MARGARETA ONOFREI

3ru
5*" teoretici
ffi tehnol.ogicd
voca!iona[d

ffi'

. caracterizarea unui personaj

" apartenenla [a specie / curent literar
" relalia dintre incipit 9i final.
" tema gi viziunea despre lume
 Margareta Onofrei

67 de eseura
pent ru Oacalaureat qi lucrul la clash

Lileratura romAn7

4Booklet
 CUPRINS
I. PROZA
1.1. Proza scurtd
Basmulcult
lon Creangi
-,,Povestea lui Harap-A1b".""""' """"""5
Prepeleac" """"""11
-,,Ddnil6
Povestirea
Mihail sadoveanu
nrnni,!
.n plopi"""""' .................17
-,,Hanu Anculei" - ,,FAntAna dintre
-,,Hanu Ancutei - ,,Negustor lipscan"""' """"""""'21
Nuvgla Ar^..^^r.,, rLdpuqneanul""""""
X^,,anaanrrl,, .............,...,..26
Costache Negruzzi-: -,,Alexandru ee
loan Slavici-,,Moara cu noroc".. """"""'r""'vv
rdzboi""
l. L. Caragiate -,,tn vieme de """"""'40
....................45
Mircea Eliade -,,Nopti la Serampore""""""""
1.2. Romanul tr^
"""""""""rv
-,,Mara".
loan Slavici
"""'54
-,,1on""..'...'.
Liviu Rebreanu
otili.i".... """""""""62
G. Cilinescu -,,rnigmi
Camil Petrescu
-,,Ultima noapte de dragoste,
rizboi""
intAia noapte de """"""""68
-,,Patul lui Procust"'............"" """"""""'74
an
Mircea Eliade -,,Maitreyi"......'..."""'
Marin Preda - ,,Morometii"'.'..."""" """""""'84
bolnuu"""'
*Nicolae Breban ],,nnit"fa """"'91
*Mircea Nedetciu, Ad';il;il;o"ti, Mii.". Mlhrd -,,Femeia in rogu"""' """""'97
II. DRAMATURGIA

Poezia pagoPtistd
lll.3. *Prelungiri ale romantismului gi clasicismului
Octavian Goga - ,,Aposto1u1"................ ........156
George Cogbuc - ,,Moartea lui Fulger"... .........15g
lll.4. Simbolismul
Alexandru Macedonski
-,,Noaptea de decemvrie"............ ......161
mor".....
-,,Rondelul rozelor ce ...........164
George Bacovia
- ,,Plumb".. ......166
- ,,Amurg vio1et"........ ........169
- ,,Lacustrd"................ ......170
- ,,Decembre"............. ......172
-,,Poemd in oglindd" ........174
- ,,Nocturna".............. .......177
lll.5. Modernismul
Tudor Arghezi
- ,,T9stament"............. ......179
-,,Flori de muci9ai"................ ............182
- ,,Psalm [Te drdLmuiesc in zgomot gi-n tdcere]"..... .................185
- ,,Jignire". ......188
-,,Morgenstimmung".. ......191
Lucian Blaga
-,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii"...... .....194
- ,,Gorunu1"................ .......192
- ,,Biografie'................ ......200
-,,Dati-mi un trup voi munti1or"............... ..............203
lon Barbu
-,,Riga Crypto gi lapona Enigel"....... ....................206
-,,Dupi me1ci"........ ..........210
-,,Din ceas, dedus..."............ ..............219
II 1.6. Traditionalism ul
lon Pillat -,,Aci sosi pe vremuri".... .............215
Vasile Voiculescu - ,,ln Grddina Ghetsemani"............ ....................21g
lll.7. Orientdri avangardiste
lon Vinea -,,Manifest activistcdtre tinerime".... ..................220
lll.8. Neomodernismul poetic
Nichita St6nescu
getica".......
-,,Elegia a doua, ..............222
-,,A cincea elegie"....,.. .....225
-,,Cdtre Galateea"... ..........227
- ,,Poveste sentimentale".............. ......230
-,,Cu o ugoard nostalgie".. .................232
Leonid Dimov -,,Vis cu bufon".. ..................234
lll.9. Postmodernismul
Mircea Cdrtirescu
ste1e".........
-,,O motocicletd parcati sub ...............236
- ,,Ciocnirea".............. .........23g
tv. EPoct $t lDEolocil LTTERARE
literard".....
Epoca pagoptistd. ,,Dacia ..........240
,,Junimea" gi Titu Maiorescu. .....245
Modernismul. Eugen Lovinescu. .................247
 lon Creang7 - aulor canonic
gpecia literarA' basm cu|ru

Varianla propuahz ?oveslea lui Ha ra?-Alb

1. Evidenli azh pa rt i c u Ia r itlli I e ba s m u I u i c u It.
I
1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + + 9 + 10 + 11 +12 + 13 + 14 + 15 + 16 + 17
2. Evidentti azA r e Ia f ia d i nt re i n o ip it g i f i n a I intr - un b asm cult st,;udi at.
1 + 2+3 + 4 + 5 + 6 +'7 + B + 9 + 17
pa rti c u la riti! i I e d e c o n stru c{i e a u n u i p e r a o n ai.
3. lluslreazA
1+3+4+5+14.2+15+17
4. EvidenliazA relali i I e d i nt re d o u d p e ra o n ai e,
1 +5 + 4 + 5 + 14.1 + 14.2 + 15 + 1'7
S.Reliefeazh lumea basmuluiaga cum se reflecl7intr-un basm cult.
1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + B +9 +1O + 11 + 12 + 13 + 14 + 15 + 16 + 17

1 lon Creang6, autor cu o semnificativi activitate literari in perioada clasicd, fiind

incadrarea ln contemporan cu Mihai Eminescu, loan Slavici gi l.L. Caragiale, este considerat unul
dintre cei maivalorogi povestitori ai poporului nostru, reprezentativ pentru spiritualitatea
epocd
ancestralS romAneascd. Operei sale capitale, scrierea memorialisticd,,Amintiri din
copildrie", i se adaugi basmele culte, care proiecteazd in fabulos lumea ldrdneasci
apropiatd
' de sufletul sdu intr-o manierd originald de exprimare'
2 BhSmul cult este o specie a genului epiC, in prozd, cu numeroase personaje
Definirea ridicate la rangul de simbol, in care se prezintd confruntarea dintre bine 9i riu,
solu{ionatd, de reguli, printr-un final fericit. Elementul fabulos, supranatural este
speciei literare
acceptat, prin convenlie, ca apa(inAnd sferei firescului, indicii spatiali gitemporali
sunt'vagi, generalizAnd intAmpldrile relatate, iar actiunea urmdregte o schemi
prestabilitd.
' Basmulcult,,Povestea lui Harap-Alb" este publicat in revista,,Convorbiri literare"
la data de 1 augusl1877. El respecti, in linii mari, structura populari aspeciei
literare epice, in care actiunea debuteazd cu o situalie de echilibru (expozitiunea)
perturbaid de un eveniment neagteptat (intriga), care declangeazd o actiune
3 besfdsuratd de protagonist in confruntare cu antagonistul, sustinut de ajutoare 9i
Aparitie donatori, in vederea iestabilirii ordinii iniliale, care culmineazd cu un moment de
incadrarea ln maximd incordare narativi (punctul culminant); deznoddmdntul aduce o noud
specia literard situalie de echilibru.
Forma cultd a speciei literare constd in reorganizarea
elementelor populare sau completarea lor de cdtre un prozator cunoscut gi
consacrat, care imprimd textului stilul personal de relatare.
Pornind de la afirmatia criticd a lui Alexandru Piru, anume Ci ,,"pevgttea lui
Harap-Alb" este un scurt roman fantastic, in care toate elementele au reversul lor
real, iraductibil, o adevdratd epopee a poporului romdn", putem afirma cd basmul
igi extinde semnificaliile dincolo de specia literari pe care o reprezintd, constituindu-se
ca o adevdratd lectie de viat6.
Tlilulbasmului enun{d atAt specia literard, povestea, cAt gi numele protagonistului purtat
4 de-a lungul propriei formdri. Pe parcursul firului epic, destinul acestuia cunoaqte trei
Semnificatia ipostaze: fiulcel mic al craiului, imatur gi neinitiat, dar curajos gi preocupat de^a-Si ajutg
titlului iropria familie, HarapAlb, ucenic al SpAnului, parcurgAnd drumul initierii, lmpiratul,
iniliatul capabil de a conduce impirdlia unchiului sdu $i de a-$iintemeia o familie cu
aleasa inimii sale. Cea mai mare parte a
basmului este dedicatd celei
67 de egeuri pentrubacalaureaL 9i lucrul la clash

de-a doua ipostaze. El este numit de cdtre formatorul sdu, antagonistul, printr-o sintagmi
oximoronicd, ,,Harap-Alb"; substantivul comun ,,harap" desemneazd o persoand cu
pielea gi pirul de culoare neagrd gi se afld in contradictie cu epitetul cromatic ,,alb". Fiul
5 craiului devine astfel sluga atipicd a SpAnului.
Enuntarea Tema basmului are sursd folcloricd, prezentAnd confruntarea binelui cu rdul. Pe
parcursul acestei confruntdri, soldate cu victoria binelui, ca in majoritatea basmelor,
temei
eroul central iqi formeazd personalitalea, ceea ce conferd substanld epicd scrierii
conferindu-i caracterul de bildungsroman, trddAnd descenden{a cultd.
6 Motivele prezente in basm sunt de facturd populari (impdratul fdrd urmag,
Motive superioritat^ea mezinului, cildtoria, probele, demascarea impostorului, pedeapsa,
specifice cdsdtoria). ln afard de temd gi motive, care igi au originea in folclor, alte elemente cu
basmului aceeagi sursd sunt: prezenta aiutoarelor (calul, SfAnta Duminicd, cei cinci prieteni) gi a
donatorilor (crdiasa furnicilor, criiasa albinelor, turturica), aparitia obiectelor magice (apd
vie, api moartd, jdraticul, smicelele), prezenta cifreifrei, simbol al perfectiunii (trei fii, trei
7 fete, treiaparitii ale antieroului, treiprobe initiate de acesta).
Perspectiva Actiunea este relatatd la persoana a lll-a, de cdtre un narator a cdrui perspectivd
narativd narativd obiectivi este completatd de multiple comentarii subiective. Aceste completdri
umoristice, ironice, ldmuritoare sunt specifice stilului autorului lon Creangd. Discursul
narativ imbind original cele trei moduri de expunere. Naratiunea are cea mai mare
lnstantele pondere in tesitura epicd, red6nd prin frecvenla verbului, inaintarea actiunii. Aceasta
comunicdrii este completatd de dialog, care are, la Creangd, dublu rol, ca in operele dramatice:
narative dezvoltarea actiunii qi individualizarea personajelor prin detalii specifice, care le
caraclerizeazd. Descrierea se bazeazd in special pe portretizare; personajele sunt
Moduride conturate in aga fel incAt sd formeze ample reprezentdri in mintea cititorului. Fata
expunere impiratului Rog Si cei cinci prieteni, care i se aldturi protagonistului, sunt descrigi cu
amdnunte semnificative.
8 Constructia subiectului urmeazi o schemd simpld. Cei doi frati, craiul gi Verde-
Constructia impdrat, conduc fiecare cAte o impdrdlie la doud capete ale lumii, foarte indepdrtate
unul de celdlalt. NeavAnd descendenti masculini, Verde-impdrat ii scrie fratelui sdu
subiectului
sd-i trimitd pe unul dintre fii ca sd ii urmeze la tron. Proba curajului il desemneazd pe
fiul cel mic ca fiind capabil de a intreprinde cdldtoria cdtre linuturile unchiului sdu.
TrecAnd prin numeroase peripetii, depdgind cu istelime, bundtate, curajgi mult ajutor
multiplele probe ale formdrii sale, acesta igi indepline$te telul de a deveni impdrat,
cdsdtorindu-se cu fata de care s-a indrdgostit.
in basm sunl prezenle anumite clibee cu roluri bine determinate, cum ar fi
formulele specifice: initiald, mediane, final6.
9 lncipitul basmului este o formuli ini$ald: ,,Amu cicd era odatd intr-o tari un crai, care
Semnificalia avea trei feciori.". Aceasta are drept corespondent in basmul popular inceputul ,,A fost
incipitului odati ca niciodati" $i are rolul de a introduce cititorul in lumea miraculoasd, in care
totul este posibil. lncipitul este in leg5turi strdnsi cu finalul, construit tot ca o formuld
specificd redatd in manierd cultd: ,,$i a tinut veselia aniintregi, gi acum maitine inc6;
cine se duce acolo bea gi mdndncd. lar pe la noi cine are bani bea gi minAnci, iard cine
nu, se uiti Si rabdd.". Formula de lncheiere a basmului face trecerea de la universul
fictional imaginat de autor la realitatea cotidiand a fiecdruicititor. Pe lAngd valoarea ei
Formule hiperbolicd (veselia finalului fericit nu se sfArgegte niciodatd), aceasta are puternice
specilice accente sociale; dacd lumea basmului e dominatd de veselie perpelud, lumea reald are
determindri legate de conditia sociald a fiecdruia. Formulele mediane dau continuitate
actiunii, mentinAnd starea de atentie gi curiozitatea lectorului: ,,[...] ca cuvdntul din
poveste inainte mult mai este" sau ,,$i merg ei o zi, gi merg doud, gi merg patruzeci gi
noud.".
10 imbinarea planurilor real $ilabulos este evidenti chiar din incipit. Timpul este
Coordonate
vag, nedeterminat, un trecut indepdrtat in care se petrec evenimente ridicate la
rangul de simbol. Reperele spatiale sunt la fel de vagi: ,,$i craiul acela mai avea un
spatiale $i
frate mai mare, care era impirat intr-o altd tard, mai depdrtatd. [...] Tara in care
temporale impdrdtea fratele cel mare era tocmai la o margine a pdmAntului, gi crdiia dstuilalt
la altd margine.". Cele doud tinuturi indepdrtate marcheazd un intreg univers, pe
 67 de eseuri?ent'ruhacalaureat, gi lucrul la alash

care protagonistul este nevoit sd-l ia in stdpdnire, trecAnd de la teritoriul ocrotitor,

familiar citre un spatiu al probdrii propriilor veleitdti de lider.
11 Acliunea basmului este linear6, fiind alcdtuiti din multiple secvente inlintuite.
Acliunea Ea debuteazd ex abrupto cu evenimentul care perturbd echilibrul situatiei initiale:
craiul este rugat de fratele siu mai mare sd-i trimitd pe unul dintre feciori pentru
a-i fi urmag la tron. Dacd cei doi fii mai mari ai acestuia nu reu$esc si treacd proba
curajului impusi de tatdl lor, deghizat in urs, mezinul este pregdtit Si el si-gi
inceice norocul. Pentru cd dovedegte, in prealabil, calitdti sufletegti superioare,
atunci cfind se milostivegte de bdtrAna cer$etoare, el are un prim ajutor de
nidejde, anume personajul supranatural, intruchiparea bundtdtii, SfAnta
Duminicd, cea care se deghizase in femeie sirmand pentru a-l pune la incercare.
Aceasta il sfdtuiegte sd aleagd calul, hainele gi armele care au apartinut tatdlui sdu
in tinerele pentru a putea reugi ceea ce $i-a propus, {apt care denotd refacerea
unui destin privilegiat.
Motivul MotMulcilitorieiare o dubld valen!6: concreti, reprezenlatd de drumul parcurs
cil6toriei de tAnir de la casa pdrinteasci pAnd la palatul unchiului siu, gi o alta spirituald,
de formare a lui ca personalitate demni de a conduce o impdrdtie, ceea ce
conferd scrierii caracterul de bildungsroman.
Dupd ce protagonistul i$i dovedegte curajul in fata probei la care il supune
propriul tatd, primeSte drept compensatie de la acesta un sfat important: ,s.a 19
iere$ti de omul rog, iar mai ales de omul spAn", considerati, in credinta populard,
oameni care poarte stigmatul rdului.....
incercarea cu care debuteazd cdlitoria initiatici este trecerea prin p6durea-
Motivulpidurii labirint. Aceasta reprezintd spatiul dispari!iei vechii sale identitdti, dar 9i
labirint regenerarea sa spirituald, prin renagtere. lnilial, tAnirul se rdldcegte 9i este astfel
nevoit sd se abatd de la sfatul pirintesc, tocmindu-l pe Spdn drept cdlduzd,
deoarece era ,,boboc in felul sdu la trebi de aiste". Acest nou personaj,
antagonistul, dar gi formatorul eroului, se remarcd prin giretenie 9i perseverenti;
el are capacitatea de a se metamorfoza, luAnd diferite infdtisdriimbietoare, pentru
a-l convinge pe tAndr sd il accepte ca tovara$ de drum.
VicleniispAnuluidetermind schimbarea destinuluitAndrului naiv, prin puterea sa
Aparilia
de convingeie. Cobordrea in fAntAni echivaleazd cu o noud nagtere a eroului, sub
antagonistului
un alt nume, Harap-Alb, 9i cu o altd misiune, sluga rdufdcdtorului, pecetluitd de un
jurdmAnt: ,,t...1 juri-mite pe asculigul palogului tdu ci mi-i da ascultare intru toate
CoborArealn
i...1; Si atAta vi6me ai a mi sluji, pAni cAnd ii muri 9i iar ii invie."
SpAnul preia astfel
fAntdni identitatea feciorului de crai gi ajunge, impreund cu sluga sa credincioasi, la curtea
impiratului. Orgoliul nemdsurai al SpAnului il determind pe acesta sd-i propund lui
Harap-Alb un set de trei probe initiatice: aducerea ,,sdlitilor" din Grddina Ursului, a
aducerea nestematelor, care decorau pielea unui cerb fermecat 9i pelirea, in
Probele la numele stipAnului, a fetei impdratului Rog. Primele doud probe sunt trecute cu
care este ajutorul sfaturilor $i obiectelor magice oferite de SfAnta Duminicd (o licoare 9i
obrdzarul gi sabia lui Statu-Palmd-Barbi-Cot).
supus de
Cu rdbdare, curaj $i indemAnare, tAndrul reuge$te sd treaci primele doud
Spin probe; pentru a treia-insd, se vede nevoit sd porneascd intr-o noud cdlStorie mult
hai Oiti'cita. Primul semn altrecerii spre o altd etapd a propriei formiri este podul,
corespondentul celui de la care plecase, acolo unde l-a infrAnt plin de curaj..pe
,,urs". De aceastd dati, zOna liminald este un teritOriu de incerCare pagnici a
superioritdtii sale spirituale: tAndrul ocolegte protector o nuntd de furnici, care
traversau pe pod, riscAndu-gi viata $i trecAnd prin apd. Gestul sdu nobil e rdspldtit
de crdiasa fuinicilor cu o arip6, un insemn care il va salva la nevoie. 9i albinele
sunt ocrotite de tAndrul care, din mild gi dragoste fatd de vietdtile naturii, le
12 construiegte un stup gi este rispldtitgi de aceastd dati cu un obiect magic, o aripd
Rolul de la crdiasd.
personajelor Cele cinci petsonaje miraculoase, care duc la extremd trdsituri specific umane,
Gerild, Setild, FldmAnzilS, Ochili, Pasdri-Lati-Lungild, par a-l cunoagte pe Harap-Alb
miraculoase
gi il avertizeazdcd, fdrd ei, nu va reugi sd indeplineasci ceea ce gi-a ptolu"._._
7
67 de eseuri penlruDacalaureat gi lucrul la clash

Pentru cd tAndrul se dovedegte foarte prietenos gi apropiat de ei, acegtia sunt

?ncFntali sd il insoleascd, devenind cu tolii un grup de prieteni.
13 lmpdratul Rog indepline$te gi el rolul de formator pentru protagonisl, supunAndu-l
Rolul pe acesta altor probe complicate: casa de aramd, ospdlul exagerat, alegerea
impiratuluiRog macului de nisip, gdsirea fetei, ghicitul ei. Proba camerei supraincdliite este trecutd
cu bine cu ajutorul lui Gerild. Masa mult prea imbelgugatd este consumatd, in
special, de FldmAnzild gi Selild, macul este separat de nisip cu ajutorul furnicilor,
fata de impdrat esie gdsitd de Ochild 9i Pasdri-Lali-Lungild, iar albina ajutd Ia
ghicirea fetei nobile dintre cele doud identice. Fiecare personaj are rolul lui bine
determinat de parcd ar apartine unui scenariu iniliatic prestabilit. Ajutorul lor insd
este conditionat de capacitatea sporitd a t6ndrului de a fi comunicativ gi deci de a-
gi face prieteni devotati.
Proba fetei de
Fata impiratului Rog propune gi ea o probd, anume intrecerea dintre cal gi
impdrat
turturici. Calul eroului, inzestrat cu puteri miraculoase, cAgtigd prin viclegug gi
aduce fetei apd moartd, apd vie gi smicele de mdr.
Drumul de intoarcere spre impirdtia unchiului sdu impune eroului o noui probd,
aceea a dragostei; el se indrdgostegte de fatd, dar igi dovedegte frumuselea
caraclerului gi loialitatea fatd de SpAn gi nu-i mirturisegte acesteia adevdrata sa
identitate. Fata, care detine puteri miraculoase, intuiegte insd adevdrul, iar linalul
Refacerea basmului aduce refacerea echilibrului inilial, prin demascarea rduficdtorului gi
echilibrului pedepsirea lui prin moarte. Harap-Alb, cdruia SpAnul ii tiiase capul, este readus la
initial viald de citre fata impdratului Rog, rendscAnd sub o noud identitate, aceea de iniliat,
capabilde a conduce o familie gio impdrdlie. Prin moaftea luisimbolicd, este absolvit
de jurdmAntul fdcut gi capabil de a-$i continua firul vietii.
14
_ Constructia personajelor in basmul cult reprezinti un element de originalitate.
Construclia De-a lungul firului narativ sunt inserate portrete bine conturate, care igi lasd
personajelor amprenta asupra imaginaliei cilitorului.
14.1. Fata impdratului Rog, simbolul feminitdlii, al gingdgiei, care imbind
Fata trdsdturile profund umane, cum ar fi bundtatea, sinceritatea, iscusin!a, intui!ia,
impiratuluiRog disponibilitatea afectivd, cu puterile supranaturale, precum capacitatea de a se
metamorfoza sau de a readuce la viati persoana iubitd, este descrisd de Creangd
astfel: ,,[...] era boboc de trandafir din luna lui mai, scdldat in roua diminetii,
dezmierdat de cele intAi raze ale soarelui, leginat de adierea vAntului gi neatins
de ochiifluturilor. Sau cum s-ar mai zice pe la noi, era frumoasd de mama focului."
in aceastd situalie, autorul imbind exprimarea metaforicd de o eleganld rar
intAlnitd cu expresia popularS, concisd, dar plind de inlelesuri.
Personajele din basmele populare prezintd trdsituri omenegti, reliefate intr-o
manierd conventionald, fird particularitdli psihice distinctive. Eroii lui Creangd
intruchipeazd o colectivitate aparte, remarcAndu-se prin gesturi, mod de a ganli,
limbaj. Ei se aseamind foarte mult cu lumea lirineascd din Humulegti, fariiliare
autorului gi cunoscutd cititorului din ,,Amintiri din copildrie". De aceea, se poate
spune cd o particularitate a scrierii sale este umanizarea fantasticului. Cel mai
elocvent exemplu in acest sens este comportamentul fiului de crai, care, contrar
statutuluisdu de Fit-Frumos, personaj exemplar al basmului popular, plAnge cAnd
este certat de tatd, se enerveazd gi lovegte calul cu frAul, este u$or de pdcdlit de
cdtre span, are momente de teamd profundd inainte de confrunlarea cu
incercdrile vietii, igi exprimd explicit sentimentele $i ,,se bate cu m6na peste gurd"
de uimire la intAlnirea cu Gerild. Cu cei cinci prieteni ai sdi poarta dial6guri
savuroase, iar acegtia, in ciuda infdligarii lor bizare, se comportd preCum
consitenii lui Nicd din Humulegti.
Harap-Alb 14.2. Protagonistul basmului, fiul de crai, devenit Harap-Alb pe parcursul
Trdsdturi drumului sdu initiatic, se remarci prin calitdlile sale, pe care are ocazia de a le
proba de-a lungulintregii scrieri. in jurul personalitdlii sale in formare se incheagi
tesdtura epicd a basmului cult.
 67 de eeeuri ?enwubacalaureat 9i lucrul la clasA

Primele doud etape ale destinului siu dezvolti procesul sinuos al maturizirii
personajului in vederea atingerii treptei maxime a propriei aspiratii, aceea de a
ajunge impdrat.
La inceput, el este fiul cel mic, crescut in umbra fratilor, dar care are ocazia
unicd de a-gi dovedi, ca gi in basmele populare, superioritatea. El nu are puteri
supranaturale, ci, din contrd, este o fire sensibili; atunci cAnd merge in grddind,
,,incepe sd plAngd in inima sa" pentru cd fralii mai mari gi-au dezamdgit tatdl.
Sensibilitatea este dublatd insd de o ambitie imensd gi de mult curaj. DeSi ceilalti
nu aveau aSteptdri de la el, se oferd sd i$i ajute familia gi sd treacd proba plec6rii
in cilStorie.
Prima probd a lormdrii sale se adreseazd sufletului: milostenia. CAnd o batr6na il
roagd sd o ajute, el nu ezitd sd o miluiasci, dovedind bundtiate, dar gi naMtate
deoarece nu igi pune nicio clipi problema cum a ajuns aceasta in grddina palatului.
BdirAna se dovedegte a fi un personaj fabulos, SfAnta Duminicd, cea care ii va fi
aproape de-a lungul formdrii sale gi care ii prezice statutul sdu de dupd iniliere: ,,[...] ai
sd ajungiimpdrat, cum nu a mai stat altul pe fata pdmAntului, aga de iubit, de sldvit gi
de puternic". Mezinul ii intuie$e bunele intentii gi ii urmeazd sfaturile intocmai, alegAnd
pentru plecarea in cdldtorie armele, hainele Si calul folosite de tatdl sdu in tinerele,
pentru cd doar astfel va reugi sd refacd un destin de invingdtor.
Proba din dreptul podului, loc simbolic al trecerii cdtre o altd etapd a vietii, este
depisitd cu vitejie. Totugi, fiind noMce, este pdcdlit de SpAn, cu care se intovdrige$te,
nerespectAnd sfatul pirintesc, faptd pentru care se simte foarte vinovat, avAnd
mustrdri de con$tiintd, care dovedesc legdtura sufleteascd speciald cu tatdl sdu.
Acceptarea SpAnului drept cdlduzA are consecinti imediatd pierderea propriei
identititi gi renagterea sub un nou nume construit pe baza unui oximoron. ,,Harap"
reprezintd noua sa menire, aceea de slugd, dar epitetul cromatic,,Alb" sugereazd
identitatea nobili ascunse prin legdmAnt a eroului, care trebuie sd lupte cu ceilalti
gi cu sine pentru a o elibera din captivitate. JurdmAntul pe asculigul palogului, la
care l-a supus SpAnul, con$tient fiind de loialitatea fiului de crai, este considerat
de personaj un act sacru, pentru care are un profund respect 9i de care se poate
elibera doar prin moafie. Astfel, el nu-gi trddeazd adevirata identitate nici in fata
unchiului sdu, nici inaintea celei pe care o iubegte, fiica impdratului Ro$.
Pregdtit si infrunte vicisitudinile drumului ales, igi asumd probele impuse de
stdpAnul destinului sdu $i le trece cu bine alituri de cei apropiati de sufletul lui,
calul fermecat gi SfAnta Duminicd. Latura sa profund umani se dezvdluie prin
lamentalii, dar dovedegte curaj $i perseverenti Si astfel reugegte sd treacd
obstacolele vietii.
Eroul central este foarte sociabil, fapt care il ajutd in demersurile sale pentru
cd, prin comunicare cu cei din jur, reugegte sd-$i facd prieteni loiali. Cele cinci
personaje miraculoase sunt gata sd il insoteascd gi sd il ajute oricAnd este nevoie.
De asemenea, se dovedegte foarte mirinimos, ajutAnd furnicile gi albinele prin
fapte nobile, care nu intArzie sd-$i afle rdsplata. La finalul cdldtoriei, Harap-Alb
cunoa$te un nou sentiment mai puternic Ai mai profund decAt celelalte, iubirea,
dar structura sa sufleteasci il impiedicd sd uite devotamentul fatd de SpAn, aga
cd e pregdtit sd o ducd pe fatd, acestuia. Ea, insd, intuiegte adevdrata identitate
a celui pe care il iube$te 9i il ajutd in confruntarea finali, aducdndu-l la viatd,
intr-o noud existenld absolvitd de jurdmdnt, ca tAndr impirat.
Modalititide Din punctul de vedere al modalititilor de caracterizare, putem remarca, in primul
caracterizare rAnd, caracterlzarea directd, fdcuti de narator sau de personaje: fiul de crai este
considerat ,,boboc in felul sdu la trebi de aieste", ,,slab de inger", ,,mai fricos ca o
femeie", ,,naiv", uneori ,,mAnios". SfAnta Duminici i se adreseazd cu admiratie:
,,Vedea-te-ag impdrat, luminate criigor", in timp ce SpAnul il privegte cu dispret,
considerdndu-l ,,slugd vicleani". Caracterizarea indirecti reiese din faptele sale,
din vorbe, din atitudinea fatd de ceilalli, din limbaj. Frumusetea sa spirituald gi
optimismul sunt evidente in fiecare moment al scrierii.
67 de eseuri Ipentrubacalaureat gi lucrul la clash
t_ ----

Relatia cu Din punctul de vedere al relatiei cu celelalte personaje, se remarcd atitudinea

celelalte pacifistd a eroului, care se strdduiegte din risputeri sd p6streze leg6turi
aqaOife
personaje cu ceilalti, chiar dacd uneori dificultilile il coplegesc. piin de viataii sociaOii, nu
ezitd si
facd bine celor din jur, fiind astfei rdspldtit prieteneSle."Fdri aceste
trdsdturi nobile ale sufletului sdu, n-ar fi reugit sd'igi implineasce aspiralia ir"lit
de a deveni impdrat.
15
Ceq qai pregnantd relalie intre personaje, din text, este aceea dintre eroul
central gi spdn. Acesta din urmi este perionajul secundar, negativ,^at opeiei
Relatia cu
literare, posturi dublatd de aceea de formator p6ntru tAndrul neiniliat.'in tinip-ce
Spdnul Spdnul.este deja un caracter format dominat de o tr6sdlurd, anume rautiiea
Harap-Alb este un tdnar in formare, a cdrui personalitate se completeazd pe
parcursul scrierii. Atitudinea antieroului fald de fiul craiului cunoagte Ooua etape. 'ta
inceput, prin viclenie 9i lingugire, reugegte sd il convingd pe drume!'si il
insoteascd, degi acest lapt echivaleazd cu incdlcarea siatutiri parintesc. bin
momentul in care SpAnul il pdcdlegte pe erou sd intre in fAntAnd, aiitudinea lui se
schimbd radical, devenind poruncitor gi autoritar, dovedindu-gi adevdratul caracter.
Orgoliul sdu de stipAn autoritar il determini sd-gi supund stuga la diferite proO"
complicate, care insd sunt menite sd-l ajute pe Harap-Ald in devenirea sa.
Personajul negativ nu are deloc intenlia de a-l ajuta, ci esie orbit de statutul inedit
de a conduce un destin; fdrE insd a congtientiza, ii este de mare ajutor, punandu-;,
de fiecare datd, in situalii-limitd, in care trebuie sd accepte provocdriie. Spdnui
devine astfel un simbol al experienlelor nefaste din viala omului, a cdror aparilid este
nepldcutd, uneori chiar dramaticd, dar care ajutd la maturizarea fiecdruia dinire noi.
Finalul basmului amplificd gi mai mult antiteza dintre frumuselea caracterului
celui care nu incalcd nicio clipd jurdmdntul fdcut, fdri a-gi mirturisi adevirata
origine, 9i rdutatea antieroului, care este pedepsit printr-o moarte cumplitd chiar de
citre calul fermecat, dupd ce infdptuise cea mai oribild dintre acliunile sale,
tdindu-i capul lui Harap-Alb.
Destinul exemplar gi puternic moralizator al personajului principal al basmului
16 cull nu inceteazi sd incAnte publicul-lector pesle veacuri.
Arta narativd ..11
ceea ce privegte arta narativd a lui Creangd, critica literard remarcd oralitatea
stilului sdu, prin care autorul lasd impresia adiesirii directe cdtre un puOfic viit.
Aceasta este obtinutd prin folosirea in mod original a eprimdrii populari, Oominiii
Umorul,
de regionalisme, expresii populare, ziceri, interjlclii, exclamalii, dativ etic,'exprimiie
oralitatea locutionali' O altd noti de unicitate a stilului siu o constituie umorul incbntinOaOii
care inglobeazi diferite forme de manifestare, de la ironie pdnd la tratarea comicd
9i
a situaliilor dramatice: ,,-[...]se trdiascd trei zile cu cea de-aiattaieri" sau
eiii
drag! Te-aS vAri in sAn, dar nu. incapi de urechi". Principala sursi de,,rare-mi inspiralie-i
lui Creangd, intelepciunea populard, este prezentd in teit sub forma reproOulerii
provebelor sau zicdtorilor potrivite fiecdrei'situalii in parte, introduse prin'sintajmi
,,vorba ceea": ,,vorbaceea: La pldcinte inainte,/ $i la idzboiu, inapoi.". Rrta naririva
a lui_Creangd prezinti,
!9 3q9me1ea, pafticularititea frecveniei r6duse a flguiitoio;
stil. Exprimarea este astfel directd, concreti, savuroasd.
17 G. Cdlinescu definegte basmul ca fiind ,,oglindirea vielii in moduri fabuloase,';
incheiere
continuand aceastd cu-getare profundd - 9i parafrazandu-l pe pompiriri
Constantinescu, putem. afirma cd-povegtile lui Creangd sinfetizedza conceiptii
acestuia despre perioad3 maturitdlii cu puternice acceni-e autobiografice, aga ium
,,Amintirile..." prezintd varsta,.de aur a copiliriei. ,,gi el [afirmd criiicul] a'ruiiai cu
spanii, cu primejdiile gi nevoile, 9i el s-a fhcut frate cu dracul, ca si trbaca'puntire
vietii, iar nemurirea $i-a dob6ndit-o din apa vie gi apa moarti a crealiei tui artistiie.
Filozofia surazdtoare a lui H.arap-Alb a fost filozoiia lui pdnd in pragul mo(ii, iar
intelepciunea ei a fost inlelepciunea vielii insdgi, eterni "oe
9i pline umoib ii
lumini".

10