DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE

CLASA A VII-A - aprofundare

REGULI FONETICE DE DESPĂRȚIRE A CUVINTELOR ÎN SILABE

1. O consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare (oa-re, ca- să, cu-vânt).
2. Două consoane între două vocale trec: prima la silaba dinainte și a doua la silaba următoare (lap-te, cor-
nuri); dacă în grupul de două consoane a doua este l sau r și prima este b,c,d,f,g,h,p,t,v, despărțirea se face
înaintea întregului grup (so-cru, su-plu).
3. Trei sau mai multe consoane între două vocale trec prima la silaba dinainte și celelalte la silaba
următoare (as-tru, cin-ste); în cazul grupurilor de de consoane lpt, mpt, mpț, ncș, nct, ncț, ndv, rct, rtf, stm,
despărțirea se face după a doua consoană din grup (fun-cții, sculp-tu-ră,linc-șii, punc-ta, sand-viș, arc-tic, jert-
fă, ast-ma-tic, somp-tu-os, re-demp-ți-u-ne).
4. Două vocale alăturate trec, prima în silaba dinainte și a doua la silaba următoare, formând un hiat (a-
ur, li-ce-e, ge-o-gra-fi-e, po-e-zi-e).
REGULI MORFOLOGICE DE DESPĂRȚIRE A CUVINTELOR ÎN SILABE
 În cazul cuvintelor formate cu prefixe, se recomandă ca despărțirea să se facă după prefix (de-scri-e,
port-a-vi-on). Când se confundă într-o singură literă ultimul sunet al prefixului și primul sunet al rădăcinii,
despărțirea se face în favoarea rădăcinii (tran- sil- van,in-e-fi-ci-ent, dez-ar-mat).
 În cazul cuvintelor formate cu sufixe, se recomandă ca despărțirea să se facă înaintea sufixului, când
acesta începe cu o consoană și se adaugă unei rădăcini terminate într-un grup de consoane (îm-băr-bă-tat,opt-
spre-ze-ce, dar drept-unghi/ drep-tunghi ).
 În cazul cuvintelor formate prin compunere, se recomandă ca la despărțirea în silabe să se țină seama
de elementele componente. Când se confundă într-o singură literă ultimul sunet al primului termen și primul
sunet al termenului următor, în compusele cu prefixoid, despărțirea se face în favoarea celui de-al doilea termen
(an- or- ga- nic, mi- o- pi- e, alt-fel).
 Despărțirea în silabe nu se face în locul în care apare cratima și în abrevieri (du-te, a V-a,R.A.T.B.-ist,
10 km, art. 3).

SE INTERZICE DESPĂRŢIREA ÎN SILABE LA CAPĂT DE RÂND:

 A cuvintelor monosilabice.
 A secvenţelor fonice care nu sunt silabe.
 A secvenţelor iniţiale sau finale constitiute dintr-un singur sunet.
 A abrevierilor scrise „legat” (UNESCO) sau despărţite prin blancuri (S N C F R), prin puncte (a.c.)
 ori prin cratimă (lt.maj., N-V).
 A derivatelor scrise cu cratimă de la abrevieri: R.A.T.B.-ist.
 A numelor proprii de persoane: Ionescu, Shakespeare.
 A numeralelor ordinale scrise cu cifre şi litere: a V-a, al VII-lea.
NU SE ADMITE:
o despărţirea după structură care ar conduce la secvenţe ce nu sunt silabe: întrajutorare, nevralgic.
o despărţirea după structură dacă elementele componente sunt neînţelese în limba română: a-bro-ga-re
(ab+rogare, lat.), o-biect, su-biect (şi nu a-bro-ga-re, ob-iect, sub-iect).
NU SE RECOMANDĂ despărţirea la capăt de rând:
 a prenumelor (sau a abrevierilor sub formă de iniţială) de numele de familie:Ion Petrescu, M. Eminescu.
 A notaţiilor care includ abrevieri: 10 km, art.3.
 A grupurilor ortografice scrise cu cratimă: dintr-un, într-însa, ducându-se, du-te, fir-ar.
 A cuvintelor compuse şi derivate, a locuţiunilor: aducere- aminte, ex- ministru,, bun-gust.
 A neologismelor la care articolul sau desinenţele se leagă prin cratimă: flash-ul, hobby-uri.
 La grupurile ortografice scurte nu e recomandată nici despărţirea pe bază de pronunţare, deoarece
măreşte numărul cratimelor: fir-ar, dintr-un (fi-r-ar, din-tr-un).
 La cuvintele scrise cu apostrof, când locul despărţirii ar coincide cu locul apostrofului.
N.B. În toate aceste situaţii este preferabilă trecerea pe rândul următor a cuvântului/ cuvintelor.
 DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE
CLASA A VII-A – aprofundare –exerciţii aplicative

1) Alege seria în care toate cuvintele sunt despărţite corect în silabe:

A) Alt-un-de-va, che-fliu, de-a-su-pra, ex-traş-co-lar, i-gi-e-nă, in-e-chi-ta-bil.
B) Al-tun-de-va, ca-reu, chef-liu, dea-su-pra, des-pre, fol-clor.
C) An-o-nim, car-eu, de-spre, ex-tra-şco-lar, folc-lor, i-gie-ni-za.
D) Nicio serie.

2) Desparte în silabe cuvintele următoare, indicând regulile utilizate: alcool, atribuie, baie,
caisă, continuu, conştiinţă, claie, eolian, epidemiologie, Bolliac, abia, desaliniza, examen,
cablu, află, negri, teatru, abstract, arctic, jertfă, membri, sancţiune, sculptor, vârstnic,
anorganic, antonim, descrie, dreptunghi, hiperurbanism, ignora, inacceptabil, înnegri,
megastar, neschimbat, nouăsprezece, portavion, sinonimie, somnambul, sublinia, transcarpatic.

3) Subliniază varianta corectă: a-lu-at/ a-luat, bă-că-u-an/ bă-că-uan, bio-xid/ bi-o-xid, bu-
te-lie/ bu-te-li-e, ca-si-er/ ca-sier, cu-vi-in-cios/ cu-viin-cios, deo-da-tă/ de-o-da-tă, de-o-se-bi/
deo-se-bi, e-mail/ e-ma-il, o-che-an/ o-chean, mi-op/ miop, o-iş-te/ oi-şte, pi-a-ni-nă/ pia-ni-nă,
po-dium/ po-di-um, ra-ţio-na/ ra-ţi-o-na, ser-vi-e-tă/ ser-vie-tă, sfi-i-ciu-ne/ sfii-ciu-ne, te-o-re-
mă/ teo-re-mă, to-a-le-tă/ toa-le-tă, su-per-fluu/ su-per-flu-u.

4) Sunt corect despărţite în silabe perechile:

a) A-bo-ri-gen/ ab-o-ri-gen, a-e-ro-stat/ a-e-ros-tat, bu-năs-ta-re/ bu-nă-sta-re,
can-ta-u-tor/ cant-a-u-tor, cla-us-tro-fo-bi-e/ claus-tro-fo-bi-e.
b) Ab-rupt/ a-brupt, al-co-o-le-mi-e/ al-co-ol-e-mi-e, a-nal-fa-bet/ an-al-fa-bet,
de-za-cord/ dez-a-cord, in-a-bil/ i-na-bil.
c) A-cro-stih/ a-cros-tih, an-a-e-rob/ a-na-e-rob, ban-cno-tă/ banc-no-tă, chin-
te-sen-ţă/ chint-e-sen-ţă, des-că-zut/ de-scă-zut.
d) Toate.

5) Dă exemplu de câte trei cuvinte:

o Monosilabice:
o Bisilabice:
o Trisilabice:
o Plurisilabice:
6) Dă exemplu de cinci cuvinte formate din două silabe, dar dintr-un număr diferit de
sunete.
7) Precizează ambele varante de silabisire ale următoarelor cuvinte: niciodată, portaltoi,
dezarmat, inexact, subacvatic, transoceanic, postelectoral, dizarmonic, portdrapel,
transsaharian.
8) Precizează care dintre cuvintele din lista de mai jos nu pot fi despărţite la capăt de rând/
despărţirea nu este recomandată: PECO, ş.a.m.d., 12 p.m., Ion Creangă, aer, trunchi, iod, du-te,
privindu-l, op.cit., cân’va.