ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN

BUCURESTI
FACULATTEA DE MARKETING

Plan de Marketing
Lansarea in Olanda
a produsului turistic
“Revelion maramuresean”
Grupa 1771

Visan Madalina

Pantazi Ana Maria

Ghita Irina

Bairac Ana

Bucuresti

2008

Cuprins

I. Misiune......................................................................................................3

II. Auditul de marketing.............................................................................3

1. Auditul de marketing extern…………………………………………………...3

1.1 Analiza PEST………………………………………………….……….…3

 1.2
Concurenta……………………………………………………………….10

1.3 Analiza
pietei……………………………………………………………..12

1.3.1 Turismul si economia in tara noastra…………………………

12

1.3.2 Turismul montan……………………………………………….16

1.3.3 Tintirea pietei…………………………………………….

……..16

2. Auditul de marketing intern………………………………………..

………….22

2.1  Turismul rural………………………………………………..

………….22

2.2  Prezentare Agentiei de turism (4U Travel)……..………..……………

26

2.2.1 Parteneri………………………………………….
…………….27

2.3 Prezentare destinatie “Maramures”………………………….

………..28

III. Analiza S.W.O.T..................................................................................

30

1. Analiza agentiei turistice 4UTravel…………..………………………………

30

2. Analiza produsului “Revelion in

Romania”………………………………….31

3. Analiza S.W.O.T a destinatiei turistice

Maramures………………………...32

IV.
Ipoteze....................................................................................................33

V.
Obiective..................................................................................................33
 VI.
Strategii..................................................................................................34

1. Politica de produs……………………………………………….
……………..34

2. Politica de
personal…………………………………………………………….36

3. Politica de
impachetare………………………………………………………..37

4. Politica de pret……………………………………………………………….…
40

5. Politica de distributie si parteneriate......................................

………………..42

6. Politica de
promovare………………………………………………………….43

VII. Program promotional de

marketing..................................................47

VIII. Bugetul programului de

marketing.................................................49

IX. Sistemul de evaluare si

control............................................................50

Bibliografie……………………………………………….
……………….51

I. Misiune

Agentia de turism 4UTravel isi propune lansarea pe piata Olandei a

produsului turistic “Revelion in Maramures”.

In fiecare sezon 4U Travel a venit cu un produs turistic nou, o destinatie noua,

astfel incat vacantele dumneavoastra sa fie perfecte.
Noi va invitam in locuri care va iubesc pentru ca dorim sa va introducem in
atmosfera Sarbatorilor de Iarna. Daca sunteti indragostiti de munte, de zapada, de
focul care arde in semineul unei cabane, noi va propunem o vacanta in Maramures.
 II. Auditul de marketing

1.1 Auditul de marketing extern

1.1 Analiza PEST

Deoarece misiunea agentiei turistice consta in patrunderea cu produsele ei

turistice pe piata turistica olandeza, factorii de macromediu se vor referi la spatiul
olandez.

Dupa Congresul de la Viena (1815) Olanda formeaza, împreuna cu

Luxemburgul si Belgia, regatul Unit al tarilor de Jos. Capitala tarii si cel mai mare oras
este Amsterdam cu 737.000 de locuitori. Alte orase cu potenaial ridicat ale tarii sunt:
Haga (464.000 de locuitori), Rotterdam (600.000 de locuitori) si Utrecht (265.000 de
locuitori). Olanda este membra fondatoare a Uniunii Europene, a carei presedentie a
detinut-o pentru o perioada de sase luni, începând cu a doua jumatate a anului 2004.

Mediul natural

Olanda se întinde pe o suprafata totala de 41.526 km2; din care 33.883 km sunt
reprezentati de uscat, iar restul de 7.643 km2 formeaza suprafata acoperita de ape.
Lungimea totala a granitelor este de 1.027 km (450 km cu Belgia, respectiv 577 km cu
Germania), tara fiind situata în nord-vestul Europei.

Teritoriul este structurat din punct de vedere administrativ în 12 provincii:

Drenthe, Flevoland, Friesland, Gelderland, Groningen, Limburg, Noord-Brabant,
Noord-Holland, Overijssel, Utrecht, Zeeland, Zuid- Holland, formate la rândul lor din
municipaliti si de asemenea, Olanda detine si doua teritorii dependente, Aruba si
Antilele Olandeze. Clima este temperat oceanica, comuna multor tari din nordul si
vestul Europei.

Principalele resurse naturale sunt: turba, folosite ca si combustibil, carbunele,

calcarul si sarea. În partea de nordest si de vest a tarii pot fi întâlnite depozite mai mici
de petrol brut, iar în ani ’50-’60 s-au descoperit mari rezerve de gaze naturale în
provincia Groningen, transformând Olanda într-una dintre cele mai importante tari
producatoare si exportatoare de gaze naturale. Veniturile totale înregistrate din
drepturile aferente productiei de gaz si petrol s-au ridicat la 2,6 miliarde $ în anul 2003,
însumând 0,5% din PIB.

Mediul demografic

Estimarile pe anul 2004 arata ca populatia totala a Olandei a ajuns sa numere

16.318.199 locuitori, densitatea medie fiind de 393 persoane/km2 (aceasta difera destul
 de mult de la o zone la alta). Durata medie a vietii la nivelul populatiei totale este de
78,68 ani (76,15 ani pentru barbati si 81,34 ani pentru femei – est. 2004), iar vârsta
medie de 38,7 ani (37,9 ani pentru barbate si 39,6 ani pentru femei – est. 2004).

În mediul urban domiciliaza 90% din populatie, iar în mediul rural 10%
(2001). Ceilalai indicatori demografici înregistreaza urmatoarele valori: rata natalitatii:
11,41 nasteri/1.000 locuitori; rata mortalitatii: 8,67 decese/1.000 locuitori.

Sporul natural al populatiei este de 0,57% (est. 2004). Rata neta a migratiei:
2,91/1000 locuitori (est. 2004). Raportul dintre numarul imigrantilor si al emigrantilor a
fost în ianuarie 2004 de 1,133 fata de 1,026 în 2003. Structura populatiei pe grupe de
vârsta si pe categorii de sex (est. 2004) se prezinta astfel: 18,3% din populaaie are vârsta
cuprinsa între 0-14 ani (1.527.316 barbati si 1.457.192 femei), 67,8% între 15-64 ani
(5.598.706 barbati si 5.459.936 femei), iar 13,9% peste 65 de ani (953.370 barbati si
1.321.679 femei).

Statisticile arata ca Olanda va avea o populatie mai batrana in viitor, fapt

datorat cresterii sperantei de viata si a prezentei unei categorii mari de persoane de
varsta mijlocie. Dupa statutul marital, la începutul anul 2004, cea mai mare pondere în
totalul populatiei a fost reprezentata de categoria celor care nu au fost niciodata
casatoriti (45,44%); categoria celor casatoriti fiind de 43,22%. Profilul demografic
traditional din Olanda este in plina transformare, evidendiindu-se trei categorii de
schimbari majore: uniformizarea populatiei, cresterea numarului de gospodarii cu una
sau doua surse de venit, respectiv cresterea numarului de rezidenti de origine straina.

Mediul economic

Se caracterizeaza prin urmatorii factori care definesc performantele si

structura economiei Olandei înregistreaza urmatoarele valori: Produsul intern brut
(P.I.B.) în marime absoluta: 545 miliarde $ (conform estimarilor realizate de Economist
Intellingence Unit London pentru anul 2004) si de 461,4 miliarde $ (conform estimarilor
CIA pe 2004), P.I.B./locuitor: 33.370 $ (est. 2004 - Economist Intellingence Unit
London), respectiv 28.600 $ (est. 2004 - CIA). Structura P.I.B. pe domenii de activitate
se prezinta astfel: agricultura si pescuit: 2,5%, industrie: 24,4%, servicii 73,1% (est.
2004).

Cresterea economica se estimeaza ca va atinge un nivel de 1,25% pentru anul

2004 si de 1,5% pentru anul 2005 (conform Bureau of Economic Policy Analysis CPB).
Olandezii cheltuiesc cea mai mare parte a veniturilor pentru educatie si recreere (32,8%)
precum si pentru locuinta (34,4%). Mai mult de jumatate din populatia activa lucreaza
în sectorul serviciilor, sector în care femeile detin un procent semnificativ de 40,9%.
Populatia ocupata a fost de 7,46 milioane persoane (2004 est.), structurata pe domenii de
activitate dupa cum urmeaza: 39% îsi desfasoara activitatea în domeniul serviciilor
comerciale, 33% în domeniul serviciilor necomerciale, 22% în industrie, 3% în
agricultura, iar restul de 3% în alte domenii. Rata somajului ajunge la 5,3% (est. 2004).
 Dupa ce a atins o valoare maxima de 5% în 2001, rata inflatiei a scazut la 2,1% în 2003
si se asteapta sa scada în continuare, în jurul valorii de 1,25% pentru anul 2004, pentru
ca în 2005 sa atinga un nivel de 0,75%. Situatia estimata a bugetului olandez pentru anul
2004 arata ca se înregistreaza venituri de 237,1 miliarde $ si cheltuieli de 249,5 miliarde
$. Deficitul balantei fiscale reprezinta 2,6% din PIB pentru anul 2004, iar datoria
publica ajunge la o valoare de 54,1% din PIB, conform estimarilor pentru acelasi an.

Moneda nationala a fost guldenul, echivalentul a 100 de centi. De la 1

ianuarie 2002, Olanda a adoptat moneda unica Euro. Aceasta este emisa de Banca
Centrala De Nederlandsche Bank. Rata de schimb (la 16.05.2004) a fost de 2,20371
guldeni olandezi/1€. Rata inflatiei pentru 2004 este estimata la 1,2%. Balanta
comerciala înregistreaza un excedent de 12,09 miliarde $ (est. 2004), valoarea
exporturilor fiind de 253,2 miliarde $ (est. 2004). Consumul guvernamental, incluzând
platile pentru sistemul social a scazut, pâna la echivalentul a 41% din PIB.

Principalii parteneri externi ai Olandei au fost în anul 2003, tarile membre ale
Uniunii Europene 66,6% (Germania 22,3%, Belgia/Luxemburg 11,9%, Marea Britanie
8,8%, Franta 7,9% si Italia), urmate de Statele Unite ale Americii 6,2% si China 6,2%.
Concurenta acerba existenta pe piata olandeza, nu da posibilitatea crearii unor
monopoluri. Deoarece nu exista bariere semnificative pentru comert sii investitii,
Olanda se constituie într-o piata de receptie pentru exporturile americane, precum si un
important partener de investitii.

Olanda este a opta piata de export, ca importanta pentru Statele Unite ale
Americii, precum si al treilea investitor direct în SUA, dupa Marea Britanie si Japonia;
valoarea totala a investitiilor directe fiind de 155 miliarde $ în anul 2002. Cel

mai mare investitor strain în Olanda este reprezentat de Statele Unite, cu o valoare a
investitiilor directe ce totalizau 145 miliarde $ în 2002. Pe piata olandeza se afla peste
1.600 de companii americane, reprezentate prin intermediul unor sucursale sau filiale.
Valoarea totala neta a investitiilor directe în Olanda era de 19,2 miliarde $100 în 2003
(World Development Indicators Database, august 2004); pentru anul 2004 valoarea
bruta a investitiilor a fost estimata la un procent de 20,1% din PIB. Pozitia strategica a
Olandei în privinta activittaii de productie a atras peste 1.850 de companii nord-
americane (o treime dintre acestea apartinând topului Fortune 500), precum si un numa r
impresionant de companii europene si asiatice pentru desfsaurarea de operatiuni
productive si de asamblare.

Mediul tehnologic

Tehnologiile sunt de mare actualitate, iar în ultimii ani, s-a observat o

crestere a gradului de calificare a fortei de munca. Olanda are cea mai densa retea de
televiziune prin cablu din Europa. Pe piata activeaza aproximativ 40 de companii de
cablu, cu aproximativ 6,3 mil. de abonati în 2002. Numarul de conexiuni broadband
(cablu si ADSL) a crescut de la 2,53 milioane în iunie 2004 la 2,85 milioane în
septembrie 2004. Aceasta majorare face ca 40,4% din gospodariile olandeze sa aiba
acces la mediul TV online. Gradul de patrundere al telefoniei fixe sau mobile precum si
a retelei Internet este foarte ridicat, existând 10.806.328 de utilizatori dintre care 7,78 de
milioane utilizeaza Internetul de la domiciliu. În Olanda activeaza 52 de companii
furnizoare de servicii Internet, iar numarul de PC-uri ajunge la 12.510.000 (est. 2005).
În Olanda se înregistreaza cele mai mici tarife pentru convorbirile internationale, acest
lucru datorându-se competitiei acerbe de pe piata telecomunicatiilor. Din ce în ce mai
multe gospodarii cumpara echipament audio-video de ultima generatie, cu toate acestea
numai 5% din totalul gospodariilor olandeze au în dotare un televizor digital.
Majoritatea gospodariilor din Olanda dispun de un PC, iar numarul de MP3-playere,
DVD-playere, CD-writere si televizoare cu ecran lat se afla în crestere.

Infrastructura Olandei o depasestete pe cea a multor tari vest-europene. În

Olanda, sunt circa 116.500 km de drumuri (104.850 km de drum pavat, dintre care
2.235 km de autostrada, respectiv 11.650 km de drum nepavat (1999); numeroasele
poduri, tuneluri si ferryboat-uri existente au rolul de a fluidiza traficul autovehiculelor.
Reteaua rutiera este una dintre cele mai dense din Europa, echivalentul a 4% din
suprafata de uscat a tarii, fata de 0,5%, procent ce reprezinta media la nivel european
pentru anul 2003.

Reteaua cailor ferate de stat masoara aproximativ 2.808 km, din care 70%
sunt electrificati (2.061km). În prezent, se afla în plin proces de constructie magistrala
Betuweroute, cu o lungime de 160 km, unind portul Rotterdam cu punctul de frontiera
german Zevenaar-Emmerich. Acest proiect are o valoare estimata de 4,55 miliarde euro
si se preconizeaza sa fie încheiat pâna în 2006. Exista 28 de aeroporturi si un heliport.
Cel mai aglomerat aeroport international din Olanda este Schiphol, lânga Amsterdam; în
afara acestuia, alte cinci aeroporturi regionale ofera zboruri catre numeroase destinatii
europene si internationale.

Flota comerciala cuprinde 635 nave, existând 5.046 km de canale navigabile.

Cele mai importante porturi din Olanda sunt: Amsterdam, Delfzijl, Dordrecht,
Eemshaven, Groningen, Haarlem, IJmuiden, Maastricht, Rotterdam, Terneuzen,
Utrecht, Vlissingen. Portul Rotterdam este considerat a fi cel mai mare din lume, iar
aeroportul Schiphol din Amsterdam este al patrulea aeroport ca marime din Europa,
oferind conexiuni cu toate pietele europene importante.

De asemenea, Olanda dispune de o retea impresionanta de trenuri de mare

viteza (TGV), precum si de cea mai sofisticata infrastructura de telecomunicatii din
Europa (o retea 100% digitala, din fibra 747j917h optica). Ministerul Apararii are un
personal de 76.000 oameni, în timp ce efectivul Armatei Regale Olandeze ajunge la
24.000. Celelalte structuri militare sunt: Marina Regala Olandeza, incluzând Trupele de
Marina si Serviciul Naval Aerian, Forta Navala Aeriana Olandeza.

Cheltuielile pentru sectorul militar s-au ridicat, în anul 2003 la 1,6% din PIB.
Sectorul bancar din Olanda este dominat de câteva banci mari care furnizeaza servicii
financiare atât pentru persoanele fizice cât si pentru persoanele juridice: ABN AMRO
Bank, Rabobank, ING Bank (incl.Postbank) si Fortis Bank. Exceptând ABN AMRO
 Bank, care este o banca universala, majoritatea bancilor din Olanda sunt banci de
asigurari.

Totodata, exista o singura banca cooperatista majora: Rapobank. Cota de

piata a primelor 5 grupuri bancare depseste procentul de 82%, iar bancilor straine detin
în Olanda 11,3% din piata bancara (2001).

Mediul socio-cultural

Limbile oficiale sunt olandeza, vorbita de aproape 20 de milioane de

persoane la nivel mondial si frisiana. În privinta religiei, populatia este structurata în:
romano-catolici 31%, protestanai 21%, musulmani 4,4%, altele 3,6%, neafiliati 40%.
Cele mai numeroase comunitati minoritare sunt reprezentate de marocani, turci si
surinamezi. În domeniul educatiei, se manifesta o tendinta ascendenta în ceea ce
priveste numarul de studenti din universitati si totodata o crestere a cererii pentru
profesioniati bine pregatiti. Astfel, 32% din absolventii de studii superioare sunt
implicati în programe de cercetare stiintifica, în domenii ca: biologie, fizica, chimie sau
matematica, iar aproape 60.000 de cercetatori lucreaza în universitati si institute de
cercetare. Un eveniment anual în Olanda este Sarbatoarea lui Sinterklaas (Sf. Nicolae)
(sarbatoarea a fost exclusiv olandeza timp de secole). Alte evenimente de mare
amploare sunt: Koninginnedag (Ziua Reginei),Zomerfeesten (Festivalul de Vara) si The
Hague's North Sea Jazz festival, care are loc în luna iulie a fiecarui an.101

Rolul familiei în societate este din ce în ce mai redus în importanta, fapt

evidentaiat de numarul tot mai mare dedivorturi si de oameni necasattoriti. Olanda este
printre tarile cu cele mai lungi saptamâni de munca. Cetatenii sunt foarte constiinciosi,
fiind printre cei mai productivi din întreaga lume. Nivelul de trai si calitatea vietii sunt
ridicate; Olanda este considerata a cincea tara ca nivel ridicat de trai (potrivit United
Nations Quality of Life Index 2003).

Olandezii sunt pasionati de cultura, dovanda fiind cele peste 1000 de

muzee (Rijksmuseum, Van Gogh Museum, Stedelijk Museum etc.), precum si
numeroasele expozitii specializate existente. Activitatile sportive sunt, de asemenea,
foarte îndragite în Olanda, putând fi întâlnite circa 35.000 de cluburi de sport ce
totalizeaza un numar de 4,3 milioane de membri.

Mediul politic

Olanda are unul din cele mai stabile climate sociale si politice din lume.
Puterea politica deriva din sistemul parlamentar democratic, bazat pe o constitutie
scrisa, care apara libertatile cetatenilor. Olanda este o monarhie constitutionala, având
numeroase partide politice, lucru favorizat de sistemul electoral. În prezent nu se fac
diferentieri între clasele sociale, sustinându-se egalitatea dintre oameni. Actualul guvern
si-a început mandatul în mai 2003 si este format din membrii coalitiei, ce cuprinde:
Partidul Crestin Democrat de centru dreapta, Partidul Conservator Liberal si Partidul
 Liberal Democrat de centru stânga, fiind condus de primul ministru Jan Peter
Balkenende.

Mediul juridic

Sistemul juridic olandez poate fi caracterizat ca un sistem independent,

impartial si informat. Constitutia a fost adoptata în 1814 si revizuita de mai multe ori.
Sistemul de legi civile încorporeaza teoriile penale franceze. Olanda este membra a unui
numar mare de organizatii internationale. Constiinta juridica a olandezilor este foarte
bine dezvoltata. Acest lucru poate fi observat si din faptul ca aceasta tara se afla printre
cele mai curate din lume. Legislatia afacerilor nu face diferena între companiile
nationale olandeze si cele straine. Olanda are o legislatie de protectie a proprietatii
intelectuale si industriale, facând parte din Organizatia Mondiala a Proprietatii
Intelectuale (WIPO). De asemenea, aceasta înregistreaza un nivel foarte redus în
privinta coruptiei. În Olanda exista 62 de instante de judecata la nivel de cantoane, 19
instante de judecata districtuale, cinci curti de apel si o Curte Suprema de Justitie, cu 24
de judecatori alesi pe viata de catre monarh.

Mediul comercial

Olanda este considerata de catre organismele Uniunii Europene drept tara cu

cel mai propice mediu pentru afaceri, pe o perioada de cinci ani (2003-2007). Vânzatorii
cu ridicata olandezi joaca un rol central în distributia alimentelor. Standardele tehnice
înalte si o orientare preponderenta spre export, datorata unei piete domestice mici, sunt
printre caracteristicile cheie ale industriei alimentare si a industriei olandeze în general.
Marcile proprii sunt foarte importante pe piata olandeza. Supermarket-ul este cea mai
cautata forma de magazin (Albert Hejin detine cea mai mare retea de supermarket-uri).
Primul hypermarket a fost deschis în februarie 2002, dar este planuita deschiderea a
pâna la 50 de hypermarketuri pâna în 2010.

În prezent numarul centrelor de tip supermarket ajunge la 4.675 de unitati.

Peisajul comercial olandez a fost dominat un timp de jucatorii nationali, patru dintre
primele cinci companii de vânzari cu amanuntul fiind de origine olandeza (Ahold,
Vendex KBB, Laurus si Blokker), doua dintre acestea considerate de talie
multinationala (Ahold si Vendex KBB). Ahold detinea o cota de piata de 11,2% în
2003. Situatia s-a schimbat considerabil în ultima perioada, ca urmare a patrunderii pe
piata a unor companii straine, printre care: S. Watson group, CVC Capital Partners si
Lidl; companii care au câstigat importante procente din piata prin achizitiile si fuziunile
pe care le-au realizat.

Cea mai mare concentrare se înregistreaza în cadrul sectorului de produse

alimentare, bauturi si tutun, primele 15 companii cumulând o cota totala de 70% din
piata. Se întâlnesc, de asemenea, magazine cu discount si magazine traditionale, dar
formele de vânzare cu cele mai ridicate cresteri sunt tonomatele, vânzarea directa,
precum si vânzarea online, cu ajutorul Internetului. Reteaua comerciala este foarte densa
în Olanda, datorita si unei concentrari mari a populatiei. În privinta obiceiurilor de
 cumparare locale, consumatorii olandezi prefera sa îsi faca cumparaturile din
supermarket-uri, unde gasesc o gama larga de produse si servicii.

În ceea ce priveste alimentele, acestia opteaza, din ce în ce mai mult, pentru

alimente mai specializate. Creste, de asemenea, cererea pentru alimente sanatoase.
Cheltuielile de consum s-au marit cu 4% între 2001 si 2002. Vânzarile cu amanuntul au
înregistrat o crestere de-a lungul timpului, atât pe ansamblul populatiei, cât si pe cap de
locuitor, de la 73.933 mil € în 2002, la 77.955 mil € în 2004. Cu toate ca în momentul de
fata, Olanda este în plin proces de revigorare, dupa situatia economica mai dificila cu
care s-a confruntat în perioada 2001-2003, înca se înregistreaza niveluri scazute ale
încrederii consumatorilor si al veniturilor nete disponibile pentru consum. Pentru anii
2004 si 2005 se asteapta o crestere a cererii externe, cu pâna la 7%, crestere menita sa
compenseze nivelul scazut al cererii de pe piata domestica.

Vânzarile cu amanuntul vor continua sa detina o cota majoritara din totalul

consumului de bunuri, si anume 80%, estimându-se sa ajunga pâna în anul 2008 la o
valoare de 97,5 miliarde euro.

Mediul de marketing

În Olanda exista 61 de agentii de publicitate, 28 de companii de cercetare a

pietei si 30 de întreprinderi specializate pe comunicare. Înca din anul 1920 a fost
înfiintat un sistem de radiodifuziune public. Olanda are 3 posturi nationale de
televiziune si 5 posturi de radio; pe lânga acestea se mai afla un numar limitat de posturi
de televiziune regionale si 400 de posturi locale de radio. Cele mai importante statii de
radio sunt: NOS, Radio Netherlands, Sky Radio si Radio 538. Presa se compune din
cotidiene, ziare locale si reviste (sunt 5 ziare nationale mari: Algemeen Dagblad, NRC
Handelsblad, De Telegraaf , De Volkskrant si Trouw).

Canalele publice de radio si televiziune sunt concurate de catre statiile

comerciale, aparute dupa 1988, anul în care a fost ridicata interdictia împotriva
posturilor comerciale. Piata de televiziune se caracterizeaza printr-o competitie acerba,
fiecare provincie dispunând de cel putin un post TV local; totusi cele trei posturi
nationale se bucura în continuare de cote ridicate de audienta (exemple de posturi de
televiziune: NOS BVN TV, RTL ,SBS,etc).

Publicitatea prin televiziune are o pondere semnificativa în totalul

publicittatii realizate în Olanda, detinând aproximativ 45% din aceasta piata. În marile
orase ale tarii (Amsterdam, Eindhoven, Maastricht, Rotterdam, Utrecht) se desfasoara
manifestari expozitionale internationale. Piata de publicitate online a înregistrat o
crestere spectaculoasa în Olanda, de aproape 62% în al treilea trimestru al anului 2004,
fata de aceeasiperioada a anului 2003.

Situatii de risc ridicat

 O stare conflictuala a fost creata de asasinarea politicianului populist Pim
Fortuyn în mai 2002, fapt ce a zguduit scena politica olandeza. În anul 2001, numarul
persoanelor infestate cu virusul HIV era de 17.000, reprezentând 0,2% din totalul
populatiei tarii. În Olanda, consumul si traficul de droguri sunt în crestere, existând si un
real pericol de inundatii. Guvernul olandez a înregistrat totusi progrese în
implementarea unei strategii pe o perioada de cinci ani (2002-2006), care sa aiba ca
efect combaterea traficului si consumului de droguri sintetice.

În concluzie, Olanda este si va ramane una dintre cele mai dezvoltate tari la
nivel european, asigurând un mediu propice dezvoltarii afacerilor internationale. Cei
mai semnificativi factori care contribuie la crearea unui mediu de afaceri prielnic pot fi
considerat: pozitonarea strategici tarii, reteaua de distributie excelenta, proximitatea fata
de un numar ridicat de piete de aprovizionare si de desfacere, precum si forta de munca
înalt calificata.

1.2 Concurenta

Concurenta se poate împarti în urmatoarele categorii:

- concurenta formala (pe forme de turism): corespunde firmelor care se adreseaza

pietei olandeze, deci si segmentului tintit de agentia noastra, cu produse turistice
diferite. Pe piata olandeza actioneaza mai multe firme de turism romanesti.

- la nivel de marca, concurenta nu se poate aprecia datorita slabei cunoasteri a

firmelor romanesti in Olanda.

- la nivel de produs: toate agentiile care comercializeaza produse turistice rurale

- Întreprinderea concureaza de asemenea si cu toate întreprinderile care solicita un

cuantum aproximativ echivalent din veniturile cumparatorilor

Din punct de vedere al agentiei, competitorii importanti sunt celelalte agentii, dar si celalalte destinatii rurale.

Am descris mai jos mai multe agentii competitoare (pe cele mai mari):

CELENDO Tours & Travels- Bucuresti

Touroperator (incoming & outgoing) in turism. Pachete turistice, bilete de avion,

rezervari cazare, transport rutier, pachete turism tematic si special.

Karpaten Turism- Bucuresti

Agentie de turism specializata pe incoming si outgoing, dispunand de propriul parc auto,

avand in componenta sa autocare si microbuze. Agentia ofera spre inchiriere autocare si
microbuze.
 MERIDIAN INTER TOUR SRL- Craiova

Firma specializata in turism intern si international, incoming si outgoing : odihna si

tratament, rezervari in tara si strainatate, transporturi internationale, bilete de avion,
asigurari medicale penrtu persoane.

Dietmar Reisen- Cluj Napoca

Suntem o agentie de turism care este axata pe incoming de turisti din Germania, Austria,
Elvetia si Olanda. Pe langa incoming efectuam din vara anului 2006 si outgoing in orce
destinatie de pe lume. Totodata ne ocupam si de organizari de evenimente, conferinte,
coctailuri sau chiar traininguri pentru leadershep. Daca aveti nevoie de o cazare sau o
rezervare de masa in ardeal unde noi suntem acasa va stam la dispozitie. Preturile oferite
de noi pot fi chiar mai bune de cat cele aflate la receptiile hotelurilor pensiunilor sau in
meniurile restaurantelor. Apelati la noi cu incredere, iar noi va stam la dispozitie.
Grecia, Turcia, Croatia, Italia, Insulele Maldiv, Mali, Malawi, Kongó, Gabon, Ungaria
etc...

Marshal Turism- Bucuresti

Marshal Turism promoveaza in Romania turismul de calitate care sa raspunda

necesitatilor si exigentelor clientilor prin servicii la cele mai ridicate standarde
internationale. Orientarea permanenta spre client, calitatea si promptitudinea ne
diferentiaza. Prin Departamentele sale specializate (Ticketing, Incoming, Turism Intern,
Turism Extern, Organizare Evenimente) Marshal Turism ofera servicii complete, la
standarde de calitate internationale, printre care: - rezervari si emitere de bilete de avion
pe rute interne si internationale; - rezervari on-line in peste 100.000 hoteluri din intreaga
lume; - cazari la preturi preferentiale in hoteluri din Bucuresti si din tara; - rezervari si
emitere de bilete de odihna si tratament pe litoralul romanesc si in statiuni montane; -
transferuri aeroport - hotel - aeroport, inchirieri de masini; - logistica pentru organizarea
de conferinte, congrese, simpozioane in Romania si in strainatate; - organizarea de
misiuni economice in strainatate, pentru participare la tirguri si expozitii; - organizarea
de excursii externe pentru grupuri si turisti individuali; - vacante exotice, croaziere; -
programe de week-end; - inscrieri pentru cursuri de limbi straine organizate peste
hotare; - emitere de asigurari medicale si carte verde.

STAR AVIATION TRAVEL- Bucuresti

 Agentie de turism tour operatoare ce pune la dispozitia clientilor, vacante in tara,
vacante in strainatate, sejururi, circuite, transport, cazari la mare si la munte, informatii
turistice, asigurari medicale, turism pentru tineret, turism de afaceri, turism cultural si
sportiv, turism religios, mergand pe principiul: siguranta, promptitudine, seriozitate

Ab Turism- Bucuresti

Agentie de turism specializata pe turism intern si international ofera la preturi atractive

urmatoarele servicii : transport cu avionul, sejururi in tara si strainatate , circuite cu
autocarul , charter avion , vacante exotice, cazari individuale, organizare evenimente,
team-building-uri .

Paralela 45 este o companie de turism infiintata in anul 1990 si este una dintre primele
companii de turism de pe piata turistica romaneasca, 7% din piata. In prezent compania
are filiale in cele mai importante orase si zone turistice, iar numarul de agentii
revinzatoare este de 140. Eforturile companiei se indreapta spre a deveni prima
companie de turism din Romania, de aceea Paralela 45 si-a extins reteaua de filiale.

SIND Romania este cotata drept cea mai mare companie de turism din Romania datorita activitatilor de turism
organizat sau individual si a experientei de 25 de ani, avand o cota de piata de 29%. Sind Romania detine peste
20,000 locuri de cazare in hoteluri si vile de 2 stele in principalele statiuni din Romania. Legatura permanenta cu
clientii este asigurata prin cele 37 de agentii de turism situate in Bucuresti si marile orase ale tarii.

1.3  Analiza pietei

In prezent, pe piata turistica mondiala se inregistreaza o concurenta acerba,

atat intre firmele de turism cat si intre diferitele destinatii turistice. Confruntati cu o
libertate mai larga de alegere, cu o oferta mai diversificata, clientii devin mai exigenti si
mai dificil de stisfacut. Ei cer un nivel inalt de calitate a serviciilor, valoare ridicata si
preturi cat mai reduse.

Piata mondiala a turismului a intrat intr-o noua faza a evolutiei sale, prin
maturizarea turistului in calitate de consummator dar si a industriei specifice, apreciata
ca cea mai voluminoasa ramura din lume. Noul tip de turist este mai experimentat mai
sofisticat, si mai exigent.

In ceea ce priveste formele de turism practicate, in completarea turismului de

vacanta s-au dezvoltat o importanta piata pentru turismul de afaceri. Acesta se bucura de
o atentie deosebita, deoarece oamenii de afaceri cheltuiesc de doua ori mai mult decat
turistii obisnuiti intr-o calatoarie. In plus, aceasta categorie aparte de turisti se
deplaseaza de mai multe ori pe an, turismul de afaceri nefiind influentat de o anumita
sezonalitate.
1.3.1 Turismul si economia in tara noastra

În ceea ce priveste economia României, sectorul serviciilor a fost cel mai dinamic factor care a
contribuit la economia tarii, dupa cum sugereaza Institutul National de Statistica si Studii Economice (INSSE):
sectorul serviciilor a fost de aproximativ 15 ori mai mare ca valoare în 1997 decât în 1993. Datele INSSE arata
ca turismul a reprezentat unul din cele mai mari parti ale industriei de servicii în 1997 cu o valoare de 716
bilioane lei. S-a estimat ca, în acelasi timp, turismul a contribuit cu 5,2% la Produsul Intern Brut al tarii în 1999,
însemnând 17.250 bilioane lei.

Încasarile valutare din turismul international au fost de 780 milioane de dolari în 2003, în timp ce în
2002 acestea au însumat 600 milioane dolari. Conform datelor statistice, cresterea înregistrata a fost de 177,8%
în anul 2003 fata de 1999 si de 14.4% fata de anul 2002. Ponderea turismului în PIB-ul românesc a fost de 3,5%
în 2003 fata de 3,2% în 2002, iar numarul turistilor care au vizitat România a crescut în 2003 cu 16,7% fata de
anul 2002.

În conformitate cu World Travel & Tourism Council 9, în 2004, industria turistica din România a
generat 170,934 bilioane lei (US$4.753,6 mil.) din activitatea economica. Impacturile directe ale industriei includ
117.829 de slujbe, reprezentând 1,2% din totalul pietei de munca si 29.583,1 bilioane lei (US$822,7 mil.) din
produsul intern brut, echivalentul a 1,4% din totalul PIB. Serviciile turistice sunt prevazute sa creasca la 502.893
bilioane lei pâna în 2014, iar cererea de servicii turistice se asteapta sa creasca cu 5,4% pe an pâna în 2014.

Efectele indirecte ale industriei turismului sunt reprezentate de 490.607 de slujbe (5% din totalul
pietei de munca); 124.757 bilioane lei (US$3.469,4 mil.) din PIB, echivalentul a 5,9% din totalul PIB; 38.335,6
bilioane lei (US$1.066,1 mil.) din exporturi, servicii si comert (6,4% din totalul exporturilor); 36.365,3 bilioane lei
(US$1.011,3 mil) din capitalul investit (8,2% din totalul investitiilor) si 3.843,6 bilioane lei din cheltuielile
guvernamentale, echivalentul a 3,2% din acestea.

Pâna în 2014, numarul slujbelor din serviciul turistic ar trebui sa totalizeze 531.696, respectiv 5,4%
din totalul slujbelor. Industria serviciilor turistice din România se asteapta sa creasca la 88.067,6 bilioane lei
(US$1.399,3) pâna în 2014, iar contributia economica a serviciilor turistice va creste de la 5,9% în 2004 la 6,4%
în 2014.

Sectorul turistic a contribuit cu 1,4% la PIB (29.583,1 bilioane lei) în 2004 si se asteapta sa creasca
la 88.067,6 bilioane lei pâna în 2014. Contributia serviciilor turistice la economia tarii va creste de la 5,9% în
2004 la 6,4% în 2014.

Turismul personal al României este estimat la 72.422,7 bilioane lei (US$2.014 mil) sau 4,2% din
totalul consumului individual în anul 2004. Pâna în 2014 acesta ar trebui sa ajunga la nivelul de 217.304 bilioane
lei. Turismul în scop de afaceri este estimat la 19.967,1 bilioane lei (US$555,3 mil) în anul 2004, cifra ce va
creste la 58.787,0 bilioane lei (US$ 934,1 mil).

Sosirile turistice

Sosirile turistice în România au fost de 5.264 în 2000, reprezentând o scadere de 3,32% în

comparatie cu 1995 (5445).Totusi, sosirile în România din tari precum Bulgaria, Iugoslavia si Ucraina au scazut
în perioada 1995-2000.

Sosirile turistice internationale în România au crescut de la 2.757 în 1995 la 3.274 în 2000, fapt
încurajator pentru turismul românesc, dupa cum si intrarile vizitatorilor straini în tara au crescut în perioada 2001-
2003: Germania (10,6%), Marea Britanie (5,1%), Italia (5,0%), Belgia (3,5%), Austria (3,4%). Principalul motiv al
vizitelor sunt petrecerea timpului liber, urmat de calatorii în tranzit, în scop de afaceri sau excursii de câte o zi.

Destinatiile favorite ale englezilor în România sunt: Delta Dunarii, Marea Neagra, Maramures si
tratamentele balneare. Americanii prefera orasele medievale din Transilvania, Bucurestiul, turismul rural si
Castelul Bran. Principalele destinatii ale germanilor sunt litoralul si tratamentele balneare, iar italienii prefera
Nordul Moldovei, Bucurestiul, Marea Neagra, Delta Dunarii si Valea Prahovei.

Între 1995 si 2001 numarul sosirilor în unitatile de cazare din România a scazut cu peste 31%.
Aceasta tendinta negativa a continuat neîncetat din 1991, în special datorita decaderii competitivitatii
infrastructurii turistice românesti, în contextul cresterii capacitatii de a calatori a turistilor români, ca urmare atât a
liberalizarii intrarilor în tarile UE, cât si cresterii capacitatii turistilor români de a cheltui pentru activitatile turistice.

Fata de anul 1989, numarul înnoptarilor în unitatile de cazare, atât al turistilor români cât si al
turistilor straini, a scazut sub jumatate. Începând cu anul 2000 a aparut o crestere a numarului de înnoptari în
ceea ce priveste turistii straini, dar înnoptarile turistilor români se mentin înca pe o panta descendenta.

Singurul sector turistic care a manifestat tendinte pozitive a fost turismul balnear, ale carui semne de
redresare s-au manifestat începând cu anul 1998.

În ceea ce priveste turismul international, în ultimii zece ani numarul de vizitatori înregistrati la
frontiera României a scazut cu 17,1 %. Aceasta scadere a fost înregistrata ca urmare a introducerii vizelor pentru
cetatenii din Republica Moldova si Ucraina, si a razboiului din Iugoslavia. Din 2001 turismul international a
înregistrat tendinte pozitive.

95% din turistii straini provin din tari europene – Germania, Italia si tari vecine ca Republica Moldova,
Ungaria, Bulgaria, Turcia, Ucraina. Jumatate dintre turistii straini vin în România pentru petrecerea vacantei, iar
cealalta jumatate pentru afaceri.

Indicatorul sosiri pentru vizitatorii din tarile Uniunii Europene a înregistrat o crestere constanta si
substantiala în ultimii patru ani – de 34,45 %, iar fata de anul 1995 s-a înregistrat o crestere de aproape 52 %.

România a înregistrat în 2003 un numar total de 5,6 milioane turisti, dintre care 1,1 milioane turisti
straini, ducând la o crestere cu 14% a încasarilor valutare din turism.

In intervalul de timp cuprins intre 2007-2016, piata turistica din Romania va

inregistra o crestere anuala de 7,9%, ocupand locul patru intr-un top mondial realizat de
World Travel and Tourism Council, WTTC, dupa Muntenegru, China si India.

Pentru 2006, WTTC estimeaza ca piata mondiala a calatoriilor va creste cu

4,6% in termeni reali, pana la 6.500 miliarde USD iar in urmatorii 10 ani se estimeaza o
crestere anuala de 4,2%. In acest an, sectorul turistic va reprezenta aproximativ 3,6%
din PIB-ul mondial dar, tinand cont si de sectoarele conexe, influentate de turism,
aceasta piata va contribui cu 10,3% la formarea PIB mondial. Totodata turismul va
contribui la crearea a 2,5 milioane de locuri de munca, pana la 76,7 milioane de posturi,
respectiv 2,8% din forta de munca mondiala. Incluzand sectoarele conexe, forta de
munca din turism ajunge la aproximativ 8,7% din total, respectiv 234 milioane de
angajati.

Turismul rural si cultural au devenit, in ultimii ani, o forta a turismului

general, extinzandu-se cu 15-20 procente anual, mult mai repede decât restul sectoarelor
turistice, a declarat presedintele Federatiei Europene a Turismului Agricol si Rural
(EuroGites), Klaus Ehrlich, citat de MTI, citata de Rompres si ziarul financiar electronic
www.SMARTfinancial.ro.

Turismul agricol si rural au adus venituri de 150 milioane euro anual

populatiei rurale pe intregul continent Sectorul a oferit patru milioane de paturi
iubitorilor de natura si de traditii rurale, jucând un rol crucial in protectia naturii,
crescând astfel mostenirea culturala si dezvoltarea rurala, a declarat Ehrlich.

In cazul României, "ca si anul trecut, agroturismul se afla intr-o situatie

excelenta, majoritatea turistilor reorientându-se spre acest mod de a-si petrece vacantele.
 Probleme cu care se poate confrunta, insa, turistul, in unele zone din tara noastra sunt
infrastructura si lipsa de semnal la telefonul mobil", a declarat presedintele ANTREC
România, Attila Daragus.

Locurile pensiunilor din statiunile rurale vor fi ocupate, in perioada

sarbatorilor de iarna din acest an, in proportie de suta la suta, potrivit informatiilor
furnizate de reprezentantii Agentiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural.
Iarna trecuta, peste 90 la suta din locurile disponibile in zonele rurale au fost ocupate de
turisti.

Capacitatea de cazare pe forme de turism

Circa 42,7 % din capacitatea de cazare turistica a României se afla în statiunile de pe litoralul Marii
Negre, 16,3% în Bucuresti si orasele resedinta de judet (exclusiv Tulcea), 15,7% în statiunile balneare, 11,5% în
statiuni montane, 0,8% în Delta Dunarii si 12,9% din locurile de cazare în alte trasee si destinatii turistice.

România dispunea în anul 2002 de 3.250 capacitati de cazare turistica, continând 105.425 camere care
pot gazdui pâna la 282.806 persoane. Capacitatile de cazare turistica includ hoteluri, hanuri (moteluri), vile si
cabane turistice, pensiuni agro-turistice, campinguri, sate de vacante, bungalouri, tabere de elevi si prescolari si
spatii de cazare pe nave. Hotelurile detin cea mai mare pondere în capacitatile de cazare, respectiv 161.528
locuri (57,1%), urmate de taberele de elevi si prescolari cu 41.400 locuri (14,6%), campingurile cu 25.774 locuri
(9,1%) si vilele turistice cu 21.205 (7,5%).

În ceea ce priveste calitatea facilitatilor de cazare turistica, cel mai mare numar de locuri (58,4%) îl detin
nivelurile de doua si trei stele, ceea ce indica un nivel mediu al calitatii structurilor de cazare. Nivelurile de o stea
si cele neclasificate detin o pondere de 39,1% din numarul camerelor si sunt considerate necompetitive la nivel
international. Confortul superior oferit de camerele de patru si cinci stele este foarte mic, de numai 2,5%.

Statul detine mai mult de jumatate din structurile de cazare sau unitatile de cazare turistica (53%),
reprezentând 69,8% din capacitatea de cazare a numarului de persoane, iar sectorul privat detine numai 35,3%
din unitati, respectiv 19,1% din capacitatea de cazare a numarului de persoane. Având în vedere densitatea
hotelurilor si a capacitatilor de cazare, zona litoralului, exceptând Constanta, detine cel mai mare numar de
unitati de cazare turistica, respectiv 41,8%.

Conform estimarilor World Travel & Tourism Council prezentate în luna

martie, tinând cont de infrastructura disponibila, România va ocupa în acest an locul al
doilea în clasamentul mondial realizat din punct de vedere al ratei de crestere a
cheltuielilor realizate de vizitatorii straini, dupa Emiratele Arabe Unite.

De asemenea, studiul World Travel& Tourism Council (WTTC) estimeaza ca

România se va afla în 2007 printre primele 10 destinatii din lume si în ceea ce priveste
cresterea reala a produsului intern brut în sectorul turistic si de calatorii, analistii WTTC
estimând un avans de 16,6%. În aceste conditii, tara noastra ar ocupa locul sapte în
clasamentul mondial, dupa Kuwait (44%), Angola, Luxemburg, Venezuela, Bahrain si
Azerbaidjan.

Raportat la intervalul 2008-2017, studiul World Travel &Tourism Council

(WTTC) plasa Româ nia pe locul 10, cu o rata anuala de crestere a acestui indicator de
7,9%. Totodata, numarul de angajati din sectorul autohton de turism si calatorii se va
majora în acest an cu 11,5%, respectiv locul opt mondial. World Travel & Tourism
Council reuneste 100 de companii mari din industria turistica.
 „Lanturile internationale de hoteluri sunt interesate sa obtina pozitii puternice
pe piata locala a hotelurilor, Bucurestiul fiind înca atractiv si prezentând un mare
potential de dezvoltare, comparativ cu alte orase din Europa Centrala si de Est.
Investitorii si retelele hoteliere internationale devin tot mai interesati de industria
hoteliera locala, ca urmare a lipsei proiectelor de calitate pe celelalte segmente ale
pietei, dar si a cresterii numarului de hoteluri de buna calitate“, sustine raportul World
Travel&Tourism Council (WTTC).

Documentul arata ca evolutia pozitiva va fi determinata de intrarea pe piata a

unor retele hoteliere, în special pe segmentul de lux, care va înregistra o ascensiune
similara cu cea din alte orase ale Europei. Astfel, studiul releva ca „alte retele
internationale care intentioneaza sa intre pe piata româneasca sunt Kempinsky, Hyatt,
Four Seasons sau Sheraton“, fapt care conduce la ideea ca „segmentul de lux va avea o
evolutie buna în urmatorii ani, similara cu a altor piete din Europa Centrala si de Est, în
special cele din Praga, Varsovia si Bratislava“.

Studiul mai arata ca piata hotelurilor va cunoaste o dezvoltare importanta, pe

masura ce dezvoltatorii vor finaliza proiecte noi sau lucrari de renovare. De exemplu,
releva studiul, în acest an va fi finalizata constructia hotelului de 1.000 de camere
construit (...) în sud-estul Capitalei si sunt anuntate lucra ri de reabilitare a hotelurilor
Bucures ti Radisson - 424 camere, Continental - 61 camere si Ramada Turist.

1.3.2 Turismul montan

În România, practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare datorita potentialului
oferit de cele trei catene muntoase ale Carpatilor. Între tipurile de turism montan, turismul pentru schi dispune de
un potential natural ridicat pentru dezvoltare.

Pentru ca România sa fie recunoscuta pe plan international ca o destinatie turistica pentru

practicarea sporturilor de iarna este necesara îmbunatatirea infrastructurii generale, a ofertei pentru sporturile de
iarna, refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi pârtii de schi cu
instalatiile de transport pe cablu aferente, instalatii si echipamente de producere a zapezii artificiale si de
întretinere a pârtiilor), precum si dezvoltarea, modernizarea si diversificarea structurilor de primire.

Cu toate ca turismul rural are o oferta de cazare si alimentatie deosebita, de la cabane si pensiuni
cu caracter rustic la cele dotate la standarde de trei stele, acest tip de turism nu este bine dezvoltat deocamdata,
având în vedere ca prezinta o mare cerere pe piata de desfacere turistica, implica investitii reduse si grad de risc
scazut si totodata reprezinta o resursa pentru forta de munca rurala.

1.3.3 Tintirea pietei

In cadrul Uniunii Europene, olandezii se incadreaza in randul popoarelor care

calatoresc cel mai mult, participarea olandezilor la vacante fiind de cca. 80% din totalul
populatiei (cca. 16 milioane locuitori). Institutul de cercetare a opiniei publice
"Continuu Vakantie Ondezoek" aprecia la inceputul anului 2004 faptul ca in vara anului
2004 numarul olandezilor care vor beneficia de vacante in afara tarii de resedinta se va
micsora. Fata de anul 2003 –aprecia CVO-, va fi vorba de o scadere cu 500.000 a
numarului persoanelor care vor efectua o vacanta lunga in afara tarii de resedinta.
Contrar asteptarilor, statisticile recente ale ANVR/NIPO au facut cunoscut faptul ca
pana la data de 8 august a.c. numarul inscrierilor pentru vacante a fost cu 1 % mai mare
decat in perioada similara a anului trecut. Destinatiile cele mai mult solicitate in aceasta
vara au fost cele din categoria "indepartate" (acestea au inregistrat o crestere cu 28%)
precum si Turcia (crestere cu 24% fata de perioada similara a anului trecut). La agentiile
de turism membre ANVR(similar ANAT in Romania) s-au inregistrat intre 11 iulie si 8
august a.c. un numar de 188.500 inscrieri pentru vacante cu avionul spre destinatii
situate in Europa,ceea ce reprezinta cu 17% mai mult decat in perioada similara a nului
trecut.

De asemenea, olandezii au rezervat si un numar mare de vacante

intercontinentale ,acestea inregistrand o crestere cu 60% fata de anul 2003. Numarul
deplasarilor pentru vacante cu autocarul a crescut cu 10% fata de anul
precedent,preferintele indreptandu-se spre destinatii ca Franta, Marea Britanie,
Scandinavia si Cehia.

Numarul deplasarilor cu trenul a inregistrat de asemenea o crestere

spectaculoasa,cu 30% mai mult fata de perioada similara a anului trecut. Destinatia
Spania a fost mai putin solicitata anul acesta. Spre exemplificare, in perioada 11 iulie-8
august numai 44.000 olandezi au calatorit pentru vacante in Spania (crestere cu numai
3% fata de perioada similara 2003) , in timp ce Turcia a fost vizitata de 54.000 olandezi(
cu 26% mai mult decat in anul 2003). Cresteri spectaculoase pentru vacantele lungi au
inregistrat si destinatiile islamite :Egipt(+38%),Tunisia(+68%),Maroc(+69%) . Mai mult
de 4,5 milioane olandezi au rezervat o vacanta organizata la agentiile ANVR pana la
data de 8 august a.c.Majoritatea au preferat vacantele cu avionul (cca.48%),urmati de
cei care au calatorit cu autoturismul propriu(44%).

Destinatia de vacante preferata pentru calatoriile cu autoturismul propriu a

fost Franta. Totusi, aceasta a inregistrat o scadere cu 10% pentru acest tip de vacante
fata de anul 2003.Foarte mult solicitate in anul 2004 au fost :Scandinavia(+37%),Marea
Britanie(+35%),Europa de Est(+15%) , dar si Olanda(+2%). Pentru vacantele in
destinatii calde cererea preponderenta afost pentru Turcia(+24%),Egipt(+70%) si
Europa de Est (+19%),in detrimentul destinatiilor preferate in anul 2003 si anume
Grecia(-7%),Portugalia(-12%) si Spania (-15%).

Numarul vacantelor spre destinatii indepartate a crescut uimitor in anul 2004 ,

destinatiile preferate fiind Africa(+17%), Caraibe(+35%) sau Orientul
Indepartat(+39%).* Toate acestea demonstreaza faptul ca piata turistica olandeza se afla
intr-o miscare ascendenta, ca isi revine treptat dupa cativa ani de regres si incertitudini,
caracteristici de altfel pietei tursitice mondiale. S-a simtit totusi si in acest an(mai putin
decat in ultimii 2-3 ani precedenti) influenta recesiunii economice din Olanda asupra
pietei turistice de outgoing.

Olandezii au fost si in acest an (comparativ cu perioada de glorie 1999,2000-

2002) precauti in ceea ce priveste cheltuielile pentru vacante, preferand uneori ca banii
destinati vacantelor sa-i foloseasca in alte scopuri sau in scopu de economii.

Tendinte, prognoze, statistici, imagine:

 - concediul traditional anual incepe sa-si piarda usor din importanta. Anul acesta s-a
manifestat o crestere a cerintei pentru vacante de scurta durata sau pentru vacante in
interiorul tarii de resedinta. Cauza: recesiunea economica . - olandezii inregistreaza o
schimbare a preferintelor pentru destinatiile de vacanta. Astfel isi pierd trepta
 din importanta destinatiile pentru turismul de masa, facand loc unor noi destinatii
precum Europa de Est, destinatiile indepartate, destinatiile islamite. -Turcia a inregistrat
o crestere importanta fata de anul 2003(+26%) dar si destinatiile islamite Egipt(+38%),
Tunisia(+68%), Maroc(+69%), pentru vacante de patru saptamani si mai mult.

- se previzioneaza faptul ca in urmatorii 5 ani cca 20% din numarul agentiilor de turism
din Olanda vor disparea din cauza concurentei acerbe , a crizei economice si a tarifelor
din ce in ce mai mici ale pachetelor de vacanta.Consumatorul olandez de produs turistic
are posibilitatea alegerii unei game largi de pachete de servicii turistice de acelasi fel, la
tarife destul de scazute. Tendinta se va accentua in urmatorii ani, ceea ce va conduce la
falimentul multor agentii de turism, in special a acelora din categoria mici si mijlocii.In
momentul de fata cca. 35% din vacantele organizate sunt vandute sub pretul inscris in
catalog.

Totusi, populatia olandeza din categoria "seniori" va ramane fidela agentiei de

turism – rezulta din cadrul unui sondaj de opinie realizat in randul "seniorilor"
olandezi.Majoritatea a acestora doreste ca si in anul 2010 sa-si rezerve vacantele tot prin
intermediul agentiei de turism careia ii este fidel. Sitiatia este prezentata in cele ce
urmeaza:

Forma de organizare a vacantei seniorilor olandezi in prezent si peste cinci ani(%):

Prezent Peste
Tipuri de vacante
5 ani
Vacante individuale organizate 38% 33%
Vacante in grup organizate 23% 30%
Vacante pe cont propriu 8% 9,3%
Vacante organizate pe cont propriu cu rezervarea cazarii si/sau 27% 18%
mijl. de transp.
Nu stiu 3% 15%

Rezulta faptul ca agentiile de turism trebuie sa acorde o atentie din ce in ce mai

mare populatiei din categoria "seniori",prin adaptarea ofertei la cerintele acestora .
Aceasta implica in primul rand: o buna cunoastere a caracteristicilor acestui grup de
varsta,oferta pentru pachete de servicii turistice si in afara perioadei de sezon,adaptarea
intregii oferte la diversele limitari cauzate de varsta,oferirea unor servicii de inalta
calitate,excluderea timpilor de asteptare in cadrul agentiei.

In ceea ce priveste destinatia Romania, opinam faptul ca promovarea curelor

balneare si a patrimoniului cultural-istoric sunt elemente care acopera in mare parte
cererea seniorilor olandezi pentru vacante in Romania. Pe aceste doua elemente ale
ofertei noastre trebuie indreptate actiunile de promovare in vederea atragerii turistilor
din categoria a treia de varsta din Olanda.
 In cadrul unei cercetari de piata efectuate de "Hanze Hogeschool" din Groningen
cu privire la imaginea actuala a destinatiilor de vacanta din Estul Europei pe piata
turistica olandeza , a rezultat faptul ca acestea se confrunta inca cu o problema de
imagine. Desi in ultimii ani a crescut remarcabil cererea consumatorului olandez de
produs turistic pentru destinatii din Estul Europei, aceasta zona nu dispune inca de o
imagine care sa o plaseze la nivelul altor destinatii turistice europene.

Cercetarea de piata a fost efectuata pentru cinci tari si anume: Polonia, Cehia,
Ungaria, Bulgaria si Romania.Totusi, toate aceste destinatii se bucura de popularitate
datorita a trei elemente si anume: costuri de petrecere a vacantelor mult mai scazute
decat ale altor destinatii europene,cultura specifica si folclorul caracteristic.De
asemenea, in cadrul cercetarii a rezultat faptul ca Europa de Est se remarca pozitiv prin
atractiile naturale si culturale precum si prin ospitalitate. Trei sferturi din cei intervievati
au opinat faptul ca integrarea acestor tari un UE va avea efecte pozitive si asupra
imaginii acestora ca destinatii de petrecere a vacantei.

Turisti olandezi conform structurii populatiei din Olanda

Total populatie in anul 2003: 16.259.002 locuitori. Comparativ cu teritoriul locuibil al

tarii , densitatea se situeaza la 436 loc/kmp. Sporul anual este apreciat la cca.
11/1000/an.

Participarea olandezilor la vacante in ultimii 4 ani ani. Date generale.

Total
Cheltuieli
populatie Vacante
Nr.participanti Total pt.vacante
conform in
vacante vacante x 1 mld.
CVO* x Olanda
Euro
1000
2000 14.982 11.894 30.545 16.649 2,1
2001 15.095 11.955 31.937 17.723 2,3
2002 15.204 12.288 35.467 18.710 2,9
2003 15.283 12.495 34.554 18.091 2,6

Sursa datelor: CBS,Voorburg/Heerlen 12.10.2004

*Continuu Vakantie Onderzoek (CVO) utilizeaza statistici care iau in calcul numai
cetatenii oalndezi,exclusiv persoanele din centre institutionale precum camine de
batrani,spitale etc).

Cheltuieli pentru vacante in strainatate in functie de sezon si mijloc de transport

Vacante lungi Vacante scurte

Euro Vara Iarna Vara Iarna
Transport propriu 468 386 149 148
Alte forme transport 941 962 273 291
 Evolutia sosirilor turistilor olandezi in Romania in perioada 1998-2003:

1998 1999 2000 2001 2002 2003

47.795 47.081 54.711 57.752 56.490 58.277

Perioadele in care turistii olandezi calatoresc in Romania:

- mai-septembrie :turismul neorganizat, cu autoturismul propriu (cazari:rulota&camping

&particulari) precum si turismul organizat efectuat de agentiile olandeze care opereaza
destinatia Romania (in numar de 26 in prezent) care consta in principal din circuite, cure
balneare, drumetii montane si ciclism - decembrie-februarie:turism pentru sporturi de
iarna&petrecerea sarbatorilor de iarna la rude si prieteni. - tot parcursul anului: turismul
de afaceri.

Se observa sosirea cu preponderenta a turistilor olandezi in perioada vacantei de

vara.

Atractii principale in Romania pentru turistul olandez:

>Transilvania,Bucovina, Maramures >Circuite(Transivania,Bucovina

,Maramures,Delta,Litoral, Bucuresti, alte orase resedinta de judet) >Drumetii montane
in Carpati >Ciclism >Delta Dunarii >Litoral

Temeri ale turistilor olandezi care au calatorit in strainatate (alte destinatii decat
Romania)

• • canicula: 15%

• • atacuri teroriste: 22%

• • razboiul din Iraq: 10%

• • accidente rutiere: 11%

• • Sars: 8%

• • Incendii: 9%

• • Poluarea apei: 7%

Temeri ale turistilor olandezi care calatoresc in Romania:

• • accidente rutiere

• • starea drumurilor &infrastructura generala pentru turism

 • • coruptia

• • lipsa de igiena

• • Sars: 8%

• • poluarea apei

Mijloacele de transport ale turistilor olandezi

Mijloacele de transport cele mai iubite de catre turistul olandez sunt autoturismul si avionul,urmate de
autocar si de tren.Pentru calatoriile in Romania, mijlocul de transport cel mai des folosit este autoturismul(cu
caravana sau rulota) ,urmat de avion, autocar si tren.Calatoriile cu autocarul si trenul au inceput sa castige teren,
in urma desfiintarii companiei Tarom din Amsterdam si a tarifelor mari practicate de KLM si alte companii
aeriene.

Planificarea vacantei

Criteriile cele mai importante in planificarea vacantei turistului olandez sunt:

-pretul -atractivitatea destinatiei calitatea cazarii si a comoditatilor de petrecere a timpului liber la destinatie.

Medii de informare pentru planificarea calatoriei:

Pe primul loc se situeaza reteaua Internet, care deja este privita ca un dusman de temut al agentiilor de
turism olandeze.Ea este urmata de informarea la Biroul de promovare al tarii respective in cazul existentei
acestuia, informatii si impresii culese de la prietni care au efectuat calatoria respectiva,televizor, ziare, ghiduri de
calatorie. Turistii care calatoresc in Romania se informeaza in majoritatea lor la Biroul din Amsterdam (prin
telefon, mail, fax sau scrisori sosite prin posta), prin Internet,la targurile de turism la care Biroul ia parte ,la
agentiile de turism olandeze care opereaza destinatia Romania, la rude si prieteni care au efectuat vacante in
Romania, prin ghiduri de calatorie, ziare si reviste de specialitate.

Probleme de imagine:

Imaginea Romaniei pe piata turistica olandeza s-a imbunatatit semnificativ. Nu au mai fost difuzate
recent filme sau alte materiale care arata numai o parte a realitatii romanesti(filme cu cersetori etc).Turistii
olandezi care calatoresc in Romania sunt in general multumiti de vacantele lor in tara noastra.

Totusi se inregistreaza inca reclamatii cu privire la :

-fenomene de coruptie -lipsa de profesionalsim si serviabilitate a personalului(incepand cu politia de frontiera

pana la personalul de deservire din unitatile de cazare si alimentatie publica) -lipsa de igiena in unele unitati de
cazare si in tara in general.

Principalele activitati de promovare :

>activitati de relatii cu publicul (targuri, expozitii, seminarii, contacte cu mass-media etc.) >actiuni realizate
impreuna cu parteneri de pe piata locala sau din Romania

>actiuni de informare(mailing sau marketing direct).

In anul 2005 Romania va beneficia de un numar de 29 de parteneri olandezi pentru turismul organizat , ceea ce
reprezinta o crestere cu 50% fata de perioada anilor 1997-1998.

2. Auditul de marketing intern

 2.1 Turismul rural

În sensul cel mai larg, se considera ca turismul rural cuprinde recreerea în

decor rural sau mediu rural, în scopul participarii sau experimentarii unor activitati,
evenimente sau puncte de atractie care nu sunt disponibile în zonele urbane. Acesta
cuprinde rezervatii naturale, zone rurale deschise, sate si zone agricole. El cuprinde eco-
turismul si agroturismul.

Turismul rural devine din ce în ce mai atractiv, pe masura ce turistii devin mai
mobili si cauta o schimbare fata de viata la oras. Masura în care ei patrund în viata de la
tara difera de la un vizitator la altul. Unii vizitatori doresc sa fie simpli spectatori. Altii
vor sa se implice în mod direct în proiecte de protectie si conservare a mediului sau în
activitati agricole. Exista provocari de dezvoltare si provocari de promovare care trebuie
rezolvate daca se ofera si se informeaza vizitatorii potentiali în legatura cu produsele

corespunzatoare.

În ultimii ani a existat o crestere semnificativa atât cantitativ, cât si calitativ a

unitatilor de cazare rurale datorita investitorilor individuali si finantarii SAPARD.
Activitatea unor organizatii precum ANTREC îi sprijina pe furnizorii rurali sa patrunda
pe piata.

Organizatii precum ADEPT si Asociatia de Ecoturism ajuta comunitatile rurale

sa aprecieze semnificatia turismului si sa înteleaga ce avantaje pot obtine din
turism.Constituirea mai multor cooperative locale cu produse de turism rurale – atractii,
cazare,activitati si detailisti – este necesara pentru a atrage atentia vizitatorilor asupra
anumitor zone ale tarii.

Este necesara dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care sa nu

includa cazare, în scopul îmbunatatirii gamei de atractii si activitati oferite vizitatorilor.
În special, exista oportunitati pentru extinderea durabila a activitatilor vizitatorilor în
zonele protejate. Acestea pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra furnizorilor din
comunitatile locale din interiorul sau împrejurimile zonelor protejate.Este necesara o
mai larga publicitate a evenimentelor rurale traditionale pentru a facilita planificarea
vizitatorilor.

In domeniu turismului cultural se remarca capacitatea operatorilor culturali

datorita carora, conform studiului Centrului de studii si cercetari in domeniul culturii din
Bucuresti, care analizeaza produsele culturale, Judetul Maramures se claseaza prima
intre judetele tarii in termeni de obiective de patrimoniu, numar de monumente Unesco
(in anul 2004). In topul primelor 10 de destinatii culturale din Romania .

Cele mai importante atractii culturale sunt :Cetatile medievale: Baia Mare –
Turnul Macelarilor, transformat in timpul lui Iancu de Hunedoara si cel mai
reprezentativ monument, Turnul Sfantului Stefan; Monetaria Imperiului (actualmente
Muzeul Judetean Maramures) Muzee de istorie si arheologie, muzee de etnografie in
 aer liber – Sighetu Marmatiei si Baia Mare,Monumente Unesco, biserici de lemn:
Barsana 1720, Budesti-Josani, Desesti, Ieud, Biserica din vale, Sisesti, Plopis.

 Monumente de arhitectura: Baia Mare (Maramures)

 Asezare fortificata din epoca medievala, Cetatea Chioarului -Maramures
 Orasele- târg: Baia Mare, Somcuta Mare, Sighetu Marmatiei (Maramures)
 Muzee de istorie si arheologie: Muzeul de istorie Baia Mare, , Muzeul de istorie si arheologie
Maramures,
 Muzeul Rezitentei Anticomuniste - Memorialul Sighet
 Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului si al Rezistentei din Sighetu
 Marmatiei figureaza în agenda majoritatii turistilor care se îndreapta spre Maramures.

Institutia a ajuns la fel de cautata ca si Cimitirul Vesel din Sapânta, specialistii

europeni eu confirmat ca ocupa locul trei în topul muzeelor de istorie recenta de pe

continent.

Înaintea Memorialului din Sighet a fost plasat Memorialul victimelor

nazismului din Auschwitz, urmat de Memorialul Pacii din Normandia. Fosta închisoare

maramureseana a “concurat” cu institutii importante din Europa, cum ar fi Muzeul

S-a considerat, însa, ca trateaza mult mai bine problema sistemului totalitar la
nivel european si ca face o geografie surprinzatoare a ceea ce a însemnat detentia
politica în România.

Atractii urbane:

- Centrul istoric Baia Mare, cladiri de patrimoniu si Centrul istoric

- Sighetu Marmatiei.

- Zonele etnografice si mestesugaresti

- Centre mestesugaresti

1. in domeniul olaritului : Sacel, Baia Sprie

2. in domeniul textilelor de interior: Sapânta, Târgu Lapus, portile maramuresene –

- Tara Maramuresului vaile Cosau, Iza, Mara, Viseu; troite, artizanat...

Alte mestesuguri practicate: sculptura, icoane pe lemn si sticla, realizarea de

podoabe populare.
 Bucataria traditionala, deosebit de gustoasa este putin pusa in valoare in
restaurantele din judet, insa este inca bine pastrata. Printre cele mai appreciate produse
culinare sint: vestita horinca de Maramures, placintele (cu brânza si marar, cu prune, cu
cartofi), crete – Zona Chioar – Mesteacan; supa de pasare cu taietei de casa, ciorbe
ardelenesti, tocanite, sarmale, cozonaci si multe multe altele.

In judetul Maramures exista castele, conace, case memoriale, cetati mediavale,

Printre cele mai importante obiective se numara: Castelul de la Pribilesti , al contelui
Teleki, castel in stil Renaisance si Baroc, castel care are un mare potential dar trebuie
realizate lucrari de reabilitare,Castelul din Satulung conacul Teleki de la Coltau care
gazduieste Muzeul Petofi Sador o cetatea Chioarului

Exista in regiune multe areale incarcate de spritualitate si locuri de pelerinaj:

 Zona Muntilor Maramuresului (mai ales biserici de lemn)

 Cimitirul vesel de la Sapanta
 Zona depresiunii Maramuresului, cu manifestari religioase de traditie.
 Manastiri – zona Lapusului (Rohia, Rohiita, Habra) - zona Maramures istoric

(Bârsana, Moisei, Peri-Sapânta).

În judetul Maramures peste 100 de biserici de lemn, adevarate opere de arta,

sunt raspândite pe teritoriul Marmuresului. 8 dintre acestea fac parte din patrimoniul

Cultural UNESCO, marturie a valorii lor deosebite. In timp s-a ajuns la o adevarata

arta a imbinarilor in lemn ce reprezinta o tehnica specifica de imbinare a lemnului fara

cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn in anumite situatii impuse de locul si rezistenta
imbinarilor.

Prin urmare, ansamblul arhitectural bisericesc din Maramures a evoluat in timp

in

functie de priceperea, experienta si fantezia constructorilor locali, ei reusind sa impuna

un anume stil in redarea plastica a formelor si motivelor ornamentale care s-a extins si
in zonele limitrofe: Bistrita, Salaj, Satu Mare si Cluj.

La aceste locatii turistice si monumente se adauga o dimensiune specifica

ethosului local si transilvan, in general: multiculturalitatea, care valorificata turistic
devine un element de potentare si unicitate a atrctivitatii.

O structura de manastiri si lacasuri de cult ortodoxe care respecta in plan, fatade

si pictura sugestiile venite dinspre Bizant.

Centrele istorice semnificative sunt Baia Mare si Sighetu Marmatiei. De

remarcat centrul istoric al orasului Baia-Mare cu constructii si monumente istorice
datând din sec. XV, printre care se evidentiaza: piata libertatii, centrul vechi al orasului
 complex de arhitectura medievala ridicat in secolele XVII-XVIII, ce pastreaza inca
subsolul si parterul unor constructii mai vechi, conserva o succesiune de stiluri
arhitecturale (gotic, baroc). Casa Elisabeta, cea mai veche constructie civila, a fost
ridicata intre 1446-1490 de Iancu de Hunedoara si Matei Corvin. Piata Cetatii – vechiul
Tintirim, este dominat de Turnul Stefan, ridicat din initiativa lui Iancu de
Hunedoara,intre 1446-1468. In apropiere se gaseste si Turnul Macelarilor, monument de
secol XV foarte bine conservat.

Judetul Maramures se poate „lauda” cu Muzeul de Mineralogie deschis turistilor

inca din anul 1989 (prin frumusetea lor vestitele si pretioasele flori de mina se inscriu in
rândul principalelor colectii europene de acest profil), Muzeul Etnografic al
Maramuresului Sighetu-Marmatiei, Muzeul Judetean, organizat in incinta vechii

monetarii, care cuprinde colectiile sectiei de istorie, Muzeul de arta – cladire ridicata in
1748 cu subsolul si parterul in stil baroc care gazduieste colectii cu lucrari
reprezentative ale clasicilor picturii românesti si ale renumitei scoli de picture
baimareana, Memorialul Victimelor Comunismului si Rezistentei Sighetu-Marmatiei.

Muzeul de etnografie si arta populara Baia Mare – amplasat in cladirea fostului

teatru de vara (ridicat in 1953 cu fatada in stil neoclasic), cuprinde o expozitie
permanenta de arta populara. In imediata apropiere pe Dealul Florilor, se afla o
expozitie permanenta de arhitectura populara in aer liber "Muzeul Satului" cuprinzând
case si gospodarii traditionale, specifice diferitelor zone etnografice ale judetului, intinse
pe o suprafata de 12 ha. Aici se gaseste si o biserica din lemn monument istoric si de
arhitectura, ridicata in anul 1603 si adusa pe actualul amplasament in anul 1939.

Muzeul Satului Maramuresean Sighetu-Marmatiei este o alta atractie turistica,

care cuprinde un muzeu etnografic si un muzeu în aer liber arhitectura traditionala

Maramuresului istoric.

În judetul Maramures întâlnim memorialul Victimelor Comunismului si al

Rezistentei Sighetu-Marmatiei, Muzeul Judetean organizat în incinta vechii monetarii
care cuprinde colectiile sectiei de istorie, si arheologie si o expozitie permanenta de
ceasuri, Muzeul de arta – cladirea ridicata în 1748 cu subsolul si parterul în stil baroc,
gazduieste colectiile ce contin lucrari reprezentative ale clasicilor picturii românesti si
ale renumitei scoli de pictura baimareana.

Case memoriale din judetul Maramures : Vasile Lucaciu, dateaza din anul 1848,
– Sisesti , Petofi Sandor –Coltau , Gheorghe Pop de Basesti – Basesti , Ellie Wiesel –

Sighetu Marmatiei Muzeul de Mineralogie Baia Mare– deschis turistilor înca din anul
1989. Prin frumusetea lor vestitele si pretioasele flori de mina se înscriu în rândul
principalelor colectii europene de acest profil.
 Cimitirul vesel din Sapânta – Maramures este unul din cele mai cunoscute si
originale obiective turistice din regiunea de NV, care atrage annual un numar
impresionant de turisi. Unul dintre cele mai reprezentative areale etnografice ale
regiunii,Cimitirul Vesel din Sapanta a fost, pentru mai mult de 50 de ani, creatia
sculptorului Stan Patras, artist de prestigiu in domeniul arhitectural, traditie mostenita in
generatia sa din tata in fiu. Spiritul creativ al lui Stan Ioan Patras a facut ca acest
monument al Sapantei, Cimitirul Vesel, sa fie si astazi un vestigiu al culturii si
civilizatiei romanesti. Continuatorul traditiei lui Patras este acum Dumitru Pop.

Judetul Maramures prezinta pentru turismul cultural un avantaj competitiv fata

de

celalalte judete din regiune si nu numai. Astfel, valoarea indicelui de turism cultural

care masoara infrastructura si turismul de turism cultural este mai mare pentru
Maramures. Folosirea – prin turism – a obiectivelor culturale este de asemenea buna .

Arealele cu turism rural semnificativ sunt: Tara Maramuresului, Tara

Chioarului, Tara Lapusului, Tara Codrului.

In judetul Maramures se disting cateva subzone etnofolclorice, care datorita

mândriei locale se numesc Tari: Tara Maramuresului, Tara Chioarului, Tara Lapusului,
Tara Codrului. Aceste zone au ajuns sa se distinga, treptat, prin specific folcloric, prin
marturii, traditii, mestesuguri.

Mestesugurile, in trecut foarte bine reprezentate, se mai pastreaza inca mai ales
in zona rurala a judetului astfel: olarit (ceramica alba si rosie), ladarit, mobilier taranesc,

tesaturi-cusaturi-broderii populare, pictura de icoane pe sticla si lemn, rotarit,

impletituri din papura si nuiele, cioplit in piatra si marmura, cojocarit, confectionat de

obiecte de podoaba, sculptura in lemn.

Cimitirul Vesel de la Sapânta unul dintre cele mai reprezentative areale

etnografice ale regiunii, Cimitirul Vesel din Sapanta a fost, pentru mai mult de 50 de
ani, creatia sculptorului Stan Patras, artist de prestigiu in domeniul arhitectural, traditie
mostenita in generatia sa din tata in fiu. Spiritul creativ al lui Stan Ioan Patras a facut ca
acest monument al Sapantei, Cimitirul Vesel, sa fie si astazi un vestigiu al culturii si
civilizatiei romanesti. Continuatorul traditiei lui Patras este acum Dumitru Pop.

Traditia, obiceiul, prietenia, generozitatea si veselia localnicilor te inconjoara la

fiecare pas, cele peste 260 de pensiuni acreditate din Maramures putând sa satisfaca
chiar si pe cei mai pretentiosi dintre musafiri.
 Ar mai fi cateva tipuri de turism cu potential de dezvoltare in regiune, dintre
care merita mentionata Mocanita de pe Valea Vaserului din Maramures, singura
posibilitate

de acces în Valea Vaserului, cea mai impresionanta vale cu habitat natural, foarte bine

conservat din zona si care face parte din Parcul Natural Muntii Maramuresului Ea fost

dezvoltata din sec. 18 cand un Centru Forestier a fost fundat acolo.

2.2 Prezentare Agentie de turism ( 4U Travel )

O echipa tanara, o atmosfera plina de viata si caldura ... intr-un cuvant 4U

Travel.
O agentie de turism care a devenit doar in cativa ani cel mai important agent
in Romania al tour-operatorului german DerTour.
In fiecare sezon 4U Travel a venit cu o produs turistic nou, o destinatie noua,
astfel incat vacantele dumneavoastra sa fie perfecte.
Noi va invitam in locuri care va iubesc pentru ca dorim sa va introducem in
atmosfera Sarbatorilor de Iarna.  Daca sunteti indragostiti de munte, de zapada, de focul
care arde in semineul unei cabane, noi va propunem o vacanta la schi in Austria.
Daca dimpotriva visati sa stati pe nisipul cald al unei plaje insorite, departe de
atmosfera rece din Europa in acest sezon, va propunem o vacanta exotica.
Ati vizitat Europa? Daca nu, va facem noi o invitatie. Asfel, aveti ocazia sa
vizitati oricare din marile capitale europene sau orase incarcate de istorie: Viena, Roma,
Paris, Budapesta, Praga, Bruxelles si nu numai.

Partenerii pe care ne bazam pentru a fi siguri ca vacanta dvs. va fi perfecta sunt:

 DerTour Germania - "Posibilitati nelimitate"

 Meier's Weltreisen - "Specialistul vacantelor exotice"
 Eurotours & ITS Billa - principalii tour-opertatori pentru Austria

DERTOUR

 recunoscut pe piata germana ca fiind specialistul nr 1 in vacante individuale;

 tour-operator cu experienta de peste 85 de ani;
 18 cataloage noi, pentru vacante individuale, pentru sezonul de iarna (Nov 2003-Mar 2004);
 sistem modular, cu componente flexibile - pachete de vacanta personalizate care satisfac cerintele
individuale ale clientilor;
 gama produselor si serviciilor acopera urmatoarele categorii: city tours&events, "European tours",
special tours, long distance tours;
 co-partener al echipei olimpice a Germaniei la Jocurile Olimpice de la Atena
 
 Meier's Weltreisen

 tour-operator recunoscut pe piata germana ca fiind specialistul pentru vacante  destinatii exotice
 circuite, hoteluri la plaja si module combinabile pentru calatorii individuale;
 tour-operator cu experienta de 20 de ani;
 6 cataloage noi, pentru sezonul de iarna (Nov 2003 - Mar 2004);
 programe modulare, pentru clienti individuali: zboruri, transferuri, croaziere si circuite;
 hoteluri in orase sau la plaja pot fi combinate dupa preferinta clientului;
 hoteluri de la cele de tip familiar, la cele exceptionale.

Puteti alege intre numeroase hoteluri de 3-5 stele ce ofera standarde

internationale de cazare precum si o multime de servicii complementare (divertisment,
centre sportive, piscina & spa, shopping center, cafenele& restaurante). Pentru grupuri
se acorda discounturi semnificative.

Alte servicii disponibile: rent-a-car, bilete de avion, transferuri cu autoturisme,

microbuze si autocare, organizari de mese festive sau mese tipice cu divertisment,
excursii si tururi organizate.

Pentru solicitari si informatii suplimentare, ne puteti contacta pe adresa:

www.4utravel.ro

Beneficiile sunt date de:

 Legaturi puternice cu turoperatori si furnizori de servicii turistice din intreaga lume

 Agentie dinamica si flexibila
 Comisioane atractive si politica de motivare stimulanta
 Atentia si suportul sunt prioritati tocmai pentru a avea clienti si parteneri multumiti.

2.2.1 Parteneri:

Hoteluri:

 Hotel Megalos Hoteluri Constanta***

 Hotel Opera Hoteluri Bucuresti***
 Hotel Imparatul Romanilor Hoteluri Sibiu***
 Hotel Amadeo Hoteluri Iasi***
 Hotel Delpack Hoteluri Timisoara****
 Hotel Miruna Hoteluri Poiana Brasov****
 Hotel Rex Tulcea Hoteluri Tulcea****

Pensiuni:

 Pensiuni Brasov – Laura ;Brasov, strada Lacurilor nr.33;Cazare pensiune / vila: 12 camere duble
 Vila Horia – Busteni ;Localitatea Busteni, Str. Dimitrie Cantemir nr. 3, Jud. Prahova
Pensiune / vila: 6 dormitoare
 La Domnita - Poienile Izei (3 margarete) ;Localitatea Poienile Izei nr.138, Judetul Maramures; Cazare
Maramures: 5 camere; capacitate totala: 10 locuri
  Pensiunea Muntinu – Voineasa ; Statiunea Voineasa, judetul Valcea, Pensiune 7 camere cu pat
matrimonial + 1 camera dubla
 Pensiune Valea Cricovului ; Valea Cricovului ; Cazare cabana: 2 dormitoare duble
 Pensiunea Continar Aurica ** Maramures
 Casa Irina Petrus*** ; oferita de Boboteaza si Sf. Ioan

Prarteneri transport:

 Eurolines Romania
 Tarom
 Blue air lines
 Riela tour

Adresa agentiei 4UTravel:

Str. Stirbei Voda nr.78

Bucuresti - Sector 1, Romania
Tel/Fax: 021/310.27.38, 021/310.27.39
E mail: office@4utravel.ro

2.3 Prezentare destinatie “Maramures”

Regiunea Maramures, situata in nordul tarii, in depresiunea cu acelasi nume,

inconjurata de munti, este o zona ce impresioneaza prin traditiile populare pastrate aici
(costume populare, obiceiuri, cântece si dansuri) si prin sculpturile in lemn, rafinat
lucrate. Cele mai faimoase biserici vechi de lemn cu turle inalte, expresie a
exceptionalei tehnici arhitecturale, sunt cele din Surdesti (cu o turla inalta de 53 m),
Rozavlea, Bogdan Voda. Curtile caselor taranilor din Maramures impresioneaza
vizitatorii prin portile monumentale din lemn, sculptate cu motive reprezentând viata ce
formeaza o adevarata dantelarie.

Judetul Maramures ofera tarii si lumii o bogata si originala spiritualitate. Este

inestimabil tezaurul de cultura populara, traditiile, obiceiurile, folclorul, mestesugurile,
cercetatorii din tara si strainatate caracterizând Maramuresul ca o "placa turnanta" a
civilizatiei populare. În toae zonele exista o retea de sarbatori de datini folclorice, de
târguri ale mesterilor, evidentiindu-se festivalurile datinilor de iarna de la Sighet si Tg.
Lapus, "Sarbatoarea caastanelor" din Baia Mare, ale cântecului, dansului si portului
popular din somcuta Mare, Asuaju de Sus, Mesteacan, obiceiuri de "Sânziene", si "Hora
la Prislop" de la Borsa, "Tânjaua de pe Mara" Hoteni, "Armonii de primavara" Viseu de
Sus

      S-au remarcat în valorificarea datinilor si folclorului - Ansamblul Folcloric

National "Transilvania" din Baia Mare, "Mara" si "Dor Românesc" din Sighet,
"aramuresul" din viseu de Sus, "Lapusul" din Tg. Lapus, grupul "Iza", formatia "Alina-
te dor, alina" din Cicârlau. Formatiile folclorice din judet au fost onorate, în cadrul
festivalurilor din strainatate cu premiul "Europa", "Discul de aur", si "Colierul de
Argint" - Dijon (Franta), "Zeita de Aur" - Efes (Turcia).
      

Judetul se înscrie în spiritualitatea tarii cu aproape 200 de institutii si asezaminte

pentru cultura si arta. Cultura, religia si arta exprimã complexitatea ce are loc în viata
spiritualã a societãtii: autonomia, libertatea de creatie, protejarea si punrea în valoare a
patrimoniului cultural, ascensiunea spiritualã si simtirea româneascã, primordialitatea
valorii, sanse egale la culturã, identitatea nationalã în circuitul international de valori.
Principalele institutii de culturã de a cãror servicii beneficiazã populatia bãimãreanã
sunt: Directia Judeteanã pentru Culturã, Culte si Patrimoniul Cultural National
Maramures, Biblioteca Judeteanã “Petre Dulfu”, Muzeul Judetean Maramures, Centrul
Judetean de Conservare si Valorificare a Creatie Populare, Ansamblul Folcloric
National “Transilvania”, Teatrul Municipal, Teatrul de pãpusi, Scoala Popularã de Arte
“Liviu Borlan”, Uniunea Artistilor Plastici – filiala Baia Mare, Asociatia Scriitorilor –
Baia Mare, Casa de Culturã a Sindicatelor, Casa Tineretului.

Din cele circa 150 de publicatii, aparute dupa decembrie 1989 s-au pastrat
cotidianele "Graiul Maramuresului" (1989), "Glasul Maramuresului" (1997) si
"Informatia Zilei" (2002), alte periodice, circa zece edituri

Maramuresul este considerat de multi sufletul satului tipic romanesc.

Cu asezarile sale pitoresti, dealuri inverzite si campii pline de flori
salbatice, Maramuresul concentreaza tot ceea ce inseamna viata la tara.
Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unica  de a se intoarce in timp, de a fi martori ai
unor vremuri si ai unei vieti mai simple. 

Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima Europei, care a pastrat

cu mare grija cultura, traditiile si stilul de viata al taranului din vremuri trecute.
Regiunea tine locul unui testament al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii
si a valorilor morale despre care in zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii
nostri.

Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile raman in

aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in
generatie. Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu mandrie. Biserica este in
continuare sufletul satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si se ajuta intre ei.

Viata in Maramures este invaluita in mister. Vizitatorii lui strabat pasurile

montane, coboara in vaile insufletite, unde traditiile rurale se dezvaluie in fata lor ca un
muzeu ce a prins viata, un peisaj ce este pe placul si celui mai capricios calator.

 Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Capacitate de cazare Indicii de

Judetul În functiune Sosiri Înnoptari utilizare
Maramures Existenta 1) (mii) (mii) neta a capacitatii
(locuri) (mii locuri-
zile) în functiune (%)
            
Anii:          
1995 3677 834,2 123,2 264,4 31,7
2000 3398 666,4 74,4 185,1 27,8
2001 3077 676,3 93,8 216,3 32,0
2002 3117 611,8 89,4 192,8 31,5
2003 3293 652 86 191 29,2
2004 2697 671 79 186 27,7
2005 2873 977 91 209 21,4

III. Analiza S.W.O.T

1. Analiza agentiei de turism 4Utravel

Puncte tari:

 Agentie din Bucuresti – capitala ofera avantaje speciale

 Personal calificat si cu experienta in domeniu
 Parteneriate foarte avantajoase in Romania si in Europa
 Individualizarea pachetului turistic
 Strategii specifice pentru piata externa
 Oferta diversa in Europa
 Resurse materiale si financiare in masura sa acopere cheltuielile pentru 2 ani
 Orientare spre turismul de nisa

Puncte slabe:

Agentie de turism tanara, experienta proaspata

 Lipsa unei marci puternice pentru produsele turistice
 Prezenta doar in Europa
 Promovare slaba pana in prezent
 Lipsa surselor financiare pentru proiecte de investitii si/sau alocarea acestora pe prioritati comunitare
 Parteneri doar in cateva tari din Europa
 Lipsa de birouri de reprezentanta in Olanda

Oportunitati:

 Slaba orientare a concurentei pe segmentele nisa – o mare oportunitate pentru agentiile ce se orinteaza
rapid
 O data cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana creste increderea turistilor europeni in potentialul
turistic al Romaniei si integrarea infrastructurii romanesti in cea europeana
 Cresterea puterii de cumparare a Euro in Europa – venituri mai mari pentru potentialii turisti Olandezi
 Interes international sporit in turismul rural pentru tarile mai putin cunoscute
 Crearea de noi statiuni turistice:Vartop (jud. Bihor), Luna Ses, Figa si revitalizarea celor vechi – Cavnic,
Mogosa, Suior, Izvoare (Maramures)
 Accesabilitatea fondurilor din FEDER pentru dezvoltarea turismului
 Co-operarea trasfrontaliera cu tarile vecine ridicata din 2007
 Amenintari:

 Concurenta externa foarte puternica – companii mari cu traditie in turism

 Atractivitatea destinatiilor turistice din afara Regiunii, in special inspre turismul montan si litoral
Neglijarea patrimoniului cultural
 Slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare si aeriene in Regiunea Nord-vest
 Concurenta altor regiuni care si-au conturat deja strategii turistice si atrag turisti
 Lipsa marketingului regional de turism
 Lipsa unei strategii integrate de dezvoltare a turismului la nivel national

2. Analiza produsului “Revelion in Romania”

Puncte forte :

1. Bogatia resurselor si diversitatea formelor de relief

2. Reorientare spre turismul rural. Servicii de calitate atestata
3. Saturarea cererii pentru destinatiile traditionale si îndreptarea preferintelor catre
destinatii mai exotice si noi
4. Tendinta de orientare a investitiilor straine spre regiuni cu resurse naturale

5. Preturi si tarife scazute si medii

Puncte slabe:

1. Starea jalnica a infrastructurii rutiere

2. Personalul îmbatrânit, lipsa unui sistem de motivare a acestuia in turism din Romania
3. Capacitatea slaba de elaborare si implementare a proiectelor europene
4. Inexistenta parteneriatelor public-private si a implicarii statului în sprijinirea
dezvoltarii sectorului
5. Lipsa culturii manageriale a patronilor de hoteluri

Oportunitati:

1. O crestere relativa a interesului pentru Romania in ultimii ani pe toate planurile – mai ales politic si
economic – din partea tarilor europene ceea ce ar putea atrage investitii majore in dotarea turismului;
2. O liberalizare mai accentuata a activitatii economice – conditie a accelerarii procesului de privatizare si a
incurajarii si mentinerii initiativelor particulare in turism de nisa;
3. O previzibila crestere a nivelului de trai in Europa premisa a sporirii cererii turistice potentiale;
4. O anume saturatie a pietei turismului montan in ceea ce priveste destinatiile traditionale din Europa;

Amenintari:

 
1. Concurenta puternica pe piata europeana a turismului montan manifestata de tari ca: Austria, Franta,
Italia, Germania, Elvetia, si chiar o concurenta zonala semnificativa din partea unor tari ca: Slovacia,
Slovenia, Croatia, Bulgaria, concurenta ce se va amplifica o data cu integrarea noastra in Uniunea
Europeana si care ne va pune mari probleme daca nu se realizeaza investitii importante in
modernizarea structurilor turistice pentru a raspunde exigentelor europene;
2. Implementarea foarte lenta a practicilor manageriale moderne in conducerea turismului romanesc atat la
nivel macro cat si la nivel microeconomic, aspect de remediat intr-o perioada lunga de timp;
3. Slaba implicare a autoritatilor locale in dezvoltarea turismului datorita lipsei de experienta si a
centralizarii sistemului;
4. Oferta romaneasca e putin cunoscuta de tour-operatorii straini pana in momentul de fata;
5. Reticentele strainilor ce vin cauzate de lipsa unor facilitati obisnuite in alte statiuni din lume ;
6. Inexistenta unei colaborari reale cu prestatorii romani in vederea asigurarii unui numar de locuri in
hotelurile din statiunile montane in perioada Craciunului si a Anului Nou ;
7. Absenta unor investitii considerabile care sa modernizeze o structura materiala ;
8. Lipsa de adaptabilitate a personalului din hoteluri si la noile exigente ale turistilor provenind din slaba
informare despre ceea ce este nou in domeniu pe plan european si mondial;
9. Instabilitatea continua a preturilor;

3. Analiza S.W.O.T a destinatiei turistice Maramures

Puncte tari:

 Oferta diversificata a structurilor de cazare

 Diversificarea sectoriala a ofertei turistice
 Indicii de ocupare turistica
 Segmentarea pietei
 Dezvoltarea turismului rural in Maramures

Puncte slabe:

 Slaba diversificare a infrastructurii de cazare pentru turismul rural si de tineret (agroturism, “hostels” si
alte structuri “low-cost”)
 Lipsa sustinerii puternice a brandurilor
 Slaba dezvoltare a turismului de nisa
 Lipsa surselor financiare pentru proiecte de investitii si/sau alocarea acestora pe prioritati comunitare
 Structuri de promovare si informare putine sau absente
 Cererea interna reorientata
 Nivel scazut de specializare a fortei de munca in turismul din regiune
 Degradarea patrimoniului cultural
 Scaderea fortei de munca ocupate in turism
 Slaba calitate a infrastructurii de acces

Oportunitati:

 Cresterea capacitatii de cazare turistica in Romania pe fondul definirii turismului ca domeniu economic
prioritar

 Cresterea puterii de cumparare in România

 Interes international sporit in turismul rural din tarile noi integrate in EU
 Crearea de noi statiuni turistice:Vartop (jud. Bihor), Luna Ses, Figa si revitalizarea celor vechi – Cavnic,
Mogosa, Suior, Izvoare (Maramures)
 Accesabilitatea fondurilor din FEDER pentru dezvoltarea turismului
 Oportunitati pe piata pentru dezvoltarea turismul de nisa
 Co-operarea trasfrontaliera cu tarile vecine
 Amenintari:

 Pondere scazuta a turismului la formarea PIB Regional

 Neglijarea patrimoniului cultural
 Slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare si aeriene in Regiunea Nord-vest
 Concurenta altor regiuni care si-au conturat deja strategii turistice si atrag turisti
 Atractivitatea destinatiilor turistice din afara Regiunii, in special inspre turismul montan si litoral
 Nivel scazut al cooperarii intre operatorii liniilor aeriene regulate si agentiile de turism
 Lipsa marketingului regional de turism
 Lipsa unei strategii integrate de dezvoltare a turismului la nivel national

IV. Ipoteze

In cadrul Uniunii Europene, olandezii se incadreaza in randul popoarelor care

calatoresc cel mai mult, participarea olandezilor la vacante fiind de cca. 80% din totalul
populatiei (cca. 16 milioane locuitori). Institutul de cercetare a opiniei publice
"Continuu Vakantie Ondezoek" aprecia la inceputul anului 2004 faptul ca in vara anului
2004 numarul olandezilor care vor beneficia de vacante in afara tarii de resedinta se va
micsora. Fata de anul 2003 –aprecia CVO-, va fi vorba de o scadere cu 500.000 a
numarului persoanelor care vor efectua o vacanta lunga in afara tarii de resedinta.

V. Obiective

Obiectivele vor fi stabilite in corcordanta cu matricea piata-produs a lui Ansoff :

Produs

Existent
Nou

Existenta Penetrarea pietei Dezvoltarea

Piata produsului
 Dezvolatarea

Noua pietei Diversificarea

Am optat pentru produs existent pe piata noua, deoarece Olanda

reprezinta o noua piata de extindere pentru agentia 4UTravel si aceasta
extindere se realizeaza pe baza unui pachet deja existent – sejururi in
Maramures.

5.1 Obiective de marketing

Obiective cantitative

1.      Lansarea pe piata a pachetului turistic urmeaza sa obtina în primul an

aproximativ 2% din piata turismului extern olandez, cu un volum
corespunzator de încasari aproximat la 99.000 RON, respective 27.500
euro.

2.      Atragerea unui numar de minim 100 turisti in decursul unui an.

3.      Recuperarea în primul an a 20% din cheltuielile efectuate pentru

dezvoltarea si lansarea produsului pe piata, respective minim 5.500
euro.

4.      Obtinerea unei eficiente nete a investitiilor de 8 % in urmatorii 5 ani.

Obiective calitative

1.      Stabilirea unor relatii de parteneriat cu tour operatorii olandezi.

2.      Pregatirea pietei olandeze pt. primirea noului produs.

3.      Cresterea gradului de informare despre serviciile firmei.

4.      Fidelizarea clientilor olandezi.

VI. Strategii

Ca strategie de piata, firma va urma o strategie de dezvoltare a activitatii,

concentrata (tinta sunt turistii olandezi din categoria a doua de varsta), adaptativa la
schimbarile din piata, o strategie de exigenta medie (pentru ca neajunsurile nu vor
disparea peste noapte) si o strategie ofensiva în acelasi timp (încercând sa obtina o cota
cât mai ridicata pe piata turismului din Olanda).

Pentru lansarea pe piata alegem strategia de penetrare lenta (pret mic si timp
pentru informarea consumatorilor)
 1. Politica de produs

Pentru atingerea obiectivelor propuse, lansarea si dezvoltarea produsului

turistic, se va utiliza o imbinare a trei strategii de produs – strategiile de flexibilitate,
de diferentiere si de diversificare, realizand astfel o sinergie pozitiva intre elementele
componente ale produsului turistic.

In prima etapa se va aplica strategia de dezvoltare intensiva, aplicata sub

forma strategiei de patrundere pe piata , urmarindu-se marirea cotei de piata cu
produsele existente, usor ameliorate si modelate, pe piata existenta, iar in etapa
urmatoare, finala dealtfel, se va aplica strategia de dezvoltare prin diversificare a
produselor turistice, de diversificare concentrica si diversificare orizontala.

Diferentierea va fi marcata prin utilizarea elementelor de etnografie si

folclor, in decoratiuni exterioare, in adaptarea de astfel de elemente in stilul
arhitectural al constructiilor, aplicare in stil original a unor datini si obiceiuri stravechi
populare, atat in sectorul de restauratie, cat mai ales in sectorul de divertisment si
animatie.

Diversificarea se va realiza prin crearea de produse turistice care au

aceeasi functionalitate, dar care se vor adresa altor categorii de consumatori, si prin
crearea de produse turistice fara legatura evidenta cu linia curenta de produse, care se
vor adresa fie clientelei actuale, fie alteia noi.

Aceasta individualizare si diferentiere a produselor turistice, va fi garantia

realizarii unor forme de turism specifice, in cadrul turismului rural, cu reale forte de
atractie.

Etapa de remodelare si ameliorare a produsului turistic

Constituie aplicarea practica a strategiei de dezvoltare intensiva de

patrundere pe piata turistica olandeza, corespunzatoare primei etape.

In aceasta etapa de ameliorare si diferentiere a structurilor turistice, mixul

produsului turistic va cuprinde un obiectiv major, si anume modernizarea si redotarea
capacitatilor de cazare existente.

Produsul turistic fiind un ansamblu de servicii consumate intr-o

ambianta specifica, pentru remodelarea sa, nu trebuie neglijata calitatea
serviciilor turistice.

Serviciile turistice trebuie sa atinga cote maxime de calitate inca din

aceasta faza de remodelare, prin tehnici specifice de marketing legate de
personalul de contact, tehnici care vor fi expuse in mixul de personal.
 In aceasta faza, deci, se va iesi pe piata turistica internationala cu un
produs turistic corespunzator zonei Maramures, pozitionat in functie de nisa de
piata detectata (turistii olandezi):

1. CAZARE – intr-un pensiune cu specific romanesc ( intampinare

tarditionala, colindatori, obiceiuri pastrate din vechime)

2. LOISIR – plimbare cu mocanita, sania trasa de cai, drumetii in imprejurimi,

jocuri de societate, vizionarea de spectacole folclorice, circuite organizate in
imprejurimi (manastiri) si in tara (Nordul Moldovei), participarea la diverse
manifestatii cu caracter etno-folcloric.

Produsul turistic Maramures, cu un patrimoniu cultural este bine pastrat de institutii prestigioase ce
tezaurizeaza atat valorile traditionale cat si valorile culturale contemporane. Elementele etnofolclorice de mare
bogatie si valoare ca portul popular, ocupatiile traditionale, ce se pastreaza aproape intacte.Unicitatea destinatiei
poate fi surprinsa prin enumerarea a 10 elemente autentice care ofera zonei o identitate specifica:

1. Bisericile de lemn
2. Muzeul satului din Sighet.
3. Muzeul Memorial din Sighet.
4. Cimitirul Vesel din Sapanta.
5. Vizita la mesteri.
6. Plimbare cu Mocanita.
7. Elie Wiesel.
8. Muzeul de Mineralogie.
9. Invatarea dansurilor traditionale
10. Prepararea mancarii traditionale

Tot legat de produsul turistic, trebuie sa stabilim si o politica de personal si o

politica de împachetare a produsului turistic.

2. Politica de personal

Elaborarea strategiilor in domeniul resurselor umane se face in concordanta cu

nevoile organziatiei si cu nevoile angajatilor sai.
Practica a evidentiat domeniile de baza in care se pot elabora strategiile de
personal:
1. Selectia personalului
2. Evaluarea performantelor
3. Recompense angajatilor
4. Dezvoltarea angajatilor

I. Tipologia strategiilor

1. In functie de gradul de dependenta fata de strategia firmei se deosebesc trei tipuri

principale de strategii de personal:

a) strategia de personal orientata spre investitii

Ø tipul de strategie enuntat ia in calcul pe langa aspectele economice si tehnice,
 aspectele privind resursele umane, pe care le trateaza ca element de investitii pentru
dezvoltarea firmei in viitor.
Ø Ofera o serie de avantaje:
+ Diminuarea rezistentei la schimbare
+ Inlesnirea planificarii programelor de masuri privind utilizarea eficienta a resurselor
umane
+ Reducerea cheltuielilor de pregatire si angajare a personalului in momentul
promovarii de noi tehnologii si proceduri
+ Sensibilizarea personalului fata de programele de dezvoltare a strategiei firmei
+ Cresterea capacitatii de adaptare a firmei la modificarile impuse de piata, activitatea
de personal fiind anticipative si continua

b) strategia de personal orientata valoric

Ø se bazeaza pe respectarea intereselor si aspiratiilor personalului in paralel cu utilizarea
corespunzatoare a potentialului acestuia
Ø in prim plan se situeaza resursele umane carora li se acorda mai multa importanta
decat altor resurse fara a cadea in pericolul orientarii unilaterale spre personal si a sub-
evaluarii aspectelor legate de concurenta
Ø aspecte de luat in calcul:
Þ vointa de echitate si dreptate (de asigurare)
Þ principiul performantei
Þ realizarea personalului in cadrul/afara muncii
Þ relatiile sociale
Þ informarea si comunicarea facuta deschis si la timp
Þ dorinta de siguranta
Ø pentru diferit valori relevante din cele enumerate se pot elabora scari valorice pe baza
carora pot fi proiectate noi tipuri de strategii

c) strategia de personal orientata spre resurse:

Ø posibilitatile de asigurare cu resursele umane influenteaza semnificativ strategia
firmei, functia de personal contribuind semnificativ la stabilirea obiectivelor firmei si la
realizarea acestora
Ø conform acestei strategii pot fi elaborate tipuri de strategii globale ale firmei care pot
fi realizate cu resursele umane existente
Ø in cadrul acestor strategii, problemele resurselor umane sunt deja incluse in strategia
generala a firmei. Promovarea acestui tip de strategie presupune inversarea raportului
scop-mijloace
Ø intrebarea traditionala “ce personal e necesar pentru a realiza strategia firmei ?”
devine o intrebare de tipul “pe ce piata se poate patrunde utilizand personalul actual?”
(impune un effort de creativitate si o accelerare a functiei de previziune)
Ø in dezvoltarea resurselor umane va trebui realizata o reactie rapida si flexibila in
vederea adaptarii la mediul concurential. Mentinand deci in firma resursele umane, va
trebui proiectat un nou demers strategic.
Ø Acest tip de strategie impune o modificare a atitudinii manageriale care va trebui sa
 armonizeze strategia financiara a firmei catre strategia de personal orientate spre
resurse, care poate fi premiza realizarii de noi afaceri.

În ceea ce priveste agentia 4Utravel, aceasta se va axa pe strategia de

personal orientata spre investitii, asa cum agentia este la inceput de drum pe o nou
apiata si e necesara instruirea angajatilor cu privire la acest nou mediu astfel :

-         îmbunatatirea calitatii serviciilor oferite de personalul de contact – training-uri;

-         efectuarea unor cursuri de limba olandeza în rândul salariatilor;

3. Politica de impachetare

În ceea ce priveste politica de împachetare, serviciile turistice vor fi oferite

tour-operatorilor si agentiilor din Olanda sub forma unui pachet de tipul celui de mai
jos, urmând ca acestea sa adauge la acest pachet serviciul de transport, oferit grupurilor
sau persoanelor individuale.

Pachetul “Revelion maramuresean”

Atractiile principale

Sarbatori cu respect pentru traditie, cu belsug si voie buna... Aceasta este atmosfera de
Anul Nou in satele maramuresene, unde va asteptam cu drag sa va petreceti sarbatorile
de iarna.

Durata

5 zile

Mentiune: O constructie moderna in stil local, cu parter si etaj, plasata intr-o

zona linistita foarte aproape de centrul satului; unicele zgomote sunt produse de carutele
care trec pe strada sau cantecul indepartat al cocosilor si latratul cainilor. Gazdele
dumneavoastra, o familie tanara, va vor incanta cu amabilitatea lor.
Facilitati: curte cu loc de parcare, bucatarie complet echipata la dispozitia
turistilor, loc de luat masa, salon cu TV (36 canale), hol decorat cu trofee de vanatoare
si covoare maramuresene, 5 camere, 5 bai moderne, incalzire centrala pe lemne, foisor;
Specialitatea casei: placinta si ciulama de ciuperci cu mamaliguta.Placinta este din
partea casei.

Capacitate: maxim 10 persoane;

Reduceri: copil sub 12 ani: - 50%, fara pat suplimentar, beneficiaza de masa. Nu exista
posibilitate pentru pat suplimentar.

Date de plecare si preturi

 Pret: 990 RON (adult)
Plecare: 22 Decembrie, ora 08:00

Pretul include :

- cazare 4 nopti/5 zile

- demipensiune (mic dejun si cina)
- cina festiva de Revelion

Excursii optionale

•Excursie la Cimitirul Vesel si Manastirea Peri din Sapanata (60km), Muzeul Satului si
Muzeul „Memorial” din Sighetu Marmatiei (45 km).
•Excursie pe Valea Izei la bisericile monumente istorice din Bogdan-Voda, Ieud,
Rozavlea – patrimoniu UNESCO si Manastirea Barsana cu popas la mesterul popular
cioplitor de lemn – Toader Barsan.
•Excursie pe Valea Cosaului cu vizitarea bisericilor din Ocna Sugatag, Cornesti,
Calinesti si Budesti.
•Excursie la Borsa (50km): Cascada Cailor din Muntii Pietrosu – cea mai mare cadere
de apa din tara; la intoarcere vizitarea mesterului Tanase Cocean din Sacel, vechi centru
de ceramica dacica, unde aveti posibilitatea sa achizitionati obiecte executate de mesteri
populari.
•Pentru iubitorii de schi, in apropiere se afla partiile Borsa si Cavnic, care se numara
printre cele mai apreciate partii din Romania. Borsa se afla in Muntii Rodnei si ofera
turistilor, pe langa cele 3 partii, si o trambulina naturala de 50 metri, unica in Europa.

Una dintre partii este de aprox. 2000 metri lungime deservita de telescaun; are o
dificultate medie/mare si este apreciata de iubitorii de sporturi alpine. Cavnicul are 5
partii cu o lungime totala de 3,1 km, dotate cu instalatii moderne de transport pe cablu.
Exista centre de inchiriere echipament sportiv, precum si o partie cu nocturna. Cavnic
mai este numit si Polul Zapezii - locul din Maramures unde zapada se pastreaza cel mai
mult de-a lungul anului.

Observatii

- Micul dejun este bogat, in mare parte din produse care provin din ograda proprie.
Cina este de asemenea bogata si diversificata, constand din bucate traditionale:
supa/ciorba, felul doi si desert. De la masa nu va lipsi horinca, apa minerala, eventual
lichior si bauturi racoritoare.Cina festiva de Revelion va consta din mancaruri
traditionale specifice casei: aperitive, felul unu, felul doi si desert, sampanie, bauturi
alcoolice si racoritoare.
- Gazdele sunt deschise la sugestiile oaspetilor cu privire la meniul pentru ziua
urmatoare.
- Excursiile pot fi organizate pe o perioada de o zi sau cateva ore.
- Turistul viziteaza locatiile pe cont propriu si nu dispune de ghid.
- Mesele, micul dejun si cina, se vor servi intotdeauna la pensiunea ce asigura cazarea.
 Descriere pe zile

Ziua1-29dec.

Sosire la pensiune. Program de acomodare cu gazdele si pensiunea, la un pahar de

horinca.sau vin fiert. Cina.

Ziua 2 - 30 dec.

Dupa micul dejun program liber. Puteti sa optati pentru sanius pe derdelusurile
din jur sau plimbare cu sania/caruta trasa de cai (contra cost aprox. 150 RON – pt 10
persoane) pe Valea Sasului unde se pot vizita Manastirea Botiza, izvoarele de apa
minerala (borcutul), Slatina . Pentru iubitorii de schi in apropiere se afla partiile
amenajate de la Borsa sau Cavnic. Seara cina.

Ziua 3 - 31 dec.

Mic dejun. Aveti posibilitatea sa luati parte la pregatirile pentru seara de Anul
Nou si sa va familiarizati cu atmosfera de sarbatoare specifica zonei sau sa vizitati
valtoarea, horincia si moara de apa. Cina festiva de Revelion, primireau uratorilor si
colindatorilor. Optional se pot organiza petreceri maramuresene cu ceterasi (contra
cost, aprox. 300 RON). De la miezul noptii puteti sa participati la activitatile
organizate in centrul satului cu muzica, joc si voie buna.

Ziua 4 - 1 ian. 2008

Mic dejun. Participare la Liturghia de Sfantul Vasile; puteti sa admirati

frumoasele costume populare pe care botizenii le poarta cu atata mandrie si nu doar in
zilele de sarbatoare. Dupa slujba religioasa, in centrul satului se organizeaza program
de cantece si dansuri populare. La cerere se poate invita „Viflaimul” (contra cost,
aprox 200 RON). „Viflaimul” este o piesa de teatru religioasa populara; sunt
interpretate personaje precum Fecioara Maria, Iosif, Magi, Irod sau Scaraotchi. Seara
cina.
 Ziua 5 - 2 ian.

Mic dejun. „Ramai gazda sanatoasa/Vremea e de mers acasa!”. Un pahar de

horinca si o strangere de mana in semn de ramas bun.

Pachetul de servicii include:

- transport si transfer la aeroport conform programului cu autocar Mercedes (50

locuri) categoria I; excursiile realizate cu autocarul agentiei

- ghid insotitor pe tot parcursul deplasarii (vorbitor de limba olandeza)

- taxe locale si parcari

- ghizi locali

- masa-pensiune completa

Pretul nu include biletul de avion si asigurarea medicala, urmând ca acestea sa fie

furnizate de tour-operatorul german partener.

4. Politica de pret

“Pretul se poate defini ca o strategie de cele mai multe ori financiara a valorii
atribuite de consumator, in cadrul schimbului. Pe langa bani, mai implica si timp,
energie, atentie, emotie si inconveniente”. (Elizabeth Hill si Terry O. Sullivan-
“Marketing”)

Politica de preturi este influentata pe de o parte de factori interni- costurile si

obiectivele intreprinderii- si de factori externi- concurenta si asteptarile
consumatorilor- in cea mai mare masura. Pretul influentand in proportie foarte mare
imaginea unei firme , aceasta este judecata de consumator , dupa transparenta si
echitatea cu care trateaza preturile, ca variabila de marketing. Dintre toate
variabilele de marketing, pretul este cel mai usor de influentat pe termen scurt,
modificarea pretului, ca tactica de marketing va afecta bineinteles balanta strategica a
firmei. In privinta strategiei de pret, trebuie utilizata din partea echipei manageriale, o
combinatie fericita de creativitate si flexibilitate. Segmentele pietei pe baza
disponibilitatii veniturilor alocate, petrecerii timpului liber poate maximiza incasarile si
mari cota de piata, prin stabilirea de preturi diferentiate in functie de grupele tinta.
Natura intangibila a ofertei turistice, puternica sezonalitate a consumului turistic,
duc prin excelenta la utilizarea unor preturi diferite, tocmai pentru a sincroniza
fluctuatiile cererii turistice cu oferta turistica, ferma si rigida, maximizeaza veniturile
la fiecare oprtunitate.

Dimensionarea preturilor turistice fluctueaza direct proportional cu fluctuatia

cererii.

„Asteptarile consumatorilor fata de ceea ce considera ei a fi un pret

acceptabil va depinde de doi factori- ceea ce recunoaste ca valoare si ceea ce ofera
concurenta. Acest lucru permite strategului de marketing sa depaseasca tirania costurilor
si sa analizeze oprtunitatile oferite de valoarea atribuita”. (Elizabeth Hill si Terry O.
Sullivan- „Marketing’)

Datorita intangibilitatii produsului turistic, perceput ca produs de mare risc

comercial, pretul va reprezenta in optica potentialilor consumatori asigurarea calitatii.

Politica preturilor practicate pentru lansarea produsului pe plan international,

trebuie abordata bineinteles in interdependenta cu celelalte politici (produs, personal,
ambianta, plasament, promovare) intr-o deplina concordanta cu acestea totodata avand
in vedere pozitia firmelor concurente- nationale si straine, pozitia si numarul
verigilor intermediare de distributie si mai ales legislatia diferitelor state(piete tinta)
vizand reglementari in domeniu(implicarea sau nu a sistemelor de asigurare sociala, a
diferitelor asociatii profesionale sau a diferitelor unitati economice, in rambursarea unui
anumit procent din cuantumul biletelor de tratament balnear sau decontarea integrala a
acestora).

O politica eficienta de preturi trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

1. acoperirea cheltuielilor proprii si bineinteles obtinerea unui profit

2. corelarea preturilor pentru produsele turistice respective cu preturile practicate

de concurenta

3. diferentierea puternica a preturilor practicate pentru aceste produse turistice,

in functie de o serie de factori

4. mobilitatea accentuata a tarifelor si preturilor in functie de conjunctura

5. stadiul din ciclul de viata al produsului turistic pe diverse piete internationale

6. mobilitatea preturilor si tarifelor in functie de cota de piata a produselor

turistice si mai ales de obiectivele propuse.

Strategia de preturi se contituie intr-un set de obiective ce urmeaza a fi atinse

si un set de trasaturi ale atitudinii intreprinderii in raport cu cele trei criterii de
diferentiere a strategiilor- nivelul preturilor, diversitatea si mobilitatea preturilor.
 A) Nivelul preturilor poate fi considerat criteriul dominant al strategiei,
firmele stabilesc nivelul preturilor- dupa costuri( cost – plus pricing), dupa
concurenta (competitive pricing) si dupa cerere( value oriented sau customer-oriented-
pricing), „cand concurenta se manifesta pasnic, ca urmare a unei relative stabilitati in
delimitatea potentialului pietelor intre competitori, preturile pot interveni ca instrument
de echilibru/dinamica) a cererii cu oferta”. (F. Florescu- coord. „Marketing”- Marketer-
Grup Academic de Marketing si Management- bucuresti 1992)

B) Gradul de diversificare a preturilor practicate e un alt criteriu de

departajare a strategiilor, in functie de gradul de diversificare sortimentala a produselor
si de gradul de omogenitatea pietelor. Strategia preturilor diferentiate poate fi aplicata
sub mai multe variante:

- preturi diferentiate in functie de produs

- preturi diferentiate in raport cu segmentele tinta vizate

- pretui diferentiate in raport cu parametrii (distributia cu ridicata, turoperatorii,

agebtii de voiaj, Agentii si Birouri de Turism, puncte turistice)

- preturi diferentiate in functie de tipul consumatorului (copil, adult, pensionar

etc)

- preturi diferentiate in raport cu marimea si complexitatea pachetului forfetar

de servicii

- preturi diferentiate in functie de localizarea structurilor si infrastructurilor

turistice fata de sursa de atractie turistica

- preturi diferentiate in functie nivelul cererii turistice, fluctuatiile acesteia

(sezon, sezon- intermediar si extrasezon).

C) Un alt criteriu de departajare al strategiei de pret il constituie gradul de

mobilitate a preturilor, durabilitatea lor in timp; mobilitatea si durabilitatea vor
depinde de oscilatiile sezoniere ale cererii, traiectoria ciclului de viata a produselor,
de modificarile conditiilor de piata.

Strategia orientata pe mobilitatea preturilor poate imbraca mai multe forme:

-         modificarea preturilor intr-un numar mai mic sau mai mare de etape

-         modificarea pretului in proportii moderate sau substantiale

-         utilizarea preturilor psihologice.

 Coroborata cu politica de produs, acest tip de strategie poate modifica ciclul
de viata al unui produs, in sensul prelungirii, reducerii sau eliminarii unor etape
din ciclul de viata al acestuia.

Prin combinarea variantelor aferente fiecarui criteriu, rezulta mai multe

tipuri de strategii de preturi, ficare reprezentate in cateva variante concrete.

In etapa de lansare pe piata internationala, conform obiectivului urmarit-

patrunderea pe piata Olandei pe segmentul tinta din aceasta tara- diaspora romana-
varsta se va utiliza o politica a pretului scazut- preturi captive care tintesc dispora
roamna.

Se utilizeaza strategia pretului scazut sau de penetrare, urmarind patrunderea

rapida pe acest segment

Totodata se va urmari diferentierea pronuntata a acestor preturi in functie de

PIB din tara, mediul competitional si legislatia nationala aferenta privind gradul de
implicare al sistemului de asigurarea sociala.

Se vor practica tarife forfetare la produsele create atat de prestator pentru a fi

distribuite micilor intermediari, cat si la firmele mari turoperatoare sub a caror
marca e indicat sa se faca distinctia si promovarea produselor turistice.

Marile firme turoperatoare pot asambla singure serviciile si pot stabili tarife de
comun acord cu prestatorii, ele cunoscand cel mai bine conjunctura pietei turistice
externe si mai ales doleantele si disponibilitatile de timp liber si de venit ale cererii
potentiale.

Tarifele forfetare pot fi mult diferentiate in functie de durata sejurului

(10,12, 18 zile), servicii complete (cazare + animatie + transfer + transport), servicii
incomplete (cazare+ demipensiune), lungimea canalului de distributie (numarul
verigilor intermediare) etc.

Chiar si in acetse conditii ale politicii pretului scazut, forfetar, puternic

diferentiat se mai pot oferi reduceri de tarife, cu caracter promotional , pentru cei
ce-si prelungesc durata sejurului (in sezon intermediar), pentru anumite categorii de
pensionari, inlesniri suplimentare pentru insotiori, precum si eventual comision
suplimentar firmelor de intermediere care asigura un numar mare de trimiteri, care
respecta contractele de intermediere turistica.

5. Politica de distributie si de parteneriate

Daca promovarea are ca obiectiv cunoasterea imaginii favorabile a unui produs

turistic si crearea totodata a dorintei de a voiaja, comercializarea are ca rezultat final
promovarea si facilitarea actului de cumparare definitiv. In turism, datorita
caracterului imaterial al produsului turistic si seprarii in timp si spatiu a cererii de oferta,
comercializarea e sinonima cu distributia.

Rolul fundamental al cerintelor de distributie in turism este pe de o parte de a

transforma resurele eterogene ale furnizorului de prestatii, intr-un evantai atragator
de servicii turistice (pachet de servicii, forfeturi)- produse turistice in conformitate cu
doleantele segmentelor vizate, iar pe de alta parte de a comercializa- prin cele douia
acte ale comercializarii, rezervarea voiajelor si reglarea costului a prioric sau posterior.

Promovarea se adreseaza marelui public, in timp ce comercializarea-distributia

trece cel mai adesea prin intermediul profesiunilor din turism (turoperatori-
fabricanti- angrosisti- agenti de voiaj- detailisti- comisionari si reprezentati). In materie
de marketing-mix se estimeaza ca problema principala a unei politici de distributie
este alegerea canalelor de distributie, care depinde in mod considerabil de
caracteristicile pietei, produsului si concurentei.

In ultimul timp in afara sistemelor de distributie conventionale (producator-

angrosist-detailist) au aparut sisteme de distrbutie pe verticala, pe orizontala sau pe
canale multiple.

1) Sistemul de dsitrbutie pe verticala actioneaza ca un organism unitar, unul

din membrii canalululi avand drept de franciza, sau ii determina sa coopereze.

Exista trei tipuri de distrbuie pe verticala:

a) Corporativ- reunirea produselor si distributiei intr-o singura unitate (in amonte-

producatorii sun integrati distrbuitorilor; in aval- distrbuitorii sunt integrati
producatorilor)

b) Contractual- etse rezultatul integrarii pe baze contractuale si se prezinta sunb mai

multe forme:

- lanturi voluntare finantate de angrostisti (cuprind detailistii)

- cooperativele de detailist

- organiztii in sistem de franciza (sistemul de vanzare cu amanuntul, finantate de

o firma prestatoare de servicii- industrial hoteliera- Howard Johnson, Romada Inn

c) Administrat- sistemul coordoneaza procesul de productie si de distributie prin

intermediul supradimensionarii activitatii si puterii uneia dintre parti, nu prin proprietate
unica.

2). Sistemul de distrbutie pe orizontala- se formeaza din unirea unor firme din
ramuri de activitate diferite si pot coopera temporar, permanent sau pot forma societati
separate- societati mixte.
 3). Sistemul de distrbutie prin canalele multiple, este cel mai avantajos, ofera
o mai buna acoperire a pietei, costuri de distrbutie mai mici si o mai mare
„ personalizare a procesului de vanzare”.

Prestatorii de turism au mai multe variante de optiune privind distrbutia

produselor turistice si anume:

-         distrbutia directa, care e totusi foarte costisitoare, necesitand implementarea la

locul de formare a cererii turistice, pe pietele externe vizate, a unor birouri
proprii de comercializare sau cooptarea de persoane fizice sau juridice care sa ii
reprezinte pe acele piete, asa-numitii reprezentanti;

-         distrbutia indirecta, care este si cea mai utilizata pe piata turistica internationala
forfetara realizata de firme turoperatoare de mari prportii, de agentii de voiaj,
firme de intermediere turisrica. Distrbutia indirecta este solutia cea mai rentabila,
cel putin intr-o faza de lansare unui produs turistic necunoscut, profitand de
notorietatea unui intermediar de mare „marca” (distrbutie sub umbrela marcii)

-         distrbutia mixta care semnifica asocierea, cooperarea pe baza de investitii

comune de capital, a prestatorilor cu parteneri straini foarte puternici
(turoperatori cunoscuti, companii de transport turistic, puternice lanturi
hoteliere) si formarea unor societati comune.

Acest tip de distributie, de conlucrare este cu adevarat cel mai rentabil, ambii
parteneri avand interese comune, cresterea cifre de afaceri. Asocierea cea mai indicata
este cu o firma turoperatoare, ea fiind direct interesata in emiterea turistilor catre
prestatori, datorita investitiilor facute in societatea comuna si avand si posibilitatea sa o
faca , fiind implementata la locul de formare a cererii.

In etapa de lansare a produsului turistic adresat, se va opta in exclusivitate la

distrbutia prin intermediari, in special agentii de turism specializate in distrbutia
produselor turistice rurale, de pe pietele vizate.

Astfel, se va opta pe o strategie de distrbutie selectiva, care impune alegera

unui numar limitat de intermediari.

Pe piata Olandei se va apela la intermediari - firme turoperatoare specializate

pentru distrbutia produsului.

6. Politica promotionala

Turismul, nefiind un fenomen spontan, contrariul fiind demontrat permanent este

imposibila lansarea unor produse turistice sau mentinerea unor produse turistice pe
piata, fara o promovare continua.
 „Trei principii conditioneaza succesul promovarii, acstea sunt cele trei C:
continuitate, convergenta, coordonare”(R. Llanquar, R. Holler- „Le marketing
touristique”) Folosite in mod izolat, sporadic sau in mod succesiv, aceste mijloace pierd
o mai mare parte din impact. Succesul promovarii presupune de asemenea un control
continuu si un permanent proces de alegere. Se utilizeaza 4 procedee: documente
scrise, sunetul, imaginea scrisa sau mobila si eventual dar cel mai adesea o combinatie
a acestora.

Cele trei mari sectoare ale promovarii sunt informarea directa (orala, vizuala,
scrisa) relatiile publice si publicitatea, toate trei fiind deschise in aceeasi masura
intreprinderii si colectivitatilor.

Stabilirea mixului promotional e conditionat de o serie de factori precum:

a) tipul pietei produsului

b)tipul de strategie- (de impingere- activitate de marketing indreptata spre intermediere,

reealizand totodaat si promovarea spre utilizatorii finali, de absorbire- publicitatea si
promovarea pe piete de consum).

c) stadiul de pregatire a consumatorilor

d) stadiul ciclului de viata al produsului

e) pozitia firmei in ierarhia pietei

Un numar tot mai mare de firme adopta conceptul de comunicatii de marketing

integrate, care este un plan cuprinzator ce evalueaza rolul startegic al diferitelor
instrumente de comunicare , rolul combinatiilor dintre ele, pentru obtinerea maximului
de claritate, impact, prin integrarea mesajelor intr-un tot unitar.

In cadrul mixurilor promotionale nu trebuie neglijate retelele de marketing,

crearea acestora reprezentand retele de tip special, constituire din marketing de
ralatie, retele formate din firmele in cauza, distribuitorii, furnizorii si clientii lor, in
stransa interdependenta si colaborare armonioasa, neindoielnica, benefica tuturor.

Pentru ca o comunicare, o promovare sa fie eficienta, in mod obligatoriu trebuie

parcurse urmatoarele etape:

1. identificarea auditoriului- publicul consumator sau profesionisti din domeniu

(intermediari)

2. stabilirea obiectivelor comunicationale- de natura cognitiva, afectiva,

comportamentala

3. conceperea mesajului (structura mesajului, forma de prezentare, sursa mesajului)

4. alegerea canalului de comunicare:

a) Canale de comunicare personale

- canale mediatoare(intermediere din turism)

- canale expert- ziaristi, oameni de mass-media, celebritati

- canale sociale (lideri de opinie din diverse colectivitati, capii bisericilor

romanesti din strainatate, capii comunitatilor romanesti din strainatate, capii unor
comunitati- organizatii sindicale, ecologiste, de femei etc)

b) Canale de comuniacre nepersonale

-mijloace de informare- tiparituri, retele Tv, audio, mijloace electronice,

afisaj

-ambianta prestatorului, dar si a intermediarului din turism (stabilitate,

experienta, lux, comoditate, siguranta)

- manifestarile ocazionale cu diverse ocazii, evenimente speciale- tehnica

de relatii publice.

Politica promotionala in turismul rural se realizeaza atat prin promovarea

vanzarilor, utilizand tehnica de informare directa- orala, scrisa, vizuala, publicitate
directa la locul vanzarii, publicitate indirecta, tehnici de informare mai complexe,
saloanele turistice, standuri turistice, tehnica de relatii publice cu presa si cu publicul ca
si tehnica se stimulare a vanzarilor (reducerea de preturi si tarife, acordarea unor
servicii gratuite in cadrul pachetelor de servicii, vanzarea grupata).

Campania promotionala a produselor turistice maramuresene, va fi puternic

diferentiata in functie de caracteristicile esentiale ale produselor turistice respective,
tipul de clientela carora se adreseaza, tipul pietei externe , tipul de strategie utilizata
(de impingere sau de absorbire), canalele de distrbutie si bineinteles de instrumentele
de promovare utilizate.

In etapa de lansare a produsului maramuresean, etapa de patrundere pe piata

internationala (Olanda) pe segmentul varstei a III-a al diasporei romane, cu produsul
turistic , corespunzatoare strategiei de distrbutie selectiva, se va aplica o strategie
promotionala concentrata.

Deoarece produsul turistic maramuresean remodelat si ameliorat se gaseste

practic in faza de debut a ciclului de viata- faza de introducere pe piata, consumatorii
potentiali nu cunosc produsul, iar piata turistica este puternic fragmentata si
diversificata, strategia promotionala concentrata va fi de impingere, toate actiunile
promotionale ale prestatorilor fiind indreptate catre intermediari, prin acestia ajungand
la consumatorii finali.

Conform startegiei de impingere preconizata, care se justifica si prin alocarea

unor bugete promotionale mai reduse, in campania promotionala vor fi utilizate canale
de comunicare personale, proportia majoritara fiind alocata canalelor de comunicare
mediatoare.

Cataloagele promotionale vor fi editate intr-un tiraj mai redus ele fiind distrbuite
numai prin acele canale de comunicare personala.

Cataloagele promotionale vor fi insotite si de pliante sau brosuri publicitare care

vor ajunge la consumatorii finali prin intermediul canalelor de distrbutie personala.

Un alt canal mediator de comunicare, de covarsitoare importanta il constituie

firmele turoperatoare, marile agentii de voiaj. Si acestea vor fi contactate de
prestatori, fie prin lansari de oferte si cataloage promotionale prin intermediul
Birourilor externe de promovare a turismului situat in capitalele respective, fie in
cadrul targurilor si saloanelor, standurilor de turism international destinate
profesionistilor din turism sau mixte.

Prestatorii vor participa astfel la marile targuri de turism (Tragul de primavara

sau de toamna de la Gand, targul de la Bruxelle, Milano, Viena sau Lausanne- targuri
mixte) sau la saloanele mixte internationale de turism (Berlin- ITB, Madrid- Fitur,
Londra- World Travel Market, Paris- Salon Mondial du Tourisme) prezentand standuri
proprii atractive, prin aceste manifestari promotionale complexe ajungand direct si la
consumatorii finali ( o startegie promotionala de absorbire cu cheltuieli reduse si
impact maxim).

Multe organizatii nationale de turism utilizeaza un stand national integrat

adesea transportabil, in cadrul caruia unele statiuni turistice se prezinta separat, marea
majoritate grupandu-se insa.

Jaque Ditrie preconiza intr-un raport adresat Ministerului Turismului din Franta:
„O conceptie cu adevarat sanatoasa a unui stand turistic, trebuie sa aiba ca
obiectiv cei trei A: abordare(agatare), animatii si vanzare( achat).

Astfel, un stand romanesc integrat, care va cuprionde si oferta maramureseana,

va trebui sa fie simplu, sa evidentieze specificul ofertei, sa fie animat de spectacole
folclorice, alternate cu concursuri publicitare (in care se ghicesc vinurile degustate sau
imaginile proiectate) sau cu derularea unor mestesuguri specifice zonelor tarii (olarit,
tesut, brodat, sculptat) in fata vizitatorilor, cu personalizarea si vanzarea acelor obiecte
de artizanat vizitate. De asemeni, standul va trebui sa dispuna de tot necesarul de
documente, de produse turistice si de personal, pentru vanzarea directa, prompta a
produselor turistice sau pentru incheierea contractelor de intermediere turistica.
 Dar si canalele expert vot fi utilizate pentru promovarea cu succes a produselor
turistice maramuresene, in acest sens cautandu-se sensibilizarea unor personalitati cu
putere maxima de influentare a consumatorilor vizati. Astfel, vor fi invitate sa cunoasca
direct produsele turistice maramuresene, anumite personaliati precumoameni de mass-
media, celebritati din lumea artistica, sportiva, care apoi prin tehnici proprii vor
influenta preferintele turistilor de consum vizati (articole in cotidiene sau reviste de
specialiate medicala, interviuri televizate ale anumitor personalitati etc).

Bineinteles, nu vor fi neglijate in aceasta campanie promotionala concentrata

canalele de comunicare sociala, astfel contractandu-se si stimulandu-se prin diverse
mijloace( sejururi gratuite, cote de comision, cadouri promotionale) lideri de opinie din
diverse colectivitati- capii bisercilor romanesti din strainatate, ai comunitatii romane din
diaspora, unor organizatii sindicale, ecologiste, asociatii ale pensionarilor, de femei etc.

VII. Program promotional de marketing

Activitatile programului Perioada de Departamen. Persoana Buget

  promotional de marketing desfasurare respunsabil responsabila (euro)
Activitati vizând comunicarea cu
lideri de opinie –ziaristi la reviste
A de specialitate        
Ianuarie Departamentul Asistentul de
Identificarea acestor lideri de opinie 100
A1 2008/2009 de marketing marketing
Conceperea materialelor
Ianuarie Departamentul Asistentul pe
promotionale adecvate (cataloage, 600
2008/2009 de marketing promovare
A2 pliante)
Februarie, Mai,
Comunicarea directa (direct Septembrie, Departamentul Asistentul de
700
marketing) Decembrie de marketing marketing
A3 2008/2009
Februarie, Mai,
Publicarea unor articole si materiale
Decembrie
promotionale în reviste de Departamentul Asistentul pe
2008 si Martie, 1000
specialitate (culturale, de turism etc) de marketing promovare
Iunie,
- legatura cu editurile
A4 Noiembrie 2009
Efectuarea unor vizite de lucru a
Februarie Departamentul Directorul de
unor renumiti ziaristi de la 1000
2008/2009 de marketing marketing
A5 publicatiile de specialitate
Activitati de comunicare cu
B posibilii parteneri – tour-operatori
Ianuarie Departamentul Asistentul de
Identificarea organizatiilor vizate 100
B1 2008/2009 de marketing marketing
Conceperea materialelor
Ianuarie Departamentul Asistentul pe
promotionale adecvate (cataloage, 600
2008/2009 de marketing promovare
B2 pliante)
 Martie, Mai,
Promovarea prin intermediul
Octombrie, Departamentul Directorul de
biroului de promovare a turismului 800
Decembrie de marketing marketing
românesc de la Berlin
B3 2008/2009
Participarea la târguri de turism pe
teritoriul Olandei si târguri
Octombrie Departamentul Asistentul pe
internationale unde vor fi prezenti 7000
2008/2009 de marketing promovare
reprezentantii tour-operatorilor
B4 germani
Februarie, Mai,
Iulie,
Departamentul Asistentul de
Marketing direct Septembrie, 700
de marketing marketing
Decembrie
B5 2008/2009
Materiale promotionale în reviste de Martie, Iunie,
Departamentul Directorul de
turism care vizeaza managementul Septembrie 1000
de marketing marketing
B6 firmelor de turism germane 2008/2009
Dezvoltarea unui website care sa
prezinte oferta turistica si sa devina Externalizarea
2008,2009 Firma de IT 2000
un mod de comuncare cu partenerii serviciilor
B7 si cu clientii
Activitati de comunicare cu
posibilii parteneri nationali – in
C cazare si transport
Ianuarie Departamentul Asistentul de
Identificarea organizatiilor vizate 100
C1 2008/2009 de marketing marketing
Conceperea materialelor
Ianuarie Departamentul Asistentul pe
promotionale adecvate (cataloage, 600
2008/2009 de marketing promovare
C2 pliante)
Martie, Mai,
Promovarea prin intermediul
Octombrie, Departamentul Directorul de
biroului de promovare a turismului 400
Decembrie de marketing marketing
românesc de la Maramures
C3 2008/2009
Participarea la târguri de turism pe
teritoriul Maramuresului si târguri Noiembrie Departamentul Asistentul pe
3000
nationale unde va fi prezenta si 2008/2009 de marketing promovare
C4 agentia 4UTravel
Februarie, Mai,
Iulie,
Departamentul Asistentul de
Marketing direct Septembrie, 700
de marketing marketing
Decembrie
C5 2008/2009
Materiale promotionale în reviste de
Februarie Departamentul Asistentul pe
turism care vizeaza managementul 1000
2008/2009 de marketing promovare
C6 hotelurilor din Maramures
  Total 21400
 Diagrama GANTT
Nr Activit.     Anul 2008                 Anul 2009        
 Lunile VI
  anului I II III IV V VI VII II IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1 A1                                                
2 A2                                                
3 A3                                                
4 A4                                                
5 A5                                                
6 B1                                                
7 B2                                                
8 B3                                                
9 B4                                                
1
B5
0                                                
1
B6
1                                                
1
B7
2                                                
1
C1
3                                                
1
C2
4                                                
1
C3
5                                                
1
C4
6                                                
1
C5
7                                                
1
C6
8                                                

IX. Sistemul de evaluare si control

Pe parcursul desfasurarii activitatilor inscrise in programul de marketing se va
verifica indeplinirea fiecarei sarcinii prin sistemul de evaluare si control. Adica se va
efectua:

- controlul preoperational (in care se verifica concordanta intre obiectivele

de marketing stabilite si misiunea firmei, se efectueaza asupra activitatii de planificare
de marketing);

- controlul operational (in care se verifica gradul de realizarea nivelurilor

intermediare a obiectivelor propuse si respectarea termenelor alocate fiecarei activitati
din program);
 - controlul postoperational (se verifica realizarea obiectivelor de marketing
la finalul activitatii, adica dupa 2 ani de la lansare);

In cazul in care se vor descoperi eventuale neconcordante cu planul, se va face

tot posibilul pentru depasirea momentelor critice si revenirea la plan, urmand ca
penalizarile sa fie aplicate mai tarziu in functie de gravitatea erorii si de consecintele
asupra intergii activitati.

Bibliografie:

1.    Balaure,V; Catoiu,I; Veghes,C; ”Marketing turistic” ;

Editura Uranus, Bucuresti, 2005

2.    Stanoiu Aurelia Felicia; ’’ Strategii de Marketing in

turism’’, Editura Economica, Bucuresti, 2000

3.    Nedelea Alexandru, ’’ Piata Turistica’’

Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2003

4.    www.4utravel.ro

5.    www. maramures.in-romania.ro

6.    www. mmnet.ro

7.    www.prefecturamaramures.ro

8.    www.gazetademaramures.ro

9.    http://maramures.link7.ro/