cu dislipidemii:
A. doxazosin;
B. propranolol;
C. prazosin;
D. hidroclorotiazida;
E. alfa-metildopa.
(pag. 254-277)
F2322161. La hipertensivii cu dislipidemii se evita:

A. blocantele canalelor de calciu;
B. diureticele tiazide si de ansa;
C. alfa-adrenoliticele;
D. beta-adrenoliticele;
E. alfa-metildopa.
(pag. 254-277)
F2322162. Care sunt valorile normale ale tensiunii arteriale la adulti, pana la 60 ani:
A. TA max. (sistolica) = 100 mmHg + varsta (ani);
B. TA min. (diastolica) = 1/2 mmHg TA max. + 20;
C. limite (mmHg) TA max.=100 - 160;
D. TA min. (diastolica) = 1/2 mmHg TA max.;
E. limite (mmHg) TA min. = 60 - 90.
(pag. 254-277)
F2322163. Care dintre antihipertensive se pot administra la bolnavii hipertensivi cu astm bronsic?
A. nifedipin;
B. prazosin;
C. propranolol;
D. labetalol;
E. hidroclorotiazida.
(pag. 254-277)
F2522164. Principalele efecte produse la nivelul inimii de catre blocantele canalelor de calciu sunt:
A. actiune inotrop pozitiva
B. actiune inotrop negativa
C. actiune dromotrop negativa, exclusiv la nivelul nodului atrio- ventricular
D. scaderea postsarcinii
E. efect proaritmogen
(pag. 269)
F2522165. Antihipertensivele care interfereaza sistemul renina- angiotensina- aldosteron, pot actiona:
A. prin inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei I in angiotensina II
B. prin stimularea receptorilor AT-1
C. prin diminuarea retentiei hidrosaline
D. prin inhibarea inactivarii bradikininei
E. prin inhibarea sintezei de angiotensinogen

(pag. 273)
F2522166. Minipres:
A. este utilizat ca antidepresiv
B. ete utilizat ca antihipertensiv
C. este de electie in HTA insotita de dislipidemii
D. este inhibitor modern si selectiv al recaptarii serotoninei
E. manifesta sindromul primei doze
(pag. 263)
F2522167. In scopul potentarii efectului antihipertensiv sunt recomandate urmatoarele asocieri:

A. antihipertensiv- vasodilatatoare periferice sau centrale
B. antihipertensiv- tranchilizante
C. antihipertensiv- simpatomimetice
D. antihipertensiv- antidepresive triciclice
E. antihipertensiv- antiinflamatoare nesteroidiene
(pag. 261)
F2522168. In formele usoare de HTA (min. 90- 105) sunt indicate:

A. regim hiposodat
B. combaterea hipoglicemiei
C. combaterea hipercolesterolemiei
D. scadere ponderala
E. se instituie tratament cu antagonisti ai receptorilor AT-1
(pag. 257)
F2522169. Utilizarea beta- blocantelor ca antihipertensive se bazeaza pe urmatoarele actiuni:

A. cresterea debitului cardiac
B. reducerea necesitatii de oxigen a inimii, la effort
C. efect dromotrop negativ
D. antagonizarea efectelor stimulatoare cardiace ale adrenalinei
E. inhibarea secretiei de renina
(pag. 35)
F2522170. Sunt beta- blocante simpatomimetice si de tip chinidinic:

A. pindolol
B. acebutolol
C. alprenolol
D. oxprenolol
E. nadolol
(pag. 35)
F2522171. Beta- adrenoliticele sunt utilizate in cardiopatia ischemica, deoarece:

A. dilata venele coronare
B. reduc necesitatea de oxigen a inimii in effort
C. diminueaza munca inimii in effort
D. diminueaza forta de contractie
E. se preteaza pentru prevenirea crizelor de angina vasospastica
(pag. 37)
F2522172. Hidralazinele prezinta urmatoarele RA:
A. cefalee de tip migrenos datorita vasodilatatiei

B. tahicardie cu posibila accentuare a unei cardiopatii ischemice
C. colagenoze cu manifestare de poliartrita reumatoida sau lupus eritematos diseminat
D. polinevrite
E. leucopenie
(pag. 265)
F2622173. Acţiunea tranchilizantă se caracterizează prin:

A. Efecte vegetative marcate, de tip alfa-blocant şi anticolinergic
B. Reducerea stării de tensiune psihică
C. Diminuarea anxietăţii
D. Scăderea capacităţilor intelectuale
E. Scăderea funcţiilor senzoriale
(pag. 111)
F2622174. Anxioliticele produc următoarele efecte:

A. Relaxarea musculaturii striate
B. Tranchilizant minor
C. Antidelirant, halucinolitic
D. Creşterea tonusului miometric
E. Hipnoinductor
(pag. 111)
F2622175. Mecanismul de acţiune a benzodiazepinelor constă în:

A. Blocarea receptorilor purinergici centrali
B. Scăderea eliberării de aminoacizi excitatori (acid glutamic, acid aspartic)
C. Potenţarea neurotransmisiei GABA-ergice
D. Inhibarea recaptării adenozinei
E. Blocarea receptorilor cuplaţi cu canale ionice de tip 5-HT3 serotoninergici
(pag. 114)
F2622176. Sunt metaboliţi activi:

A. Diazepamul
B. Midazolamul
C. Nitrazepamul
D. Nordazepamul
E. Oxazepamul
(pag. 114)
F2622177. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?

A. Inhibitoarele enzimatice nu influenţează efectele benzodiazepinelor care se metabolizează prin oxidare
B. Au efecte teratogene dacă sunt administrate în primul trimestru de sarcină
C. Asocierea benzodiazepinelor este foarte utilă deoarece permite folosirea de doze mai mici, cu reducerea
efectelor adverse
D. Efectul miorelaxant al benzodiazepinelor este datorat influenţării transmisiei sinaptice la nivelul joncţiunii
neuro-musculare
E. Derivaţii de 3-hidroxi-1,4-benzodiazepină au tip de înjumătăţire scurt
(pag. 113, 116)
F2622178. Sunt medicamente anxiolitice nebenzodiazepinice:

A. Buspirona
B. Benzoctamina
C. Fenfluramina
D. Hidroxizina
E. Metilfenidatul
(pag. 112)
F2622179. Meprobamatul:
A. Are efecte inhiboare enzimatice marcate
B. Produce eliberarea de calciu la nivelul celulei musculare straite
C. Este contraindicat în miastenia gravis
D. Potenţează efectul deprimant central al alcoolului
E. Are efect miorelaxant intens
(pag. 116)
F2622180. Reacţiile adverse comune ale anxioliticelor sunt:

A. Agranulocitoza prin mecanism imun
B. Obişnuinţă şi dependenţă fizică, cu sindrom de abstinenţă redus
C. Tahicardia
D. Tulburări de cooordonare motorie
E. Somnolenţă
(pag. 112)
Tema nr. 20
Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene
F1220001. Acţiunea antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explică prin:
A. stimularea fosfolipazei A2
B. creşterea permeabilităţii şi scăderea rezistenţei capilare
C. stabilizarea lizozomilor
D. creşterea fagocitozei
E. creşterea migrării leucocitelor în focarul inflamator
(pag. 216-232 (vol.1))
F1220002. Care din urmatoarele antiinflamatoare nesteroidiene sunt derivati de acid propionic:
A. diclofenacul
B. aspirina
C. rofecoxibul
D. ketoprofenul
E. meloxicamul
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220003. Care din următoarele antiinflamatoare nesteroidiene sunt derivaţi de acid salicilic:
A. nimesulida
B. diflunisal
C. glaucină
D. diclofenacul
E. naproxenul
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220004. Care substanţe nu au proprietăţi antiinflamatoare:
A. prednisonul
B. indometacinul
C. triamcinolonul
D. ranitidina
E. ketoprofenul
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220005. Glucocorticoizii se contraindica in:
A. boli inflamatorii
B. manifestari alergice
C. osteoporoza
D. stari de soc
E. boli de autoagresiune
(pag. 216-232 (vol.1))
F1320006. Mecanismul de actiune al antiinflamatoarelor nesteroidieneconsta in, cu exceptia:
A. inhiba ciclooxigenaza-1 (COX1);
B. inhiba ciclooxigenaza-2 (COX2);
C. stimuleaza sinteza tromboxanilor;
D. inhiba formarea prostaglandinelor;
E. impiedica formarea radicalilor liberi.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320007. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru indometacina, cu exceptia:
A. este un antiinflamator nesteroidian;
B. inhiba COX1;
C. este antiagregant plachetar;
D. blocheaza specific COX2;
E. eficacitatea are caracter simptomatic.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320008. Urmatoarele efecte adverse sunt specifice corticosteroizilor, cu exceptia:
A. obezitate;
B. retentie hidro-electrolitica;
C. redeschiderea ulcerelor;
D. cataracta;
E. hipotiroidism.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320009. Urmatoarele efecte sunt specifice corticosteroizilor, cu exceptia?
A. hiperglicemiei;
B. hipercolesterolemiei;
C. eliminare crescuta de sodiu si apa;
D. stimuleaza SNC;
E. eliminare urinara crescuta a calciului.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320010. Urmatoarele indicatii terapeutice sunt specifice glucocorticoizilor, cu exceptia:
A. insuficienta suprarenala;
B. antiinflamator in bolile reumatice;
C. antialergic;
D. osteoporoza;
E. hepatita.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1520011. AINS sunt utilizate în tratamentul următoarelor afecţiuni, cu excepţia:
A. poliartrită reumatoidă
B. ulcer gastroduodenal
C. artroze
D. spondilită ankilopoietică
E. criza de migrenă
(pag. 138)
F1520012. Care dintre următoarele efecte adverse nu caracterizează AINS?
A. hipokaliemie
B. hiperkaliemie
C. insuficienţă renală acută
D. cresc timpul de sângerare
E. iritaţie gastrointestinală
F1520013. Efectele adverse ale corticosteroizilor sunt următoarele, cu excepţia:
A. întârzierea creşterii copiilor
B. osteoporoză
C. psihoze de tip maniacal
D. corticodependenţa
E. hipotiroidism
(pag. 221, 222)
F1520014. Glucocorticoizii produc următoarele efecte farmacodinamice, cu excepţia:
A. efect antiinflamator
B. efect uricozuric
C. favorizează vindecarea plăgilor
D. hiperglicemie
E. cresc excreţia de azot
(pag. 217)
F1520015. Glucocorticoizii realizează efect antiinflamator prin următoarele mecanisme, cu
excepţia:
A. scăderea permeabilităţii şi creşterea rezistenţei capilare
B. stabilizarea lizozomilor
C. diminuarea edemului
D. stimularea fagocitozei şi migrării leucocitelor în focarul inflamator
E. inducerea sintezei de lipocortină
(pag. 219)
F1520016. Următoarele afirmaţii despre piroxicam sunt adevărate, cu excepţia:
A. este antiinflamator şi analgezic
B. stimulează sinteza de PG şi migrarea leucocitelor în focarul inflamator
C. se absoarbe digestiv
D. produce efecte adverse gastrointestinale
E. se administrează în poliartrita reumatoidă
(pag. 151, 152)
F1620017. Contraindicaţiile glucocorticoizilor sunt :
A. Colagenoze
B. Hemopatii maligne
C. Nefroze
D. Hipertensiune arterială
E. Boala serului
(pag. 223)
F1620018. Dexametazona :
A. Are efect antiinflamator de 30 de ori mai intens decât hidrocortizonul
B. Poate produce accidente anafilactice grave
C. Este contraindicat la bolnavii cu tendinţă la edeme
D. Are durată de acţiune intermediară (12-36 de ore)
E. Produce diabet steroidic mai rar decât ceilaţi corticosteroizi
(pag. 230)
F1620019. Glucocorticoizii produc :
A. Hipoglicemie
B. Hiperglicemie
C. Favorizează anabolismul protidic
D. Scad acizii graşi liberi în sângele periferic
E. Scad secreţia gastrică
(pag. 217)
F1620020. Prednisolonul :
A. Are efecte apropiate de prednison, fiind folosit şi local
B. Nu are efecte locale
C. Are durată de acţiune scurtă (sub 12 ore)
D. Are un efect antiinflamator de 30 de ori mai intens decât hidrocortizonul
E. Produce miopatie steroidiană mai frecvent decât alţi corticosteroizi
(pag. 228)
F1620021. Prednisonul :
A. Se administrează oral şi local
B. Nu reţine deloc sodiul în organism
C. Este antiinflamator de 10 ori mai activ decât hidrocortizonul
D. Este antiiflamator de 5 ori mai activ decât hidrocortizonul
E. Are durată de acţiune lungă (peste 48 de ore)
(pag. 228)
F1620022. Triamcinolonul :
A. Nu are efect local
B. Are un efect slab de retenţie a sodiului şi apei
C. Este contraindicat în colagenoze
D. Produce diabet steroidic mai mult decât alţi corticosteroizi
E. Este contraindicat în reumatism articular acut
(pag. 229)
F2120023. Nu reprezinta reactie adversa a AINS:
A. reactii alergice
B. retentie hidrosalina
C. catabolism proteic
D. gastrita hemoragica
E. bronhoconstrictie
(pag. 139)
F2120024. Ibuprofenul nu are efect:
A. analgezic
B. antispastic
C. antiagregant
D. iritant gastric
E. antireumatic
(pag. 144)
F2120025. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) au urmatoarele efecte, cu o exceptie:
A. antireumatic
B. analgezic
C. antipiretic
D. efect lent, de lunga durata
E. efect imediat
F2120026. Ibuprofen are urmatoarele efecte, cu o exceptie:
A. analgezic
B. antiinflamator
C. antireumatic
D. antispastic
E. ulcerigen
(pag. 144)
F2120027. Intre reactiile adverse ale antiinflamatoarelor AINS nu figureaza:
A. ulcer gastroduodenal
B. gastrita hemoragica
C. efecte alergice
D. catabolism proteic
E. retentie hidro-salina
(pag. 136-137)
F2120028. Piroxicamul nu are efect:
A. antispastic
B. analgesic
C. antiinflamator
D. uricozuric
E. inhibitor al sintezei de anion superoxid
(pag. 151-152)
F2120029. Fenilbutazona are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
A. efect antiinflamator intens
B. inhiba neselectiv sinteza de prostaglandine
C. procent de legare mic de proteinele plasmatice
D. efect advers proulcerigen
E. retentie hidrosalina si contraindicatie in hipertensiunea arteriala
(pag. 147-149)
F2220030. Care dintre urmatorii compusi este substanta activa din produsul Diprophos?
A. Prednison
B. Triamcinolon
C. Dexametazon
D. Hidrocortizon
E. Betametazon
(pag. 230)
F2320031. Urmatoarele efecte sunt specifice corticosteroizilor, cu exceptia?
A. hiperglicemiei;
B. hipercolesterolemiei;
C. eliminare crescuta de sodiu si apa;
D. stimuleaza SNC;
E. eliminare urinara crescuta a calciului.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320032. Urmatoarele indicatii terapeutice sunt specifice glucocorticoizilor, cu exceptia:
B. antiinflamator in bolile reumatice;
C. antialergic;
D. osteoporoza;
E. hepatita.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320033. Urmatoarele efecte adverse sunt specifice corticosteroizilor, cu exceptia:
A. obezitate;
B. retentie hidro-electrolitica;
C. retentie hidro-electrolitica;
D. cataracta;
E. hipotiroidism.
(pag. 133 - 161, vol. 2.)
F2320034. Mecanismul de actiune al antiinflamatoarelor nesteroidiene consta in, cu exceptia:
A. inhiba ciclooxigenaza-1 (COX1);
B. inhiba ciclooxigenaza-2 (COX2);
C. stimuleaza sinteza tromboxanilor;
D. inhiba formarea prostaglandinelor;
E. impiedica formarea radicalilor liberi.
(pag. 133 - 161, vol. 2.)
F2320035. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru indometacina, cu exceptia:
A. este un antiinflamator nesteroidian;
B. inhiba COX1;
C. este antiagregant plachetar;
D. blocheaza specific COX2;
E. eficacitatea are caracter simptomatic.
(pag. 133 - 161, vol. 2.)
F2520036. Urmatoarele efecte apartin glucocorticoizilor, cu exceptia:
A. hiperglicemie
B. diminuarea uricemiei
C. favorizarea catabolismului proteic
D. depunerea de lipide in zone de electie (fata, ceafa, spate)
E. bilant azotat pozitiv
(pag. 217, vol. 1)
F2520037. Urmatoarele efecte apartin glucocorticoizilor, cu exceptia:
A. antialergice
B. antiinflamatoare
C. imunostimulatoare
D. nu impiedica reactia antigen- anticorp
E. hipercolesterolemie
(pag. 219, vol. 1)
F2520038. Glucocorticoizii sunt contraindicati in:
A. hipertensiune arteriala
B. insuficienta suprarenala acuta si cronica
C. colagenoze
D. manifestari alergice
E. astm bronsic
F2520039. Actiunea antiinflamatoare a glucocorticoizilor e explica prin:
A. inhibarea ciclooxigenazei
B. stimularea sintezei de prostaglandine cu rol antiinflamator
C. inducerea formarii de lipocortina
D. stimularea fosfolipazei A2
E. inhibarea 5- lipooxigenazei
(pag. 219, vol. 1)
F2520040. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la acidul acetilsalicilic este falsa ?
A. este antiagregant plachetar
B. este antiinflamator nesteroidian
C. inhiba COX- 1
D. inhiba specific COX- 2
E. este utilizat in tratamentul artritei reumatoide
(pag. 137-138 vol.2)
F2520041. Antiinflamatoarele FAARD sunt urmatoarele:
A. penicilamina
B. salazosulfapiridina
C. derivati tiolici
D. derivati de pirazolona
E. derivati de imidazol
(pag. 135- 136, vol. 2)
F2620042. Sunt antidepresive inhibitoare selective ale recaptării noradrenalinei:
A. Fenelzina
B. Fluvoxamina
C. Desipramina
D. Doxepina
E. Tranilcipromina
(pag. 146)
F2620043. Blochează receptorii alfa-2-presinaptici, acţionând ca antidepresive la nivelul
angrenajelor
sinaptice adreno-serotoninergice:
A. Doxepina
B. Tranilcipromina
C. Fenelzina
D. Mirtazepina
E. Paroxetina
(pag. 146)
F2620044. Care dintre afirmaţiile următoare este falsă?
A. În depresia anxioasă andidepresivele se pot asocia cu benzodiazepine
B. La vârstnici, antidepresivele triciclice produc frecvent efecte anticolinergice
C. Antidepresivele scad efectul presor al catecolaminelor
D. IMAO neselective provoacă reacţii hipertensive la pacienţii care consumă alimente bogate în tiramină
E. Antidepresivele diminuă efectul medicaţiei antiepileptice, prin scăderea pragului convulsivant
(pag. 148-149)
F2620045. Acţionează prin inhibarea selectivă şi reversibilă a izoformei MAO de tip A:
A. Tranilcipromina
B. Entacapona
C. Iproniazida
D. Selegilina
E. Moclobemida
(pag. 146)
F2620046. Efectele adverse ale litiului sunt antagonizate de:
A. Diuretice saluretice
B. Dieta hiperproteică
C. Dieta hiposodată
D. Spironolactonă
E. Antiacide de tip bicarbonat de sodiu
(pag. 151)
F2620047. Sunt neuroleptice cu structură benzamidică:
A. Flupentixol
B. Fluspirilen
C. Olanzapina
D. Sulpirid
E. Clotiapina
(pag. 127)
F1220048. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati:
A. analgezice-antipiretice
B. antiinflamatoare
C. antihipertensive
D. antiulceroase
E. antiagregante plachetare
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220049. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce:
A. epigastralgii
B. nevralgii
C. retentie hidrosalina
D. scaderea timpului de sangerare
E. bronhodilatatie
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220050. Diclofenacul:
A. intră în preparatul Voltaren
B. are proprietăţi analgezice
C. se contraindică în afecţiuni articulare degenerative
D. se utilizează în tratamentul astmului bronşic la cei sensibilizaţi la aspirină
E. diminuă sinteza de prostaglandine
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220051. Glucocorticoizii au proprietati:
A. antiinflamatoare
B. analgezice
C. antialergice
D. imunostimulatoare
E. diuretice
(pag. 216-232 (vol.1))
F1220052. Glucocorticoizii:
A. produc hipoglicemie
B. favorizeaza catabolismul proteic
C. produc hipercolesterolemie
D. stimuleaza SNC
E. pot retine sodiul si apa in organism
(pag. 216-232 (vol.1))
A. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism
B. grabesc vindecarea plagilor
C. produc hipercoagulabilitate
D. pot produce glaucom si cataracta
E. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi
(pag. 216-232 (vol.1))
A. in asociere cu furosemidul cresc eliminarea de potasiu
B. in asociere cu antiacidele se absorb mai bine
C. in asociere cu anticoagulantele scad efectul acestora din urma
D. in asociere cu digitalicele pot creste efectul cardiotoxic al celor din urma
E. in asociere cu hipoglicemiantele scad efectul acestora din urma
(pag. 216-232 (vol.1))
F1220055. In ce priveste actiunea lor antiinflamatoare, glucocorticoizii:
A. stimuleaza ciclooxigenaza prin intermediul lipocortinei
B. cresc cantitatea de prostaglandine
C. cresc migrarea leucocitelor in focarul inflamator
D. stabilizeaza lizozomii
E. inhiba atat reactiile exudative, cat si pe cele proliferative din procesul inflamator
(pag. 216-232 (vol.1))
F1220056. Piroxicamul:
A. are proprietati analgezice
B. are proprietati antiinflamatoare
C. are durata scurta de actiune
D. poate da reactii adverse gastro-intestinale
E. nu se administreaza cutanat
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220057. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru
aplicare
cutanata:
A. aspirina
B. diclofenacul
C. acidul niflumic
D. fenilbutazona
E. indometacinul
F1320058. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi?
A. sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala;
B. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala;
C. secretia este maxima intre orele 6 - 8 am;
D. secretia este maxima inainte de ora 24;
E. nu sunt stocati in glanda.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320059. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam?
A. antiinflamator steroidian;
B. analgezic;
C. antipiretic;
D. antireumatic;
E. antigutos in criza.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320060. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul actiunii
antiinflamatoare a
corticosteroizilor?
A. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa;
B. induc formarea de lipocortina;
C. inhiba fosfolipaza A2;
D. favorizeaza formarea prostaglandinelor;
E. favorizeaza formarea leucotrienelor.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320061. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene?
A. ulcer gastro-duodenal;
B. criza de astm;
C. nefrita interstitiala,
D. bradicardie;
E. hipotensiune ortostatica.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320062. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene?
A. diclofenac;
B. indometacin;
C. prednison;
D. triamcinolon;
E. piroxicam.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320063. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene?
A. actiunea antiinflamatoare;
B. actiunea analgezica;
C. actiunea antipiretica;
D. actiunea antireumatismala;
E. actiunea antiastmatica.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320064. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene?
A. criza de migrena;
B. afectiuni articulare inflamatorii (ex.: poliartrita reumatoida);
C. ulcer gastro-duodenal;
D. afectiuni articulare degenerative (artroze);
E. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex.: periartrita scapulo-humerala).
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320065. Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator?
A. arterioloconstrictie;
B. cresterea permeabilitatii capilare;
C. acidoza locala;
D. aparitia radicalilor liberi ai oxigenului;
E. migrarea leucocitelor.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320066. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii?
B. diabet zaharat;
C. boli reumatismale articulare inflamatoriil;
D. hipertensiunea arteriala;
E. soc anafilactic.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320067. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explica prin:
A. inhibarea monoaminooxidazai;
B. inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina;
C. inhibarea lipoxigenazei;
D. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2;
E. inhibarea ciclooxigenazei.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1420068. Care dintre următoarele afecţiuni pot fi ameliorate prin administrarea
antiinflamatoarelor
nesteroidiene:
A. purpura trombocitopenică
B. spondilita anchilopoetică
C. bursite
D. miastenie Gravis
E. criza de migrenă
(pag. 138-139)
F1420069. Fenilbutazona accentuează efectele:
A. diureticelor saluretice
B. hipoglicemiantelor orale
C. anticoagulantelor cumarinice
D. captoprilului
E. salbutamolului
(pag. 149)
F1420070. Indometacina diminuă efectele:
A. antiparkinsonienelor
B. anticonvulsivantelor
C. anticoagulantelor cumarinice
D. antiacidelor gastrice
E. prazosinului
(pag. 143)
F1420071. Ketoprofenul are acţiune:
A. analgezică
B. antimigrenoasă
C. antipiretică
D. miorelaxantă
E. antiinflamatoare
(pag. 136-137)
F1420072. Ketoprofenul este indicat în:
A. gonartroză
B. criza de gută
C. nevralgia de trigemen
D. nevralgia cervico-brahială
E. tireotoxicoză
(pag. 145)
F1420073. La un bolnav care nu răspunde la tratamentul cu un antiinflamator nesteroidian se
controlează dacă:
A. dieta trebuie modificată
B. diagnosticul a fost corect
C. perioada de tratament a fost adecvată
D. bolnavul a urmat tratamentul
E. dozajul a fost corespunzător
(pag. 138)
F1420074. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la indometacin:
A. diminuă efectele anticoagulantelor cumarinice
B. este mai ulcerigen decât aspirina
C. la bolnavii cu gută, interferă cu substanţele uricozurice
D. este indicat în coxartroză
E. prezintă un efect analgezic slab
(pag. 142)
F1420075. Precizaţi afirmaţiile incorecte referitoare la diclofenac:
A. poate fi administrat gravidei, pe toată perioada sarcinii
B. se recomandă la pacienţii cu poliartrită reumatoidă
C. se fixează puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice
D. diminuă sinteza prostaglandinelor prin inhibiţia fosfolipazei A2
E. se administrează intrarectal, per os şi parenteral
(pag. 140-141)
F1420076. Printre acţiunile farmacodinamice ale AINS se numără:
A. inhibiţia travaliului prematur
B. închiderea ductului arteriolar la nou-născuţi
C. mioză
D. bronhoconstricţie
E. stimularea travaliului prematur
(pag. 136)
F1420077. Printre efectele adverse ale AINS se numără:
A. hiperkaliemia
B. epigastralgii
C. erupţii cutanate
D. hipokaliemia
E. fotosensibilizarea
(pag. 139)
F1520078. AINS derivaţi de acid propionic sunt:
A. indometacin
B. ibuprofen
C. ketoprofen
D. diclofenac
E. fenilbutazonă
(pag. 144)
F1520079. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii pentru corticosteroizi?
A. colagenoze
B. diabet zaharat
C. tulburări psihice
D. osteoporoză
E. insuficienţă suprarenală acută şi cronică
(pag. 223)
F1520080. Care dintre următorii compuşi sunt glucocorticoizi cu durată scurtă de acţiune?
A. dexametazona
B. hidrocortizon
C. cortizon
D. betametazona
E. prednison
(pag. 220)
F1520081. Care dintre următorii corticosteroizi au acţiune terapeutică lungă (peste 48 ore)?
A. dexametazon
B. cortizon
C. prednison
D. fluorocortolon
E. betametazon
(pag. 220)
F1520082. Care dintre următorii corticosteroizi prezintă foarte slab efect de retenţie a sodiului şi
apei?
A. cortizon
B. prednison
C. triamcinolon
D. dexametazon
E. betametazon
(pag. 229, 230)
F1520083. Fenilbutazona:
A. se absoarbe bine din tubul digestiv
B. se metabolizează în oxifenbutazonă
C. scade excreţia urinară a acidului uric
D. creşte excreţia urinară a acidului uric
E. nu produce retenţie hidrosalină
(pag. 147)
F1520084. Glucocorticoizii următori se administrează topic, cu excepţia:
A. triamcinolon
B. prednisolon
C. hidrocortizon
D. cortizon
E. prednison
(pag. 226, 227, 229)
F1520085. Mecanismul acţiunii antiinflamatoare pentru AINS cuprinde:
A. stimularea biosintezei prostaglandinelor
B. inhibiţia ciclooxigenazei
C. diminuarea biosintezei prostaglandinelor
D. scăderea migrării polimorfonuclearelor în focarul inflamator
E. stimularea eliberării enzimelor lizozomale din polimorfonucleare
(pag. 137)
F1520086. Tratamentul cu glucocorticoizi este indicat în:
A. stări infecţioase şi şoc
B. diabet zaharat
C. astmă bronşic
D. boli reumatismale articulare inflamatorii
E. hipertensiune arterială
(pag. 223)
F1620087. Antiiflamatoarele nesteroidiene :
A. Inhibă formarea de prostaglandine
B. Inhibă fosfolipaza A2
C. Inhibă sinteza de tromboxani
D. Sunt enzimoinductoare
E. Cresc formarea anionilor superoxid
(pag. 137)
F1620088. Clofezona:
A. Este un derivat de fenilbutazonă
B. Este o combinaţie de fenilbutazonă şi clorfenoxiacetamidă
C. Are efect mai intens decât fenilbutazona
D. Are efect mai slab decât fenilbutazona
E. Efectele adverse sunt mai puternice decât ale fenilbutazonei
(pag. 150)
F1620089. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt :
A. Efect ulcerigen
B. Hiperkaliemie
C. Hiperpirexie
D. Efect vasoconstrictor puternic
E. Hiperexcitabilitate nervoasă
(pag. 139)
F1620090. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt :
A. Hipercorticism
B. Creşterea VSH
C. Reacţii alergice
D. Agranulocitoză
E. Întârzierea creşterii
(pag. 221)
F1620091. Efectele adverse ale indometacinei :
A. Efect ulcerigen mai puternic decât aspirina
B. Nu are efect ulcerigen
C. Produce cefalee la doze mari
D. Nu produce cefalee la doze mari
E. Are efect diuretic
(pag. 142)
F1620092. Fenilbutazona :
A. Nu se absoarbe bine din tubul digestiv
B. Se absoarbe bine din tubul digestiv
C. Se leagă 98% de proteina plasmatică
D. Se leagă în proporţie de 25% de proteina plasmatică
E. Nu se metabolizează deloc în organism
(pag. 147)
F1620093. Ketoprofenul este un antiiflamator şi antipiretic :
A. Mai activ decât indometacinul
B. Mai puţin activ decât indometacinul
C. Nu are efect antiinflamator
D. Se utilizează în poliartrita reumatoidă
E. Are efect antispastic
(pag. 145)
F1620094. La nivelul sângelui glucocorticoizii produc :
A. Diminuarea limfocitelor sangvine
B. Eozinopenie
C. Eozinofilie
D. Leucopenie
E. Leucocitoză polimorfonucleară
(pag. 218)
F1620095. Naproxenul se administrează în doze de :
A. 50 mg/zi în tratamentul gutei
B. 300 mg/zi ca analgezic
C. 250 mg de 2 ori pe zi ca antiinflamator
D. 1 g /zi ca antiinflamator
E. 100 mg/zi în dismenoree
(pag. 146)
F2120096. Fenilbutazona poate creste efectul urmatoarelor substante asociate:
A. anticoagulante orale
B. antihipertensive
C. antidiabetice orale
D. fenitoina
E. diuretice saluretice
(pag. 149)
F2120097. Indometacinul este contraindicat in:
A. sarcina
B. alergii la salicilati
C. spondilita ankilopoetica
D. artrita gutoasa
E. colita ulceroasa
(pag. 143)
F2120098. Antireumaticele de baza, SAARD (slow acting antirheumatic drugs) au urmatoarele
caracteristici:
A. au efect antiinflamator
B. modifica evolutia procesului reumatic
C. efectul persista luni sau ani dupa oprirea terapiei
D. au actiune simptomatic-patogenica
E. efectul apare imediat dupa inceperea administrarii
(pag. 135)
F2120099. Sarurile de aur indicate in poliartrita reumatoida au urmatoarele proprietati:
A. se fixeaza pe proteinele plasmatice si in elementele figurate
B. se elimina exclusiv renal
C. au efect stimulator asupra sistemului reticuloendotelial
D. sunt foarte eficiente in stadiile avansate de boala
E. sunt contraindicate la cei cu lupus eritematos
(pag. 155-156)
A. este antiinflamator nesteroidian, derivat pirazolinic
B. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ
C. nu are efect analgezic
D. are efect uricozuric
E. este contraindicat la gravide
(pag. 151-152)
A. piroxicam are efect antiagregant
B. fenilbutazona se poate folosi in guta, deoarece are efect uricozuric
C. ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetica
D. ketoprofen este antipiretic mai activ decat indometacinul
E. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza
(pag. 140-152)
F2120102. Despre ibuprofen sunt corecte afirmatiile:
A. este un derivat de acid fenilacetic
B. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare
C. are si efect antiagregant
D. se elimina renal si biliar
E. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirina
(pag. 144)
F2120103. Piroxicamul are efect:
A. antiinflamator
B. antispastic
C. uricozuric
D. vasodilatator cerebral
E. inhibitor al secretiei de anion superoxid
(pag. 152)
F2120104. Pentru piroxicam, afirmatiile corecte sunt:
A. este antiinflamator nesteroidian
B. are efect uricozuric
C. este contraindicata administrarea in cazul unui ulcer digestiv in evolutie
D. se administreaza oral intr-o singura priza/zi
E. nu are efect analgezic
(pag. 151-152)
F2120105. Alegeti afirmatiile corecte pentru ibuprofen:
A. este indicat in spondilita ankilopoietica
B. are efect antiagregant plachetar
C. produce cel mai frecvent dintre AINS ulcer gastroduodenal
D. efectul antiinflamator este asemanator cu al acidului acetilsalicilic
E. nu este tolerat de bolnavi cu hipertensiune arteriala
(pag. 144)
A. diclofenac inhiba prostaglandinsintetaza
B. indometacin are efecte analgezic si antipiretic intense
C. fenilbutazona are actiune uricozurica
D. piroxicam are efect antiagregant plachetar
E. benorilat este un prodrog, ester al acidului acetilsalicilic cu paracetamol
(pag. 140-152)
F2120107. Precizati care din urmatoarele grupe sunt antiinflamatoare:
A. glucocorticoizi
B. acizi carboxilici
C. acizi enolici
D. saruri de aur
E. antimalarice de sinteza
(pag. 140-152)
F2120108. Precizati medicamentele antiinflamatoare:
A. acid mefenamic
B. sulindac
C. naproxen
D. penicilamina
E. saruri de aur
(pag. 135-136)
A. acid acetilsalicilic
B. diclofenac
C. indometacin
D. hidroxiclorochina
E. saruri de aur
(pag. 135-136)
A. ibuprofen
B. fenilbutazona
C. piroxicam
D. clorochina
E. saruri de aur
(pag. 135-136)
F2120111. Notati antiinflamatoarele:
A. saruri de aur
B. lonazolac
C. clorochina
D. ketoprofen
E. penicilamina
(pag. 135-136)
F2120112. Diclofenac are urmatoarele actiuni farmacodinamice:
A. antiinflamator
B. analgezic
C. antipiretic
D. antiagregant plachetar
E. antispastic
(pag. 140)
F2120113. Este contraindicata administrarea indometacinului in:
A. artrita gutoasa
B. colita ulceroasa
C. spondilita ankilopoetica
D. alergii la salicilati
E. ductus arteriosus la copii prematuri
(pag. 143)
F2220114. Care dintre urmatorii compusi sunt AINS derivati de acid propionic:
A. Ibuprofen
B. Ketoprofen
C. Fenilbutazona
D. Indometacin
E. Naproxen
(pag. 136)
F2220115. Care sunt calitatile unui bun AINS:
A. Efectul analgezic sa fie rapid si sa posede efect antiinflamator.
B. Sa se poata conditiona sub forma injectabila
C. Eficacitatea sa fie mentinuta la administrare indelungata
D. Modul de administrare sa fie comod.
E. Sa prezinte o buna toleranta.
(pag. 137)
F2220116. Diclofenacul:
A. Este acidul dicloranilinfenilacetic.
B. Se absoarbe bine dupa administrare orala.
C. Este conditionat sub forma de comprimate enterosolubile, supozitoare, fiole.
D. Nu este indicat in poliartrita reumatoida.
E. Este indicat in reumatism extraarticular
(pag. 141)
F2220117. Ketoprofen:
A. Este o pulbere cristalina alba, solubila in apa.
B. Se biotransforma prin hidroxilare si conjugare.
C. Este indicat in poliartrita reumatoida.
D. Are efect antipiretic.
E. Nu este necesara modificarea dozei la varstnici si in caz de insuficienta renala.
(pag. 145)
F2220118. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati:
A. analgezice-antipiretice
B. antiinflamatoare
C. antihipertensive
D. antiulceroase
E. antiagregante plachetare
(pag. 23-45)
F2220119. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce:
A. epigastralgii
B. nevralgii
C. retentie hidrosalina
D. scaderea timpului de sangerare
E. bronhodilatatie
(pag. 133-161, 216-232)
F2220120. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru
aplicare
cutanata:
A. aspirina
B. diclofenacul
C. acidul niflumic
D. fenilbutazona
E. indometacinul
(pag. 133-161, 216-232)
A. are proprietati analgezice
B. are proprietati antiinflamatoare
C. are durata scurta de actiune
D. poate da reactii adverse gastro-intestinale
E. nu se administreaza cutanat
(pag. 133-161, 216-232)
F2220122. Care din urmatoarele antiinflamatoare nesteroidiene sunt COX-2 selective:
A. diclofenacul
B. nimesulidul
C. rofecoxibul
D. ketoprofenul
E. meloxicamul
(pag. 133-161, 216-232)
A. produc hipoglicemie
B. favorizeaza catabolismul proteic
C. produc hipercolesterolemie
D. stimuleaza SNC
E. retin sodiu si apa in organism
(pag. 133-161, 216-232)
F2220124. Glucocorticoizii au proprietati:
A. antiinflamatoare
B. analgezice
C. antialergice
D. imunostimulatoare
E. diuretice
(pag. 133-161, 216-232)
F2220125. Glucocorticoizii se indica in:
A. boli inflamatorii
B. manifestari alergice
C. osteoporoza
D. stari de soc
E. boli de autoagresiune
(pag. 133-161, 216-232)
A. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism
B. grabesc vindecarea plagilor
C. produc hipercoagulabilitate
D. pot produce glaucom si cataracta
E. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi
(pag. 133-161, 216-232)
F2220127. Hidrocortizonul :
A. este un hormon natural
B. produce retentie hidrosalina
C. se administreaza numai pe cale sistemica
D. se indica in stari de soc
E. nu produce insuficienta functionala la oprirea brusca a unui tratament prelugit cu doze mari
(pag. 133-161, 216-232)
F2220128. Care dintre afirmatiile referitoare la antiinflamatoarele nesteroidiene sunt adevarate?
A. Produc efecte adverse gastro-intestinale.
B. Sunt recomandate bolnavilor astmatici.
C. Prelungesc timpul de sangerare.
D. Pot produce insuficienta renala.
E. Por produce tulburari sanguine.
(pag. 139, vol 2)
F2220129. Alegeti afirmatiile
corecte: Diclofenacul este:
A. Acid dicloro-anilino-fenil-acetic.
B. Acid difluoro-fenil-acetic.
C. Antiinflamator,analgezic si antipiretic.
D. Este lipsit de efecte secundare.
E. Este un antiinflamator de fond.
(pag. 140, vol. 2)
F2220130. Indometacinul:
A. Prezinta un efect intens antiinflamator si antireumatismal.
B. Se foloseste frecvent ca analgezic.
C. Inhiba sinteza prostaglandinelor si diapedeza polimorfonuclearelor.
D. Este mai putin ulcerogen decat aspirina.
E. Este indicat in guta acuta.
(pag. 142,143, vol. 2)
F2220131. Indometacinul este:
A. Un derivat heterociclic acetic.
B. Antiinflamator cu efect intens.
C. Conditionat sub forma de capsule si supozitoare.
D. Aplicat local ca unguent gel, spray.
E. Un AINS cu efecte farmacotoxice reduse.
(pag. 142, vol. 2)
F2220132. Care dintre afirmatiile referitoare la ibuprofen sunt adevarate?
A. Este derivat de acid propionic.
B. Nu prezinta proprietati antiinflamatoare.
C. Este antiinflamator asemanator cu aspirina.
D. Este antiagregant plachetar.
E. Produce mai frecvent reactii adverse digestive.
(pag. 144, vol.2)
F2220133. Care dintre compusii de mai jos sunt derivati de acid propionic?
A. Acid mefenamic.
B. Naproxen.
C. Ketoprofen.
D. Ibuprofen.
E. Sulindac.
(pag. 144,146, vol. 2)
F2220134. Care dintre compusii de mai jos sunt derivati ai acidului antranilic?
A. Acid mefenamic.
B. Acid flufenamic.
C. Acid meclofenamic.
D. Acid acetil salicilic.
E. Azapropazona.
(pag. 146, vol. 2)
A. Este un derivat de pirazolona.
B. Este derivat de imidazolina.
C. Se metabolizeaza in oxifenbutazona.
D. Are actiune analgezica si antipiretica mai intensa decat a aminofenazonei.
E. Are actiune antiinflamatoare intensa.
(pag. 147, vol. 2)
F2220136. Care dintre afirmatiile referitoare la piroxicam sunt corecte?
A. Este un derivat de benzotiazin-carboxamida.
B. Inhiba biosinteza prostaglandinelor.
C. Inhiba migrarea leucocitelor spre focarul inflamator.
D. Nu este uricozuric.
E. Nu se absoarbe dupa administrare orala.
(pag. 151-152, vol. 2)
F2220137. Penicilamina:
A. Este un derivat tiolic.
B. Este un antibiotic betalactamic.
C. Are capacitatea de a chelata cuprul.
D. Este utilizata in poliartrita reumatoida.
E. Nu prezinta efecte adverse la nivel hematologic.
(pag. 156,157, vol. 2)
F2220138. Ibuprofen:
A. Este substanta activa din produsul Paduden.
B. Este o pulbere alba, insolubila in apa, solubila in hidroxizi alcalini.
C. Are actiune antiagregant plachetara.
D. Este activ in spondilita ankilopoetica
E. Este contraindicata in polipi nazali.
(pag. 144)
F2220139. Hidrocortizonul:
A. Are efect antiinflamator, fiind considerat compus de referinta pentru corticosteroizi.
B. Este incompatibil in solutii cu amobarbital, atropina.
C. Nu este activ in aplicatii locale.
D. Circula in sange legat 90% de proteinele plasmatice.
E. Nu se absoarbe dupa administrare i.m.
(pag. 226-227)
F2220140. Prednison:
A. Se foloseste frecvent ca atare si rar sub forma de acetat si palmitat.
B. Se absoarbe bine digestiv
C. Are efect antiinflamator, este de 5 ori mai activ comparativ cu hidrocortizonul
D. Creste efectul digoxinei.
E. La nivel hepatic se oxideaza la prednisolon activ.
(pag. 227)
F2220141. care dintre afirmatii sunt corecte?
A. Metilprednisolon are efect minim asupra metabolismului proteic.
B. Metilprednisolon are actiune antiinflamatoare de 5 ori mai intensa fata de hidrocortizon.
C. Triamcinolon are efect slab de retentie a sodiului si a apei.
D. Triamcinolon produce miopatie steroidica mai frecvent comparativ cu alti corticoizi.
E. Triamcinolon are efect antiinflamator de 5 ori mai slab comparativ cu hidrocortizonul.
(pag. 229)
F2320142. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi?

A. sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala;
B. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala;
C. secretia este maxima intre orele 6 - 8 am;
D. secretia este maxima inainte de ora 24;
E. nu sunt stocati in glanda.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320143. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul actiunii
antiinflamatoare a
corticosteroizilor?
A. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa;
B. induc formarea de lipocortina;
C. inhiba fosfolipaza A2;
D. favorizeaza formarea prostaglandinelor;
E. favorizeaza formarea leucotrienelor.
(pag. 216 - 232, vol. 2; 133 - 161, vol. 2.)
F2320144. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene?
A. ulcer gastro-duodenal;
B. criza de astm;
C. nefrita interstitiala,
D. bradicardie;
E. hipotensiune ortostatica.
(pag. 133 - 161, vol. 2.)
F2320145. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene?
A. diclofenac;
B. indometacin;
C. prednison;
D. triamcinolon;
E. piroxicam.
(pag. 133 - 161, vol. 2)
F2320146. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam?
A. antiinflamator steroidian;
B. analgezic;
C. antipiretic;
D. antireumatic;
E. antigutos in criza.
(pag. 133 - 161, vol. 2)
F2320147. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene?
A. actiunea antiinflamatoare;
B. actiunea analgezica;
C. actiunea antipiretica;
D. actiunea antireumatismala;
E. actiunea antiastmatica.
(pag. 133 - 161, vol. 2)
F2320148. Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator?
A. arterioloconstrictie;
B. cresterea permeabilitatii capilare;
C. acidoza locala;
D. aparitia radicalilor liberi ai oxigenului;
E. migrarea leucocitelor.
(pag. 133 - 161, vol. 2)
F2320149. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explica prin:
A. inhibarea monoaminooxidazei;
B. inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina;
D. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2;
E. inhibarea ciclooxigenazei.
(pag. 216 - 232, vol 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320150. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii?
B. diabet zaharat;
C. boli reumatismale articulare inflamatorii;
D. hipertensiunea arteriala;
E. soc anafilactic.
(pag. 216 - 232, vol 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320151. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene?
A. criza de migrena;
B. afectiuni articulare inflamatorii (ex.: poliartrita reumatoida);
C. ulcer gastro-duodenal;
D. afectiuni articulare degenerative (artroze);
E. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex.: periartrita scapulo-humerala).
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320152. Indometacina diminua efectele urmatoarelor medicamente, atunci cind se asociaza cu
acestea:
A. anticoagulante cumarinice;
B. anticonvulsivante;
C. efectul antihipertensiv al beta-adrenoliticelor;
D. antiparkinsoniene;
E. efectul antihipertensiv al prazosinului.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320153. Mecanismul actiunii antiinflamatoarelor nesteroidiene se explica prin:
A. inhibarea fosfolipazei A2;
B. inhibarea ciclooxigenazei;
D. scaderea migrarii polimorfonuclearelor si monocitelor in focarul inflamator;
E. inhibarea eliberarii enzimelor lizozomale din polimorfonucleare.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320154. Au durata de actiune lunga (peste 48 ore):
A. dexametazona;
B. fluocortolon;
C. metilprednisolon;
D. hidrocortizon;
E. betametazona.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320155. Glucocorticoizii sunt contraindicati in:
A. diabet zaharat;
B. sarcina;
C. astm bronsic;
D. hipertensiune arteriala;
E. bolnavi cu tulburari periferice.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320156. Este de preferat la bolnavii cu edeme, datorita efectului foarte slab de retentia a
sodiului si
apei:
A. prednisolon;
B. dexametazon;
C. hidrocortizon;
D. betametazon;
E. prednison.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol 2.)
A. normalizeaza uricemia in criza de guta
B. se administreaza in sindrom Sjogreen
C. se leaga de proteinele plasmatice in proportie mare
D. nu se administreaza parenteral
E. accentueaza insuficienta cardiaca si HTA
(pag. 148, vol. 2)
F2520158. Piroxicamul prezinta urmatoarele caracteristici:
A. derivat de benzotiazin- carboxamida
B. absorbtia digestiva nu este influentata de alimente
C. are actiune uricozurica
D. doza medie este de 80 mg/zi intr-o priza
E. este indicat in guta acuta
(pag. 152, vol. 2)
F2520159. Corticosteroizii cresc efectul:
A. digitalicelor
B. anticoagulantelor
C. hipoglicemiantelor
D. antiaritmicelor tip chinidina
E. salicilatilor
(pag. 225, vol. 1)
F2520160. Prednisonul:
A. este hidrogenat in ficat, cu formare de prednisolon, forma activa farmacodinamic si biochimic
B. este conditionat sub forma de comprimate de 1 mg si 5 mg
C. este antiinflamator de 5 ori mai activ decat hidrocortizonul
D. provoaca retentie hidrosalina egala cu betametazona
E. se administreaza si periarticular
(pag. 227,228, vol. 1)
F2520161. Tetracosactid:
A. este o polipeptida sintetica
B. are efecte asemanatoare cu ACt
C. nu are actiune in absenta suprarenalei
D. se administreaza pe cale orala si parenterala
E. poate produce efecte anafilactice grave
(pag. 231, vol 1)
F2520162. Utilizarea AINS respecta urmatoarele principii:
A. bolnavii raspund individual la AINS
B. se asociaza doua AINS pentru a obtine un efect mai bun
se foloseste o singura substanta pana la doza maxima tolerata, iar daca nu se obtine un efect favorabil,
se
schimba cu alta substanta
C.
D. daca bolnavul a raspuns la un AINS, se verifica daca doza poate fi redusa
E. daca bolnavul nu raspunde la AINS se asociaza obligatoriu glucocorticoizi
(pag. 138, vol. 2)
F2520163. SAARD:
A. cuprind antiinflamatoare steroidiene si antiinflamatoare nesteroidiene
B. nu au efect antiinflamator
C. au actiune lenta
D. efectul lor apare dupa luni sau ani
E. se utilizeaza ca terapie de baza in poliartrita reumatoida
(pag. 135, vol. 2)
F2520164. Alegeti antiinflamatoarele:
A. prednison
B. clorochina
C. ketoprofen
D. penicilamina
E. saruri de aur
(pag. 135, vol. 2)
F2520165. Alegeti antiinflamatoarele utilizate in tratamentul poliartritei reumatoide:
A. saruri de aur
B. prednison
C. salazosulfapiridina
D. acid acetilsalicilic
E. mesalazina
(pag. 223, vol.1, 135, vol.2)
F2620166. Acţionează ca antidepresive prin inhibarea selectivă a recaptării serotoninei:
A. Maprotilina
B. Sertralina
C. Clomipramina
D. Moclobemida
E. Citalopram
(pag. 146)
F2620167. Sunt acţiuni farmacodinamice care caracterizează timolepticele:
A. Scăderea efectelui presor al catecolaminelor
B. Antagonizarea efectelor stimulatoare ale amfetaminei, cu excepţia mianserinei
C. Acţiunea antireserpinică
D. Efecte de tip colinergic la nivel central şi periferic
E. Potenţarea efectului simpatomimeticelor
(pag. 146-147)
F2620168. Care dintre afirmaţii este adevărată?
A. Antidepresivele triciclice potenţează acţiunea reserpinei
B. Antidepresivele triciclice antagonizează efectele reserpinei
C. Antidepresivele triciclice prezintă, în măsură variată, efecte de tip anticolinergic
D. Miaserina potenţează efectele excitant-centrale ale amfetaminei
E. Barbituricele diminuă efectul antidepresivelor
(pag. 147,148,150)
F2620169. Neurolepticele pot acţiona prin:
A. Inhibarea recaptării noradrenalinei în fanta sinaptică
B. Antagonizarea receptorilor serotoninergici 5-HT3
C. Antagonizarea predominantă a receptorilor serotoninergici 5-HT2
D. Eliberarea de dopamină la nivelul nucleului accumbens
E. Blocarea receptorilor dopaminergici D1 şi D2
(pag. 118)
F2620170. Sunt acţiuni psiho-fiziologice de tip neuroleptic:
A. Acţiunea antiamfetaminică
B. Sindromul neurologic extrapiramidal
C. Diskinezia tardivă
D. Efectul hipnoinductor
E. Creşterea tonusului bazal al SNC
(pag. 119)
F2620171. Sunt acţiuni neurologice, specifice neurolepticelor:
A. Acţiunea antiamfetaminică
B. Akatizia
C. Diskinezia tardivă
D. Creşterea peristaltismului gastro-intestinal
E. Sindromul neuroleptic malign
(pag. 120-122)
F2620172. Sunt efecte endocrine produse de neuroleptice:
A. Priapismul, stimularea libidoului la bărbaţi
B. Ginecomastia
C. Inducţia ovulaţiei
D. Creşterea secreţiei de prolactină
E. Modificarea ciclului menstrual (amenoree-galactoree)
(pag. 123)
F2620173. Sunt neuroleptice piperazinilalchilice:
A. Clorpromazina
B. Flufenazina
C. Trifluoperazina
D. Proclorperazina
E. Tioridazina
(pag. 124)
F2620174. Neurolepticele butirofenonice se caracterizează prin:
A. Efecte de tip vasoconstrictor (simpaticotonie)
B. Creşterea debitului secretor gastric (acţiune ulcerigenă)
C. Efecte vegetative de tip simpatolitic
D. Tulburări extrapiramidale intense
E. Acţiune neuroleptică incisivă
(pag. 126)
Hipolipemiante (Hipocolesterolemiante)
1. Mecanismul de acțiune al statinelor:

A. inhibarea lipolizei la nivelul țesutului adipos
B. fixarea acizilor biliari din intestine sub forma unui complex insolubil
C. inhibarea competitivă a HMG-CoA reducataza, enzima ce catalizează conversia HMG-CoA
în acidul mevelonic
D. stimularea activității lipoprotein lipazei
E. inhibarea sintezei hepatice de VLDL
2.Colestiramina prezintă următoarele caracteristici farmacologice:

A. este o rășină schimbătoare de ioni
B. are ca efecte nedorite vărsăturile și diareea
C. nu se recomandă în sarcină
D. se administrează pe cale orală în doze progresiv crescânde
E. nu poate fi asociată cu laxative lubrefiante
3.Complianța pacientului aflat sub tratamentul cu acid nicotinic este deseori limitată de
apariția următoarelor efecte adverse:
A. fenomene vasomotorii
B. uscarea tegumentelor
C. transpirația tegumentelor
D. hepatotoxicitate
E. creșterea nivelului plasmatic al glicemiei și al acidului uric
4.Hipolipemiantele de tipul fubrați au următorii reprezentanți:

A. clofibratul
B. acidul nicotinic
C. bezafibrat
D. gemfibrozil
E. fenofibrat
5.Fibrații scad în principal nivelul plasmatical trigliceridelor prin:

A. fixarea acizilor biliari din intestin sub forma unui complex insolubil
B. stimularea activității lipoprotein lipazei
C. inhibarea activității lipoprotein lipazei
D. inhibarea sintezei hepatice de VLDL
E. inhibarea sintezei de LDL
6.Profilul farmacocinetic al statinelor se caracterizează prin unele diferențe între ele:

A. efectul de prim pasaj hepatic este doar de 5% pentru simvastatină
B. lovastatina și simvastatina se prezintă sub forma de pro-drog
C. pravastatina se leagă de proteinele plasmatice 60%
D. în urma biotransformării hepatice a statinelor rezultă metaboliți activi
E. eliminarea statinelor din organism se face în principal prin urina
7.Care dintre efectele adverse enumerate mai jos nu sunt caracteristice statinelor:
A. hepatotoxicitate cu creșterea moderată a transaminazelor
B. fenomene vasomotorii
C. creșterea nivelului plasmatic al acidului uric
D. creșterea nivelului plasmatic al glicemiei
E. miopatie (dozo-dependentă)
8.Fibrații sunt medicația de elecție pentru:

A. hiperliporpoteinemia de tip III
B. hiperlipoproteinemia de tip Iia
C. sindromul dislipidemic asociat cu diabetul zaharat
D. hipertrigliceridemie severă
E. sindromul dislipidemic asociat cu boala coronariană
9.Care dintre următoarele afirmații legate de simvastatină sunt adevărate:

A. are o Bd.orală de până la 55%
B. are o Bd.orală de până la 5%
C. se leagă în proporție scăzută de proteinele plasmatice, 15%
D. se leagă în proporție crescută de proteinele plasmatice, peste 95%
E. medicamentul, inactiv ca atare este metabolizat la nivel hepatic (pro-drog)
10.Care dintre următoarele afirmații legate de atorvastatină sunt adevărate:

A. picul plasmatic este atins după 24 de ore de la administrarea orală
B. are T1/2 de eliminare în medie de 14 ore
C. are acțiune antioxidantă
D. are acțiune fibrinolitică
E. are acțiune imunomodulatoare
Tema nr. 24
Antialergice
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica – Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2
F1224001. Antihistaminicele H1 se utilizeaza in:

A. Ulcer gastric
B. Urticarie
C. Criza de angina pectorala
D. Criza de hipertensiune arteriala
E. Glaucom acut
(pag. 105-120)
F1224002. Antihistaminicele H1:

A. Influenteaza predominant reactiile alergice immediate
B. Scad semnificativ secretia gastrica
C. Nu sunt eficiente in raul de miscare
D. Nu influenteaza criza de astm bronsic histaminic
E. Se pot administra numai oral
(pag. 105-120)
F1224003. Antihistaminicele sedative:

A. Nu tranverseaza bariera hematoencefalica
B. Sunt antihistaminice de zi
C. Sunt derivati de etanolamina si fenotiazina
D. Se prefera in stari alergice cronice
E. Nu se pot administra la copii
(pag. 105-120)
F1224004. Care dintre urmatoarele medicamente sunt antihistaminice H1

A. Guaifenezina
B. Captopril
C. Astemizol
D. Acid acetilsalicilic
E. Acidul aminocaproic
(pag. 105-120)
F1224005. Prometazina:
A. Este lipsita de proprietati sedative
B. Nu se administreaza la copii
C. Intra in preparatul Clordelezin
D. Nu este un antialergic eficient
E. Intra in produsul Romergan
(pag. 105-120)
F1324006. Histamina are urmatoarele efecte, cu exceptia:

A. bronhoconstrictie;
B. creste permeabilitatea capilarelor;

C. creste motilitatea intestinala;
D. stimuleaza secretia gastrica;
E. creste presiunea arteriala.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324007. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru astemizol, cu exceptia:

A. antihistaminic H1;
B. actiune de lunga durata;
C. traverseaza bariera hematoencefalica;
D. se administreaza in conjunctivita alergica;
E. nu are efecte sedative.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324008. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina, cu exceptia:

A. este o amina biogena;
B. are origine endogena;
C. scade permeabilitatea capilarelor;
D. are origine exogena;
E. se gaseste in mastocite.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324009. Urmatorii factori declanseaza trecerea histaminei in forma libera, activa, cu exceptia:
A. iradiatii;
B. morfina;
C. reactii alergice;
D. carenta in piridoxina;
E. venin de insecte.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1424010. Clemastina acţionează prin:

A. blocarea receptorilor histaminergici de tip H1
B. stimularea receptorilor histaminergici de tip H1
C. blocarea receptorilor histaminici de tip H2
D. stimularea receptorilor histaminici de tip H2
E. inhibarea eliberării mediatorilor din mastocite
(pag. 111)
F1424011. În preparatul comercial "Tavegyl” principiul activ este reprezentat de:

A. feniramină
B. prometazină
C. ciproheptadină
D. clemastină
E. clorfenoxamină
(pag. 116)
F1524012. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată?

A. antihistaminicele H1 sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină
B. prometazina are efect sedativ foarte intens
C. antihistaminicele H1 sunt contraindicate în urticarie
D. antihistaminicele H1 sunt utilizate în rinopatii alergice şi afecţiuni pruriginoase
E. cloropiramina şi feniramina nu au efect sedativ
(pag. 113, 114)
F1524013. Clemastin:
A. sinonim cu Romergan
B. este antihistaminic H1
C. este antihistaminic H2
D. se utilizează în tratamentul ulcerului gastroduodenal
E. nu are acţiune antiedematoasă
(pag. 116)
F1524014. Următoarele afirmaţii despre antihistaminicele H1 sunt adevărate, cu excepţia:

A. împiedică spasmul bronşic, intestinal, uterin
B. inhibă secreţia gastrică spontană
C. au acţiune antialergică
D. pot deprima SNC
E. pot produce stimularea SNC
(pag. 112, 113)
F1524015. Următoarele afirmaţii despre clorfenoxamină sunt adevărate, cu excepţia:

A. este antihistaminic H1
B. prezintă absorbţie digestivă bună
C. este antiparkinsonian şi miorelaxant central
D. are efect sedativ intens
E. este "antihistaminic de zi“
(pag. 114, 115)
F1524016. Următorii compuşi sunt antihistaminice H1, cu excepţia:

A. astemizol
B. prometazina
C. clemastin
D. feniramină
E. ranitidină
(pag. 113, 114, 115)
F1524017. Următorii compuşi sunt antihistaminice H1, cu excepţia:

A. astemizol
B. azatadina
C. buclizina
D. terfenadina
E. famotidina
(pag. 119)
F1624018. Acţiunile de antagonizare a efectelor H1 ale histaminei exercitate de antihistaminicele H1

sunt :
A. Efect inhibitor asupra SNC
B. Efect parasimpatolitic
C. Efect antiserotoninic
D. Efect adrenolitic
E. Acţiunile asupra muşchilor netezi viscerali
(pag. 112)
F1624019. Antihistaminicele H1 :
A. Sunt contraindicate în guturaiul de fân
B. Cele cu caracter sedativ sunt mai puţin eficiente în rinita alergică

C. Se folosesc în sindrom Meniere
D. În boala serului influenţează tulburările articulare
E. Nu sunt indicate în pruritul din boala Hodgkin
(pag. 114)
F1624020. Antihistaminicele H1 :
A. Sunt antagonişti necompetitivi ai histaminei
B. Împiedică eliberarea histaminei
C. inactivează histaminaza
D. Nu împiedică eliberarea histaminei
E. Au în structura generală gruparea propilamină, prezentă şi în structura histaminei
(pag. 111)
F1624021. Antihistaminicele H1 pot fi :

A. Derivaţi de etilendiamină
B. Derivaţi de butirofenonă
C. Derivaţi indolacetici
D. Derivaţi de pirazolonă
E. Derivaţi de anilină
(pag. 111)
F1624022. Dintre antihistaminicele H1 prezintă circuit enterohepatic :

A. Prometazina şi cloropiramina
B. Cloropiramina şi clemastina
C. Cloropiramina şi clorfenoxamina
D. Feniramina şi clorfenoxamina
E. Astemizolul şi terfenadina
(pag. 112)
F1624023. In intoxicaţia acută cu antihistaminice H1 apar :

A. Fenomene de tip anticolinergic
B. Fenomene de tip colinergic
C. Necroză hepatică
D. Deprimarea centrului respirator
E. Necroza papilei renale
(pag. 112)
F2124024. Antihistaminicele antiH1 nu au efect:

A. antiastmatic
B. deprimant SNC
C. hiposecretor gastric
D. anticolinergic
E. de potentare a altor deprimante SNC
(pag. 112)
F2124025. La asocierea cu antihistaminice antiH1 se pot accentua efectele urmatoarelor substante, cu

exceptia:
A. hipnotice
B. antidepresive triciclice
C. antidepresive IMAO-A
D. alcool
E. antiparkinsoniene anticolinergice
(pag. 114)
F2124026. Antihistaminicele H1 pot avea urmatoarele efecte, cu o exceptie:

A. antialergic
B. antiastmatic
C. inhibitor SNC
D. inhibitor al secretiei gastrice
E. anticolinergic
(pag. 112)
F2124027. Antihistaminicele H1 nu au efect:

A. antialergic
B. inhibitor al secretiei gastrice
C. anticolinergic
D. sedativ
E. de potentare a inhibitoarelor SNC
(pag. 112)
F2124028. Este antihistaminic H1 "de zi":

A. clorfenoxamina
B. clorfeniramina
C. prometazina
D. feniramina
E. alimenazina
(pag. 114)
F2124029. Notati singurul antihistaminic H1 "de zi":

A. famotidina
B. prometazina
C. metisergida
D. cloropiramina
E. ciproheptadina
(pag. 114)
F2124030. Care din antihistaminicele H1 prezinta durata de actiune de 8-12 ore:

A. feniramina
B. clorfenoxamina
C. cloropiramina
D. clemastina
E. dimetinden
(pag. 116)
A. intra in preparatul Claritine
B. are proprietati antihistaminice H1
C. se indica in esofagita de reflux
D. are proprietati sedative reduse
E. nu se poate administra la copii
(pag. 111-121)
F2224032. Precizati care dintre compusii de mai jos au structura de etanolamina
A. Cloropiramina
B. Astemizol
C. Clorfenoxamina
D. Terfenadina
E. Feniramina
(pag. 112)
F2224033. Alegeti dintre urmatoarele subtante medicamentoase pe cele care prezinta efect antialergic:
A. Prometazina
B. Propoxifena
C. Probucol
D. Propifenazona
E. Propafenona
(pag. 112)
F2224034. Care dintre urmatoarele antihistaminice H1 fac parte din grupa fenotiazinelor?
A. Clorfenoxamina
B. Clemastina
C. Cloropiramina
D. Prometazina
E. Terfenadina
(pag. 112)
F2224035. Care dintre urmatoareleantihistaminice H1 nu sunt sedative?

A. Astemizol
B. Clorfeniramin
C. Oxomemazina
D. Cloropiramina
E. Clorfenoxamina
(pag. 119)
F2324036. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina, cu exceptia:

A. este o amina biogena;
B. are origine endogena;
C. scade permeabilitatea capilarelor;
D. are origine exogena;
E. se gaseste in mastocite.
(pag. 105-121, vol 2)
F2324037. Urmatorii factori declanseaza trecerea histaminei in forma libera, activa, cu exceptia:
A. iradiatii;
B. morfina;
D. carenta in piridoxina;
E. venin de insecte.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324038. Histamina are urmatoarele efecte, cu exceptia:

A. bronhoconstrictie;
B. creste permeabilitatea capilarelor;
C. creste motilitatea intestinala;
D. stimuleaza secretia gastrica;
E. creste presiunea arteriala.

(pag. 105-121, vol. 2)
F2324039. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru astemizol, cu exceptia:

A. antihistaminic H1;
B. actiune de lunga durata;
C. traverseaza bariera hematoencefalica;
D. se administreaza in conjunctivita alergica;
E. nu are efecte sedative.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2524040. Urmatoarele afirmatii despre antihistaminicele H1 sunt adevarate, cu exceptia:

A. impiedica spasmul bronsic
B. inhiba secretia gastrica
C. au actiune antialergica
D. inhiba SNC
E. pot avea efecte parasimpatolitice si adrenolitice
(pag. 112)
F2524041. Fenomenele dominante in intoxicatia acuta cu antihistaminice H1 sunt urmatoarele, cu

exceptia:
A. somnolenta
B. coma
C. midriaza
D. tahicardie
E. edeme
(pag. 113)
F2524042. Notati medicamentul antihistaminic H1 "de zi":

A. clorfenoxamina
B. cloropiramina
C. prometazina
D. ciproheptadina
E. ranitidina
(pag. 114)
F2524043. Antihistaminicele H1 nu pot avea efect:

A. antialergic
B. de potentare a anestezicelor generale
C. parasimpatolitic
D. inhibitor al secretiei gastrice
E. adrenolitic
(pag. 112)
F2524044. Efecte bune se obtin cu antihistaminice H1 in urmatoarele afectiuni:

A. edem angioneurotic
B. prurit anal sau vulvar
C. prurit din ictere
D. criza de astm bronsic
E. intepatura de insecte
(pag. 113)
F2524045. Este antihistaminic H1 "de noapte":

A. feniramina
B. cloropiramina
C. clorfenoxamina
D. famotidina
E. clordiazepoxid
(pag. 114)
F2624046. Modificările sistemelor de neurotransmiţători în boala Parkinson constau în:

A. Dezechilibrul funcţional între sistemul colinergic şi adrenergic, în favoarea sistemului adrenergic
B. Dezechilibrul funcţional între sistemul dopaminergic şi colinergic, în favoarea sistemului dopaminergic
C. Dezechilibrul funcţional între sistemul dopaminergic şi GABA-ergic, în favoarea sistemului dopaminergic
D. Dezechilibrul funcţional între sistemul opoidergic şi serotoninergic, în favoarea sistemului opioidergic
E. Dezechilibrul funcţional între sistemul dopaminergic şi colinergic, în favoarea sistemului colinergic
(pag. 128)
F2624047. Care dintre următoarele medicamente inhibă monoaminoxidaza de tip B:

A. Tranilcipromina
B. Selegilina
C. Fenelzina
D. Iproniazida
E. Moclobemida
(pag. 129)
F2624048. Acţionează prin stimularea eliberării dopaminei la nivel nigro-striatal:

A. Clozapina
B. Clotiapina
C. Pirenzepina
D. Olanzapina
E. Amantadina
(pag. 129)
F2624049. Nu sunt agonişti dopaminergici:

A. Bromocriptina
B. Pergolidul
C. Trihexifenidilul
D. Piribedilul
E. Lergotrilul
(pag. 130)
F2624050. Prin stimularea receptorilor D2-dopaminergici se produce:

A. Creşterea influxului de clorură
B. Creşterea IP3 şi diacilglicerolului printr-o proteină Gq
C. Creşterea AMPc
D. Inhibarea adenilat-ciclazei printr-o proteină Gi
E. Inhibarea fosfolipazei A2
(pag. 130)
F2624051. În parkinsonismul iatrogen se utilizează:

A. Levodopa asociată cu carbidopa
B. Levodopa asociată cu benserazida
C. Trixefenidilul
D. Selegilina
E. Bromocriptina
(pag. 130)
F1224052. Anitihistaminicele H1 au efecte favorabile in:

A. Urticarie
B. Polenoze
C. Edem angioneurotic
D. Procese inflamatorii acute
E. Glaucom
(pag. 105-120)
F1224053. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca antialergice?

A. Ketoprofen.
B. Ketotifen.
C. Peritol.
D. Allergodil.
E. Brofimen
(pag. 105-120)
F1224054. Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi:

A. Astenie, somnolenta
B. Hiposalivatie, diaree, constipatie
C. Reactii alergice la aplicare locala
D. Tahicardie
E. Scaderea semnificativa a apetitului
(pag. 150)
F1224055. Glucocorticoizii sunt utilizati in terapie pentru urmatoarele efecte:

A. Antialergic.
B. Antiinflamator
C. Imunosupresor
D. Hipoglicemiant.
E. Diuretic
(pag. 105-120)

A. Anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor, alcoolului
B. Nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava
C. Nu se administreaza conducatorilor auto antihistaminicele sedative
D. Clemastin nu are efecte antipruriginoase
E. Dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos
(pag. 105-120)

A. Astemizol este antihistaminic H1 foarte activ
B. Astemizol este antihistaminic H1 cu durata lunga de actiune
C. Dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic
D. Clemastin este slab sedativ
E. Tavegyl are ca substanta activa dimetinden

(pag. 105-120)
F1224058. Notati antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse:

A. Romergan
B. Claritina
C. Clorfenoxamina.
D. Astemizol
E. Clorfeniramina
(pag. 105-120)
F1224059. Precizati afirmatiile corecte

A. Antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari alergice
B. Multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative
C. Unele antihistaminice au si actiune antitusiva, antiemetica
D. Ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic
E. Romerganul este lipsit de efecte sedative
(pag. 105-120)
F1224060. Prezinta proprietati antihistaminice H1 compusii apartinând urmatoarelor clase structurale:

A. Derivati de benzimidazol
B. Derivati de piperazina
C. Derivati de pirazolona
D. Derivati de piperidina
E. Derivati de fenotiazina
(pag. 105-120)
F1324061. Au efecte antialergice:

A. prometazina;
B. famotidina;
C. feniramina;
D. betametazona;
E. pirenzepina.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324062. Care din urmatoare afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice?

A. sunt antagonisti competitivi;
B. blocheaza receptorii histaminergici;
C. in manifestarile alergice intervin receptorii H2;
D. inactiveaza histaminaza;
E. au actiune antialergica.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324063. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1?
A. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei;
B. se utilizeaza in urticarie;
C. se recomanda in intepaturi de insecte;
D. stimuleaza SNC;
E. se pot administra la soferi.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324064. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina?
A. antipruriginos;
B. antianginos;
C. se contraindica la mecanici de locomotiva;
D. actiune de scurta durata;
E. se evita asocierea cu alcoolul.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324065. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina?

A. este miorelaxant central;
B. antihistaminic;
C. coleretic;
D. sedativ intens;
E. antiparkinsonian.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324066. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina?

A. antidepresiv;
B. antihistaminic;
C. produce somnolenta;
D. este un medicament etiologic;
E. este un medicament simptomatic-patogenic.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324067. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazin?

A. este antihistaminic H1;
B. este antihistaminic H2;
C. are efect sedativ slab;
D. se administreaza in rau de miscare;
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324068. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina?

A. se gaseste in mastocite;
B. intervine in reactiile alergice;
C. inhiba secretia gastrica;
D. este un bronhodilatator;
E. dilata capilarele.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324069. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina?

A. este un antihistaminic H1;
B. are efect sedativ foarte intens;
C. are efect antiemetic;
D. este un antihistaminic H2;
E. se poate administra la conducatorii auto.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324070. Care dintre urmatoarele indicatii terapeutice sunt corecte pentru produsul farmaceutic
Astemizol (Hismanal)?
A. rinita alergica;
B. spasmofilie;
C. conjunctivita alergica;
D. urticarie cronica;
E. constipatie.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324071. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto?

A. neostigmina;
B. prometazina;
C. izoprenalina;
D. clorfenoxamina;
E. bromhexin.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1424072. Antihistaminicele H1 diminuă efectele:

A. reserpinei
B. tranchilizantelor
C. anticoagulantelor de sinteză
D. anestezicelor generale
E. progesteronului
(pag. 118)
F1424073. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:

A. sedativelor
B. antidepresivelor
C. anticoagulantelor de sinteză
D. progesteronului
E. clonidinei
(pag. 114)
F1424074. Clemastina are acţiune:

A. antitusivă nonopioidă
B. antipruriginoasă
C. antiexudativă
D. antihalucinatorie
E. antiemetică
(pag. 116)
F1424075. Clemastina este indicată în:

A. rinita alergică
B. prurit din ictere
C. micoză cutanată
D. înţepături de insecte
E. onicomicoze
(pag. 113)
F1424076. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice:

A. ondansetron
B. nedocromil
C. clorfenoxamina
D. feniramina
E. clemastina
(pag. 112)
F1424077. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la compuşii antihistaminici de tip H1:

A. se leagă slab de proteinele plasmei
B. sunt contraindicate în primul trimestru al sarcinii
C. provoacă relativ frecvent tuse iritativă
D. au efect benefic în polenoze
E. unele au efect antiemetic
(pag. 112-113)
F1424078. Precizaţi care sunt acţiunile farmacodinamice ale prometazinei:

A. antipruriginoasă
B. mucolitică
C. sedativă
D. antiemetică
E. timoanaleptică
(pag. 115)
F1424079. Precizaţi efectele adverse ale ciproheptadinei:

A. tuse iritativă
B. somnolenţă
C. ameţeli
D. parestezii
E. creşterea apetitului
(pag. 113)
F1524080. Alte indicaţii pentru antihistaminicele H1 sunt:

A. răul de mişcare
B. vome postoperatorii
C. sindrom parkinsonian
D. HTA
E. stări depresive
(pag. 113)
F1524081. Antihistaminicele H1 fără efecte sedative:

A. sunt numite"antihistaminice de zi“
B. sunt numite "antihistaminice de noapte“
C. se administrează înainte de culcare
D. sunt reprezentate de cloropiramină şi feniramină
E. sunt reprezentate de prometazină şi clorfenoxamină
(pag. 114)
F1524082. Antihistaminicele H1 sunt utilizate în:

A. polenoze (febra de fân, guturai de fân)
B. ulcer gastric
C. urticarie
D. înţepături de insecte
E. esofagita de reflux
(pag. 113)

A. se absorb repede după administrarea orală sau parenterală
B. se folosesc numai extern în preparate topice
C. nu accentuează efectele deprimante centrale ale hipnoticelor şi sedativelor
D. nu suferă efectul primului pasaj hepatic

E. sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină
(pag. 112, 114)
F1524084. Care dintre următoarele antihistaminice H1 produc cel mai frecvent efect sedativ intens?
A. prometazina
B. clemastin
C. cloropiramina
D. feniramina
E. clorfenoxamina
(pag. 114)
F1524085. Care dintre următorii compuşi sunt antihistaminice H1?

A. clemastin
B. clorfenoxamină
C. ranitidină
D. cimetidină
E. feniramină
(pag. 115, 116, 117)
F1524086. Efecte bune se obţin cu antihistaminice H1 în:

A. criza de astm bronşic
B. alergii la medicamente
C. edem angioneurotic
D. urticarie
E. virozele căilor respiratorii superioare
(pag. 113)
F1524087. Prometazina este:

A. antihistaminic H2
B. sinonim cu Romergan
C. antihistaminic H1
D. "antihistaminic de noapte“ datorită efectului sedativ intens
E. "antihistaminic de zi“ pentru că nu are efect sedativ
(pag. 115)
B. sinonim cu Romergan
C. nu prezintă efect sedativ
D. nu se poate administra oral
E. prezintă efect antiemetic şi antiparkinsonian
(pag. 115)
F1624089. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele :

A. Anticoagulantelor de sinteză
B. Progesteronului
C. Clonidinei
D. Antidepresivelor triciclice
E. Androgenilor
(pag. 114)
F1624090. Antihistaminicele H1 se pot administra :

A. În primul trimestru de sarcină
B. În depresii
C. În rău de mişcare
D. În edem angioneurotic
E. Sindrom Meniere
(pag. 113-114)
F1624091. Astemizolul :
A. Are efect anticolinergic intens
B. Se dă într-o singură doză pe zi
C. Nu are efect sedativ
D. Doza la adulţi este de 100 mg oral
E. Doza la adulţi este de 10 mg oral
(pag. 119)
F1624092. Clemastina:
A. Are acţiune antiexsudativă intensă
B. Este un sedativ puternic
C. Se administrează exclusiv oral
D. Se administrează oral şi injectabil
E. Este contraindicat în urticaria cronică
(pag. 116)
F1624093. Clorfenoxamina :
A. Este un antihistaminic de noapte
B. Se administrază exclusiv oral
C. Se foloseşte în boala Parkinson
D. Se indică în glaucom
E. Se dă în doză de 200 mg odată
(pag. 116)
F1624094. Cloropiramina :
A. Este un antihistaminic H1 de noapte
B. Este un antihistaminic H1 de zi
C. Se administrează oral
D. Se administrează injectabil
E. Este contraindicată la copii de 7 ani
(pag. 114-115)
F1624095. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt :

A. Stimularea SNC cu insomnie
B. Deprimarea SNC cu somnolenţă
C. Icter nuclear
D. Fenomene de tip anticolinergic
E. Discromatopsie
(pag. 113)
F1624096. Prometazina :
A. Este un antihistaminic de zi
B. Are efect sedativ intens
C. Produce vomă
D. Are efect simpatomimetic

E. Are efect alfa-adrenolitic
(pag. 114-115)
F1624097. Prometazina :
A. Se poate asocia cu vitamina B complex în soluţie
B. Se administrează numai oral
C. Se administrează oral şi injectabil
D. Este contraindicată în stări depresive
E. Se indică în stări depresive
(pag. 115)
F2124098. Antialergicele antihistaminice:

A. impiedica eliberarea histaminei
B. blocheaza receptorii histaminergici H1
C. stimuleaza histaminaza
D. inhiba histaminaza
E. reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice
(pag. 111,113)
F2124099. Au efect intens sedativ la nivel SNC urmatoarele antihistaminice H1:

A. clorfenoxamina
B. clemastina
C. prometazina
D. terfenadina
E. astemizol
(pag. 112, 114)
F2124100. Contraindicatiile antihistaminicelor anti-H1 sunt:

A. conducatori auto
B. stari depresive
C. dermatite de contact
D. polinoze
E. primul trimestru de sarcina
(pag. 114)
F2124101. Antihistaminicele antiH1 antagonizeaza urmatoarele efecte ale histaminei:

A. spasmul bronsic
B. spasmul uterin
C. hipersecretia gastrica
D. spasmul intestinal
E. vasodilatatia
(pag. 112)
F2124102. Referitor la tratamentul manifestarilor alergice cu antiH1 sunt adevarate urmatoarele

afirmatii:
A. este exclusiv un tratament simptomatic
B. antiH1 nu influenteaza procesul de sensibilizare
C. influenteaza in special reactiile alergice de tip imediat
D. dupa o perioada de eficacitate un antihistaminic poate deveni ineficient
E. unele antiH1 se folosesc ca antiemetice
(pag. 113)
F2124103. Clorfenoxamina are efect:

A. anticolinergic central
B. anticolinergic periferic
C. colinergic central si periferic
D. miorelaxant central
E. sedativ absent
(pag. 116)
F2124104. Clemastina are efect:

A. anticolinergic
B. antipruriginos
C. sedativ slab
D. anestezic local
E. antiedematos
(pag. 116)
F2124105. Prometazina are efect:

A. neuroleptic
B. antiemetic
C. antiagregant
D. alfa-adrenomimetic
E. antiserotoninic
(pag. 115)
F2124106. Antihistaminice H1 cu efect sedativ intens asupra SNC sunt:

A. prometazina
B. cloropiramina
C. clorfenoxamina
D. clorfeniramina
E. astemizol
(pag. 114)
F2124107. Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1, sunt:

A. polenoze
B. urticarie
C. edem angioneurotic
D. criza de astm
E. boala serului
(pag. 113)
F2124108. Clorfenoxamina are urmatoarele actiuni farmacodinamice:

A. anticolinergic central si periferic
B. antiparkinsonian
C. miorelaxant central
D. anestezic local
E. excitant SNC
(pag. 116)
F2124109. Antihistaminice H1 derivate de fenotiazina sunt:

A. alimemazina
B. prometazina
C. oxomemazina
D. clorfenoxamina
E. clemastina
(pag. 115-117)
F2124110. Contraindicatiile antihistaminicelor H1 sunt:

A. primul trimestru al sarcinii
B. insuficienta hepatica si renala
C. stari depresive
D. rinita spasmodica
E. febra de fan
(pag. 114)
F2124111. Din grupa inhibitorilor histaminogenezei nu fac parte:

A. histaglobina
B. tiosulfat de sodiu
C. tritoqualina
D. ciproheptadina
E. oxomemazin
(pag. 116)
F2124112. Actiunile farmacodinamice ale antihistaminicelor H1, de antagonizare a efectelor H1 ale

histaminei sunt:
B. impiedica spasmul intestinal
C. impiedica spasmul uterin
D. antagonizeaza total efectele socului anafilactic
E. scad secretia gastrica
(pag. 112)
F2124113. Prometazina prezinta in afara efectelor antihistaminice H1, urmatoarele actiuni:

A. neuroleptic
B. antiemetic
C. anticolinergic
D. beta adrenolitic
E. antiserotoninic
(pag. 115)
F2124114. Tratamentul antialergic specific, presupune:

A. identificarea alergenului
B. evitarea contactului cu alergenul
C. hiposensibilizarea specifica
D. administrarea de inhibitori ai histaminogenezei
E. administrare de inhibitori ai degranularii mastocitare
(pag. 108)
F2124115. Are structura de fenotiazina urmatorul antihistaminic H1:

A. ciproheptadina
B. prometazina
C. alimemazina
D. clorfeniramina
E. clemastin
(pag. 112, 117)
F2224116. Antihistaminicele H1 sedative:

A. nu traverseaza bariera hemato-encefalica
B. au efecte antiemetice
C. se pot utiliza pentru inducerea somnului
D. se contraindica la conducatorii auto
E. sunt antihistaminice de noapte
(pag. 225-235)
F2224117. Antihistaminicele H1 se utilizeaza in:

A. rinita alergica
B. urticarie
C. rau de miscare
D. ulcer gastric
E. criza de astm
(pag. 225-235)
F2224118. Antihistaminicele sedative:

A. nu trec bariera hematoencefalica
B. sunt antihistaminice de zi
C. sunt reprezentate de derivatii de etanolamina si fenotiazina
D. se administreaza conducatorilor auto
E. se prefera in stari alergice insotite de hiperexcitabilitate
(pag. 225-235)
A. intra in produsul Tavegyl
B. este lipsita de proprietati sedative
C. are proprietati antiemetice
D. nu se administreaza la copii
E. are proprietati antialergice
(pag. 225-235)
F2224120. Care din urmatoarele medicamente sunt antihistaminice H1:

A. astemizolul
B. nizatidina
C. montelukastul
D. terfenadina
E. clemastin
(pag. 225-235)
F2224121. Antihistaminicele H1 cu actiunea sedativa cea mai intensa sunt:

A. derivatii de etilendiamina
B. derivatii de fenotiazina
C. derivatii de etanolamina
D. antihistaminicele de zi
E. antihistaminicele de noapte
(pag. 111-121)
F2224122. Antihistaminicele H1 se indica in:

A. urticarie
B. alergii produse de medicamente
C. raul de miscare
D. ulcer gastric
E. hipertensiune arteriala
(pag. 111-121)
F2224123. Care din urmatoarele grupe de compusi pot avea actiune antialergica:
A. antihistaminicele H2
B. inhibitorii degranularii mastocitelor
C. glucocorticoizii
D. anestezicele locale
E. antiagregantele plachetare
(pag. 111-121)
F2224124. Antihistaminicele H1 pot avea:

A. efect antialergic
B. efect antisecretor gastric
C. efect sedativ
D. efect colinergic
E. efect antiemetic
(pag. 111-121)
F2224125. Eliberarea Histaminei produce:

A. Vasodilatatie
B. Vasoconstrictie
C. Constrictia muschilor bronsici
D. Reducerea secretiei de acid clorhidric si pepsina
E. Scaderea secretiei pancreatice
(pag. 109-110)
F2224126. Precizati care dintre afirmatiile referitoare la prometazina sunt corecte ?

A. Este un antihistaminic H1
B. Este un antihistaminic H2
C. Este un derivat fenotiazinic cu efect sedativ puternic
D. Are actiune antiemetica
E. Este un antiepileptic
(pag. 112, 115)
F2224127. Precizati care dintre afirmatii sunt corecte ?

A. Prometazina este conditionata sub forma de fiole, drajeuri si sirop
B. Preparatul Romergan contine ca substanta activa prometazina
C. Preparatul Nilfan contine ca substanta activa prometazina
D. Prometazina este conditionata numai sub forma de drajeuri
E. Prometazina se administreaza numai parenteral
(pag. 115)
A. Este un derivat de etanolamina
B. Are actiune antipruriginoasa
C. Intra in preparatul Tavegyl
D. Se administreaza numai parenteral
E. Se conditioneaza sub forma de comprimate si fiole
(pag. 112, 116)

A. Feniraminul are efect sedativ mediu
B. Feniraminul se utilizeza sub forma de maleat
C. Feniraminul este un derivat de propilamina
D. Feniraminul nu pezinta efecte sedative asupra SNC
E. Feniraminul este un antiparkinsonian
(pag. 112, 117)
F2224130. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase au efecte antialergice ?

A. Cloropiramina
B. Clorfenoxamina
C. Clorzoxazona
D. Clenbuterol
E. Clemastina
(pag. 114-116)
F2224131. Care dintre urmatoarele afectiuni constituie indicatii pentru medicamentele antialergice ?
A. Rinita spasmodica periodica
B. Urticaria
C. Edem angioneurotic
D. Afectiuni pruriginoase
E. Virozele cailor respiratorii
(pag. 112)
F2224132. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H1 sunt corecte ?

A. Sunt excitante SNC
B. Reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice
C. Influenteaza predominent reactiile alergice immediate
D. Nu influenteaza secretia gastrica spontana
E. Majoritatea sunt inhibitoare SNC
(pag. 113)
F2224133. Tratamentul antialergic specific urmareste:

A. Diminuarea alergenului sau anticorpilor
B. Diminuarea consecintelor imediate ale reactiilor antigen-anticorp
C. Combaterea fenomenelor patologice la nivelul organelor tinta
D. Indepartarea alergenului sau anticorpilor.
E. Identificarea alergenului, indepartarea sau evitarea lui.
(pag. 108)
F2224134. Tratamentul antialergic nespecific actioneaza prin:

A. Inhibarea degranularii mastocitelor.
B. Inhibarea receptorilor histaminergici H2
C. Efect antagonist la nivelul receptorilor nicotinici
D. Efect agonist la nivelul receptorilor muscarinici
E. Inhibarea receptorilor histaminergici H1.
(pag. 108)
F2224135. Antihistaminicele H1 in functie de structura lor se clasifica in derivati de:

A. Etilendiamina
B. Imidazolidindiona
C. Fenotiazina
D. Etanolamina
E. Alchilamina
(pag. 112)
F2224136. Prometazina este:

A. Substanta activa din produsul Romergan
B. Conditionata sub forma de drajeuri, sirop, fiole.
C. O substanta cu structura benzodiazepinica
D. Un antihistaminic puternic, cu durata lunga de actiune (10-12 ore)
E. Un antihistaminic H2.
(pag. 115)
F2224137. Cloropiramina este:

A. Substanta activa din produsul Nilfan
B. O pulbere cristalina, cenusie, insolubila in apa
C. Un antihistaminic H2
D. Un antialergic cu durata de 4-6 ore.
E. Un antialergic care se poate administra copiilor peste 7 ani.
(pag. 114)
F2224138. Unele antihistaminice H1 pot accentua efectele deprimante centrale ale:

A. Hipnoticelor
B. Alcoolului
C. Clonidinei
D. Cafeinei
E. Anticoagulantelor de sinteza.
(pag. 114)
F2224139. Care dintre urmatoarele substante se pot incadra in grupul antihistaminicelor H1?
A. Clemastina
B. Dimetinden
C. Ranitidina
D. Nizatidina
E. Omeprazol
(pag. 116-117)
F2224140. Astemizol este:

A. Substanta activa din produsul Hismanal
B. Conditionat sub forma de comprimate a 10 mg
C. Administrat in doza unica pe zi.
D. Este un antihipertensiv din clasa beta-blocantelor
E. Este un antihistaminic H1 cu efect sedativ.
(pag. 119)
F2324141. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice?

A. sunt antagonisti competitivi;
B. blocheaza receptorii histaminergici;
C. in manifestarile alergice intervin receptorii H2;
D. inactiveaza histaminaza;
E. au actiune antialergica.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324142. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1?
A. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei;
B. se utilizeaza in urticarie;
C. se recomanda in intepaturi de insecte;
D. stimuleaza SNC;
E. se pot administra la soferi.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324143. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazin?

A. este antihistaminic H1;
B. este antihistaminic H2;
C. are efect sedativ slab;
D. se administreaza in rau de miscare;
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324144. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina?

A. este miorelaxant central;
B. antihistaminic;
C. coleretic;
D. sedativ intens;
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324145. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina?

A. antipruriginos;
B. antianginos;
C. se contraindica la mecanici de locomotiva;
D. actiune de scurta durata;
E. se evita asocierea cu alcoolul.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324146. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina?

A. antidepresiv;
B. antihistaminic;
C. produce somnolenta;
D. este un medicament etiologic;
E. este un medicament simptomatic-patogenic.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324147. Au efecte antialergice:

A. prometazina;
B. famotidina;
C. feniramina;
D. betametazona;
E. pirenzepina.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324148. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina?

A. este un antihistaminic H1;
B. are efect sedativ foarte intens;
C. are efect antiemetic;
D. este un antihistaminic H2;

E. se poate administra la conducatorii auto.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324149. Care dintre urmatoarele indicatii terapeutice sunt corecte pentru produsul farmaceutic
Astemizol (Hismanal)?
A. rinita alergica;
B. spasmofilie;
C. conjunctivita alergica;
D. urticarie cronica;
E. constipatie.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324150. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto?

A. neostigmina;
B. prometazina;
C. izoprenalina;
D. clorfenoxamina;
E. bromhexin.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324151. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina?

A. se gaseste in mastocite;
B. intervine in reactiile alergice;
C. inhiba secretia gastrica;
D. este un bronhodilatator;
E. dilata capilarele.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324152. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru reactiile alergice?
A. sunt consecinte ale actiunii autacoizilor;
B. nu sunt produse de medicamente;
C. sunt consecinte ale unei reactii antigen-anticorp;
D. nu influenteaza muschii netezi si vasele sanguine;
E. contribuie la formarea imunitatii.
(pag. 105-121, vol 2)
F2324153. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina?

A. este un autacoid;
B. are structura polipeptidica;
C. este o beta-imidazoletilamina;
D. are origine endogena;
E. se formeaza din triptofan.
(pag. 105-121, vol 2)
F2324154. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru histamina?

A. provine din alimente;
B. nu se gaseste in tesuturi;
C. este un eicosanoid;
D. se gaseste sub forma nelegata in organism;
E. provine prin decarboxilarea histidinei.
(pag. 105-121, vol 2)
F2324155. Histamina devine libera si activa in:

A. traumatisme;
B. hipertensiune arteriala;
D. dupa administrarea de morfina;
E. arsuri.
(pag. 105-121, vol 2)
F2324156. Eliberarea histaminei se produce sub influenta:

A. caldura;
B. sarcina;
C. venin de insecte;
D. frig;
E. prurit.
(pag. 105-121, vol 2)
F2524157. Antihistaminicele H1 pot fi utile in:

A. vome postoperatorii
B. preanestezie
C. boala serului
D. sindrom parkinsonian
E. criza de astm
(pag. 113-114)
F2524158. Actiunile farmacodinamice ale antihistaminicelor H1 determinate de antagonizarea efectelor

H1 ale histaminei sunt:
B. inhiba secretia gastrica
C. inhiba fenomenele vasculare (dilatatie, permeabilitate)
D. inhiba fenomenele celulare, infiltrative
E. cresc rezistenta fiziologica la infectii
(pag. 112)
F2524159. Contraindicatiile clorfenoxaminei sunt:

A. prurit anal
B. prurit din ictere
C. glaucom
D. adenom de prostata
E. conducatori auto
(pag. 116)
F2524160. Clorfenoxamina este:

A. anticolinergic
B. parasimpatomimetic
C. sedativ intens
D. antihistaminic H1
E. miorelaxant central
(pag. 116)
F2524161. Clemastin:
A. se absoarbe bine din tubul digestiv
B. se elimina nemetabolizat
C. se indica in afectiuni nepruriginoase

D. la adulti se administreaza un comprimat la 12 ore
E. se contraindica in rinopatii alergice
(pag. 116)
F2524162. Astemizol:
B. T1/2 este de aproximativ 20 zile la utilizare repetata
C. T1/2 este de 6 ore
D. se administreaza oral o singura doza zilnica
E. se administreaza exclusiv local
(pag. 119)
A. are efect sedativ intens
B. este antiemetic
C. este anticolinergic
D. este alfaadrenomimetic
E. este antiserotoninic
(pag. 115)
F2524164. Contraindicatiile pentru antihistaminicele H1 sunt:

A. sarcina in primul trimestru
B. insuficienta hepatica
C. stari depresive
D. boala serului
E. edem Quincke
(pag. 114)
F2524165. Oxomemazin:
B. nu are efect sedativ
C. indicat in tuse de orice etiologie
D. indicat in edem Qiuncke
E. indicat in hiposomnie
(pag. 118)
F2624166. Boala Parkinson are următoarea simptomatologie:

A. Hiposialie
B. Hipertonie musculară
C. Sindrom hiperkinetic
D. Tremor al extremităţilor
E. Sialoree
(pag. 128)
F2624167. Care dintre următoarele medicamente sunt agonişti dopaminergici:

A. Lisuridul
B. Lergotrilul
C. Risperidona
D. Piribedilul
E. Domperidonul
(pag. 130)
F2624168. În funcţie de mecanismul de acţiune, medicaţia antiparkinsoniană cuprinde:

A. Anticolinergice centrale
B. Anticolinesterazice centrale
C. Colinergice directe
D. Antidopaminergice centrale
E. Dopaminergice
(pag. 129)
F2624169. Care dintre următoarele medicamente favorizează transmisia dopaminergică?

A. Sulpiridul
B. Pergolidul
C. Lisuridul
D. Selegilina
E. Trihexifenidilul
(pag. 129-130)
F2624170. Sunt anticolinergice centrale:

A. Bromocriptina
B. Prociclidina
C. Trihexifenidil
D. Lisuridul
E. Amantadina
(pag. 129-130)
F2624171. Inhibă DOPA-decarboxilaza:

A. Benserazida
B. Metildopa
C. Carbidopa
D. Dopamina
E. Dobutamina
(pag. 129)
F2624172. Sunt agonişti dopaminergici:

A. Pergolidul
B. Lergotrilul
C. Penfluridolul
D. Sulpiridul
E. Trifluperidolul
(pag. 130)
F2624173. Levodopa:
A. Este precursorul acetilcolinei
B. Are efecte dopaminergice centrale
C. Scade secreţia hipofizară de prolactină
D. Se asociază cu inhibitori periferici ai DOPA-decarboxilazei
E. Are efecte anticolinergice centrale
(pag. 131-132)
F2624174. Antiparkinsonienele anticolinergice au următoarele efecte:

A. Miotic
B. Reduc sialoreea
C. Favorizează spasmul musculaturii netede

D. Antagonizează hipertonia
E. Cresc eliberarea de dopamină în nigrostriat
(pag. 132)
96 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 4
Antibiotice cu structura betalactamica
BIBLIOGRAFIE:
F1204001. Amoxicilina:
A. Se asociaza cu clavulanatul de potasiu în preparatul TICARPEN
B. Are absorbţie digestivă inferioară ampicilinei
C. Este activă şi asupra unor bacili gram negativi
D. Aparţine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze
E. Absorbţia este puternic influenţată de alimente
(pag. 41-66)
F1204002. Aparţine grupului monobactamelor:

A. Sulbactam
B. Aztreonam
C. Imipenem
D. Acid clavulanic
E. Tienamicina
(pag. 41-66)
F1204003. Aparţine grupului oxacefalosporinelor:

A. Cefalexina
B. Cefadroxil
C. Cefuroxima
D. Latamoxef
E. Azlocilina
(pag. 41-66)
F1204004. În structura tuturor penicilinelor, apare ca structură de bază:

A. Acidul 5-aminopenicilanic
B. Acidul peniciloic
C. Acidul penicilenic
D. Acidul 6-amino penicilanic
E. Acidul penilic
(pag. 41-66)
F1204005. Mecanismul de acţiune al beta-lactaminelor constă în:

A. Inhibarea biosintezei peretelui celular bacterian
B. Inhibarea pteroat-sintetazei bacteriene
C. Inhibarea biosintezei acidului dihidrofolic
D. Inhibarea biosintezei acidului tetrahidrofolic
E. Inhibarea topoizomerazei bacteriene
(pag. 41-66)
F1204006. Penicilina G este antibiotic de elecţie în:

A. Infectii cu streptococ hemolitic
B. Ricketsioze
C. Salmoneloze
D. Infectii cu piocianic
E. Bruceloza
(pag. 41-66)
F1204007. Preparatul AUGMENTIN conţine o asociere penicilină-inhibitor de beta-lactamază. Asocierea

este reprezentată de:
A. Ampicilină + Mecilinam
B. Amoxicilină + Clavulanat de potasiu
C. Amoxicilină + Sulbactam
D. Sultamicilină + Acid clavulanic
E. Sultamicilină + Pivsulbactam
(pag. 41-66)
F1304008. Benzatinpenicilina nu este indicata in:

A. angina, scarlatina;
B. infectii grave (septicemii, meningita meningococica);
C. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A;
D. lues (sifilis);
E. profilaxia reumatismului poliarticular acut.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304009. Nu face parte din grupa penicilinelor antistafilococice:

A. oxacilina;
B. ampicilina;
C. cloxacilina;
D. meticilina;
E. nafcilina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1404010. Acţiunea bactericidă a cefalosporinelor se datorează:

A. fixării pe subunităţile ribozomale 50S
B. inhibării ADN-girazei
C. fixării pe subunităţile ribozomale 30S
D. inhibării dihidrofolatreductazei
E. inhibării biosintezei substanţelor din structura peretelui bacterian
(pag. 23)
F1404011. Carbenicilina este antibioticul beta-lactamic de elecţie pentru tratamentul infecţiilor produse
de:
A. stafilococul aureus
B. meningococ
C. treponema pallidum
D. pseudomonas
E. clostridium tetani
(pag. 53)
F1404012. Cefalosporinele acţionează prin:

A. inhibarea dihidrofolatreductazei
B. inhibarea acetilării coenzimei A
C. împiedicarea formării peretelui bacterian
D. fixarea pe subunităţile ribozomale 30 S

E. inhibiţia funcţiilor membranei citoplasmatice
(pag. 23)
F1404013. Efectul de scurtă durată al benzilpenicilinei se explică prin:

A. eliminare rapidă prin filtrare glomerulară şi secreţie tubulară
B. inactivare prin enzimele bacteriene
C. captare în sistemul reticulo-histiocitar
D. metabolizare la nivel hepatic
E. legare ireversibilă de proteinele tisulare
(pag. 42)
F1404014. Penicilina "G” este în mod obişnuit activă pe următorii germeni:

A. hemophylus influenzae
B. mycoplasma pneumoniae
C. clostridium tetani
D. legionella pneumophyla
E. pseudomonas aeruginosa
(pag. 12)
F1404015. Penicilina G acţionează:

A. la nivelul citoplasmei celulei bacteriene
B. la nivelul ribozomilor celulei bacteriene
C. la nivelul membranei citoplasmatice
D. la nivelul peretelui bacterian
E. la nivelul nucleului celulei bacteriene
(pag. 23)
F1404016. Ticarcilina este indicată în tratamentul:

A. tuberculozei pulmonare
B. anginei streptococice
C. a micozelor cutanate
D. infecţiilor produse de pseudomonas aeruginosa
E. meningitei cu hemophylus influenzae
(pag. 54)
F1504017. Care dintre următoarele afirmaţii despre benzilpenicilină nu este adevărată?

A. este sinonim cu penicilina G
B. este inactivată de sucul gastric
C. este antibioticul de elecţie in infecţiile cu streptococ beta-hemolitic
D. este antibioticul de elecţie în infecţiile cu pseudomonas
E. poate fi utilă în tetanos şi difterie
(pag. 42, 43)
F1504018. Care dintre următoarele cefalosporine nu se administrează pe cale orală:

A. cefalexina
B. cefaclor
C. cefradina
D. cefazolina
E. cefradoxina
(pag. 55)
F1504019. În care dintre următoarele infecţii cu streptococ nu este recomandată administrarea de

fenoximetilpenicilină (penicilina V):
A. angină
B. erizipel
C. traheobronşită
D. otită
E. septicemie
(pag. 46)
F1504020. Meticilina:
A. se administrează oral
B. nu se administrează parenteral
C. nu este rezistentă la penicilinază
D. este rezistentă la penicilinază
E. nu este nefrotoxică
(pag. 49)
F1504021. Următoarele afirmaţii despre peniciline sunt adevărate, cu excepţia:

A. nucleul de bază este acidul 6 aminopenicilanic
B. sunt antibiotice naturale sau de semisinteză
C. se administrează numai pe cale orală
D. oxacilina este penicilină rezistentă la penicilinază
E. fenoximetilpenicilina se administrează pe cale orală
(pag. 114)
F1504022. Următoarele peniciline au spectru larg de acţiune, cu excepţia:

A. ampicilină
B. amoxicilină
C. bacampicilină
D. carbenicilină
E. penicilină G
(pag. 41, 49)
F1604023. Benzilpenicilina:
A. Se absoarbe bine oral
B. Se utilizează frecvent local
C. Are timp de înjumătăţire lung
D. Acţionează bactericid, prin inhibarea sintezei peretelui celulei bacteriene
E. Difuzează uşor în sistemul nervos central, precum şi în ţesuturile nevascularizate
(pag. 42)
F1604024. Carbenicilina:
A. Este activă pe stafilocul auriu penicilinazo-pozitiv, având acţiune bactericidă
B. Este activă pe Pseudomonas şi pe germenii din genul Proteus
C. Se absoarbe ca atare din tubul digestiv
D. Poate fi utilizată ca alternativă a penicilinei G la bolnavii alergici la aceasta
E. Poate fi utilizată şi la bolnavii cu insuficienţă renală gravă
(pag. 53)
F1604025. Care dintre antibioticele enumerate mai jos are structură monobactamică şi este rezistent la
majoritatea ß-lactamazelor?
A. Latamoxef
B. Sulbactam
C. Aztreonam
D. Mezlocilină
E. Carbenicilină
(pag. 61)
F1604026. Fenoximetilpenicilina:
A. Este antibioticul de elecţie în infecţii cu piocianic
B. Este antibioticul de elecţie în infecţii cu pneumococ, streptococi anaerobi
C. Prezintă nefrotoxicitate marcată
D. Se foloseşte în infecţii cu bacili gram negativi
E. Se foloseşte în tratamentul anginei Vincent
(pag. 46)
F1604027. În infecţii sistemice produse de Staphylococcus aureus secretor de penicilinază

(penicilinazo-pozitiv) sunt utile următoarele antibiotice:
A. Bacitracina
B. Oxacilina
C. Ampicilina
D. Fenoximetilpenicilina
E. Carbenicilina
(pag. 47)
F1604028. Penicilinele de semisinteză rezistente la penicilinază sunt următoarele:

A. Oxacilina
B. Amoxicilina
C. Fenoximetilpenicilina
D. Carbenicilina
E. Moldamin
(pag. 47)
F2104029. Cele mai mari concentratii in secretia bronsica, sunt atinse de:
A. hetacilina
B. amoxicilina
C. ampicilina
D. ciclacilina
E. epicilina
(pag. (I) 52)
F2104030. Cele mai mari concentratii in secretia bronsica sunt atinse de:
A. ampicilina
B. hetacilina
C. epicilina
D. amoxicilina
E. ciclacilina
(pag. 52, [vol. 1])
F2104031. Notati antibioticul care provoaca cel mai frecvent reactii alergice:
A. co-trimoxazol
B. penicilina G
C. ampicilina
D. cefalexina
E. eritromicina
(pag. 50, [vol. 1])
F2104032. Sunt peniciline cu spectrul larg urmatoarele antibiotice, cu exceptia:

A. ampicilina
B. amoxicilina
C. carbenicilina
D. ticarcilina
E. oxacilina
(pag. 47-54, [vol. 1])
F2104033. Notati singura indicatie gresita, pentru benzilpenicilina:

A. angina streptococica
B. scarlatina
C. pneumonii cu pneumococ
D. infectii urinare colibacilare
E. lues
(pag. 12, 43, [vol. 1])
F2104034. Sunt indicate in infectii cu stafilococ peniclilinazosecretor urmatoarele peniciline, cu

exceptia:
A. nafcilina
B. dicloxacilina
C. cloxacilina
D. benzatin benzil penicilina
E. amoxicilina+acid clavulanic
(pag. 45, [vol. 1])
F2204035. Produsul Clamoxyl are ca substanta activa

A. Claritromicina
B. Amoxicilina
C. Roxitromicina
D. Piperacilina
E. Ampicilina
(pag. 51)
F2204036. Produsul Rocephin are ca substanta activa:

A. Ceftriaxona
B. Cefazolina
C. Cefaloridina
D. Cefacetril
E. Ceftazidima
(pag. 58)
F2204037. Imipenemul apartine:

A. Penicilinelor
B. Cefalosporinelor
C. Carbapenemelor
D. Oxapenemelor
E. Penicilat sulfonelor
(pag. 61)
F2204038. Produsul Zinacef contine ca substanta activa

A. Cefradina
B. Cefadroxil
C. Cefuroxima
D. Cefoxitina
E. Cefotetan
(pag. 60)
F2204039. Precizati mecanismul de actiune al betalactaminelor

A. Inhiba biosinteza unor componente din structura peretelui celular bacterian
B. Inhiba pteroat sintetaza
C. Inhiba ADN-giraza
D. Inhiba sinteza proteica bacteriana
E. Modifica permeabilitatea membranei citoplasmatice
(pag. 23)
F2204040. Preparatul AUGMENTIN contine asocierea:

A. Ampicilina/sulbactam
B. Amoxicilina/acid clavulanic
C. Amoxicilina/sulbactam
D. Sultamicilina/acid clavulanic
E. Ampicilina/mecilinam
(pag. 61)
F2204041. Produsul farmaceutic Moldamin contine ca substanta activa

A. Penicilina V
B. Cloxacilina
C. Benzatin benzilpenicilina
D. Procain benzilpenicilina
E. Clemizol penicilina
(pag. 46)
F2204042. In structura tuturor penicilinelor apare ca structura de baza

A. Acidul 5-aminopenicilanic
B. Acidul peniciloic
C. Acidul penicilenic
D. Acidul penilic
E. Acidul 6-aminopenicilanic
(pag. 41)
A. Se asociaza cu clavulant de potasiu in produsul Ticarpen
B. Are absorbtie digestiva inferioara ampicilinei
C. Este activa si pe unii bacili gram negativi
D. Apartine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze
E. Absorbtia orala este puternic influentata de alimente
(pag. 51)
F2204044. Apartine oxacefalosporinelor

A. Cefalexina
B. Cefadroxil
C. Cefuroxima
D. Latamoxef
E. Azlocilina
(pag. 55)
F2204045. Eliminarea renala a benzilpenicilinei poate fi retardata de:

A. Cilastatin
B. Betamipron
C. Trihidroximetilaminometan
D. Probenecid
E. Acid clavulanic
(pag. 42)
F2204046. Penicilina G potasica se conditioneaza sub forma de:

A. colire
B. comprimate orale
C. erine
D. flacoane cu pulbere de uz parenteral
E. suspensii pediatrice de uz oral
(pag. 43)
F2304047. Benzatinpenicilina nu este indicata in:

A. angina, scarlatina;
B. infectii grave (septicemii, meningita meningococica);
C. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A;
D. lues (sifilis);
E. profilaxia reumatismului poliarticular acut.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304048. Nu face parte din grupa penicilinelor antistafilococice:

A. oxacilina;
B. ampicilina;
C. cloxacilina;
D. meticilina;
E. nafcilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304049. Nu prezinta rezistenta la benzilpenicilina:

A. gonococ;
B. streptococ nehemolitic;
C. enterococ;
D. treponema pallidum;
E. stafilococ.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2504050. Structura de baza a tuturor penicilinelor este:

A. acidul 6-aminopenicilanic
B. acidul peniciloic
C. acidul penilic
D. acidul 5-aminopenicilanic
E. acidul penicilenic
(pag. 41)
F2504051. Antibiotice cu structura betalactamica pot fi administrate pe cale orala, cu exceptia:
A. cloxacilina
B. carbenicilina
C. carindacilina
D. cefradina
E. cefadroxil
(pag. 53, 55)
F2504052. Sunt peniciline rezistente la penicilinaza, cu exceptia:

A. oxacilina
B. nafcilina
C. meticilina
D. amoxicilina
E. cloxacilina
(pag. 47- 49)
F2504053. Benzatinbenzilpenicilina este indicata in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:

A. angina, scarlatina
B. profilaxia reumatismului poliarticular acut
C. sifilis
D. infectii streptococice
E. septicemie
(pag. 45)
F2504054. Care este mecanismul de actiune al cefalosporinelor?

A. inhibarea AND-girazei
B. inhibarea biosintezei substantelor din structura peretelui bacterian
C. actioneaza la nivelul membranei citoplasmatice
D. inhibarea ciclooxigenazei
E. inhibarea dihidrofolactreductazei
(pag. 23)
F2604055. În cadrul stomatopatiilor protetice, care dintre urmatoarele manifestari reprezinta reactii
imediate bazale:
A. hipertrofii si hiperplazii;
B. eroziuni in situ;
C. iritatii traumatice;
D. tulburari vasculare;
E. alergii
(pag. 278)
F2604056. Reactiile imediate totale se declanseaza:

A. datorita realizarii inadecvate a fetei interne a protezei;
B. datorita exostozelor câmpului protetic;
C. datorita structurii chimice a protezei,
D. datorita greselilor de amprentare;
E. datorita factorului microbian
(pag. pag. 279)
F2604057. Excesul de monomer si temperatura sunt incriminate în producerea:

A. reactiilor imediate marginale;
B. reactiilor imediate bazale;
C. reactiilor imediate totale,

D. reactiilor tardive totale,
E. reactiilor bazale tardive
(pag. 279)
F1204058. Au la bază nucleul cefem:

A. Piperacilina
B. Cefepima
C. Cefalexina
D. Sultamicilina
E. Tazobactam
(pag. 41-66)
F1204059. În infecţii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomandă:

A. Amoxiclina
B. Bacampicilina
C. Carbenicilina
D. Cloxacilina
E. Meticilina
(pag. 41-66)
F1204060. Penicilinele retard:

A. Se injectează intramuscular şi intravenos din soluţii preparate în ser fiziologic
B. Eliberează lent benzilpenicilina
C. Realizează concentraţii sanguine mici
D. Au spectru de activitate extins şi pe enterobacterii
E. Pot fi utilizate în sifilis
(pag. 41-66)
F1204061. Sărurile de sodiu şi potasiu ale penicilinei G:

A. Prezintă eliminare urinară lentă
B. Se administrează şi sub formă de perfuzii intravenoase
C. Se administreaza şi sub formă de injecţii intramusculare
D. Se administrează ca soluţii preparate în ser glucozat
E. Pot fi administrate şi intraarticular
(pag. 41-66)
F1204062. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa:

A. Cefoperazona
B. Ticarcilina
C. Piperacilina
D. Flucloxacilina
E. Carbenicilina
(pag. 41-66)
F1204063. Sunt peniciline de depozit:

A. Carbenicilina
B. Ampicilina
C. Benzatin-benzil penicilina
D. Procain - benzil penicilina

E. Oxacilina
(pag. 41-66)
F1204064. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze:

A. Ampicilina
B. Oxacilina
C. Carbenicilina
D. Fenoximetil penicilina
E. Cloxacilina
(pag. 41-66)
F1204065. Sunt rezistente la betalactamaze:

A. Benzilpenicilina
B. Fenoximetil penicilina
C. Oxacilina
D. Ampicilina
E. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic
(pag. 41-66)
F1304066. Benzatinpenicilina este indicata in:

A. septicemii;
B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A;
C. meningita meningococica;
D. lues (sifilis);
E. angine, scarlatina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304067. Benzilpenicilina potasica:

A. este stabila in mediul acid;
B. se administreaza pe cale orala;
C. este incompatibila cu alcoolul,
D. se administreaza parenteral;
E. este inactivata in mediul bazic.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304068. Carbenicilina este:

A. alfacarboxibenzilpenicilina;
B. alfahidroxibenzilpenicilina;
C. alfaaminobenzilpenicilina;
D. alfacarboxifenilpenicilina;
E. o penicilina cu spectru larg de actiune.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304069. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate?

A. carbenicilina + tazobactam;
B. amoxicilina + acid clavulanic;
C. ampicilina = sulbactam;
D. piperacilina + tazobactam;
E. oxacilina + acid clavulanic.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304070. Cefalexina:
A. este o cefamicina naturala;
B. este o cefalosporina de semisinteza;
C. se absoarbe bine pe cale orala;
D. este un derivat de 3-cefem;
E. este un derivat de 3-carbacefem.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304071. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt:

A. cefsulfodina;
B. ceftazidina;
C. cefapirina
D. cefazolina;
E. cefalotina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304072. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte:

A. cefalexina;
B. cefradina;
C. cefadroxil
D. cefamandol;
E. cefalotina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304073. Inhibitori de beta-lactamaza sunt:

A. sulbactam;
B. ticarcilina;
C. tazobactam;
D. piperacilina;
E. acidul clavulanic.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304074. Oxacilina:
A. este rezistenta la penicilinaza;
B. este rezistenta la aciditatea gastrica;
C. are spectru ultralarg de actiune;
D. se administreaza oral sau parenteral;
E. este o penicilina de semisinteza.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304075. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu:

A. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin;
B. dupa preparare extemporaneu;
C. asociata in seringa cu alte medicamente;
D. singura in seringa;
E. pastrata la + 4 °C, maximum 24 ore.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304076. Peniciline active pe protes si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt:

A. carbenicilina;
B. cloxacilina;
C. fenoximetilpenicilina;
D. oxacilina;
E. ticarcilina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304077. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde:

A. gonococ;
B. streptococ hemolitic;
C. protes vulgaris;
D. stafilococ auriu;
E. treponema.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304078. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza:

A. oxacilina;
B. amoxicilina;
C. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam)
D. ampicilina
E. ticarcilina
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1404079. Ampicilina are următoarele proprietăţi:

A. se concentrează în bilă
B. produce rareori reacţii alergice
C. spectru de activitate mai larg decât al benzilpenicilinei
D. este acido-rezistentă
E. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei
(pag. 50)
F1404080. Ampicilina are următoarele proprietăţi:

A. este rezistentă la sucul gastric acid
B. are risc alergizant redus
C. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei
D. prezintă acţiune bactericidă în faza de multiplicare şi parţial în faza de repaus a bacteriilor
E. se concentrează în bilă
(pag. 50)
F1404081. Benzatin-benzilpenicilina are următoarele caracteristici:

A. prezintă un efect bactericid în faza de multiplicare şi repaus a bacteriilor
B. se administrează exclusiv parenteral
C. este un antibiotic cu spectru larg
D. produce frecvent reacţii alergice
E. este indicată în profilaxia de durată a infecţiilor streptococice
(pag. 45)
F1404082. Benzatinbezilpenicilina este indicată în:

A. profilaxia reumatismului articular acut
B. pielonefrită colibacilară
C. meningită meningococică
D. lues
E. dizenterie bacilară
(pag. 45-46)
F1404083. Cefalosporinele au următoarele caracteristici generale:

A. epurare predominent hepatică
B. toxicitate redusă
C. structură beta-lactamică
D. liposolubilitate mare
E. acţiune bactericidă numai în faza de multiplicare a bacteriilor
(pag. 55)
F1404084. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaţia a treia:

A. cefazolina
B. cefotaxim
C. cefuroxim
D. ceftriaxonă
E. cefoperazonă
(pag. 55)
F1404085. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la oxacilină sunt corecte:
A. se administrează exclusiv oral
B. prezintă rezistenţă la penicilinază
C. are durată lungă de acţiune (12-24 ore)
D. este activă în infecţiile ţesutului cerebral
E. este contraindicată la bolnavii alergici la penicilină G
(pag. 48)
F1404086. Sunt antibiotice bactericide numai în faza de multiplicare a bacteriilor:

A. gentamicina
B. cicloserina
C. rifampicina
D. vancomicina
E. ampicilina
(pag. 23)
A. are absorbţie bună digestivă
C. eliminarea renală este întârziată de probenecid
D. are efect bactericid
E. se administrează în infecţiile aparatului respirator
(pag. 51)
F1504088. Ampicilina:
A. se administrează oral şi parenteral
C. se elimină predominant netransformată prin urină
D. eliminarea urinară este întârziată de probenecid
E. nu are capacitate alergizantă
(pag. 50)
F1504089. Benzatin benzilpenicilina:

A. este penicilină de depozit (retard)
B. sinonim cu Moldamin
C. sinonim cu Efitard
D. se administrează oral
E. se administrează zilnic
(pag. 45)
F1504090. Care dintre antibiotice cu structură beta-lactamică se absorb pe cale orală?

A. bacampicilina
B. carbenicilina
C. carfecilina
D. feneticilina
E. meticilina
(pag. 47, 52, 54)
F1504091. Care dintre antibioticele cu structură beta-lactamică au spectru antibacterian larg?

A. penicilina G
B. ampicilina
C. cloxacilina
D. amoxicilina
E. meticilina
(pag. 41)
F1504092. Care dintre peniciline sunt active în infecţiile cu Pseudomonas şi Proteus?

A. penicilina G
B. carbenicilina
C. ticarcilina
D. amoxicilina
E. oxacilina
(pag. 53, 54)
F1504093. Care dintre următorii compuşi sunt peniciline de depozit (retard):

A. benzilpenicilina
B. procain benzilpenicilina
C. amoxicilina
D. benzatin benzilpenicilina
E. carbenicilina
(pag. 45)
F1504094. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor?

A. procainpenicilina G
B. ampicilina
C. cloxacilina
D. nafcilina
E. cefoperazona
(pag. 48, 49, 57)
F1504095. La care dintre cefalosporine s-a demonstrat experimental că preziintă acţiune nefrotoxică?
A. cefaloridina
B. cefoperazona
C. cefalotina
D. cefapirina
E. cefazolina
(pag. 56)
A. Are spectrul de activitate asemănător cu al ampicilinei
B. Acţionează bactericid, acţiunea fiind mai intensă decât a ampicilinei
C. Este activă pe stafilococul penicilinazo-pozitiv
D. Având acţiune mai intensă decât ampicilina, nu se asociază cu inhibitori de ß-lactamază
E. Necesită administrarea înaintea meselor, deoarece absorbţia este mult diminuată în prezenţa alimentelor
(pag. 50, 51)
F1604097. Ampicilina:
A. Este penicilinazo-rezistentă
B. În ţesuturile inflamate difuzibilitatea ei diminuă pe măsură ce survine procesul de vindecare
C. Se asociază cu inhibitori de ß-lactamază
D. Eliminarea ei renală este întârziată de probenecid
E. Se absoarbe limitat din tubul digestiv, calea orală necesitând doze mult mai mari decât calea parenterală
(pag. 50, 61)
F1604098. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?

A. Cefoperazon difuzează bine în LCR, fiind utilizată în meningite cu germeni gram-negativi;
B. Ceftriaxona este indicată în septicemii şi meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de apărare
C. Cefsulodinul are acţiune foarte intensă pe Pseudomonas
D. Stafilococii rezistenţi la meticilină sunt sensibili la cefalosforine
E. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare orală
(pag. 56-59)
F1604099. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral:

A. Cefamandolul
B. Cefuroxima sodică
C. Cefuroxima axetil
D. Cefalexina
E. Cefoperazona
(pag. 57-60)
A. Este insolubilă şi stabilă în mediul acid din stomac
B. Este instabilă în mediul acid din stomac, dar termorezistentă
C. Este indicată în infecţii cu streptococ, în profilaxia reumatismului
D. Este indicată în infecţii grave (meningite, pielonefrite)
E. Este indicată în septicemii
(pag. 46)
F1604101. Se absorb bine din tubul digestiv:

A. Cefalexina
B. Benzilpenicilina G potasică
C. Procainbenzilpenicilina
D. Fenoximetilpenicilina
E. Amoxicilina
(pag. 41-60)
F1604102. Sunt antibiotice care prezintă nucleu structural ß-lactamic:

A. Carbenicilina
B. Aztreonamul
C. Vancomicina
D. Eritromicina
E. Azlocilina
(pag. 53, 54, 61)
F1604103. Sunt inhibitori de ß-lactamază:

A. Clavulanatul de potasiu
B. Canrenoatul de potasiu
C. Sulbactamul
D. Aztreonamul
E. Latamoxef
(pag. 60-61)
F1604104. Ticarcilina:
A. Este foarte activă pe stafilococul producător de penicilinază
B. Este activă pe multe tulpini de Pseudomonas
C. Se asociază cu gentamicina, pe baza sinergismului de acţiune
D. Nu necesită reducerea dozelor în insuficienţa renală, deoarece nu are acţiune nefrotoxică
E. Se utilizează în infecţii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative
(pag. 50, 54)
F2104105. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte:

A. nafcilina
B. flucoxacilina
C. fenoximetilpenicilina
D. ampicilina
E. oxacilina
(pag. (I) 47-49)
F2104106. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina:

A. infectii urinare colibacilare
B. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv
C. angina streptococica
D. pneumonii cu pneumococ
E. sifilis
(pag. (I) 12, 43)
F2104107. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina:

A. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor
B. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid
C. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei
D. este indicata in infectii cu germeni sensibili, la pacienti alergici la benzilpenicilina
E. se biotransforma in proportie mica
(pag. (I) 51,52)
F2104108. Din grupa proampicilinelor, fac parte:

A. carbenicilina
B. amoxicilina
C. pivampicilina
D. bacampicilina
E. talampicilina
(pag. (I) 52)
F2104109. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas, penicilinele:

A. ticarcilina
B. carbenicilina
C. oxacilina
D. fenoximetilpenicilina
E. cloxacilina
(pag. (I) 53, 54)
F2104110. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas, sunt:

A. cefalotina
B. cefazolina
C. cefsulodina
D. ceftazidima
E. cefapirina
(pag. (I) 55)
F2104111. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte:

A. cefalotina
B. cefadroxil
C. cefradina
D. cefalexina
E. cefamandol
(pag. (I) 54)
F2104112. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de:

A. cefoperazon
B. cefotaxim
C. oxacilina
D. cloxacilina
E. nafcilina
(pag. (I) 57)
F2104113. Formele depozit ale benzilpenicilinei (procainbenzilpenicilina si benzatinbenzilpenicilina),

cuprind in spectrul antimicrobian:
A. proteus vulgaris
B. stafilococ auriu penicilinazopozitiv
C. treponema
D. streptococ hemolitic
E. colibacil
(pag. (I) 45)
F2104114. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzinpenicilinei cuprinde:

A. streptococ hemolitic
B. proteus vulgaris
C. treponema
D. stafilococ auriu
E. gonococ
(pag. 45, [vol. 1])
F2104115. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina:

A. stafilococ penicilinazosecretor
B. gonococ
C. enterococ
D. treponema
E. streptococ piogen
(pag. 42, [vol. 1])

A. ticarcilina
B. dicloxacilina
C. nafcilina
D. meticilina
E. flucloxacilina
(pag. 47-49, 54, [vol. 1])
F2104117. Din grupa proampicilinelor fac parte:

A. bacampicilina
B. pivampicilina
C. talampicilina
D. amoxicilina
E. carbenicilna
(pag. 52, [vol. 1])
F2104118. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt:

A. carbenicilina
B. oxacilina
C. ticarcilina
D. feniximetilpenicilina
E. cloxacilina
(pag. 53, 54, [vol. 1])
F2104119. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt:

A. cefalotina
B. ceftazidina
C. cefazolina
D. cefsulodina
E. cefapirina
(pag. 55, [vol. 1])
F2104120. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala, fac parte:

A. cefadroxil
B. cefradina
C. cefalexina
D. cefalotina
E. cefamandol
(pag. 54, [vol. 1])
F2104121. Meningitele cu germeni gram-negativ pot beneficia de:

A. cefoperazon
B. oxacilina
C. cefotaxim
D. cloxacilina
E. nafcilina
(pag. 57, [vol. 1])
F2104122. Ampicilina are urmatoarele caracteristici farmacocinetice:

A. este rezistenta la sucul gastric
B. absorbtia este neinfluentata de alimente
C. realizeaza concentratii mari in bila
D. nu difuzeaza in LCR
E. eliminarea renala este intarziata de probenecid
(pag. 50, [vol. 1])
F2104123. Benzilpenicilina:
A. este inactivata de sucul gastric
B. se elimina predominant renal
C. nu este activa in infectiile cu stafilococ penicilinazo-secretor
D. se administreaza cel mai frecvent i.m.
E. este antibioticul de electie in infectiile cu Pseudomonas
(pag. 42, 43, [vol. 1])
F2204124. Sunt proampiciline:

A. Amoxicilina
B. Pivampicilina
C. Talampicilina
D. Meticilina
E. Cloxacilina
(pag. 52)
F2204125. Carbenicilina:
A. Este denumita penicilina pentru pseudomonas si proteus
B. Este activa pe stafilococul penicilinazopozitiv
C. Se recomanda in infectii urinare cu bacili gram negativi
D. Se utilizeaza ca sare sodica
E. Este o carbacefema
(pag. 53)
F2204126. Sunt cefalosporine de uz oral:

A. Cefalotina
B. Cefaclor
C. Cefalexina
D. Cefsulodina
E. Cefoperazona
(pag. 55)
F2204127. Legarea de proteinele plasmatice este mare pentru:

A. Cefaloridina
B. Cefalexina
C. Cefadroxil
D. Cefazolina
E. Cefalotina
(pag. 55)
F2204128. Apartin clasei cefamicinelor

A. Cefotaxima
B. Cefadroxil
C. Cefoxitina
D. Cefotetan
E. Cefuroxima
(pag. 55)
F2204129. Apartin ureidopenicilinelor:

A. Ticarcilina
B. Azlocilina
C. Mezlocilina
D. Piperacilina
E. Mecilinam
(pag. 54)
F2204130. Mecilinamul:
A. Este o carboxipenicilina
B. Este activ pe bacterii gram negative
C. Este activ si pe pseudomonas
D. Se recomanda in infectii urinare
E. Se administreaza intramuscular si intravenos
(pag. 55)
F2204131. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Ampicilina scade efectul contraceptivelor orale
B. Amoxicilina are absorbtie digestiva modesta
C. Spectrul amoxicilinei este asemanator ampicilinei
D. Alopurinolul scade incidenta eruptiilor produse de ampicilina
E. Ampicilina este incompatibila in solutie cu gentamicina
(pag. 51)
F2204132. Cefoperazona:
A. Se administreaza oral si parenteral
B. Actioneaza bactericid prin inhibarea sintezei peretelui celulei bacteriene
C. Este activa pe Bacteroides fragilis
D. In septicemii cu unii bacili gram negativi se poate asocia cu un aminozid
E. Difuzeaza bine in tesuturi si fluidele organismului
(pag. 57)
F2204133. Apartin penicilat sulfonelor

A. Sulbactam
B. Tienamicina
C. Aztreonam
D. Pivsulbactam
E. Imipenem
(pag. 61)
F2204134. Sunt inhibitori de beta-lactamaze

A. Acidul clavulanic
B. Cefoxitina
C. Latamoxef
D. Cilastatin
E. Sulbactam
(pag. 61)
F2204135. Tienamicina:
A. Este stabila la betalactamaze
B. Se utilizeaza in asociere cu acidul clavulanic
C. Are spectru larg, inclusiv Pseudomonas
D. Este o carbapenema naturala
E. Este o monobactama
(pag. 61)
F2204136. Sunt monobactame:

A. Sulbactamul
B. Aztreonamul
C. Nocardicin A
D. Latamoxef
E. Mecilinam
(pag. 61, 62)
F2204137. Monobactamele:
A. Sunt betalactamine monociclice produse de bacterii
B. Se obtin din culturi de mucegaiuri
C. Sunt active pe gram pozitivi
D. Sunt active pe Pseudomonas
E. Sunt rezistente la betalactamaze
(pag. 61)
F2204138. Se evita utilizarea la nou nascut a:

A. Tetraciclinei
B. Streptomicinei
C. Cloramfenicolului
D. Penicilinei V
E. Amoxicilinei
(pag. 32)
F2204139. Sunt rezistente la betalactamaze

A. Benzilpenicilina
B. Fenoximetilpenicilina
C. Oxacilina
D. Ampicilina
E. Meticilina
(pag. 47-49)
F2204140. Sarurile de sodiu si potasiu ale benzilpenicilinei:

A. Prezinta eliminare urinara lenta
B. Se administreaza oral
C. Sunt greu solubile in apa
D. Sunt inactivate de sucul gastric
E. Sunt higroscopice
(pag. 42)
F2204141. Sunt peniciline retard:

A. Carbenicilina
B. Ampicilina
C. Benzatin benzilpenicilina
D. Procain benzilpenicilina
E. Oxacilina
(pag. 45)
F2204142. Penicilina G este antibiotic de electie in:

A. infectii cu streptococ hemolitic
B. lues
C. infectii cu micoplasme
D. tuberculoza
E. candidoze
(pag. 43)
A. Este o penicilina de uz parenteral
B. Nu se recomanda in profilaxia reumatismului articular
C. Este indicata in erizipel
D. Este indicata in otite
E. Este indicata in angina Vincent
(pag. 46)
F2204144. Penicilina G este inactiva asupra

A. Streptococului hemolitic
B. Ricketsiilor
C. Salmonelelor
D. Bacilului piocianic
E. Brucella
(pag. 43)
F2204145. Penicilinele retard:

A. Se injecteaza intramuscular si intravenos din solutii preparate in ser fiziologic
B. Elibereaza lent benzilpenicilina
C. Realizeaza concentratii sanguine mici
D. Au spectrul de activitate extins si pe enterobacterii
E. Pot fi utilizate in tratamentul sifilisului
(pag. 45)
F2204146. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze

A. Amoxicilina
B. Carbenicilina
C. Carfecilina
D. Nafcilina
E. Meticilina
(pag. 49)
F2204147. In infectii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomanda

A. Amoxicilina
B. Bacampicilina
C. Carbenicilina
D. Meticilina
E. Cloxacilina
(pag. 47, 48, 49)
F2204148. Sunt peniciline de semisinteza cu spectru larg

A. Ampicilina
B. Amoxicilina
C. Metampicilina
D. Latamoxef
E. Clavulanat de potasiu
(pag. 50-52)
F2204149. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa

A. Cefoperazona
B. Ticarcilina
C. Piperacilina
D. Flucloxacilina
E. Carbenicilina
(pag. 53,54,58)
A. Este o cefalosporina de semisinteza
B. Apartine penicilinelor rezistente la penicilinaze
C. Are spectrul asemanator carbenicilinei
D. Se administreaza oral
E. Are sinergism in vitro cu gentamicina
(pag. 54)
F2204151. La nou nascuti si prematuri se pot utiliza:

A. Sulfamidele
B. Izoniazida
C. Ampicilina
D. Benzilpenicilina
E. Kanamicina
(pag. 32)
F2204152. Sunt asocieri antagonice de antibiotice :

A. Tetraciclina/cloramfenicol
B. Gentamicina/ampicilina
C. Eritromicina/clindamicina
D. Sulfametoxazol / trimetoprim
E. Kanamicina / Colimicina
(pag. 33)
F2204153. Ampicilina este inactiva pe:

A. Clamidii
B. Streptococi
C. Micoplasme
D. Protozoare
E. Salmonelle
(pag. 50)
F2204154. Nu fac parte din indicatiile oxacilinei:

A. Tifosul exantematic
B. Infectiile dermice cu stafilococi
C. Legionelozele
D. Osteomielitele stafilococice
E. Infectiile urinare cu Pseudomonas
(pag. 47)
F2204155. Nu apartin clasei betalactaminelor

A. Ceftriaxona
B. Polimixina B
C. Piperacilina
D. Claritomicina
E. Neomicina
(pag. 54, 55)
F2204156. Sunt rezistente la sucul gastric:

A. Fenoximetipenicilina
B. Benzilpenicilina
C. Dicloxacilina
D. Ampicilina
E. Pivampicilina
(pag. 42-50)
F2204157. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la carbenicilina sunt false:

A. este absorbabila dupa administrare orala
B. este activa pe pseudomonas
C. este foarte activa pe stafilococcul penicilinazopozitiv
D. se leaga in proportie de 50% de proteinele plasmatice
E. se administreaza intramuscular si intravenos
(pag. 53)
F2204158. Sunt cefalosporine de generatia 1

A. Cefalotina
B. Cefotiam
C. Cefazolina
D. Cefuroxima
E. Cefoperazona
(pag. 55)

A. Ceftriaxona
B. Cefmenoxima
C. Cefamandol
D. Cefotiam
E. Cefuroxima
(pag. 55)

A. Cefmenoxima
B. Cefoperazona
C. Ceftazidima
D. Cefepima
E. Cefpirona
(pag. 55)
F2204161. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa

A. Cefoperazona
B. Piperacilina
C. Cefsulodina
D. Doxiciclina
E. Ceftazidima
(pag. 54-57)
F2204162. Referitor la cefalosporinele de generatia a treia , care dintre urmatoarele afirmatii sunt
corecte:
A. Se folosesc profilactic in chirurgie
B. Sunt mai stabile la betalactamazele enterobacteriilor fata de cefalosporinele de generatia a doua
C. Unele sunt active pe anaerobi
D. Activitatea pe Enterobacter este slaba
E. Sunt mai active decat cele din generatia a doua pe coci grampozitivi
(pag. 55-57)
F2304163. Oxacilina:
A. este rezistenta la penicilinaza;
B. este rezistenta la aciditatea gastrica;
C. are spectru ultralarg de actiune;
D. se administreaza oral sau parenteral;
E. este o penicilina de semisinteza.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304164. Carbenicilina este:

A. alfacarboxibenzilpenicilina;
B. alfahidroxibenzilpenicilina;
C. alfaaminobenzilpenicilina;
D. alfacarboxifenilpenicilina;
E. o penicilina cu spectru larg de actiune.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304165. Cefalexina:
A. este o cefamicina naturala;
B. este o cefalosporina de semisinteza;
C. se absoarbe bine pe cale orala;
D. este un derivat de 3-cefem;
E. este un derivat de 3-carbacefem.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304166. Benzilpenicilina potasica:

A. este stabila in mediul acid;
B. se administreaza pe cale orala;
C. este incompatibila cu alcoolul,
D. se administreaza parenteral;
E. este inactivata in mediul bazic.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304167. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu:

A. in solutii perfuzabile cu pH acid sau alcalin;
B. dupa preparare extemporaneu;
C. asociata in seringa cu alte medicamente;

D. singura in seringa;
E. pastrata la + 4 °C, maximum 24 ore.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

A. septicemii;
B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A;
C. meningita meningococica;
D. lues (sifilis);
E. angine, scarlatina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304169. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza:

A. oxacilina;
B. amoxicilina;
C. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam);
D. ampicilina;
E. ticarcilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304170. Inhibitori de beta-lactamaza sunt:

A. sulbactam;
B. ticarcilina;
C. tazobactam;
D. piperacilina;
E. acidul clavulanic.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304171. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate?

A. carbenicilina + tazobactam;
B. amoxicilina + acid clavulanic;
C. ampicilina + sulbactam;
D. piperacilina + tazobactam;
E. oxacilina + acid clavulanic.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304172. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde:

A. gonococ;
B. streptococ hemolitic;
C. proteus vulgaris;
D. stafilococ auriu;
E. treponema.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304173. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt:

A. carbenicilina;
B. cloxacilina;
C. fenoximetilpenicilina;
D. oxacilina;
E. ticarcilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304174. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte:

A. cefalexina;
B. cefradina;
C. cefadroxil;
D. cefamandol;
E. cefalotina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304175. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt:

A. cefsulfodina;
B. ceftazidina;
C. cefapirina;
D. cefazolina;
E. cefalotina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

A. profilaxia reumatismului poliarticular acut;
B. lues (sifilis);
C. infectii grave (septicemii, meningita meningococica);
D. angina, scarlatina;
E. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A;
(pag. 41 - 62, vol. 1)

A. meticilina;
B. nafcilina;
C. cloxacilina;
D. ampicilina;
E. oxacilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304178. Nu sunt cuprinse in spectrul de actiune al formelor de depozit ale penicilinei G:

A. streptococ hemolitic;
B. stafilococ auriu;
C. gonococ;
D. proteus vulgaris;
E. treponema pallidum.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304179. Fac parte din grupa proampicilinelor:

A. bacampicilina;
B. carbenicilina;
C. metampicilina;
D. amoxicilina;
E. pivampicilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2504180. Reactii adverse inregistrate la administrarea benzilpenicilinei:

A. soc anafilactic
B. boala serului
C. reactia Herxheimer
D. difterie
E. edem angioneurotic
(pag. 42- 43)
F2504181. Penicilina G este antibioticul de electie in tratamentul infectiilor cu:

A. streptococ hemolitic
B. pneumococ
C. streptococ viridans
D. clostridium tetani
E. pseudomonas aeruginosa
(pag. 43)
F2504182. Antibiotice bactericide numai in faza de multiplicare a bacteriilor sunt:

A. vancomicina
B. oxacilina
C. cloxacilina
D. gentamicina
E. cefapirina
(pag. 23)
F2504183. Aztreonamul:
A. este produs de sinteza
B. foarte activ pe germeni gramnegativ
C. ineficient pe germeni grampozitiv
D. este hidrolizat de betalactamaza
E. este indicat in infectii grave
(pag. 61)

A. Sultamicillin asociaza sulbactam+ ampicilina
B. Timentin asociaza ticarcilina+ acid clavulanic
C. Imipenem se foloseste asociat in parti egale cu cilastatina
D. Augmentin reprezinta asocierea amoxicilina+ acid clavulanic
E. Aztreonamul este oxacefalosporina
(pag. 61)
F2504185. Dintre inhibitorii de betalactamaze fac parte:

A. ticarcilina
B. sulbactamul
C. acidul clavulanic
D. tienamicina
E. latamoxef
(pag. 61)
F2504186. Ceftriaxon:
A. este sinonim cu Rocephin
B. este rezistent la betalactamaza
C. efect aditiv cu aminoglicozidele fata de Pseudomonas aeruginosa
D. se administreaza per os si intramuscular
E. nu este activ fata de Mycobacterium, Mycoplasma si fungi
(pag. 58)
F2504187. Cefalosporinele se caracterizeaza prin:

A. structura betalactamica
B. actiune bactericida in faza de multiplicare a bacteriilor
C. liposolubilitate mare
D. impiedicarea formarii peretelui bacterian
E. fixare pe subunitatea ribozomala 50 S
(pag. 23,25)
A. este penicilina cu spectru larg
B. este activa fata de Proteus si Pseudomonas aeruginosa
C. se asociaza in acelasi flacon cu gentamicina
D. are efecte bune in micozele cutanate
E. se utilizeaza in infectii urinare cu bacterii gramnegativ
(pag. 54)
A. absorbtie digestiva neinfluentata de alimentatie
B. eliminare renala intarziata de probenecid
C. se biotransforma in proportii mari
D. in infectiile aparatului respirator isi mentine eficacitatea si dupa diminuarea procesului inflamator
E. se administreaza oral si parenteral
(pag. 51)
F2604190. Factorii generali ce pot fi incriminati în etiologia stomatolpatiilor protetice sunt

A. diabetul;
B. enteropatiile;
D. afectiunile aparatului respirator;
E. bolile vasculare
(pag. 275)
F2604191. Teoria bacteriotoxica referitoare la etiopatogenia stomatopatiilor protetice:

A. se refera strict la rolul dezechilibrarii microbiocenozei orale;
B. coreleaza dezechilibrul microbiocenozei orale existentei porozitatilor din acrilat,
C. incrimineaza rolul patogen al Candidei albicans;
D. incrimineaza monomerul acrilic rezidual;
E. subliniaza rolul patogen al colorantilor din rasina acrilica
(pag. 276)
F2604192. Dintre stomatopatiile protetice, reactiile tardive marginale se manifesta sub forma:
A. eroziunilor in situ;
B. ulceratiilor de decubit;
C. hiperplaziilor,
D. iritatiilor chimico-toxice;
E. eroziunilor la insertie
(pag. 278)
F2604193. Eroziunile marginale imediate ca forme clinice de stomatopatii:

A. se prezinta clinic sub forma de tumefieri;
B. se prezinta clinic ca zone congestive, eventual însotite de ulceratii;
C. se însotesc de tulburari functionale;

D. pot fi însotite de adenopatie;
E. niciodata nu se însotesc cu adenopatie
(pag. 278)
F2604194. Elementele de diagnostic pozitiv ale reactiilor tardive marginale a leziunilor de decubit
cauzate de proteze sunt:
A. prezenta halenei fetide permanente;
B. frecvent disckeratoza;
C. tumefactie edematoasa sau ferma;
D. flora microbiana moderata;
E. localizare predilecta în zona canina la maxilar
(pag. 280)
F2604195. Fata de leziunile de decubit cauzate de protezele totale, leziunile maligne se diferentiaza
prin urmatoarele caractere:
A. pot fi localizate la orice nivel în cavitatea bucala;
B. lipseste flora microbiana;
C. diskeratoza este frecventa;
D. absenta mirosului fetid,
E. adenopatie moderata si inconstanta
(pag. 280)
F2604196. Ulceratiile bazale tardive la purtatori de proteze totale se datoreaza mai ales:
A. porozitatilor protezei;
B. avitaminozelor;
C. disarmoniilor ocluzale;
D. camerelor cu vid;
E. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei
(pag. 281)
F2604197. Stomatopatiile tardive traumatice:

A. apar de regula la sediul unui contact prematur;
B. apar de regula la distanta de sediul contactului prematur;
C. se datoreaza dispersarii nerationale a fortelor asupra câmpului protetic;
D. se datoreaza imperfectiunilor bazale;
E. apar datorita utilizarii cronice a adezivilor pentru ameliorarea mentinerii protezei.
(pag. 281)
F2604198. Hiperplaziile marginale tardive cauzate de protezele totale:

A. se pot manifesta sub forma papiloamelor;
B. se pot prezenta ca epulide;
C. pot avea caracteristicile epitelioamelor;
D. nu necesita alt tratament decât modificarea protezei prin captusire partiala în zona respectiva;
E. se trateaza prin vitaminoterapie (A,B,C) si ajustarea marginala a protezei
(pag. 280)
Tema nr. 5
Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, feniculi si
polipeptide
BIBLIOGRAFIE:
F1205001. Aparţine antibioticelor macrolidice:

A. Lincomicina
B. Spiramicina
C. Tobramicina
D. Paromomicina
E. Rifampicina
(pag. 62-65)
F1205002. Bacitracina:
A. Este un antibiotic polipeptidic cu acţiune sistemică după administrare orală
B. Se obţine prin procedee de semisinteză
C. Se utilizează local în combinaţii cu neomicina
D. Este o aminoglicozidă activă pe stafilococi
E. Este contraindicată în eczeme şi ulcere cutanate infectate
(pag. 85-90)
F1205003. Clindamicina:
A. Este o macrolidă de semisinteză
B. Se indică şi în infecţii cu anaerobi
C. Are absorbţie orală inferioară lincomicinei
D. Se utilizează exclusiv oral
E. Absorbţia orală este influenţată puternic de alimente
(pag. 62-65)
F1205004. Cloramfenicolul:
A. Are efecte adverse hematologice
B. Are utilizare largă, fiind putin toxic
C. Este inactiv în meningita meningococică
D. Parenteral se utilizează sub formă de palmitat de cloramfenicol
E. Hemisuccinatul de cloramfenicol şi sodiu, solubil în apă, se utilizeaza pentru prepararea de colire
(pag. 76-85)
F1205005. Doxiciclina:
A. Este o tetraciclină cu eliminare rapidă
B. Acţionează prin inhibarea sintezei proteice bacteriene
C. Este inactivă pe micoplasme şi clamidii
D. Are absorbţie gastro-intestinală redusă
E. Nu are contraindicaţii în sarcină
(pag. 76-85)
A. Este o tetraciclină de semisinteză obţinută prin hidrogenarea oxitetraciclinei
B. Este 6-alfa-dezoxi-oxitetraciclina
C. Uzual se utilizează 600 mg/zi, divizat la 6 ore
D. Se elimină preferenţial pe cale renală
E. Poate fi indicată şi la copii mici
(pag. 76-85)
F1205007. Eritromicina:
A. Este antibiotic activ pe Chlamidia trachomatis
B. Sub formă de bază este rezistentă la sucul gastric
C. Sub formă de bază se absoarbe mai bine decât sub formă de propionat
D. Este inactivă pe streptococi
E. Nu traversează placenta, ca urmare a masei moleculare mari
(pag. 62-65)
F1205008. Este un derivat de semisinteză al kanamicinei:

A. Amikacina
B. Neomicina
C. Netilmicina
D. Colistina
E. Gramicidina
(pag. 66-76)
F1205009. Ototoxicitatea şi nefrotoxicitatea sunt reacţii adverse caracteristice:

A. Penicilinelor
B. Aminoglicozidelor
C. Macrolidelor
D. Tetraciclinelor
E. Fenicolilor
(pag. 66-76)
F1305010. Precizati afirmatia incorecta in legatura cu cloramfenicolul:

A. are spectru larg de actiune;
B. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi;
C. este antibiotic de prima alegere in infectii cu stafilococ penicilinorezistent;
D. prduce sindrom cenusiu, la nou-nascut;
E. produce reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara)
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1405011. Care dintre următoarele asocieri de substanţe antibacteriene este(sunt) recomandate în

terapeutică:
A. ampicilină+cloramfenicol
B. tetraciclină+cloramfenicol
C. gentamicină+kanamicină
D. benzilpenicilină+tetraciclină
E. izoniazidă+rifampicină
(pag. 32)
F1405012. Colistina poate produce:

A. nevrită optică
B. displazii dentare
C. sindrom cenuşiu
D. apnee prin efect curarizant
E. eritem multiform
(pag. 87)
F1405013. Fiecare din afirmaţiile referitoare la aminoglicozide este adevărată, cu exceptia:

A. se absorb în cantitate redusă după administrarea orală
B. ating concentraţii biliare mari
C. se excretă pe cale renală
D. împiedică sinteza proteinelor bacteriene
E. toţi membrii grupului au un potenţial toxic semnificativ
(pag. 66)
F1405014. Precizaţi care dintre afirmaţiile referitoare la aminoglicozide este (sunt) incorectă(e):
A. prezintă o absorbţie digestivă redusă
B. au o acţiune curarizantă
C. prezintă o difuzie crescută în LCR
D. împiedică sinteza proteinelor bacteriene
E. se elimină renal, peste 90% în formă activă
(pag. 66)
F1405015. Printre efectele adverse ale eritromicinei se numără:

A. agranulocitoza
B. polinevrita
C. tulburări acustico-vestibulare
D. greaţă şi vomă
E. apneea prin bloc neuromuscular
(pag. 62)
F1405016. Una din indicaţiile majore ale streptomicinei este:

A. angina streptococică
B. tifosul exantematic
C. tuberculoza pulmonară
D. meningita meningococică
E. febra tifoidă
(pag. 68)
F1505017. Aminoglicozidele:
A. prezintă absorbţie digestivă bună
B. prezintă aborbţie digestivă redusă
C. se administrează exclusiv local
D. nu sunt oto- şi nefrotoxice
E. nu se elimină pe cale renală
(pag. 66)
F1505018. Care dintre antibioticele enumerate se foloseşte exclusiv local?

A. colistin
B. neomicină
C. kanamicină
D. eritromicină
E. bacitracină
(pag. 88)
F1505019. Care dintre tetracicline se administrează injectabil?
A. metaciclina
B. minociclina
C. doxiciclina
D. rolitetraciclina
E. tetraciclina
(pag. 76)
F1505020. Streptomicina prezintă următoarele efecte adverse, cu excepţia:

A. tulburări de echilibru
B. pierderea acuităţii auditive
C. alergii
D. albuminurie şi cilindrurie
E. hiperglicemie
(pag. 68)
F1505021. Următoarele afirmaţii despre eritromicină sunt adevărate, cu excepţia:

A. face parte din clasa antibioticelor macrolide
B. prezintă difuziune bună în toate ţesuturile
C. se concentrează în bilă sub forma activă
D. se elimină prin bilă, fecale şi urină
E. nu este indicată la bolnavii alergici la penicilină
(pag. 62)
F1505022. Următoarele antibiotice sunt aminoglicozide, cu excepţia:

A. streptomicină
B. gentamicină
C. kanamicină
D. spiramicină
E. neomicină
(pag. 67, 69, 71, 73)
A. Se administrează oral, având o biodisponibilitate de 90%
B. Are efect bactericid faţă de germenii gram pozitivi
C. Se administrează parenteral, fiind relativ bine tolerată
D. Nu se recomandă în aplicaţii locale, deoarece produce frecvent reacţii alergice
E. Este foarte activă pe enterobacteriacee.
(pag. 88)
F1605024. Care dintre următoarele antibiotice cu spectru larg se poate utiliza în insuficienţa renală?
A. Tetraciclina
B. Doxiciclina
C. Metaciclina
D. Minociclina
E. Rolitetraciclina
(pag. 77)
F1605025. Colistina (Colimicina):

A. Are absorbţie digestivă bună
B. Acţionează bactericid pe colibacili, Salmonella, Klebsiella
C. Nu se administrează parenteral
D. Se asociază frecvent cu aminoglicozidele pentru lărgirea spectrului
E. Traversează foarte bine bariera hemato-encefalică

(pag. 87)
A. Este un antibiotic cu spectru larg
B. Este strict contraindicată în insuficienţa renală
C. Are timp de înjumătăţire scurt, necesitând mai multe prize zilnic
D. Se asociază frecvent cu benzilpenicilina, datorită sinergismului de acţiune
E. Carbamazepina îi potenţează efectul
(pag. 80)
F1605027. Traversează bariera hemato-encefalică, fiind utile în meningitele cu germeni sensibili:

A. Cloramfenicolul
B. Eritromicina
C. Aminoglicozidele
D. Bacitracina
E. Polimixinele
(pag. 62, 66, 81, 88)
F2105028. Care antibiotic produce cel mai rar reactii alergice:

A. penicilina G
B. ampicilina
C. tetraciclina
D. cefalotina
E. sulfafurazol
(pag. 77, [vol. 1])
F2105029. Notati antibioticul caracterizat prin nefrotoxicitate:

A. penicilina G
B. rifampicina
C. cloramfenicol
D. gentamicina
E. nitrofurantoina
(pag. 77, [vol. 1])
F2105030. Urmatoarele afirmatii privind eritromicina sunt adevarate, cu exceptia:

A. este activa pe stafilococul penicilinazosecretor
B. realizeaza concentratii mari in bila
C. activa in infectii cu Escherichia coli
D. are actiune bacteriostatica
E. eliminare prin bila, fecale si urina.
(pag. 62, [vol. 1])
F2105031. Urmatoarele afirmatii privind tetraciclinele sunt adevarate, cu exceptia:

A. toate tetraciclinele sunt contraindicate in ultimul trimestru al sarcinii
B. au spectru larg de actiune
C. rezistenta se instaleaza rapid
D. absorbtia tetraciclinelor scade la asocierea cu ioni de Ca2+, Al 3+
E. realizeaza in bila concentratii mai mari decat in sange
(pag. 76-79, [vol. 1])
F2105032. Notati antibioticul a carui posologie trebuie ajustata corespunzator insuficientei renale:
A. penicilina G
B. gentamicina
C. eritromicina
D. doxiciclina
E. cloramfenicol
(pag. 71, [vol. 1])
A. Este o tetraciclina cu eliminare rapida
B. Actioneaza prin inhibarea sintezei proteice bacteriene
C. Este inactiva pe micoplasme si clamidii
D. Are absorbtie gastro-intestinala redusa
E. Nu are contraindicatii in sarcina
(pag. 80)
F2205034. Ototoxicitatea si nefrotoxicitatea sunt reactii adverse caracteristice:

A. Penicilinelor
B. Aminoglicozidelor
C. Macrolidelor
D. Tetraciclinelor
E. Fenicolilor
(pag. 66)
F2205035. Apartine antibioticelor cu structura macrolidica:

A. Lincomicina
B. Spiramicina
C. Tobramicina
D. Paromomicina
E. Rifampicina
(pag. 62-64)
A. Este activa pe Chlamidia trachomatis
B. Sub forma de baza este rezistenta la sucul gastric
C. Sub forma de baza se absoarbe mai bine decat sub forma de propionat
D. Este inactiva pe streptococi
E. Nu traverseaza placenta, ca urmare a masei moleculare mari
(pag. 62)
F2205037. Este derivat de semisinteza al kanamicinei

A. Amikacina
B. Neomicina
C. Netilmicina
D. Colistina
E. Gramicidina
(pag. 75)
A. Are efecte adverse hematologice
B. Are utilizare larga fiind putin toxic
C. Este inactiv in meningita meningococica
D. Parenteral se utilizeaza sub forma de palmitat de cloramfenicol
E. Hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu, solubil in apa, se utilizeaza pentru prepararea de colire

(pag. 81-82)
F2205039. Troleandomicina apartine clasei:

A. betalactaminelor
B. aminoglicozidelor
C. macrolidelor
D. lincosamidelor
E. tetraciclinelor
(pag. 64)
F2205040. Tobramicina este:

A. analog al kanamicinei B
B. analog al gentamicinei
C. dideoxikanamicina B
D. obtinuta prin sinteza chimica
E. antibiotic macrolidic
(pag. 72)
F2205041. Este dideoxikanamicina B

A. Propikacina
B. Amikacina
C. Netilmicina
D. Framicetina
E. Dibekacina
(pag. 74)
F2205042. Produsul Vibramycin contine ca substanta activa:

A. Minociclina
B. Doxiciclina
C. Rolitetraciclina
D. Metaciclina
E. Piperaciclina
(pag. 80)
F2305043. Precizati afirmatia incorecta in legatura cu cloramfenicolul:

A. are spectru larg de actiune;
B. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi;
C. este antibiotic de prima alegere in infectii cu stafilococ penicilinorezistent;
D. produce sindrom cenusiu, la nou-nascut;
E. produce reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara).
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305044. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si este caracterizat prin
nefrotoxicitate:
A. nitrofurantoina;
B. rifampicina;
C. gentamicina;
D. cloramfenicolul;
E. penicilina G.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2305045. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si nu prezinta absorbtie
digestiva semnificativa:
A. oxacilina;
B. kanamicina;
C. rifampicina;
D. eritromicina;
E. tetraciclina.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2305046. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si necesita ajustarea dozelor
in insuficienta renala:
A. eritromicina;
B. cloramfenicolul;
C. doxiciclina;
D. gentamicina;
E. penicilina G.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2505047. Streptomicina:
A. are absorbtie buna digestiva
B. nu traverseaza placenta
C. excretia urinara nu se modifica in caz de insuficienta renala
D. produce albuminurie si cilindrurie
E. contraindicata administrarea sub forma de aerosoli
(pag. 68)
F2505048. Neomicina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:

A. preoperator pentru suprimarea florei bacteriene, in chirurgia colonului
B. infectii ale tubului digestiv cu germeni sensibili
C. injectabil, in micoze suprainfectate
D. coma hepatica
E. local, in infectii oftalmologice
(pag. 73,74)
F2505049. Tetraciclina are urmatoarele particularitati farmacologice, cu exceptia:

A. absorbtie buna din tubul digestiv
B. nu se elimina prin urina
C. este contraindicata in prima copilarie
D. la adulti se administreaza oral 2-4 g/zi in 4 prize egale
E. este indicata in infectii cu Chlamydia si Mycoplasma
(pag. 77,78,79)
F2505050. Datorita tratamentului cu cloramfenicol pot aparea urmatoarele efecte adverse, cu exceptia:
A. glosite si stomatite
B. aplazie medulara
C. anemie aplastica
D. confuzie si halucinatii
E. poliglobulie
(pag. 82)
F2505051. Urmatoarele afirmatii despre colistin sunt adevarate, cu exceptia:

A. sinonim cu polimixina E
B. difuzeaza in toate tesuturile

C. trece usor bariera hematoencefalica
D. eliminare renala 80%
E. produce tulburari neuropsihice
(pag. 87)
F2505052. Exclusiv local, se administreaza:

A. polimixina B
B. bacitracina
C. tiamfenicol
D. cloramfenicol
E. metaciclina
(pag. 79,83,84,88)
F2605053. Indicatiile incrustatiilor sunt:

A. leziuni coronare ample, la dintii laterali, pentru a evita bimetalismul;
B. leziuni coronare reduse, la dintii laterali, pentru a stimula bimetalismul;
C. leziuni carioase multiple pa aceiasi hemiarcada;
D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coronare comform gradului de abraziune;
E. în edentatiile partiale întinse, restaurate prin proteze fixe.
(pag. 193)
F2605054. Onlay-urile se indica în situatiile:

A. leziuni coronare întinse, cu cuspizii vestibulari si/sau orali intacti;
B. leziuni coronare reduse, cu afectare unui cuspid vestibular;
C. leziuni coronare reduse, cu afectarea unui cuspid oral;
D. leziuni ale molarilor de minte netratati endodontic;
E. în orice leziuni coronare.
(pag. 193)
F2605055. Contraindicatiile incrustatiilor sunt:

A. sine fixe de imobilizare în parodontitele marginale;
B. leziuni coronare reduse, la dintii laterali pentru a evita bimetalismul;
C. leziuni carioase multiple pe aceiasi hemiarcada;
D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coromare comform ocluziei functionale;
E. igiena deficitara.
(pag. 193)
F2605056. Fata de tehnicile directe de realizare a incrustatiilor din rasini compozite, cele indirecte,
respectiv semidirecte prezinta urmatoarele avantaje:
A. adaptare marginala satisfacatoare;
B. realizarea aproximativa a ariei de contact;
C. realizarea unei suprafete ocluzale acceptabile
D. posibilitatea unei prelucrari si lustriri optime;
E. toate avantajele enumerate mai sus.
(pag. 194)
F2605057. Procedeul de fatetare cu materiale compozite prezinta avantajele:

A. risc mare de iritatie pulpara;
B. efect estetic de durata;
C. efect estetic multumitor, dar nu de durata;
D. risipa de tesuturi dentare;
E. elimina posibilitatea relipirii în cazul dezlipirii.

(pag. 211)
F2605058. Contraindicatiile fatetarilor ceramice sunt:

A. rezistenta la carii dentare;
B. igiena bucala buna;
C. absenta bruxismului;
D. prezenta unor mici obturatii coronare;
E. bruxismul.
(pag. 211)
F1205059. Cloramfenicolul are:

A. Spectru de actiune larg
B. Actiune intensă pe bacilul tuberculos
C. Actiune intensă pe unii bacili gram negativi
D. Actiune antifungică
E. Acţiune antivirală
(pag. 76-85)
F1205060. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:

A. Polimixinele
B. Cisplatina
C. Ampicilina
D. Furosemidul
E. Amfotericina B
(pag. 66-76)
F1205061. Fac parte din grupul antibioticelor cu structură macrolidică:

A. Josamicina
B. Azitromicina
C. Roxitromicina
D. Diritromicina
E. Lincomicina
(pag. 62-65)
F1205062. Fac parte din indicaţiile gentamicinei:

A. Infecţiile cu anaerobi
B. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară
C. Infecţiile stafilococice
D. Infecţiile cu Pseudomonas, la concentraţii de 4 micrograme/ml
E. Infecţiile urinare cu Coli
(pag. 66-76)
F1205063. Gentamicina:
A. Este activă pe bacili gram-negativi
B. Nu se poate asocia cu betalactamine
C. Se condiţionează sub formă de soluţii injectabile
D. La doze mari este nefrotoxică
E. Are structura tetraciclică
(pag. 66-76)
F1205064. Tetraciclinele:
A. Interacţionează cu antiacidele pe bază de ioni de calciu
B. Pot fi utilizate sub formă de aerosoli
C. Au toxicitate relativ redusă
D. Sunt active pe Mycoplasme şi Chlamidia
E. Pot fi utilizate în bruceloză
(pag. 76-85)
F1305065. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea
concomitenta de:
A. produse lactate (in cantitate mare);
B. preparate din fier;
C. antiacide gastrice neutralizante;
D. antispastice;
E. enzime pancreatice.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305066. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi;
B. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil;
C. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara;
D. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava;
E. dau nefro si ototoxicitate.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305067. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate?

A. nu se absorb bine dupa administrarea orala;
B. impiedica sinteza proteinelor bacteriene;
C. toate au un potential toxic important;
D. se elimina pe cale renala;
E. prezinta toxicitate redusa;
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305068. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene;
A. penicilina;
B. polimixina;
C. ampicilina;
D. colistina
E. tetraciclina
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305069. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana?

A. eritromicina;
B. benzilpenicilina;
C. tetraciclina;
D. polimixina;
E. cloramfenicolul.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305070. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic:
A. absorbtie digestiva absenta;

B. ototoxicitate;
C. nefrotoxicitate;
D. stimulare neurmusculara;
E. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305071. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice:

A. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi;
B. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice;
C. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l.c.r.);
D. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu".
E. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara).
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305072. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice:

A. activa pe germeni gram-negativ;
B. activa pe Pseudomonas aeruginosa;
C. activa pe germeni gram-pozitiv;
D. se absoarbe bine din tubul digestiv;
E. in infectii sistemice se administreaza per os.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305073. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice:

A. absorbtie per os buna;
B. concentratii active in 12 ore;
C. absorbtie per os neinfluentata de alimente;
D. se administreaza la 4 ore;
E. efect bactericid.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305074. Dintre aminoglicozide, sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch)

urmatoarele:
A. gentamicina;
B. kanamicina;
C. tobramicina;
D. neomicina;
E. streptomicina.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305075. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase?
A. streptomicina;
B. neomicina;
C. bacitracina;
D. tobramicina;
E. rifampicina.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305076. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice:

A. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian;
B. nu este activa pe cale orala;
C. sufera o biotransformare hepatica importanta;
D. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern;

E. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305077. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice:

A. se elimina in majoritate renal in forma activa;
B. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l.c.r.);
C. se asociaza cu diuretice de ansa;
D. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch);
E. rezistenta se instaleaza brusc.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F1305078. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. calea de administrare numai injectabila;
B. absorbtie per os partiala, variabila;
C. depozitare la nivelul musculaturii striate;
D. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor;
E. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu, magneziu, fier.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1405079. Absorbţia tetraciclinei după administrarea orală poate fi diminuată prin administrarea
concomitentă de:
A. fermenţi pancreatici
B. antiacide gastrice
C. produse lactate
D. preparate de fier
E. antispastice
(pag. 76)
A. pot provoca atrofia nervului optic
B. sunt eliminate predominent pe cale renală în formă activă
C. au absorbţie digestivă redusă
D. traversează uşor bariera hematoencefalică
E. sunt antibiotice de elecţie în infecţiile survenite la gravide
(pag. 66)
A. realizează concentraţii mari la nivel biliar
B. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulară
C. au o absorbţie digestivă redusă
D. sunt compuşi nefrotoxici ca urmare a acumulării în parenchimul renal
E. nu se asociază între ele datorită riscului crescut de reacţii adverse toxice
(pag. 66)
F1405082. Care din următoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide:

A. tetraciclina
B. fenoximetilpenicilina
C. eritromicina
D. acidul nalidixic
E. oxacilina
(pag. 77)
F1405083. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici generale ale eritromicinei:
A. este activă pe germenii cu multiplicare intracelulară
B. se elimină biliar în concentraţii mari
C. inhibă sinteza proteinelor bacteriene
D. prezintă alergie încrucişată cu penicilinele
E. este contraindicata in insuficienta respiratorie
(pag. 62)
A. nu se recomandă la bolnavii cu insuficienţă renală
B. este un antituberculos major
C. are o toxicitate renală ridicată
D. are proprietăţi inductoare enzimatice
E. se fixează pe subunităţile ribozomale 30S ale bacteriei şi inhibă sinteza proteică
(pag. 71)
F1405085. Sindromul cenuşiu produs de cloramfenicol la nou-născutul prematur:

A. se datorează eliminării renale deficitare a antibioticului
B. poate fi letal
C. are o natură imunoalergică
D. apare ca urmare a imaturităţii funcţionale hepatice
E. se caracterizează prin hipertermie malignă
(pag. 82)
F1405086. Tetraciclina este indicată în tratamentul următoarelor boli:

A. tifos exantematic
B. acnee
C. infecţii cu mycoplasma pneumoniae
D. meningită meningococică
E. gonoree
(pag. 77)
F1505087. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

A. tetraciclinele au spectru larg de acţiune
B. tetraciclinele traversează placenta şi trec în laptele matern
C. tetraciclinele sunt indicate în infecţia cu mycoplasma şi chlamydia
D. tetraciclinele sunt recomandate în ultimul trimestru de sarcină şi prima copilărie
E. tetraciclinele pot produce pigmentaţii dentare şi carii la copii
(pag. 77)
F1505088. Care dintre următoarele antibiotice nu se administrează oral pentru efecte sistemice?
A. kanamicina
B. cloramfenicol
C. polimixina B
D. eritromicina
E. gentamicina
(pag. 69, 71, 86)
A. are absorbţie bună rectală
B. nu traversează placenta
C. este biotransformat la nivel hepatic
D. se elimină biliar
E. produce anemie aplastică
(pag. 82)
A. se administrează oral în doză de 2 - 4 g/zi la adulţi
B. se aplică local în unguente
C. se administrează într-o singură priză zilnică
D. nu se administrează rectal
E. nu se administrează pe cale parenterală
(pag. 83)
F1505091. Colistin:
A. are concentraţii pulmonare superioare celor sangiune
B. penetrează uşor bariera hematoencefalică
C. trece greu prin bariera placentară
D. se elimină predominant renal
E. are absorbţie digestivă bună
(pag. 87)
F1505092. Menţionaţi care dintre următoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei:
A. tulburări vestibulare
B. tulburări auditive
C. anemie hemolitică
D. alergii
E. albuminurie, cilindrurie
(pag. 68)
F1505093. Polimixina B:
A. ameliorează nefrotoxicitate aminoglicozidelor
B. se absoarbe digestiv
C. prezintă absorbţie bună după injectare intramusculară
D. creşte efectele de blocare neuromusculară ale curarizantelor
E. are acţiune bactericidă
(pag. 86)
F1505094. Următoarele antibiotice sunt macrolide, cu excepţia:

A. eritromicină
B. spiramicină
C. streptomicină
D. kanamicină
E. rosaramicină
(pag. 62, 63)
F1505095. Următoarele efecte adverse pot să apară în tratamentul cu cloramfenicol:

A. anemie aplastică
B. aplazie medulară
C. leucopenie
D. pigmentaţii dentare
E. ototoxicitate
(pag. 82)
F1605096. Aminoglicozidele prezintă următoarele proprietăţi comune:

A. Se absorb bine după administrare orală
B. Pătrund bine în lichidul cefalorahidian
C. Sunt oto- şi nefrotoxice
D. Prezintă acţiune de tip curarizant
E. Sinergism de acţiune utilizat în terapie, cu diminuarea toxicităţii, la asocierea între ele
(pag. 66, 67)
F1605097. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum?

A. Benzilpenicilina
B. Gentamicina
C. Ciprofloxacina
D. Tetraciclinele
E. Eritromicina
(pag. 42, 62, 76)
F1605098. Care dintre următoarele antibiotice aparţin clasei aminoglicozidelor:

A. Kanamicina
B. Amikacina
C. Clindamicina
D. Lincomicina
E. Netilmicina
(pag. 66-75)
F1605099. Cloramfenicolul este antibiotic de elecţie în:

A. Salmoneloze (inclusiv febră tifoidă)
B. Meningite cu bacili gram negativ sensibili
C. Tifos exantematic
D. Tuberculoză extrapulmonară la copii
E. Infestări cu protozoare (Entamoeba histolytica)
(pag. 82-83)
F1605100. Cresc efecte cloramfenicolului:

A. Cimetidina
B. Barbituricele
C. Fenitoina
D. Paracetamolul
E. Glutetimida
(pag. 83)
F1605101. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor:

A. Cefalosporinele
B. Penicilina G
C. Polimixinele
D. Furosemidul
E. Fenoximetilpenicilina
(pag. 67)
F1605102. Eritromicina are următoarele proprietăţi farmacocinetice:

A. Difuziune bună în toate ţesuturile
B. Traversarea barierei hemato-encefalice
C. Traversarea barierei placentare
D. Concentrare în formă activă în bilă

E. Timp de înjumătăţitre lung (peste 14 ore)
(pag. 62)
F1605103. Eritromicina este antibiotic de elecţie în infecţiile cu:

A. Mycoplasma pneumoniae
B. Bordetella pertussis
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Mycobacterium tuberculosis
E. Corynebacterium diphteriae
(pag. 62)
F1605104. Reacţiile adverse ale cloramfenicolului sunt:

A. Nefro- şi ototoxicitate
B. Aplazie medulară
C. Enterită stafilococică severă
D. Tulburări la nivelul mucoaselor
E. Alcaloză metabolică
(pag. 82)
F1605105. Se elimină prin bilă, putând fi utilizate în infecţii biliare:

A. Ampicilina
B. Griseofulvina
C. Eritromicina
D. Bacitracina
E. Gentamicina
(pag. 50, 62)
F2105106. Afirmatiile corecte pentru eritromicina, sunt:

A. eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric
B. se concentreaza in bila, in forma activa
C. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica
D. creste toxicitatea teofilinei
E. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa
(pag. (I) 62)
F2105107. Notati afirmatiile incorecte:

A. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ, streptococ,
stafilococ, B. anthracis, Cl. tetanii, Corynebacterium
B. spiramicina are difuziune buna in plaman, saliva si secretii bronsice
C. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme
D. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis
E. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ
(pag. (I) 63-65)
F2105108. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor, substantele:

A. amfotericina B
B. furosemid
C. cisplatin
D. ticarcilina
E. carbenicilina
(pag. (I) 67)
F2105109. Afirmatiile corecte pentru streptomicina, sunt:

A. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%)
B. dupa administrare intramusculara, se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%)
C. este activa pe bacilul tuberculos
D. are efect ototoxic
E. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite, dizenterie)
(pag. (I) 67-69)

A. neomicina se utilizeaza oral, in infectii ale tubului digestiv, cu germeni sensibili (Salmonella, Shigella)
B. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina
C. gentamicina este activa pe stafilococ
D. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch, comparativ cu streptomicina
E. spectinomicina este foarte activa pe gonococ
(pag. (I) 69-74)
F2105111. Tetraciclinele sunt indicate in:

A. pneumonie cu pneumococ
B. infectii urinare cu colibacil
C. infectii produse de Mycoplasma
D. infectii produse de Chlamydia
E. infectii digestive produse de Candida albicans
(pag. (I) 77)

A. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila, comparativ cu cele plasmatice
B. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu
C. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore
D. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A
E. 70% din doxiciclina filtrata glomerular, se reabsoarbe la nivelul tubilor renali
(pag. (I) 78-80)
F2105113. Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol:

A. absorbtia orala este incompleta
B. este activ pe bacili gram negativ
C. la doze terapeutice are efect bacteriostatic
D. nu traverseaza placenta
E. produce aplazie medulara
(pag. (I) 81-82)
F2105114. Afirmatiile incorecte pentru polimixina B, sunt:

A. absorbtie digestiva inalta
B. foarte activa pe gonococ
C. concentratia serica este crescuta in insuficienta renala
D. este activa pe bacili gramnegativ
E. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor
(pag. (I) 86, 87)
F2105115. Notati afirmatiile gresite:

A. bacitracina are absorbtie digestiva redusa
B. bacitracina are efect bactericid pe germeni grampozitiv
C. colistin se administreza exclusiv oral
D. polimixina B este inactiva pe bacili gram negativ

E. colistin are efect curarizant care se poate manifesta la administrare intramusculara
(pag. (I) 86, 87)
F2105116. Prezinta contraindicatie absoluta asocierea eritromicinei cu:

A. carbamazepina
B. acid salicilic
C. teofilina
D. atenolol
E. rifampicina
(pag. 63, [vol. 1])
F2105117. Afirmatiile corecte privind cloramfenicolul sunt:

A. produce aplazie medulara
B. are spectru de actiune larg
C. produce anemie aplastica
D. se preteaza la serii repetate de tratament
E. este antibiotic de prima alegere in infectii cu stafilococ penicilinorezistent
(pag. 82, [vol. 1])
F2105118. Sunt active pe bacilul Koch uman aminoglicozidele

A. streptomicina
B. gentamicina
C. kanamicina
D. tobramicina
E. neomicina
(pag. 68, 69, [vol. 1])
F2105119. Se pot administra ca antituberculoase, antibioticele:

A. tobramicina
B. streptomicina
C. bacitracina
D. rifampicina
E. neomicina
(pag. 67-85, [vol. 1])
F2105120. Antibiotice polipeptidice utilizate exclusiv in aplicatii locale sunt:

A. bacitracina
B. polimixina B
C. tirotricina
D. colistin
E. capreomicina
(pag. 88, [vol. 1])
F2105121. Eritromicina are urmatoarele indicatii de electie:

A. lues
B. infectii cu streptococ grupa A
C. difterie
D. pnumonie cu M. Pneumoniae
E. infectii cu bacili gram negativi
(pag. 62, [vol. 1])
F2105122. Streptomicina:
A. se absoarbe bine la administrarea orala
B. difuzeaza usor prin membrane
C. produce tulburari vestibulare
D. produce tulburari auditive
E. este activa pe Mycobacterium tuberculosis
(pag. 67, 68, [vol. 1])
F2105123. Produc ototoxicitate:

A. streptomicina
B. tetraciclina
C. eritromicina
D. gentamicina
E. cloramfenicol
(pag. 66, 74, [vol. 1])
F2105124. Sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. tetraciclina produce dismicrobism intestinal
B. cloramfenicol produce aplazie medulara
C. kanamicina are efect ototoxic
D. doxiciclina se administreaza la 6 ore
E. eritromicina este activa pe stafilococul penicilinazosecretor
(pag. 62-81, [vol. 1])
F2105125. Lincomicina este activa in infectii cu:

A. pneumococ
B. streptococ
C. stafilococ
D. bacil Koch
E. Pseudomonas
(pag. 64, [vol. 1])
F2205126. Cloramfenicolul are:

A. Spectru antibacterian larg
B. Actiune intensa pe bacilul tuberculos
C. Actiune intensa pe unii bacili gram negativi
D. Actiune antifungica
E. Actiune antivirala
(pag. 82)
F2205127. Fac parte din grupul antibioticelor cu structura macrolidica:

A. Josamicina
B. Eritromicina
C. Lincomicina
D. Spiramicina
E. Rifampicina
(pag. 62-64)
A. Este activa pe bacili gram negativi
B. Nu se recomanda asocierea cu betalactamine
C. Se conditioneaza sub forma de solutii injectabile
D. La doze mari este nefrotoxica

E. Are structura tetraciclica
(pag. 71)
F2205129. Bacitracina
A. Este o aminoglicozida activa pe stafilococi
B. Se obtine prin semisinteza
C. Se utilizeaza local in combinatie cu neomicina
D. Structural este o polipeptida
E. Este contraindicata in ulcere cutanate infectate
(pag. 88)
F2205130. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:

A. Polimixinele
B. Cisplatina
C. Ampicilina
D. Furosemidul
E. Amfotericina B
(pag. 67)
F2205131. Fac parte din indicatiile gentamicinei:

A. Infectiile cu anaerobi
B. Tuberculoza pulmonara si extrapulmonara
C. Infectiile stafilococice
D. Infectiile cu Pseudomonas
E. Infectiile cu Escherichia coli
(pag. 71)
F2205132. Tetraciclinele:
A. Interactioneaza cu antiacidele pe baza de ioni de calciu
B. Pot fi utilizate la sugari
C. Au toxicitate relativ redusa
D. Sunt active pe mycoplasme si clamidii
E. Pot fi utilizate in bruceloza
(pag. 78)
A. Este o tetraciclina de semisinteza
B. Uzual se administreaza 600 mg/zi, divizat la 6 ore
C. Se elimina preferential pe cale renala
D. Este contraindicata in sarcina
E. Are un timp de eliminare scurt
(pag. 80)
F2205134. Se administreaza oral:

A. Eritromicina lactobionat
B. Propionileritromicina
C. Claritromicina
D. Carfecilina
E. Hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu
(pag. 62, 64, 65)
F2205135. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:

A. Eritromicina lactobionat este solubila in apa
B. Eritromicina baza este stabila la sucul gastric
C. Propionatul de eritromicina este rezistent la sucul gastric
D. Eritromicina difuzeaza slab in tesuturi
E. Eritromicina se elimina biliar, prin fecale si urina
(pag. 62)
A. Este antibiotic de electie in pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae
B. Nu se recomanda administrarea la copii
C. Este antibiotic de rezerva in infectii cu Chlamidia trachomatis
D. Scade toxicitatea teofilinei prin inductie enzimatica
E. Creste toxicitatea carbamazepinei prin inhibitie enzimatica
(pag. 62)
A. au absorbtie digestiva redusa
B. difuzeaza slab in tesuturi
C. sunt active pe enterobacteriaceae
D. realizeaza concentratii scazute in parenchimul renal
E. se elimina renal, peste 90% in forma activa
(pag. 66)
F2205138. Este contraindicata asocierea aminoglicozidelor la utilizare sistemica cu:

A. cefalosporine nefrotoxice
B. aminopeniciline
C. diuretice tiazidice
D. amfotericina B
E. polimixine
(pag. 67)
F2205139. Streptomicina contine in structura:

A. un aglicon 2-desoxistreptaminic
B. streptidina
C. streptoza
D. N-metilglucozamina
E. cladinoza
(pag. 67)
F2205140. Streptidina este:

A. derivat de manitol
B. biguanidino-inozitol
C. agliconul din neomicina
D. agliconul din streptomicina
E. identica streptobiozaminei
(pag. 67)
F2205141. Care din afirmatiile referitoare la streptomicina sunt adevarate:

A. se prezinta ca o pulbere alba, higroscopica
B. este termostabila
C. prezinta caracter bazic puternic
D. cu acizii formeaza saruri greu solubile in apa

E. activitatea maxima a substantei se manifesta la pH 9
(pag. 67)
F2205142. Care din afirmatiile referitoare la streptomicina sunt false:

A. apartine clasei aminozidelor
B. se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 30%
C. are absorbtie digestiva de peste 50%
D. nu traverseaza placenta
E. lezeaza perechea 8 de nervi cranieni
(pag. 67)
F2205143. Kanamicina:
A. se obtine din culturi de Streptomyces griseus
B. este o aminozida de semisinteza, derivat al gentamicinei
C. are absorbtie digestiva redusa
D. actioneaza bacteriostatic si bactericid fata de E. coli
E. este inactiva pe bacilul Koch
(pag. 69)
F2205144. Nu fac parte din indicatiile gentamicinei

A. infectiile cu anaerobi
B. infectiile urinare cu Escherichia coli
C. tratamentul unor meningite
D. infectiile osoase cu stafilococi
E. sifilisul
(pag. 71)
F2205145. Tobramicina:
A. are spectru de activitate asemanator gentamicinei
B. are actiune sinergica cu carbenicilina fata de Pseudomonas
C. are efecte adverse acustico-vestibulare mai intense decat gentamicina
D. nu se recomanda in infectii urinare
E. se administreaza pe cale orala si are absorbtie digestiva buna
(pag. 72)
F2205146. Neomicina:
A. are absorbtie digestiva buna
B. este foarte activa pe coci gram pozitivi
C. este activa pe Salmonella si Shigella
D. este inactiva fata de virusuri
E. se poate utiliza preoperator pentru suprimarea florei intestinale sensibile
(pag. 73)
F2205147. Nu apartin clasei aminoglicozidelor:

A. Spectinomicina
B. Spiramicina
C. Azitromicina
D. Amikacina
E. Dibekacina
(pag. 74)
F2205148. Sunt aminoglicozide naturale:

A. Paromomicina
B. Amikacina
C. Netilmicina
D. Dibekacina
E. Sisomicina
(pag. 74)
F2205149. Sunt aminoglicozide semisintetice:

A. Spectinomicina
B. Amikacina
C. Sisomicina
D. Dibekacina
E. Framicetina
(pag. 74)
F2205150. Sunt tetracicline de semisinteza:

A. Metaciclina
B. Tetraciclina
C. Doxiciclina
D. Rolitetraciclina
E. Minociclina
(pag. 76)
F2205151. Care din urmatoarele tetracicline au actiune semiretard:

A. Doxiciclina
B. Metaciclina
C. Minociclina
D. Rolitetraciclina
E. Tetraciclina
(pag. 76, 81)
F2205152. Efectul tetraciclinelor dupa administrare orala este scazut de:

A. contraceptive orale
B. anticoagulante orale
C. antiacide orale
D. preparate orale cu fier
E. compusi ai bismutului
(pag. 78)
A. este activa pe pneumococ
B. este tetraciclina preferata in infectii urinare
C. se poate utiliza si in caz de insuficienta renala
D. are absorbtie digestiva buna
E. se obtine prin hidrogenarea metaciclinei
(pag. 80)
A. este usor solubil in apa
B. are absorbtie digestiva incompleta
C. se absoarbe rectal
D. difuzeaza bine in tesuturi

E. sub forma de palmitat se hidrolizeaza rapid in intestin
(pag. 81)
F2205155. Care din afirmatiile referitoare la cloramfenicol sunt false:

A. nu se recomanda in infectii care pot fi tratate cu alte antibiotice
B. nu se administreaza serii repetate de tratament cu cloramfenicol
C. este inactiv in febra tifoida si paratifoida
D. este activ in dizenterii bacilare
E. este inactiv in ricketsioze
(pag. 83)
F2205156. Tiamfenicolul:
A. este un detivat al cloramfenicolului in care grupa nitro a fost inlocuita cu metilsulfonil
B. ca si cloramfenicolul, poate produce aplazie medulara ireversibila
C. se utilizeaza oral, intramuscular si intravenos
D. este inactiv pe anaerobi
E. este inactiv pe Salmonella
(pag. 82)
F2205157. Sunt antibiotice solubile in apa:

A. hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu
B. palmitatul de cloramfenicol
C. stearatul de cloramfenicol
D. rolitetraciclina
E. lactobionatul de eritromicina
(pag. 63, 81)
F2205158. Sunt antibiotice polipeptidice:

A. Novobiocina
B. Gramicidina
C. Bacitracina
D. Neomicina
E. Tirotricina
(pag. 88)
F2205159. Colistina se administreaza:

A. oral in gastroenterite
B. oral in infectii urinare
C. parenteral in endocardite
D. oral pentru profilaxia complicatiilor hiperamoniemiei
E. oral in endocardite
(pag. 87)
F2305160. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice:

A. se elimina in majoritate renal in forma activa;
B. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l.c.r.);
C. se asociaza cu diuretice de ansa;
D. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch);
E. rezistenta se instaleaza brusc.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305161. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. calea de administrare numai injectabila;
B. absorbtie per os partiala, variabila;
C. depozitare la nivelul musculaturii striate;
D. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor;
E. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu, magneziu, fier.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305162. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice:

A. absorbtie per os buna;
B. concentratii active in 12 ore;
C. absorbtie per os neinfluentata de alimente;
D. se administreaza la 4 ore;
E. efect bactericid.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305163. Cloramfenicolul prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi;
B. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice;
C. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l.c.r.);
D. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu".
E. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara).
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305164. Dintre aminoglicozide, sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch)

urmatoarele:
A. gentamicina;
B. kanamicina;
C. tobramicina;
D. neomicina;
E. streptomicina.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305165. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase?
A. streptomicina;
B. neomicina;
C. bacitracina;
D. tobramicina;
E. rifampicina.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2305166. Care sunt antibioticele cu structura polipeptidica utilizare exclusiv in:

A. polimixina B;
B. colistin;
C. tirotricina;
D. capreomicina;
E. bacitracina
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2305167. Care dintre antibioticele cu structura de aminoglicozide nu sunt active pe Mycobacterium

tuberculosis (bacilul Koch) uman:
A. streptomicina;
B. neomicina;
C. tobramicina;
D. gentamicina;
E. kanamicina.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2305168. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi;
B. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil;
C. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara;
D. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava;
E. dau nefro si ototoxicitate.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305169. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea
concomitenta de:
A. produse lactate (in cantitate mare);
B. preparate din fier;
C. antiacide gastrice neutralizante;
D. antispastice;
E. enzime pancreatice.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305170. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate?

A. nu se absorb bine dupa administrarea orala;
B. impiedica sinteza proteinelor bacteriene;
C. toate au un potential toxic important;
D. se elimina pe cale renala;
E. prezinta toxicitate redusa;
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305171. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana?

A. eritromicina;
B. benzilpenicilina;
C. tetraciclina;
D. polimixina;
E. cloramfenicolul.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305172. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene;
A. penicilina;
B. polimixina;
C. ampicilina;
D. colistina;
E. tetraciclina.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305173. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice:

A. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian;
B. nu este activa pe cale orala;
C. sufera o biotransformare hepatica importanta;
D. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern;
E. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari.

(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305174. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice:

A. activa pe germeni gram-negativ;
B. activa pe Pseudomonas aeruginosa;
C. activa pe germeni gram-pozitiv;
D. se absoarbe bine din tubul digestiv;
E. in infectii sistemice se administreaza per os.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305175. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic:

A. absorbtie digestiva absenta;
B. ototoxicitate;
C. nefrotoxicitate;
D. stimulare neuromusculara;
E. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2505176. Polimixina B are urmatoarele particularitati farmacologice:

A. nu se absoarbe digestiv
B. are absorbtie buna dupa injectarea i.m.
C. este activ fata de bacili gram-pozitiv
D. se administreaza local, in infectii cutanate
E. se administreaza parenteral in infectii digestive
(pag. 86,87)
A. circula nelegata de proteinele plasmatice
B. se elimina urinar aproape complet nemodificata
C. este activa fata de anaerobi
D. este inactiva fata de Pseudomonas si Klebsiella
E. se administreaza in infectii grave cu germeni gram-negativ sensibili
(pag. 71)
A. sunt distruse de sucurile digestive
B. au difuziune buna in l.c.r.
C. se elimina renal mai ales in forma activa
D. au actiune curarizanta
E. nu afecteaza functia renala
(pag. 66)
F2505179. Afirmatiile corecte privind lincomicina sunt:

A. difuzeaza in spatiul extra- si intracelular
B. se elimina preponderent prin urina
C. este activa mai ales fata de germeni gram-pozitiv
D. este contraindicata in osteomielita
E. se administreaza exclusiv local
(pag. 64)
A. are difuziune buna in toate tesuturile

B. traverseaza meningele normal
C. se concentreaza in bila
D. este antibioticul de electie in pneumonie cu Mycoplasma pneumoniae
E. se administreaza in faringita streptococica la subiecti cu alergie la penicilina
(pag. 62,63)
F2505181. Urmatoarele afirmatii despre tetracicline sunt adevarate:

A. au absorbtie scazuta la asocierea cu ioni de calciu, fier, aluminiu
B. se administreaza in aerosoli
C. au difuziune buna in toate tesuturile
D. rezistenta se instaleaza rapid
E. produc hipertensiune intracraniana benigna mai ales la tineri
(pag. 76,77)
A. are absorbtie digestiva buna
B. este bactericid fata de germeni gram-pozitiv
C. se administreaza injectabil
D. se administreaza exclusiv local, singura sau asociata
E. este utila in piodermite si impetigo
(pag. 88)
F2505183. Care dintre urmatoarele afirmatii despre tetracicline sunt adevarate ?

A. doxiciclina este singura tetraciclina recomandata in insuficienta renala
B. minociclina are absorbtie digestiva buna
C. barbituricele si carbamazepina potenteaza efectul doxiciclinei
D. efectul tetraciclinelor este potentat de antiacide
E. rolitetraciclina se administreaza injectabil i.v. sau i.m.
(pag. 77,78,79,80,81)
F2505184. Antibiotice macrolide sunt:

A. spiramicina
B. rosaramicina
C. streptomicina
D. sisomicina
E. spectinomicina
(pag. 63)
F2605185. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile comparativ cu obturatiile din amalgam sunt:
A. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului;
B. economie de tesuturi dure dentare datorita flexibilitatii metalului;
C. îmbunatatirea adaptarii marginale;
D. refacerea unei morfologii ocluzale acceptabile;
E. nu coloreaza tesuturile dentare.
(pag. 192)
F2605186. Indicatiile incrustatiilor sunt:

A. sine fixe de imobilizare în parodontitele marginale;
B. elemente de agregare în edentatii redus, mai ales frontale;
C. elemente de agregare în edentatii reduse, mai ales laterale;
D. elemente de agregare în edentatii ample, mai ales frontale;
E. în edentatii partiale întinse, restaurate cu proteze mobilizabile, pentru îmbunatatirea conditiilor de sprijin si
stabilitate.
(pag. 193)
F2605187. Onlay-urile se indica în urmatoarele situatii:

A. molari tratati endodontic, care au pereti vestibulari si orali sanatosi, iar tesuturile restante trebuie protejate;
B. molari netratati endodontic;
C. molari cu procese periapicale cronice;
D. când istmul reprezinta mai mult sau jumatate din dimensiunea vestibulo-orala;
E. molari cu peretii vestibulari si orali distrusi
(pag. 193)
F2605188. Contraindicatiile incrustatiilor sunt:

A. pacienti cu indice de intensitate a cariei mediu sau crescut;
B. pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut;
C. igiena satisfacatoare;
D. igiena deficitara;
E. la tineri când exista riscul deschiderii camerei pulpare.
(pag. 193)
F2605189. Dezavantajele tehnicilor indirecte si semidirecte de realizare a incrustatiilor din rasini

compozite fata de cele directe sunt:
A. timp de lucru scurt;
B. timp de lucru mai lung;
C. pret ridicat;
D. necesitatea unor echipamente si materiale mai scumpe;
E. calitatea adaptarii marginale.
(pag. 195)
F2605190. Inlay-urile ceramice ofera urmatoarele avantaje fata de alte tipuri de rastaurari:
A. sunt mai estetice;
B. ofera rezistenta structurilor dentare subiacente;
C. reprezinta o metoda conservativa;
D. executie tehnica facila;
E. pret redus.
(pag. 201)
F2605191. Avantajele inlay-urilor/onlay-urilor ceramice sunt:

A. estetica deosebita;
B. necesitatea unor echipamente moderne;
C. rezistenta la uzura;
D. radioopacitate;
E. adaptare marginala buna.
(pag. 201)
F2605192. Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt:

A. rezista la uzura;
B. timp de lucru îndelungat;
C. pret de cost ridicat;
D. posibilitatea uzurii arcadei antagoniste;
E. necesitatea unor echipamente speciale.
(pag. 201)
F2605193. Indicatiile fatetarilor ceramice sunt:

A. prezenta de fisuri amelare;
B. deschideri de diasteme;
C. închideri de diasteme;
D. distrofii dentare de pe fata vestibulara;
E. anomalii de forma
(pag. 211)
Tema nr. 6
Chimioterapice antibacteriene
BIBLIOGRAFIE:
F1206001. Are acţiune sistemică semiretard:

A. Sulfafurazolul
B. Sulfacetamida
C. Sulfametoxazolul
D. Salazosulfapiridina
E. Sulfadiazina
(pag. 90-99)
F1206002. Este constituient activ al salazosulfapiridinei după bioactivarea hidrolitică a acesteia:

A. Trimetoprimul
B. Acidul salicilic
C. Acidul 5-amino salicilic
D. Acidul clavulanic
E. Sulbactamul
(pag. 90-99)
F1206003. Se utilizează în lepră:

A. Mesalazina
B. Terizidona
C. Dapsona
D. Metenamina
E. Mafenidul
(pag. 103-109)
F1206004. Sulfamidele chimioterapice:

A. Scad efectul anticoagulantelor orale
B. Cresc efectul antidiabeticelor orale
C. Scad activitatea fenitoinei
D. Acţionează prin inhibarea sintezei proteice bacteriene
E. Sunt chimioterapice cu origine naturală
(pag. 90-99)
F1306005. Alegeti raspunsurile corecte pentru Sulfametoxazol:

A. este o sulfamida cu durata scurta de actiune
B. este o componenta a Co-trimoxazolului
C. nu cauzeaza cristalurie
D. asocierea cu Trimetoprim determina scaderea efectului antibacterian al Sulfametoxazolului
E. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile)
(pag. 95 [3])
F1306006. Selectati raspunsurile corecte pentru Norfloxacinum:

A. este principiul activ din: Noroxin, Nolicin
B. este principiul activ din Flucloxaciline

C. are spectru de actiune limitat la germeni Gram negativ
D. se indica in infectii respiratorii, tuberculoza pulmonara, rectocolita hemoragica
E. se poate asocia cu nitrofurantoina si cu tetracicline
(pag. 103, [3])
F1406007. Acidul nalidixic:

A. acţionează la nivelul subunităţilor ribozomale 50S
B. inhibă sinteza acizilor nucleici
C. blochează ARN-polimeraza ADN-dependentă
D. inhibă sinteza peretelui bacterian
E. acţionează la nivelul subunităţilor ribozomale 30S
(pag. 23)
F1406008. Cotrimoxazolul:
A. prezintă incompatibilitate faţă de preparatele de calciu
B. este indicat în profilaxia infecţiilor streptococice
C. asociază două chimioterapice antibacteriene
D. poate produce creşterea uricemiei
E. trebuie evitat la bolnavii cu mononucleoză infecţioasă
(pag. 98)
F1406009. Face parte din grupul sulfamidelor utilizate pentru aplicaţii locale:
A. sulfametizol
B. sulfafenazol
C. sulfafurazol
D. sulfacetamidă
E. sulfametoxidiazină
(pag. 97)
F1406010. Pentru a evita apariţia cristaluriei sulfamidele antibacteriene nu se asociază cu:

A. acidul nalidixic
B. pefloxacina
C. ceftriaxona
D. metenamina
E. cotrimoxazol
(pag. 93)
F1406011. Sulfametoxazolul se poate asocia cu:

A. bacitracina (în preparatele topice)
B. acidul clavulanic
C. etambutolul
D. trimetoprimul
E. tazobactamul
(pag. 98)
F1506012. Care dintre următoarele efecte nu caracterizeauă sulfamidele?

A. bacteriostatic
B. diuretic
C. hipotiroidian
D. hiperglicemiant
E. hipogliceminat
(pag. 91)
F1506013. Care dintre următoarele substanţe nu se administrează în infecţii urinare?

A. acid nalidixic
B. norfloxacina
C. acid oxolinic
D. ciprofloxacina
E. furazolidona
(pag. 100, 103)
F1506014. Spectrul de acţiune cuprinde fungi patogeni (candida) în cazul următoarelor chimioterapice:
A. sulfacetamida
B. ciprofloxacina
C. furazolidon
D. clorchinaldol
E. sulfafenazol
(pag. 106)
F1506015. Sulfamidele sistemice retard au următoarele proprietăţi, cu excepţia:

A. absorbţie bună şi rapidă din tubul digestiv
B. transport în sânge legată de proteine în proporţii mari (98%)
C. eliminare renală lentă
D. eliminare predominant prin fecale
E. T 1/2 mare
(pag. 91)
F1506016. Următorii compuşi sunt sulfamide cu acţiune de lungă durată (retard), cu excepţia:
A. sulfametoxidiazina
B. sulfalen
C. sulfafurazol
D. sulfadimetoxina
E. sulfametoxipiridazina
(pag. 92)
F1506017. Următorii compuşi sunt sulfamide cu acţiune de scurtă durată, cu excepţia:

A. sulfafurazol
B. sulfadiazina
C. sulfametizol
D. sulfadimetoxina
E. sulfatiazol
(pag. 92)
F1606018. Chinolonele :
A. Inhibă ARN-polimeraza
B. Inhibă ADN-giraza
C. Inhibă sinteza proteică la nivelul subunităţii ribozomale 50 S
D. Produc efecte adverse mai grave decât sulfamidele
E. Sunt nefrotoxice
(pag. 100)
F1606019. Contraindicaţiile sulfamidelor antibacteriene :

A. Infecţia cu nocardia
B. La pacienţi cu anemie hemolitică în antecedente

C. În infecţiile urinare acute
D. În toxoplasmoză
E. În dizenteria bacilară
(pag. 93)
F1606020. Furazolidona :
A. Se indică în infecţiile urinare şi profilactic în caz de cateterizare a căilor urinare externe
B. Este activă pe Giardia şi Entamoeba
C. Este un adjuvant în tratamentul poliartritei reumatoide
D. Se poate administra la bolnavii cu deficit de G-6-PD
E. Inhibă ADN-giraza bacteriană
(pag. 105)
F1606021. Nitrofurantoina :
A. Este un antiseptic intestinal eubiotic
B. Este un derivat chinolinic
C. Are efect bacteriostatic sau bactericid în funcţie de doză
D. Se poate administra în infecţiile urinare ale nou născutului
E. Se poate asocia cu acid nalidixic
(pag. 104)
F1606022. Salazosulfapiridina :
A. Este o sulfamidă cu acţiune la nivel intestinal
B. Se indică în infecţii respiratorii şi urinare cu germeni sensibili
C. Se absoarbe bine digestiv
D. Se foloseşte şi sub formă de cremă 1%, fiind activă în prezenţa puroiului
E. Este combinată cu trimetorprimul în preparatul co-trimoxazol
(pag. 96)
F1606023. Sulfamidele antibacteriene au următorul mecanism de acţiune :

A. Sunt antagonişti competitivi ai acidului folic
B. Interferă sinteza bacteriană de piridoxină
C. Inhibă dihidrofolat reductaza bacteriană
D. Inhibă ARN-polimeraza bacteriană
E. Inhibă sinteza peretelui rigid al celulei bacteriene
(pag. 191)
F2106024. Posologia corecta pentru ofloxacina, este:

A. 300 mg/seara (1/24 h)
B. 200 mg de 2 ori/zi
C. 1 g de 4 ori/zi
D. 750 mg de 2 ori/zi
E. 100 mg de 2 ori/zi.
(pag. 103, [vol. 1])
F2106025. Chimioterapicul antimicrobian indicat in dispepsii la sugari este:

A. notrofurantoina
B. sulfafenazol
C. furazolidona
D. norfloxacina
E. ofloxacina
(pag. 105, [vol. 1])
F2106026. Rezistenta microbiana se instaleaza repede pentru:

A. norfloxacina
B. acid pipemidic
C. rosoxacina
D. acid nalidixic
E. cinoxacina
(pag. 100, [vol. 1])
F2106027. Indicatiile terapeutice ale ftalilsulfatiazolului sunt urmatoarele, cu o exceptie:

A. dizenteria bacilara
B. infectii digestive acute
C. pielonefrita acuta
D. purtatori cronici de bacili dizenterici
E. pregatirea tubului digestiv pentru interventii chirurgicale
(pag. 96, [vol. 1])
F2106028. Antagonism microbiologic apare la asocierea urmatoarelor substante, cu exceptia:

A. sulfametoxazol - trimetoprim
B. norfloxacina - tetraciclina
C. nitrofurantoina - acid nalidixic
D. norfloxacina - nitrofurantoina
E. ampicilina - doxiciclina
(pag. 33, 103, 104, [vol. 1])
F2206029. Intra in combinatie cu trimetoprimul:

A. Amoxicilina
B. Sulfametoxazol
C. Ofloxacina
D. Rosoxacina
E. Ciprofloxacina
(pag. 98)
F2206030. Sulfamidele chimiterapice:

A. scad efectul anticoagulantelor orale
B. cresc efectul antidiabeticelor orale
C. scad activitatea fenitoinei
D. inhiba sinteza proteica bacteriana
E. sunt chimioterapice de origine naturala sau de semisinteza
(pag. 93)
F2206031. Are actiune sistemica semiretard:

A. Sulfafurazolul
B. Sulfacetamida
C. Sulfametoxazolul
D. Salazosulfapiridina
E. Sulfadiazina
(pag. 91)
F2206032. Este constituient activ al salazosulfapiridinei dupa bioactivarea hidrolitica a acesteia:

A. trimetoprimul
B. acidul salicilic
C. acidul 5-aminosalicilic
D. acidul clavulanic
E. sulbactamul
(pag. 96)
F2206033. Se utilizeaza in lepra:

A. Mesalazina
B. Terizidona
C. Dapsona
D. Metenamina
E. Mafenidul
(pag. 109)
F2206034. Produsul farmaceutic Sulfamylon contine ca substanta activa:

A. Sulfatiazol
B. Mafenid
C. Salazosulfapiridina
D. Mesalazina
E. Sulfametoxidiazina
(pag. 97)
F2206035. Produsul farmaceutic Saprosan contine ca substanta activa:

A. Clorchinaldol
B. Cliochinol
C. Terizidona
D. Acid mandelic
E. Mesalazina
(pag. 106)
F2206036. Are actiune antileproasa

A. Terizidona
B. Dapsona
C. Acidul mandelic
D. Mesalazina
E. Acidul 5-aminosalicilic
(pag. 109)
F2306037. Care este singurul din urmatoarele chimioterapice antimicrobiene activ in infectia cu
Mycobacterium leprae:
A. mesalazina;
B. nitrofurantoina;
C. dapsona;
D. sulfafenazol;
E. ofloxacina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306038. In dispepsii la sugar este indicat unul din chimioterapicele urmatoare:

A. ofloxacina;
B. furazolidona;
C. norfloxacina;
D. nitrofurantoinul;
E. sulfafenazol.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306039. Acidul nalidixic este indicat in:

A. micoze cutanate;
B. infectii urinare;
C. meningite;
D. infectii intestinale;
E. infectii ale aparatului respirator.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

A. actiunea antibacteriana a sulfamidelor este diminuata de puroi
B. sulfamidele au efect bactericid
C. sulfamidele actioneaza ca antagonisti competitivi ai APAB (acid paraaminobenzoic)
D. rezistenta la sulfamide se instaleaza lent
E. rezistenta la sulfamide este ireversibila sau foarte greu reversibila
(pag. 91)
F2506041. Urmatoarele sulfamide antimicrobiene au actiune de scurta durata, cu exceptia:

A. sulfamerazina
B. sulfametizol
C. sulfapiridina
D. sulfadoxina
E. sulfadiazina
(pag. 92)
F2506042. Care este sulfamida antimicrobiana utilizata pentru aplicatii locale ?

A. sulfadimidina
B. sulfafurazol
C. sulfatiazol
D. sulfalen
E. sulfacetamida
(pag. 92)

A. tratamentul cu sulfamide antimicrobiene poate determina tulburari de coagulare prin hipovitaminoza K
B. aparatul excretor este afectat de obicei la administrarea de sulfamide antimicrobiene retard
C. sulfamidele sistemice se folosesc pentru tratamentul infectiilor urinare
D. in nocardioza sulfamidele antimicrobiene sunt medicatia de electie
E. local, in conjunctivite se foloseste sulfacetamida sodica
(pag. 92)
F2506044. Notati afirmatia falsa:

A. sulfamidele antimicrobiene diminua efectele anticoagulantelor orale
B. sulfamidele antimicrobiene accentueaza efectele fenitoinei si tiopentalului
C. antiinflamatoarele nesteroidiene potenteaza efectele sulfamidelor antimicrobiene
D. sulfamidele antimicrobiene nu se asociaza cu metenamina
E. controlul hematologic este necesar in tratamentul prelungit cu sulfamide antimicrobiene
(pag. 93)
F2506045. Sulfafurazol:
A. are absorbtie digestiva redusa

B. se distribuie intra- si extracelular
C. prezinta risc mic de cristalurie
D. se elimina prin fecale 95% in 24 ore
E. este contraindicat in infectii urinare produse de E.coli
(pag. 94)
F2606046. Sa indicati acele sulfonamide heterociclice care prezinta doi atomi de nitrogen in
heterociclu:
A. sulfametoxidiazina si salazosulfopiridina
B. sulfametoxidiazina si sulfametoxazolul
C. sulfametoxidiazina si sulfafurazolul
D. salazosulfopiridina si sulfadiazina
E. sulfadiazina si sulfametoxidiazina
(pag. 167, 168)
F2606047. Sa indicati care dintre urmatorii derivati sulfonamidici se utilizeaza in special pentru
actiunea lor locala:
A. sulfametoxazolul si salazosulfopiridina
B. ftalilsulfatiazolul si mafenidul
C. sulfafurazolul si mafenidul
D. ftalilsulfatiazolul si sulfametoxazolul
E. sulfametoxazolul si mafenidul
(pag. 205,206)
F2606048. Sulfonamidele bacteriostatice sunt considerate ca derivati ai:

A. clorurii de 4-amino-benzoil
B. 4-amino-benzamidei
C. 3-amino-benzamidei
D. 3-amino-benzensulfonamidei
E. 4-amino-benzensulfonamidei
(pag. 193-194)
F2606049. Sa indicati care sunt derivatii hidrosolubili ai sulfonamidelor bacteriostatice:

A. sarurile de cupru si de argint
B. derivatii bromurati la nivelul ciclului aromatic
C. derivatii alchilati la gruparea de amina
D. sarurile formate cu metale alcaline
E. derivatii acilati la gruparea de amina
(pag. 189)
F2606050. Sa indicati care sunt heterociclurile prezente in structura urmatoarelor sulfonamide:

sulfafurazol, sulfatiazol si sulfametoxazol:
A. izoxazolul, tiofenul
B. oxazolul, pirazolul
C. izoxazolul, tiazolul
D. furanul, tiazolul
E. pirazolul, tiazolul
(pag. 166)
F2606051. Sa indicati care sunt componentii structurali ai salazosulfapiridinei:

A. sulfapirimidină si acid 4-amino-benzoic
B. sulfapirimidină si acid 5-amino-salicilic
C. sulfapirimidină si acid 4-hidroxi-benzoic

D. sulfapiridină si acid 4-amino-benzoic
E. sulfapiridină si acid salicilic
(pag. 170,188)
F2606052. Sa indicati care este caracterul structural comun in cazul ftalilsulfatiazolului si al

mafenidului:
A. ambii compusi prezinta grupare de amina aromatica
B. ambii compusi se pot diazota si formeaza coloranti azoici
C. ambii compusi prezinta grupare sulfonamidica nesubstituita
D. ambii compusi sunt nitroderivati
E. ambii compusi au un rest de benzen-sulfonamida
(pag. 169,172)
F2606053. Sa indicati care este deosebirea in proprietatile sulfatiazolului si ai ftalilsulfatiazolului:

A. ftalilsulfatiazolul se dizolva la rece in acizi
B. ftalilsulfatiazolul poate fi diazotat in mod direct
C. sulfatiazolul da reactia ftaleinelor
D. sulfatiazolul are caracter amfoter
E. ftalilsulfatiazolul are caracter amfoter
(pag. 190)
F2606054. Actiunea bacteriostatica a sulfonamidelor poate fi antagonizata cu:

A. acid benzoic
B. acid 2-nitrobenzoic
C. acid 4-clor-benzoic
D. acid 4-amino-benzoic
E. acid 2-amino-benzoic
(pag. 195)
F2606055. Actiunea bacteriostatica a sulfanilamidei poate fi intensificata, prin:

A. substituirea azotului amidic cu heterocicluri
B. substituirea azotului aminic cu heterocicluri
C. substituirea azotului aminic cu grupare alchil
D. substituirea azotului amidic cu grupare alchil
E. substituirea azotului aminic cu grupare fenil
(pag. 174)
F2606056. Sulfacetamida este un derivat al sulfanilamidei:

A. acilat la nitrogenul aminic
B. alchilat la nitrogenul amidic
C. acilat la nitrogenul amidic
D. alchilat la nitrogenul aminic
E. acetilat la nitrogenul aminic
(pag. 165)
F2606057. Sa precizati substituentul gruparii sulfonamidice in ordinea: sulfacetamida, sulfafurazol,

sulfatiazol, sulfadiazina, salazosulfapiridina:
A. etil, izoxazol, tiazol, pirimidina, piridina
B. acetil, izoxazol, tiazol, pirazina, piridina
C. etil, izoxazol, tiazol, pirazina, piridina
D. acetil, imidazol, tienil, pirimidina, piridazina
E. acetil, izoxazol, tiazol, pirimidina, piridina

(pag. 165-167,170)
F2606058. Care dintre urmatoarele sulfonamide sunt inactive in vitro: sulfacetamida, ftalilsulfatiazol,
sulfametoxazol, salazosulfapiridina:
A. sulfametoxazol, salazosulfapiridina
B. salazosulfapiridina, ftalilsulfatiazol
C. sulfametoxazol, ftalilsulfatiazol
D. sulfacetamida, ftalilsulfatiazol
E. salazosulfapiridina, sulfacetamida
(pag. 171)
F2606059. Sa indicati raspunsul corect referitor la structura nitrofurantoinei:

A. ciclu imidazolic, grupare azometinica, grupare nitro in pozitia 2
B. ciclu furanic, grupare azometinica, grupare nitro in pozitia 5
C. ciclu pirolic, grupare azoica, grupare nitro in pozitia 5
D. ciclu imidazolic, grupare azoica, grupare nitro in pozitia 4
E. ciclu furanic, grupare azometinica, grupare amino in pozitia 5
(pag. 111)
F2606060. Să indicaţi care sunt aspectele comune din structura nitrofurantoinei şi furazolidonei:
A. sunt derivaţi de 5-nitroimidazol, cu grupare azoică, având în moleculă două heterocicluri pentaatomice
B. sunt derivaţi de 5-nitroimidazol, cu grupare azometinică, având în moleculă două heterocicluri
pentaatomice
C. sunt derivaţi de 5-nitroimidazol, cu grupare aminică, având în moleculă două heterocicluri
D. sunt derivaţi de 5-nitrofuran, cu grupare azoică, având în moleculă două heterocicluri
E. sunt derivaţi de 5-nitrofuran, cu grupare azometinică, având în moleculă două heterocicluri pentaatomice
(pag. 109, 111)
F2606061. Să indicaţi răspunsul corect privitor la proprietăţile nitrofurantoinei:

A. se prezintă în pulbere galbenă, are caracter bazic;
B. se prezintă în pulbere albă, cu caracter acid;
C. este un lichid galben, cu caracter acid;
D. este un lichid galben, vâscos, cu caracter bazic;
E. se prezintă în pulbere cristalină galbenă, cu caracter acid.
(pag. 117)
F2606062. Clorchinaldolul prezintă următoarele caractere:

A. este un derivat chinolinic cu grupare fenolică;
B. este un derivat de piridină cu grupare nitro;
C. este un derivat chinolinic cu grupare de aldehidă;
D. este un derivat pirimidinic cu grupare fenolică;
E. este un derivat de piridină cu grupare fenolică.
(pag. 122)
F2606063. Clorchinaldolul se identifică:

A. prin reacţia cu clorura de fier (III) şi a grupării nitro;
B. prin reacţia de diazotare şi cuplare cu 2-naftol;
C. prin reacţia de dehalogenare reductivă
D. prin reacţia cu clorura de fier (III) şi a clorului;
E. prin reacţia de diazotare şi a grupării nitro.
(pag. 126)
F2606064. Unitatea structurală farmacoforă a chinolonelor este:

A. nucleul piridin-3-carboxilic;
B. nucleul chinolin-3-carboxilic;
C. nucleul 1,4-dihidro-4-oxo-piridin-3-carboxilic;
D. nucleul tetrahidro-piridin-4-carboxilic;
E. nucleul tetrahidro-pirimidin-4-carboxilic.
(pag. 128)
F2606065. Molecula chinolonelor din generaţia a II-a se caracterizează prin prezenţa:

A. grupării nitro;
B. grupării amino;
C. atomului de fluor;
D. atomului de clor;
E. grupării hidroxil.
(pag. 135)
F2606066. Chinolonele se caracterizează prin faptul, că:

A. sunt baze, se solubilizează în mediu acid;
B. sunt compuşi cu grupare carboxil, se solubilizează în mediu bazic;
C. sunt compuşi cu caracter amfoter, se solubilizează în mediu acid şi în mediu bazic;
D. sunt compuşi cu caracter reducător;
E. sunt baze, care se pot diazota.
(pag. 146)
F2606067. Sa indicati care dintre reactivii urmatori se folosesc pentru identificarea sulfonamidelor
bacteriostatice?
A. nitritul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de cupru
B. nitratul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de cupru
C. nitritul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de sodiu
D. nitratul de argint, nitratul de sodiu si nitritul de sodiu
E. nitratul de sodiu, nitritul de sodiu si sulfatul de sodiu
(pag. 190)
F2606068. Sa indicati care dintre urmatorii substituenti se intalneste in structura unor sulfonamide
bacteriostatice - la gruparea sulfonamidica:
A. gruparea propil
B. pirimidina
C. gruparea fenil
D. gruparea 1-naftil
E. gruparea 2-naftil
(pag. 167)
F2606069. Sa indicati care dintre sulfonamidele următoare prezinta in structura un heterociclu cu doi
atomi de nitrogen:
B. salazosulfapiridina
C. mafenidul
D. sulfatiazolul
E. sulfametoxazolul
(pag. 168)
F2606070. Sa indicati care dintre urmatoarele sulfonamide nu poseda substituent heterociclic la

gruparea sulfonamidica: sulfatiazol, sulfametoxazol, sulfacetamida, mafenid, sulfametoxidiazina:
A. sulfatiazolul şi sulfametoxazolul
B. sulfametoxazolul si sulfacetamida
C. sulfacetamida si mafenidul
D. mafenidul si sulfametoxidiazina
E. mafenidul si sulfatiazolul
(pag. 165-168)
F2606071. Sa indicati care dintre următorii derivati se abat cel mai mult prin structura lor de la
majoritatea sulfonamidelor:
A. sulfacetamida si mafenidul
B. ftalilsulfatiazolul si mafenidul
C. ftalilsulfatiazolul si sulfurazolul
D. ftalilsulfatiazolul si sulfametoxazolul
E. sulfametoxazolul si mafenidul
(pag. 171-172)
F2606072. Sa indicati care dintre urmatorii compusi cu actiune bacteriostatica din punct de vedere
structural nu este o sulfonamida:
A. mafenidul
B. salazosulfopiridina
C. trimetoprimul
D. sulfadiazina
E. sulfanilamida
(pag. 195)
F2606073. Sa indicati ce unitate structurala se gaseste deopotriva in structura sulfametoxidiazinei si

trimetoprimului:
A. ciclu izoxazolic
B. grupare sulfonamidica
C. grupare metoxi
D. ciclu pirimidinic
E. ciclu piridinic
(pag. 168, 195)
F2606074. Fata de axa de insertie a protezei unidentare, fiecare perete axial al bontului trebuie sa aiba
o înclinare de:
A. 3° ;
B. 6° ;
C. 10° ;
D. 12° ;
E. 15°.
(pag. 551)
F2606075. Unghiul de convergenta optim dat de prepararea convergenta spre ocluzal a peretilor
opozanti externi ai bontului dentar trebuie sa fie de:
A. 6 °;
B. 10 °;
C. 12 °;
D. 15 °;
E. 20°
(pag. 551)
F2606076. Pragul cu bizou:
A. este usor de realizat;

B. este dificil de realizat;
C. faciliteaza modelarea marginilor restaurarii;
D. permite plasarea supragingivala a marginii restaurarii;
E. protejeaza parodontiul marginal
(pag. 572)
F2606077. Referitor la marginile protezelor unidentare plasate subgingival, parodontologii considera

ca situatie normala la nivelul gingiei libere terminatia:
A. în " muchie de cutit”;
B. chanfrein;
C. bizou;
D. prag în unghi drept;
E. prag cu bizou.
(pag. 613)

A. Se recomandă în infecţii urinare
B. Spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat în insuficienta renală severă
C. Prin expunere la soare, poate produce fotosensibilizare
D. Are eliminare redusă prin fecale
E. Se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice
(pag. 99-103)
F1206079. Aparţin grupului chinolonelor:

A. Acidul pipemidic
B. Flumequina
C. Norfloxacina
D. Cliochinolul
E. Clorchinaldolul
(pag. 99-103)
F1206080. Chinolonele:
A. Cele din prima generaţie sunt active pe bacili gram negativi
B. Cele de generaţia a doua sunt active şi pe unele bacterii gram pozitive
C. Acţioneaza prin inhibarea ADN-girazei
D. Unele sunt fluorurate
E. Au o grupă carboxil în poziţia 4
(pag. 99-103)
F1206081. Fac parte din grupul fluorochinolonelor:

A. Clorchinaldolul
B. Fleroxacina
C. Sulfametoxazol
D. Nitrofurantoina
E. Rosoxacina
(pag. 99-103)
F1206082. Fluorochinolonele:
A. Au absorbţie digestivă redusă

B. Sunt antiinfecţioase de origine naturală
C. Se obţin prin sinteză chimică
D. Nu se indică în infecţii urinare
E. Au spectru antibacterian larg
(pag. 99-103)
F1206083. Furazolidona:
A. Se utilizează în infecţii urinare şi intestinale
B. Poate produce anemie hemolitică la deficienţi în G-6PD
C. Este un derivat de nitroimidazol
D. Apartine clasei derivatilor de chinoleină
E. Este activă şi pe unele protozoare
(pag. 103-109)
F1206084. Intră în combinaţie cu trimetoprimul:

A. Amoxicilina
B. Sulfametoxazol
C. Ofloxacina
D. Sulfadimidina
E. Sulfamedrol
(pag. 90-99)
F1206085. Nu fac parte din indicaţiile clorchinaldolului:

A. Angina streptococica
B. Lambliaza
C. Amoebiaza
D. Gastroenterita nespecifica
E. Sifilisul
(pag. 103-109)
F1206086. Nu se obţin prin biosinteză:

A. Nitrofuranii cu proprietăţi antibacteriene şi antiprotozoarice
B. Sulfamidele chimioterapice
C. Tetraciclina
D. Eritromicina
E. Streptomicina
(pag. 90-110)
F1206087. Prezinta în structură o grupă nitro:

A. Doxiciclina
B. Furazolidona
C. Cloramfenicol
D. Norfloxacina
E. Nifuroxazid
(pag. 103-109)
F1206088. Sulfametoxazolul:
A. Se administrează oral, uzual, la adult, 1 gram la 12 ore
B. Are acţiune semiretard
C. Are efecte antibacteriene potentate de trimetoprim
D. Este activ în colita ulceroasă
E. În infecţii urinare, se poate asocia cu metenamina

(pag. 90-99)
F1306089. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum:

A. reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina
B. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid)
C. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti
D. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu, ceea ce determina scaderea absorbtiei
Ciprofloxacinei
E. prezinta efecte adverse la nivel digestiv, precum si cefalee, eruptii cutanate
(pag. 100,103, [3])
F1306090. Alegeti variantele corecte pentru Pefloxacina:

A. antibiotic similar flucloxacilinei
B. derivat de acid 4-oxo-3-chinolein-carboxilic fluorurat in pozitia 6
C. reprezinta o fluorochinolona cu spectru extins pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv
D. sub forma de Peflacine se administreaza oral in doza unica, la interval de 7 zile
E. se utilizeaza exclusiv in infectii dermatologice
(pag. 103, [3])
F1306091. Alegeti variantele corecte pentru Salazosulfapiridina:

A. este sinonim cu Sulfasalazina
B. reprezinta tratament specific in colita ulceroasa
C. se scindeaza in colon cu formarea sulfapiridazinei si a mesalazinei
D. se scindeaza in colon cu formarea sulfapiridinei si a acidului 5-amino-salicilic
E. se contraindica in poliartrita reumatoida
(pag. 96-97, [3])
F1306092. Care afirmatii sunt corecte pentru Co-trimoxazol:

A. reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim
B. reprezinta principiul activ din: Biseptol, Tagremin, Septrin
C. are efect de foarte lunga durata
D. este eficace in tuberculoza la nivel renal
E. este activ in infectii respiratorii, otita medie, febra tifoida, cauzate de germeni sensibili
(pag. 98-99, [3])
F1306093. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona:

A. este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv
B. se indica in infectii urinare acute si cronice, recidivante
C. se indica in infectii intestinale: dizenterie, enterite, enterocolite, toxiinfectii alimentare
D. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool
E. in timpul terapiei cu Furazolidona, urina se coloreaza in albastru
(pag. 105, [3])
F1306094. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina:

A. este sulfamida semiretard
B. se indica in trahom si profilaxia holerei
C. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata
D. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile)
E. nu se va utiliza la copii, fiind posibil sa afecteze cartilajul osos
(pag. 98, [3])
F1306095. Care din afirmatii sunt corecte pentru Trimetoprim:

A. reprezinta derivat de 2,4-diamino-pirimidina
B. inhiba alcooldehidrogenaza
C. inhiba dihidrofolatreductaza
D. se indica exclusiv in monoterapie
E. se prefera asocierea cu sulfonamide antimicrobiene
(pag. 98-99, [3])
F1306096. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Acid nalidixic:
A. reprezinta principiul activ din: Negram, Nevigramon
B. reprezinta principiul activ din: Negamicina, Nebacetina
C. este derivat de 8-hidroxi-chinoleina
D. se recomanda exclusiv in infectii urinare cauzate de bacterii Gram negativ sensibile
E. se contraindica in epilepsie, sarcina
(pag. 100-101, [3])
F1306097. Selectati raspunsurile corecte pentru Mafenid:

A. reprezinta amino-metil-4-benzen-sulfonamida
B. nu este antagonizat de acid para aminobenzoic
C. actioneaza prin antagonism competitiv cu acidul para aminobenzoic
D. este total ineficient fata de anaerobi
E. este principiul activ din Sulfamylon
(pag. 97, [3])
F1306098. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone:

A. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene
B. inhiba ADN-giraza bacteriana
C. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv
D. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate
E. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea
(pag. 99-100, [3])
F1306099. Selectati variantele corecte pentru Nitrofurantoina:

A. se recomanda in infectii intestinale
B. este principiul activ din Furadantin
C. este activa fata de stafilococ, streptococ, Escherichia coli, Trichomonas sp.
D. este considerata practic netoxica
E. se recomanda in infectii acute si cronice ale aparatului urinar, rezistente la antibiotice si sulfonamide
(pag. 103, [3])
F1306100. Selectati variantele corecte pentru Ofloxacinum:

A. este principiul activ din Tarivid
B. este antibiotic din seria Oxacilinei
C. prezinta spectru de activitate limitat la germeni Gram negativ
D. reprezinta o fluorochinolona cu spectru de actiune similar acidului nalidixic
E. este indicata in infectii cu localizari in toate tesuturile organismului
(pag. 100,103, [3])
F1306101. Selectati variantele corecte pentru Terizidona:

A. este chimioterapic de sinteza, derivat de cicloserina
B. constituie principiul activ din Urovalidin, in care se afla asociata cu fenazona
C. in asociere cu fenazopiridina intra in produsul farmaceutic Urovalidin
D. se indica in infectii urinare acute si cronice

E. este inactiva fata de Mycobacterium tuberculosis
(pag. 108, [3])
F1406102. Acidul nalidixic este activ pe următorii germeni:

A. meningococ
B. shigella
C. clostridium tetani
D. klebsiella pneumoniae
E. proteus
(pag. 12)
F1406103. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt:

A. cristalurie
B. erupţii cutanate
C. colită pseudomembranoasă
D. tulburări de echilibru
E. apnee prin efect curarizant
(pag. 92)
A. poate creşte methemoglobina
B. colorează urina
C. irită mucoasa tubului digestiv
D. este contraindicata la copii
E. impune evitarea consumului de alcool în cursul tratamentului
(pag. 105)
F1406105. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la metenamină:

A. este un antibacterian activ faţă de colibacil şi proteus
B. este contraindicată în insuficienţa renală
C. poate irita căile urinare cănd debitul urinar este scăzut
D. determină fotosensibilizare
E. dezvoltă rapid rezistenţă bacteriană
(pag. 107)
F1406106. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la nitrofurantoin:

A. este contraindicat în sarcină
B. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creşterea eficienţei terapeutice
C. este indicat în trichomoniază
D. poate produce sindrom lupoid
E. are proprietăţi inductoare enzimatice
(pag. 104)
F1406107. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene:

A. acţionează ca antagonişti competitivi ai acidului paraaminobenzoic
B. se recomandă a fi administrate topic la nivel cutanat, datorită unei bune toleranţe la acest nivel
C. pentru creşterea eficienţei terapeutice se preferă a fi asociate cu metenamină
D. reprezintă medicaţia de elecţie în nocardioză
E. acţiunea lor antibacteriană este diminuată în prezenţa puroiului
(pag. 92)
F1406108. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numără:

A. cristalurie
B. deprimare respiratorie
C. fotosensibilizare
D. tulburări acustico-vestibulare
E. citoliză hepatică
(pag. 101)
F1406109. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicată de existenţa în antecedente a următoarelor

reacţii adverse:
A. leucopenie
B. vărsături
C. febră
D. vertij
E. dermatită
(pag. 93)
F1406110. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale:

A. digitalicelor
B. sulfamidelor hipoglicemiante
C. metotrexat
D. anticoagulante orale
E. antiaritmice
(pag. 93)
F1406111. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creşterea următoarelor teste de

laborator:
A. bilirubinemie indirectă
B. acid uric
C. eozinofilie
D. hematocrit
E. hemoglobină
(pag. 93)
F1506112. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv în infecţii urinare?
A. acid nalidixic
B. nitrofurantoina
C. furazolidona
D. norfloxacina
E. trimetoprim
(pag. 98, 100, 103, 105)
F1506113. Care dintre sulfamide se aplică local în infecţii la nivelul tegumentelor şi mucoaselor?
A. sulfacetamida
B. sulfafurazol
C. sulfametoxidiazina
D. ftalilsulfatiazol
E. mafenid
(pag. 92)
F1506114. Care dintre următoarele sulfamide prezintă acţiune antibacteriană de lungă durată?
B. sulfafurazol
C. sulfalen
D. sulfadiazina
E. sulfadimetoxin
(pag. 92)
F1506115. Dapsona:
A. nu se absoarbe digestiv
B. intră în circuitul enterohepatic
C. se elimină prin secreţia lactată
D. nu se elimină prin urină
E. este medicamentul de elecţie în lepră
(pag. 109)
F1506116. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde:

A. absorbţie digestivă bună
B. legare de proteinele plasmatice 95%
C. metabolizare hepatică prin glucuronoconjugare
D. eliminare renală 90%
E. eliminare crescută prin fecale
(pag. 100)
A. prezintă absorbţie bună din tubul digestiv
B. prezintă absorbţie redusă din tubul digestiv
C. se elimină prin fecale, în cea mai mare parte
D. se administrează în enterocolite şi toxiinfecţii alimentare
E. este indicată în infecţii urinare acute
(pag. 105)
F1506118. Metenamina:
A. se elimină prin bilă şi urină
B. se elimină prin fecale
C. eliberează formaldehidă la pH < 5
D. se administrează în infecţii urinare
E. este contraindicată la bolnavi cu insuficienţă renală
(pag. 107)
F1506119. Nitrofurantoina:
A. se administrează în infecţii ale tubului digestiv
B. se administrează în infecţii ale aparatului urinar
C. se administrează oral, timp de 10 - 14 zile
D. nu se elimină renal
E. produce anemie hemolitică la cei cu deficit de G-6-PD
(pag. 104)
F1506120. Trimetoprim:
A. în mod frecvent se asociază cu sulfametoxazol
B. se foloseşte în tratamente prelungite la copii
C. stimulează dihidrofolatreductaza bacteriană
D. inhibă selectiv dihidrofolatreductaza bacteriană
E. asocierea cu sulfametoxazol este contraindicată
(pag. 98)
F1606121. Acidul nalidixic :

A. Este un derivat de nitrofuran
B. Este un derivat chinolinic
C. Inhibă ARN-polimeraza bacteriană
D. Este activ mai ales faţă de germenii Gram pozitiv
E. Este activ mai ales pe germenii Gram negativ
(pag. 100, 101)
F1606122. Acţiunea antibacteriană a sulfamidelor este diminuată de :

A. Prezenţa puroiului
B. Asocierea cu trimetoprim
C. Prezenţa ţesuturilor lezate
D. Asocierea cu tetraciclinele
E. Asocierea cu procaina
(pag. 91, 93)
F1606123. Ciprofloxacina :
A. Este o chinolonă de generaţia I
B. Nu are un spectru de acţiune prea larg
C. Este activă în infecţii cu Staphylococcus, Clostridium, Mycoplasma
D. În ţesuturi realizează concentraţii superioare celor serice
E. Este bine tolerată digestiv
(pag. 103)
F1606124. Clorchinaldolul :
A. Este activ pe coci, fungi şi protozoare
B. Este inactiv în prezenţa puroiului şi a substanţelor organice
C. Este cheratoplastic aplicat pe tegumente
D. Se poate folosi pentru tratamente prelungite
E. Se poate aplica pe mucoase
(pag. 106)
F1606125. Co-trimoxazolul :
A. Se indică în infecţii respiratorii şi ale căilor urinare
B. Se administrează oral la adulţi, câte 2 comprimate de 3 ori pe zi
C. Se administrează oral la adulţi câte 2 comprimate de 2 ori pe zi
D. Se poate folosi în sarcină
E. Conţine sulfatiazol şi trimetoprim în proporţie de 5:1
(pag. 99)
F1606126. Din punct de vedere farmacocinetic sulfamidele sistemice :

A. Traversează placenta
B. Se metabolizează prin acetilare în ficat
C. Se metabolizează prin dezacetilare în ficat
D. Metaboliţii au solubilitate mai mare în apă
E. Nu traversează placenta
(pag. 91)
F1606127. Efectele adverse ale sulfamidelor antbacteriene :

A. Sindromul lapte-alcaline
B. Hepatotoxicitate
C. Dermatită exfoliativă
D. Colorarea în galben a dinţilor, friabilitatea smalţului dentar
E. Boala serului
(pag. 92)
F1606128. Spectrul antibacterian al sulfamidelor cuprinde :

A. Chlamidii
B. E.coli
C. Micoplasme
D. Stafilococi meticilin-rezistenţi
E. Mycobacterium tuberculosis
(pag. 92)
F1606129. Sulfamidele antibacteriene :

A. Sunt bacteriostatice
B. Sunt bactericide
C. Au efect hipoglicemiant
D. Pot produce neuropatie mielooptică subacută
E. Produc fotosensibilizare
(pag. 91, 92)
F2106130. Notati afirmatiile corecte pentru sulfamidele antibacteriene:

A. mecanismul actiunii este bacteriostatic
B. sunt antagonisti competitivi ai acidului para aminobenzoic (APAB)
C. ftalilsulfatiazol se elimina predominant prin fecale
D. sulfametoxazol se acetileaza in proportii reduse
E. sulfatiazol are durata lunga de actiune (12 ore)
(pag. (I) 91)
F2106131. Notati afirmatiile corecte pentru salazosulfapiridina

A. absorbtie digestiva aproape completa
B. este un prodrog
C. in colon se desface, eliberand componentele: sulfapiridina si mesalazina
D. stimuleza absorbtia acidului folic
E. reprezinta un tratament specific in colita ulcerosa
(pag. (I) 96, 97)
F2106132. Sunt utilizate exclusiv topic:

A. sulfametoxazol
B. sulfametoxidiazina
C. sulfafurazol
D. mafenid
E. sulfacetamida
(pag. (I) 97)
F2106133. Notati afirmatiile corecte pentru chimioterapicele chinolone:

A. mecanismul actiunii consta in inhibarea AND girazei bacteriene
B. acidul nalidixic atinge concentratii tisulare mai mari decat in sange
C. ofloxacina este activa pe bacterii gram pozitive si gram negative
D. acidul nalidixic este activ in infectii urinare date de colibacil
E. rezistenta germenilor la acidul nalidixic se instaleaza rar
(pag. (I) 99-101)
F2106134. Ciprofloxacina este caracterizata prin:

A. mecanismul actiunii bacteriene este exclusiv bacteriostatic
B. biodisponibilitatea orala este buna (70-80%)
C. realizeaza in tesuturi concentratii mai mari comparativ cu cele serice
D. este o chinolona cu spectru larga
E. se elimina predominant prin fecale
(pag. (I) 103)
F2106135. Spectrul antibacterian al nitrofurantoinei cuprinde:

A. E. coli
B. Streptococ piogen
C. Pseudomonas
D. Salmonella
E. Trichomonas
(pag. (I) 103, 104)
F2106136. Notati afirmatiile corecte pentru furazolidona:

A. absorbtie digestiva redusa
B. realizeaza concentratii intestinale mari
C. se elimina majoritar prin fecale
D. produce anemie hemolitica la bolnavi cu deficienta in glucozo 6 fosfat dehidrogenaza
E. este inactiva pe Trichomonas vaginalis
(pag. (I))
F2106137. Spectrul antimicrobian al furazolidonei cuprinde:

A. pneumococ
B. meningococ
C. giardia lamblia
D. trichomonas vaginalis
E. shigella
(pag. (I) 105)
F2106138. Notati afirmatiile incorecte:

A. metenamina elibereaza in organism formaldehida
B. clorchinaldol este inactiv in candidozele digestive
C. efectul antibacterian al clorchinaldolului este neinfluentat de prezenta puroiului
D. mesalazina este componenta activa a salazosulfapiridinei
E. furazolidona este inactiva in trichomoniaza
(pag. (I) 105-107)
F2106139. Notati fluorochinolonele cu spectru larg, active pe bacterii gram pozitive si gram negative:
A. acid nalidixic
B. ciprofloxacina
C. ofloxacina
D. pefloxacina
E. rosoxacina
(pag. (I) 100-103)
F2106140. Pentru furazolidona sunt corecte afirmatiile:

A. absorbtie redusa din tubul digestiv
B. activa pe Salmonella
C. la nou nascuti poate produce anemie hemolitica
D. este indicata in infectii urinare cu germeni sensibili
E. eliminare predominant renala netransformata
(pag. 105, [vol. 1])
F2106141. Pentru ciprofloxacina sunt corecte afirmatiile:

A. inhiba ADNgiraza bacteriana
B. rezistenta se instaleaza rapid
C. spectrul de actiune larg: bacili gram-, coci gram +, chlamidii, mycoplasme
D. in tesuturi realizeaza concentratii superioare celor serice
E. este medicatie de prima alegere in sifilis
(pag. 103, [vol. 1])
F2106142. Pentru sulfamidele sistemice retard sunt corecte afirmatiile:

A. absorbtie rapida din tubul digestiv
B. acetilare in proportii mai mari de 90%
C. legare de proteinele plasmatice in procent mare (98%)
D. timp de injumatatire mare
E. realizeaza in urina concentratii mari
(pag. 91, [vol. 1])
F2106143. Absorbtia intestinala a ciprofloxacinei, poate fi scazuta la asocierea cu:

A. teofilina
B. saruri de aluminiu
C. saruri de magneziu
D. saruri de sodiu
E. diazepam
(pag. 103, [vol. 1])
F2106144. Pentru co-trimoxazol sunt corecte afirmatiile:

A. actiune bactericida
B. este asociere de trimetoprim-sulfametoxazol (1/5)
C. este contraindicata administrarea la copii mai mici de 3 ani
D. este indicat in infectii urinare acute si cronice
E. actiune bacteriostatica
(pag. 98, [vol. 1])
F2106145. Urmatoarele afirmatii privind asocierea trimetoprim-sulfametoxazol sunt corecte:

A. asocierea se face in raport 1/5
B. are actiune bacteriostatica
C. este contraindicata administrarea la persoane sensibilizate la sulfametoxazol
D. nu dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele
E. la adulti si copii peste 12 ani de administreaza la 12 ore interval
(pag. 98, 99, [vol. 1])
F2106146. Indicatiile terapeutice ale salazosulfapiridinei sunt:

A. colita ulceroasa
B. colopatii acute si cronice
C. poliartrita reumatoida
D. nocardioza
E. pielonefrita acuta.
(pag. 97, [vol. 1])
F2106147. Urmatoarele afirmatii privind acidul nalidixic sunt corecte:

A. este activ pe bacili gram-negativ
B. se foloseste in infectii urinare neinvazive
C. rezistenta se dezvolta repede
D. este activ la pH alcalin
E. realizeaza concentratii tisulare mari
(pag. 100, 101, [vol. 1])
F2106148. Spectrul de actiune al nitrofurantoinei cuprinde:

A. Escherichia coli
B. Trichomonas vaginalis
C. Streptococ piogen
D. Candida albicans
E. Virusul gripal grupa A2
(pag. 104, [vol. 1])
F2106149. Administrarea a doua doze/zi (interval intre doze 12 h) este caracteristica urmatoarelor
chinolone:
A. ofloxacina
B. ciprofloxacina
C. pefloxacina
D. rosoxacina
E. acid nalidixic
(pag. 101-103, [vol. 1])
F2206150. Fac parte din grupul chinolonelor:

A. Clorchinaldol
B. Sulfametoxazol
C. Flumechina
D. Nitrofurantoina
E. Rosoxacina
(pag. 102)
F2206151. Sulfametoxazolul:
A. se administreaza oral, uzual la adult 1 gram la 12 ore
B. are actiune semiretard
C. are efecte antibacteriene potentate de trimetoprim
D. este activ in colita ulceroasa
E. in infectii urinare se poate asocia cu metenamina
(pag. 95)
A. se utilizeaza in infectii urinare si intestinale
B. poate produce anemie hemolitica la deficienti in G-6PD
C. este un derivat de nitroimidazol
D. apartine clasei derivatilor de chinoleina
E. este activa si pe unele protozoare
(pag. 105)
F2206153. Chinolonele:
A. cele din prima generatie sunt active pe bacili gram negativi
B. cele din generatia a doua sunt active si pe unele bacterii gram pozitive
C. actioneaza prin inhibarea ADN-girazei
D. unele sunt fluorurate
E. au o grupa carboxil in pozitia 6
(pag. 100)

A. se recomanda in infectii urinare
B. spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat in insuficienta renala severa
C. prin expunere la soare poate produce fotosensibilizare
D. are eliminare redusa prin fecale
E. se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice
(pag. 100-101)
F2206155. Apartin grupului chinolonelor:

A. acidul pipemidic
B. flumechina
C. norfloxacina
D. cliochinolul
E. clorchinaldolul
(pag. 99)
F2206156. Nu fac parte din indicatiile clorchinaldolului

A. angina streptococica
B. lambliaza
C. amoebiaza
D. gastroenterita nespecifica
E. sifilisul
(pag. 106)
F2206157. Sunt sulfamide cu absorbtie redusa din intestin:

A. Sulfametoxazol
B. Sulfametoxidiazina
C. Ftalilsulfatiazolul
D. Sulfafurazolul
E. Salazosulfapiridina
(pag. 90)
F2206158. Care din afirmatiile referitoare la sulfamide sunt adevarate:

A. in nocardioza sunt medicatia de electie
B. accentueaza efectele anticoagulantelor orale
C. in infectiile cu Chlamidia constituie tratament alternativ
D. sulfacetamida sodica se administreaza pe cale injectabila
E. in tratamentul arsurilor este utila aplicarea cremei cu mafenid 10%
(pag. 92-93)
F2206159. Salazosulfapiridina:
A. creste digoxinemia cu 50%
B. este un prodrug care in colon se scindeaza la sulfapiridina si mesalazina
C. se poate asocia cu corticosteroizi
D. se recomanda in colita ulceroasa
E. este contraindicata in poliartrita reumatoida
(pag. 96)
F2206160. Sulfacetamida:
A. administrata oral se indica in colite
B. sub forma de colire 10% se utilizeaza in conjunctivite
C. este nonabsorbabila oral
D. se utilizeaza sarea sodica
E. este bine tolerata de piele si mucoase
(pag. 97)
F2206161. Mafenidul este din punct de vedere chimic:

A. N-cloro-benzensulfonamida
B. aminometil-4-benzensulfonamida
C. acidul benzensulfonic
D. benzensulfonamida
E. omolog al sulfanilamidei
(pag. 97)
F2206162. Trimetoprimul:
A. are absorbtie digestiva slaba
B. inhiba biosinteza acidului tetrahidrofolic
C. asociarea cu sulfametoxazol produce efect bactericid
D. are si actiune antivirala
E. dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele
(pag. 98)

A. are absorbtie digestiva modesta (5%)
B. inhiba giraza AND
C. actioneaza pe coci gram pozitivi
D. actioneaza pe bacili gram negativi
E. produce frecvent micoze
(pag. 100)
F2206164. Sunt moderat sensibile la Ciprofloxacina:

A. Pseudomonas
B. Streptococcus fecalis
C. Enterobacter
D. Campylobacter
E. Escherichia coli
(pag. 103)
F2206165. Scad absorbtia ciprofloxacinei:

A. teofilina
B. sarurile de aluminiu
C. cafeina
D. anticoagulantele orale
E. sarurile de magneziu
(pag. 103)
F2206166. Nitrofurantoina:
A. este nonabsorbabila din intestin
B. este activa pe Trichomonas

C. este foarte activa pe Proteus
D. este inactiva in infectii cu enterobacterii
E. poate produce anemie hemolitica
(pag. 104)
F2206167. Furazolidona este inactiva pe:

A. Giardia
B. Entamoeba
C. Salmonella
D. Pseudomonas
E. Helicobacter pilori
(pag. 105)
F2206168. Nu fac parte din indicatiile furazolidonei

A. infectiile cu Salmonella
B. infectiile cu Shigella
C. infectiile digestive cu Escherichia coli
D. infectiile respiratorii cu Hemophilus
E. infectiile urinare cu Proteus
(pag. 105)
F2206169. Cliochinolul:
A. este un derivat din clasa chinolonelor
B. este iodclorohidroxichinoleina
C. poate produce nevrite periferite la administrare prelungita
D. asocierea cu fanchinona este contraindicata
E. are activitate antibacteriana si antifungica
(pag. 107)
A. este hexametilentetramina
B. se obtine prin condensarea acetaldehidei cu amoniac
C. poate fi administrata oral sub forma de comprimate
D. este sinonim cu urotropina
E. este inactiva pe colibacil
(pag. 107)
F2206171. Terizidona:
A. este derivat al cicloserinei
B. este produs natural obtinut din culturi de Streptomyces orchidaceus
C. absorbtia digestiva este redusa
D. se recomanda in infectii urinare
E. se asociaza cu fenazopirina
(pag. 108)
F2306172. Care din urmatoarele chimioterapice antibacteriene au actiune inhibitoare enzimatica:

A. nitrofurantoina;
B. acidul nalidixic;
C. sulfamidele;
D. izoniazida;
E. metronidazolul.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306173. are din urmatoarele chinolone se administraza la interval de 12 ore (doua doze pe zi):
A. acidul nalidixic;
B. ciprofloxacina;
C. ofloxacina;
D. pefloxacina;
E. rosoxacina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306174. Care din urmatoarele chimioterapice antibacteriene se folosesc pentru actiunea generala
(sistemica):
A. nitrofurantoina;
B. sulfacetamida;
C. sulfametoxidiazina;
D. sulfafenazol;
E. ofloxacina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306175. Sulfamidele antimicrobiene au ca mecanism de actiune:

A. inhibarea biosintezei substantelor din constitutia peretelui celulei microbiene;
B. inhibarea biosintezei de acid folic;
C. inhibarea biosintezei proteice din citoplasma celulei microbiene;
D. inhibarea biosintezei substantelor din constitutia membranei celulei microbiene;
E. actiune de antimetabolit al acidului folic.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306176. Substante a caror administrare este contraindicata in asocieri cu sulfamide antibacteriene:

A. procaina;
B. lidocaina;
C. acid para-aminobenzoic;
D. acid acetilsalicilic;
E. cocaina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306177. Asocierea trimetoprim - sulfametoxazol are urmatoarele caracteristici:

A. actiune antifolica;
B. se poate administra la copiii mai mici de trei luni;
C. actiune bacteriostatica;
D. dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele;
E. actiune bactericida.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306178. Ftalilsulfatiazolul prezinta urmatoarele indicatii terapeutice:

A. purtatori cronici de bacili dizenterici;
B. infectii digestive acute;
C. pregatirea preoperatorie a tubului digestiv;
D. dizenteria bacilara;
E. infectii respiratorii acute.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306179. Salazosulfapiridina este indicata in:

A. colopatii acute sau cronice;
B. poliartrita reumatoida;
C. pielonefrita acuta;
D. colita ulcero-hemoragica;
E. infectii cu Nocardia.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306180. Ce compusi fac parte din grupul sulfamidelor sistemice cu actiune de durata scurta:
A. sulfafenazol;
B. sulfatiazol;
C. sulfafurazol;
D. sulfadiazina;
E. sulfametoxazol.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306181. Sulfametoxidiazina are urmatoarele caracteristici:

A. actiune bacteriostatica;
B. sulfamida retard;
C. absorbtie redusa din tubul digestiv;
D. legare de proteinele plasmatice in proportie mare (98%);
E. se elimina predominant prin scaun.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

A. are efect mai intens la pH acid (5 - 6);
B. are spectru de actiune limitat (coci si bacili gram-negativ);
C. are efect mai intens la pH alcalin;
D. se utilizeaza in infectii urinare;
E. dezvolta repede rezistenta.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306183. Nitrofurantoina prezinta un spectru de actiune care cuprinde:

A. Streptococ piogen;
B. virusul gripal;
C. Trichomonas vaginalis
D. Escherichia coli;
E. Candida albicans.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306184. Ciprofloxacina are urmatoarele caracteristici:

A. difuzeaza foarte bine in tesuturi;
B. are spectru de actiune ingust;
C. realizeaza concentratii tisulare superioare celor serice;
D. intervalul dintre doze este de 12 ore;
E. are legare redusa de proteinele plasmatice (30%).
(pag. 90 - 109, vol. 1)
A. este indicata in infectii intestinale cu Salmonella, Shigella;
B. are absorbtie digestiva redusa;
C. este indicata in infectii urinare;
D. realizeaza concentratii intestinale ridicate;
E. este indicata in infectii respiratorii.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306186. Care din urmatoarele chimioterapice antimicrobiene pot duce in tratamente indelungate la
aparitia unui sindrom neurologic cu nevrite periferice, mielopatie si in special neuropatie mielooptica
subacuta:
A. furazolidina;
B. ciprofloxacina;
C. clorchinaldol;
D. cliochinol;
E. sulfametoxidiazina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306187. Metenamina are urmatoarele caracteristici:

A. este activa pe colibacil;
B. tolerabilitatea la bolnavii cu insuficienta renala este buna;
C. se utilizeaza in vaginita nespecifica si leucoree;
D. rezistenta se dezvolta rapid;
E. se elimina prin urina si bila.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306188. Urmatoarele chimioterapice antimicrobiene poroduc anemie hemolitica la bolnavii cu

deficienta in glucozo - 6- fosfat dehidrogenaza (G-6-PD):
A. furazolidona;
B. sulfametoxazol;
C. acidul mandelic;
D. metenamina;
E. terizidona.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2506189. Notati sulfamidele antimicrobiene pentru aplicatii locale:

A. sulfamerazina
B. sulfacetamida
C. sulfalen
D. sulfadoxina
E. mafenid
(pag. 92)
F2506190. Sulfacetamida:
A. se utilizeaza local, in infectii conjunctivale si cutanate
B. are absorbtie digestiva buna si se leaga 80% de proteinele plasmatice
C. este indicata in infectii urinare acute
D. este indicata in enterocolita
E. se poate prescrie magistral ca solutie apoasa 10-30% sau ca unguent 10-30-%
(pag. 97)
F2506191. Ciprofloxacina:
A. este derivat de nitrofuran
B. actioneaza bactericid la concentratii de 2-4 ori mai mari decat cele bacteriostatice
C. este activa fata de germeni gram-pozitiv si gram-negativ
D. se administreaza oral, in infectii severe 100 mg de 2 ori pe zi
E. se administreaza oral, in infectii urinare grave 250-500 mg de 2 ori pe zi
(pag. 100.103)
A. se elimina in cea mai mare parte prin fecale
B. nu este activa fata de Salmonella si Shigella
C. la nou nascut poate produce anemie hemolitica
D. este utila in dispepsii la sugari
E. este contraindicat in trichomoniaza si amibiaza
(pag. 105)
F2506193. Clorchinaldol:
A. nu actioneaza pe fungi patogeni (Candida)
B. dezvolta rapid rezistenta
C. are ca indicatie principala gastroenterocolitele nespecifice
D. in tratamentele prelungite poate determine nevrite periferice si tulburari de vedere
E. nu se aplica local
(pag. 106)
A. este produs de condensare a formaldehidei cu amoniac
B. circula in organism nemodificata
C. in urina elibereaza formaldehida la pH mai mare ca 7
D. dezvolta rapid rezistenta
E. este bine suportata de bolnavii cu insuficienta renala
(pag. 107)
F2506195. Dapsona:
A. intra in circuitul enterohepatic
B. este activ fata de Mycobacterium leprae
C. este bactericid pentru germeni gram-pozitiv si gram-negativ
D. este medicament de rezerva in lepra
E. poate produce agranulocitoza si metemoglobinemie
(pag. 109)
F2506196. Care dintre urmatoarele chimioterapice sunt chinolone ?

A. acid nalidixic
B. acid oxolinic
C. norfloxacina
D. cliochinol
E. acid mandelic
(pag. 100)
F2506197. Notati afirmatiile adevarate despre chinolone:

A. substantele din prima generatie au spectru larg
B. acidul nalidixic are spectru limitat si se utilizeaza in infectiile urinare neinvazive
C. norfloxacina este foarte activa fata de Pseudomonas
D. ciprofloxacina are activitate bactericida pe germeni gram-pozitiv si gram-negativ
E. pefloxacina realizeaza concentratii tisulare active
(pag. 100)
F2606198. La refacerea morfologiei coronare prin proteze unidentare trebuie sa se ia în considerare

faptul ca:
A. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi ascutit;
B. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi obtuz;
C. ambrazurile orale prezinta un unghi ascutit;

D. ambrazurile orale prezinta un unghi obtuz;
E. ambrazurile ocluzale, delimitate de crestele marginale, formeaza un unghi deschis.
(pag. 597)
F2606199. În cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda:

A. prepararea în unghi drept a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara;
B. prepararea în chanfrein a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara;
C. plasarea marginilor restauratiei supragingival sau la nivelul crestei gingiei libere;
D. plasarea subgingivala a marginilor;
E. preparatia în unghi drept bizotat.
(pag. 615-616)
F2606200. Referitor la marginile supragingivale ale restauratiilor unidentare, care dintre urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
A. se prepara mai precis decât cele subgingivale;
B. sunt mai greu de finisat;
C. de multe ori nu pot fi plasate în smalt dur;
D. sunt mai greu de amprentat;
E. pot fi evaluate mai eficient la controalele periodice.
(pag. 612)
F2606201. Pentru conservarea structurilor dure dentare la prepararea unui bont se va tine seama de
faptul ca:
A. se indica o coroana de învelis total numai când coroana partiala este contraindicata;
B. chamfrein-ul este mai conservativ decât pragul;
C. se prefera plasarea subgingivala a marginilor;
D. axa de insertie sa nu coincida niciodata cu axul lung al dintelui;
E. suprafata ocluzala se prepara anatomic.
(pag. 546-547)
F2606202. Referitor la retentia unei proteze fixe:

A. depinde mai multe de geometria bontului decât de adeziunea cimentului de fixare;
B. depinde în primul rând de proprietatile adezive ale cimentului de fixare;
C. conteaza mai ales zonele în care cimentul este supus la forte de forfecare;
D. conteaza mai ales zonele în care cimentul este supus la forte de tensiune;
E. nu depinde de materialul din care este confectionata restaurarea.
(pag. 549-550)
F2606203. Stabilitatea protezei unidentare pe bont depinde de:

A. lungimea bontului;
B. diametrul bontului;
C. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale;
D. biocompatibilitatea cimentului de fixare;
E. materialul din care se realizeaza proteza.
(pag. 556)
F2606204. Prepararea cu prag în unghi drept are ca dezavantaje urmatoarele:

A. pericolul supraconturarii suprafetelor cervicale;
B. limita de preparare insuficient de precisa;
C. este traumatizanta pentru pulpa dentara;
D. suprasolicita tesuturile dentare la nivelul pragului;
E. nu ofera tehnicianului spatiu suficient pentru o prelucrare corecta si estetica a restaurarii

(pag. 571)
F2606205. Chanfrein-ul:
A. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi drept rotunjit cu axul lung al dintelui;
B. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit cu axul lung al dintelui;
C. ofera o închidere marginala insuficient de buna;
D. ofera o grosime suficienta marginilor;
E. în cursul agregarii restaurarii pe bont, cimentul are posibilitati de refluare.
(pag. 573-574)
F2606206. Pragul cu bizou:

A. are rol estetic;
B. are rolul de a compensa contractia metalului în cursul turnarii;
C. realizeaza un unghi al marginii restaurarii de 30-45 °;
D. realizeaza un unghi de 75 ° al marginii restaurarii;
E. permite o buna închidere marginala.
(pag. 572)
F2606207. Prepararea fara prag (" tangentiala”):

A. ofera o limita marginala precisa preparatiei;
B. necesita un sacrificiu important de substanta dentara;
C. are indicatie majora pe fetele vestibulare ale dintilor laterali inferiori;
D. are indicatie majora pe fetele linguale ale dintilor laterali inferiori;
E. are indicatie majora pe incisivii inferiori
(pag. 575)
F2606208. Se indica plasarea subgingivala a marginilor protezelor unidentare:

A. din considerente estetice;
B. din considerente tehnice, pentru usurarea amprentarii;
C. când aria de contact proximala se gaseste în apropierea suprafetelor ocluzale;
D. când aria de contact proximala se localizeaza în vecinatatea marginii gingivale;
E. pentru ameliorarea retentiei
(pag. 612)
Antidiabetice
1.Următoarele afirmaţii sunt corecte, cu exccptia:

A. insulina este inactivată în tubul digestiv
B. insulina stimulează glicogenoliza
C. insulina este inactivata de insulinaza
D. insulina crcşte utilizarea glucozei
E. în diabetul zaharat, insulina reprezintă o medicaţie de substitutie
2.Următoarele afirmaţii privind acţiunile farmacodinamice ale insulinei sunt corecte, cu

excepţia:
A. creşte utilizarea glucozei
B. intervine în fdsforilarea oxidativă, favorizând formarea compuşilor macroergici
C. inhibă glicogenoliza
D. stimuleaza conversia acizilor grasi liberi si a aminoacizilor in cetoacizi
E. creste sinteza proteinelor in muschi la nivel ribozomal
3.Supradozare produce următoarele efecte, cu excepţia:

A.hipotensiune
B. tahicardie
C. anxietate
D. trcmurâturi
E. convulsii
4.Mascarea tahicardiei şi tremorului produse de hipoglicemia din supradozarea insulinică

poate fi produsă de:
A. propranolol
B. alcool
C. hormoni androgeni
D. anabolizante
E. sailicilaţi în doze mari
5.Mecanismele de acţiune ale sulfamidelor hipoglicecmiante sunt urmatoarele, cu exceptia

A. au efect β-insulotrop (eliberează insulina stocată in celulele β)
B. cresc insulina circulantă
C. stimulează procescle de sinteză a insulinei
D. cresc glicogenul hepatic
E. diminua glicogenoliza şi gluconeogeneza
6.Sulfamidele hipoglicemiante au următoarele acţiuni, cu excepţia:

A. crcsc lipogeneza
B. diminuă gluconeogeneza
C. au acţiunc de tip disulfiram
D. scad secreţia şi aciditatea sucului gastric
E. au efect hipotiroidian
7.Mecanismele acţiunii hipoglicemiante ale biguanidelor sunt următoarele, cu excepţia:
A. stimulează eliberarea insulinei din pancreas
B. inhibă absorbţia glucozei din intestin
C. inhibă neoglucogeneza
D. inhibă glicogenoliza hepatică
E. stimulează glicoliza anaerobă
8.Următoarele afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:

A. acidoza lactică este un efect advers specific biguanidelor
B. sulfamidele hipoglicemiante au cfect hipertiroidian
C. fenilbutazona creşte efectul hipoglicemiant al sulfamidelor antidiabetice
D. sulfamidele hipoglicemiante se. biotransformă prin acetilare
E. este contraindicată administrarea insulinei în caz de insuficienţă corticosuprarenală
9.Afirmaţia greşită este:

A. efectul hipoglicemiant al insulinei este potenţat de beta adrenolitice
B. în hipoglicemia intensă clin jupradozarea insulinicâ se administrează glucagon
C. sulfamidele hipogficemiante stimulează legarea insulinei de proteine
D. biguanidele favorizează consumul ¡ntracclular de glucoza
E. este contraindicată administrarea biguanidclor în caz de insuficienţă hepatică
10.In cazul secreţiei insuficiente de insulina apar următoarele efecte, cu excepţia:

A. hiperglicemie
B. glicozurie
C. poliurie
D. scăderea excreţiei de electroliţi
E. polidipsie
11.Efectul hipoglicemiant al stilfamidclor antidiabetice este scăzut la asociere cu

următoarele substanţe, cu excepţia:
A. beta-adrenolidce
B. fenilbutazona
C. abuz cronic de alcool
D. rifampicina
E. clonidina
12.Contraindicaţiile administrării biguanidelor sunt următoarele, cu cxcepţia:

A. insuficienţă hepatică
B. insuficienţă cardiacă
C. pancreatectomie
D. insuficienţă renală cu creatininemie peste- 1,2 mg%
E. alcoolici
13.Biguanideie au următoarele acţiuni, cu excepţia:

A. orexigen
B. cetogcn
C. antilipidogen
D. fibrinolitic
E. hipotiroidian
14. Afirmaţia greşită este:

A. diureticele de ansă accentuează acidoza lactică dată de metformin
B. durata acţiunii clorpropamidei este de 24 ore
C.insulina umană are cel mai intens efect imunogen
D. clorpropamid reduce poliuria şi polidipsia în diabetul insipid hipofizar
E. clonidina scade efectul hipoglicemiant al sulfamidelor antidiabetice
15.Efectul hipoglicemiant al sulfanilureelor este accentuat la asocierea cu următoarele

substanţe, cu excepţia:
A. rifampicina
B. cloramfenicol
C. fenilbutazona
D. miconazol
E. anabolizante
16.Pentru insulina sunt corecte afirmaţiile:

A. creşte utilizarea glucozei
B. inhibă glicogenoliza
C. scade sinteza proteinelor
D. are efecte anabolice favorizand stocarea glucozei ca glicogen
E. scade sinteza trigliceridelor si formarea VLD
17.Hipoglicei lia produsă de supradozarea i isulinei are următoarele manifestări:

A. tahicardie
B. hipcrtensiuine
C. anxietate
D. creşterea contracţiilor de foame
E. fenomene alergice
18.Sulfamidele hipoglicemiante au următoarele actiuni

A. cresc glicogenoliza
B. liberează insulina din celulele beta pancreatice
C. cresc glicogenul hepatic
D. au efect hipertiroidian
E. scad secreţia si aciditatea suclui gastric
19.Efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor este accentuat de:

A. cloramfenicol
B. abuz cronic de alcool
C. rifampicina
D. fenilbutazona
E. clonidină
20.Efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor este scăzut de:

A. miconazol
B. rifampicină
D. Clofibrat
E. fenilbutazonă
21.Biguanidele au următoarele efecte:

A. inhibă neoglucogeneza
B. inhibă glicoliza anerobă
C. inhibă glicogenoliza hepatică
D. inhibă absorbţia glucozei din intestin
E. orexigen
22.Biguanidele au efectele:
A. antifibrinolitic
B. orexigen
C. antilipidogen
D. hipoliroidian
E. cetogen
23.Pentru acarboză sunt corecte afirmaţiile:

A. au absorbţie digestivă rapidă şi completă după administrare orală
B. diminua degradarea polizaharidelor în monozaharide absorbabile
C. inhibă alfaglicozidaza la nivel intestinal
D. diminua hiperglicemia postprandială
E. stimulează eliberarea insulinei clin pancreas.
24.Pentru repaglinid sunt corecte afirmaţiile:

A.absorbţie digestivă rapidă, completă
B. stimulează eliberarea insulinei din pancreas
C. este indicat în diabet zaharat tip 1
D. administrarea se face oral, după masă
E. creşte transaminazele serice.
25.Din grupa derivaţilor de sulfoniluree antidiabetice fac parte:

A. gliquidon
B. acarboza
C. glimepirid
D. gliclazid
E. repaglinid
26.Rosiglitazon:
A. este antagonist sclectiv al receptorului nuclear gama activator al proliferării peroxizomale
B. scade rezistenţa la insulină în ţesutul adipos şi în muşchi
C. creştc transportul celular al glucozei în ţesutul adipos şi muşchi
D. creşte sinteza proteinelor transportoare ale glucozei
E. participă la reglarea metabolismului acizilor graşi în ţesuturile periferice
27.Biguanrdele sunt contraindicate în:

A. insuficienţă renală
B. insuficienţă hepatică
C. alcoolism
D. stări hipoxice
E. după hipofizectomie
28.Sulfamideie antidiabetice au următoarele caracteristici farmacocinetice:

A. se absorb bine după administrare per os
B. se leagă de proteinele plasmatice în procent nesemnificativ
C. epurarea se face hepatic şi renal
D. barbituricele le cresc metabolizarea hepatică
E. dozele mari de acid acetilsalicilic deplasează sulfamideie antidiabetice de pe proteinele
plasmatice
29.Despre acarboză sunt valabile următoarele afirmaţii:

A. absorbţia per os a substanţei este semnificativă
B. inhibă competitiv glucoamilaza şi sucraza
C. inhibă semnificativ alfa amilaza pancreatică
D. inhibă alfaglucozidaza din peretele intestinal
E. în doze mari produce tulburări digestive manifestate prin dureri abdominale
30.Despre repaglinid sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A. se absoarbe nesemnificativ după administrare orală
B. stimulează eliberarea insulinei din pancreas
C. produce erupţii cutanate
D. este contraindicat în cetoacidoză
E. este indicat în diabet insulino- dependent
Tema nr. 32
Vitamine liposolubile si hidrosolubile
F1232001. Acidul pantotenic şi biotina
A. Acidul pantotenic este puţin răspândit în natură
B. Structura de bază a pantotenatului este heterociclică
C. Pantotenatul intră în compoziţia coenzimei acetilante (CoA)
D. Biotina nu conţine azot în moleculă
E. Biotina nu îndeplineşte rol de coenzimă
(pag. 122 - 123)
F1232002. Care dintre afirmaţii sunt corecte:
A. Vitamina E se mai numeşte menadiona
B. Ca structură vitamina E aparţine clasei sterolilor
C. Vitamina E funcţionează ca antioxidant
D. Vitamina K generează predispoziţie la hemoragii
E. Vitamina K2 este de origine vegetală
(pag. 135 - 137)
F1232003. Marcaţi răspunsul corect legat de vitaminele cu caracter hidrofob
A. Grupul cuprinde vitaminele A, D, E, K şi niacina
B. Sunt vehiculate prin sânge de către anumite lipoproteine
C. Nu se depozitează în organism
D. ß-carotenul are caracter oxidant
E. Carotenii sunt răspândiţi mai ales în regnul animal
(pag. 130 - 138)
F1332004. Selectati raspunsul incorect:
In structura lor,vitaminele K naturale contin nucleul de p-naftochinona substituit in pozitia 2 cu un radical
metil,iar in pozitia 3 cu un radical poliizoprenoid
A.
B. Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei grasimilor
C. Vitaminele K de sinteza se acumuleaza in ficat
D. Vitamina K este implicata in activarea factorilor de coagulare II,VII,IX si X
E. Vitamina K este coenzima carboxilazei sub actiunea careia se formeaza acidul gama-carboxiglutamic
(pag. 137)
F1432005. Alegeţi afirmaţia corectă:
A. Ergosterolul şi 7-dehidrocolesterolul sunt vitamere D.
B. Transformarea provitaminelor D în vitaminele corespunzătoare implică un proces de hidroliză.
C. Transportul sanguin al vitaminelor D implică legarea acestora la o polipeptidă sintetizată în ficat.
D. Forma cea mai activă a vitaminei D este 25-hidroxicolecalciferolul.
Reglarea nivelului sanguin al calcitriolului se face direct de către hormonul paratiroidian şi indirect de
concentraţia calciului seric.
E.
(pag. 133-134)
F1432006. Care dintre următoarele afirmaţii privind acidul ascorbic nu este corectă?
A. Vitamina C nu este implicată în absorbţia ferului.
B. Este implicat în hidroxilarea prolinei şi lizinei.
C. Este un antioxidant.
D. Este implicat în sinteza adrenalinei.
E. Diete deficitare în acid ascorbic pot duce la apariţia scorbutului.
(pag. 128-130, [9])
F1432007. Care dintre următoarele afirmaţii privind vitamina B12 nu este corectă?
A. Poate fi convertită în cofactori enzimatici ce conţin gruparea 5’-deoxiadenozil sau metil, ataşată la
cobalt.
B. Poate servi ca sursă de cofactor enzimatic, necesar pentru conversia metilmalonil-CoA la succinil-CoA.
C. Carenţa de vitamina B12 duce la homocistinurie.
D. La sinteza metioninei din homocisteină, pe lângă vitamina B12 este necesar şi acidul folic.
E. Conţine în structură o grupare hem.
(pag. 124-126, [9])
F1432008. Despre vitamina A se poate afirma:
A. Acidul retinoic este componentă a pigmentului vizual rodopsină.
B. Retinalul participă la sinteza glicoproteinelor.
C. Retinoidele afectează expresia genetică implicată în proliferarea şi diferenţierea mai multor tipuri de
celule.
D. Administrarea de retinoide creste efectele unor compuşi carcinogenici.
E. ß-Carotenul posedă o marcantă activitate oxidantă faţă de radicalii liberi peroxidici.
(pag. 130-133)
F1432009. Tocoferolii:
A. Sunt vitamine K.
B. Forma cea mai activă biologic este delta-tocoferolul.
C. Depozitarea tocoferolilor se face în special în ficat.
Previn oxidarea unor hormoni hipofizari şi suprarenalieni, ca şi a altor compuşi utili (vitamina A, acizii
graşi
esenţiali, etc)
D.
E. După conjugare cu acid glucuronic sunt excretaţi în urină.
(pag. 135-136)
F1532010. Care din următoarele afirmaţii sunt false?
A. vitaminele A, E, K se depozitează în ţesutul adipos;
B. produsul de oxidare a retinalului este implicat în biosinteza glicoproteinelor;
C. calcitriolul se sintetizează din 7-dehidrocolesterol;
D. tocoferolii conţin nucleul cromanului;
E. vitamina K1 este liposolubilă.
(pag. 130-2)
F1532011. Care sunt afirmaţiile adevărate?
A. acizii folici se mai numesc şi acizi pteroilaspartici;
B. nici o vitamină nu se poate sintetiza în organism;
C. acidul ascorbic este δ-lactona acidului L-gulonic, fiind înrudit cu hexozele;
D. vitamina B12 este factor de creştere pentru microorganisme;
E. aminotransferazele au drept coenzimă ciancobalamina.
(pag. 124-2)
F1532012. Precizaţi afirmaţiile corecte:
A. în doze mari, vitamina A scade efectul anticoagulantelor orale;
B. vitamina E creşte efectul anticoagulantelor orale;
C. vitamina K1 nu produce efecte adverse la doze foarte mari;
D. piridoxina creşte efectele barbituricelor;
E. vitamina B1 intervine numai în procese din metabolismul proteic.
(pag. 297-1)
F1532013. Precizaţi afirmaţiile incorecte:
A. transformarea dUMP în dTMP necesită coenzima FH4;
B. acidul p-aminobenzoic intră în structura acidului pteroic;
C. concentraţia protrombinei este independentă de concentraţia vitaminei K1;
D. piruvatdehidrogenaza este un complex multienzimatic;
E. 7-dehidrocolesterolul este precursorul unui prohormon de tip sterolic.
(pag. 137-2)
F1532014. Referitor la vitamina K sunt false următoarele afirmaţii:
A. este implicată în sinteza protrombinei şi proconvertinei;
este cofactorul formării acidului gama-carboxiglutamic în proteine identificate în oase, placentă, splină,
rinichi, plămâni;
B.
C. vitaminele K naturale şi de sinteză se depozitează în ficat
D. vitaminele K naturale au structură poliizoprenică
E. tratamentul cu antibiotice cu spectru larg poate produce hipovitaminoza K
(pag. 137-2)
F1532015. Referitor la vitamine sunt adevărate afirmaţiile:
A. supradozarea vitaminelor liposolubile se rezolvă prin eliminarea rapidă a acestora;
B. acumularea vitaminelor A şi D în organism este fără efecte;
C. suplimentarea dietei cu vitamine este recomandată indiferent de aportul alimentar;
D. absorbţia intestinală a vitaminei C este diminuată în cazul tranzitului intestinal accelerat;
E. vitamina C împiedică absorbţia fierului în tubul digestiv.
(pag. 291-1)
F1632016. Care din coenzimele menţionate nu conţin în structură adenina:
A. FMN
B. FAD
C. NAD+
D. Coenzima A
E. NADP+
(pag. 117)
F1632017. Care dintre afirmaţii nu este corectă:
A. Tiamina are în structură piridina şi tiazolul
B. FMN şi FAD sunt coenzimele riboflavinei
C. TPP face parte din complexul mutienzimatic al piruvat-dehidrogenazei
D. Biotina participă în reacţiile de carboxilare
E. Acidul ascorbic participă în degradarea oxidativă a Tyr şi biosinteza adrenalinei
(pag. 115)
F1632018. Care dintre compuşii menţionaţi participă direct în procesul vederii:
A. Acidul retinoic
B. 11-cis-retinalul
C. Acidul 11-cis retinoic
D. 3-Dehidroretinolul
E. β-Carotenul
(pag. 131)
F1632019. Indicaţi care din afirmaţii este corectă:
A. Biotina participă în reacţii de decarboxilare
B. Acidul pantotenic este CoA-SH
C. CoA-SH nu conţine în structură resturi fosfat
D. Piridoxalfosfatul participă în reacţiile de decarboxilare a α-cetoacizilor
E. NAD+ este coenzimă nicotinamidică
(pag. 119)
F1632020. Indicaţi care dintre afirmaţii nu este corectă:
A. Vitaminele liposolubile sunt transportate în sânge de lipoproteine
B. Rodoprina este constituită în oprină şi 11-cis-retinal
C. Carenţa de vitamina K produce tulburări de coagulare
D. Menadiona conţine în structură un rest poliizoprenic
E. 7-Dehidrocolesterolul este provitamina colecalciferolului
(pag. 137)
F1632021. Indicaţi care dintre vitaminele menţionate participă la carboxilarea resturilor de Glu din
structura unor proteine:
A. Biotina
B. Filochinona
C. Tocoferolii
D. PLP
E. Calciferolii
(pag. 138)
F1632022. Indicaţi vitamina care conţine în structură nucleul cromanic:
A. Menadiona
B. Filochinona
C. Tocoferolii
D. Calciferolii
E. Retinolul
(pag. 135)
F2132023. Despre provitaminele si vitaminele D se pot face urmatoarele afirmatii:
A. Din punct de vedere structural provitaminele D nu sunt steroli
B. Colesterolul reprezinta un precursor global pentru toate vitaminele D
C. Vitaminele D sunt hidrosolubile
D. In tubii renali, oase si placenta se formeaza 24, 25 dihidroxicolecalciferoli si 1, 25
dihidroxicolecalciferoli
E. Metabolismul vitaminelor D este independent de calcemie si de activitatea parathormonului
(pag. 133, 134/9)
F2132024. Despre tiamina sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. Tiamina reprezinta vitamina B6
B. Tiaminpirofosfatul (TPP) este cofactor in reactii de transfer ale gruparilor aldehidice
C. Tiaminpirofosfatul (TPP) intra in reactiile de decarboxilare ale aminoacizilor
D. Tiaminpirofosfatul (TPP) intra in reactii de transaminare
E. Tiaminpirofosfatul (TPP) este cofactor pentru metiltransferaze
(pag. 115,116/9)
F2132025. Despre acidul folic se pot face urmatoarele afirmatii:
A. Acidul folic din organismul uman este acidul pteroil pentaglutamic
B. Coenzima care provine de la acidul folic intervine in activitatea aminotransferazelor
C. Acidul p-aminobenzoic face parte din structura acidului folic
D. Acidul tetrahidrofolic este cofactor pentru unele decarboxilaze ale aminoacizilor
E. Acidul tetrahidrofolic este cofactor pentru unele hidrolaze
(pag. 127/9)
F2132026. Evidentiati raspunsul fals:
A. In structura biotinei intra un nucleu tiazolic
B. Piridoxal-fosfatul participa la procese de trans-sulfurare
C. Biotina ia parte la reactii de carboxilare
D. Piridoxal-fosfatul participa la procese de transaminare
E. Tiamin-pirofosfatul participa la reactii de decarboxilare ale alfa-cetoacizilor
(pag. 116, 121, 123/9)
F2132027. Referitor la cobalamine sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Metilcobalamina este cofactor pentru enzima care reface metionina din homocisteina
B. Metilcobalamina participa la formarea de metilmalonil-coenzima A
C. Metilcobalamina actioneaza independent de coenzima acidului folic
D. Deoxiadenozincobalamina este cofactor pentru metilarea homocisteinei
E. Ciancobalamina se foloseste in anemii feriprive
(pag. 334/3, 124, 125, 126/9)
F2232028. Care dintre afirmatii sunt corecte:
A. Vitamina E se mai numeste menadiona. - pg.135
B. Ca structura, vitamina E apartine clasei sterolilor. - pg.135
C. In organism vitamina E joaca un important rol antioxidant. - pg.136
D. Vitamina K genereaza predispozitie la hemoragii. - pg.136
E. Vitamina K2 este de origine vegetala. - pg.137
(pag. 135-137)
F2232029. Vitamine liposolubile
A. Transportul plasmatic este efectuat de lipoproteine. - pg.130
B. Vitaminele liposolubile sunt derivati izoaloxazinici. - pg.130
C. Vitaminele D2 si D3 provin din colesterol. - pg.133
D. Provitaminele E se numesc tocoferoli. - pg.135
E. Sunt direct dependenti de vitamina K factorii I si II de coagulare. - pg.137
(pag. 130;133;135;137)
F2232030. Marcati raspunsul corect legat de vitaminele cu caracter hidrofob
A. Grupul cuprinde vitaminele A, D, E, K si niacina. - pg.130
B. Tulburarile biliare se repercuta negativ asupra absorbtiei lor intestinale. - pg.130
C. Nu se depoziteaza in organism. - pg.130
D. Functioneaza in special sub forma de coenzime. - pg.130
E. Carotenii sunt raspinditi mai ales in regnul animal. - pg.131
(pag. 130-131)
F2232031. Vitamina B2
A. Este o substanta incolora foarte solubila in apă. - pg.117
B. Are o structura biciclica. - pg.117
C. Forma ei activa este reprezentata de coenzima NAD. - pg.117
D. Coenzimele derivate de la vitamina B2 participa la procese de oxidoreducere. - pg.118
E. Pentru vitamina B2 nu se cunosc coenzime. - pg.118
(pag. 117-118)
F2232032. Vitamina PP
A. Se mai numeste tiamina. - pg.118
B. Contine un ciclu cu doi atomi de azot. - pg.119
C. Coenzimele sale pot trece uşor pe mai multe apoezime. - pg.120
D. Participa in procesele degradative ale acizilor grasi. - pg.120
E. Principalul sau rol biochimic este legat de metabolismul calciului. - pg.119
(pag. 118-120)
F2232033. Acidul pantotenic si biotina
A. Acidul pantotenic este putin raspindit in natura. - pg.122
B. Structura de baza a pantotenatului este heterociclica. - pg.122
C. Pantotenatul intra in compozitia coenzimei acetilante (CoA). - pg.122
D. Biotina functioneaza ca si coenzima a metiltranferazelor. - pg.123
E. In toate reactiile la care participa biotina se realizeaza un beneficiu energetic. - pg.124
(pag. 122-124)
F2232034. Vitaminele
A. Nu pot fi sintetizate de organismele superioare. - pg.114
B. Sunt constituenti cu importanta valoare energetica. - pg.114
C. Necesarul zilnic este de ordinul gramelor. - pg.114
D. Nu se cunosc compusi cu actiune antagonista vitaminelor. - pg.114
E. Compusii a caror carenta determina aceeasi avitaminoza se numesc provitamine. - pg.114
(pag. 114)
F2232035. Vitamina A,activitate biologica
A. Are structura sterolica. - pg.130
B. Precursorul sau este precarotenul. - pg.131
C. Retinolul si acidul retinoic nu prezinta activitate biologica. - pg.131
D. Retinalul este parte componenta a opsinei. - pg.131
E. Administrarea de retinoide scade efectele unor compusi carcinogeni. - pg.133
(pag. 130-133)
F2232036. Care din afirmatiile urmatoare sunt incorecte:
A. Antivitaminele sunt substante cu actiune antagonista vitaminelor. - pg.114
B. Majoritatea vitaminelor - sau derivatii acestora - sunt cofactori enzimatici. - pg.114
C. Forma activa a vitaminei B2 este tiaminpirofosfatul. - pg.117
D. Vitamina PP intra in structura a doua coenzime nicotinamidice. - pg.119
E. Vitamina B6 participa in metabolismul aminoacizilor. - pg.120
(pag. 114;117;119-120)
F2232037. Care afirmatii sunt corecte:
A. Vitamina cu participare directa in procesul vederii este acidul retinoic. - pg.131
B. Exista un singur tocoferol natural. - pg.135
C. Vitamina K1 este de origine vegetală. - pg.137
D. Derivatii de menadiona sunt antivitamine K. - pg.137
E. Calciul nu participa in procesul de coagulare. - pg.138
(pag. 131;135;137-138)
F2332038. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
A. Vitamina C functioneaza cuplata cu coenzimele flavinice in reactii de transfer
B. Vitamina C intervine in formarea din tirozina a hormonului melatonina
C. Vitamina C participa la sinteza sarurilor biliare
D. Vitamina C poate stimula dezvoltarea nitrozaminelor in cursul digestiei
E. Majoritatea rectiilor la care participa vitamina C sunt de hidroxilare
(pag. 130)
A. Legatura dintre flavine si proteine este strinsa,covalenta
B. Majoritatea flavoproteinelor contin metale, Cu,Zn
C. Pozitiile de fixare a hidrogenului in nucleul izoaloxazinic sunt 5 si 10
D. Flavoenzimele participa in special la reactii de hidroliza
E. Riboflavina formeaza cu ATP-ul doua flavinnucleotide si anume flavinmononucleotid si flavindinucleotid
(pag. 117)
A. Retinalul este un component al rodopsinei
B. Acidul retinoic participa la sinteza de lipoproteine
C. Provitaminele A sunt retinalul si acidul retinoic
D. Acidul retinoic este un binecunoscut antioxidant
E. All trans retinalul poate trece in 10 cis retinal sub actiunea izomerazei
(pag. 131)
F2332041. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?
A. Provitaminele D2 si D3 sunt ergosterolul si 7 hidrocolesterolul
B. Vitaminele D2 si D3 sunt antirahitice
C. Calcitriolul joaca rol important in metabolismul magneziului si calciului
D. Provitaminele D sunt steroli care difera prin catena laterala din pozitia 7
E. In ficat,vitamina D3 sufera hidroxilari in pozitia 1 si 25
(pag. 133)
F2532042. Referitor la vitamina K sunt false afirmaţiile:
A. vitamina K1 este liposolubilă;
B. tratamentul cu antibiotice cu spectru larg poate determina hipovitaminoza K;
C. vitaminele K naturale sunt hidrosolubile;
D. vitamina K este implicată în sinteza unor factori de coagulare;
E. vitaminele K naturale au structură poliizoprenică.
(pag. 137 – 2)
A. vitamina A1 se numeşte retinal;
B. α, β, γ – carotenii sunt vitamerele A;
C. sub acţiunea retinaloxidazei, retinalul se transformă în retinol;
D. vitamina A este un derivat poliizoprenic cu un nucleu ciclohexanic;
E. β – carotenul are acţiune antioxidantă similară vitaminei E, potenţându-se reciproc.
(pag. 131 – 2)
A. acidul tetrahidrofolic participă la reacţii de decarboxilare;
B. tocoferolii conţin nucleul naftochinonei;
C. vitamina B6 este vitamina antipelagroasă;
D. carenţa de vitamină B1 determină acumularea de acid piruvic în organism;
E. acidul aspartic este constituent al acizilor folici.
(pag. 116 –2)
F2532045. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la vitamina K?
A. menadiona este singura vitamină naturală liposolubilă;
B. vitamina K este implicată în biosinteza factorilor de coagulare;
C. vitaminele K sunt hidrosolubile;
D. vitamina K conţine nucleul benzochinonei;
E. vitamina K3 este liposolubilă, depozitându-se în ficat.
(pag. 137 – 2)
A. vitamina C scade capacitatea de apărare a organismului;
B. vitamina C este recomandată în gingivite, arsuri, plăgi, infecţii, anemie;
C. acumularea vitaminelor A şi D în organism este fără efecte;
D. suplimentarea dietei cu vitamine este recomandată indiferent de aportul alimentar;
E. vitamina C scade efectele contraceptivelor orale şi estrogenilor.
(pag. 291, 292 –1)
A. acidul retinoic este antioxidant hidrosolubil;
B. acizii folici se mai numesc acizi pteroilaglutamici;
C. aminotransferazele au drept coenzimă ciancobalamina;
D. supradozarea vitaminelor liposolubile se rezolvă prin eliminarea rapidă a acestora;
E. vitamina B2 este factor de creştere pentru microorganisme.
(pag. 127 – 2)
A. vitamina C este vitamina antiscorbutică;
B. vitamina C este δ – lactona acidului L –gulonic;
C. fiind antioxidant hidrosolubil, acidul ascorbic stimulează formarea nitrozaminelor în procesul de
digestie;
D. vitamina C este transportată prin sânge sub formă de lipoproteine;
E. vitaminele sunt compuşi esenţiali ce nu se pot sintetiza în organism.
(pag. 128 – 2)
F2532049. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. colecalciferolul şi ergocalciferolul sunt de origine animală;
B. provitamina A, β-carotenul, are acţiune anticanceroasă;
C. vitamina D2 se formează în piele sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete;
D. enzima vitamina D3-25-hidroxilaza acţionează în ficat şi rinichi;
E. vitamina D3 este cunoscută şi sub denumirea de calcitriol.
(pag. 131-2)
F2532050. Alegeţi afirmaţiile incorecte :
A. retinoidele sunt implicate în proliferarea şi diferenţierea celulară ;
B. în refacerea rodopsinei este implicată şi retinal-izomeraza ;
C. seleniul şi α-tocoferolul au acţiune antioxidantă;
D. vitamina C împiedică absorbţia fierului în tubul digestiv;
E. concentraţia 1,25-dihidroxicolecalciferolului este reglată de paratormon.
(pag. 291-1)
A. vitamina B1 intervine numai în procese din metabolismul proteic;
B. vitamina E creşte efectul anticoagulantelor orale;
C. piridoxina creşte efectul barbituricelor;
D. coenzimele nicotinamidice participă în reacţii de transmetilare;
E. vitamina B1 scade toleranţa la glucide.
(pag. 297 –1)
F2532052. Alegeţi afirmaţiile corecte :
A. vitamina K1 nu produce efecte adverse la doze foarte mari ;
B. coenzimele B12 participă numai la reacţiile catalizate de transmetilaze ;
C. piridoxalfosfatul este coenzima reacţiilor de transsulfurare ;
D. reductazele NAD+ - dependente participă la biosinteza acizilor graşi;
E. vitaminele E şi K se depozitează în ţesutul adipos.
(pag. 122 – 2)
A. homocistinuria este determinată de deficienţa de vitamină B12;
B. acidul dehidroascorbic este singura formă fiziologic activă a vitaminei C;
C. vitaminele K naturale absorbite la nivelul jejunului trec direct în torentul sanguin;
D. carotenii sunt compuşi poliizoprenici cu nucleu ciclohexanic;
E. sinteza timidilatului nu necesită coenzime transportoare de grupe metil.
(pag. 126 - 2)
F2632054. Nu produce tahifilaxie, acţionând pe o cale tiol-independentă:
A. Nitroglicerina
B. Isosorbid dinitrat
C. Petaeritril tetranitrat
D. Molsidomina
E. Nitritul de sodiu
(pag. 245)
F2632055. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor, cu excepţia:
A. Vasoconstricţiei periferice
B. Cefaleei
C. Hipotensii ortostatică
D. Tahifilaxiei
E. Durerilor ale globilor oculari
(pag. 246)
F2632056. Acţionează prin coronarodilataţie inhibând recaptarea adenozinei:
A. Teofiliona
B. Dipiridamolul
C. Amiodarona
D. Nifedipina
E. Molsidomina
(pag. 253)
F2632057. In angina însoţită de tonus simpatic ridicat şi tahicardie, sunt medicamente de elecţie:
A. alfa-stimulatoarele selective
B. ß-adrenoliticele
C. Nifedipina
D. ß-2-simpatomimeticele
E. Vasodilatatoarele directe
(pag. 244)
F2632058. Sunt blocante neselective (nespecifice) ale canalelor de calciu:
A. Galopamilul
B. Perhexilina
C. Nifedipina
D. Nisoldipina
E. Felodipina
(pag. 251)
F2632059. Avantajele comparative ale molsidominei faţă de nitraţi şi nitriţi sunt:
A. Scăderea tonusului simpatic cardiostimulator
B. Lipsa tahifilaxiei
C. lipsa tahicardiei reflexe
D. Blocarea fosfodiestrazei
E. Stimularea fosfodiesterazei, cu scăderea cantităţii de AMPc
(pag. 249)
F2632060. Dipiridamolul:
A. Creşte tonusul parasimpatic (vagotonie)
B. Stimulează receptorii ß-adrenergici
C. Are efect antiagregant plachetar
D. Stimulează guanilat ciclaza
E. Are acţiune antihipertensivă
(pag. 253)
F2632061. Indicaţi care dintre vitaminele menţionate participă la carboxilarea resturilor de Glu din
structura unor proteine:
A. Tocoferolii;
B. Calciferolii;
C. Filochinona (forma redusă);
D. Biotina;
E. Acidul retinoic.
(pag. 138)
F2632062. Care este forma activă a acidului folic:
A. Acidul pteroildiglutamic;
B. Acidul tetrahidrofolic;
C. Acidul dihidrofolic;
D. Acidul pteroilmonoglutamic;
E. Acidul pteroiltriglutamic
(pag. 127)
F2632063. Sub formă de coenzimă vitamina B12 este necesară în transformarea:
A. Piruvat --> Oxalacetat;
B. Homocisteină --> Metionină;
C. Piruvat --> Acetil-CoA;
D. Malat --> Piruvat;
E. Malat --> Oxalacetat.
(pag. 125)
F2632064. Care dintre vitaminele enumerate conţin în structură piridina:
A. Niacina şi piridoxina;
B. Tiamina;
C. Riboflavina;
D. Acidul pantotenic;
E. Acidul folic.
(pag. 118,120)
F2632065. Indicaţi care dintre coenzimele enumerate participă în reacţia de transaminare a
aminoacizilor:
A. NAD+;
B. CoA-SH;
C. Piridoxal fosfatul;
D. FAD;
E. Acidul tetrahidrofolic.
(pag. 121)
F2632066. Selectaţi afirmaţia incorectă:
A. Tiamin pirofosfatul (TPP) participă în reacţia de decarboxilare a alfa-cetoacizilor;
B. Riboflavina intră în structura coenzimelor FAD şi FMN;
C. NAD+-ul este coenzima aminoacid decarboxilazelor;
D. Acidul ascorbic transformă meţemoglobina în hemoglobină;
E. În structura acidului folic intră acidul para-amino-benzoic.
(pag. 119)
F2632067. Indicaţi coenzima vitaminei care participă în reacţii de carboxilare:
A. Acidul tetrahidrofolic;
B. NAD+;
C. FAD şi FMN;
D. Biotina;
E. Tiaminpirofosfatul.
(pag. 123)
F2632068. Care dintre vitaminele menţionate conţin sulf în moleculă:
A. Biotina;
B. Cobalamina;
C. Piridoxina;
D. Nicotin amida;
E. Acidul ascorbic.
(pag. 123)
F2632069. Indicaţi care este provitamina vitaminei D2:
A. Colesterolul;
B. 7-Dehidrocolesterol;
C. 7-Dihidrocolesterol;
D. Ergosterolul;
E. Ergocalciferolul.
(pag. 133)
F2632070. Care dintre vitamine este un derivat al pteridinei:
A. Nicotinamida;
B. Acidul pantotenic;
C. Acidul folic;
D. Riboflavina;
E. Tiamina.
(pag. 127)
F2632071. Care vitamină conţine în structură dimetil benzimidazolul:
A. Cobalamina;
B. Tiamina;
C. Acidul pantotenic;
D. Acidul folic;
E. Riboflavina.
(pag. 125)
F2632072. Selectaţi afirmaţia incorectă referitoare la vitaminele E:
A. alfa-Tocoferolul este 6,7,8 trimetiltocolul;
B. Tocoferolii se depozitează în ţesutul adipos;
C. Tocoferolii au acţiune antioxidantă;
D. Tocoferolii protejează hematiile faţă de radicalii liberi ai oxigenului;
E. Produsul de oxidare al tocoferolului, după conjugare cu acid glucuronic, se elimină prin bilă.
(pag. 135)
F2632073. Indicaţi care dintre vitaminele menţionate conţin în structură nucleul naftochinonei:
A. Tocoferolii;
B. Filochinona;
C. Calciferolii;
D. Retinolul;
E. Nicotinamida.
(pag. 137)
F2632074. Care dintre afirmaţii este corectă:
A. CoA-SH participă în reacţii de decarboxilare;
B. CoA-SH este un derivat al pteridinei;
C. Riboflavina este un derivat al izoaloxazinei;
D. Tiamina nu are rol de coenzimă;
E. Acidul folic participă în reacţii de dehidrogenare.
(pag. 117)
F2632075. Care afirmaţie nu este corectă în legătură cu tiamina:
A. Conţine în structură un ciclu pirimidinic şi unul tiazolic;
B. Tiaminpirofosfatul este coenzimă în reacţiile de decarboxilare oxidativă a alfa-cetoacizilor;
C. Tiaminpirofosfatul participă în reacţii de transcetolare;
D. Tiaminpirofosfatul este coenzimă în reacţiile de decarboxilare ale aminoacizilor;
E. Transformarea vitaminei în coenzimă este catalizată de tiamin difosfotransferază.
(pag. 115-117)
F2632076. Indicaţi transformarea catalizată de retinal aldehid reductază:
A. Retinal --> Acid retinoic;
B. Trans-retinal --> 11-cis-retinal;
C. ß-Caroten --> Acid retinoic;
D. Retinal --> Retinol;
E. Retinol --> Retinal.
(pag. 132)
F2632077. Indicaţi care coenzimă participă în transformarea Homocisteină --> Metionină:
A. Acidul ascorbic;
B. Tiaminpirofosfatul;
C. FAD-ul;
D. Acidul pantotenic;
E. Acidul tetrahidrofolic.
(pag. 128)
F2632078. Care dintre vitaminele enumerate nu conţine azot în moleculă:
A. Acidul folic;
B. Tiamina;
C. Acidul ascorbic;
D. Riboflavina;
E. Vitamina B12.
(pag. 129)
F1232079. Acidul ascorbic
A. Acidul ascorbic este lactona acidului D-gulonic
B. Structura lui conţine un heterociclu azotat
C. Acidul ascorbic este implicat în absorbţia fierului
D. Intervine în biosinteza adrenalinei
E. Acidul ascorbic participă în procese de hidroxilare
(pag. 128 - 130)
F1232080. Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte:
A. Vitamina B1 are structură purinică
B. Vitamina B2 nu conţine azot în moleculă
C. Vitamina B1 este implicată în metabolismul glucidic
D. Singura formă activă a niacinei este acidul nicotinic
E. În structura biotinei se găseşte un rest de acid valerianic
(pag. 115 - 123)
F1232081. Coenzime vitaminice
A. Vitamina B2 are rol de coenzimă numai sub formă de FAD (flavin adenindinucleotid)
B. Tiamina intră în structura coenzimelor flavinice
C. Toate vitaminele din complexul B sunt cofactori în diverse reacţii enzimatice
D. Coenzimele nicotinice participă în procese redox
E. Acidul pantotenic îşi exercită acţiunea după încorporare în coenzima Q
(pag. 115 - 123)
F1332082. Selectati raspunsurile corecte:
A. Formele active ale vitaminei D sunt 25-OH vitamina D3 si 1,25 (OH)2 vitamina D3
B. Deficienta de vitamina D produce la copil rahitism
C. Provitaminele D se deosebesc prin structura nucleului sterolic si a catenei laterale
D. Numai vitamina D3 are actiune antirahitica
E. Vitamina D este considerata un prohormon de tip sterolic
(pag. 133)
F1332083. In structura NAD intra:
A. Nicotinamida
B. Adenozina
C. Pirofosfatul
D. Acidul nicotinic
E. Riboza
(pag. 118)
F1332084. Selectati raspunsurile corecte :
A. Vitaminele sunt substante endogene
B. Provitaminele au actiune vitaminica
C. Vitaminele I-si exercita actiunea la locul sintezei
D. Provitaminele sunt precursori vitaminici
Vitamerele au aceeasi actiune vitaminica si simptome carentiale, dar sunt distincte din punct de vedere
structural
E.
(pag. 114)
Coenzimele flavinice si nicotinamidice fac parte din structura unor enzime implicare in reactii redox de
hidrogenare-dehidrogenare
A.
B. Partea activa a coenzimelor nicotinamidice este adenina
C. Legaturile intre coenzimele nicotinamidice si componentele proteice sunt slabe
D. Dehidrogenazele care admit drept coenzima NAD+ catalizeaza reactii din cai de biosinteza reductiva
E. Toate dehidrogenazele nicotinamidice pot functiona cu ambele: NAD+, NADP+, in calitate de coenzime
(pag. 119)
A. Toti esterii fosforici ai vitaminelor B6 sunt coenzime participante la diverse reactii metabolice
B. Nucleul de piridina substituit intra in constitutia numai a vitaminei B6
Piridoxalfosfatul este coenzima care intervine in reactiile de transaminare,decarboxilare,transsulfurare a
aminoacizilor
C.
D. Procesul transaminarii necesita numai piridoxal 5-fosfat
E. Mecanismul glicogenfosforilazei implica si participarea piridoxalfosfatului
(pag. 120)
A. Vitamerele E cele mai active biologic sunt alfa,beta,gama-tocoferolul
B. Vitamina E se concentreaza in membranele plasmatice si se depoziteaza in tesutul adipos
C. Actiunea antioxidanta a tocoferolului se exercita la presiuni scazute de oxigen
D. In realizarea actiunii sale antioxidante vitamina E conlucreaza cu seleniul
E. Alfa-tocoferolul este 7,8-dimetiltocol
(pag. 135)
A. Vitamina A este activa sub forma de retinol,retinal,acid retinoic
In procesul de biogeneza al vitaminei A produsul primar al scindarii oxidative a beta-carotenului este
retinolul
B.
C. Retinolul,retinalul si acidul retinoic au aceeasi functie
D. Sub forma de 11-cis retinal participa la procesul vederii
E. Acidul retinoic participa in sinteza de glicoproteine
(pag. 131)
A. Vitamina B12 si acidul folic sunt implicate in hematopoieza
B. FMN este un nucleotid
C. Carboxilazele biotin-dependente necesita pentru activitate HCO3-, ATP si Mg2+
D. Tiaminpirofosfatul este coenzima de transfer a unei unitati monocarbonate
E. N5N10-metilenH4F are rol coenzimatic in reactia catalizata de timidilat sintetaza: dUMP trece in dTMP
(pag. 112-125)
A. Acidul folic se gaseste in plante sub forma conjugata
B. Acidul pteroic si acidul glutaric sunt componenti ai acidului folic
C. Forma coenzimatica a acidului folic este H4F
D. Formarea H4F din acid folic necesita NADPH si folat reductaza
E. Trimetoprimul si metotrexatul sunt activatori ai folat reductazei
(pag. 126)
F1332091. Selectati raspunsurile incorecte:
Participarea coenzimei A la diverse reactii se datoreaza gruparii -SH care poate forma legaturi tioesterice
macroergice
A.
B. Acidul pantotenic,precursor pentru coenzima A este format din acid pantoic si alfa-alanina
C. Biotina intervine in calitate de coenzima numai in reactia de carboxilare a acidului piruvic
Vitamina B12 este implicata in reactia de izomerizare a L-metilmalonil-CoA la succinil-CoA si de metilare
a
homocisteinei la metionina
D.
E. Acidul folic este transportor de fragmente de un atom de carbon sub forma de H4F
(pag. 119-124)
F1432092. Alegeţi afirmaţia corectă:
A. Tiaminpirofosfatul este coenzimă în reacţiile de decarboxilare oxidativă a a-cetoacizilor.
Succinat dehidrogenaza, enzimă implicată în ciclul citric, prezintă drept cofactor un derivat al acidului
nicotinic.
B.
C. Coenzima A prezintă în structură un rest de acid pantotenic.
D. Biotina este coenzimă a piruvat carboxilazei, enzimă importantă în gluconeogeneză.
E. Acidul para-aminobenzoic este implicat în sinteza acidului folic.
(pag. 115,118,122-123,127)
A. Vitamerele vitaminei PP conţin un ciclu purinic în structură
B. Reductaze dependente de NADPH sunt implicate în biosinteza acizilor graşi.
C. Coenzimele nicotinamidice sunt implicate în oxidaţia biologică.
D. Calea pentozo-fosfaţilor implică enzime NAD+-dependente.
E. Nicotinamida are acţiune antipelagroasă
(pag. 118-120, [9])
F1432094. Acidul ascorbic:
A. în hematii şi ser concentraţia sa este mai mare decât în leucocite şi plachetele sanguine
B. nu se depozitează în organism fiind necesar un aport exogen continuu
C. scade absorbţia fierului din tubul digestiv
D. creşte capacitatea de apărare a organismului faţă de infecţii
E. favorizează depunerea calciului în oase
(pag. 463-464)
F1432095. Piridoxina:
A. are rol în hematopoeză
B. inhibă dezvoltarea celulelor tumorale
C. este indicată în tulburări cutanate şi mucoase
D. este liposolubilă
E. se prezintă sub formă de comprimate de 0,25 g şi fiole de 5 ml cu 0,25 g
(pag. 461-462)
F1432096. Retinolul:
A. se depozitează în cantităţi crescute în rinichi
B. pentru absorbţie este necesară prezenţa grăsimilor
C. are rol în reglarea troficităţii tegumentelor şi mucoaselor
D. stimulează depunerea calciului în oase
E. stimulează formarea anticorpilor
(pag. 465)
F1532097. Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate?
A. în refacerea rodopsinei este implicată şi retinal izomeraza;
B. vitamina A are în structura sa nucleul ciclohexanic;
C. retinoidele sunt implicate în proliferarea şi diferenţierea celulară;
D. tocoferolii previn oxidarea hormonilor suprarenalieni;
E. menadiona conţine nucleul naftochinonei substituit cu o catenă poliizoprenică.
(pag. 131,137-2)
F1532098. Care din afirmaţiile referitoare la vitamina B2 sunt adevărate?
A. are la bază nucleul izoaloxazinic substituit cu radical ribitil în poziţia 1;
B. intervine în procesele de menţinere a integrităţii epiteliilor;
C. intră în structura coenzimei xantinoxidazei;
D. participă la reacţiile catalizate de α-aminoacid oxidaze;
E. FMN este coenzima succinat dehidrogenazei citosolice.
(pag. 288-1,118-2)
A. enzima vitamina D3-25–hidroxilaza acţionează în ficat şi rinichi;
B. 24-hidroxilaza din sinteza 24,25-dihidroxicolecalciferolului se găseşte în tubii renali, cartilaj, placentă;
C. ergocalciferolul circulă sub formă liberă prin sânge;
D. provitaminele A au acţiune anticanceroasă;
E. carotenii şi tocoferolii au proprietăţi antioxidante.
(pag. 131,134,136-2)
A. coenzima transformării acetil CoA în malonil CoA este biotina;
B. vitamina B12 este singura coenzimă ce intervine în transformarea homocisteină-metionină;
C. acidul pantotenic este necesar biosintezei acetilcolinei;
D. biotina este coenzima celor mai multe decarboxilaze;
E. TPP este coenzima reacţiilor de transsulfurare.
(pag. 290-1, 123-2)
F1532101. Care sunt afirmaţiile corecte?
A. coenzimele B12 participă la reacţiile catalizate de unele transmetilaze;
B. coenzima A participă atât la porcese de biosinteză, cât şi de degradare;
C. coenzimele nicotinamidice participă în reacţii de transmetilare;
D. în deficienţa de tiamină se acumulează acid piruvic, pentoze, α-cetoacizi;
E. vitamerele intervin în procese biochimice diferite.
(pag. 116,122,124-2)
A. seleniul şi α-tocoferolul au acţiune antioxidantă;
B. calcitonina inhibă sinteza 1,25-dihidroxicolecalciferolului;
C. vitamina D creşte nivelul sanguin al fosfaţilor datorită reabsorbţiei renale;
D. vitamina D poate creşte calcemia şi fosfatemia favorizând absorbţia în tubul digestiv;
E. vitamina E permite desfăşurarea normală a proceselor de reproducere.
(pag. 294,296-1, 136-2)
F1532103. Referitor la vitamina B1 sunt adevărate afirmaţiile:
A. are în structură nucleul pirimidinic;
B. coenzima acesteia participă la decarboxilarea α-aminoacizilor;
C. creşte toleranţa la glucide;
D. intervine în sinteza acetilcolinei;
E. TPP se sintetizează în ficat, rinichi, inimă.
(pag. 115-2, 287-1)
F1632104. Acidul ascorbic participă la următoarele transformări:
A. Prolină - Hidroxiprolină
B. Metemoglobină - Hemoglobină
C. Noradrenalină - Adrenalină
D. Acid folic - Acid tetrahidrofolic
E. Hidroxilizină - Lizină
(pag. 129)
F1632105. Care din coenzimele enumerate fac parte din complexul multienzimatic al
piruvatdehidrogenazei:
A. Piridoxalfosfatul
B. TPP
C. Acidul lipoic şi CoA-SH
D. NAD+ şi FAD
E. Acetil-CoA
(pag. 116)
F1632106. Care din compuşii menţionaţi conţin S în structură:
A. Acidul tetrahidrofolic
B. Biotina
C. Coenzima A
D. Acidul pantotenic
E. Tiamina
(pag. 123,122,115)
F1632107. Care sunt provitaminele calciferolilor:
A. Ergosterolul
B. Colesterolul
C. 7-Hidroxicolesterolul
D. 7-Dehidrocolesterolul
E. 7-Dihidrocolesterolul
(pag. 133)
F1632108. În legătură cu riboflavina indicaţi care afirmaţii sunt corecte:
A. Conţine în structură ciclul izoaloxazinic
B. FMN nu conţine în structură resturi fosfat
C. FAD şi FMN participă în reacţii de oxidoreducere
D. FAD este implicat în decarboxilarea oxidativă a α-cetoglutaratului
E. Coenzimele flavinice participă în reacţiile de transaminare
(pag. 117,118,116)
F1632109. Indicaţi reacţiile catalizate de enzime care conţin coenzime provenite din cobalamină:
A. Piruvat - Oxalacetat
B. Homocisteină - Metionină
C. α-Cetoglutarat - Succinil-CoA
D. Metil malonil-CoA - Succinil-CoA
E. Piruvat - Acetil CoA
(pag. 125,126)
F1632110. Piridoxalfosfatul participă în următoarele tipuri de reacţii:
A. Decarboxilarea oxidativă a α-cetoacizilor
B. Decarboxilarea α-aminoacizilor
C. Transaminarea aminoacizilor
D. Transformarea Met - Cys
E. Carboxilarea piruvatului
(pag. 121,122)
F2132111. Despre provitaminele A se pot face urmatoarele afirmatii:
A. Sunt pigmenti colorati care se gasesc in hrana obisnuita a omului
B. Actioneaza in ciclul rodopsinei
C. Sunt compusi cu structura poliizoprenoida
D. ß-carotenul poseda o marcata activitate antioxidanta fata de radicalii liberi peroxidici
E. ß-carotenul se transforma sub actiunea ß-carotendioxigenazei in 2 molecule de vitamina A1
(pag. 130-132/9)
F2132112. Referitor la vitaminele A se pot face urmatoarele afirmatii:
A. Acidul retinoic intra in structura rodopsinei
B. Retinil fosfatul are rol de cofactor pentru unele enzime care transporta manoza
C. Retinal izomeraza reface 11-cis-retinalul din structura rodopsinei
D. Absorbtia luminii determina descompunerea rodopsinei in opsina si acid retinoic
E. Retinolul intra in structura unor glicoproteine
(pag. 130-132/9)
F2132113. Despre tocoferoli se pot face urmatoarele afirmatii:
A. Vitaminele E se mai numesc si filochinone
B. Nucleul de baza din structura vitaminelor E este nucleul cromanic
C. Transportul vitaminei E prin singe se face prin inglobare in chilomicroni
D. Vitaminele E joaca un rol foarte important ca antioxidanti
E. Actiunea antioxidanta a tocoferolilor este apreciabila si eficienta la concentratii ridicate ale oxigenului
(pag. 135, 136/9)
F2132114. Despre vitaminele K se pot face urmatoarele afirmatii:
A. Menadiona este o vitamina hidrosolubila
B. Vitaminele K naturale, dupa absorbtie, sub actiunea bilei trec pe cale limfatica in singe
C. Osteocalcina este o proteina ce contine resturi de acid gama-carboxiglutamic
D. Vitaminele K nu pot fi cofactori enzimatici
E. Trombina nu contine resturi de acid gama-carboxiglutamic
(pag. 137, 138/9)
F2132115. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la riboflavina:
A. Riboflavina este pigmentul galben din unele alimente
B. Coenzimele nicotinice reprezinta formele active ale riboflavinei
C. Riboflavina reprezinta vitamina B1
D. Riboflavina sub forma activa de FMN si FAD participa la multe procese de oxidoreducere
E. Nucleul izoaloxazinic reprezinta centrul activ al formelor active ale riboflavinei
(pag. 117, 188/9)
F2132116. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la nicotinamida:
A. Nucleul piridinic reprezinta centrul activ al coenzimelor nicotinamidice
B. Coenzimele nicotinamidice intra in structura a numeroase oxidoreductaze
C. Nicotina reprezinta vitamina B6
D. Coenzimele nicotinamidice au structura dinucleotidica
E. Coenzimele nicotinamidice intra in structura unor metiltransferaze
(pag. 119, 120/9)
F2132117. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la piridoxina:
A. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de trans-sulfurare ale alfa-aminoacizilor
B. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de decarboxilare ale alfa-cetoacizilor
C. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de transaminare ale alfa-aminoacizilor
D. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de transfer ale gruparilor metil
E. Piridoxamin-fosfatul este cofactor in reactii de decarboxilare ale alfa-aminoacizilor
(pag. 120-121/9)
F2132118. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la vitamina C:
A. Acidul ascorbic poate stimula dezvoltarea nitrozaminelor in cursul digestiei
B. Acidul ascorbic intervine in biosinteza acizilor biliari
C. Acidul ascorbic intervine in biosinteza hormonilor tiroidieni
D. Acidul ascorbic este implicat in absorbtia ferului
E. Acidul ascorbic este implicat in activarea acizilor grasi
(pag. 128, 129/9)
F2132119. Care din afirmatiile referitoare la acidul ascorbic sunt adevarate:
A. Acidul ascorbic intervine in complexul microzomal al citocromilor P450
B. Acidul ascorbic intervine ca un cofactor activator al unor enzime din biosinteza noradrenalinei
C. Acidul dehidroascorbic reprezinta forma inactiva a acidului ascorbic
D. Acidul ascorbic intervine in metabolizarea colesterolului
E. Acidul ascorbic intervine in transformarea acidului folic in acid tetrahidrofolic
(pag. 129, 130/9)
F2132120. In legatura cu acidul ascorbic urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Acidul ascorbic este implicat in transformarea hemoglobinei in methemoglobina
B. Participa la biosinteza adrenalinei
C. Participa la procesele de oxidare ale triptofanului
D. Intra in reactii de hidroxilare a lizinei
E. Acidul ascorbic face parte din complexul multienzimatic de decarboxilare oxidativa a acidului piruvic
(pag. 129, 130/9)
F2132121. Sunt corecte urmatoarele afirmatii privind timina:
A. participa la degradarea acidului piruvic
B. stimuleaza transformarea glucidelor in lipide
C. scade toleranta la glucide
D. intervine in sinteza acetilcolinei
E. inhiba formarea hormonului tireotrop
(pag. (3I) 287)
F2132122. Urmatoarele afirmatii privind riboflavina sunt corecte:
A. intervine in procesele de crestere
B. mentine integritatea epiteliilor
C. protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice
D. are efect hipoglicemiant la normali si diabetici
E. are efcet hepatotoxic
(pag. (3I) 288)
F2132123. Sunt corecte urmatoarele afirmatii, pentru piridoxina:
A. necesarul zilnic in sarcina si lactatie este 2,5 mg
B. se administreaza in anemii
C. la administrare indelungata in doze mari, produce neuropatie diabetica
D. inhiba formarea hormonului tireotrop
E. se administreaza exclusiv oral
(pag. (3I) 288, 289)
F2132124. pentru vitamina B6, sunt corecte afirmatiile:
A. forma activa este piridoxal fosfat
B. intervine in hematopoeza
C. inhiba cresterea microorganismelor
D. inhiba dezvoltarea celulelor tumorale
E. este slab sedativ SNC
(pag. (3I) 289)
F2132125. Pentru acidul ascorbic sunt incorecte afirmatiile:
A. se depoziteaza in ficat
B. stimuleaza transformarea acidului folic in acid folinic
C. favorizeaza depunerea calciului in oase
D. scade absorbtia fierului din tubul digestiv
E. stimuleaza formarea corticosteroizilor
(pag. (3I) 291)
F2132126. Pentru vitamina A, sunt corecte afirmatiile:
A. absorbtia din tubul digestiv se face in prezenta grasimilor
B. la doze mari produce hipertiroidie
C. se depoziteaza in procent mai mare de 90% in ficat
D. intervine in elaborarea rodopsinei
E. este contraindicata administrarea ei in dermatoze
(pag. (3I) 293)
F2132127. Notati afirmatiile corecte pentru vitamina D:
A. favorizeaza absorbtia intestinala a calciului
B. stimuleaza depunerea sarurilor minerale in oase
C. la doze mari mobilizeaza calciul din oase
D. activeaza procesele respiratorii celulare
E. este contraindicata administrarea in rahitism hipofosfatemic vitaminorezistent
(pag. (3I) 294)
F2132128. Contraindicatiile vitaminei D, sunt:
A. hipercalcemie
B. tuberculoza cutanata
C. osteomalacie carentiala
D. hipercalciurie
E. hipoparatiroidie
(pag. (3I) 295)
F2132129. Pentru vitamina E, sunt corecte afirmatiile:
A. este antioxidant
B. favorizeaza glicogenoliza
C. este indicata in distrofii musculare
D. se administreaza oral si I.m
E. scade absorbtia calciului din intestin
(pag. (3I) 296, 297)
F2132130. Contraindicatiile administrarii vitaminei K, sunt:
A. supradozarea relativa a anticoagulantelor cumarinice
B. tromboembolie
C. supradozare cu salicilati
D. tromboflebita
E. hipovitaminoza K
(pag. (3I) 350)
F2232131. Precizati afirmatiile incorecte:
A. Vitaminele au structuri chimice foarte variate. - pg.114
B. Vitaminele liposolubile cuprind: vitamina A, D, E si biotina. - pg.114
C. Vitaminele din complexul B sunt cofactori in diverse reactii enzimatice. - pg.115
D. In structura vitaminei B6 intra un nucleu piridinic. - pg.120
E. Biotina este coenzima in procese de hidroxilare. - pg.123
(pag. 114-115;120;123)
F2232132. Coenzime vitaminice:
A. Vitamina B2 are rol de coenzima numai sub forma de FAD (flavin adenin dinucleotid) - pg.117
B. Tiamina intra in structura coenzimelor flavinice - pg.115
C. Vitaminele hidrosolubile actioneaza fie ca atare, fie modificate, ca si coenzime. - pg.114
D. Coenzimele nicotinice participa in procese redox. - pg.119
E. Acidul pantotenic isi exercita actiunea dupa incorporare in coenzima Q. - pg.122
(pag. pg.114-119;122)
F2232133. Vitamina B12 si acizii folici
A. Deoxiadenozil cobalamina are rol de coenzima. - pg.124
Vitamina B12 indeplineste rol de vitamina antipernicioasa pentru om si este factor de crestere pentru
microorganisme .- pg.124
B.
C. Acidul folic are o structura tetrapirolica substituita. - pg.127
D. Coenzima folica participa la formarea metioninei. - pg.127
E. Tetrahidrofolatul este cerut in sinteza acizilor nucleici. - pg.128
(pag. 124;127-128)
F2232134. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
A. Vitamina B1 are structura purinica. - pg.115
B. Vitamina B2 nu contine azot in molecula. - pg.117
C. Vitamina B1 este implicata in metabolismul glucidic. - pg.115
D. Singura forma activa a niacinei este acidul nicotinic. - pg.118
E. In structura biotinei se gaseste un rest de acid valerianic. - pg.123
(pag. 115-118; 123)
A. Are la baza nucleul pirimidinic. - pg.120
B. Contine in molecula nucleul piridinic. - pg.120
C. Se cunosc trei compusi cu actiune de vitamina B6. - pg.120
D. Are rol de coenzima in metabolismul aminoacizilor. - pg.120
E. Transaminarea este un proces reversibil. - pg.121
(pag. 120-121)
F2232136. Vitaminele D
A. Cele mai importante sunt D2 si D3. - pg.133
B. Calciferolii sunt considerati prohormoni D. - pg.133
C. Biotransformarea vitaminelor D se petrece prin procese de hidroxilare. - pg.134
D. Vitaminele D3 nu suferă biotransformari. - pg.134
E. Provitaminele D au structura heterociclica. - pg.134
(pag. 133-134)
F2232137. Acidul ascorbic
A. Poarta si numele de acid lactonic. - pg.128
B. Structura lui contine un heterociclu azotat. - pg.129
C. Intervine in transformarea methemoglobinei la hemoglobina. - pg.129
D. Intervine in biosinteza adrenalinei. - pg.130
E. In diverse reactii redox functioneaza cuplat cu glutationul. - pg.130
(pag. 128-130)
F2232138. Vitamina A
A. Provitaminele A au structura poliizoprenica cu nucleu ciclohexenic. - pg.130
B. Retinolul, retinalul si acidul retinoic au acelasi rol biologic. - pg.131
C. Acidul retinoic participa la sinteza nucleoproteinelor. - pg.131
D. Retinalul este component al pigmentilor vizuali. - pg.131
E. Retinoidele afecteaza expresia genetica. - pg.133
(pag. 130-133)
F2232139. Vitamina E
A. Are ca structura de baza tocolul. - pg.135
B. Tocoferolii rezulta prin substituiri cu una, doua sau trei grupari metil. - pg.135
C. Tocoferolii au activitate biologică egală. - pg.135
D. Cel mai activ este tocoferolul alfa. - pg.135
E. Actiunea sa antioxidanta este antagonista seleniului. - pg.136
(pag. 135-136)
F2232140. Vitamina K
A. Este produsa de flora intestinala. - pg.137
B. Vitamina K1 naturala se numeste menadiona. - pg.137
C. Vitamina K2 contine in molecula un substituent cu catena lunga. - pg.137
D. Structura de baza a vitaminei K este nucleul oxicroman. - pg.137
E. Vitamina K are rol de cofactor enzimatic. - pg.138
(pag. 137-138)
A. Se mai numeste si timina. - pg.115
B. In celule se află sub forma de ester pirofosforic. - pg.115
C. Sub aceasta forma de coenzima participa in reactii de transfer al unitatilor de aldehida activa. - pg.115
D. Carenta vitaminei B1 nu are consecinte patologice. - pg.116
In deficienta de tiamina se acumuleaza acid piruvic cu repercusiuni in special la nivelul sistemului nervos.
-
pg.116
E.
(pag. 115-116)
F2232142. Vitamina PP,structura si rol biochimic
A. Se prezinta sub doua forme:niacina si niacinamida. - pg.118
B. Intra in structura coenzimei FAD. - pg.119
C. Face parte din constitutia unor enzime implicate in reactii redox. - pg.119
D. Rolul lor consta in fixarea hidrogenului de la substrat pe nucleul piridinic pe care il contin. - pg.119
E. Coenzimele nicotinamidice au structura nucleotidica. - pg.119
(pag. 118-119)
F2232143. Biotina
A. Are in structura azot si sulf. - pg.123
B. Contine in structura un nucleu piridinic condensat cu ß-alanina. - pg.123
C. Participa mai ales la metabolismul aminoacizilor. - pg.123
D. Este coenzima a carboxilazelor. - pg.123
E. Intervine si in reactii de transfer al unor fragmente C2 activ. - pg.123
(pag. 123)
A. Este cunoscuta ca vitamina antipelagroasa. - pg.124
B. Metilcobalamina are rol de coenzima.- pg.124
C. Metilcobalamina participa la formarea metioninei. - pg.125
D. Ciancobalamina este vitamina antipernicioasa. - pg.124
E. Deficienta de vitamina B12 nu are semnificatie patologica. - pg.126
(pag. 124-126)
F2232145. Acidul ascorbic,structura si rol
A. Are structura inrudita cu cea a hexozelor. - pg.128
B. Ca atare sau sub forma oxidata participa in hidroxilarea unor aminoacizi. - pg.129
C. Are rol in transfer de grupari metil. - pg.129
D. Este implicat si in absorbtia fierului. - pg.130
E. Functioneaza ca agent redox cuplat cu biotina. - pg.130
(pag. 128-130)
F2232146. Precizati care afirmatii sunt corecte:
A. Dupa absorbtie vitaminele liposolubile sunt transportate la ficat incorporate in chilomicroni. - pg.130
B. Vitaminele liposolubile circula liber prin singe. - pg.130
C. In ficat se depoziteaza preponderent vitamina E. - pg.130
D. In organism vitaminele liposolubile indeplinesc functii foarte diferite. - pg.130
E. Colecalciferolul se considera ca fiind un prohormon. - pg.130
(pag. 130)
F2232147. Vitaminele D,rol biochimic
A. Vitaminele D2 si D3 au activitate antirahitica egala. - pg.133
B. Activarea vitaminei D are loc prin deschiderea ciclului B, sub actiune enzimatica. - pg.133
C. Formele active ale vitaminelor D sunt hidroxilate in pozitii bine precizate. - pg.134
D. Concentratia serica a acestor forme este reglata de nivelul calcemiei. - pg.134
E. Vitamina D are rolul legat de metabolismul seleniului. - pg.134
(pag. 133-134)
F2232148. Vitamina E,structura si rol
A. Are 4 vitamere (tocoferoli) cu structuri chimice asemanatoare. - pg.135
B. Dupa absorbtie, se depoziteaza in tesutul adipos. - pg.135
C. In molecula tocoferolilor se gaseste o grupare SH. - pg.135
D. Protejeaza hematiile fata de diversi toxici oxidanti. - pg.136
E. Actiunea sa antioxidanta este sinergica cu cea a ß-carotenului. - pg.136
(pag. 135-136)
F2232149. Vitamina K,rol
A. Se mai numeste si vitamina anticoagularii. - pg.136
B. Carenta ei determina predispozitii la hemoragii. - pg.136
C. In terapie se folosesc numai vitaminele K naturale. - pg.137
D. Are rolul de a activa unii factori ai coagularii, biosintetizati in ficat.- pg.137-138
E. Exista si alte proteine formate prin interventia vitaminei K. - pg.138
(pag. 136-138)
F2232150. Vitamine hidrosolubile:
A. Flavinnucleotidele au rol de coenzime in diverse procese redox. - pg.118
B. Vitamina aflata in structura CoA este biotina. - pg.122
C. CoA participa in numeroase reactii anabolice si catabolice. - pg.122
D. In structura acizilor folici intra pteridina si restul valerianic. - pg.126
E. Acidul ascorbic participa la reducerea methemoglobinei. - pg.129
(pag. 118;122;126;129)
Coenzimele nicotinamidice fac parte din structura unor enzime implicate in reactii redox de
hidrogenaredehidrogenare
A.
B. Partea activa a coenzimelor nicotinamidice este adenina
C. Legaturile intre coenzimele nicotinamidice si componentele proteice sunt slabe
D. Dehidrogenazele NAD+-dependente catalizeaza reactii din cai de biosinteza reductiva
E. toate dehidrogenazele nicotinamidice pot functiona cu ambele:NAD+ si NADP+in calitate de coenzime
(pag. 119)
F2332152. Cre din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
A. Toti esterii fosforici ai vitaminelor B6 sunt coenzime participante la diverse reactii metabolice
B. Nucleul de piridina substituit intra in constitutia numai a vitaminei B6
Piridoxalfosfatul este coenzima care intervine in reactiile de transaminare, decarboxilare, transsulfurare a
aminoacizilor
C.
D. Procesul transaminarii necesita numai piridoxal-5 fosfat
E. Mecanismul glicogenfosforilazei implica si participarea piridoxalfosfatului
(pag. 121)
A. Formele coenzimatice ale vitaminei B2 sunt FMN si FAD
B. Legaturile intre partea proteica a enzimei si FMN sau FAD este slaba si necovalenta
Reducerile reversibile ale celor doua coenzime au loc la atomii de azot din pozitiile 9 si 10 ale nucleului
izoaloxazinic
C.
D. Majoritatea flavoproteinelor contin metale ca Mo, Fe, cu rol de cofactori aditionali
E. Formarea FMN si FAD necesita ATP
(pag. 117)
A. In organism vitamina B1 este combinata cu resturi de acid fosforic si proteine specifice
B. Tiaminpirofosfatul este coenzima in reactiile enzimatice de transfer ale unei unitati de aldehida activa
C. In carenta de vitamina B1 este afectat metabolismul glucidic
D. Tiaminpirofosfatul se formeaza in urma unei reactii intre tiamina si pirofosfat
E. In deficienta de tiamina se acumuleaza acetil -coenzima A
(pag. 115)
A. In majoritatea organelor acidul pantotenic este fosforilat pe seama ADP-ului
B. Acidul pantotenic are in structura alfa alanina
C. Gruparea SH din structura coenzimei A poate forma legaturi tiolesterice, macroergice
D. Coenzima A participa la reactii de biosinteza ale acizilor grasi si colesterolului
E. Coenzima A este implicata in reactii de degradare oxidativa
(pag. 122)
A. Acidul folic area rol de transportor al unitatilor de un atom de carbon
B. Acidul folic este redus tetrahidrofolat sub actiunea reductazelor NADPH-dependente
C. Acidul folic participa la sinteza metioninei din serina
D. Acidul folic participa la sinteza 3-dezoxitimidilatului din 3- dezoxiuridilat
E. Acizii folici din plante si animale contin resturi de acid glutamic legati in pozitia alfa
(pag. 127)
A. Metilcobalamina este coenzima metilmalonilmutazei
B. Metilcobalamina transfera grupul metil tetrahidrofolatului iar acesta homocisteinei
C. Aciduria metilmalonica apare cind nu are loc reactia de formare a metioninei din L-Metilmalonil
Coenzima A
D. Vitamina B12 participa la formarea metioninei din homocisteina in calitate de coenzima a unei
transferaze
E. Deoxiadenozilcobalamina este coenzima L-metilmalonil-CoA mutaza
(pag. 125)
A. Biotina intervine in formarea si degradarea oxidativa a acizilor grasi
B. Biotina participa la formarea acidului oxalacetic din acid piruvic
C. Biotina intervine in metabolismul tirozinei
D. Biotina participa la reactiile de transfer ale grupelor metil
E. Biotina pentru om este si factor de crestere
(pag. 123)
Vitaminele K naturale contin nucleul de p-naftochinona substituit in pozitia 2 cu un radical metil, iar in
pozitia 3 cu un radical poliizoprenoid
A.
B. Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei grasimilor
C. Vitaminele K de sinteza se acumuleaza in ficat
D. Vitamina K este implicata in activarea factorilor de coagulare II,VII,IX,si X
E. Vitamina K este coenzima carboxilazei sub actiunea careia se formeaza acidul gama-carboxiglutamic
(pag. 137)
F2332160. Care din urmatorele afirmatii sunt corecte ?
A. Vitamerele cele mai active biologic sunt alfa,beta,gama-tocoferolul
B. Vitamina E se concentreaza in membranele plasmatice si se depoziteaza in tesutul adipos
C. Actiunea antioxidanta a tocoferolului se exercita la presiuni scazute de oxigen
D. In realizarea actiunii sale antioxidante vitaminaE conlucreza cu seleniul
E. Alfa-tocoferolul este 7,8-dimetiltocol
(pag. 135)
A. Vitamina A este activa sub forma de retinol, retinal, acid retinoic
In procesul de biogeneza al vitaminei A produsul primar al scindarii oxidative a beta carotenului este
retinolul
B.
C. Retinolul,retinalul si acidul retinoic au aceeasi functie
D. Sub forma de 11-cis retinol participa la procesul vederii
E. Acidul retinoic participa in sinteza de glicoproteine
(pag. 131)
A. 25-hidroxi si 1,25 dihidroxi vitamina D3 sunt formele active ale colecalciferolului
B. Calcitriolul este un hormon
C. Numai vitamina D2 are actiune antirahitica la om
D. Provitamina D2 este 7-dehidrocolesterol si provitamina D3 este ergosterolul
E. 25-hidroxi vitamina D3 reprezinta forma de transport si de depozitare a vitaminei D
(pag. 133)
F2332163. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate ?
A. Din punct de vedere structural toae vitaminele liposolubile sunt derivati izoprenici
B. Vitaminele liposolulbile necesita pentru a fi absorbite, absorbtia normala a grasimilor din hrana
C. Vitaminele A,D,K, sunt depozitate in ficat iar vitamina E in tesutul adipos
D. Vitaminele liposolubile circula liber in singe
E. Vitamina A este direct implicata in metabolismul calciului si fosforului
(pag. 130)
F2332164. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte ?
A. Vitamina E are actiune antioxidanta datorita dublelor legaturi conjugate
B. Vitamina E este transportata in singe fixata pe albumina
C. Vitamina E se concentreaza in structurile lipidice expuse la presiuni ridicate de oxigen
D. Vitamina E conlucreaza cu seleniul in manifestarea actiunii antioxidante
E. Vitamina E are actiune sinergica antioxidanta cu beta-carotenul
(pag. 135)
A. Vitaminele K se acumuleaza in membranele celulare
B. Vitaminele K participa in procesul de fibrinoliza
C. Vitamina K din alimente este absorbita la nivelul jejunului
D. Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei lipidelor
E. Vitaminele K de sinteza nu se acumuleaza in ficat
(pag. 136)
A. Vitaminele K naturale contin in structura p-naftochinona
B. Vitaminele K naturale dupa absorbtie trec pe cale limfatica in singe
C. Ficatul este principalul organ de depozitare temporara a vitaminelor K naturale
D. Cea mai importanta functie a vitaminei K este cea antioxidanta
E. Vitaminele K de sinteza se elimina prin intestin
(pag. 137)
A. vitaminele K de sinteză se depozitează în ficat;
B. tocoferolii conţin nucleul cromanului;
C. provitamina A are acţiune anticanceroasă;
D. vitaminele K1 şi K2 sunt de origine vegetală;
E. tocoferolii au proprietăţi antioxidante.
(pag. 131, 135, 136 – 2)
F2532168. Referitor la vitamina PP sunt adevărate afirmaţiile:
A. intră în structura unor coenzime pentru reacţii de oxidoreducere;
B. este vitamina antipelagroasă;
C. are două vitamere, niacina şi nicotinamida;
D. dehidrogenazele NAD – dependente participă la biosinteza acizilor graşi;
E. coenzimele nicotinamidice sunt legate intim de partea proteică a enzimei.
(pag. 118, 119, 120 – 2)
F2532169. Referitor la vitamina B1 sunt adevărate afirmaţiile:
A. are în structura sa două nuclee heterociclice, pirimidinic şi tiazolic;
B. sub formă de tiaminpirofosfat este coenzimă pentru decarboxilarea α – cetoacizilor;
C. este vitamina antipelagroasă;
D. este o vitamină hidrosolubilă;
E. creşte toleranţa la glucide.
(pag. 115,116–2,287–1)
F2532170. Riboflavina:
A. este o vitamină liposolubilă ce se depozitează în ficat;
B. conţine un ciclu izoaloxazinic;
C. formează prin reacţia cu ATP-ul două coenzime, FAD şi FMN;
D. participă la decarboxilarea aminoacizilor sub forma coenzimelor flavinice;
E. intră în structura flavoproteinelor alături de unele metale.
(pag. 117, 118 – 2)
A. vitamina B2 intervine în procesele de menţinere a integrităţii epiteliilor;
B. FMN este coenzima succinat dehidrogenazei citosolice;
C. vitamina B2 intră în structura coenzimei xantinoxidazei;
D. TPP se sintetizează în ficat, rinichi, inimă;
E. legătura între coenzimele flavinice şi partea proteică este labilă.
(pag. 115,118–2, 288–1)
A. vitamina PP acţionează trofic la nivelul sistemului nervos;
B. vitamina PP intervine sub forma coenzimei NADH, H+ în biosinteza acidului palmitic;
C. vitaminele liposolubile circulă prin sânge sub formă de lipoproteine;
D. vitamina B6 se depozitează în ficat;
E. vitamina B12 este factor de creştere pentru micoorganisme.
(pag. 289–1,124,130–2)
A. piridoxalfosfatul participă la reacţii de oxidoreducere;
B. piridoxina este vitamina B6;
C. în produsele animale sau vegetale, piridoxina este însoţită de două vitamere;
D. vitamina B1 intervine în sinteza acetilcolinei;
E. vitamina B6 are în structură nucleul pirimidinic.
(pag. 120 – 2, 287 –1)
F2532174. Acidul pantotenic:
A. este produsul condensării acidului pantoic cu α – alanina;
B. stă la baza obţinerii coenzimei A;
C. participă la reacţii cu transfer de grupe -CHO;
D. este răspândit în ţesuturi vegetale şi animale;
E. participă la reacţii de transaminare.
(pag. 122, 123 – 2)
A. acizii folici reprezintă singura coenzimă în transformarea homocisteină-metionină;
B. biotina este coenzima multor decarboxilaze;
C. TPP este coenzima reacţiilor de transsulfurare;
D. coenzima transformării propionil CoA în succinil CoA este biotina;
E. acidul pantotenic este necesar biosintezei acetilcolinei.
(pag. 123 – 2, 290 – 1)
F2532176. Vitamina C:
A. împiedică absorbţia fierului în tubul digestiv;
B. intervine ca transportor de hidrogen în menţinerea grupelor – SH enzimatice;
C. scade efectele anticoagulantelor orale;
D. are absorbţie intestinală redusă în cazul tranzitului intestinal accelerat;
E. este acidul ascorbic, γ – lactona acidului L – gulonic, fiind înrudit cu hexozele.
(pag. 130 – 2, 291, 292 – 1)
F2532177. Referitor la vitamina B12 sunt corecte afirmaţiile:
A. este vitamina antipernicioasă;
B. în ficat se găsesc trei compuşi cobalaminici;
C. este o vitamină liposolubilă ce se depozitează în ficat;
D. cobalaminele sunt coenzime în reacţii de transaminare;
E. este singura vitamină liposolubilă ce se depozitează în ţesutul adipos.
(pag. 124, 126 – 2)
F2532178. Referitor la vitaminele E sunt adevărate afirmaţiile:
A. sunt vitaminele antisterilităţii;
B. forma cea mai activă biologic este β – tocoferolul;
C. sunt cunoscute sub denumirea de tocoli;
D. se depozitează în ţesutul adipos;
E. după conjugare cu acid glucuronic, produsul de oxidare al tocoferolului se elimină prin urină.
(pag. 135, 136 – 2)
F2532179. Biotina:
A. este factor de creştere pentru bacterii şi ciuperci;
B. conţine în moleculă un nucleu indolic;
C. intervine în reacţii ce necesită fixarea dioxidului de carbon pe unii metaboliţi, având rol de coenzimă;
D. participă la reacţii de decarboxilare;
E. este vitamină hidrosolubilă.
(pag. 123,124 - 2)
A. ergocalciferolul circulă sub formă liberă prin sânge;
B. vitamina D este vitamina antirahitică;
C. 24-hidroxilaza din sinteza 24, 25-dihidroxicolecalciferolului se găseşte în tubii renali, cartilaj, placentă;
D. hidroxilarea vitaminei D3 sub acţiunea 25-hidroxilazei se realizează în ficat;
E. vitaminele D2 şi D3 sunt singurele vitamere D.
(pag. 134-2)
A. calcitonina inhibă sinteza 1,25-dihidroxicolecalciferolului;
B. vitamina D poate creşte calcemia şi fosfatemia favorizând absorbţia în tubul digestiv;
C. tocoferolii previn oxidarea hormonilor suprarenalieni;
D. vitamina D creşte nivelul sanguin al fosfaţilor datorită reabsorbţiei renale;
E. vitamina E permite desfăşurarea normală a proceselor de reproducere.
(pag. 294, 296-1,136-2)
A. acidul p –aminobenzoic întră în structura acidului pteroic;
B. în deficienţa de tiamină se acumulează acid piruvic, pentoze, α – cetoacizi;
C. transformarea dUMP în dTMP necesită coenzima FH4 ;
D. 7 – dehidrocolesterolul este precursorul unui hormon de tip sterolic ;
E. în doze mari, vitamina A scade efectul anticoagulantelor orale.
(pag. 116, 127, 128, 133 – 2)
A. coenzima A este implicată în biosinteza colesterolului;
B. grupa -SH din coenzima A poate forma legături tioesterice macroergice;
C. deoxiadenozilcobalamina este forma vitaminei B12 ce se depozitează în ficat;
D. transformarea serină - glicină necesită coenzima B12 ca transportor de grupe metil;
E. carboxilarea acidului piruvic la acid oxalilacetic necesită biotina drept coenzimă.
(pag. 122, 123 - 2)
F2532184. Care sunt afirmaţiile corecte?
A. vitamina E creşte efectul anticoagulantelor orale;
B. vitamina C scade efectele contraceptivelor orale şi estrogenilor;
C. vitamina PP este trofic al sistemului nervos;
D. vitamina K este cofactorul formării acidului γ - carboxiglutamic în osteocalcină;
E. coenzima A participă numai la procese de biosinteză.
(pag. 289, 297 -1, 138 - 2)
F2632185. Mecanismul la nivel molecular al nitriţilor implică:
A. Scăderea activităţii adenilat ciclazei
B. Activarea guanilat-ciclazei
C. Stimularea adenilat-ciclazei
D. Substituţia deficitului de EDRF
E. Eliberarea mastocitară de histamină
(pag. 245)
A. Blocanţii canalelor de calciu
B. Fenilefrina
C. ß-adrenoliticele
D. Parasimpatomimeticele
E. Molsidomina
(pag. 249, 250, 253)
F2632187. Mecanismul acţiunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu constă în:
A. Creşterea aportului de oxigen prin coronarodilataţie
B. Inhibarea fosfodiesterazei
C. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac
D. Stimularea secreţiei de renină
E. Stimularea guanilat-ciclazei
(pag. 250)
F2632188. Produc tahifilaxie:
A. Molsidomina
B. Nitroglicerina
C. Atenololul
D. Isosorbid dinitratul
E. Furosemidul
(pag. 245)
F2632189. ß-blocantele:
A. Sunt utile în angina cronică stabilă
B. Sunt indicate în angina vasospastică
C. Se folosesc în prevenirea secundară a infarctului de miocard
D. Provoacă coronarodilataţie
E. Sunt medicamente de elecţie la bolnavii anginoşi cu insuficienţă cardiacă
(pag. 250)
A. Are asorbţie digestivă rapidă şi bună
B. Are biodisponibilitate excelentă
C. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ
D. Provoacă tahicardie reflexă
E. Are acţiune deprimantă cardiacă mai redusă decât verapamilul
(pag. 251)
F2632191. Nitraţii sunt contraindicaţi în:
A. Ulcer gastric
B. Hipertensiune arterială
C. Hipertensiune intracraniană
D. Angină vasospastică
E. Glaucom
(pag. 246)
F2632192. Creşterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin:
A. Stimularea receptorilor alfa1-adrenergici
B. Scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracţia coronarelor
C. Inhibarea recaptării adenozinei
D. Inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea AMPc
(pag. 242-243)
F2632193. Indicaţi care din transformările enumerate au loc cu participarea biotinei:
A. Piruvat la Acetil-CoA;
B. Piruvat la Oxalacetat;
C. Acetil-CoA la Malonil-CoA;
D. Malat la Oxalacetat;
E. Succinat la Fumarat.
(pag. 123)
F2632194. Indicaţi care afirmaţii sunt incorecte:
A. TPP conţine în structură ciclul piridinic;
B. Riboflavina intră în structura NAD+;
C. FMN şi FAD sunt coenzimele riboflavinei;
D. NAD+ conţine în structură adenina;
E. Acidul tetrahidrofolic participă în reacţii de carboxilare.
(pag. 115,117,127)
F2632195. Indicaţi procesele metabolice la care participă acidul tetrahidrofolic:
A. Biosinteza proteoglicanilor;
B. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului;
C. Biosinteza acidului uridilic;
D. Transformarea dUMP în dTMP;
E. Transformarea homocisteinei în metionină.
(pag. 127-128)
A. Gruparea -SH activă a CoA-SH provine de la cisteină;
B. Acidul pantotenic conţine în structură acidul pteroic;
C. Deoxiadenozilcobalamina participă la transformarea metilmalonil-CoA în succinil-CoA;
D. Deficitul de acid ascorbic produce boala beri-beri;
E. Transaminazele conţin PLP ca şi coenzimă.
(pag. 120,126)
F2632197. Indicaţi care afirmaţii nu sunt corecte:
A. Biotina conţine în moleculă sulf;
B. Acidul ascorbic transformă hemoglobina în meţemoglobină;
C. Acidul folic conţine în structură un rest de acid glutamic;
D. FMN şi FAD nu conţin în structură resturi fosfat;
E. Cobalamina nu are rol de coenzimă.
(pag. 117-118,129,125)
F2632198. Selectaţi afirmaţiile incorecte:
A. Riboflavina conţine în structură riboza;
B. Biotina participă în reacţii de decarboxilare;
C. Acidul pantotenic intră în structura CoA-SH;
D. Acidul ascorbic participă la hidroxilarea lizinei;
E. Dihidrofolatul este forma activă a acidului folic.
(pag. 117,123,127)
F2632199. Referitor la acidul folic care afirmaţii sunt corecte:
A. Acidul folic este un derivat al acidului pantoic;
B. Acidul tetrahidrofolic este forma activă;
C. Sub formă de coenzimă, transportă fragmente cu un atom de carbon pe diferite substrate;
D. Transformă metionina în homocisteina;
E. E sub formă de N5, N10-CH2-FH4 este coenzima timidilat sintetazei
(pag. 127, 128.)
F2632200. Indicaţi care din coenzimele menţionate conţin în structură riboza:
A. TPP;
B. FMN şi FAD;
C. FAD;
D. NAD+ şi NADP+;
E. Coenzima A şi metilcobalamina
(pag. 125, 122, 119, 117)
F2632201. Indicaţi coenzimele care participă în reacţii de dehidrogenare:
A. TPP;
B. NAD+ şi NADP+;
C. Acidul tetrahidrofolic (FH4);
D. Coenzima-A (CoA-SH);
E. FMN şi FAD.
(pag. 117-120.)
F2632202. Selectaţi afirmaţiile incorecte în legătură cu vitaminele K:
A. Intervin în procesul de coagulare;
B. Vitaminele naturale nu se acumulează în ficat şi se elimină pe cale renală;
C. Sunt derivaţi ai benzochinonei;
D. Vitamina K2 este răspândită în vegetale;
E. Vitaminele K de sinteză sunt liposolubile.
(pag. 137)
A. 7-dihidrocolesterolul este provitamina vitaminei D3;
B. Tocolul conţine în structură nucleul cromanic substituit;
C. 11-cis-retinalul intervine în procesul vederii;
D. Formele active ale vitaminelor D sunt 1,25-dihidroxicolecalciferolul şi 1,25-dihidroxiergocalciferolul;
E. Vitaminele liposolubile se elimină pe cale renală.
(pag. 131, 135, 134)
A. Calcitriolul are rol important în metabolismul fosfocalcic;
B. Acidul retinoic participă în procesul vederii;
C. Tocoferolii conţin în structură nucleul naftochinonic;
D. Menadiona este vitamina K3;
E. Carotenii sunt provitaminele vitaminelor A.
(pag. 131, 135)
F2632205. Care din vitaminele menţionate se transformă în coenzime:
A. Vitamina K;
B. Calciferolii;
C. Tocoferolii;
D. Riboflavina;
E. Niacina.
(pag. 117-119, 138.)
F2632206. Indicaţi afirmaţiile corecte în legătură cu vitamina A:
A. Conţine în structură o catenă poliizoprenoidică;
B. Este un derivat al benzochinonei;
C. Nu se formează din provitamine;
D. Acidul retinoic participă la biosinteza glicoproteinelor;
E. Carotenii sunt răspândiţi în regnul animal.
(pag. 113)
F2632207. Indicaţi afirmaţia incorectă cu privire la vitamina A:
A. Acidul retinoic participă la sinteza glicoproteinelor;
B. Rodopsina este formată din opsină şi 11-cis-retinal;
C. Carotenii sunt provitaminele vitaminei A;
D. Acidul retinoic intervine în procesul vederii;
E. Vitamina A este un derivat al benzochinonei.
(pag. 131)
F2632208. Indicaţi care din afirmaţii este corectă:
A. CoA-SH conţine în structură acidul pantotenic;
B. Biotina participă în reacţii de decarboxilare;
C. Piridoxal fosfatul intră în complexul multienzimatic al piruvat-dehidrogenazei;
D. FAD este coenzima riboflavinei;
E. NAD+ participă în reacţii de carboxilare.
(pag. 122, 117)
F2632209. Care dintre coenzimele enumerate conţin adenină în structură:
A. Acidul tetrahidrofolic;
B. FMN;
C. FAD şi FMN;
D. NAD+;
E. Coenzima A;
(pag. 119, 122)
F2632210. Selectaţi afirmaţia incorectă:
A. Rodopsina este formată din opsină şi 11-cis-retinal;
B. Carenţă de vitamină K produce tulburări de coagulare;
C. Vitamina K participă în reacţia de carboxilare a unor resturi de Glu din structura protrombinei;
D. Menadiona este vitamina K1;
E. Tocoferolii conţin în structură nucleul naftochinonic.
(pag. 137, 135)
F2632211. Vitaminele liposolubile prezintă următoarele caracteristici:
A. Sunt absorbite împreună cu lipidele;
B. Circulă libere în sânge;
C. Vitamina E se depozitează în ţesutul adipos;
D. Vitamina A are rol în procesul vederii;
E. Se elimină pe cale renală.
(pag. 130)
F2632212. Selectaţi afirmaţiile corecte:
A. Tocoferolii au acţiune antioxidantă;
B. Tiamina conţine în structură un ciclu imidazolic;
C. Acidul tetrahidrofolic participă în reacţii de metilare;
D. Coenzima A este un derivat al pteridinei;
E. FAD-ul face parte din complexul multienzimatic al piruvat-dehidrogenazei
(pag. 135, 128, 116)
A. Gruparea -SH activă din CoA-SH aparţine unui rest de cisteină;
B. Riboflavina conţine în structură un rest de riboză;
C. Metilcobalamina este coenzima homocisteinmetiltransferazei;
D. Ergosterolul este provitamina vitaminei D2;
E. Tiaminpirofosfatul participă în reacţii de carboxilare.
(pag. 122, 117, 116)
F2632214. Sunt enzime flavinice următoarele:
A. Succinat-dehidrogenaza;
B. Xantin-oxidaza;
C. Timidilat sintetaza;
D. Piruvat carboxilaza;
E. Aldehid dehidrogenaza.
(pag. 118)
Tema nr. 33
Hormoni
F1233001. Adrenalina
A. Acţionează asupra unui număr limitat de ţesuturi
B. Inhibă glicogenoliza producând hiperglicemie
C. Are un singur tip de receptori specifici
D. Are rol important în adaptarea organismului la agresiuni interne sau externe
E. Mecanismul ei molecular de acţiune este independent de cAMP
(pag. 610)
F1233002. Hormonii medulosuprarenali
A. Sunt trei catecolamine:adrenalina, noradrenalina şi dopamina
B. Principalul hormon eliberat în circulaţie de către medulosuprarenală este dopamina
C. Biosinteza lor are loc plecând de la triptofan
D. Au structură biciclică
E. Ocuparea receptorilor ß- adrenergici determină scăderea concentraţiei de cAMP
(pag. 608 - 610)
F1233003. Hormonii neurohipofizari
A. Sunt doi compuşi cu structură polipeptidică identică
B. Sinteza lor are loc în hipofiza posterioară
C. Vasopresina controlează volumul fluidului extracelular prin acţiune diuretică
D. Receptorii specifici vasopresinei determină scăderea concentraţiei cAMP
E. Ţesuturile ţintă pentru oxitocină sunt uterul şi glanda mamară
(pag. 630 - 631)
F1233004. Insulina, biosinteză şi secreţie
A. Biosinteza insulinei are loc în celulele insulare alfa
B. Singurul precursor identificat este proinsulina
C. Insulina umană nu diferă de cea a altor specii
D. Adrenalina prin receptorii alfa este inhibitor al secreţiei de insulină
E. Adrenalina stimulează secreţia de insulină
(pag. 598 - 600)
F1233005. Progesterona
A. Face parte dintre fenolsteroizi
B. Este principalul hormon estrogen
C. Sediul principal de secreţie este ovarul
D. Are acţiune exclusiv antagonistă hormonilor estrogeni
E. Secreţia progesteronei scade în timpul sarcinii
(pag. 622 - 623)
F1233006. Testosterona
A. Are structură fenolsteroidică
B. Este principalul hormon estrogen
C. Controlează caracterele sexuale feminine secundare
D. Controlează caracterele sexuale masculine principale şi secundare
E. Androgenii au acţiune catabolizantă proteică
(pag. 618 - 621)
F1333007. Selectati raspunsul incorect :
A. Ca2+ poate functiona ca mesager independent de alti mesageri intracelulari
B. Rolurile reglatoare ale Ca2+ sunt mediate de calmodulina
C. Calmodulina fixeaza patru ioni de Ca2+
D. Calmodulina constituie o subunitate intrinseca a enzimei glicogen fosforilaz b-kinazei
E. Ionii de Ca2+ sunt modulatori numai ai contractiei musculare
(pag. 585)
F1433008. Afirmatia corecta referitoare la melatonina este:
A. Este sintetizata de neurohipofiza
B. La amfibiene, determina contractia celulelor melanofore si inchiderea culorii tegumentului
C. Este derivat de tirozina
D. Are rol in reglarea bioritmurilor endocrine circadiene si sezoniere, in controlul functiilor sexuale
E. Productia maxima de melatonina este in timpul zilei
(pag. 631-632)
F1433009. Afirmaţiile corecte referitoare la mecanismul de acţiune al hormonilor steranici sunt:
A. Au receptori transmembranari.
B. Fiind liposolubili pătrund în interiorul celulei unde se leagă de receptorii specifici.
C. Receptorii specifici prezintă 7 segmente elicoidale înglobate în grosimea membranei.
D. Complexul hormon-receptor are activitate protein kinazică.
E. Complexul hormon-receptor se leagă la ARNm, reglând viteza cu care o anumită genă este transcrisă.
(pag. 569-570)
F1433010. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la catecolamine:
A. Sunt produse de corticosuprarenală.
B. Sinteza adrenalinei din noradrenalină este inhibată de cortisol.
C. Adrenalina are ca efect scăderea consumului de oxigen şi a producţiei de ATP.
D. Catecolaminele inhibă secreţia de insulină, jucând un rol hiperglicemiant.
E. Adrenalina are un timp de înjumătăţire de 10-30 minute.
(pag. 608-611)
F1433011. Anticoncepţionalele orale pot produce următoarele efecte adverse cu excepţia:
A. accidente tromboembolice
B. icter prin colestază
C. hipotensiune arterială
D. sindrom dislipidemic
E. creştere ponderală
(pag. 247)
F1533012. Referitor la hormonii calciotropi sunt adevărate afirmaţiile:
A. calcitonina este un peptid cu 32 resturi aminoacidice cu efecte opuse parathormonului;
B. calcitonina stimulează resorbţia osoasă;
C. calcitonina favorizează creşterea calcemiei şi fosfatemiei;
D. receptorii pentru parathormon sunt situaţi în membrana nucleară;
E. parathormonul inhibă resorbţia osoasă.
(pag. 593,594-2)
F1533013. Referitor la hormonii corticosteroizi nu sunt adevărate afirmaţiile:
A. sinteza de aldosteronă implică hidroxilare la C17;
B. aldosterona contribuie la reglarea metabolismului glucidic şi lipidic;
C. sistemul renină angiotensină controlează secreţia de cortizol;
D. aldosterona ar induce sinteza proteinelor din canalele pentru sodiu;
E. creşterea kalemiei inhibă secreţia de aldosteronă.
(pag. 616-2)
F1533014. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate ?
A. melatonina are ca precursor histidina;
B. concentraţia serotonin-N-acetil transferazei nu variază cu momentul zilei;
C. eliberarea de melatonină este influenţată de ciclul lumină -întuneric, somn, dietă, activitate;
D. O-metil-N-acetil-serotonina este singurul produs al glandei pineale;
E. epifizina este principalul hormon produs de glanda pineală.
(pag. 632-2)
A. hormonii tiroidieni nu activează sinteza unor proteine mitocondriale;
B. proteinele Gp cuplează receptorii hormonali cu sistemul efector al fosfolipazei C;
C. AMPc determină conversia spre formele defosfo ale unor proteine din ficat, ţesut adipos;
D. guanilat ciclaza membranară este sistemul efector al NO;
E. Ca-calmodulina inhibă pompa de Ca2+ din membrana plasmatică.
(pag. 575-2)
F1533016. Receptorii hormonali:
A. sunt proteine monomerice membranare;
B. interacţionează cu hormonul prin legături covalente, reversibile;
C. pot lega neproductiv diferiţi agonişti ai hormonilor;
D. sunt proteine alosterice, multidomeniale;
E. numărul de receptori pentru insulină nu este reglat prin down regulation.
(pag. 564-2)
F1533017. Referitor la hormonii tiroidieni sunt false afirmaţiile:
A. sinteza lor presupune iodurarea resturilor de triptofan din tireoglobulină;
B. sinteza este stimulată de TSH;
C. este necesară captarea activă a iodului în tiroidă pentru sinteză;
D. se sintetizează în celulele foliculare tiroidiene;
E. concentraţia plasmatică a rT3 tinde să crească în inaniţie.
(pag. 587-2)
F1633018. Acţiunea c-AMP-ului se realizează prin:
A. Activarea proteinkinazei C
B. Formarea DAG şi IP3 ca mesageri secunzi
C. Disocierea subunităţilor reglatoare ale proteinkinazei A
D. Activarea adenilcilazei
E. Fosforilarea proteinkinazei A
(pag. 578)
F1633019. Care dintre hormoni activează 25(OH)D3-1α-hidroxilaza şi reduce excreţia renală a
calciului:
A. Vasopresina
B. Cortizolul
C. Hormonul paratiroidian
D. Aldosteronul
E. 11-Dezoxicortizonul
(pag. 594)
F1633020. Care dintre hormoni nu conţin în structură punţi disulfurice:
A. Insulina
B. Oxitocina
C. Calcitonina
D. Glucagonul
E. Vasopresina
(pag. 603)
F1633021. Care dintre hormonii enumeraţi manifestă acţiune paracrină şi endocrină:
A. ACt
B. FSH
C. TSH
D. Somatostatina
E. Tiroxina
(pag. 563)
F1633022. Complexul HR interacţionează direct cu:
A. cAMP
B. Adenilat ciclaza
C. Proteinele G
D. Proteinkinaza A
E. Protein fosfataza
(pag. 573, 578)
F1633023. Mesager secund este:
A. Adenilatciclaza
B. DAG şi IP3
C. AMP
D. Fosfolipaza C
E. GMP
(pag. 581)
F2133024. Alegeti afirmatia adevarata despre hormonii paratiroidieni:
A. Hormonul paratoroidian (PTH) este sintetizat sub forma de precursor pre-pro-PTH
B. Parathormonul are actiune hipocalcemianta
C. Parathormonul inhiba 1-alfa-hidroxilaza renala
D. La nivel renal parathormonul scade reabsorbtia calciului
E. In intestin PTH inhiba absorbtia calciului
(pag. 593, 594/9)
F2133025. Care din afirmatiile referitoare la glucagon sunt corecte:
A. Are actiune hiperglicemianta
B. In structura lui exista trei catene disulfurice
C. Glucoza stimuleaza secretia de glucagon
D. Efectele intracelulare ale glucagonului nu sunt mediate de AMP ciclic
E. Glucagonul influenteaza metabolismul glucidic si in muschi
(pag. 604/9)
F2133026. Insulina actioneaza asupra nivelului glicemiei. Care din urmatoarele procese nu sunt
influentate de insulina:
A. Inducerea sintezei de glucokinaza in hepatocite
B. Favorizarea transportului transmembranar de glucoza in adipocite
C. Favorizarea transportului transmembranar de glucoza in tesutul muscular
D. Eliminarea glucozei prin urina
E. Stimularea formarii de glicerol fosfat
(pag. 601, 602/9)
F2133027. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. Transformarea noradrenalinei in adrenalina are loc cu participarea acidului ascorbic
B. Transformarea tirozinei in adrenalina are loc prin reactii care sunt dependente de vitamina B1(tiamina)
C. Catecolaminele au o viata foarte scurta, timpul de injumatatire fiind de 10-30 secunde
D. Monoaminoxidaza este o enzima ce intervine in biosinteza adrenalinei
E. Acidul vanil-mandelic este precursor in biosinteza noradrenalinei
(pag. 609,610,611/9)
F2133028. Despre efectele biologice ale hormonilor medulosuprarenali. Alegeti afirmatia corecta:
A. La nivel hepatic adrenalina inhiba glicogenoliza
La nivelul tesutului adipos adrenalina stimuleaza lipoliza care furnizeaza acizi grasi folositi de tesuturile
periferice si glicerol, substrat gluconeogenetic
B.
C. La nivelul musculaturii scheletice inhiba glicogenoliza
D. La nivelul pancreasului adrenalina fixata pe receptor alfa 2 stimuleaza eliberarea de insulina
E. La nivelul miocardului adrenalina fixata pe receptorii ß1 scade viteza si forta de contractie
(pag. 610,612/9)
F2233029. Hormonul de crestere
A. Se mai numeste si corticotropina. - pg.628
B. Are structura tripeptidica. - pg.628
C. Controleaza cresterea postnatala. - pg.628
D. Inhiba sinteza proteinelor. - pg.628
E. Influenteaza metabolismul glucidic in acelas sens cu insulina. - pg.628
(pag. 628)
F2233030. Hormonii ovarieni
A. Se refera la doua grupe principale: estrogeni si gonadici. - pg.622
B. Placenta produce cantitati mari de estrona. - pg.622
C. Spre deosebire de ceilalti hormoni steroizi se formeaza plecind de la colesterol. - pg.623
D. Estrogenii au caracter chimic aromatic. - pg.622
E. Toate efectele lor sunt explicate prin actiunea la nivel genetic. - pg.623
(pag. 622-623)
F2233031. Insulina, biosinteza si secretie
A. Biosinteza insulinei are loc in celulele insulare alfa. - pg.598
B. Singurul precursor identificat este proinsulina. - pg.598
C. Insulina umana nu difera de cea de la celelalte mamifere. - pg.598
D. Eliberarea insulinei creste odata cu glicemia. - pg.600
E. Somatostatina stimuleaza secretia de insulina. - pg.600
(pag. 598-600)
F2233032. Hormonii neurohipofizari
A. Sunt doi compusi cu structura polipeptidica foarte diferita. - pg.630
B. Sinteza lor are loc in hipofiza posterioara. - pg.630
C. Vasopresina controleaza volumul si osmolaritatea fluidului extracelular prin actiune diuretica. - pg.631
D. Receptorii specifici vasopresinei determina efecte mediate de catre cAMP. - pg.631
E. Tesuturile tinta pentru oxitocina sunt uterul si glanda mamara. - pg.631
(pag. 630-631)
F2233033. Testosterona
A. Are structura fenolsteroidica. - pg.619
B. Este principalul hormon estrogen. - pg.618
C. Pe masura ce se formeaza este depozitata in celulele de origine. - pg.621
D. Controleaza caracterele sexuale masculine principale si secundare. - pg.621
E. Utilizarea terapeutica este determinata de actiunea sa catabolizanta proteica. - pg.621
(pag. 618-621)
F2233034. Progesterona
A. Se sintetizeaza avind ca precursor direct estrona. - pg.620
B. Este principalul hormon estrogen. - pg.622
C. Sediul principal de secretie este ovarul. - pg.622
D. Actiune exclusiv antagonista hormonilor estrogeni. - pg.623
E. Secretia progesteronei scade in timpul sarcinii. - pg.622
(pag. 620;622-623)
F2233035. Hormonii medulosuprarenali
A. Sunt cele trei catecolamine: adrenalina, noradrenalina si dopamina. - pg.608
B. Principalul hormon eliberat in circulatie de catre medulosuprarenala este dopamina. - pg.609
C. Biosinteza are loc printr-o serie de transformari ale moleculei de triptofan. - pg.609
D. Au caracter hidrofob. - pg.609
E. MAO joaca rol major in sinteza lor din precursori de natura proteica. - pg.610
(pag. 608-610)
F2233036. Adrenalina
A. Actioneaza asupra unui numar limitat de tesuturi. - pg.610
B. Inhiba glicogenoliza producind hiperglicemie. - pg.610
C. Are un singur tip de receptori specifici. - pg.610
D. Receptorii sai apartin familiei de receptori membranari. - pg.610
E. Mecanismul ei molecular de actiune este independent de cAMP. - pg.610
(pag. 610)
F2233037. Hormoni produsi de tiroida
A. Sunt esentiali pentru viata. - pg.586
B. In procesul de biosinteza are loc iodurarea resturilor de tironina din molecula tireoglobulinei. - pg.587
C. Principalul hormon tiroidian este monoiodtirozina (MIT). - pg.591
D. Sub actiunea hormonilor tiroidieni scade viteza metabolismului bazal. - pg.591
E. Hormonii tiroidieni nu inflenteaza sistemul nervos. - pg.591
(pag. 586-591)
F2233038. Glucagonul
A. Sintetizat in celulele ß din insulele Langerhans. - pg.603
B. Are structura polipeptidica. - pg.603
C. Fiind hormon pancreatic are actiune generala sinergica cu insulina. - pg.604
D. Este agent hipoglicemiant. - pg.604
E. In diabet nivelul seric al glucagonului este scazut. - pg.604
(pag. 603-604)
F2333039. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
A. Hormonii tiroidieni au rol esential in dezvoltarea fetala
B. Hormonii tiroidieni scad viteza metabolismului bazal
C. Hormonii tiroidieni scad catabolismul proteic
D. Hormonii tiroidieni cresc rezervele energetice glucidice
E. Hormonii tiroidieni cresc rezervele energetice lipidice
(pag. 591)
A. Parathormonul are structura de glicoproteina
B. Parathormonul are actiune hipercalcemianta
C. Cresterea calcemiei diminueaza degradarea parathormonului
D. Eliberarea parathormonului esteinhibata de scaderea calcemiei
E. Parathormonul creste excretia renala de calciu
(pag. 593)
A. Insulina inhiba caile de utilizare ale glucozei in muschi
B. In ficat insulina are actiune gluconeogenetica
C. Insulina,indirect, favorizeaza influxul de glucoza in hepatocite
D. In hepatocite, insulina scade sinteza de glucokinaza
E. Timpul de injumatatire al insulinei este de 30-50 minute
(pag. 601)
A. melatonina are ca precursor histidina;
B. O – metil – N – acetil – serotonina este produsul unic al activităţii epifizei;
C. eliberarea melatoninei este independentă de ciclul lumină – întuneric;
D. epifizina este principalul hormon produs de glanda pineală;
E. activitatea serotonin N – acetil transferazei este maximă noaptea.
(pag. 632 – 2)
F2533043. Hormonii estrogeni:
A. se formează exclusiv în ovare;
B. ulterior sintezei se depozitează în ovare;
C. determină transcrierea unor gene specifice;
D. au exclusiv acţiune antagonistă progesteronei;
E. sunt C19 steroizi.
(pag. 622, 623 – 2)
F2533044. Precizaţi afirmaţiile adevărate:
A. secreţia de prolactină este stimulată de dopamină;
B. estrogenii şi progesterona sunt antagonişti ai hormonului mamotrop;
C. estrona este principalul hormon estrogen de origine ovariană;
D. gonadotropinele hipotalamice reglează sinteza de estrogeni;
E. estriolul, catabolit principal al estrogenilor, se elimină ca atare pe cale renală.
(pag. 628 – 2)
F2533045. Referitor la hormonii mineralcorticoizi sunt false afirmaţiile:
A. aldosterona participă la menţinerea homeostaziei hidroelectrolitice;
B. sistemul renină – angiotensină controlează secreţia de aldosteronă;
C. sinteza de aldosteronă implică hidroxilare în poziţia C17;
D. aldosterona nu intervine în sinteza Na+/K+ - ATPazei;
E. creşterea kalemiei stimulează secreţia de aldosteronă.
(pag. 615 – 2)
F2533046. Activarea glicogenolizei musculare este mediată de receptorii adrenergici de tip:
A. beta 1;
B. alfa 1;
C. alfa 2;
D. alfa 2, beta 2;
E. beta 2.
(pag. 612 –2)
A. produsul specific al epifizei este epifizina;
B. endorfinele se leagă pe receptorii pentru opiacee;
C. ACt şi endorfinele sunt singurii hormoni rezultaţi prin proteoliza POMC;
D. ACt îşi exercită acţiunea numai asupra suprarenalei;
E. scăderea cortisolemiei reduce secreţia de corticoliberină (CRH).
(pag. 633 – 2)
F2533048. Somatotropina:
A. determină un bilanţ azotat negativ;
B. este hormon adenohipofizar glicoproteic;
C. este hormon polipeptidic neurohipofizar;
D. controlează creşterea postnatală;
E. favorizează eliminarea ionilor de calciu, magneziu, fosfat.
(pag. 628 – 2)
F2533049. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate?
A. secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonat;
B. gastrina inhibă secreţia acidă şi favorizează eliberarea pepsinei;
C. colecistokininele stimulează secreţia pancreatică;
D. somatostatina acţionează paracrin şi inhibă secreţia unor hormoni gastrointestinali;
E. glucagonul induce sinteza fosfoenolpiruvatcarboxikinazei;
(pag. 607 – 2)
F2533050. Referitor la receptorii hormonali sunt false afirmaţiile:
A. sunt grupaţi în familii cu trăsături comune;
B. sunt localizaţi exclusiv în membrana celulară;
C. sunt intracelulari şi membranari;
D. se află într-o stare dinamică;
E. receptorii de tip tirozin kinază sunt receptori membranari.
(pag. 566 – 2)
A. hormonii peptidici şi catecolaminele au receptori nucleari;
B. acelaşi mesager secund mediază acţiunea calcitoninei şi tiroxinei;
C. hormonii tiroidieni induc sinteza de proteine ce participă la procesele oxidative mitocondriale;
D. proteinele G reprezintă o familie de proteine heterotrimerice ce pot lega numai GDP;
E. proteina Gi intensifică activitatea adenilat ciclazei.
(pag. 572 – 2)
F2533052. Precizaţi afirmaţiile incorecte:
A. un tip de proteine G cuplează receptorii hormonali cu sistemul efector fosfolipaza C;
B. proteinele Gs activează adenilat ciclaza;
C. angiotensina II, somatostatina şi adrenalina prin receptorii α2 sunt cuplate cu anumite proteine Gi;
D. cafeina şi teofilina inhibă fosfodiesteraza;
E. monoxidul de azot activează adenilat ciclaza.
(pag. 581 – 2)
F2533053. Referitor la hormonii tiroidieni sunt false afirmaţiile:
A. sinteza lor este stimulată de TSH;
B. sinteza se desfăşoară la interfaţa coloid – celule epiteliale;
C. este necesară reducerea iodului sub acţiunea tireoperoxidazei;
D. calea majoră de metabolizare este deiodurarea în ficat, muşchi, rinichi;
E. scad rezervele lipidice şi glucidice.
(pag. 587 – 2)
F2633054. Antihistaminicele H1-blocante pot proveni de la următoarele nuclee structurale:
A. ß-feniletilamină
B. Pirazolidin-dionă
C. Etilendiamină
D. p-fluorbutil-piperidină
E. Benzamidă
(pag. 111)
F2633055. Efectele de tip antihistaminic H1-blocant cuprind:
A. Inhibarea secreţiei gastrice
B. Efect anorexigen
C. Vasodilataţie periferică de tip musculotrop
D. Excitaţie centrală
E. Acţiunile asupra muşchilor netezi viscerali
(pag. 112)
F2633056. Intoxicaţia acută cu antihistaminice H1 se caracterizează prin:
A. Sedare, hipnoză, comă
B. Criza colinergică
C. Mioză punctiformă
D. Bradicardie sinusală
E. Autodigestia mucoasei gastrice
(pag. 112)
F2633057. Antihistaminicele H1-blocante:
A. Sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină
B. Se pot folosi extern în erupţiile cutanate cu caracter alergic
C. Se pot utiliza fără risc în insuficienţa hepatică şi renală
D. Sunt utile în stările depresive (mai ales cele sedative)
E. Sunt contraindicate în sindromul Meniere
(pag. 114)
F2633058. Antihistaminicele H1 derivate de la nucleul etilendiaminei:
A. Împiedică degranularea mastocitară
B. Inactivează histaminaza
C. Impiedică reacţia antigen-anticorp
D. Sunt antagonişti necompetitivi ai histaminei
E. Sunt antagonişti competitivi ai histaminei
(pag. 111)
F2633059. Indicaţi care este calea de biosinteză a adrenalinei:
A. Tirozina --> Dopamina --> Dopa --> Adrenalina
B. Tirozina --> Dopa --> Dopamina --> Noradrenalina --> Adrenalina
C. Tirozina --> Dopamina --> Adrenalina
D. Tirozina --> Dopa --> Noradrenalina --> Adrenalina
E. Tirozina --> Dopa --> Dopamina --> Adrenalina --> Noradrenalina
(pag. 609)
F2633060. Indicaţi afirmaţia corectă în legătură cu aldosteronul:
A. Are o structură polipeptidică;
B. Favorizează retenţia de potasiu;
C. Este produs de zona fasciculată a corticosuprarenalei;
D. Determină retenţia de Na+ şi apă la nivel renal;
E. Hiperkalemia inhibă secreţia de aldesteron.
(pag. 616)
F2633061. Cortizolul se caracterizează prin:
A. Este un steroid cu 19 atomi de carbon;
B. La nivel hepatic inhibă gluconeogeneza;
C. Are efect hipoglicemiant;
D. Acţionează prin intermediul sistemului adenilatciclază-cAMP;
E. Activează lipoliza în ţesutul adipos periferic.
(pag. 616)
F2633062. Care este ordinea de reactivitate a hormonilor tiroidieni la nivelul ţesuturilor ţintă:
A. T3 > T4;
B. T4 > T3;
C. T3 = T4;
D. rT3 este mai mare sau egala cu T3;
E. prezintă aceeaşi reactivitate.
(pag. 589, 591)
F2633063. 21-Hidroxilaza participă la biosinteza:
A. Pregnenolonului;
B. Corticosteronei;
C. Dehidroepiandrosteronei;
D. 17-alfa-hidroxipregnenolonei;
E. Colesterolului.
(pag. 614)
F2633064. Proteinkinaza A se activează prin:
A. Fosforilare la nivelul unor resturi de Ser şi ţr;
B. Fixarea cAMP de subunităţile reglatoare urmată de detaşarea acestora de subunităţile catalitice;
C. Clivarea unor legături peptidice;
D. Acţiunea fosfatazelor;
E. Oxidarea unor grupări -SH.
(pag. 578)
F2633065. Care dintre hormonii enumeraţi nu este sintetizat de hipofiza anterioară:
A. Tireotropina (TSH);
B. Hormonul luteinizant (LH);
C. Hormonul adrenocorticotrop (ACţ);
D. Somatostatina;
E. Somatotropina.
(pag. 625)
F2633066. Indicaţi care hormon este o nonapeptidă:
A. Corticotropina;
B. Vasopresina;
C. GH-RH (hormonul eliberator al GH-ului);
D. Melatonina;
E. Somatostatina.
(pag. 630)
F2633067. În legătură cu efectele catecolaminelor indicaţi afirmaţia incorectă:
A. Influenţează secreţia insulinei;
B. În ţesutul adipos inhibă lipoliza;
C. Efectele depind de natura receptorilor din ţesutul ţintă;
D. Activează glicogenoliza;
E. Activează gluconeogeneza hepatică.
(pag. 610)
F2633068. Indicaţi care din hormonii menţionaţi au ca mesager secund cGMP-ul:
A. Aldosteronul;
B. Vasopresina;
C. Cortizolul;
D. Factorul natriuretic atrial;
E. Corticotropina.
(pag. 574)
F2633069. Care din hormonii enumeraţi activează 1alfa-hidroxilaza-25-hidroxicolecalciferolului:
A. Calcitonina;
B. Corticotropina;
C. Hormonul de creştere;
D. Hormonul paratiroidian;
E. Hormonul adrenocorticotrop.
(pag. 597)
F2633070. Catecolaminele sunt sintetizate în medulosuprarenală din:
A. Triptofan;
B. Triptamină;
C. Tirozină;
D. Serotonina;
E. Treonină.
(pag. 609)
F2633071. Androgenul cel mai activ este:
A. Testosteronul;
B. Androsteronul;
C. Dihidrotestosteronul;
D. Androstendionul;
E. Dehidroepiandrosteronul.
(pag. 621)
F2633072. În legătură cu hormonii tiroidieni care afirmaţie este incorectă:
A. Tiroida secretă în principal T4 şi mai puţin T3;
B. Circulă în plasmă fixaţi pe proteine transportoare;
C. La nivel celular acţionează numai T3;
D. Metabolizarea hormonilor tiroidieni are loc prin deiodurare;
E. În inaniţie este favorizată conversia rT3 --> T4.
(pag. 591)
F2633073. Selectaţi afirmaţia corectă în legătură cu proteinkinaza A
A. Este un mesager secund;
B. Este activată prin fosforilare;
C. Acţionează asupra unor inozitolfosfatide membranare;
D. Are localizare citoplasmatică;
E. Este un tetramer de tip C2R2.
(pag. 578)
F2633074. Care din afirmaţii este incorectă:
A. Insulina are acţiune hipoglicemiantă;
B. Paraţormonul are acţiune hipercalcemiantă;
C. Vasopresina acţionează prin creşterea cAMP şi activarea proteinkinazei A;
D. Somatostatina acţionează prin creşterea cAMP;
E. Catecolaminele (prin receptori alfa1-adrenergici) activează fosfolipaza C.
(pag. 574)
F2633075. În biosinteza adrenalinei, indicaţi reacţia în care participă S-adenozil-metionina:
A. Tirozină --> Dopa;
B. Dopamină --> Dopa;
C. Noradrenalină --> Adrenalină;
D. Dopa --> Dopamina;
E. Adrenalină --> Noradrenalină.
(pag. 609)
F2633076. Indicaţi care dintre hormonii enumeraţi are ca efector fosfolipaza C:
A. Catecolaminele prin receptori ß;
B. Paraţormonul;
C. Oxitocina;
D. Glucagonul;
E. Corticotropina.
(pag. 574)
F2633077. Indicaţi care dintre hormonii enumeraţi nu au acţiune endocrinotropă:
A. ACţ-ul;
B. Tireotropina (TSH);
C. Hormonul luteinizant (LH);
D. Hormonul foliculo stimulator (FSH);
E. Insulina.
(pag. 601)
F2633078. Complexul hormon-receptor interacţionează direct cu:
A. Adenilat ciclaza;
B. ATP;
C. cAMP;
D. Proteinele G;
E. Proteinkinaza A.
(pag. 573)

F1233079. Hormonii hipofizari
A. Corticotropina are structură steroidică
B. Acţiunea hormonului de creştere este mediată de către somatomedine
C. Gonadotropinele hipofizare au structură lipoproteică
D. FSH influenţează numai funcţiile sexuale feminine
E. Vasopresina este secretată de către adenohipofiză
(pag. 626 - 630)
F1233080. Hormonii steroizi
A. Sunt secretaţi de medulosuprarenală
B. Precursorul lor este colesterolul
C. Acţiunea antiinflamatoare a cortizolului se datorează interferenţei în cascada arachidonatului
D. Aldosterona provoacă eliminarea renală de apă şi sodiu
E. Principalul hormon estrogen este progesterona
(pag. 608 - 622)
F1233081. Hormonii tiroidieni
A. Sunt derivaţi ioduraţi ai triptaminei
B. Hormonogeneza tiroidiană se află sub control hipotalamo-hipofizar
C. T3 şi T4 au activitate biologică egală
D. Stimulează transcripţia genei pentru hormonul de creştere hipofizar
E. Influenţează dezvoltarea fetală şi postnatală
(pag. 586 - 591)
F1233082. Hormonii, mecanisme generale de acţiune
A. Nucleotidele ciclice sunt mesageri extracelulari
B. AMPc mediază acţiunile adrenalinei, glucagonului şi ale altor hormoni peptidici
C. Diacilglicerolii (DAG) şi inozitoltrifosfatul (IP3) sunt mesageri secundari dependenţi de adenilatciclază
D. Receptorii hormonilor steroizi activează un sistem transductor prin intermediul proteinelor G
E. Rolul reglator al calciului este mediat de calmodulină
(pag. 571 - 684)
F1233083. Insulina
A. Este o proteină formată din trei lanţuri polipeptidice
B. Principalul factor reglator al secreţiei de insulină este glicemia
C. Receptorul insulinei aparţine familiei de receptori cu activitate enzimatică
D. Insulina exercită acţiuni similare cu ale factorilor de creştere
E. Stimulează faza anabolică a metabolismului proteic
(pag. 598 - 603)
F1233084. Parathormonul şi calcitonina
A. Paratormonul este produs de medulosuprarenală
B. Eliberarea lui în circulaţie este favorizată de creşterea calcemiei
C. Are efect global hipercalcemiant
D. Calcitonina exercită acţiune antagonistă Pt
E. Se mai numeşte şi calmodulină
(pag. 593 - 594)
F1233085. Principalele efecte ale cortizolului sunt:
A. Efectul lipolitic periferic
B. Hipoglicemia
C. Hiperglicemia
D. Acţiuni metabolice sinergice cu ale insulinei
E. Acţiunea antiinflamatoare şi imunosupresivă
(pag. 616)
F1233086. Sistemul mesagerial al calciului
A. Acţionează în diverse tipuri de celule
B. Funcţionează strict independent de ceilalţi mesageri intracelulari
C. Concentraţia intracelulară a alciului este mai mare decât cea extracelulară
D. Membrana celulei are permeabilitate mică pentru acest ion
E. Calciul reglează contracţia muşchilor, secreţia endocrină şi exocrină
(pag. 583 -)
F1233087. Tropinele hipofizare
A. Din acest grup fac parte TSH,FSH şi LH
B. Secreţia este controlată de hipotalamus
C. TSH controlează sinteza hormonilor T3 şi T4 numai în etapa iniţială a procesului
D. Există un hormon analog trofinei luteinizante hipofizare (LH) de origine corionică
E. FSH (hormonul stimulator al foliculilor) nu influenţează funcţiile sexuale masculine
(pag. 590, 629 - 630)
F1333088. ACt (corticotropina) :
A. Stimuleaza dezvoltarea cortexului adrenalelor
B. Activeaza etapa initiala a steroidogenezei : conversia colesterol-pregnenolona
C. In conditii de stress eliberarea este mediata de sistemul nervos central
D. Efectele sunt mediate de GMPc
E. Promoveaza lipogeneza in tesutul adipos
(pag. 628)
F1333089. Adenilat ciclaza :
A. Este o proteina membranara integrala, cuplata cu receptorul prin intermediul proteinei G
B. Catalizeaza formarea AMPc si a PP din ATP
Este inactivata prin hidroliza GTP la GDP de catre o guanozin trifosfataza, care este parte integrala a
proteinei G
C.
D. Activitatea ei depinde de rata schimbului GTP-ATP si hidroliza GTP
E. Este inhibata de glucagon
(pag. 576)
F1333090. Catecolaminele :
A. Sunt sintetizate din tirozina
B. Receptorii alfa si beta adrenergici sunt cuplati cu adenilat ciclaza prin intermediul proteinei G
C. Sunt considerate in special epinefrina agenti mobilizatori ai rezervelor energetice
D. Au rol important in adaptarea organismului la diferite agresiuni
E. Prin ocuparea receptorilor alfa1 si alfa2 determina cresterea concentratiei intracelulare de Ca2+
(pag. 612)
F1333091. Efectele metabolice mediate de adrenalina sunt :
A. Cresterea consumului de oxigen si scaderea productiei de ATP la nivelul diferitelor tesuturi
B. Activarea glicogenolizei si gluconeogenezei hepatice
C. Stimularea lipolizei la nivelul tesutului adipos
D. Stimularea secretiei de insulina in vederea diminuarii consumului de glucoza de catre tesuturile
periferice
E. Activeaza glicogenoliza musculara
(pag. 612)
F1333092. Hormonul de crestere GH(somatotropina) :
A. Este sintetizat in celulele somatotrope
B. Este format din doua lanturi polipeptidice si trei punti disulfidice
C. Stimuleaza proteosinteza in muschi
D. Are actiune antagonista insulinei
E. Inhiba lipoliza si mobilizarea acizilor grasi
(pag. 629)
F1333093. Hormonul parotiroidian :
A. Creste eliberararea Ca2+ din os
B. Are structura polipeptidica
C. Are receptori citoplasmatici
D. Scade excretia renala a Ca2+
E. Promoveaza absorbtia intestinala a Ca2+
(pag. 585)
F1333094. Insulina:
A. Este un hormon hipoglicemiant
B. Este secretata de celulele beta-Langerhans din pancreas
C. Are structura sterolica
D. Lipsa sau hiposecretia de insulina produce boala numita diabet
E. Glucagonul si epinefrina au aceeasi actiune cu insulina
(pag. 603)
F1333095. Protein kinazele AMPc-dependente :
A. Sunt cunoscute sub denumirea de protein kinaze A
B. Au structura hetero-dimerica
C. Sunt active sub forma tetramerica
D. Sunt implicate in conversia protein-enzimelor la forme fosforilate active sau inactive
E. Au specificitate pentru resturile de serina sau treonina
(pag. 573)
F1333096. Selectati raspunsurile corecte :
A. Proteina G formeaza un complex cu diferiti hormoni si activeaza adenilat ciclaza
B. Proteina G complexata cu GTP activeaza adenilat ciclaza
C. Proteinele G cupleaza receptorii hormonali cu sistemele generatoare de mesageri secunzi
D. Activarea adenilat ciclazei creste concentratia GMPc intracelular
E. Proteinele G au structura heterotrimerica
(pag. 573)
A. Glanda tiroida capteaza iodul printr-un proces activ, dependent de ATP
B. La nivel celular, hormonii tiroidieni actioneaza ca factori transcriptionali
Hormonii tiroidieni controleaza procesele oxidative mitocondriale prin care se obtine energie metabolica
(ATP) si caldura
C.
D. Tiroida secreta T3 si mai putin T4
E. Cel mai activ hormon tiroidian este T4
(pag. 592)
A. Interactiunea hormon-receptor este asemanatoare interactiunii enzima-substrat
B. Hormonul din sange I-si poate regla numarul de receptori prin up-regulation sau down-regulation
C. Hormonii steroizi au receptori membranari
D. Actiunea hormonilor peptidici si a catecolaminelor este mediata de un singur mesager secund
intracelular
E. Proteinele G contin situsuri de legare a unor nucleotide, ca de exemplu : GTP si ATP
(pag. 571)
A. Fosfolipaza C este efector in sistemul mesagerial al calciului
B. Fosfolipaza C actioneaza asupra fosfoinozitidelor membranare si formeaza DAG si IP3
C. DAG activeaza protein kinaza A
D. DAG si IP3 sunt mesageri secunzi pentru hormoni cu receptori cuplati cu proteinele Gp
E. IP3 scade nivelul calciului intracelular
(pag. 583)
F1333100. Selectati raspunsurile incorecte :
A. Hormonii neurohipofizari sunt sintetizati in hipotalamus si cantonati in neurohipofiza
B. Oxitocina are actiune relaxanta asupra musculaturii netede din uter
C. Efectele ocuparii receptorilor de catre vasopresina sunt mediate de AMPc
D. Vasopresina asigura homeostazia osmolalitatii si a volumului lichidului extracelular
E. Eliberarea oxitocinei si si vasopresinei este determinata de aceeasi stimuli fiziologici
(pag. 633)
F1333101. Selectati raspunsurile incorecte:
A. Stimulul fiziologic al biosintezei si secretiei de insulina este glicemia
B. Receptorul insulinic are activitate protein-kinazica specifica pentru tirozina
C. Insulina stimuleaza toate caile de utilizare si depozitare a glucozei
D. Mesagerul secund al insulinei este GMPc
E. Insulina este secretata de celulele alfa din insulele Langerhans
(pag. 603)
F1433102. Alegeti afirmatiile false referitoare la hormonul de crestere:
A. este sintetizat in celulele somatotrope ale adenohipofizei
B. Secretia GH este episodica si pulsiva
C. Actiunea sa este directa, nemediata de alti factori
Stimuleaza depunerea de lipide in tesuturile de rezerva, sinteza proteinelor, gluconeogeneza hepatica sin
inhiba glicoliza
D.
E. Influenteaza metabolismul mineral prin cresterea retentiei ionilor de Ca, fosfat, Mg
(pag. 628-629)
F1433103. Care dintre următoarele afirmaţii privind insulina sunt corecte?
În urma legării la receptorul transmembranar se produce o activare a acţiunii tirozinkinazice a domeniului
intracelular al receptorului.
A.
B. Activează enzima glucoză-6-fosfat fosfatază.
C. Are efect catabolic în metabolismul proteinelor.
D. In ţesutul adipos, activează lipoproteinlipaza.
E. Arginina, lizina, leucina inhibă secreţia de insulină.
(pag. 598-603)
F1433104. Este falsă afirmaţia:
A. T3 are afinitate pentru TBG (globulina de legare a tiroxinei) mai mică decât T4.
B. Timpul de înjumătăţire pentru T3 este de 6-7 zile iar pentru T4 de 1,5 zile.
C. Creşterea nivelului plasmatic al hormonilor tiroidieni are ca efect stimularea sintezei şi eliberării de
TRH.
Hormonii tiroidieni au rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală, în special asupra sistemului nervos şi
scheletic.
D.
E. Hormonii tiroidieni acţionează la nivel nuclear prin stimularea transcrierii unor gene.
(pag. 586-592)
F1433105. Hormonii ovarieni:
A. Sinteza şi secreţia acestora este reglată de LH, FSH şi GnRH.
B. Principalul hormon ovarian este estrona.
C. Transformarea androgenilor în estrogeni are loc sub acţiunea enzimatică a aromatazei.
D. Catabolismul estrogenilor are loc predominant la nivel renal.
E. Estradiolul are acţiune intranucleară, determinând transcrierea unor gene specifice.
(pag. 622-624)
F1433106. Care dintre următoarele afecţiuni contraindică utilizarea corticosteroizilor:
A. limfoamele maligne
B. poliartrita reumatoidă
C. diabetul zaharat
D. dermatozele cutanate
E. tuberculoza pulmonară activă
(pag. 223)
F1433107. Corticoterapia administrată prelungit poate produce:
A. osteoporoză
B. decompensarea unui diabet zaharat latent
C. tulburări de creştere la copii
D. hiperkalemie
E. agranulocitoză
(pag. 220-221)
F1433108. Dozele mari de hormoni tiroidieni pot produce:
A. crize de angor pectoral
B. somnolenţă
C. hiperexcitabilitate
D. vărsături
E. tahicardie
(pag. 272)
F1433109. Glucocorticoizii prezintă următoarele efecte adverse:
A. creşterea presiunii intraoculare
B. dispnee
C. retenţie hidrosalină
D. vărsături
E. osteoporoză
(pag. 221)
A. au efect antialergic
B. prezintă proprietăţi anabolizante marcate
C. sunt contraindicaţi în infecţii
D. pot redeschide un ulcer gastro-duodenal cicatrizat
E. grăbesc viteza de cicatrizare a plăgilor
(pag. 219-221)
F1433111. Indicaţiile terapeutice ale estrogenilor sunt:
A. femeia cu insuficienţă ovariană, amenoree, hipo şi oligomenoree
B. neoplasm mamar, asociere cu citostaticele
C. osteoporoza din climacterium
D. fibrom uterin
E. endometrioză
(pag. 236)
F1433112. Insulina are următoarele acţiuni:
A. favorizează transferul glucozei prin membranele celulare permiţând creşterea utilizării ei la nivel tisular
B. favorizează retenţia hidrosalină
C. reduce concentraţia de potasiu intracelular
D. inhibă glicogenoliza
E. favorizează sinteza trigliceridelor şi formarea de VLDL
(pag. 261)
F1533113. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate ?
A. progesterona circulă legată de cortisol-binding-globulin (CBG);
B. pregnandiolul este catabolitul principal al hormonului gestagen;
C. principalul catabolit al estrogenilor este estrona;
D. hormonii estrogeni activează adenilat ciclaza din membrana plasmatică;
E. estrogenii sunt acizi foarte slabi.
(pag. 622,623-2)
F1533114. Care dintre afirmaţiile referitoare la hormonii androgeni sunt adevărate ?
A. dehidroepiandrosterona şi androstendiona au activitate androgenică crescută;
B. testosterona circulă liberă în sânge;
C. 5 alfa reductaza NADPH-dependentă intervine în sinteza dihidrotestosteronei;
D. androgenii inhibă biosinteza proteică;
E. LH stimulează secreţia de testosteronă în celulele interstiţiale.
(pag. 619,621-2)
F1533115. Referitor la hormonii neurohipofizari sunt adevărate afirmaţiile:
A. Oxitocina determină contracţia celulelor mioepiteliale din jurul alveolelor mamare;
B. Oxitocina relaxează musculatura uterină;
C. progesterona scade receptivitatea uterului pentru oxitocină;
D. estrogenii scad receptivitatea uterului pentru oxitocină;
E. oxitocina şi neurofizina I rezultă dintr-un precursor din nucleul paraventricular.
(pag. 630,631-2)
F1533116. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?
A. legarea acetilcolinei la receptorii muscarinici determină efecte mediate prin IP3;
B. factorul secretat de celulele atriale stimulează guanilat ciclaza din celulele ţintă;
C. receptorii α2 adrenergici sunt cuplaţi cu proteine Gs;
D. secreţia de vasopresină este stimulată de hiperosmolalitate;
E. vasopresina activează proteinkinaza A.
(pag. 581,583,631-2)
F1533117. Care dintre afirmaţiile referitoare la ACTH sunt adevărate?
A. provine din prelucrarea proopiomelanocortinei;
B. este singurul produs de prelucrare a proopiomelanocortinei în adenohipofiza umană;
C. CRH reglează sinteza şi secreţia de ACTH, controlând sinteza POMC;
D. este sintetizat de medulosuprarenală;
E. sinteza sa este stimulată de creşterea concentraţiei plasmatice a cortizolului.
(pag. 626,627-2)
F1533118. Care dintre afirmaţiile referitoare la noradrenalină sunt adevărate ?
A. este produsă numai în medulară;
B. are în structura sa nucleul catecolului;
C. produsul de degradare este acidul vanilmandelic;
D. se sintetizează şi în celule cromafine ectopice;
E. are rol de neurotransmiţător la nivelul terminaţiilor adrenergice.
(pag. 608,609,610,611-2)
F1533119. Factorii responsabili de menţinerea glicemiei normale în timpul postului sunt:
A. secreţia redusă a glucagonului;
B. secreţia scăzută a insulinei;
C. utilizarea limitată a triacilglicerolilor ca substrat energetic;
D. gluconeogeneza;
E. glicogenoliza.
(pag. 601,602,616-2)
F1533120. Referitor la ACTH sunt adevărate următoarele afirmaţii:
A. activează transformarea colesterol – pregnenolonă, etapa iniţială a steroidogenezei;
B. nu se află sub controlul sistemului nervos central;
C. stimulează secreţia de insulină în celulele β din pancreas;
D. la om, are şi funcţie de MSH;
E. interacţionează cu receptori nucleari.
(pag. 572, 627-2)
F1533121. Somatotropina:
A. face parte din grupa hormonilor glicoproteici;
B. determină un bilanţ azotat pozitiv;
C. este hormon neurohipofizar;
D. controlează creşterea postnatală;
E. reglează metabolismul mineral prin intensificarea retenţiei ionilor.
(pag. 628-2)
F1633122. Afirmaţiile incorecte referitoare la hormonii sexuali sunt:
A. Testosteronul acţionează prin intermediul sistemului adenilciclază - cAMP
B. Sunt hormoni C21 steroizi
C. Androgenii se pot transforma în estrogeni sub acţiunea aromatazei
D. Estrogenii sunt C18 steroizi cu caracter aromatic
E. Circulă liberi în sânge
(pag. 621)
F1633123. Care afirmaţii nu sunt corecte:
A. La un raport insulină/glucagon mic este inhibată cetogeneza hepatică
B. Paratormonul are receptori citoplasmatici şi influenţează procesul de transcripţie
C. ACt-ul şi MSH se formează din pro-opiomelanocortina
D. Androsterona este forma activă a testosteronului
E. Angiotensina II stimulează în corticosuprarenale secreţia de aldosteron
(pag. 604,593,621)
F1633124. Care din hormonii enumeraţi nu au receptori membranari:
A. Adrenalina
B. Corticosteroizii
C. Paratormonul
D. Glucagonul
E. Tiroxina
(pag. 571)
F1633125. În legătură cu adrenalina care afirmaţii sunt corecte
A. Se sintetizează din Tyr după schema: Tyr - Dopamină - DOPA - Noradrenalină - Adrenalină
B. Receptorii adrenergici β1 şi β2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gs
C. Inhibă glicogenaliza
D. Activează gluconeogeneza hepatică
E. Stimulează lipoliza în ţesutul adipos
(pag. 610)
F1633126. În legătură cu hormonii tiroidieni sunt incorecte afirmaţiile:
A. Acţionează prin intermediul cAMP
B. Stimulează sinteza hormonului de creştere
C. Activează transcrierea unor gene
D. rT3 este mai activ decât T3
E. Secreţia este controlată de TSH-ul hipotalamic
(pag. 591,589,590)
F1633127. Insulina se caracterizează prin:
A. Are structură polipeptidică, formată din 2 lanţuri unite prin 2 punţi disulfurice
B. Receptorii conţin domenii cu activitate proteintirozinkinazică
C. Inhibă fosfodiesteraza
D. Inhibă gluconeogeneza hepatică
E. Activează glicogen sintetaza
(pag. 598,600,601)
F1633128. Mecanismul de acţiune al hormonului de creştere se manifestă prin:
A. Stimularea biosintezei proteice
B. Creşterea eliminării ionilor de calciu şi magneziu
C. Inhibarea glicolizei şi stimularea gluconeogenezei
D. Stimularea lipolizei
E. Bilanţ azotat negativ
(pag. 628)
F1633129. Proteinele G se caracterizează prin:
A. Activitate tirozinkinazică
B. Complexul αs-GTP activează adenilat ciclaza
C. Sunt localizate intracelular
D. Proteinele Gs au structură trimerică (alfa, beta, gama)
E. Proteinele Gp se cuplează cu fosfolipaza C
(pag. 576,573,582)
F1633130. Reglarea calcemiei se realizează prin:
A. Efectul hipercalcemiant al paratormonului
B. Efectul hipocalcemiant al calcitoninei
C. Efectul hipocalcemiant al calcitriolului
D. Stimularea secreţiei de paratormon prin hipocalcemie
E. Inhibarea secreţiei de calcitonină prin hipocalcemie
(pag. 593, 594)
F2133131. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la proteinele G intracelulare:
Sunt proteine membranare care cupleaza functional receptorii hormonali de sistemele celulare
generatoare de mesageri secunzi
A.
B. Sunt proteine care au proprietatea de a lega nucleotide cu adenina
C. Sunt proteine cu structura de tetramer
D. Individualitatea unor proteine G este conferita de subunitatea alfa
E. Forma inactiva a unor proteine G este GDP-alfa-beta-gama
(pag. 573/9)
F2133132. Care din urmatorii hormoni au receptori la nivelul nucleului celular:
A. Adrenalina
B. Prolactina
C. Testosteronul
D. Tetraiodtironina
E. Hormonul paratiroidian
(pag. 591, 593, 621/9)
F2133133. Alegeti afirmatiile corecte despre actiunile biologice ale hormonilor tiroidieni:
A. Functia primara a T3 este de reglare a metabolismului oxidativ
B. Hormonii tiroidieni scad viteza metabolismului bazal
C. Hormonii tiroidieni au actiune calorigena
D. In inanitie este favorizata conversia T4 in T3
E. Sub actiunea hermonilor tiroidieni catabolismul proteic este diminuat
(pag. 591/9)
F2133134. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la insulina:
A. Este sintetizata de celulele A (alfa) pancreatice
B. In pancreas insulina se afla sub forma de hexameri
C. Din punct de vedere chimic este o polipeptida care nu are punti disulfura
D. Indirect, insulina favorizeaza influxul de glucoza in hepatocite
E. Insulina are, global, actiune antilipolitica
(pag. 598, 601, 602/9)
F2133135. Alegeti afirmatiile corecte despre hormonii corticosuprarenali:
A. Precursorul corticosteroizilor este colesterolul
B. Corticosteroizii circula in singe fixati de proteine transportoare, specifice
C. Cortizolul exercita actiuni metabolice similare cu ale insulinei
D. Cortizolul participa la mentinerea homeostaziei hidrice si electrolitice
E. In muschii scheletici, cortizolul exercita o actiune catabolica asupra proteinelor
(pag. 612, 615, 616/9)
F2133136. Alegeti afirmatiile corecte despre aldosteron:
A. Controlul secretiei de aldosteron se realizeaza prin sistemul renina-angiotensina
B. Hiperkalemia stimuleaza secretia de aldosteron
C. Scaderea kalemiei stimuleaza secretia de aldosteron
La nivelul tubilor renali aldosterona promoveaza transportul transcelular de sodiu din lumenul tubilor
renali
in spatiul interstitial
D.
E. Aldosteronul promoveaza eliminarea renala de ioni de sodiu
(pag. 616, 617/9)
F2133137. In legatura cu cortizolul, urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. Stimuleaza, la nivel hepatic, gluconeogeneza
B. In muschii scheletici cortizolul exercita o actiune anabolica asupra proteinelor
C. Sinteza si secretia de cortizol sunt reglate prin activitatea corticoliberinei si a corticotropinei
D. Cortizolul altereaza functiile limfocitelor
E. Cortizolul are receptori intracitoplasmatici si intranucleari
(pag. 616, 617/9)
F2133138. Dintre urmatoarele actiuni fiziologice care se refera la ACTH:
A. Stimuleaza dezvoltarea cortexului suprarenal si secretia de corticoizi sexuali
B. Controleaza biosinteza de hormoni tiroidieni
C. In conditii de stres, eliberarea de ACTH este mediata de sistemul nervos central
D. Are actiune somatotropa
E. Secretia de ACTH prezinta un ritm diurn
(pag. 627/9)
F2133139. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la estrogeni:
A. Progesterona este precursor in biosinteza estrogenilor
B. Hormonul luteinizant stimuleaza productia de estrogeni si de progesterona de catre ovar
C. Aromataza reprezinta un sistem enzimatic cu rol estential in transformarea androgenilor in estrogeni
D. Estrogenii sunt transportati in singe nelegati de proteine
E. Catabolitul principal al estrogenilor este estriolul
(pag. 622, 623/9)
F2133140. Despre hormonii androgeni sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. Testosterona are receptori intracitoplasmatici si intranucleari
B. Gonadotropinele hipofizare FSH si LH nu intervin in reglarea secretiei de testosteron
C. Androgenii stimuleaza sinteza proteica
Transportul plasmatic al testosteronului este efectuat de o proteina ce leaga atit testosteronul cit si
estrogenii
D.
E. La om calea majora de formare a testosteronului nu trece prin progesterona
(pag. 619, 620, 621/9)
F2133141. Efectele metabolice ale hormonilor corticosteroizi, sunt:
A. hipoglicemie
B. cresc toleranta la glucoza
C. stimuleaza catabolismul proteic
D. mobilizeaza acidul uric din tesuturi
(pag. (3I), 217)
F2133142. Farmacotoxicologia hormonilor corticosteroizi cuprinde:
A. retentie hidrosalina cu edeme
B. favorizarea diseminarii unei infectii localizate
C. hipercoagulabilitate sanguina
D. hipoglicemie
E. stimulare SNC cu insomnie, iritabilitate, anxietate
(pag. (3I) 220-221)
F2133143. Administrarea hormonilor corticosteroizi este contraindicata in:
A. diabet zaharat
B. insuficienta suprarenala acuta
C. boli reumatismale articulare
D. bolnavi cu tulburari psihice
E. sarcina
(pag. (3I) 223)
F2133144. Din grupa hormonilor corticosteroizi cu durata lunga de actiune (peste 48 ore), fac
parte:
A. dexametazona
B. metilprednisolon
C. betametazona
D. hidrocortizon
E. triamcinolon
(pag. (3I) 220)
F2133145. La supradozarea insulinei, apar urmatoarele manifestari:
A. tahicardie, hipertensiune arteriala
B. anxietate, iritabilitate SNC
C. foame, greata
D. fenomene alergice
E. lipodistrofii
(pag. (3I) 261)
F2133146. Biguanidele au urmatoarele mecanisme de actiune:
A. inhiba glicogenoliza hepatica
B. inhiba neoglucogeneza
C. stimuleaza glicoliza anaeroba
D. stimuleaza absorbtia glucozei din intestin
E. scad consumul intracelular de glucoza
(pag. (3I) 268)
F2133147. Hormonii tiroidieni au urmatoarele actiuni:
A. diminua colesterolemia
B. stimuleaza hexokinaza intestinala
C. stimuleaza toate functiile miocardului
D. stimuleaza catabolismul proteic la doze mici
E. scade peristaltismul la nivelul tubului digestiv
(pag. (3I) 272)
F2133148. Sunt incorecte afirmatiile:
A. iodul are capacitate alergizanta mare
B. radiatiile ß emise de iodul radioactiv permit evidentierea capacitatii de iodocaptare a tiroidei
C. in cantitati mici, fiziologice, iodul participa la sinteza hormonilor tiroidieni
D. carbimazol este un antitiroidian mai slab activ, comparativ cu propiltiouracil
E. percloratul de potasiu inhiba captarea iodului ionizat de catre celulele foliculare tiroidiene
(pag. (3I0 277-280)
F2133149. Indicatiile terapeutice ale estrogenilor la femeie, sunt:
A. insuficienta ovariana
B. insuficienta hormonala la menopauza
C. neoplasm mamar
D. osteoporoza din climacterium
E. tromboza arteriala
(pag. (3I) 234-236)
F2133150. Contraindicatii absolute pentru hormonii estrogeni, sunt:
A. neoplasm mamar
B. tromboza arteriala
C. femei in varsta peste 35 ani
D. asocierea cu rifampicina
E. osteoporoza
(pag. (3I) 236)
F2233151. Hormonii adenohipofizari
A. Adenohipofiza secreta hormoni care regleaza functiile altor glande endocrine. - pg.624
B. Hipofiza se afla sub control hipotalamic. - pg.624
C. Hormonii adenohipofizari sunt de natura peptidica. - pg.625
D. ACTH face parte din grupa POMC. - pg.625
E. Proopiomelanocortina este un peptid de talie mica. - pg.626
(pag. 624-626)
F2233152. Hormonii corticoizi
A. Corticala suprarenala secreta in total doua clase de compusi cu functie hormonala. - pg.612
B. Unii dintre acestia au structura steoida, altii nesteroida. - pg.612
C. La biosinteza lor participa cit.P450. - pg.612
D. In cursul procesului biosintetic au loc diverse reactii de hidroxilare. - pg.612
E. Metabolismul lor implica glicuronoconjugare. - pg.615
(pag. 612-615)
F2233153. Aldosterona
A. Este principalul reprezentant al hormonilor glucocorticoizi. - pg.612
B. Poseda o grupare aldehidica in pozitia 17. - pg.613
C. Rolul ei priveste homeostazia hidro-electrolitica. - pg.616
D. Controlul secretiei de aldosterona se realizeaza prin sistemul renina-angiotensina. - pg.617
E. Scaderea kaliemiei stimuleaza secretia de mineralcorticoid. - pg.618
(pag. 612-613; 616-618)
F2233154. Clasificarea hormonilor
Dupa distanta la care actioneaza fata de tesutul de origine hormonii pot fi endocrini, paracrini si autocrini.
-
pg.563
A.
B. Fara execeptii, toti hormonii apartin strict categoriilor enuntate la punctul A. - pg.563
C. Dupa natura chimica se cunosc doua clase: peptidici si steroizi. - pg.564
D. Alta clasificare ii imparte in hormoni solubili si hidrofobi. - pg. 564
E. Hormonii se pot grupa si dupa mecanismul de actiune. - pg.571-572
(pag. 563-564;571-572)
F2233155. Mecanismul de actiune a hormonilor peptidici si a catecolaminelor
A. Implica formarea unor mesageri secundari (intracelulari). - pg.572
B. Nucleotidele ciclice fac parte dintre mesagerii secundari. - pg.572
C. Numarul mesagerilor intracelulari cunoscuti este foarte mare. - pg.573
D. Sistemele transductor responsabile cuprind proteinele G. - pg.573
E. Calciul nu poate indeplini rolul de mesager secundar. - pg.573
(pag. 572-573)
F2233156. Mecanisme de actiune hormonala dependente de cAMP
A. AMP-ciclic mediaza actiunea unui numar redus de hormoni. - pg.577
B. Nucleotidul ciclic se formeaza sub actiunea adenilat-ciclazei. - pg.579
C. Rolul sau este de a activa o familie de protein-kinaze. - pg.579
D. Aceste enzime fosforileaza substrate proteice determinind raspunsul celulelor tinta la hormon. - pg.579
E. Conversia cAMP in AMP contribuie la stingerea efectului hormonal. - pg.579
(pag. 577-579)
F2233157. Sistemul transductor al fosfolipazei C
A. Este utilizat de hormonii care se leaga de receptorii intracelulari. - pg.581
B. Acest sistem nu implica G proteine. - pg.581
C. Fosfolipaza C genereaza un singur mesager secundar. - pg.581
D. Rolul de mesager secundar il indeplinesc doi compusi: DAG si IP3. - pg.582-583
E. IP3 actioneaza crescind concentratia ionului de calciu din citosol. - pg.583
(pag. 581-583)
F2233158. Corticotropina
A. Se mai numeste prescurtat ICSH. - pg.627
B. Are structura decapeptidica. - pg.627
C. Face parte din familia POMC. - pg.626
D. Participa la adaptarea organismului la stress. - pg.627
E. Nu are efecte in tesuturile extrasuprarenaliene. - pg.627
(pag. 626-627)
F2233159. Sistemul mesagerial al calciului
A. Mediaza efectele intracelulare a multor hormoni. - pg.583
B. Functioneaza strict independent de ceilalti mesageri intracelulari. - pg.584
C. Concentratia intracelulara a calciului este mai mare decit cea extracelulara. - pg.583
D. Membrana celulei are permeabilitate mica pentru acest ion. - pg.583
E. Calciul regleaza contractia muschilor, secretia endocrina si exocrina. - pg.583
(pag. 583-584)
F2233160. Hormonii, mecanisme generale de actiune
A. Nucleotidele ciclice sunt mesageri extracelulari. - pg.573
B. cAMP mediaza actiunile adrenalinei, glucagonului si a altor hormoni peptidici. - pg.572, 574
Diacilglicerolii (DAG) si inozitoltrifosfatul (IP3) sunt mesageri secundari dependenti de adenilat ciclaza. -
pg.581
C.
D. Receptorii hormonilor steroizi activeaza un sistem transductor prin intermediul proteinelor G. - pg.571
E. Rolul reglator al calciului este mediat de calmodulină. - pg.584
(pag. 571;574;581;584)
F2233161. Hormonii tiroidieni
A. Sunt derivati iodurati ai tirozinei. - pg.586
B. Toate etapele hormonogenezei tiroidiene sunt controlate de catre TSH. - pg.590
C. T3 si T4 au activitate biologica egală. - pg.591
D. Stimuleaza transcriptia genei pentru hormonul de crestere hipofizar. - pg.592
E. Influenteaza dezvoltarea fetala si postnatala. - pg.591
(pag. 586;590-592)
F2233162. Insulina
A. Este o proteina formata din trei lanturi polipeptidice. - pg.598
B. Nu contine sulf in molecula. - pg.598
C. Receptorul insulinei apartine familiei de receptori cu activitate enzimatica. - pg.600
D. Insulina exercita actiuni similare cu ale factorilor de crestere. - pg.600
E. Domina faza anabolica a metabolismului proteic. - pg.603
(pag. 598-603)
F2233163. Hormonii hipofizari
A. Corticotropina are structura steroidica. - pg.627
B. Actiunea hormonului de crestere este mediata de catre somatomedina. - pg.628
C. Gonadotropinele hipofizare au structura glicoproteica. - pg.629
D. FSH inflenteaza numai functiile sexuale feminine. - pg.630
E. Vasopresina este secretata de catre adenohipofiza. - pg.630
(pag. 627-630)
F2233164. Hormonii steroizi
A. Sunt secretati de medulosuprarenala. - pg.608
B. Precursorul lor este colesterolul. - pg.612, 619
C. Actiunea antiinflamatoare a cortizolului se datoreaza interferentei in cascada arachidonatului. - pg.616
D. Aldosterona provoaca eliminarea renala de apa si sodiu
E. Principalul hormon estrogen este progesterona
(pag. 608;612;616;619;622)
F2233165. Parathormonul si calcitonina
A. Parathormonul este produs de medulosuprarenale. - pg.593
B. Eliberarea lui in circulatie este favorizata de cresterea calcemiei. - pg.593
C. Are efect global hipercalcemiant. - pg. 593
D. Calcitonina exercita actiune antagonista PTH. - pg.594
E. Se mai numeste si calmodulina. - pg. 593
(pag. 593-594)
F2233166. Tropinele hipofizare
A. Din acest grup fac parte THS, FSH si LH. - pg.629
B. Secretia este controlata de hipotalamus. - pg.629-630
C. TSH controleaza sinteza hormonilor T3 si T4 actionind numai in etapa initiala a procesului. - pg.629
D. Exista un hormon analog trofinei luteinizante hipofizare (LH) de origine corionica. - pg.630
E. FSH (hormonul stimulator al foliculilor) nu influenteaza functiile sexuale masculine. - pg.630
(pag. 629-630)
F2233167. Principalele efecte ale cortizolului sunt
A. Efectul lipolitic. - pg.616
B. Hipoglicemia. - pg.616
C. Stimularea gluconeogenezei hepatice cu hiperglicemie. - pg.616
D. Efecte metabolice antagoniste insulinei. - pg.616
E. Actiunea antiinflamatoare si imunosupresiva. - pg.616
(pag. 616)
F2233168. Hormonii - consideratii generale
A. Sistemul nervos si cel hormonal sunt interdependente. - pg.562
B. Ambele sisteme opereaza cu molecule semnal. - pg.562
C. Mecanismele de transductie ale semnalelor extracelulare nervoase si hormonale sunt total diferite. -
pg.562
D. Ficatul si inima nu pot fi considerate drept organe endocrine. - pg.563
E. Hormonii paracrini sunt vehiculati de singe la celulele tinta. - pg.563
(pag. 562-563)
F2233169. Receptorii hormonali
A. Hormonii peptidici au receptori situati in membrana plasmatica. - pg.564
B. Receptorii hormonilor tiroidieni sunt localizati in nucleul celular. - pg.564
C. Interactiunea hormon-receptor prezinta specificitate ridicata. - pg.565
D. Afinitatea hormoni-receptori este mica, concordanta cu nivelele plasmatice reduse ale hormonilor. -
pg.565
Un compus diferit de hormonul specific a carui legare de receptor este neproductiva se numeste agonist.
-
pg.566
E.
(pag. 564-566)
F2233170. Hormonii pancreatici: insulina
A. Are structura nonapeptidica. - pg.598
B. Este sintetizata sub forma de precursor. - pg.598
C. Adrenalina prin receptorii alfa-adrenergici inhiba secretia de insulina. - pg.600
D. Activitatea protein-kinazica a receptorului specific este singurul mecanism de actiune a insulinei. -
pg.600
E. Prin tehnologia ADN-recombinant s-a obtinut insulina umana de interes terapeutic. - pg.598
(pag. 598-600)
A. Tireotropina are actiune trofica asupra tiroidei
B. La reglarea eliberarii tireotropinei participa hormonul hipotalamic eliberator
C. Tireotropina are si rol de neurotransmitator
D. Gonadotropina corionica este produsa de placenta si are actiune asemanatoare FSH-ului
E. La barbati LH promoveaza spermatogeneza
(pag. 629)
A. Hormonii neurohipofizari sunt sintetizati in adenohipofiza
B. Vasopresina regleaza eliminarea renala de sodiu
C. Vasopresina actioneaza prin activarea protei kinazei C
Stimulii fiziologici pentru eliberarea vasopresinei sunt cresterea osmolalitatii plasmei si scaderea
volumului
fluidului extracelular
D.
E. Oxitocina are actiune contractila asupra musculaturii netede din uter
(pag. 630)
A. Pineala are roluri sinergice cu ale melanotropinei
B. Melatonina este produsul specific al hipofizei
C. Sinteza melatoninei porneste de la 5-hidroxitriptofan
D. Secretia de melatonina este maxima noaptea
E. Eliberarea de melatonina este influentata de ciclul lumina intuneric
(pag. 631)
Sex-hormon binding globulin este sintetizata in ficat si sinteza este scazuta de estrogeni si crescuta de
hormonii tiroidieni
A.
B. Principalii cataboliti intestinali ai testosteronei sunt androsterona si etiocolanolona
C. Androgenii inhiba sinteza proteica, actiune puternica la maturitate
D. FSH controleaza spermatogeneza
E. Eliberarea gonadotropinelor hipofizare este stimulata de hormonul hipotalamic GnRH
(pag. 618)
A. Cortizolul stimuleaza gluconeogeneza hepatica
B. Cortizolul are actiuni catabolice asupra tesutului adipos periferic
C. Cortizolul are actiune catabolica asupra proteinelor
D. Corticosteroizii se fixeaza pe receptori membranari
E. Cortizolul este transportat de sex hormon binding globulin
(pag. 612)
A. Aldosterona determina retentia de sodiu
B. Aldosterona induce sinteza proteinelor care alcatuiesc canalele de sodiu din membrana apicala
C. Aldosterona intervine in sinteza sodiu potasiu-ATPazei
D. Aldosterona regleaza transportul apei prin celulele epiteliale de la nivelul glandelor salivare
E. La nivelul tubilor renali, aldosterona promoveaza transportul transcelular de amoniu din lumen in
interstitiu
(pag. 616)
A. Secretina creste irigatia sanguina a duodenului si stimuleaza secretia de suc gastric
B. Gastric inhibitory polypeptide inhiba eliberarea de secretina
C. Gastric inhibitory polypeptide inhiba eliberarea de insulina
D. Colecistokinina stimuleaza secretia pancreatica si contractia vezicii biliare
E. Gastrina stimuleaza secretia de acid, de pepsina si creste motilitatea gastrica
(pag. 607)
F2333178. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
A. Receptorii hormonali se afla intr-o stare dinamica
B. Nivelul hormonului in singe poate regla numarul de receptori
C. Receptorul insulinei are actiune intrinseca de protein hidrataza
D. Receptorii pentru catecolamine sunt intracelulari
E. Agonistul este un compus care se leaga de receptor dar nu determina raspuns celular
(pag. 566)
A. Receptorii hormonali se afla intr-o stare dinamica
B. Nivelul hormonului in singe poate regla numarul de receptori
C. Receptorul insulinei are actiune intrinseca de hidrolaza
D. Receptorii pentru catecolamine sunt intracelulari
E. Agonistul este un compus care se leaga de receptor dar nu determina raspuns celular
(pag. 566)
A. Unitatile functionale ale tiroidei sunt foliculii tiroidieni
B. Hormonii tiroidieni sunt derivati iodurati ai tironinei
C. Biosinteza hormonilor tiroidieni se desfasoara in celulele tiroidiene si in coloid
D. Tireoglobulina este o proteina simpla
E. Coloidul tiroidian este o solutie concentrata de tiroxina
(pag. 586)
A. Precursor in sinteza de cortizol este numai progesterona
B. Secretia cortizolului este sub control hipotalamo-hipofizar
C. Cortizolul este transportat de transcortina in proportie de 70% si de15% de serum albumina
D. Cortizolul este hormonul cu cea mai puternica actiune mineral-corticoida
E. Cortizolul are actiune hiperglicemianta
(pag. 612)
A. Stimulul fiziologic al biosintezei si secretiei de insulina este glicemia
B. Receptorul insulinic are activitate protein-kinazica specifica pentru tirozina
C. Insulina stimuleaza toate caile de utilizare si depozitare a glucozei
D. Mesagerul secund al insulinei este GMPc
E. Insulina eate secretata de celulele alfa din insulele Langerhans
(pag. 598)
A. Glanda tiroida capteaza iodul printr-un proces activ, dependent de ATP
B. La nivel celular, hormonii tiroidieni actioneaza ca factori transcriptionali
Hormonii tiroidieni controleaza procesele oxidative mitocondriale prin care se obtine energie metabolica-
ATP si caldura
C.
D. Tiroida secreta T3 si mai putin T4
E. Cel mai activ hormon tiroidian este T4
(pag. 586)
F2333184. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
A. Interactiunea hormon receptor este asemanatoare interactiunii enzima substrat
B. Hormonul din singe isi poate regla numarul de receptori prin up-regulation sau down regulation
C. Hormonii steroizi au receptori membranari
D. Actiunea hormonilor peptidici si a catecolaminelor este mediata de un singur mesager secund
intracelular
E. Proteinele G contin situsuri de legare a unor nucleotide, ca de exemplu GTP si ATP
(pag. 562)
A. Estrogenii sunt steroizi C18 cu caracter aromatic
B. Aromataza transforma androgenii in estrogeni
C. Estrogenii sunt transportati de sex hormon binding globulin
D. Dupa sinteza, hormonii ovarieni sunt depozitati in ovar
E. Catabolismul estrogenilor are loc predominant in ficat si rinichi
(pag. 622)
A. Functia adenohipofizei este reglata de catre peptide elaborate in diverse arii ale hipofizei
B. Eliberarea hormonilor hipotalamici este reglata prin mecanism feed- back de catre tropinele hipofizare
C. Hormonii adenohipofizari sunt de natura lipidica
D. Hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitara
E. Hipofiza este situata la baza creierului in saua turceasca
(pag. 624)
A. Hormonul de crestere este sintetizat in celulele somatotrope
B. Actiunea hormonului de crestere este indirecta fiind mediata de IGF-1 si IGF-II sau somatomedine
C. La nivelul metabolismului glucidic, efectele hormonului de crestere sunt antagonice cu ale insulinei
D. Reglarea sintezei si secretiei de GH este controlata pozitiv de GH-RH
E. Hormonul de crestere creste retentia de calciu, magneziu,fosfat
(pag. 628)
F2533188. Calcitonina:
A. stimulează resorbţia osoasă;
B. determină hipercalcemie şi hiperfosfatemie;
C. este o peptidă cu efect hipocalcemiant rapid şi tranzitoriu;
D. inhibă resorbţia osoasă;
E. este principalul hormon paratiroidian.
(pag. 594 – 2)
F2533189. Referitor la ACt sunt adevărate afirmaţiile:
A. nu se află sub controlul sistemului nervos central;
B. la om, are şi activitate de hormon melanocitostimulator;
C. interacţionează cu receptori nucleari;
D. activează etapa iniţială a steroidogenezei;
E. are ca mesager secund GMPciclic.
(pag. 627 – 2)
A. calcitriolul contribuie la menţinerea homeostaziei calciului intracelular;
B. ionii Ca2+ reglează contracţia musculaturii striate şi secreţiile endocrine şi exocrine;
C. ionii Ca2+ pot acţiona independent de alţi mesageri secunzi;
D. calciul funcţionează ca mesager secund numai împreună cu AMPc;
E. ionii Ca2+ au rol în diviziunea celulară.
(pag. 583, 592 – 2)
F2533191. Paratormonul:
A. are efect hipercalcemiant;
B. stimulează eliberarea calciului din oase;
C. intensifică reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor la nivel renal;
D. intensifică eliminarea renală a fosfaţilor;
E. are efecte mediate de AMPc.
(pag. 593, 594 –2)
F2533192. Referitor la hormonii neurohipofizari sunt adevărate afirmaţiile:
A. estrogenii cresc receptivitatea uterului pentru oxitocină;
B. secreţia de vasopresină este stimulată de hiperosmolaritate;
C. oxitocina determină contracţia musculaturii uterine;
D. progesterona creşte receptivitatea uterului pentru oxitocină;
E. oxitocina determină contracţia celulelor mioepiteliale din jurul alveolelor mamare.
(pag. 631 –2)
F2533193. Referitor la noradrenalină sunt adevărate afirmaţiile:
A. se sintetizează numai în medulară;
B. se sintetizează şi în celule cromafine ectopice;
C. dopamina este intermediar al procesului de biosinteză a acesteia;
D. acţiunea sa este mediată de receptori cuplaţi numai cu AMPc;
E. se metabolizează cu formare de acid vanilmandelic.
(pag. 609, 610 – 2)
F2533194. Referitor la testosteronă sunt adevărate afirmaţiile:
A. este un C19 steroid, ca şi androstendiona;
B. se transformă în dihidrotestosteronă sub acţiunea unei 5α-reductaze NADPH dependente;
C. este depozitat în testicul de către o SHBG (sex hormone – binding globulin);
D. produşii de catabolism se elimină sub formă de glucurono – sau sulfoconjugaţi;
E. se transformă în progesteronă sub acţiunea aromatazei.
(pag. 619, 621, 622 – 2)
A. androgenii stimulează biosinteza proteică;
B. ACt stimulează sinteza de testosteronă;
C. hormonul luteinizant stimulează sinteza de testosteronă în celulele interstiţiale;
D. FSH controlează spermatogeneza;
E. acţiunea dihidrotestosteronei este mediată de receptori intracelulari.
(pag. pag. 621 – 2)
F2533196. Aldosterona:
A. se sintetizează numai în zona glomerulosa a suprarenalei;
B. se sintetizează în zona internă a suprarenalei;
C. pentru sinteza sa este necesară hidroxilarea şi dehidrogenarea grupei C18;
D. secreţia sa este controlată de renina sintetizată în aparatul juxtaglomerular;
E. scăderea kalemiei stimulează secreţia acesteia.
(pag. 612, 615, 617 – 2)
F2533197. Progesterona:
A. este un C18 steroid;
B. este intermediar important în sinteza hormonilor steroizi;
C. circulă prin sânge legată de o globulină;
D. se elimină în urină sub formă de pregnandiol glucuronoconjugat;
E. se sintetizează sub acţiunea aromatazei.
(pag. 622, 623 – 2)
F2533198. Menţinerea glicemiei în perioadele interprandiale este realizată prin:
A. secreţia redusă a insulinei;
B. glicogenoliză;
C. secreţia redusă a glucagonului;
D. lipoliză redusă;
E. gluconeogeneză;
(pag. 601, 602, 616 – 2)
F2533199. Referitor la hormonul de creştere (GH) sunt adevărate afirmaţiile:
A. controlează sinteza somatomedinelor în ficat;
B. agoniştii β – adrenergici reduc secreţia de GH;
C. acţiunea metabolică a GH converge spre procesele catabolice intensificate la organismele în creştere;
D. facilitează transportul aminoacizilor;
E. antagoniştii α – adrenergici intensifică sinteza de GH.
(pag. 628 – 2)
A. afinitatea receptorilor pentru hormoni este mare pentru orice concentraţie a hormonului;
B. interacţiunea hormon receptor prezintă fenomenul de saturaţie;
C. se numeşte antagonist un compus care se leagă la receptorul hormonal neproductiv;
D. răspunsul la insulină, hormon de creştere, glucagon se caracterizează prin fenomen de down
regulation;
E. receptorii pentru factorii de creştere sunt protein fosfataze.
(pag. 565, 566 - 2)
F2533201. Care din următoarele afirmaţii sunt false?
A. receptorii pentru acetilcolină se clasifică în nicotinici şi muscarinici
B. proteinele fotoreceptoare din retină au receptori de tip colinergic;
C. tiroxina şi calcitriolul au receptori nucleari;
D. receptorul pentru insulină are un domeniu extracelular cu acţiune protein kinazică;
E. complexele hormon – receptor se leagă toate la acelaşi HRE (hormone responsive element).
(pag. 567, 569, 570 – 2)
A. diacilglicerolul (DAG) activează protein kinaza A;
B. AMPciclic activează protein kinaza A;
C. inozitoltrifosfatul (IP3) determină creşterea concentraţiei Ca2+ citoplasmatic;
D. complexul Ca – calmodulină inhibă pompa de calciu din membrana plasmatică;
E. acetilcolina legată la receptorii muscarinici are ca mesager secund AMPciclic.
(pag. 577, 583 – 2)
F2533203. Hormonii tiroidieni:
A. sunt derivaţi ioduraţi ai aminoacidului ipotetic tironina;
B. tiroxina are timp de înjumătăţire mai mic decât T3;
C. circulă prin sânge legaţi de tireoglobulină;
D. rT3 rezultat prin deiodurare este biologic inactiv;
E. sunt importanţi pentru dezvoltarea fetală şi postnatală.
(pag. 586, 589 – 2)
A. receptorii β – adrenergici sunt cuplaţi cu proteine Gi;
B. factorul secretat de celulele atriale stimulează guanilat ciclaza din celulele ţintă;
C. legarea acetilcolinei la receptorii nicotinici determină efecte mediate de IP3;
D. vasopresina activează proteinkinaza A;
E. AMPc determină conversia unor proteine hepatice în formele defosforilate.
(pag. 581, 631 - 2)
F2533205. Insulina:
A. stimulează lipaza hormonsensibilă;
B. influenţează transcrierea genelor;
C. are acţiune anticetogenică;
D. induce sinteza glicogen fosforilazei;
E. induce sinteza de glucokinază.
(pag. 601, 602, 603 – 2)
F2633206. Prezintă circuit enterohepatic:
A. Cloropiramina
B. Terfenadina
C. Astemizolul
D. Loratadina
E. Clorfenoxamina
(pag. 112)
F2633207. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt:
A. Tulburări digestive
B. Deprimarea SNC (somnolenţă, sedare, confuzie)
C. Hiposalivaţie
D. Stază la nivel biliar
E. Scăderea imunităţii datorită împiedicării reacţiei antigen-anticorp
(pag. 113)
A. Sunt utile ca medicaţie simptomatică în alergii
B. Se opun reacţiei antigen-anticorp
C. Modifică mai ales tulburările de permeabilitate capilară
D. Se utilizează în edem angioneurotic, afecţiuni pruriginoase
E. Se utilizează în criza de astmă
(pag. 113-114)
F2633209. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:
A. Alcoolului
B. Progesteronului
C. Reserpinei
D. Opioidelor
E. Androgenilor
(pag. 114)
F2633210. Sunt antihistaminice H1-blocante:
A. Prometazina
B. Clorpromazina
C. Proclorperazina
D. Alimemazina
E. Clemastina
(pag. 114-115)
A. Are efect sedativ foarte intens
B. Are efect antiemetic, anticolinergic
C. Are efect alfa-adrenolitic
D. Este contraindicată în stări depresive
E. La nivel central, are efect excitant
(pag. 114-115)
F2633212. Prometazina are următoarele efecte secundare:
A. Astenie
B. Somnolenţă
C. Ameţeli
D. Hipersalivaţie
E. Bronhoconstricţie
(pag. 115)
F2633213. Clorfenoxamina:
A. Este un antihistaminic
B. Are efecte anticolinergice centrale
C. Este contraindicată în adenomul de prostată
D. Are efecte colinergice centrale
E. Este contraindicată în glaucom
(pag. 116)
A. Este cel mai potent antihistaminic
B. Are timp de înjumătăţire scurt
C. Are efecte sedative slabe
D. Efectul unei doze durează 8-12 ore
E. Produce excitaţie centrală marcată
(pag. 116)
F2633215. Astemizolul:
A. Nu are efect sedativ
B. Se administrează în posologie unică
C. Nu are efect anticolinergic
D. Are timp de înjumătăţire scurt
E. Are efecte dopaminergice
(pag. 119)
F2633216. Secreţia hormonului de creştere (GH) este stimulată de:
A. Somatostatină (GH-RIH);
B. GH-RH hipotalamic;
C. Stress;
D. Hiperglicemie;
E. Estrogeni.
(pag. 629)
F2633217. Care din afirmaţii sunt incorecte:
A. Renina şi enzima de conversie transformă angiotensinogenul în angiotensina II;
B. Hipokalemia stimulează secreţia de aldosteron;
C. Corticosteroizii stimulează gluconeogeneza hepatică;
D. Asupra metabolismului proteic corticosteroizii au efect anabolic;
E. Androgenii sunt steroizi cu 21 atomi de carbon.
(pag. 616-618)
F2633218. Selectaţi afirmaţiile care sunt corecte:
A. Vasopresina este nonapeptid ciclic antidiuretic;
Receptorii hormonali membranari suferă fenomenul de up şi down regulation, in funcţie de concentratia
plasmatică a hormonului;
B.
C. Fosfodiesteraza amplifică acţiunea cAMP;
D. Hormonii adenohipofizari sunt trophormoni;
E. Corticotropina se formează în hipotalamus.
(pag. 630,566,624)
F2633219. Care din hormonii enumeraţi prezintă efect hiperglicemiant:
A. Glucagonul;
B. Insulina;
C. Hormonii androgeni;
D. Hormonul somatotrop;
E. Hormonii glucocorticoizi.
(pag. 604,628,616)
F2633220. Afirmaţiile incorecte cu privire la hormonul tireotrop (TSH) sunt:
A. Are ca precursor pro-opiomelanocortina;
B. Controlează toate etapele de biosinteză ale hormonilor tiroidieni (T3 şi T4);
C. Acţionează prin sistemul adenilatciclază-cAMP;
D. Are o structură lipoproteică;
E. Creşterea concentraţiei de T3 şi T4 determină in hipotalamus sinteza unui factor inhibitor.
(pag. 626,629)
F2633221. Care afirmaţii sunt corecte:
A. Somatostatina este un hormon endocrin si paracrin;
B. Somatotropina se formează din proopiomelanocortină;
C. ACţ-ul stimulează sinteza de glucocorticoizi în corticosuprarenală;
D. Dopamina inhibă sinteza şi eliberarea prolactinei;
E. Serotonina este 5-hidroxitriptofanul.
(pag. 563,627,629)
F2633222. Care din hormonii enumeraţi au receptori membranari:
A. Cortizolul;
B. Adrenalina;
C. Glucagonul;
D. Angiotensina II;
E. Progesteronul.
(pag. 574)
F2633223. Indicaţi care din hormonii enumeraţi reacţionează cu proteina Gi cu scăderea cAMP-
ului:
A. Glucagonul;
B. Corticotropina;
C. Adrenalina (prin receptorii alfa2) ;
D. Somatostatina;
E. Angiotensina II.
(pag. 574)
F2633224. Care din afirmaţiile referitoare la insulină sunt corecte:
A. Activează adenilatciclaza;
B. Activează fosfodiesteraza;
C. Are structură polipeptidică monocatenară;
D. Este secretată ca răspuns la hiperglicemie;
E. Are receptori ce conţin domenii cu activitate proteinkinazică.
(pag. 598-603)
F2633225. Indicaţi afirmatiile corecte referitoare la paraţormon:
A. Are acţiune hipocalcemiantă;
B. Scade excreţia renală a calciului şi stimulează absorbţia intestinală;
C. Inhibă resorbţia osoasă;
D. Acţionează prin creşterea cAMP;
E. Acţionează asupra cromatinei nucleare în celulele ţinta activând transcrierea unor gene.
(pag. 574,593)
A. ACţ-ul stimulează secreţia glucocorticoizilor;
B. Aldosteronul este secretat de zona fasciculată a corticosuprarenalei;
C. Medulosuprarenala produce catecolamine;
D. TSH-ul controlează sinteza şi secreţia hormonilor tiroidieni;
E. Calcitonina are receptori intracelulari influentând transcripţia unor gene.
(pag. 612,574)
F2633227. Care din hormonii enumeraţi nu au receptori pe suprafaţa membranelor celulare:
A. Corticosteroizii;
B. Adrenalina;
C. Estradiolul;
D. Paraţormonul;
E. Calcitriolul.
(pag. 571)
F2633228. Indicaţi care afirmaţii sunt corecte cu privire la cAMP:
A. Activează proteinkinaza C;
B. Produce disocierea subunităţilor reglatoare ale proteinkinazei A;
C. Activează proteinkinaza A prin fosforilare;
D. Reprezintă mesagerul secund;
E. Se leagă de proteina G.
(pag. 573,578)
F2633229. Care hormoni intervin în metabolismul fosfo-calcic:
A. Glucagonul;
B. Paraţormonul;
C. Calcitriolul;
D. Calcitonina;
E. Insulina.
(pag. 592)
F2633230. Indicaţi afirmaţiile incorecte:
A. Complexul alfa-s-GTP din structura proteinkinazei A activează adenilatciclaza;
B. Proteina Gp se cuplează cu fosfolipaza C;
C. Receptorii insulinei sunt tetrameri de tipul alfa2 beta2;
D. Situsurile de legare a insulinei se găsesc pe subunitătile alfa;
E. Fosfodiesteraza creşte concentraţia de cAMP.
(pag. 579,578)
F2633231. Mecanismul de acţiune al hormonilor polipeptidici se caracterizează prin următoarele:
A. Hormonul pătrunde liber prin membrana celulelor ţintă;
B. Hormonul se fixează pe un receptor specific de pe membrana celulelor ţintă;
C. Hormonul interacţionează cu un receptor citoplasmatic şi apoi unul nuclear;
D. Hormonul legat de receptorul membranar şi proteinele Gs activează adenilat cilaza;
E. cAMP-ul constituie al 2-lea mesager.
(pag. 572, 578)
F2633232. Selectaţi afirmaţiile incorecte în legătură cu hormonul de creştere (GH):
A. Stimulează biosinteza proteinelor;
B. Stimulează lipoliza;
C. Creşte metabolizarea glucozei în ţesuturi;
D. Inhibă gluconeogeneza hepatică;
E. Este un polipeptid format din 191 resturi aminoacidice
(pag. 628)
F2633233. Reglarea sintezei şi eliberării hormonului de creştere (GH) se realizează astfel:
A. Somatostatina (GH-RIH) hipotalamică are efect inhibitor;
B. GH-RH hipotalamic cu efect inhibitor;
C. Somatomedina C are efect inhibitor;
D. GH circulant inhibă propria secreţie;
E. Hiperglicemia stimulează secreţia de GH.
(pag. 628, 629)
F2633234. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură cu prolactina:
A. Este o proteină formată din 199 resturi aminoacidice;
B. Se formează în celulele lactotrope din hipotalamus;
C. Controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei;
D. Dopamina activează sinteza şi secreţia;
E. Se formează din pro-opiomelanocortină.
(pag. 628-629)
F2633235. Acţiunea insulinei asupra metabolismului glucidic se manifestă prin:
A. Creşterea permeabilităţii membranei celulare pentru glucoză;
B. Inhibarea gluconeogenezei hepatice;
C. Stimularea glicogenolizei;
D. Inducerea sintezei fosfoenolpiruvat carboxilazei hepatice;
E. Inducerea sintezei glucokinazei.
(pag. 601)
F2633236. Acţiunea insulinei asupra metabolismului lipidic şi proteic se manifestă prin:
A. Inhibarea lipolizei şi stimularea lipogenezei;
B. Stimularea lipolizei şi inhibarea lipogenezei;
C. Stimularea biosintezei proteinelor;
D. Inhibarea lipazei hormon sensibilă;
E. Intensificarea cetogenezei.
(pag. 602-603)
F2633237. Selectaţi afirmaţiile corecte privind insulina:
A. Are structură polipeptidică monocatenară;
B. Conţine în structură 3 punţi disulfurice;
C. Este sintetizată sub forma unui precursor (pre-pro-insulină);
D. Insulina conţine 31 resturi de aminoacizi;
E. Transformarea proinsulinei în insulină are loc în aparatul Golgi.
(pag. 598-599)
F2633238. Secreţia de insulină este influenţată astfel:
A. Hiperglicemia stimulează secreţia;
B. Somatostatina, produsă de celule D din pancreas, inhibă secreţia;
C. Polipeptidul gastric inhibitor (GIP) inhibă secreţia;
D. Aminoacizii (Arg, Lys, Leu) stimulează secreţia;
E. Adrenalina stimulează secreţia.
(pag. 600)
F2633239. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la insulină:
A. Receptorii insulinici posedă domenii cu activitate proteinkinazică;
B. Inhibă cAMP-fosfodiesteraza;
C. Determină creşterea concentraţiei cAMP-ului;
D. Este secretată ca răspuns la hipoglicemie;
E. Inhibă glicogen fosforilaza.
(pag. 600-601)
F2633240. Care afirmaţii sunt corecte privind glucagonul:
A. Este sintetizat de celule ß din insulele Langerhans ale pancreasului;
B. Are efect hiperglicemiant;
C. Are o structură polipeptidică cu 2 punţi disulfurice;
D. Este sintetizat sub formă de precursor;
E. Hiperglicemia stimulează secreţia de glucagon.
(pag. 603-604)
F2633241. Acţiunea metabolică a glucagonului se realizează prin:
A. Activarea sistemului adenilat ciclază-cAMP;
B. Stimularea gluconeogenezei hepatice;
C. Activarea glicolizei;
D. Activarea ß-oxidării acizilor graşi, în hepatocite;
E. Activarea transformării glucozei în acizi graşi.
(pag. 604)
F2633242. Mecanismul biochimic de acţiune al paraţormonului se manifestă prin următoarele:
A. La nivel intestinal favorizează absorbţia calciului;
B. Inhibă 1alfa-hidroxilaza renală
C. Favorizează resorbţia osoasă cu eliberarea ionilor de calciu şi fosfat;
D. La nivel renal creşte reabsorbţia calciului şi favorizează eliminarea fosfaţilor;
E. Inhibă resorbţia osoasă.
(pag. 593-594)
F2633243. Selectaţi care dintre afirmaţii nu sunt corecte:
A. Hormonul paratiroidian (Pţ) are acţiune hipocalcemiantă;
B. Eliberarea Pţ-ului este stimulată de hipocalcemie;
C. Calcitonina inhibă resorbţia osoasă;
D. Calcitriolul acţionează prin intermediul receptorilor membranari şi a sistemului adenilat ciclază-cAMP;
E. Calcitriolul reprezintă 24,25-dihidroxicalciferol.
(pag. 593, 595-597)
F2633244. Enzima care transformă noradrenalina în adrenalină:
A. Se numeşte feniletanolamino-N-metil transferază;
B. Are ca şi coenzimă N10-metil-tetrahidrofolic;
C. Este indusă de cortizol;
D. Este localizată în celulele cromafine din medulosuprarenală;
E. Are o localizare ubicuitară.
(pag. 609)
F2633245. Mecanismul biochimic de acţiune al adrenalinei se manifestă astfel:
A. Activează glicogen fosforilaza;
B. Activează glicogen sintetaza;
C. Stimulează lipoliza;
D. Prin intermediul ß-receptorilor adrenergici, activează adenilat ciclaza;
E. Acţionează prin intermediul cGMP
(pag. 610)
F2633246. Selectaţi afirmaţiile incorecte referitor la adrenalină:
A. Biosinteza are loc din tiramină;
B. Timpul de înjumătăţire este scurt (t1/2 = 10-30 secunde);
C. Produşii de catabolizare se elimină în cantităţi foarte mici în feocromocitom;
D. Acţionează prin intermediul receptorilor membranari cu activitate proteinkinazică;
E. Receptorii alfa-2 se cuplează cu proteina Gi cu inhibarea sistemului adenilat ciclază-cAMP.
(pag. 609-610)
F2633247. Hormonii glucocorticoizi se caracterizează prin:
A. Sunt sintetizaţi în zona glomerulară a corticosuprarenalei;
B. Sunt C21 steroizi;
C. Cortizolul are la C17 o grupare -OH;
D. Biosinteza porneşte din colesterol;
E. t1/2 este de 10-30"
(pag. 612-614)
F2633248. Care din hormonii enumeraţi are un -OH la atomul de carbon din poziţia 11
A. Cortizol;
B. Corticosteron;
C. Progesteron;
D. Aldosteron;
E. Pregnenolon.
(pag. 614)
F2633249. Acţiunile metabolice ale glucocorticoizilor se manifestă astfel:
A. Acţionează prin intermediul receptorilor intracelulari;
B. Stimulează gluconogeneza hepatică;
C. Reprimă enzimele cheie ale gluconeogenezei;
D. Inhibă lipoliza în ţesutul adipos periferic;
E. Inhibă fosfolipaza A2, scăzând producţia de prostaglandine şi leucotriene.
(pag. 616)
F2633250. Progesterona se caracterizează prin:
A. Se sintetizează din colesterol;
B. Este un intermediar comun în biosinteza hormonilor steroidici;
C. Este un derivat al androsteronului;
D. La gravide este sintetizată în cantităţi mari în placentă;
E. Forma circulantă este nelegată de proteine transportoare.
(pag. 622-623)
F2633251. În legătură cu receptorii insulinici care afirmaţii nu sunt corecte:
A. Porţiunea citoplasmatică a subunităţii alfa manifestă activitate tirozinkinazică;
B. Lanţurile alfa ale receptorului au localizare intracelulară;
C. Receptorul insulinei este fosforilat la câte 2 resturi de Tyr din fiecare lanţ ß;
D. Situsul de legare a insulinei este localizat la capetele N-terminale ale lanţurilor alfa;
E. Lanţurile alfa şi beta sunt legate prin punţi disulfurice.
(pag. 569)
F2633252. Aldosteronul se caracterizează prin:
A. Este un derivat al pregnanului;
B. Este un derivat al androstanului;
C. Se formează din corticosteronă printr-o hidroxilare şi dehidrogenare la metilul din C18;
D. Acţiunea principală se manifestă asupra metabolismului glucidic;
E. Este produs în zona fasciculată a cortexului suprarenal.
(pag. 612-615)
F2633253. Selectaţi afirmaţiile corecte privind aldosteronul:
A. La nivel renal, determină retenţia ionilor Na+ şi eliminarea ionilor de K+;
B. Retenţia de Na+ antrenează eliminarea apei;
C. Hiperkalemia şi angiotensina II stimulează eliberarea de aldosteron din cortiosuprarenală;
D. Hipokalemia inhibă secreţia de aldosteron din cortexul suprarenal;
E. Angiotensina II se formează direct din angiotensinogen sub acţiunea enzimei de conversie.
(pag. 616-617)
F2633254. În legătură cu hormoni steroidici care afirmaţii sunt incorecte:
A. Creşterea concentraţiei de K+ în plasmă stimulează secreţia de aldosteron;
B. Deshidratarea organismului inhibă eliberarea de renină;
C. Enzima de conversie este o transferază;
D. 17-alfa-hidroxi progesteronul este un intermediar în biosinteza testosteronului;
E. FSH stimulează secreţia de testosteron în celulele interstiţiale.
(pag. 617, 618, 621.)
F2633255. În legătură cu biosinteza hormonilor tiroidieni alegeţi afirmaţiile incorecte:
A. Ionul de iodura din plasmă este captat de tiroidă printr-un transport activ;
B. Ionul de iodura din tiroidă, iodurează resturile de Tyr din structura tireoglobulinei;
C. Biosinteza hormonilor tiroidieni este controlată de TSH;
D. Tiroida sintetizează în principal T3 şi puţin T4;
E. La nivel celular acţionează numai T3.
(pag. 587-589)
F2633256. Oxitocina:
A. Se mai numeşte şi hormon antidiuretic;
B. Este un nonapeptid având în structură o punte disulfidică;
C. Contractă musculatura netedă din uter;
D. Este sintetizată de neurohipofiză;
E. Stimulează secreţia de lapte.
(pag. 630)
F2633257. Hormonii tiroidieni se caracterizează prin:
A. Cresc metabolismul bazal;
B. Acţionează prin intermediul receptorilor intracelulari influenţând transcrierea unor gene specifice.
C. Nu influenţează biosinteza enzimelor mitocondriale;
D. Controlează metabolismul oxidativ, procesele de ardere, au acţiune calorigenă;
E. Produc creşterea cAMP-ului.
(pag. 591-592)
F2633258. În legătură cu vasopresina selectaţi afirmaţiile incorecte:
A. Vasopresina este un nonapeptid antidiuretic;
B. Creşterea osmolarităţii plasmei stimulează secreţia de vasopresină;
C. Hemoconcentrarea suprimă secreţia de vasopresină;
D. Este sintetizată în adenohipofiză;
E. t1/2 este scurt (2-4 minute).
(pag. 630-631)
F2633259. Pro-opiomelanocortina este precursorul:
A. Hormonului melanocito-stimulator (MSH);
B. Somatostatinei;
C. ACţ-ului;
D. Lipotropinei;
E. Hormonului de creştere.
(pag. 626)
TEMA 7: INTERACŢIUNI MEDICAMENTOASE
Este contraindicată asocierea aminoglicozidelor cu tetraciclinele întrucât:

A. apare un antagonism de efect
B. apare creşterea efectului bactericid
266. C. apare scăderea efectului bactericid A,C
D. apare scăderea efectului antihelmintic
E. efectul antibacterian nu este influenţat
La asocierea medicamentelor in vitro (în seringă sau în sacii de perfuzie) pot să intervină reacţii
chimice, urmate de:
A. inactivarea medicamentelor
B. apariţia de compuşi toxici
267. C. pierderea eficacităţii medicamentelor A,B,C
D. distrugerea seringii sau a sacului de perfuzie
E. nu au loc niciodată reacţii chimice în acest caz
Cercetarea interacţiunilor medicamentoase are în vedere următoarele aspecte:

A. interacţiuni in vivo medicament – medicament, prescrise pe aceeaşi reţetă sau pe prescripţii paralele la
acelaşi pacient
B. interacţiuni in vivo medicament prescris – automedicaţie (OTC)
268. C. interacţiuni medicament – medicament in vivo (în seringi, flacoane sau saci de perfuzie), manifestate ca A,B,D,E
incompatibilităţi
D. interacţiuni medicament – ambalaj (seringă, flacon sau sac de perfuzie)
E. interacţiuni medicament – alimente, alcool, tabac, radiaţii solare, intervenţie chirurgicală
Exemple de asocieri cu interacţiuni medicament – medicament, contraindicate sunt:

A. antidiabetic oral + diuretic tiazinic
B. antidiabetic oral + antiasmatic adrenomimetic beta-2 selectiv, sistemic
269. C. inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei + antiinflamator AINS A,B,D,E
D. antidepresiv inhibitor selectiv al recaptării serotoninei + tramadol
E. prometazină + atropină
Asocierea antiepileptic + contraceptiv oral, in vivo:

A. este un sinergism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de contraceptiv
B. este un antagonism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de antiepileptic
C. presupune metabolizare ridicată cu scăderea eficacităţii contraceptivului
270. D. este un antagonism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de antiepileptic B,C
(excepţie fenobarbital)
E. este un antagonism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de antiepileptic
(excepţie carbamazepina)
Care din următoarele exemple de asocieri cu interacţiuni medicament – medicament sunt

contraindicate întrucât conduc la antagonism de efect?
A. amitriptilina cu butilscopolamina
B. atorvastatina cu eritromicina
271. C. penicilina G cu tetraciclina C,D
D. antidiabetic oral cu hidroclorotiazidă
E. citalopram cu tramadol
Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte?

A. la asocierea in vitro (în seringă sau în saci de perfuzie) pot să intervină reacţii chimice, urmate de
inactivarea medicamentelor şi pierderea eficacităţii sau chiar apariţia de compuşi toxici
B.la asocierea medicamentelor in vivo (în organism), pot să apară interacţiuni, multe cu răsunet clinic fiind
soldate cu sinergism de potenţare urmat de efecte de supradozare sau cu antagonism manifestat prin
diminuarea eficacităţii
272. C. cercetarea interacţiunilor medicamentoase are în vedere interacţiuni medicament – ambalaj (seringă, flacon D,E
sau sac de perfuzie)
D. numeroase asocieri medicamentoase pot determina interacţiuni soldate cu creşterea controlabilă a acţiunii
farmacodinamice sau diminuarea efectelor adverse (asocieri evitate)
E. numeroase asocieri medicamentoase pot determina interacţiuni soldate cu diminuarea acţiunii
farmacodinamice sau exacerbarea efectelor adverse şi riscului de toxicitate (asocieri urmărite în terapeutică)
Este contraindicată asocierea antidiabeticelor orale cu:
A. hidroclorotiazida întrucât există risc de comă diabetică
B.diuretice tiazidice întrucât acestea cresc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor
273. C. antiasmatic adrenomimetic beta-2 selectiv întrucât există risc de comă diabetică A,C,D
D. acid acetilsalicilic (în doze mari, antiinflamatoare) întrucât există risc de comă hipoglicemică
E. salbutamol întrucât acesta creşte efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor
Următoarele asocieri cu interacţiuni medicament – medicament sunt acceptate cu precauţii:

A. glicozizi cardiotonici cu colestiramină (hipocolesterolemiant) întrucât produc antagonism fizico-chimic cu
reducerea dozei absorbite şi scăderea eficacităţii cardiotonice
B. glicozizi cardiotonici cu colestiramină (hipocolesterolemiant) întrucât produc antagonism fizico-chimic cu
creşterea dozei absorbite şi scăderea eficacităţii cardiotonice
C. glicozizi cardiotonici cu colestiramină (hipocolesterolemiant) întrucât produc antagonism fizico-chimic cu
274. reducerea dozei absorbite şi creşterea eficacităţii cardiotonice A,E
D. antidiabetic oral cu beta-arenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) întrucât există risc de
comă hiperglicemică
E. antidiabetic oral cu beta-arenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) întrucât există risc de
comă hipoglicemică
Asocierile urmate de interacţiuni medicamentoase pot avea loc:

A. numai în organism
B. in vivo (în seringă şi flacoane de perfuzie)
275. C. in vitro (în seringă şi flacoane de perfuzie) C,D
D. in vivo (în organism)
E. in vitro (în organism)
Incompatibilităţile in vitro nu se referă la următoarele categorii:

A. medicament – medicament în seringă
B. medicament – medicament în sac de perfuzie
276. C. medicament – ambalaj în sac de perfuzie D,E
D. medicament – ambalaj în cutia de carton
E. medicament – alcool
Incompatibilităţile sunt:
A. interacţiuni in vitro ce pot fi soldate cu diminuarea acţiunii farmacodinamice
B. interacţiuni in vitro ce pot fi soldate cu apariţia de compuşi toxici
277. C. stări fiziologice particulare (sarcină, alăptare) A,B
D. activităţi speciale (practicarea sportului)
E.diferenţele de structură chimică între diferite substanţe medicamentoase
Care din următoarele medicamente în soluţie injectabilă i.v. nu se amestecă cu nici un alt medicament?
A. ampicilina
B. diazepam
278. C. gentamicina A,B,C,D
D. insulina
E. glucoză
Heparina (cu caracter puternic acid, datorită grupărilor sulfat) nu se asociază cu:
A. serul fiziologic
B. kanamicina
279. C.insulina B,C,D,E
D. clorpromazina
E. gentamicina
Medicamentele foarte oxidabile pot fi alterate în contact cu aerul. Dintre acestea amintim:
A. vitamina A
B. vitamina B1
280. C. vitamina B6 A,D,E
D. vitamina C
E. vitamina E
Alegeţi afirmaţiile corecte:
A. ionii de calciu pot forma chelaţi inactivi cu unele medicamente
B. ionii de magneziu pot forma chelaţi inactivi cu unele medicamente
281. C. ionii din grupa a II-a A nu formează niciodată chelaţi A,B,E
D. complexul tetraciclină – calciu este foarte uşor solubil
E. complexul tetraciclină – calciu este insolubil şi precipită
Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte?

A. aminele glicozidice nu se asociază cu substanţele ce au funcţie de acid carboxilic deoarece formează amide
inactive
B. aminele glicozidice se asociază întotdeauna cu substanţele ce au funcţie de acid carboxilic deoarece
282. formează amide inactive B,C,D
C. aminele glicozidice nu se asociază cu substanţele ce au funcţie fenolică deoarece formează amide inactive
D. aminoglicozide sunt: penicilinele şi cefalosporinele
E. aminoglicozide sunt: kanamicina şi gentamicina
Alegeţi medicamentele în soluţie injectabilă care nu se amestecă cu nici un alt medicament:

A. metotrexat
B. manitol
283. C. glucoza A,B,D,E
D. nitroprusiat de sodiu
E. fenitoina
Substanţele medicamentoase pot interacţiona cu elementele cedate de materialul ambalajului sau pot fi
adsorbite de către acesta. Interacţiunea este direct proporţională cu următorii parametri:
A. suprafaţa şi timpul de contact
B.temperatura
284. C. volumul soluţiei A,B,C,D
D. debitul de perfuzie
E. înălţimea
Interacţiunile in vivo se referă la următoarele categorii:

A. medicament – alimente
B. medicament – tabac
285. C. medicament – alcool A,B,C,D
D.medicament – radiaţii solare
E. medicament – aer
Care din următoarele substanţe măresc absorbţia intestinală?

A. parasimpatoliticele
B. parasimpatomimeticele
286. C. analgezicele morfinomimetice B,D,E
D. anticolinesterazicele
E. cafeina
Care din următoarele substanţe întârzie absorbţia intestinală?

A. parasimpatoliticele
B. parasimpatomimeticele
287. C. analgezicele morfinomimetice A,C
D. anticolinesterazicele
E. cafeina
Interacţiunile medicamentoase la nivelul tubului digestiv pot fi:
A. interactive
B. directe
288. C. indirecte B,C,D,E
D. manifestate prin creşterea absorbţiei intestinale
E. manifestate prin întârzierea absorbţiei intestinale
Care dintre următoarele asocieri medicament prescris – medicament OTC sunt contraindicate şi
trebuiesc evitate?
A. biseptol, prescris pe reţetă şi propifenazonă ca automedicaţie analgezică antispastică
B. biseptol, prescris pe reţetă şi drotaverină ca automedicaţie analgezică antispastică
289. C. anticoagulant oral, prescris pe reţetă şi acid acetilsalicilic ca automedicaţie analgezică, antipiretică A,C
D. anticoagulant oral, prescris pe reţetă şi paracetamol ca automedicaţie analgezică, antipiretică
E. medicamentele OTC se pot asocia cu orice medicament prescris pe reţetă
Care dintre următoarele asocieri nu sunt contraindicate?

A. sulfafurazol - metamizol
B. sulfafurazol - propifenazonă
290. C. sulfafurazol - drotaverină C,E
D. cotrimoxazol - metamizol
E. cotrimoxazol – drotaverină

A. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie, fără avizul şi
consilierea date de farmacist poate să genereze interacţiuni medicamentoase
B. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie, fără avizul
dat de farmacist sau consilierea unui alt pacient care a mai urmat acest tratament, poate să genereze
interacţiuni medicamentoase
291. C. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie poate fi A,C,D
însoţită de interacţiuni ce nu pot fi evitate şi care, în consecinţă, sunt contraindicate
D. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie poate fi
însoţită de interacţiuni ce pot fi evitate prin precauţii
E. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaţie nu poate fi
însoţită niciodată de interacţiuni
Alimentele influenţează absorbţia medicamentelor, astfel:

A. influenţează negativ absorbţia medicamentelor, pentru că reprezintă o barieră fizică spre suprafaţa de
292. absorbţie A,B,C,E
B. întârzie absorbţia intestinală, prin întârzierea golirii stomacului în funcţie de cantitatea alimentelor,
vâscozitatea, compoziţia şi temperatura lor
C. cresc absorbţia pentru medicamentele puţin solubile
D. alimentele nu influenţează absorbţia medicamentelor
E. scad absorbţia pentru medicamentele degradate în stomac
Care dintre următoarele substanţe se indică a se administra după mese sau asociate cu lapte?
A. penicilina V
B. sărurile de fier antianemice
293. C. sărurile de potasiu şi de calciu B,C,D,E
D. cafeina
E. fenilbutazona
Care din următoarele afirmaţii referitoare la momentul optim de administrare raportat la timpul
meselor, sunt corecte?
A. anorexigenele se administrează cu 30 minute înainte de masă
294. B. anorexigenele se administrează cu 30 minute după de masă A,C,D
C. substituenţii secreţiei gastrice se administrează în timpul mesei
D. antiacidele se administrează la 30-90 minute după masă
E. antiacidele se administrează seara, la culcare
Interacţiunile directe medicament – alimente pot avea următoarele mecanisme:
A. modificarea funcţiilor motorii şi secretorii ale aparatului digestiv, cu influenţarea absorbţiei
B. modificarea activităţii sistemelor enzimatice (inducţie sau inhibiţie enzimatică) cu influenţarea efectului
295. primului pasaj intestinal sau/şi hepatic C,D,E
C. mecanisme fizico-chimice (absorbţie, chelatare) cu eliminarea digestivă a medicamentelor
D. modificări de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenţarea medicamentelor acide şi bazice
E.competiţie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu întârzierea absorbţiei la nivelul
intestinului subţire
Interacţiunile indirecte medicament – alimente pot avea următoarele mecanisme:

A. modificarea funcţiilor motorii şi secretorii ale aparatului digestiv, cu influenţarea absorbţiei
B. modificarea activităţii sistemelor enzimatice (inducţie sau inhibiţie enzimatică) cu influenţarea efectului
primului pasaj intestinal sau/şi hepatic
296. C. mecanisme fizico-chimice (absorbţie, chelatare) cu eliminarea digestivă a medicamentelor A,B
D. modificări de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenţarea medicamentelor acide şi bazice
E.competiţie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu întârzierea absorbţiei la nivelul
intestinului subţire
Mecanismele interacţiunilor medicament – alcool pot fi:

A. farmacocinetice
B. farmacodinamice
297. C. farmacotoxicologice A,B,C
D. farmacointeractive
E. farmacovigilente
Care din următoarele medicamente pot induce reacţie de tip antabuz?
A. glucoza
B. disulfiram
298. C. doxiciclină B,C,D,E
D. furazolidona
E. disulfiram
Reacţia antabuz:
A. reprezintă oprirea biotrabsformării alcoolului la acetaldehidă şi acumularea acesteia, cu efecte toxice
B. reprezintă oprirea biotrabsformării alcoolului la alcan şi acumularea acestuia, cu efecte toxice
C. reprezintă oprirea biotrabsformării alcoolului la acetaldehidă şi acumularea acesteia, cu efecte benefice
299. asupra organismului A,E
D. reprezintă răul de mişcare în timpul călătoriei cu autobuzul
E. reprezintă interacţiune medicament – alcool
Disulfiramul:
A. poate induce reacţie de tip antabuz
B. este medicament indicat în tratamentul alcoolismului cronic
300. C. este medicament contraindicat în tratamentul alcoolismului cronic A,B,E
D. este medicament indicat în tratamentul hipertensiunii arteriale
E. generează interacţiuni medicament – alcool
Alcoolul:
A. poate produce inhibiţie enzimatică a ADH, la consum acut (ocazional) în cantitate mare, cu creşterea
acţiunii unor medicamente asociate şi efecte de supradozare
B. este metabolizat la acetaldehidă sub acţiunea alcooldehidrogenazei (ADH) şi a citocromului P450 izoforma
CYP2E1
301.
C. este metabolizat la acetonă sub acţiunea alcooldehidrogenazei (ADH) şi a citocromului P450 izoforma
A,B,D
CYP2E1
D. este metabolizat la acetat pe calea enzimatică a aldehiddehidrogenazei (ALDH)
E. este metabolizat la propionat pe calea enzimatică a aldehiddehidrogenazei (ALDH)
Unele medicamente pot induce fotosensibilizare, în cazul unei expuneri prelungite la soare. Dintre
acestea amintim:
A. tetraciclinele pot da fotoreacţii de contact
302. B. tetraciclinele pot da fotoreacţii la administrare sistemică A,B,D,E
C. omeprazolul poate da fotoreacţii de contact
D. omeprazolul poate da fotoreacţii la administrare sistemică
E. sulfamidele pot da fotoreacţii de contact şi la administrare sistemică
Penicilinele sunt instabile în:
A. soluţie perfuzabilă de clorură de sodiu
B. soluţie perfuzabilă de bicarbonat de sodiu
303. C. soluţie perfuzabilă de glucoză B,C,D
D. soluţie perfuzabilă de lactat de sodiu
E. orice soluţie perfuzabilă
Care din următoarele medicamente sunt instabile în soluţia perfuzabilă de bicarbonat de sodiu?
A. penicilinele
B. aminoglicozidele
304. C. tetraciclinele A,B,C
D. toate medicamentele sunt stabile în soluţia perfuzabilă de bicarbonat de sodiu
E. toate medicamentele sunt instabile în soluţia perfuzabilă de bicarbonat de sodiu
Alegeţi antibioticele incompatibile, in vitro, cu Amfotericina B:

A. orice antibiotic, cu excepţia antibioticelor bacteriostatice
B. ampicilina
305. C. carbenicilina B,C,D,E
D. gentamicina
E. tetraciclina
Care din următoarele antibiotice sunt incompatibile, in vitro, cu eritromicina?
A. orice cefalosporină, cu excepţia cefalotinei
306. B. orice cefalosporină, cu excepţia cefazolinei C,D,E
C. cefazolina
D. cefalotina
E. colimicina
Ampicilina este medicament incompatibil, in vitro, pentru următoarele substanţe:

A. adrenalină
307. B. novobiocină A,B,D,E
C. clorură de sodiu
D. eritromicină
E.cloramfenicol
Adrenalina este medicament incompatibil, in vitro, pentru următoarele substanţe:
A. ampicilina
B. cloramfenicol
308. C. clorură de potasiu A,B,C,D
D. clorură de calciu
E. clorură de sodiu
Efectele interacţiunilor medicamentoase, in vivo, se pot manifesta prin:

A. sinergism de adiţie
B.sinergism de potenţare
309. C. sinergism sau antagonism (sunt sinonime) A,B,D,E
D. antagonism chimic (prin neutralizare chimică)
E. antagonism fiziologic, de efect
Care din următoarele exemple de antagonism sunt dorite şi urmărite în terapeutică?

A. naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi µ şi k), în intoxicaţia cu morfină
B. vitamina K în supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetaboliţi ai vitaminei K)
310. C. atropina (parasimpatolitic) în intoxicaţiile cu parasimpatomimetice (pilocarpină şi derivaţi organofosforici) A,B,C
D. procaina care are în structura sa acid PAB ce diminuă efectul sulfamidelor antimicrobiene
E. diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale
Care din următoarele exemple de antagonism sunt nedorite şi evitate în terapeutică?
A. naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi µ şi k), în intoxicaţia cu morfină
B. vitamina K în supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetaboliţi ai vitaminei K)
311. C. atropina (parasimpatolitic) în intoxicaţiile cu parasimpatomimetice (pilocarpină şi derivaţi organofosforici) D,E
D. procaina care are în structura sa acid PAB ce diminuă efectul sulfamidelor antimicrobiene
E. diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale
Mecanismele apariţiei interacţiunilor medicamentoase in vivo nu pot fi:

A. farmacocinetice
B. farmacointeractive
312. C. farmacotoxicologice B,D
D. farmacovigilente
E. farmacodinamice
Mecanisme de interacţiune farmacocinetică pot să apară în procesul evoluţiei medicamentelor în

organism, în următoarele etape farmacocinetice:
A. în etapa de absorbţie
B. în etapa de eliminare
313. C. în etapa de transport A,B,C,D
D.în etapa de biotransformare
E. în etapa de stocare
Care din următoarele medicamente cu care interacţionează antianemicele (săruri de fier) determină
scăderea absorbţiei p.o. a acestora?
A. vitamina C
B. cisteina
314. C. acidul citric C,D
D. antiacide (săruri de calciu)
E. vitamina A
Cu care din următoarele medicamente interacţionează metoclopramidul (propulsiv gastrointestinal)

determinând creşterea absorbţiei per os a acestora?
A. levodopa
B. cimetidina
315. C. digoxina A,E
D.penicilina V
E. paracetamol
Care din următoarele medicamente interacţionează cu lidocaina mărindu-i biotransformarea prin

inducţie enzimatică?
A. fenobarbital
B. rifampicină
316. C. cimetidină A,B,D,E
D. fenitoină
E. carbamazepină
Alegeţi afirmaţiile care nu sunt corecte:

A. în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul creşte biotransformarea acesteia scăzând efectul
anticoagulant
B. în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia crescând efectul
317. anticoagulant B,D,E
C. în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul creşte biotransformarea acesteia prin inducţie enzimatică
D. în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia prin inhibiţie enzimatică
E. warfarina nu interacţionează farmacocinetic cu fenobarbitalul
Care din următoarele medicamente duc la creşterea nefrotoxicităţii, dacă se asociază cu gentamicina?
A. amfotericina B
B. cisplatin
318. C. furosemid A,B,C,D
D. cefalosporinele
E. ser fiziologic
Asocierea captoprilului cu spironolactona presupune:
A. potenţarea hiperkalemiei
B. risc de letalitate
319. C. potenţarea hipokalemiei A,B,E
D. evitarea riscului de letalitate
E. această asociere este contraindicată
Asocierea curarizantelor (miorelaxante periferice) cu gentamicina poate duce la:

A. creşterea efectului miorelaxant
B. bloc neuromuscular
320. C. risc de paralizie a muşchilor respiratori A,B,C,D
D. oprirea respiraţiei
E. scăderea efectului miorelaxant
TEMA 8: PARTICULARITĂŢI FARMACOLOGICE ÎN UNELE STĂRI PATOLOGICE
Febra de cauză infecţioasă corespunde următoarelor boli:

A. boala Hodgkin
B. tumori cerebrale
321. C. otită C,D,E
D. sinuzită
E. malarie
În rinofaringita acută, febra se asociază cu următoarele simptome:

A. strănut
B. nas înfundat
322. C. rinoree A,B,C,D
D. dureri faringiene
E. dureri dentare
Care din următoarele simptome sunt asociate în febră, în miocardita acută?

A. dureri toracice
B. dispnee accentuată
323. C. tendinţă de creştere a tensiunii arteriale A,B,D,E
D. mărirea matităţii cardiace
E. fatigabilitate
Cauzele febrei pot fi:

A. infecţioase, de natură medicamentoasă
B. infecţioase, de natură bacteriană
324. C. neinfecţioase, în boli de colagen B,C,D
D. neinfecţioase, în boli endocrine
E. numai de natură infecţioasă
Următoarele boli infecţioase nu necesită internare obligatorie în spital:

A. trichinoza
B. varicela
325. C. antrax A,B
D. botulism
E. bruceloza
Exemple de infecţii respiratorii superioare sunt:

A. bronşita
B. rinita
326. C. faringita B,C,D
D. amigdalita
E. pneumonia
Semnele şi simptomele ce trebuie evaluate în cazul infecţiilor respiratorii acute sunt:

A. gradul febrei: moderată sau ridicată
B. dureri la nivelul articulaţiilor
327. C. starea generală a bolnavului: bună sau alterată A,C,E
D. insomnie
E. starea funcţiei vitale respiratorii: dispnee sau polipnee
Etiologia infecţiilor respiratorii poate fi:
A. virală
B. bacteriană
328. C. parazitară A,B
D. medicamentoasă
E. necunoscută
Insuficienţa renală impune următoarele precauţii şi contraindicaţii farmacoterapeutice:

A. contraindicarea medicamentelor nefrotoxice
B. reducerea posologiei medicamentelor epurate majoritar renal, funcţie de gradul de insuficienţă renală,
exprimat în clearance-ul creatininei
C. creşterea posologiei medicamentelor epurate majoritar renal, funcţie de gradul de insuficienţă renală,
329. exprimat în clearance-ul creatininei A,B,D,E
D. precauţii la administrarea medicamentelor cu risc crescut de majorare a consecinţelor fiziopatologice ale
insuficienţei renale
E. limitarea asocierilor medicamentoase
Care din următoarele medicamente sunt contraindicate în insuficienţa renală?

A. streptimicina
B. kanamicina
330. C. gentamicina A,B,C,E
D. drotaverina
E. colistina
Cefaclorul:
A. se poate administra în insuficienţa renală numai în asociere cu diuretice
B. se poate administra în insuficienţa renală numai în asociere cu aminoglicozide
331. C. se poate administra în insuficienţa renală în orice condiţii D,E
D. este contraindicat în insuficienţa renală în asociere cu diuretice
E. este contraindicat în insuficienţa renală în asociere cu aminoglicozide
Insuficienţa hepatică impune contraindicarea medicamentelor hepatotoxice precum:

A. paracetamol
332. B. antituberculoasele cu excepţia izoniazidei A,C,E
C. rifampicina
D. antibioticele cu excepţia eritromicinei
E. prometazina
Warfarina:
A. este contraindicată în insuficienţa hepatică
B. este medicament cu mecanism şi loc de acţiune la nivel hepatic
333. C. este medicament cu mecanism şi loc de acţiune la nivel renal A,B
D. este medicament cu mecanism şi loc de acţiune la nivel dermic
E. este eficientă în tratarea insuficienţei hepatice
În cazul hipertensiunii arteriale, tratamentul farmacologic:

A. devine necesar când tratamentul nefarmacologic este insuficient
B. este permanent şi nu trebuie abandonat, în cazul hipertensiunii arteriale esenţiale
334. C. trebuie adaptat la gradul, grupul de risc şi stadiul de HTA A,B,C,D
D. trebuie adaptat la evoluţia bolii
E. înlocuieşte cu succes trapamentul nefarmacologic
Care din următoarele medicamente sunt contraindicate în HTA?

A. captopril
B. enalapril
335. C. cafeină C,D,E
D. anorexigenele amfetaminice
E. formele farmaceutice efervescente, care conţin substanţial bicarbonat de sodiu
Pentru cardiopatia ischemică:

A. tratamentul nefarmacologic este opţional
B. tratamentul nefarmacologic este indispensabil
336. C. tratamentul farmacologic devine necesar când tratamentul nefarmacologic este insuficient B,C,D,E
D. sunt contraindicate medicamentele tahicardizante
E. sunt contraindicate antiasmaticele cu teofilină şi miofilină
Cafeina şi teofilina:
A. nu au efecte psihostimulatoare
337. B. nu produc stimulare cardiacă D,E
C. produc hiposecreţie gastrică
D. sunt contraindicate în ulcerul gastro-duodenal
E. sunt contraindicate în cardiopatie ischemică
Care din următoarele medicamente sunt contraindicate în boala Parkinson?

A. haloperidol
B. reserpină
338. C. selegilină A,B
D.amantadină
E. levodopa
Efecte secundare vegetativolitice anticolinergice, apar la administrarea de:

A. tioridazină
B.levomepromazină
339. C. reserpină A,B,C
D. fenotiazine, cu excepţia clorpromazinei
E. fenotiazine, cu excepţia levomepromazinei
Dopaminergicele de tip amantadină şi bromocriptină sunt contraindicate în următoarele afecţiuni:

A. boala Parkinson
B. psihoze
340. C. cardiopatie ischemică B,C,D,E
D. tahiaritmii
E. parkinsonism medicamentos

A. analgezicele morfinomimetice stimulează centrul respirator
B. analgezicele morfinomimetice scad tranzitul intestinal
341. C. analgezicele morfinomimetice sunt contraindicate în astm bronşic B,C,E
D. analgezicele antipiretice sunt indicate în astm bronşic
E. analgezicele antipiretice sunt contraindicate în ulcerul gastro-duodenal
Acidul acetilsalicilic:
A. produce efecte secundare de inhibiţie a COX, cu inhibiţia biosintezei de PGE2 şi TXA2
B. nu se administrează în viroze febrile la adult întrucât produce sindrom Reye
342. C. este indicat în caz de retenţie hidrosalină A,D,E
D. este contraindicat în astm bronşic
E. este contraindicat în ulcer gastro-duodenal
Care din următoarele medicamente nu sunt contraindicate în epilepsie?

A. fenobarbital
B. mianserina
343. C. tramadol A,E
D. săruri de amoniu
E. carbamazepina
Care din următoarele afirmaţii referitoare la expectorantele de tip bronhosecretostimulante

administrate per os sunt adevărate?
A. sunt contraindicate în gastrită şi ulcer gastro-duodenal întrucât produc iritaţia mucoaselor
B. nu sunt contraindicate în gastrită şi ulcer gastro-duodenal întrucât protejează mucoasele
344. C. sunt de exemplu: bromhexin, ambroxol A,D,E
D. sunt de exemplu: benzoat de sodiu, săruri de amoniu
E. cele precum sărurile de amoniu stimulează SNC fiind contraindicate în epilepsie
Antiastmaticele de tip corticosteroizi sistemici pot produce următoarele reacţii adverse:

A. psihoză schizofrenică în hipercorticism
B. retenţie hidro-salină
345. C. hiperpotasemie A,B
D. hiposecreţie gastrică
E. hipoglicemie prin glucoliză
Medicamentele coleretice sunt contraindicate în următoarele afecţiuni:
A. colecistită acută
B. hepatită acută
346. C. ciroză decompensată A,B,C,D
D. icter obstructiv
E. colici biliare
Care din următoarele afirmaţii referitoare la antiulceroase de tip analogi ai somatostatinei sunt false?
A. se poate administra în diabet cu precauţie fiind necesară monitorizarea glicemiei şi ajustarea dozelor de
antidiabetic
347. B. produce hiperglicemie la diabeticii insulino-dependenţi B,C,D
C. nu influenţează nivelul glicemiei
D. sunt total contraindicate în diabet
E. inhibă secreţia de insulină şi glucagon
Stimulantele peristaltismului intestinal:

A. produc hipopotasemie
B. produc hiperpotasemie
348. C. nu influenţează nivelul potasiului în sânge A,D
D. sunt contraindicate în apendicita acută
E. nu sunt contraindicate în obstrucţie intestinală
Codeina:
A. este antipropulsiv opioidergic
B. este contraindicată în diareea de etiologie infecţioasă (risc de stagnare în intestin)
349. C. este contraindicată în diareea cronică (risc de farmacodependenţă) A,B,C
D. difuzează în SNC ca şi loperamidul
E. se poate administra în diareea parazitară
Uleiul de parafină produce:

A. hipervitaminoză A
B. hipervitaminoză D
350. C. hipovitaminoză K C,D,E
D.hipovitaminoză A
E. hipovitaminoză D
Papaverina este contraindicată în cefalee, migrenă (crize), hipertensiune intracraniană deoarece:

A. produce vasodilataţie cerebrală
B. produce vasoconstricţie cerebrală
351. C. produce vasodilataţie coronariană A,C
D. produce vasoconstricţie coronariană
E. produce vasodilataţie cerebrală şi coronariană

A. cimetidina este contraindicată în leucopenie deoarece produce reacţii adverse hematologice
B. loperamidul este contraindicat în diareea cronică (risc de farmacodependenţă) deoarece difuzează în SNC
352. C. drotaverina este contraindicată în cefalee deoarece produce vasodilataţie cerebrală A,C,D,E
D. prometazina este contraindicată în glaucom deoarece are efect anticolinergic central
E. misoprostolul este contraindicat în sarcină deoarece are efect ocitocic
Întrucât au efect stimulant SNC şi efecte simpatomimetice cardiovasculare şi oculare, anorexigenele

centrale de tip amfetaminic-dopaminergic sunt contraindicate în:
A. hipotiroidie
B. hipotensiune arterială
353. C. hipertensiune arterială C,D,E
D. cardiopatie ischemică
E. glaucom
Următoarele antivomitive sunt contraindicate în cancerul de sân (voma indusă de chimioterapia

antitumorală) deoarece produc hiperprolactinemie:
A. proclorperazina
B. tietilperazina
354. C. metoclopramid A,B,C,D
D. domperidon
E. ondansetron
Antihistaminicele H2 (cimetidină, ranitidină, famotidină) pot da reacţii adverse de tip:
A. hematologic
B. hepatic
355. C. endocrin (proandrogenice ireversibile) A,B,D,E
D. endocrin (antiandrogenice reversibile)
E. renal

A. hidroclorotiazida este contraindicată în alcaloză
B. butizida produce hipopotasemie
356. C. indapamidul produce hiperpotasemie A,B
D. furosemidul produce hipoglicemie
E. furosemidul produce hipocolesterolemie
Diureticele tiazide (hidroclorotiazida, butizida) produc următoarele reacţii adverse:

A. hiperpotasemie
B. alcaloză hipocloremică
357. C. hipoglicemie B,E
D. hipouricemie
Care din următoarele diuretice sunt contraindicate în hipopotasemie şi alcaloză?

A. acetazolamida
358. C. indapamidul B,C,D
D. furosemidul
E. spironolactona
Care din următoarele diuretice nu produc hiperpotasemie?

A. diuretice tiazide (hidroclorotiazida, butizida)
B. sulfamide heterociclice (indapamid)
359. C. sulfamide acizi carboxilici (furosemid) A,B,C
D. sulfamide heterociclice tip acetazolamidă
E. antialdosterolice (spironolactona)
Alegeţi afirmaţiile false:

A. cardiotonicele digitalice produc efecte cronotrop şi dromotrop negative
B. cardiotonicele digitalice produc efecte cronotrop şi dromotrop pozitive
C. digitoxina este contraindicată în insuficienţa hepatică
360. D. cardiotonicele digitalice nu sunt contraindicate în afecţiuni precum: bradicardie sinusală, stenoză aortică, B,D
cardiomiopatie hipertrofică sau cardiomiopatie obstructivă
E. digoxina este contraindicată în insuficienţa renală
Antihipertensivele simpatolitice centrale agonişti alfa-2-presinaptici şi/sau agonişti I1 presinaptici

(clonidina, moxonidina, rilmenidina):
A. cresc filtrarea glomerulară consecutiv arteriolodilataţiei arteriolei aferente
B. scad filtrarea glomerulară consecutiv arteriolodilataţiei arteriolei aferente
361. C. se administrează cu precauţie în insuficienţa renală, monitorizându-se ureea şi creatinina sangvină B,C
D. nu influenţează filtrarea glomerulară
E. se pot administra în caz de insuficienţă renală deoarece ureea şi creatinina sangvină nu variază
Care din următoarele asocieri medicament – reacţie adversă, sunt corecte?

A. antianginoasele de tip nitraşi şi nitriţi organici produc vasodilataţie cerebrală, meningiană, intraoculară
B. alfa-adrenoliticele antihipertensive produc vasodilataţie cu tahicardie reflexă
362. C. musculotropele antihipertensive produc vasodilataţie cu tahicardie reflexă A,B,C,D
D. musculotropele antihipertensive produc polinevrite
E. blocantele canalelor de calciu (tip nifedipină) produc vasoconstricţie
Captoprilul se administrează cu precauţie în insuficienţa renală deoarece:

A. produce creşterea angiotensinei II
363. B. produce creşterea filtrării glomerulare C,D
C. produce scăderea angiotensinei II
D. produce scăderea filtrării glomerulare
E. nu influenţează filtrarea glomerulară
Nicergolina este contraindicată în:
A. hipotensiune arterială
B. hemoragii acute cerebrale
364. C. hipertensiune arterială A,B
D. insuficienţă circulatorie cerebrală
E. insuficienţă circulatorie periferică
Enalaprilul prezintă următoarele reacţii adverse:

A. creşterea angiotensinei II cu creşterea filtrării glomerulare
B. scăderea angiotensinei II cu scăderea filtrării glomerulare
365. C. scăderea aldosteronului cu hiperkalemie B,C,D
D. creşterea bradikininei şi PGE2, PGI2
E. scăderea bradikininei şi PGE2, PGI2
Fenilbutazona:
A. produce bronhodilataţie
B. produce retenţie hidrosalină
366. C. prezintă risc crescut de efect proulcerigen B,C,D
D. este contraindicată în insuficienţa renală
E. este contraindicată în hipotensiune arterială
Care din următoarele antiinflamatoare inhibitoare COX neselective prezintă risc moderat de efect
proulcerigen?
A. fenilbutazonă
B. ibuprofen
367. C. diclofenac C,D,E
D. piroxicam
E. ketoprofen
Acidul nicotinic:
A. produce hiperglicemie
B. produce hipoglicemie
368. C. produce hiperuricemie A,C,E
D. produce hipouricemie
E. este contraindicat în diabet şi gută
Fibraţii (bezafibrat, clofibrat, ciprofibrat, gemfibrozil):

A. determină creşterea excreţiei bilare a colesterolului, cu predispoziţie la calcului biliari
B. induc miopatii (miozite, rabdomiolize), favorizate de asocierea cu statine
369. C. sunt contraindicaţi în miopatii (miozite, rabdomiolize) dacă nu se asociază cu statine A,B,E
D. determină scăderea excreţiei bilare a colesterolului
E. sunt contraindicaţi în litiază biliară
Alendronatul şi risedronatul sunt aminobifosfonaţi, antiosteoporotice antiresorbtive, care:

A. nu se administrează în cazul pacienţilor imobilizaţi la pat
B. nu produce iritare şi afectare esofagiană şi gastrică
370. C. se administrează în cazul pacienţilor imobilizaţi la pat A,D
D. produce iritare şi afectare esofagiană şi gastrică
E. nu sunt contraindicaţi în reflux gastroesofagian
Terapia de substituţie estrogenică:

A. scade incidenţa de cancer de sân sau endometru
B. scade coagulabilitatea sângelui şi riscul de accidente tromboembolice (cerebrovasculare, coronariene,
tromboflebite)
C. creşte incidenţa de cancer de sân sau endometru
371. D. creşte coagulabilitatea sângelui şi riscul de accidente tromboembolice (cerebrovasculare, coronariene, C,D,E
tromboflebite)
E. se aplică cu precauţie pacientelor cu accidente tromboembolice recente sau cu risc crescut de accidente
cerebrale şi cardiace, istoric familial de cancer de sân sau uterin

A. carbenicilina nu produce efect antiagregant plachetar, cu risc de hemoragii (la doze mari şi insuficienţă
renală)
B. carbenicilina nu este contraindicată în diateza hemoragică
372. C. carbenicilina nu este contraindicată în AVC hemoragic D,E
D. carbenicilina este contraindicată în diateza hemoragică
E. carbenicilina este contraindicată în AVC hemoragic
Medicamente contraindicate în constipaţia cronică sunt medicamentele ce reduc tonusul şi
peristaltismul gastro-intestinal:
A. antispastice parasimpatolitice blocante neselective ale receptorilor muscarinici M1 şi M3, de tip atropină
(atropină, propantelină etc)
373. B. antiacide cu bismut ( bismut subnitric, subcitrat de bismut coloidal) deoarece blochează H 2S intestinal sub A,B,D,E
formă de sulfură de bismut
C. opiacee ce scad tonusul, cresc peristaltismul intestinal şi măresc secreţia
D. diuretice administrate pe durată lungă
E. antiacidele în general
Care din următoarele medicamente sunt hiperglicemiante şi se administrează cu precauţie în diabet cu
automonitorizarea glicemiei?
A. hidroclorotiazidă
B. salbutamol
374. C. glibenclamidă A,B
D. tolbutamidă
E. metformin

A. Pirazinamida (antituberculos) produce scăderea eliminării acidului uric
B. sulfamidele antibacteriene cu eliminare rapidă (de tip sulfafurazol) nu produc efecte toxice renale
C. metronidazolul produce tulburări neurologice toxice, la doze mari, de aceea este contraindicat în afecţiuni
375. cerebrale organice A,C,E
D. piperazina nu produce neurotoxicitate de aceea se poate administra în caz de epilepsie
E. ofloxacina produce tulburări SNC (psihotice, convulsii) de aceea se administrează cu prudenţă în epulepsie,
la copii până la pubertate
Bibliografie
1. Cristea A. N. Farmacie clinica, volumul 1, Editura Medicala, Bucuresti, 2009
2. Cristea A. N. Farmacie clinica, volumul 2, Editura Medicala, Bucuresti, 2012
3. Stroescu Valentin - Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediţia a VII-a, Edit. Medicală, Bucureşti,
2001
4. Cristea A.N. - Farmacologie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.
5. Cristea A. N. Tratat de farmacologie, Editura medicala, Bucuresti, 2007
6. *** - Agenda medicală. Editura Medicală, Bucureşti, 2007
7. Baza de date rezidentiat Farmacie 2004 “www. Rezidentiat2004.ro”

Farmacologie Grile Anul IV

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Farmacologie Grile Anul IV

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

801 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1228001. Acţionează prin inhibarea anhidrazei carbonice:

F1228002. Alegeţi dintre diuretice pe cele care reţin K+

F1228003. Alegeţi diureticele care elimină potasiu:

F1228004. Alegeţi diureticele de ansă

F1228005. Diureticele tiazidice pot produce:

B. Acţionează la nivelul porţiunii ascendente a ansei lui Henle

F1228007. Notaţi afirmaţiile corecte referitoare la interacţiunile diureticelor cu alte medicamente:

F1228008. Notaţi afirmaţiile corecte:

F1328009. Actiune diuretica prin mecanism renal au:

F1328010. Diureticele de tip tiazide:

F1328011. Este antagonist competitiv al aldosteronului:

F1328012. Mecanism renal de actiune diuretica au medicamentele urmatoare, cu o singura exceptie:

F1328013. Medicamentele diuretice pot produce ca reactii adverse urmatoarele dezechilibre

F1428016. După administrarea orală, efectul diuretic al furosemidului se menţine:

F1528017. Acetazolamida are următoarele indicaţii terapeutice, cu excepţia:

F1528018. Care dintre următoarele diuretice prezintă eficacitate mare?

insipid hipofizar şi nefrogen?

F1528020. Care dintre următorii compuşi este diuretic osmotic?

F1528022. În tratamentul cu diuretice pot să apară următoarele dezechilibre metabolice, cu excepţia:

F1628023. Are efect antidiuretic la bolnavii cu diabet insipid nefrogen:

F1628024. Care dintre afirmaţiile privind diureticele este falsă?

F1628027. Diureticele tiazidice pot produce următoarele dezechilibre electrolitice:

F1628028. Sunt metaboliţi activi ai spironolactonei?

F2128029. In hipercalciuria idiopatica, sunt indicate diureticele:

F2128030. Afirmatia incorecta este:

F2128031. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

F2128032. Pentru clortalidon, afirmatia incorecta, este:

F2128033. Pentru furosemid, afirmatia incorecta este:

F2128034. Alegeti afirmatia incorecta pentru spironolactona:

F2228035. Care dintre urmatoarele diuretice sunt diuretice de ansa ?

F2228036. Care dintre urmatoarele diuretice sunt diuretice antialdosteronice ?

F2228037. Alegeti diureticele care actioneaza prin inhibarea anhidrazei carbonice:

F2328038. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru furosemid?

D. inhiba reabsorbtia clorului si sodiului;

F2328039. Actiune diuretica prin mecanism renal au:

F2328040. Mecanism renal de actiune diuretica au medicamentele urmatoare, cu o singura exceptie:

F2328041. Diureticele de tip tiazide:

F2328043. Medicamentele diuretice pot produce ca reactii adverse urmatoarele dezechilibre

F2328044. Este antagonist competitiv al aldosteronului:

F2528045. Urmatoarele substante sunt diuretice de ansa, cu exceptia:

F2528048. Tratamentul de electie in edemul din ciroza hepatica consta in:

F2528050. Pentru triamteren nu este corecta afirmatia:

F2628051. Sunt căi efectoare rezultate în urma stimulării receptorilor nicotinici:

D. Deschiderea canalelor de clorură

F2628052. Inhibă ireversibil colinesteraza:

F2628054. Sunt bronhodilatatoare-antiastmatice cu mecanism de acţiune parasimpatolitic:

F2628055. Au structură de tip compus cuaternar de amoniu:

F2628056. Care dintre următoarele efecte nu este produs de atropină?

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1228057. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA?

F1228058. Care dintre următoarele diuretice sunt cu structură tiazidică

F1228059. Diureticele saluretice:

F1228060. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in:

F1228061. Efecte diuretice pot avea compusii cu structura:

F1228062. Furosemidul este:

A. Este un diuretic cu durată lungă de acţiune (mai mare de 24 ore)

F1328065. Diureticele de ansa (furosemidul) au:

F1328066. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice:

F1328067. Furosemidul este diureticul de electie in:

F1328069. In litiaza renala oxalica, ca adjuvant, se indica:

F1328070. Manitolul, administrat intravenos, este diureticul de electie in: