CARTE DECETIRE

PENTRU MESERIA5UL SI
LUCRATORUL ROMAN

1;1
"NY ,1,0!"/,',egil.W -,4
,,,,,,, jo.
471
gie
.
iT;
ALCATUITA

PENTRU

SOCIETATEA NATIONALA
DE CREDIT INDUSTRIAL

DE

N. IORGA

Un =afar de la Hama.
wAt

BUCURESTI
+ 1927 +
CARTE DiCETIRE
PENTRU MESERIASUL 51
LUCRATORUL ROMAN
IllgllrillirlIft;:"SkriC
M: I
Kritt ,-;141111-
I1
100116
k l'
4%11
......
,,4?nAtevii Arv,,,),Perfifiji.,1:"\
.1171011e344,;;;;;00#;0'
ALCATUITA
P EN TR U
SOCIETATEA NATIONALA
DE CREDIT INDUSTRIAL
DE
 I.

NATUR A

1
Cartes munritorului.
 T.

--
Cerul
Ce poate fi mai interesant, bundoarg, pen-
tru tândrul tatd, sau .pentru tandra mama,
sau pentru institutor, decit a ardta copi-
lului cele mai strdlucitoare stele ale cerului,
intr'o frutnoasd seard de yard, sau chiar de
iarnd ; a-1 face sä recunoascd numai cleat
cele §apte stele celebre ale Carului cel mare,
a gási Steaua polard cu ajutorul unor sim-
ple linii inchipuite §i a se orienta exact,
a3a ca, mai tarziu, Bind pe drum noaptea in
intunerec, sä §tie incotro sd meargd? Ce e mai
u§or cleat, a invata pe din afard numele
celor douazeci de stele mai strMucitoare 0 ace-
lea ale constelatiunilor, de a recunoa§te zo-
diacul 0 de a gAsi pe cer drumul pe care
parcd-1 descrie soarele, din causa invârtirii
anuale a pamintului itnprejurul lui? Ce poate
fi, mai simplu decat a vedea stelele rdsärind la
orient, ajungând la punctul de culminare (cel
mai inalt), care represintä sudul §i meridia-
nul fiecärui loc : a le vedea scoborându-se la
occident, oglindind astfel mi5carea diurnä a
pdmântului, cdreia i se datoresc toate aceste
aparente? Ce poate fi mai interesant deck a
4 Flamarion

cduta planetele ce se mi§cd de a lungul zodia-

cului 5i cu ajutorul unei mici lunete sa vezi
satelitii lui Jupiter, inelul lui Saturn, fasele
lui Venus ? Nu e oare o oard placut petrecutd
aceia pe care o treci examinand cu ajutorul
unui telescop, chiar mai mic colturile ciudate
produse pe margenea Lunii de cdtre lumina
solard in primul patrar, broderii incantdtoare,
care par atarnate in azurul ceresc ca argintuf
fluid, lumini neregulate a cdror forrnd 5i causd
le cuno§ti mai tarziu §i care ne transporta pe-
terenurile a§a de accidentate ale acestei lumi
vecine ? Se zäresc adanci cratere albe, pline de
umbra, imense circuri cu malurile ddramate 5i
vaste campii luminate piezi§ de astrul zilei,
oferind priveli§tea unor imense catifele cenu-
5ii ; putin ate putin lumina se ridicd 5i asi§ti
la rdsdritul soarelui pe ace5ti Alpi indepdrtaii,
la ridicarea ei din oard in oard 5i luminarea
treptat-treptat a diferitelor meridiane lunare.
In lipsd de telescop, observatia luminii ce-
nu§ii in interiorul secerei lunare, in primele
zile ale lunatiei, se face cu ochii liberi 5i
poate servi ca folositor subiect de reflectiune,
dacd vrei sa-ti explici causa acestei lumini se-
cundare, dacd vrei sä cauti cum e produsd de
lumina pe care pämantul nostru o prime§te de
la soare §i o reflectd in spatiu, dacd vrei sà
gäse§ti care sant pärtile pdmantului intoarse
atunci spre fund, trimitandu-i, lumina «Oman-
tului plino. 0 eclipsd de soare sau de lund
flu ar trebui läsatä sà treacd fdrd sà nu-ti dai.
socoteald de mi§carea lunii imprejurul Oman-
 Cerul 5

tului si de conul de umbra ce insoteste orice

glob luminat. Astfel, pentru cel care voieste
sd se instruiasca, orice lucru este un obiect de
curiositate si de explicatie, mai ales la copil,
ale carui impresii sint noug, proaspete §i care
fixeaz.a in creier urme de nesters.
Miscarea pamântului, inclinarea axei lui,
causa care produce anotimpurile, variatia zilei
si a noptii, schimbarea inaltimii soarelui pot
fi foarte usor explicate pe un glob p.amantesc,
inclinat cum e in realitate pamântul, i un ase-
menea mod de predare, direct, pus supt ochi,
are si norocul de a libera spiritul de greseala
simturilor §i de ilusia vulgara, care ne face sa
ne nastem i sa ne marim cu convingerea ca
pamântul e nemiscat ; sistemul de mai sus ni
arata isolarea globului pamântesc in spatiu,
situatia sa fata de soare i modul cum se in-
vârteste, aratând unul dupa altul toate meri-
dianele sale astrului radios, proclucând succe-
sia zilelor si a noptilor, anotimpurile i anii.
ateva tablouri lamurite si precise si experiente
simple, bine intelese, pot fi mai folositoare pro-
gresului unui elev cleat lungile lectii, adesea
plictisitoare. Printre cetirile cu voace tare, apoi,
este vre-o mai bund alegere decal aceia a scrie-
rilor asupra naturii, mai cu sama asupra or-
dinii i marimii universului, asupra frumu-
setii cerului, asupra organisatiei lumilor, vaste
si nobile subiecte care ridica sufletul, marind
in acelasi timp spiritul !
(Flammarion, Ce e cerul, tradus de Victor Anestin.)

00
 II.

--
Infinitul
Pe pämânt, chiar noi suntem in ve§nicie, in
infinit.
Puternicele telescoape construite in aceti
din urmä ani au pdtruns adincimile imensi-
tatii destul de departe pentru a descoperi
stelele de a 15:a mdrime, al cdror numar nu
e inferior cifrei de Ioo milioane.
Cifrele devin a§a de enorme, incAt ele ne stri-
vesc supt greutatea lor, dar ele nu ni spun
nimic, cAci ce insemneazd Ioo de milioane,
woo de milioane in fata infinitului: un gra.-
unte de nisip in adincimea unei mAri.
Cdci de aici innainte ne gdsim in infinit. Sa.
urnfam cu gindul sageata luminii rdpede ca
fulgerul, alergAnd I000 de ani cu iuteala de
300.000 de chilometri pe secundd. Ce drum a
strabgtut oare ea in infinit ? Un zero.
Sistemul nostru solar e pierdut de multä
vreme. Acum ne g5sim in stele. Ne aruncam
spre oricare punct din spatiu cu aceia0 iu-
teald a luminii 0 fArd a ne opri nn moment,
 Infinitul 7

sd strAbatem aceste Instelate. regate, toate

aceste domenii ale spatiului: toate aceste sis-
teme multicolore, sori, lumi, comete, astre mi-
nunate, dispar in urma noastrd. §i noi plutim
mereu. Dupd un veac dupd zece. dupd o sutd,
dupd un miliard de veacuri, in care am ina-
intat cu acela§i ve§nic zbor, cu aceia§i f an-
tasticd rApeziciune. Dacd in sfAr§it voim sa ni
dam seama de punctul und ne gdsim. dacA
voim sd cAutdm cu privirea margenile ace tni
orizont care fuge tot mereu, dacd voim sd ne
oprim pentru a mdsurd cu gandul drumul ce
1-am strabdtut, orbiti de fartnecul splendorii,
spdimAntati de puterea de nepdtruns a infini-
tului, ne votn sitnti tot odatd incAntati §i ama-
giti, zdpAciti §a descurajati, vAzAnd cA, in rea-
litate, nu am inaintat nici cu un pas in in-
finit.
Nu ne afldm decit in anti-camera infinitu-
lui, tot a§a de putin inaintati, cum eram §i
in momentul cind am plecat !
Spatiul nu are margeni. Oricare ar fi li-
mita ce i-am da-o in mintea noastrA, numai
cleat inchipuirea zboarà pAnd la dinsa *i, pri-
vind dinclo de ea, se ciocne§te de aceia§i ve§-
nicd imensitate.
cu toate cd nu putem sA pricepem infi-
nitul, totu5i fiecare din noi simte cà e mai
u'or sd-1 inchipuiasca fdrd margeni cleat sd-1
inchipuiasca termurit §i pricepe cd e peste
putintd ca spatiul sd nu existe pretutindeni.
Conceptiunea imensitatii ni impune infini-
tul .
8 Flamarion

Cat de mult transformä §i. maresc aceste con-

templatii ideile obi§nuite pe care omul §i le
fortneazI in general asupra lumii ! Cunoa§te-
rea acestor sublime adevaruri n'ar trebui oare
sã fie temelia oricarii instructii, care are
ambitia de a fi serioasa? Nu este oare ciu-
dat a vedea imensa majoritate a oamenilor
traind §i murind fdri sa bdnuiascd existenta
unor astfel de splendori, Idrã a-§i da socoteald
de mareata realitate care-i inconjoara?
Noi, cel putin, sa' pa'strdm cu sfintenie in
fundul suEletelor noastre, depositul sacru al
acestor adeváruri sublime, dobandite prin munca
intelectuald a atitor veacuri, sà intelegem dupa
-cum merità splendoarea naturii §i sã trdim
totdeauna prin curätenia sentimentelor noastre,
in aceste sfere superioare, de unde poti sa do-
mini cu multamire neajunsurile §i vulgaritätile
vietii materiale.
(Acela0, 7 ainele Cerului ; trad. de Haralamb G. Lecca.)

00
 --
Atomi §i Corpuri.
Corpul e o asociatie de molecule, formate
§i ele din grupuri de atomi. Atomii stint
inerti, pasivi, si nu se pot nici schimba, nici
distruge. Inträ in organism prin respiratie
prin alimentatie, reinoind intr'una tesgturile ;
schimbandu-se prin altele i duandu se, cind
le goneste viata, sà treacd intr'altc corpuri.
In ateva luni, corpul omenesc e cu desAvd.r-
sire inoit, i nici in sange, nici in carne, nici
in creier, nici in oase, nu mai rämâne nici
chiar un atom din cele ce constituiau acel corp,
cu ateva luni inainte. Mai ales prin mijlocul
atmosferei, cdlätoresc atomii dintewa corp
intr'altul. Molecula de fier este aceiasi, fie cd
s'ar .gäsi ratAcitd in sa.ngele care bate supt
tampla unui om ilustru, fie cA ar apartinea
unei verigi ruginite. Molecula de oxigen este
aceiasi, si and sclipeste in privirile amoroase
ale unei logodnice, si and se uneste cu hi-
drogenul ca sá aprinzd becurile ce lumineazd
orasele, sau and cade in picAturi de apd din
10 Flamarion

adâncul väzduhului. Toate corpurile asthzi in

viatà sânt formate din cenu5a mortilor, i, dac'd
ar invia toti mortii, celor din urmd veniti
li-ar lipsi multe parti din cele care apartinu-
sera odatà celor d'intaiu. Chiar in timpul vietii,
&ate schimburi nu se fac i intre amici ca 5i
intre du5mani, intre oameni, intre animale,
intre plante, schimbdri care ne-ar uimi pe toti.
Aceia ce respith oamenii, aceia ce mAnâncA,
aceia ce beau, a mai fost respirat, m'ancat 5i
bdut de mii de or i. Iata dar ce e corpul: e
o reunire de molecule materiale, care se inoiesc
intr'una.
Energia vitalà, viata, e principiul multhmith
cdruia moleculele se grupeaza. dupà anumite
forme 5i constituiesc organismul. Forta e con-
clucátoarea atomilor pasivi, cari sunt incapa-
bili de a se conduce singuri ; ea le chiamg,
ea le aduce, 5i le iea, i le a5eazd, 5i le pune
dupä anume regule, 5i formeazd acel corp or-
ganisat ca o minune, la care anatomi5tii pi
fisiologii se uitä surprin5i. Atomii nu se pot
distruge, pe and forta vitala, da. Atomii
n'au varstd, când forta vitalA se na5te,
traie5teli moare. Un octogenar e mai vArstnic
de cit un tânAr de doudzeci de ani. De ce? Ato- .

mii cari-1 constituiesc sunt in el cel mult de

cateva luni, 5i, la drept vorbind, nu sunt nici
tineri, nici bdtrini. Dacd le-ar analisa cineva,
elementele constitutive ale corpului sari n'au
virstd. Ce-a imbltranit atunci in el? Energia
vitald, care nu e altceva decat o transformare
a energiei generale din univers. Viata se trans-
 Atomi 0 corpuri 11

mite prin generatiune §i, intretine corpul in-

stinctiv, fdrà sh aibh constiinth de ea insh§i.
Are §i inceput §i. sfarsit. E o forth fisich in-
contierttà, organisatoarea §i in acelni timp
phsträtoarea corpului.
(Ace la0.)

00
 Iv.
Lumina i simetria
Stii cd lumina nu strábate distanta intre
un loc i altul instantaneu, ci succesiv. Tre-
buie sä fi bägat de seamd Ca, aruncand in apd
o piatra, se nasc o multime de ondulatii, care
se succeda imprejurul punctului in care cdzuse
piatra. Tot asa se intamplã si en lumina : se
transmite prin ondulatii succesive.
Astfel fiind, lumina unei stele are nevoie de
un anume timp pentru a ajunge la Pdmânt,
acel timp depinde; bine inteles, de. distanta
care desparte acea stea de Famânt.
Sunetul strabate 340 de metri pe secundà.
Cu alte cuvinte, o hubuiturd de tun e auzità
chiar in momentul plecdrii ghiulelei de catre
cei din prejurul tunului, o secundã mai tArziu
de care cei ce se gasesc la o depgrtare de
340 de metri, trei secunde mai thrziu de cdtre
cei aflati la i chilometru, i asa mai incolo.
Lumina se transmite cu o iuteala mult mai
mare, insd nu instantanee, dupd cum credeau
cei din vechime. Ea strithate 75.000 de leghe
 Lumina i simetria 13

pe secunda,asa incat intr'o secunda ar face

de opt ori inconjurul globului, dacd ar putea
ocoli. Ii trebuie o secunda i un sfert ca sa
ajunga dela Luna. la Pdmant ; 8 minute si 13
secunde ca sa aduca Pilmantului o raza dela
Soare ; 42 de minute ca sa arkte unui pa-
mantean unde e Jupiter ; ix oare ca sa-i arate
pe Uranus si 4 ore ca arate pe Neptun.
Asa dar, noi vedem corpurile ceresti, nu asa
cum sunt ele in chiar momentul in care le
vedem, ci asa cum erau in momentul in care
a plecat dela ele raza luminoasa pe care ni-au
trimes-o. Cu alte cuvinte, daca, spre exemplu,
un vulcan ar face eruptie in Lund la oarele
8 fix, noi n'am vedea inceputul acelei eruptii
cleat la 8 si o secunda i ceva.
Dincolo de sistemul planetar, distantele stint
cu mult mai mari si lumina vine cu o mult
mai mare intarziere. Asa, bunioara, unei raze
care ni vine dela Sirius ii trebuie 16 ani ca
sá strabata abisul dintre el si noi.
Sunetul e format din vibratii care, straba-
Vaud aierul, yin sl izbeasca membrana timpa-
nului, and impresia a diferite tonuri. Omul
n'aude toate sunetele. and vibratiile sunt
prea incete (mai putine de 40 pe secunda),
sunetul e prea jos ; urechea nu-1 mai poate
.

auzl. and vibratiile sunt prea rapezi (mai

multe de 36.000 pe secuna), sunetul e prea
ascutit ; urechea nu-1 mai apreciaza. De-asupra
si dedesuptul acestor doua limite ale orga-
nismului omenesc, sunetele nu inceteazd de a
19 Flamarion

fi, insä nu sunt auzite deat de alte fiinte,

bunioard de insecte. Ace1a5i rationament i se
aplica i luminii. Diferitele ei aspecte, nuan-
tele colorilor sunt datorite tot unor vibratiuni,
care opresc nervul optic 5i dau impresia dife-
ritelor intensitati ale luminii. Omul nu vede
tot ce e visibil. Cand vibratiile sunt prea in-
cete (supt 458 de trilioane pe secunda), lumina
e prea slabd 8 i ochiul nu o poate vedea ; and
sunt prea rapezi (peste 727 de trilioane pe
secunda), lumina depa5e5te facultatile orga-
nice de perceptiune i devine invisibild. Ca 5i
pentru sunete, de-asupra i dedesuptul acestor
doua limite, colorile nu inceteazd de a fi, dar
nu le mai vede omul, ci alte fiinte.
Astfel fiind, gande5te-te putin cat de nume-
roase sunt lucrurile neperceptibile pentru cei
de pe Pätnant. Toate mi5cari1e ondulatorii din
univers, cuprinse i nt r e cif rele 36.850 5i
458.000.000.000.000, nu pot fi nici auzite, nici
vazute de oatneni. $tiinta contimporana a in-
ceput a cam patrunde in aceasta lume invi-
sibild 5i a izbutit a masura atat vibratiile in-
ferioare cifrei de 43S de trilioane, vibratii
care constituiesc razele calorifice, invisibile,
precum i pe cele inferioare cifrei de 727 de
trilioane, pentru a descoperi fasele chimice,
tot invisibile i ele. Metodele 5tiintifice insd
nu au alta putere deal sa intinda oarecum
sfera perceperei directe, far:a insa a se departa
prea mult. Cu alte cuvinte, ii lasä pe om
isolat in infinit.
Mai exista in natura o multime nesfar5ita
 Lumina 0 simetria 15

de alte vibratiuni, care, nefiind. in 1eg5tura cu

organlsatia teresträ 5i omul neputandu-le per-
cepe, rclIndn necunoscute lui, pentru totdeauna.
Dacd lira organismului omenesc ar avea mai
multe coarde, armonia naturii s'ar traduce
mai complect ; oamenii ar percepe o multime
de fapte, care 5e petrec in jurul lor, fárd ma-
car sl li bänuiascá existenta. Dar, oricAt de
sarace niar fi simturile,tot ni sunt de ajuns
pentru a ni ardta existenta altor simturi, 5i
mai puternice, 5i in ace1a5i timp de o spetà
diferita. Prin pipait, de pildä, putem, ce e
drept, sä recunoa5tem sensatia caldurii ; aceasta
nu ne impiedecd totti5i sä recunoa5tem posi-
bilitatea existentei unui alt simt, special, a-
semenea aceluia cu ajutorul cdruia lumina ni
dä aspectul obiectelor din afard. Acest simt
special, 5i Inca alte multe, existd in alte lumi.
(Ace1a0.)

00
 V.

M a re r i a
Lu min a colorile, dimensiile, sunetele, zgo-
motele, parfumurile, gustul, calitatile aparente
ale corpurilor, etc., nu sunt decAt ni5te forme.
Aceste forme vor patrunde in cugetare prin
nas si prin gura, inati5andu-ni ni5te aparente,
iar nu insd5i esenta lucrurilor. Spiritul ome-
nesc nu poate prinde realitatea i, prin urmare,
universal e pentru el un ce netnteles
Nici materia nu e aceia ce credeti. Nu e-
xista nimic absolut solid. i corpul unui om,
ca o bucata de fier sau de granit, sunt tot
a5a de putin solide ca 5i aierul. Toate sunt
formate din atomi, cari nu se ating i cari
sunt ve5nic in mi5care. Pamântul, atom al
Cerului, alearga in spatiu cu o rapeziciune dc
643.000 de leghe pe zi ; in raport cu dimen-
siile sale insa, fiecare atom din corpul unui
om alearga CU o rapeziciune 5i mai mare. Dacd
privirile unei fiinte pamânte5ti ar fi desavar5ite,
când s'ar uita la o piatra, n'ar vedea-o, pen-
tru cã ar strabate prin ea.
(Acelagi.)

D 0
 VI.

Moartea lumilor
tii de unde are sA inceapa moartea lu.-
mii noastre? Dela Soare.
Pete le acestui astru se vor inmulti, se vor
man, §i se vor intinde in amAndouà pArtile
ecvatorului cu cloud zone intunecoase, iar me-
teorologii vor constata scAderea cAldurii §i a
luminii. Incet-incet, raceala va ameninta or-
ganismele planetare §i le va omori, inlocuin-
du le cu altele, fácute sa trdiased in frig. Pe
urmd, Soarele se va ro§i. ; dupd aceia, se- va
intuneca, va inceta de a fi focarul sistemului
cdruia i-a dat atAta timp magnetism §i viatA
nu va mai rAmAnea din el cleat o frumu-
seta sinistrA. Zilele vor deveni nopti ; prima-
yen §i veri nu vor mai fi ; muntii se vor
rostogoli in neguri... 0 noapte neagrA, neagrA
ne va infa§ura !
In acest timp, vor apArea alte astre. Con-
stelatiile i§i vor schimba forma. Ursa mare,
dacA nu. i se vor stinge stelele, nu va mai
forma; un car cu oi§te, ci o simplA linie frântA.
cdrte. muncitortauf. 2
18 Flamarlon

Orion, splendida constelatie din spre miazazi,

se va desrnembra ; Cei Trei Regi se vor desparli.
Rigel se va stinge, Aldebaran va fugi in Pleiade,
Sirius i-i va pierde sceptrul, stelele lui Her-
cule vor deveni de maw, intaia, iar Pamantul
va cidea in buc4i, care vor continua a se in-
Vara in jurul Soarelui mort, ca n4te schelete
pitice in jurul unui schelet uri34. Intalnindu-le
apoi o cometä hiperbolica, le va lua, le va
tart cu ea, pentru a le presara intfun alt sis-
tem, pe o planeta necunoscutd, ai carii locui-
tori le vor culege §i le vor pune in vitrinele
vr'unui museu, cum punem noi aerolitele culese,
gra a gaci ce au fost §i de unde yin.
Ian' ce va deveni Pamantul.
(Aceia§1).

00
 II.
RELIGIA
 I.
Nafterea Domnului
CAnd Domnul nostru Isus Hristos a simtit
cä nu mai poate trAi lumea de atAta durere
-0 s'a coborAt in. lume 'n trup de om, el nu
0-a ales mama dintre femeile cele bogate 0
mAndre, nici palat in care sä se nascA, ci s'a
ivit intre oameni, prunc nevinovat, ca fiu al
Maicii Domnului, care era doar o femeie sà-
rack 0 cea d'intAiu sAllOuire a lui n'a fost
macar in casd de om, ci in ieslele dobitoa-
celor.
De aceia nu rAvniti la cei mari 0 bogati.
De ate ori nu se a*eazA Satana la masa lor
§i nu veghiazd la cApAtAiul lor ! Atunci vai de
mAncarea §i de somnul lor ! Ci tineti-vd casa
a5a de curatä 0 cinstitä, incat ori0cAnd Dum-
nezeu cel bun sä- i poatà cAlca pragul 1

00
 U.

--
Serbatori fericite...
Serbatori fericite, cetitorilor !
Cat pot sa fie acuma serbdtorile fericite.
In grijile de azi, inaintea primejdiilor de mAni.
Dar, tocmai pentru aceasta CrAciunul din.
asetnenea vremuri trebuie serbat altfel decat
odata.
Pana atunci era o zi de ospAtare §i de ve-
selie zgomotoasà. i cel mai bAtran dintre acei
ce stateau la masa cea mare se gAndia ca
poate va mai apuca o zi ca aceasta.
Indata ce a venit insä razboiul i cel mai ta-
rtar dintre bärbati i cel mai sanatos trebuia
sa se gandeasca la aceia cà poate pentru cea
din urma data praznuie§te intre ai sai iubiti
ziva Na5terii Domnului.
De aceia ceream atunci sa fie mai multä li-
ni5te, mai multd evlavie, mai multa infranare
de sine, mai mult simt de ceia ce este viata
cu adevarat: implinirea unei datorii dupd voia
lui Dumnezeu §i spre folosul oamenilor.
In acest Injeles spuneam odata cetitorilor
meniti a fi osta5i ai RomAniei pentru des-
robirea Romanilor: fericite serbdtori !
Iar acum ne intoarcem iard§i la grosolanele
petreceri ale carnii, cand lacrAmile abia s'au
uscat i in vAzduhuri scapara sAbii?
0 0
 --
Anal Nom
Cat am trait phna azi §i de când ni dam
sama de ce este viata, ni s'a spus tot de anul
care vine §i ni s'au tot facut urdri ca el sa
vie cu bine §i cu fericire. Fiecaruia ca . oni
poate sd i se fi implinit §i multe din dorintlle
acestea de mai bine. Dar terii, adecd noud
tuturora, luati impreuna, nu-i venise dela
niciun An Nou, de multa vreme, sporul §i
norocul pe care i 1-am dorit cu totii mai mult'
cleat toate darurile dumnezee§ti pentru slaba
noasträ fiinta trecdtoare.
Pe &ma a venit un An Nou de silinti §i de
incordari, de multa. suferintä §i de multa in-
frAnare, de vitejie, de supunere, de a§teptare
§i de nadejde. Ni ziceam: Unii ii vor apuca
sfAr§itul ; pe mormântul altora vom pune flo-
rile primaverii stropite cu lacrimi. Caci, pe
langä cei can se vor duce dintre noi, nu va
fi unul care sä nu plângd in bucuria lui §i sa
nu se bucure in mijlocul lacrimilor".
5i ne inchinam a§a solului de viitor, ne§tiind
ce ni aduce:
M N. Iorga

An Nou, tu nu esti, ca atatia altii, un copil

bland 0. bun. Esti un aspru osta§ ingandurat,
dar hotarat. Ne vei prinde de mand §i ne vei
duce in locuri unde e foc si sange, unde nu
e cantec si nu sunt zambete. Vom merge cu
tine, An Nou, oriunde ne vei duce, vom
merge ca 0 tine, ingandurati, dar hotarati.
Prin zapezi §i rauri umflate, prin para focului
0. prin valul sangelui, vom merge. A§a tre-
buie, §i a§a vom face.
x $i noi §tim ca, tu esti drept, An Nou, §i
cu cet mtct, nu numai cu cei mari, cá ochii
tAi se opresc numai asupra tablelor de aramd
pe care Dumnezeu a szris biruinta si caderea
neamurilor dupa vrednicia 0 dup5 indrepta-
tirea cererii lor. $i vom merge cu tine orice
ar fi, impotriva oricui, cu cata vlagd este in
noi, si pentru aceasta !
An Nou, te a§teptam ca sal intemeiem de-a
lungul zilelor tale stropite cu sange veac nou
pentru aceastä Tara 0 pentru acest Neam !'
$i Anul Nou ne-a gasit in mari suferinte,
apdsati sau incunjurati de dusmani. $i alt An
Nou a fost stropit cu acelea§i lacrami. Pana
a iesit Anul Nou de bucurie al lui 1919.
De atunci ce dar am adus noi Terii pentru
cA 'ne-am invrednicit sa apucam tot un alt
An Nou?
00
 IV.

De
--
SAptamána Patimilor
peste 1900 ani cre§tinatatea aminte§te in
zilele acestea de primavara patimile Domnului,
ale lui Dumnezeu facut om, nu ca O. se im-
parta§easc5. de placerile pe care le-a däruit
fiintei omene§ti, ci de toate suferintile care
sunt legate de &Ansa, de aceastä biata came
a noastra, ca sa nu ne credem §i noi una cu
Dumnezeu, cdtre care dumnezeiasca noasträ
minte se poate ridica. Om s'a facut Isus ca
sä planga lacrimi amare ca ale noastre §i ca
sa curga din trupul sau sangele nostru.
Cre§tinii se intristau de povestea cea veche,
§i totu§i necontenit noud, a bataii cu vergile
§i a rastignirii. Dar ei in5ii nu simtiau asupra
lor cleat doar pe alocurea, in zilele saptama-
nii de jale, patimile de amintirea carora se
zguduiau.
Anii trecuti; mai grozavi &cat toti anii ce
i-a trait omenirea, au adus insä pe toti innain-
tea dumnezeirii chinuite de mai odata cu
chinurile pe care §i le dau oamenii unii altora,
26 N. lorga

fara incetare §i lard .mila. Nimeni nu venia de

la biel§ugul, dela sanatatea §i dela lini§tea lui.
Ci ranitul zacea in patul lui de durere, schi-
lodul i§i tara trupul neputincios, vacluva i§i
plangea sotul, copiii orfani strigau dupd pane.
Iar, uncle n'au fost pornit Inca §ivoaiele sangelui
tanar, acolo grija urmaria pe fiecare, zi de
zi, ceas de ceas, cu ochii la suferinta care va
veni, care trebuia sa vie.
atunci intelegeam mai bine cu totii slujba
saptamanii de jale. Sangele picura §i din vi-
nele noastre cand Dumnezeu sta intins pe
cruce, in gi41giu §i mortii no§tri se infa§urau,
§i plangeam §i noi impreuna cu mironositele.
ca §i apostolii, §i noi a§teptam Invierea
Dreptatii noastre.
A venit acuma, §i. de ce nu suntem vred-
nici de &Ansa ? Ori se cer alte patimi spre a
ne pedepsi §i invata ?

0 0
 V.

invierea
--
Mormantul Dreptatii se deschide si in lu-.
Mina biruitoare asupra umbrelor noptii se
vesteste Invierea Domnului, a celui Drept
care a pätimit i pe care Dumnezeu ii chiamd
iardsi sus la gloria din care s'a desfacut pen-
tru suferinta.
Praznuind pe Mantuitorul, noi infatisdm
bucuria celei mai mari serbatori a legii cres-
tine cu cea mai calduroasä rugaciune, cu cel
mai desnadajduit strigat catre cerurile milos-
tive i rasplatitoare.
Am suferit, Doamne, i noi asa de mult,
tot neamul acesta muncitor i credineios, bland
rdbduriu peste sama ! 0, cat am suferit,
dela cine nu ? Crestin i pagan si-au patat
manile in sangele nostru, cari niciodata n'am
pornit noi cei d'intaiu cu price impotriva ni-
manuia. Pe cruce ne-au vazut toate neamurile,
pi cine a vrut a batut piroane in manile pi
picioarele noastre. i in zadar am cerut pi sa
treaca dela noi paharele acestea...
Ieri giulgiul ne lega i ne apasa piatra.
28 N. Iorga

Trupul nu ni se putea mi5ca Inca, dar sufle-

tul se zbatea in noi. In el erau toate chinurile
teptdrii unei izbanzi datorite.
Nu-ti ceream, Doamne, Tie atotputernicule,
sa rastorni lespedea. $tiam ca-Ti place numai
omul care se ajuta pe sine : mila Ta nu vine
decat unde se opre§te cea din urma opintire
a puterilor noastre.
0 fagaduiam §i pe aceasta. Tana la urma
am incordat trupul nostru deprins cu sufe-
rinta.
$i rugaciunea noastra. Doamne, era numai
aceia de a adaugi silintilor noastre binecuvan-
tarea Ta. A doua zi dupa ce Insuti ai biruit
suferinta, o spuneam cu cutezare, ea ni se
cuvine.
$i am inviat. Dar pentru a cddea oare din
nou in noaptea gre5elilor?

00
 VI.

--
Hristos a Inviat !
Solia invierii Celui ce pentru rascumpararea
pdcatelor omenirii a fost pus pe crucea tâl-
harilor vine an de an in urechile tuturora, §i ea
face sa ban inimile tuturor acelora can au
suferit i ei dureri pentru altii §i au avut
ei nddejdea invierii, neaparate, a Drept5tii !
Ca om a suferit isus, ca sA se arAte cä
nici Dumnezeu nu poate sA ajute omului
ce sufere cleat dupA ce a suferit alAturi
cu dânsul, de cea mai adâncA durere ome-
neascA. Dar el a inviat ca Dumnezeu.
Sa caute suferinta sdracilor, s'o imparta in
ce are mai amar, mai umil §i mai hulit, e da-
toria oricui se pregate§te sa Ii faca bine. Acea-
sta se poate. Dar se poate oare sà aduci kn
mijlocul oamenilor acea dumnezeire prin care
a inviat Isus?
Se poate. Dotnnului slavã cd se poate !
Doar ce este in noi, ulcioare de lut menit
sa se faca terna iara§i, ce e acest zbucium
spre bine, aceastä sete de lumina, aceasta in-
30 N. lorga

credere in dreptate, aceasta nAdejde a nemu-

ririi? E pdinântul? Nu ! E cerul !
S5.-1 tinem larg, §i. senin, §i curat ! .5i a-
tunci noi, cu credirqa noastrà, cu a§teptarea
noastrii, cu dreptatea noastrá, vom invia aici,
jos, §i sus, acolo.
Cdci, nu vom fi murit, nu vom putea
mud!

00
 --
invierea nevinovatiei
VII.

i a dreptätii.
Dacd ui-ar schimba cre5tinii legea pe care
o tin astdzi 0 o lege noud §i-ar pune stapi-
nirea pe sufletele lor, o serbdtoare nu s'ar
clinti din locul ei nici atunci: serbdtoarea In-
vierii Domnului, pentru care §i acuma, atatia
ani dui:A rästignirea celui nevinovat pe dealul
dela Golgota, s'au aprins luminile cele MIA'
de numár ale bucuriei.
Pentru el lumea e cldditd pe multd sufe-
rintd §i se tine cu nedreptIti grozave. Cativa
au mai mult cleat li se cuvine, du/A viata
lor de lene, de pldceri putrede, de lipsd de
iubire §i de mild pentru altii ; cei mai multi
oameni nu se bucurd de agonisita lor, iar pe
unii dintre d'atvii, can adesea ori sunt mai
buni, dui:a ce-i despoaie fdcdtorii de nedreptate,
apoi ii §i urmdresc toatd viata cu prigonirea
lor cea crudd, ii amdrdsc, ii istovesc, ii aduc
inainte de vreme la sfdr5itu1 in durere al
zilelor lor, $i in zddar plâng §i. se tânguiesc,
in zadar aduc invinuirile lor cele intemeiate,
in zádar ingenunche pentru dreptate, pentru
crutare 5i. pentm milostivire. Cei man §i tari
32 N. Iorga

Ii rad de strigatele lor, i pared i cerul sta

inchis pentru rugaciunile celor saraci i batuti
de nevoi.
Suflete bune cautd sa schimbe lumea cu gan-
duri noud ; brate viteje5ti se luptâ pentru a
smulge mai multd dreptate. Bucuria se revarsä
asupra mu1imii &And se pare ca vre unul din
turnurile apasdrii a cazut, cä vre unul din
steagurile batjocurii s'a inchinat. Dar nu trece
multd vreme 5i se vede ea samanta pkatului
n'a pent i ca buruiana lui cop1e5e5te iarAi
campul
Multora, mai nerabdatori, li-ar veni sa puie
mana pe ce-ar gäsi i sa loveasca in cruzimea
apasatorilor. Se aud urlete de manie, 5i se vdd
math incle5tate pe armd. Ai crede cd toti se
.vor lua dupa ace5ti räsplatitori cu sila pen-
tru ail..
Dar, vezicei cuminti n'o fac. Din legea
iubirii de oameni, a cumpeuei cele drepte, s'a
oprit ir4mintea omenirii ceva : cà uedreptatea
piere i dreptatea se acopere numai cu terna
ori se inchide in piatra mormintelor, dar, caud
vine ziva cea de-a treia, ea invie. Invie, 5i 5e
inalta, i stapane5te lumea.
In clipa child pe crucea talharilor Dumne-
zeu cel bland 5i d.rept, care luase trup de om,
dadu sufletul in manile Parintelui sau celui
ve5nic, mu i mii de vieti omene5ti se stan-
geau in larga intindere a lumii. Multi din cei
ce muriau fuseserd bogati i ram5.5ita lor pe-
,ritoare se infa5a in in, curat 5i in matasa, se
stropia cu miresme 5i se cobora cu cinste in
 Invierea nevinovAtlei §i a dreptAtli 33

locuri de odihnd impodobite. Dar piatra cea

sdpata ramanea sa apese peste mormantul in
care toatã mArirea lor incdpuse, §i pentru tot-
deauna.
Dar iatä c5 manile atorva femei sal-ace,
frante de durere, a§eazd intr'un mormant d5-
ruit, care se gätise pentru un altul) trupul,
desfdcut de pe crucea ru§inii §i al pedepsei,
al Unuia care in viata lui n'avuse nici camp,
nici cask nici grane in hambare, nici aur in
lázi. In toatd cetatea nu era nimeni care sd
se gandeasca la Acela care a ispAsit pentru
tulburarea poporului.
$i iatã ea ziva a treia a proorociei siguie
vine, mormantul se deschide, piatra se dä in
laturi en zgomot, si de acolo de unde se in-
mormantase tulburAtorul, osanditul, un -Dum-
nezeu se inalta si trece drept la mgririle Ce-
rului.
El singur inviase, fiinded fusese drept, fiind-
cà suferise pentru altii §i pentru cd moartea
lui fusese fArd nicio vin5. Ca Dumnezen, n'a-
vea nevoie sa moarA ca sa aräte ed e 15rd de
moarte. Dar oamenilor li trebuia dovada cd
mormantul nu poate cuprinde suferinta ner5z-
bunata §i nedreptatea neisp5sita.
Ele au inviat atunci, §i. cat va fi lumea,
s'o #iti, apdsdtorilor, §i s'o §titi §i voi, cei
apasati ! , vor invia.

00
Gahm; miencitorului. 3
 VIII.
De Pa VII
--
In fiecare an Cre5tinatatea serbeazd amin-
tirea Invierii lui Hristos Mantuitorul. Sulfa'
clopotele asupra ora5e1or celor mad ca 5i asu-
pra celor mai mici sate de oameni saraci 5i
batuti de nevoi ; fa'clii de bucurie, care arata
biruinta vietii asupra mortii, a luminii asupra
intunerecului, a dreptatii asupra nelegiuirilor
5i a binelui asupra raului se Din in mana 5i
de cel d'intaiu om dintr'un loc 5i de cel de
pe urmd, 5i ca un \rant de incredere, de na-
dejde, trece asupra frunIilor celor mai trufa5e
ca 5i asupra celor mai plecate de suferinIi 5i
de. nacazuri
Este o invataturä in aceastd bucurie, care
e a tuturora 5i nu e in deosebi a nitnanuia, ,

cum sunt bucuriile noastre osebite, in plama-

deala cdrora intrd mai totdeauna 5i lacrima
altuia 5i care .se coc prea adesea ori in focul
blestemelor. Dar mai este si o invatatura.
Cu ce se pregdte§te bucuria ? Cu un lung
post de infranare 5i cu 5epte zile de plans
 De Pagti 35

pentru durerile dumnezeiesti, care n'au fost

decat semnul shngerat al durerilor omenesti,
strânse in multe mii de ani. Vra sà zicd nici
din strigdte de nemultamire, nici din lovituri
de urd nesatioasa, din varsare de sange, din
dare de foci din rasbunare Nu, ci din munca
si pocainta, din ridicarea sufletului atre cele
de sus si din desfacerea de aburii grei ai pa-
timilor pamantului.
Si pand la invierea voastra mai e mult, fra-
tilor, cari stati ca mortii in sicrie, cufundati
in adâncul pamântului, ce rade de- asupra pen-
tru altii, iar pentru voi e numai o povara,
mucegaiu si viermi V'ar putea scoate din t em-
nita voastra cea veche duhul rau pe care 1 ati
chema: el ar právali in prapastie iarba U.--
närd si floarea ce se bucurd de lumina, iar in
locul lor ar ridica bietele ciolane umede si
sancluri putrede de cosciuguri. Ci nu asa se
cuvine sa inviati: nu osul vostru strabdtut de
apl si lemnul ce s'a innegrit de vremuri, ci
sufletul vostru. Sufletul sl vi-1 pregatiti cum
trebuie, fa.candu-1 curat, bun si luminos. Si
atunci yeti iesi la un loc cu lumina cealaltd,
fratilor, fiincla toate le poate cuprinde pa-
mantul, de la carnurile stricate ale ingropa-
tilor pAna la bulzul aurului celui mai curat,
dar un singur lucru nu: o razd. Raza iese si
din cellalt capät al lumii, si, infratindu-se cu
ate raze mai sunt, se pierde in lumina cea
sfânta si vesnica.
00
 IX.

--
;1 vol vep Invia!
Când invie din morti tot ce se hrdne§te
din pdImantul care a stat aproape o jumdtate
de an in urgia iernii, Biserica noastrà ser-
beald Invierea Domnului §i Mântuitorului
nostru Isus Hristos. In noaptea de Duminecã
se aprinci in bisericile cele mari, unde se strâng
cei mai bogati, ca 5i in cea mai säracd din
bisericile satelor uitate de oameni, dar de Dum-
nezeu nu, cáci el e oriunde sufere §i se bucurä
fdptura lui omeneasca, lumânarile de bucurie.
$i de pe toate buzele acela§i strigAt se des-
face care s'a desidcut de pe buzele pdrintilor,
ale mo§ilor §i strdmo§ilor no§tri: Hristos a
inviat !
Invierea lui Hristos nu e numai o invAtd-
turd a Legii, Inteinsa se cuprinde §i o pildA,
un indemn i o mangaiere.
Inteo lume rea Mr& satudn, in care fiecine
se gAndia cum sd-§i indestuleze mai bine pof-
tele §i sà- 0 strângd comori pe care, cum zice
Evanghelia : «rugina le stricd §i hotii le fufd»,
 $i voi vett invia I 37

intr'o lume blastámata i vanduta Dracului,

vine Dumnezeu. Nu intre fulgere i zgomot
de tunete, ca un grozav judecator al tuturora,
osebind. pe cei vrednici spre a- i chema la ras-
pldtirea lui, de cei nevrednici spre a-i pierde
cu para focului vesnic. Vine smerit i sárac,
bland ca un miel. Impotriva celor
multi ca frunza-si iarba, nu luptä cu arme
-tdioase, si nu curge pe urmele lui sangele cel
inveninat. Puterea lui e numai graiul, dum-
nezeieste de pasnic i plin de iubire. Unii,
cand ii aud, cred cã i-a stramutat o putere
nevazutà in ceruri, unde ingerii canta din
alAute: aceia sunt cei buni, celor ri li se pare
cä fiecare zambet al lui arde ca o varga de
fier.inrosit, ca fiecare binecuvantare din /liana
lui Ii loveste mai greu ca o miciucd ghintuitä.
Merge a3a pe pamant invatand, cum merge
lumina, care nu ucide intunerecul, ci numai
II tägáduiete. $i cei rAi, turbati de manie,
se scoald impotriva lui. Ai crede, dupA cati
au plans la cuvintele Invätatorului i s'au le-
cuit trupeste i sufleteste, s'au curatit, s'au
inseninat, s'au impkat cu dânii i cu lumea,
al crede ca s'ar gramàdi sä-1 apere toti ologii
cari au umblat prin minunea lui, totl orbii
cari au vazut, toti cei cari s'au ridicat din
sicriu la chemarea lui, toate ferneile care i-au
splat picioarele cu parul lor udat de lacrimi.
Ti-ai Inchipui ca vine o nesfarsita oaste, cu
sabii i topoare, ca sa-1 smulga de la jude-
cAtorii cei partenitori Ai Evreilor, dela caldii
cei färd milä, dela ostasii ce-1 duc la cruce
38 N. lorga

ca sä fie rdstignit, in vederea tuturora 5i sá

se dovedeascd pentru toti cd n'a fost Dum-
nezeu, cdci a murit 5i. el ca oamenii.
$i nu, n'a alergat nimeni, nimeni nu s'a
jerfit A5a e pacatoasa fire omeneascA. Un
ucenic 1-a vandut, altul s'a lepadat de el, cei-
lalti s'au imprA5tiat in noapte. Unul singur a
famas sd plAnga la piciorul crucii de pe care
picura sAngele cel scump, unul singur 5i dota
femei, dintre care una era mama care nAscuse
pe omul dintr'insul. $i la mormânt a fost dus
ca 5i uciga5u1 fastignit la dreapta 5i cel rAs-
tignit la stanga lui
$i acuma ce bucurie in.lumea pdcatelor bi-
ruitoare ! Fata celui ce se credea Dumnezeu
s'a strambvt de durere. sange a curs din tru-
pul lui ca din bietul trup chinuit al oamenilor,
ochii lui s'au inchis cu degetele mortii, un
morm'ant a putut cuprinde rama5ita lui. S'a
isprAvitl
Nu, s'a inceput! Mormantul e gol ! 0 pa-
rere a fost inchisd inteinsul, pärerea care a
stat pironità pe lemnul crucii ca sA, invete pe
oameni cu cat e mai sfantA durerea decat bu-
curia. $i, cand yin femeile cele cucernice sa.
se inchine unui mormant de mucenic, ele afla.
piatra cea grea rAsturnatà de mani care nu
tiu ce e greutatea 5i o razd de lumina le in-
dreapta sus, tot mai sus, pand in naltul ce-
rului, unde s'a dus cel care era Dumnezeu
adevArat din Dumnezeu adevarat. Iar pe pa-
nfant a rAmas, oprindu-se de suferinta dum-
nezeiascd, induratA la un loc cu sAracii 5i intre
 *I voi veti invia I 39

osanda tAlharilor, binecuvântarea lui Dumnezeu,

care nu va trece niciodatg.
Nu va aceviti dela bine, dela sgturarea
trupului 5i dela trufia mintii cu cei puternici
de pe lume cari se par a5a de mani 5i sufletul
lor e ca tot intunerecul cel uria§ care nu poate
birui la un loc o singura schnteie de luminä.
Alegeti drumul celalt : greu, singuratec, plin
de rabddri 5i de suferinte. De vi s'o parea
greu, aduceti-va aminte 0' 531 Dumnezeu a
mers pe dânsul. ii, când iti crede cä s'a sfar§it
cu voi 5i periti in dureri. nu brastámati. Caci
§i voi toti cei ce ati rabdat 5i ati suferit 5i
ati nddajduit totu§i, 5i ati iertat 5i ati iubit,
yeti invia ca El !

00
 X.

--
Dupa Papi....
S'a incheiat sAptámâna bucuriei pentru In-
vierea Dotnnului care, adesea s'a serbat in-
tre pomii bogat infloriti, fágkluincl roadd
imbielpgan. Viata chiama pe om la muncá.
Lumina soarelui de pritndvad-i 4ratA fiecdruia
ogorul ce-1 chiamd. Zile le aspre, harnice, bine-
cuvântate cu spor, ne a§teapta.
$i, fatä de ele, sunt acum cloud feluri de
oameni.
Pentru unii serbätoarea cea mare a fost pri-
lej de mancare cu ghiotura, de bäutur6 cu ne
miluita, de petrecere desfranatd, de injurdturi
§i bAtaie, ori de neru§inata destrAbAlare. S'au
ametit §i s'au injosit. Cu greu li cade acuma
sà se ridice la lucru cu capul tehuiu, cu pi-
cioarele slàbite, cu manile tapene ! Azi ei sunt
mai putin deck ce erau tett
Pentru da.n§ii u'a inviat Hristos. Nu s'au
ridic,g cu el in slava, ci in mormântul pArl-
sit de ansul s'au coborat !
Altii si-au cautat §i de suflet. Bucuria lor
 DupA Pa§ti.... 41

a fost senind, blandd, curatà. S'au apropiat

de Dutnnezeu apropiindu-se de oameni. Au
simtit mai multa iubire de tot ce este, mai
multä dorintá de a folosi lor $i tuturora, in
ace1a5i timp. Pentru dan§ii a inviat Hristos,
fiindcA insisi mai vii s'au simtit 1
$i, in clipa and mâna se incoardd la muncd
noud, ei, ca inviati, cu viatà mai tnultá pleacd
la osteneala rdspldtitoare.

00
 XI.

--
SA ne Ina Itam cu sufletele
In greu zbucium se zbátea, ieri Inca, ome-
nirea. Mii de tineri, de lArbati in floare pe-
riau in fiecare zi 0 se nimiciau lucruri minu-
nate la care atAta vreme au fost lucrat cu
dragoste 0 fabdare inainta0i nostri. Atata
nenorocire nu s'a fost lasat vre-odatã asupra
flpturii omenqti.
Fdral sd inträm 0 noi in luptd, caci nu
ni venise ceasul , am suferit destule de pe
urma ndcazului tuturora. C'ci a§a sunt oame-
nii, de nu poate ramânea niciodatà unul sin-
gur cu durerea lui. Tinusem de doi ani atata
oaste cu banul terii, ogoarele ram5sesera pe
sama femeilor, atatea fa milli erau fArd munca
bArbtului, a tatdlui, a fiului celui mare ; scum-
petea ne nAvdlise de pe urma p5catu1ui ce-
lor ce au fost vandut hrana noastra peste gra-
nip. In sfAr§it pretutindenea vedeam strainul
care ne-a fost in§elat §i râclea apoi de lipsa
noastrd.
Unii ziceau: Sä pierdem orke nddejde. Nici-
 SA ne inaltam cu sufletele 43

odata nu ne putem ridica din starea in care

am ajuns".
Gresiau cei cari vorbiau astfel. $i Scriptura,
vechea sfátuitoare a neamului nostru, venia si
ne ardta greseala.
A fost prins, inchis, osandit la moarte, Dom-
nul Nostru, Mantuitorul Lumii, Piaträ grea
de rnormant se läsase peste trupul ski lipsit
de viata. Dar in mormantul acela zacea Drep-
tatea si acea Nevinovatia.
5i El a inviat. Iar dupd scurtd vreme s'a
ridicat iardsi cAlre lumina de unde venise si
al cdrii 'Arta§ era.
Drepti si nevinovati stint cei mai multi din
aceastä tara. De aceia, si astAzi, pAcatul al-
tora nu-i poate ingropa si pe dansii. La cea-
sul lor, ei vor rAsdri mai sus de mormantul
pe cari dusmanii de ieri, si de acum, ni 1-au
pregatit. Si, izbandindu-si mai departe Drep-
tatea, acest neam se va ridica spre lumina
mult dorita a fericirii, de care in sfarsit va
avea parte si el.

00
 XII.

--
Cum se tine Iiniftea In biserica
lute() Duminecd am fost la cutare nuntä
intfunul din satele Prahovei, sat cu oameni
multi 5i harnici, stran5i in olo5ti roditoare 5i
avand una din cele mai vestite bänci din Ro-
mania intreagd. Sunt doua biserici : una mare,
fäcutä de proprietar, pe vremea cand intre
curte 5i sat era legAtura sfânta a increderii
unuia in altul 5i a iubirii unuia pentru altul.
Venise multd lume 5i se adunaser5. 5i copii.
Acuma, prin alte pärti, unde legea e.mai asprá
cleat la nol, nu intrd copiii cei mici in bise-
rica. La noi se ingdduie, dar cine ar putea sä
creada cd vor fi lasati copiii a-.5i face toate
mendrele ca acasd la ei !
Ei bine, aici 5i. le faceau: umblau, vorbiau,
strigau, tipau, de nu se mai auzia une ori ni-
mic din slujbd. i mi s'a pa'rut cd multi din
cei mafi nu se sfiesc a face tot a5a.
Aceasta trebuie s'a se socoteascd drept o
mare necuviintà, fratilor. Biserica este casa
sfântä unde omul crede ca se afld mai de-a
 Cum se sine linistea in biselicl 45

dreptul inaintea lui Dumnezeu. Paretii sunt

plini de cbipurile sfintilor, 5i sup t lespe-
zile de piatfa se odihnesc mortii cei de demult.
Si niciun glas nu trebuie sd se audd nici
macar plânsul and se despart ai lui de mor-
t21 care e s'd fie dat pamântului cleat nu-
mai chntarea preotului 5i predica.
Cu rnintea ridicatä cdtre cele inalte ale vie-
tii 5i cdtre cele de dupd viata fiecäruia, cu
inima aprinsd de ravnd cdtre cele bune, tre-
buie sa intre cineva in bisericd. Impreuna cu
dânsul sà clued numai pe acei cari pot inte-
lege 5i sunt in stare a se tinea cuviincios. Si
trupul frumos a5ezat in bund randuia1 5 nu
trebuie sA se mi5te decat numai pentru sem-
nul crucii 5i pentru ingenunchere.
Cdci altfel casa Domnului ajunge cum e
havra plind de larma a Jidovilor de azi, ori
cum a fost a strdmo5i1or lor, din Mewl de
inchinare al carora a trebuit s'a. vie Isus sin-
gur ca sä goneasca pe vanzAtori 5i schimbd-
torii de bath !

00
 XIII.
0 sfintire de biserica.
La Movi1eni-Bärbo5i in judetul Covurluiu s'a
sfintit acuma cativa ani biserica noud, fiu-
moasa, incapatoare i bine zugravità, pe care
a ridicat-o, pentru cinstea sa §i pentru folosul
satului, familia Draganescu, mama batrana ,i
cu toti fiii. Episcopul Dunarii-de-los a slujit,
§i =ltà lume de pretutindeni venise sa iea
parte la aceasta serbätoare, care s'a incheiat
printr'o masa prieteneasca, la care ctitorul,
al cdrui neam e de loc din Bretcul Ardealu-
lui, a fagaduit ca., de va da Dumnezeu noro
cul cel mare ca sa intram acolo in vechile
noastre dreptati, - cum s'a 5i intamplat apoi-,,
cel d'intaiu lucru va fi sa ridice o noud biserica
pentru acei Romani scapati in sfar§it de sta-
panirea strainului. .

Patine biserici se ridicd astazi, a zis, in

cuvantarea sa, episcopul. Jalnic lucru, dar
foarte adevarat ! 5i unde se fac, jertfa e a
celor saraci,-cari-§i pun banutii lor impreuna,
mai adesea deeat a bogatului, care nu §tia
deal sä stoarcä i pamantul *i pe oameni
Vara' a-i infrumuseta §i imbundtati prin ras-
platiri, §i pe unul §i pe ceilalti,
 0 stintire de blserid 47

Multi zic: ce sä mai facem biserici ! A trecut

vremea lor ! Putem trali 0 fdrA ansele, tot
a3a de bine, ba poate chiar §i mai bine.
Nu este ap. Pe Iângd rostul de cApetenie
al sfintului laca5, care e acela de a strAmuta
§i pe cel mai nacdjit in fata d.umnezeirii in-
se§i, biserica, atunci and e des cercetatd,
luandu -se aminte la tot ce se vede §i se aude
intr'insa, mai aduce 0 alte foloase nepretuite.
Omul singur n'are cu ce sä-0 ridice cleat
biata lui casutd, mai mult goald pe d'innä-
untru. Toti impreund, pot da cladirea de zid,
cu chipuri frumoase de sfinti 0 säpaturi in-
florite la catapiteasmd. Ea e a tuturora, §i
toti se bucurA de ea Acas5. plâng copiii, 0
femeia, chinuita, dr5cuie5te ; acasA bldstAmuri
iese din gur. flAtnandului §i nedreptatitului.
Dar odatd pe sAptdinând aud cu totii la bi-
sericA numai laude 0 binecuvântdri, numai
butte sfaturi i indetnnuri indreptate, cu ace-
ia0 grija si iubire, cdtre toti. Limba, vorbità
de cei neinvdtati, se stricd §i se urAte#e, dar
micar odati. in septe zile graiul strAmoesc
curat si bun asupra tuturora se revarsd din
cArtile sfinte In zilele de muncä haina scumpà
trece innaintea cdmesii albe, a cojocului §i a
opincii: in ziva Dotnnului toti suntem im-
preund fiii lui 0 ne facem iarA0 frati laolaltà:
fdclia unuia ca fAclia celuilalt, rugAciunea u-
nuia ca rugaciunea celuilalt.
$i, de aceia, nu wimai lucru sfintit, ci cel
mai folositor lucru pentru oameni, ca oameni,
este biserica !
00
 XIV.

Ce ni mai trebuia? ildventiOi !

--
In pArtile Prahovei, pe valea Teleajinului,
la Râneezi, la Pose§ti, la Homorkiu §i in alte
parti ale judetului s'a incuibat o noted ere-
dinta cre§tineascd sau care se zice cre§ti-
neaseA fiindcd se sprijind pe spuse intorto-
chiate din Scripturh, a adventi§tilor, a po-
caitilor, a ere§tinilor de Somb.atd.
De ace§tia sunt §i pe aiurea. Ii gAsesti la
Românii din Banat, unde li se zice in batjo-
curd mucAri. Prin str5indtate i§i au temeiul
lor, fiinded eresul acesta e strain de tara noa-
strA, de neamul nostru, de firea noastrA.
La noi s'a prins u§or. Cartea sfântà nu e
la indemâna omului sArac, care §i el cautd sà
cunoased de-a dreptul §i ce lucru poate fi
mai frumos §i mai vrednic de laudd ! euvân-
tul lui Dumnezeu, solia cea build" a Evan-
gheliei, l'amuririle pline de credintä §i de dra-
goste ale Apostolilor. Predied la bisericd nu
se prea face, §i pArintele se gande§te prea dese
ori, uitarrd cele de Sus, la cele de jos : e4ti-
gul. Iar Administratia este cum o §tim cu totii.
 Ce ni mai trebnia? Adventi§tii I 49

Cum, intr'o gospodárie rea, unde bärbatul

nu trAie§te bine cu sotia, §oapta vicleanA a
uneltitorulul, care vrea sä c5.5tige un suflet
pentru ansul, prinde, a§a e i prin satele a-
cestea, unde legea cre§tinA n'a fost nicio-
datA vie, dupd eine §tie ce amAgitor, fArA sA
cerceteze mAcar de unde vine i dacA viata
lui se potrive§te cu invAtAturile ce aduce.
Sdracii oameni: unde §i-au pus ei dragos-
tea 9i credinta ! In cine §i in ce I
CAci ce e legea cea nouA ? E tot cea ye-
che, dar cioartitA, strambatA, lAsAndu-se
la o parte unelc lucruri §i puindu-se al-
tele. Scriptura lor nu e Scriptura adevA-
ratA.
pe temeiul locurilor luate pe sArite din
CArtile Sfinte, la ce sfAtuiesc ei ? SA se lase
toatA datina, cu bisericA, botez, preot, a-
scultare de cei mai mari, sA se lase §i Du-
mineca, i InchinAciunea sA se facA Sam-
hAta, cum, de mult, o fAceau tati, dar cum
de o mie de anl §i mai bine o fac numai
Jidanii, Evreii cu cari se vede eh -trebnie sA
ne asemänäm (de ce nu VA §i Wali imprejur,
nebotezatilor, cAci cei de mult o fAceau WV?).
Eu VA zic insA a§a. Cum v'ar pfirea bine ca
de obiceiurile voastre sä se tie urma§ii, tot
a§a e bine ca §i voi sä va tineti de obicein-
rile inainta§ilor vo§tri. Intelepciunea e lucru
greu pe lume, §i sä nu creada nimeni cA el
singur poate sä rAstoarne ceia ce s'a clAdit
dupa multe ganduri in curs de veacuri de a-
tAtia oameni mai cuminti cleat dAnsul.
Cottlea muncifortdui. 44
50 N. lorga

Botezul, rugkiunea, preotul, ascultarea le-au

primit 0 le primesc oameni pe lânga cafi toti
pocditii laolaltä prea putin pldtesc. Si ele nu
impiedeca sufletul de a se ridica singur
;Ana unde se poate.
Cki in toate lucrurile lumii sunt doug pArti:
gAnd 0 inveli§, miez 0 coajd. Ce e mai de
samd e gAndul, e miezul. Inveli§ul, coaja, sunt
bune ca sd-1 acopere, sä-1 ocroteascd in afard.
$1, cu cat sunt mai vechi, cu atat sunt
mai bune.
Sd nu ereadä eine sfarmd coaja cea veche
cä a schimbat miezul. $i sä nu creadd ea' altá
coajd se poate face indatà, §i tot a§a de bund.
Ci sa zich ap : Cele vechi le pastrez, dar in
mijlocul lor Intaresc ce e ve§nic nou §i mai
presus cleat toate lucrurile din afara : su-
fletul mieu I $i acela nu mi-1 dä popa, dar
nici Neamtul adventist n'o sh mi-1 dea. Din
mila lui Dumnezeu mi-1 ieau singur pen-
tru slava §i marirea lui Dumnezeu 1

00
 XV.

Ce sunt posturile ?
Posturi sunt mai multe pe an dupa Vechiul
A5ezamant. Odatä oamenii no§tri cu adevarata
credinta cre§tineasca intrebuintau aceste sap-
tamani innaintea serbatorilor pentru curatirea
sufletului prin fapte bune, prin milostenii,
prin rugaciuni necontenite. Se gandiau oame-
nii pe tuncea, nu numai la schimbarea unui
fel de mancare cu altul, -care, daca este bine
gait, poate sä fie mai gustos cleat celalalt, el
la intelesul acestui post. Dad ne oprim noi
dela unele placeri ale manearii, e din douil
pricini: intaiu pentru ca astfel, prin mica
noastra suferinta, cinstim §i rasplatim cat de
putin macar din milostiva suferinta a Dum
nezeului care s'a coborat din cer §i a patimit
ca om pentru mantuirea noastra, ori a sfinPor
mucenici §i, al doilea, pentru a ne curati prin
lamurirea gandului in trupul neimbuibat, ia
vederea ceasului de bucurie al hramului.
De tin timp insd, cei mai multi fac soco-
teala cu Dumnezeu cum '§i-ar face-o cu car-
52 N. lorga

ciumarul satului: au o datorie de plcate 5i ctr

oprirea dela plAcerile pantecului mai 5terg o
parte dinteinsa. Iar la furti5aguri, la betii
cd doar sfântul rachiu i cuvioasa tuicd nu
sunt de frupt, la suddlmi, la bdtaia nevestei
§i. a copiilor sd te tot tii ! Cu asta mai mult
iti faci rds de poruncile lui Dumnezeu...
In post toatd infdti5area omului trebuie sä
fie alta. SA se gAndeascä la gre5e1i1e lui i sa,
fAgdduiasca a nu le mai face. Sd-5i socoatä
lipsurile anului trecut i sd se indatoreascd-
fatd de dânsul cd le va indrepta. Sd plAngd
asupra pdcatelor sale 5i cu lacrAmi amare sä
spele urma lor. Despretuind ispitele ce-i iese
in cale, sa caute cre5tinu1 a-5i face suflet nou
§i nevinovat pentru ziva ori zilele de veselie-
noud j nevinovatd ale serbAtorii.
Dar ce poate fi mai desgustator deal eel
plin cu bucate de' post, cel mangaiat cu bdu-
turd pentru neajunsul postului, cel spurcat cu
alte necurdtenii peste necurdteniile lui, care-
a5teaptd hramul, nu ca o rdsplata ofi ca Un
inceput pentru cinstità muncd noud, ci ca un
prilej ca sd adauge altd bduturd la aceia care.
1-a inthit 5i I-a ticAlo5it pi st-pi umple foalele-
cu carne multd, dupd ce le-a umplut cu mfin-
cdrile cele fArd de came
Lui Dumnezeu nu-i trebuie pAntecele tàUr
omule, ci sufletul tdu. Dacd e5ti bolnav, daca .

ai sA porne5ti la muncd grea, dacd n'ai cum.

Iti gdti mâncarea de post care sd te jie zdra-
van, i preotul te-ar deslega de pdcat, 5i,
 Ce sunt posturlle ? 53

4:lac5. nu te-ar putea deslega §i cu vorba, in

sufletul lui te ar ierta.
Dar nici el, nici ai tAi de-acas5, nici oame-
nii intre cari trdie§ti, necum eine stApAne§te
lumea, nu te pot ierta dacA-ti impovArezi §i
mai departe ticdlosul de suflet, care §i a§a
geme supt povara relelor. Numai inviati §i
noi, suntem vrednici a ie§i intru intAmpinarea
celui ce, inviind, a venit cu solie de Inviere
pentru omenirea intreagA, §i numai dupA a-
klevArate suferinti putem primi pe sfintii cari
5i ei au suferit.

00
TERI STRAINE
 I.
Viena.
descrisä de un boier muntean acum o sutä de ani
(Dinicu Golescu, 1824).

Acest ora§ este Scaunul Imparatiei Austriei,

unde impdr5.te5te prea-innältatul A u t oc r a t
Francisc al doilea, dela anul 1792, Iulie in
14. Acestui ora§, darurile sunt nepomenite. Nu
zic pod.oaba zidirilor sau alte infrumusetari,
caci este foarte veche, ci zic : orânduiala ochr-
muirii cea minunatä, 0 cele dupe imprejurul
ora§ului podoabe, cum gradinile, ce sunt unele
imprejurul Vienei 0 altele cu departare de
un ceas 0 doul, pe care trebuie cineva0 sà
umble destuld vreme sd le vazd de multe ori
0 cu bägare de seam5., ca pe urmd necontenit
sa poatä povesti lucruri vrednice de a le spune.
Nu este mai folositor lucru decat a privi eine-
va0, cu mare 135gare de samd, mijloacele cu
care stäpânirea 0-a adus pe tot norodul, mari
0 mici, la o a5a bun5. orânduialà §i lini§titä
vietuire, incht toti petrec ca ni5te frati, 0 mai
vartos a vedea cineva0 blândeta celor mafi,
ce arat'a c5.tre cei mici. Si a acelor de tot
58 Dinicu Golescu

prosti vietuire iar este vrednicA de pildà. Cáci

peste putintä este intr'un a§a mult norod s5
vaz5 omul doi ordseni galcevindu- se sau oca-
rându-se, fiindc5 pe acestia ii ridica politia,
pe cari intAiu Ii ceartä pentru a lor necuviin-
cioasA urmare, cu care aduc defAimare la tot
ora§ul, apoi ii cerceteazd pricina care pot avea.
$i, cum, intr'un a5a mic oras, pe lângd mul-
timea norodului, s'ar cuveni sä nu mai aibd
cinevasi loc sa umble de multimea carelor
ce ar trebui sA intre 5i sä iasà, cArand cele
trebuincioase spre hrana acestor or5§eni, §i
pentru zidirile cele noud ce se fac 5i, du/A
vreme, dresurile caselor, dar §i aceasta este
intr'o a5a bund oranduiald, incfit rar se vede
car : numai acele cu lemne, care sunt siliti sà
le descarce inaintea prAvAliilor, unde nu au
curti, iar celelante tot au vreme hothat5,
foarte de dimineat5, intre noapte si intre zi,
5i apoi, cand orasenii incep a umbla, carele stint
de mult iesite afard, si drumurile toate udate
§i maturate de cei orânduiti. Un lucru, §i nu-
mai, este suparator : praful cel mult din pietre,
carele sã pricinueste din necontenitul umblet
al ca1e5ti1or, cu toate cd nu stau din udat 5i
mdturat.
Bez (= afard) de aceast5 sup5rare, nu mai este
alta, ci numai obsteasca vietuire veseld §i feri-
cità, care se pricinue§te din dreptele hotAra.ri
pravilnice§ti ( = legale), ce nu i§i au puterea
urindrilor numai cdtre cei mici, ci §i cdtre cei
mari, §i nu "numai cAtre cei sgraci, ci si Care
cei bogati. i a5a fie§care dupà a sa avere
 Viena 59

agoniseald rdspunde i dreptul Imparatului ; iar

nu cel mare §i bogat nimic caci ii ocole§te pu-
terea, §i cel mic i sarac sä dea tot, orice are,
far'de a mai ramanea §i pe sama lui, ca unul ce
el a muncit, §i a§a in veci sa munceasca, ne-
contenit sä dea, i lui nimic sä nu-i ramaie ;
ci, cum am zis, platesc toti dupg starea care
o au. Caci ocrotitorul celui mic §i neputincios
este chiar pravila cea dreapta legiuita, care
far'de deosebire in veac se urmeaza ; iar flu
ca pe la noi, unde imi trebuie hartie de voiu
vol sa in§ir numele celor trentdro§i §i cu pi-
cioarele goale, sau strdini sau pamânteni, cari
far'de avere de o suta lei au ajuns in putini
ani milioniti cu palaturi i cu mo§ii intoc-
mai ca familiile ce le agonisesc in vreme de
cloud, trei sute ani ; §i nu ajutd nici Patria,
nici trebuintele ora§ului, cu niciun mijloc,
macar sa dea din averea lui dintr'o mie una,
ci strang numai din averea norodului fail de
a se folosi §i norodul dela ei. i, in scurt,
dupa acelea care §tiu and eu am fost in
slujbele patriei, zic ca toti ace§ti multi specu-
lanti: stdpanirea cu toti cei din prin prejuru-i
§i, fara de deosebire, toate treptele dregatori-
ilor. dela mare pana la cel mai mic, neconte-
nit §i fara de milostivire sleiesc toata sudoarea
norodului, lard de a pricinui niciunul acestui
neam, acestor frati, folos macar cat bobul de
meiu. In sate, casele satenilor, adeca a acelor
pro§ti birnici, sunt de zid, intocmai ca pe la
noi, prin ora§e, casele boierilor ; iar oranduie-
lile cele bune ale acestor sate nici cd se pome-
60 Dinicu Golescu

nesc pe la noi in ora5e : cdci acele sate au tea-

tre, doftori, gerahi (= hirurgi), spiteri, coale,
preoti vrednici de preotie, 5i toate sAvar5ite
prin ingrijirea stApanirii. Apoi, 5i in casele lor,
averea mai cu prisos, dupA cum am ardtat in
satele sAse5ti ; 5i acest satean dA dupd starea
lui, adecd 50 sau Ioo florini, iar milioni5tii
vienesi 5i din alte ora5e dau cincizeci sau o sutä
de mii, iar nu ca la noi unde fara deosebire
toti cautd numai din spinarea Romanului, din
care pricind li stint 5i spinArile goale, larA a-i
face 5.i lui un cat de mic ajutor 5i bine.
Mult m'am del:di-tat din descrierea Vienei,
dar mult mi s'a 5i amArat sufletul vazand
adevArata fericire a altor neamuri.
Casele cele din cetatea Vienei sunt putine,
numai peste o mie trei sute, dar sunt foarte
inalte, ate 5apte 5i opt randuri, 5i, pe unde
sunt ulitile foarte strimte, nici ca \rad soare
in veci: la acest fel de locuri lucreazA 5i ziva
cu lumanarea.
Numärul locuitorilor, atat acelor din cetatea
Vienei, cat 5i din treizeci 5i dou'd de mahalale
ce sunt imprejuru-i, trece peste doud sute de mii.
Biserica cea mai vestitd decat toate este a
Sfantului $tefan, care este lucratd cu mare
me5te5tig arhitectonicesc; pentru care multe
insemnasem, dar, dupà ce am vAzut biserica
dela Milan, lucrata cu asemenea arhitectura,
insA cu mai deosebit5 podoabd 5i me5te5ug,
ca sA nu scriu de douà ori tot acelea lucruri,
le-am ridicat.
 Viena 61

Piete are cincisprezece, din care cele mai

deosebite sunt : a Imparatului Iosif al II-lea,
cdruia i-au .dat aceastã numire pentru cinste
§i aducere aminte, impodobita fiind §i cu statuia
Imparatului, facuta de arama, de cloud ori
mai mare decat un stat de om, imbracat cu
haine romane §i in cap cu cununa de dafin,
calare pe un cal, iar de amnia, cu potrività
marime, pusä in mijlocul pietei pe un mare
temeiu (-- piedestal), zidit de piatra. Piata Sfan-
tului tefan, unde este vestita biserica ce mai
sus am zis. Piata sfintei Troiti, care are in mijloc
un stalp de marmurd, inalt ca de zece stanjini,
care, fiind facut in trei colturi, din trei parti
curge §i apa in jghiaburi mad de marmura.
Si, dela cursul apei §i /Ana in \rad, sunt multe
chipuri, tot de marmura, din care unele inchi-
puesc Cina cea de taina, altele pe Sfantul Dub,
altele zidirea celui d'intaiu om §i altele Fa-
milia lui Noe ce au scapat din potop.
Vrednic de pedeapsa este cel ce va fi venit
in Viena §i nu va fi vazut acea mare zidire
intru care este stransoare de arme (=arsenal),
caci aci nu are a vedea cineva§i numai aceia ce
numirea cuvantului insemneazd, adeca cd sunt
arme multe stranse, ci aceia ce mintea omului
nu poate socoti, §i de aceia vederea numai il
va multumi. Imprejurul acestei curti, pe langa
zidul caselor, poate sunt peste cinci sute de tu-
nuri, mad §i mici, obi§nuit e §i deosebite, cum §i
pive, cu care aruncd cumbaralele (= mortiere
de granate). Toga fata zidului de spre curte
in5iruità cu un lant de fier, gros ca pe mana
62 , Dinicu Golescu

§i lung mai mult de o sun stanjini, luat dela

Turci in razboiu, cu care vrea sa inchiza Du-
ndrea dintr'o margene §i 'Ana in alta, spre a
nu putea trece vasele. far intr'acea mare zi-
dire sunt odai inchipuite §i sali mafi cu stalpi,
toate numai de arme, far'de a sa vedea nicio
bucatica de zid, cum §i acei stAlpi tot de arme
in5irate: unele din veacul de acuma §i. altele
din vechime, care sunt §i cele mai multe, §i
au mare deosebire din cele de acuma : unele
pamante§ti (= indigene) §i altele straine, cate
au luat dela inceputul Austriei, dela cdte raz-
boie au ca5tigat. Apoi multime steaguri §i fe-
luritni de semne osta§e§ti: paveze, felurimi
de suliti din vechime, coifuri de cap, tunuri
mici §i multe feluri, multime §i felurimi haine
de fer, din crWetul capului §i pana in dege-
tele picioarelor, care se indoiesc numai la
incheieturile trupului omenesc. 5i acestea toate
ale acelor Romani cari au fost -numiti §i mai
mini otcirmuitori osta5e5ti. Pu§ti, pistoale,
sabii, iatagane §i alte felurimi, de mult nu-
mar. Cu aceste toate inchipuite odai §i sali,
intocmai pared ar fi o zugraveala. FLA §i chiar
sernnul austriacesc, zgriptorul cu cloud capete,
pe un tavan de said mare, intocmai parca ar
fi zugravit: §i acesta tot este alcatuit numai
de arme. cu aa me§te§ug a§ezate, incat pana
a nu veni cineva tocmai supt el, crede ca
este zugravit. 5i, din cele ce tin minte, penele
aripilor stint alcatuite din Wail, iar fulgii piep-
tului din cutite mai mici. Indestul cunosc ca
intr'un zadar ma silesc, cdci cetitorul nu va
 Viena 63

putea rämânea multumit de aceste descrieri,

neputând sa socoteasca, cum o a§a alcdtuire
cu arme ar putea inchipui un zgriptor, intoc-
mai zugrdvit ; de aceia am §i zis cd acela ce
nu va merge sä vazd acest minunat lucru,
este vrednic de pedeaps5..
A5ijderea §i altä zidire destul de mare, ce
o numesc Cabinet firesc (=natural), intru care
au pieile celor mai multe dobitoace dumes-
nice §i sälbatece, §i jiganii, cum §i cele ce pot
trdi in ap5. §i pe uscat, §i cele Varâtoare, cele
zbur5.toare, cele de Mare, cele din ape curga-
toare §i cele ce se inchid in cojile lor. Aceastd
vedere este nesätioasà, caci fiecare om abia vede
dintr' o mie una din care sunt lui cunoscute. ,5.i
mai vârtos când vede felurimea §i nespusa fru-
musetá a päsdrilor, din care unele sunt foarte
maH, §i altele iaräsi numai ea ldcusta §i, cu
toatà mic5orimea, are fete mai multe §i mai
poleite decht a pdunului, pe care zic ca le
bälsämesc §i le poartä in urechi, cu mai multà
multumire decht sculele 1. Asijderea §i multe
bucati de margean, bucati impietrite §i multe
alte lucruri pe care anevoie poate cineva a le
ti ne a mi nt e.
La Biserica Augustinilor este mormântul
arbiducesei Cristinei, sotia lui Albert, steipani-
tonil Saxoniei, fácut de vrednicul de laud5. §i
pomenire scobitorul de piatrá Canova. Acest
mormânt inchipue§te o piramidd zidit5, de
marmurd, intr'al careia Varf se vede icoana
1 Colibril (N. E.).
64 Dinlcu Golescu

Cristinei. La stanga este o statuie, care in mAnà

tine o ghirlandA de dafin. i iard§i in stAnga,
aproape de up mormAntului, o altà statuie,
ce inchipue§te Fericirea, care tine in mAnA
un vas ce are inlAuntru cenup inimii Cri-
stinei. Inaintea acestei statui §i inapoi, cloud
statui de copile mici care intr'o mAnd tin
faclii aprinse, iar in celelalte tin cAte un cA-
pAtAiu dintr'o ghirlandd de flori, ale cAreia cele-
lalte cloud cApAtAie se tin dintr'acel vas. Mai
in urma acestora este o altA statuie, ce se nu-
me§te Facerea de bine, care trage de mAnd
pe o altd statuie ce inchipue§te Batraneta,
care batrAn de cealaltà mand se ajutil de un
tânär. In dreapta u§ii piramidei zace un leu,
§i in grumazul lui räzimatà o statuie cu aripi
ce inchipuie5te Vestea. Toate acestea lucrate
in marmurà §i in mArimea trupului omenesc.
Pentru care acest lucru al lui Canova zic cä
au fAgAduit Englesii pptezeci de mii de gal-
beni, §i nu a dat-o, fiind Idgaduita.
Are cinci teatre, douä in cetate trei
§i
afar& unul in ulita Wieden, altul in Leopold-
stadt §i al treilea in Josephstadt.
0 altä mare zidire unde au strAnsoare de
multime §i felurimi de monede, antice, foarte
vechi, §i alte asemenea de mult pret, statui
de marmurd, de persoane vechi vrednice de
aducere aminte, cum §i altele de aramA, mici,
§i multime, felurimi de cutite din vechime, §i
coifuri, vase foarte vechi, un lighian lucrat
in pietre scumpe §i alte multe lucruri, in
odAi pline.
 Viena 65

0 altd mare zidire, ce o numesc coala .a

multor me5te5uguri, unde au toate uneltele
ce le intrebui4eazd la cate me5te5uguri pand
acum sunt cunoscute, cum 5i. cea dintaiu bu-
cata ce a lucrat toata fabrica, a5ijderea 5i
toate instrumentele matematice5ti.
Alta zidire unde se lucreaza fabrica de far-
furii, felurimi de fete, cu flori, cu chipuri, 5i
poleite, lucru adevarat vrednic de vedere.
5i ate alte multe lucruri sunt mai vred-
nice de vedere decat acestea care am vAzut,
pe cAre nu am avut vreme intr'o luna de zile
eat am 5ezut in Viena, vrand sA bag sama
mai mult la alte intocmiri, ce cautd spre buna
pazd, podoaba, odihna ob5tii, 5i in scurt spre
toate fericirile, cum este ingrijirea pentru
facerea drumurilor, apoi udatul 5i maturatul
necontenit, felinarele care lumineaza de cum
insereaza 5i pand se face ziva, in toatä Viena,
in toate uliPe ce sunt garà din cetate 5i in
toata grädina ce este imprejurul Vienei, ce (3.
numesc Clasi. Apoi intocmirea 5i impärtirea
popoarelor ce are politia spre a ingriji pentru
siguranta norodului, pentru intamplatoarele
galcevuri, de a le desparti pana a nu ajunge
intr'o a§a supara re incat sä nu poata a-i
folosi ; de a avea in fiecare popor un doctor,
un gerah, un spiter 5i o muiere cu buna vie-
tuire, spre ingrijirea saracilor ; si mai mult a
acelora cari se sarguiesc cu munca spre hrana
lor, dar nu pot a 5i-o agonisi, sau aci au fa-
milie mare, sau din alte pricini, care ingrijesc
dupa ponturile ce li au dat politia. Cum 5i
Cartea muncit orului. 5
66 Din lcu Golescu

slujitorii cari ingrijesc pentru toed siguranta,

odihna 0 buna orancluiald a tot oraplui, §i
iard§, pentru fiecare deosebit, oranduiti cu deo-
sebite ponturi.
Cum 0 o casa de lucru, unde strâng pe
toti sAracii, ciungi, §chiopi, orbi 0 lene§i, pe
cari li pun de lucreazd la felurimi de me§te-
§uguri, neldshndu-i sd umble pe drumuri des-
poiati, cerand mild, caci stdpfinirea este mai
mult datoare de a ingriji pentru ace§tia deck
fie§care alt ord§an de a-i ajuta cu eke o para.
5i iata ca au ingrijit cu acest mijloc spre a-i
1mbrdca, a-i Inca:4a 0 a-i hrdni, 0 ei a munci.
$i nu numai pe acest fel de oameni ii strang
la aceasta coald. {le invatatura me§te§uguiilor.
ci pe cati gasesc prin ora§ far'de stdp5ni sau
far'de nicio mune& ci numai petrec viata le-
ne§a 0 blestemata, din care pricind peste pu-
tina vreme vor fi siliti a se apropia sau
la hotie, sau la alte rele urmari. i care dintr'
ace§tia, dupa vreme, invatand vre un me§te§ug,
0 fdcand dovadd cu a sa bund vietuire ca se
va apuca sd se straduiascd in munca acelui
me§te§ug ce a Invd tat, cu care sd se poata
halal, i se dd slobozenie.
Cum 0 multime de fiacare, adecd: carke,
cale§ti, cdrute §i alte felurimi mai proaste,
stau prin piete ; ca 0 aceia cari nu au putere
O. tie cale§ti §i s5 heineasca in veci cai, in-
tamplandu-se trebuinta, sa. poata a §i-o im-
plini, .
i bez (=afarfi) de po§ta cea mare 0 obi§-
nuitkeste po§ta ora§ului, ce-i zic mica, prin care
 Viena 67

.oricine nu are slugd sau sluga nu stie sä meargA

acolo unde va s5.-1 trimeatd, sau ca este strain,
§i nu stie locuinta aceluia pe care va sd-1 in-
talneascd, da fiescare scrisoare la aceasta midi
postd, sau amanet, si in putine ceasuri i§i va
a v ea rdspunsul-
cat ar fi de trebnincioasä pe la noi aceasta
supt politie postä, ca s5 nu mai tremure cei
ce yin la rdspunsuri prin sali si prin tinzi,
si sä vie si de dotfazeci de ori pentfo treabA !
Si sa nu mai auz5 trimisii: Vino mane la cu-
tare vreme, cand viind, boierul a fost de mult
plecat. (Nu ma dojeni, frate cititorule, unde
gdsesti intocmai adevdrul, ci adastd *là vei
gdsi o mincinoas5 ardtare, sau vre o urmare
care se urmeazd si in alte pärti de lume des-
teptata, pentru care nu se cuvine O. ma ciu-
-desc, cãci se urmeazd si de noi, si atunci sin-
gur te rog sa ma dojenesti.)
La aceste poste in ceasuri hot5rate, de trei
ori pe zi, se dau scrisori, si de trei ori se iau
rIspunsuri ; pentru care scrisoare, de este sa se
klea in oras, se pläteste patru creitari, iar, de
este a se trimite afard, drum ca de cloud cea-
suri, sase creitari.
Si cate alte multe lucruri, ce se impart in
trei faceri de bine : spre usurinta scapAtatilor,
spre paza sdnatatii norodului si spre lumi-
narea otnenirii, cum sunt veniturile ce au
daranduite spre .faceri de bine, intru care se
-cuprinde :
I. Scoala, ce-i zic cea pentru säraci, la care
nu numai merg de invata un ce prin care sa
68 Dinicu Golescu

poata a se hrani, ci li dau 5i bani pentru

hrana vietii, avandu-i in trei stari impartiti,
toti ingrijitorii acestei case se numesc pa-
rintii saracilor. 0 ! va fi om in lume sä nu
simta cea mai mare bucurie cand se va in-
vrednici de aceastä slujba ce-1 nume5te pdrin
tele saracilor ? 0 ! ce dulee slujba, o ! cat de
mult bate la ureche aceastä auzire !
2. Alt mijloc de ajutor pentru cei mai de
treaba, §i cu familii grele. Aceia adesea se cer
ceteazd §i se ajutd, sau la boale, sau la u§urarea
sotiilor lor, sau la plata chiriei caselor uhde
locuiesc, sau la cumparatul lemnelor de foc
celor trebuincioase pentru tot anul. Acest chip
de ajutoare este cu mult mai cuviincios decat
lefile ce se dau dela cutia olptii lor ; aci acei
bani luandu-i in mama', sau barbatul, ce are
vre un rail närav, cheltuielnic, jucator de carli p
sau nevastd-sa, de va fi iubeata de panglicute,
in ziva ce-i primesc, ii §i cheltuiesc, far'de a
simti toatä familia acel ajutor.
3. Alt mijloc de ajutor, la oameni ce au
mai putina trebuinta, cdci §i pe aceia nu-i lasa
lipsiti de ajutor, ci au case de imprumutare,
de unde pe unii imprumuta cu dobanda mica,
5i pe altii fard dobanda, dupa stare §i tre-
bulnta.
4. Casa pentru copiii ce se leapada de mai-.
cile lor, pentru oricare cuvant.
5. Casa pentru copiii sarmani, pe care, dupa
ce-i hranesc, ii invap si me§te§uguri prin care
sä poatà a se hrdni, cum §i carte. 5i care din-
tr'in§ii se vor cunoa5te a au cuget de ma.
 Viena 69

-multA invdtdturd, ii trimit la §coalele cele

ma ri.
6. Casa de unde sA dai lefi la slugile care au
slujit doudzeci i cinci de ani, insd nu au toti
aceti ani la un stdp'dn, dar nici la multi, ci
Tia doi sau trei. Acelora li se dà die o sutd
cincizeci fiorini, ca un chip de cinste §i ajutor,
-fAcAndu-se dovada cã trebue sd fie oameni buni,
.de vreme ce au putut sluji zece, cinsprezece
ani la un stdpAn. i celui mai bun trebuie sà
i se facd rdsplAtire spre pilda celui rAu.
7. Casa' cu venituri pentru mAriti5u1 fetelor
sdrace.
8. Adunare de cocoane adevdrat vrednice
de laudd, care se chibzuiesc §i pun in lucrare
orice vor socoti cd este spre folosul ob§tii.
Lucrul ce, pe la noi, bdrbatii nici in vis nu-1
vAd, in alte pArti muierile ii sAvAr§esc.
Cea de-a doua parte, ce am zis cd este pen-
tru ingrijirea sAndtdtii orA§enilor, este multi-
mea spitalurilor, ce au cu deosebitd. mdrime §i
curatenie, inat fie§care stare de om poate rd-
indnea multumit. Din care:
r. Spitalul cel ob§tesc.
2. Spitalul sAracilor.
3. Spitalul cel ce este spre a invia pe cei
dupd pArere morti.
4. Spitalul Mándstirii CAlugaritilor Elisa-
-vetane.
5. Iar Spitalul obtesc.
6. Spitalul mandstirii Fratii de mild.
7. Spitalul pentru preoti mireni.
70 Dinicu Golescu

8. Spitalul pentru aceia ce au boale nele-

cuite.
9. Spitalul pentru Ovrei.
io. Spitalul pentru robi.
Spitalul acelor muieri care sunt silite
a na5te fdede a le 5ti' nimeni i fdrii a le cu-
noa5te. Oricare, de orice stare, când ii cu-
noa5te ceasul, sau ziva sau noaptea, mergand
la poartd i trdgand un clopotel, inteacel liii-
nut o i primesc, dându i odaie cu toate cele
trebuincioase, i slujnicd, §i la vrerne doftor,
moa5d, doftorli i brand, in cdtà vreme se va
afla aceia. $i pentru toate acestea are sd dea
pe toatä ziva 90 de creitari, 5i o scrisoare pecet-
luitd in maim celui intdiu ingrijitor, i nde sà
scrie can ii sunt parintii sau cele mai de a -

proape rude, ca, când din nenorocire i se va

intAmpla din na5tere sa i se pricinuiascd moar-
tea, sd 5tie la cine sà arate pierderea ei. Jar,
neintamplandu-se aceastd nenorocire, Ii va
lua inapoi acea carte pecetluita 5i merge cu
copilul unde va vol. Iar care va pofti salt'
lase copilul acolo, lasd i 4o de fiorini in lads-
tie, 5i dinteace5ti bath il brdnesc, 11 imbracd
gill invatä carte, din care multi pot ie5l oa-
meni mari, dupd a lor vrednicie i noroc, cci
toatd invatatura cea blind li se dd. $i aceste
muieri pot a intra cu mascd la obraz, 5i, de
cAte ori le visiteazd doftorul sau moa5a, iar
poate fi cu masa, cn toate a nu este nicice
trebuinta, cdci nici Impäratul nu se va in-
vrednici sd afle dela ei un ce, fiind jurati gi
incercati. i aceasta facere de bine este tot a
 Viena 71

lui Iosif al doilea, care a judecat ca va fi

mare pacat de a nu scapa din mparte pe acei
prunci ce pe tot anul pot fi hotarâti mortii,
din pricina fricii sau a ru§inii maicilor lor, al
caror pacat are a-I judeca Dumnezeirea, cum
§i chiar pacatul acelui otcarmuitor, carnia
fiindu-i prin putinta cu acest mijloc sa scalie
din pierzanie pe acei prunci, 0 nu va vol.
12. Spitalul nebunilor, pe cari n'am avut
noroc sa 1 vad, caci nu mi-a dat voie doftorul,
cerandu-mi destula iertaciune, pricinuind cd
sunt imbracat cu haine turce§ti, §i, cum ma
vor vedea, toti se vor turbura atat, Inca Spi-
talul se va amesteca. Pentru care adevarat ,

mi-a parut foarte /du, dar flu c5ci nu i-am

vazut, ci de ciuda, pentru ce numai nebunii
sa nu poata suferi a vedea Turc, iar cei inte-
lepti §i luminate neamuri in invataturi §i in
cuno§tinta dreptatilor omenirii, i§i pun tru-
purile innaintea gloantelor grece§ti, ca intaiu
ei sa le popreasca 1
Iar cea de a treilea ingrijire spre folosul
luminii, sunt multimea §coalelor din care:
1. 5coa1a ce au pentru invatatura buneloir
vietuiri a copiilor.
2. 5coa1a pentru surzi §i muti, pe cari Ii
invata cele trebuincioase asupra datoriei legii,
cum 0 limba nemteasca i socoteala unde ii
hranesc §i Ii imbraca.
3. 5co'ala pentru copiii cei orbi.

' Alusie la fllelenillubltoril de Grecr, cari ajutau pe acestia

In lupta lor najlonala. Frasa e neclarl.
 72 Dinicu Golescu

4. 5coa1a pentru invatatura a bunii cre§teri.

5. 5coa1a unde se invata tot cursul invata-
turii preote5ti i calugdre§ti.
6. Scoalele cele marl. §i ol*e§ti.
7. 5coa1d unde se invata negustoria i eco-
nomia.
8. 5coa1a Imparatesei Mariei Teresei, unde
invatd fii nobletei Intâiu iubirea de oameni ;
al doilea, invatatura filosoficd 0 politica ; al
treilea, limbile cele mai trebuincioase, 0, al
patrulea, cum se cade un fir de bun neam
st §tie sà incalece bine, sd poarte arma i sfi
joace.
9. Academia pentru invatatura doftorilor, a
Imparatului Iosif al II-lea.
10. Scoala pentru invatatura fetelor, unde in-
yap legea, socoteala, istoria fireasca (.natu-
rala), geografia, limba nemteasca §i frantu-
zeasca i toate hicrurile cat sunt trebuincioase
unei femei.
xi. scoala pentru fetele ce an parin0 ofi-
Teri scapatati.
coala pentru fetele cele de mai mare
12.
neam, care, dupa ce invata celelalte trebuin-
cioase, invata aici limbi §i jocuri.
13. coala pentru toate fetele ora§enilor,
uncle invata cele trebuincioase invataturi.
14. Scoala unde se invata cum sa se ta-
maduiasca boalele vitelor.
15. Casa §tiinOi pentru aceia care se nasc,
mor §i se insoard.
16. Insotire economica, unde se strang cei
 Viena 73

de mai mare neam 5i aceia care au mo5li sau

orice alt chip de venit, 5i se socotesc pentru
orice lucru folositor, cum pentru economie,
pentru departarea de lux 5i inmultirea veni-
turilor mo5iilor.

00
 II.
Praga
(va.zut.5 la 1858 de N. M. Filimon (Philemon))

Ora§ul acesta este situat pe amândoua par-

tite raului Moldava. Populatia lui se ridica la
cifra de o suta cincizeci §i cinci mii de locui-
tori, dintre cart 4/7 parti sunt Boemi §i 3/7
Germani.
El se imparte in patru parti numite Alt-
stadt (ora5ul vechiu), Judenstadt (ora§ul Evrei-
lor), Kleineseite §i Hradschin. Fiecare din aceste
parti are interesul lor particular : Hradschinul
se mandre§te cu vechimea, Neustadt prin forma
sa cea moderna, Kleineseite prin eleganta pa-
latelor sale, iar Judenstadt prin imensele bo-
gatii ce cuprinde inteinsul.
Praga mai cuprinde in sine §i. o multime
de biserici, catolice, protestante i de alte rituri.
Are peste trei sute de fabrici de diferite manu-
facturi, mai mult de o mie §ase case de co-
mart, spitale, casarme §i. diferite stabilimente
publice, dintre care vom nota aci numai pe
cele mai principale.
Catedrala Sf. Vitalian.
Aceasta biserica, atat pentru clasicitatea sti-
 Praga 75

lului, cat i pentru bogatiile i operele de arta

ce cuprinde intr'insa, se considera ca princi-
palul monument al oravului Praga i merità
a fi visitat de toti calatorii pasionati pentru
arheologie. Fundamentele ei furd puse in prima
jumatate a secolului al X-lea, de Sf. Ven-
ceslas, dar in secolul al XIV-lea fu däramata
recladità ava cum se vede astazi, dupa planul
si sub directia faimosului arhitect Peter Arler
de Gmtind, i, atat prin eleganta, cat i prin
spaimantatoarele proportiuni i fineta execu-
tarii ornanientelor, trece de cea mai perfectä
capodoperd a stilului gotic.
Din nenorocire, ea ca i oravul Praga a su-
ferit foarte mult din causa rdzboaielor din afard
vi a luptelor intestine ale partidelor religioase.
Mai in urma fu Wait& de protestanti, de
catolici, de husiti vi de Maghiari ; iar, pe la
sfarvitul razboiului de treizeci de ani, cazand o-
ravul intreg in puterea lui Gustav-Adolf, re-
gele Suedesilor, el ridica din aceasta catedrala
toate obiectele de arta vi le duse cu dânsul
in Stockholm, unde se vad i pana astazi de-
puse in museu.
Privita din afara, biserica aceasta are o cu-
pola admirabiM pentru inaltimea ei, ce trece
peste 128 de metri, i pentru fineta arhitecturii.
Calatorul se poate sui, de va avea vointd, dar
cata sa alba picioare de cued, caci are sa suie
doua sute vasezeci vi vase de trepte.
Pe fatada principald, se afla o pictura in
fresca, foarte antica, dar achnirabild pentru
miestria cu care este executata.
76 N. M. Filimon

Tot aci se afla capela Sfintei Trinitati, ce-

lebra pentru frumosul mosaic ce represinta
ultima zi a judecatii, vi pe Sfintii Venceslas,
Ludmila, Adalbert, Procopiu, Sigismund vi Vi-
talian, patronii Boemiei.
Interiorul acestei biserici se compune dintr'o
nava, ale carii bolte ascutite sunt sustinute
de vasesprezece pilastri de o grosime ..,i inal-
time colosala vi formând vase capele pe o parte
vi vase pe cealalta.
De spre felul ornamentelor, samana prea
mult cu Sfântul Stefan din Viena : o zicem a-
ceasta vi suntem incredintati a turistul care
a visitat catedrala Vienei, visitand vi pe aceasta,
va vedea &à vi aici pictura joaca un rol foarte
neinsemnat, iar aceia ce face pe visitator sa
ramaie extasiat, sunt proportiile gigantice vi
cutezatoare ale edificiului, ce te face sa crezi
ca te afli intr'unul din templele ciclopice ori
ale anticilor zei germani.
Intre cele mai principale opere de arta enu-
meram pe acestea :
I. Mausoleul Imparatului Rudolf al II-lea,
sculptat in alabastru de celebrul sculptor
Alexandra Kollin dela Nurnberg la 1589, din
ordinal Imparatului de care vorbiram, vi costa
treizeci vi doua de mii de ducati austrieci.
Acest monument, pe timpul când s'a con-
strait, era avezat in mijlocul bisericii, mai in
urmA insa, cladindu-se o noua capeld pentru
depunerea ratnavitelor mortale ale celor mai
distinvi regi ai Boemiei, fu transformata in
acea capela unde se afM vi acum.
 Praga 77

II. Monumentul Sfântului Ioan de Nepomuk,

fabricat din argint de cea mai bund calitate,
5i stimat de arti5tii competenti la dotra sute
de mu de fiorini. La cele patru unghiuri ale
piedestalului sunt patru statui de argint ce
represinta Intelepciunea, Temperanta, Forta
5i Justitia ; intre dansele stint atarnate cloud
zeci i trdi de lampi de argint ce ard nein-
cetat Iar, la celebrarea ce e face pe tot anul
in memoria sfintului, monumentul acesta se
incoroneaza cu o diaderna de aur impodobitä
cu diamante.
III. Cape la Sfântului Venceslas, fundata la
1367 de Carol al IV-lea. Aici se pastreaza
casca i cuirasa prin ale caror ajutor sfantul
Venceslas 5i-a mantuit viata de pumnalele ma-
mei 5i fratelui sau.
Ceia ce mai atrage curiositatea, este o mica
coloatn de aramd fabricata din tunurile luate
dela husiti in razboiul de religiune i vre-o
cateva picturi bizantine ce represinta scene
din viata sfantului, desemnate de pictorul Ni-
colae Wurmser. Mai este 51 o Fecioara ce se
inalta catre cer, desemnata dupd stilul colii
boeme. Aceasta picturd fu judecata de multi
arti5ti ca o capodoperd..
Intr'o camera separata, ce face parte din a-
ceasta capela, se conservd i 'Ana astazi co-
roana, sceptrul, globul de aur i spada regilor
boemi.
IV. Altarul i mormantul Sfantului Vitalian
5i statuia de lemn a Iui Iosif Max, artist
boem.
78 N. M. Filimon

V. 'resaurul acestei catedrale in care se con-

servä inch' limba Sfântului Nepomuk, o mana
de copil, ce dupd tradipie se credea a fi a u-
nuia din pruncii masacraIi in Betleem, o bu-
catä din panza te acoperia masa pe care s'a
celebrat Cina cea de TainA, un cuiu din cele
cinci ce au servit la crucificarea lui Hristos §i
altele mai multe de felul acesta.

00
 Venetia de azi
- de N. lorga

Venetia se impartaseste intaiu de farmecul

special pe care-I da Marea. Dar sunt atatea
orase italiene asezate la o Mare cel puIin tot
atat de frumoasa sau mult mai frumoasa decat
aceasta. Asa e coltul acela de Mare, cel mai
frumos din lume, cu admirabile gradini de co-
paci din terile calde, cu cer stralucit unde se
duce cineva pentru cautarea sanatatii ca si
pentru improspAtarea, pentru intinerirea stifle-
tului, locul acela de feerie care e Genova. Este
Neapole, al cdrui golf e o minune a Sudului
si uncle Marea ofera icoane schimbatoare dupd
anotitnpuri, dupd ceasurile zilei, dupa aspec-
tut cerului, dupd gradul de umezeala sau us-
cacitine a aierului, unde cerul insusi isi schimba
coloarea supt ochi: in calitate de Mare, Ma-
rea napolitand e de sigur mai frumoasa decat
cea venetiand. Caci Marea, libera, larga, sta-
pand, cu caracterul ei grandios, nu se vede
din Venetia, ci, ca s'o vezi in toatä miste-
rioasa ei putere, trebuie sa te duci la Lido,
care inchide, bareazii." laguna intreaga, cu
80 N. Iorga

insulele principale ale Venetiei, §i dincolo de

&Ansa, insulele secundare, Giudecca, San-Gior-
gio, insula S. Lazzaro: a Armenilor, Murano,
S. Michele: a Cimitirului, S. Servo lo: a ne-
bunilor, Santa Elena : a gradinilor, Burano,
Torcello. Si mdrturisesc ca. nici Marea aceasta
nu e extraordinard ; nu e o Mare intreagd, pe
care s'o vezi frAmantatd adanc de furtuni, ri-
dicand valuri, arätand panze albe de coràbii
in del:di-tare, unindu se cu cerul in tonalitktile
cele mai delicate de albastru. Lido, care nici-
odatà n'a fost un loc prea frumos, e pe cale
de a se preface intr'un loc banal. Innainte
era aici o bisericuta, San Niccolô §i de aceia
i se zicea 5i insulei : Sfantul Nicolae mai mult
decat Lido (Lido insearund: littus, mal), San-
ctus Nicolaus littoris,o bisericutd astäzi vAp-
sad in ro§u §i impodobità asa cum impodo-
besc preotii catolici moderni, cu un fel de
cochetdrie de fete octogenare, asa incat nu-ti
mai produce nicio impresie. Erau case mo-
deste, erau drumuri singuratece, erau forturi
ràzlete, sentinele pierdute in ierburile mdrii,
erau colturi de camp salbatec. De un timp
insä s'a a§ezat aici un tramvaiu cu cai, apoi cu
electricitate, s'au deschis §osele noud, §i au
rdsdrit, in acesti paisprezece ani din urmä, un
numdr de speriat de otele, toate moderne pana
la ascensoriu, in stil secesionist, cu fere5ti
ciudate sparte in ziduri unde nu te a§tepti,
cu co§uri enorme de pretentie arhaicd, izbuc-
nind. din clddiri oarbe ori numai chioare, cu
balcoane neimaginabile, r5sArind din fatade
 Venetia de azi 8)

in colori care tipd... i inscriptii in toate lim-

bile, pand i firme imense cu ungurescul
Szhlloda" mare de- asupra unor clddiri cu a-
devdrat americane... E inspaimântator !
toate aceste ingramddiri de improvisdri arki-
tectonice pretentioase ocupd pustietatea de pe
vremuri i cople5esc tarmul odatd liber, care-5i
a5teaptd pacientii din cabinele stranse unele
de altele, de pared ar fi ni5te clocitoare, din
otelurile cu cinci i ase randuri, fAcute in
cincilase luni de zile 5i care se ddrAmd in
fiecare an pe jumdtate ca sd se refacd in grabd,
cu cincilase saptdnidni inainte de sesonul
bdilor", ca sd fie gata" pentru cele cd.teva
mii de strdini prin cari invie Lido in sensul
modern. Iar. in fatd, acolo unde ochiul privia
mai fdrä. piedeci spre albastrul fumuriu din
zarea cdruia se iviau pAnzele pescarilor ca ni5te
albe cornuri de lund in iarna rece, se ingrd-
mddesc astdzi un fel de bazare care va.nd
strdinilor bibelouri si tot felul de grozave In-
runi ieftene.
A5a incdt Lido nu e Venetia, iar Marea nu
o poti vedea decAt din Lido, si ea e incun-
juratd azi de toate ciupercile balneare, mari
mici, care contribuie s'o facd absolut anti-
paticd.
Dacd Marea o voie5ti, mai du-te la acel
dumnezeiesc oras al Ragusei dalmatine, cu zi-
duri sure indltându-se, pare cd, din Marea de
cobalt Idea valuri, supt cerul de un nemilos-
tiv albastru ca al Africei uscate : porti intu-
necoase, strdzi de palate in jurul domului bà-
Cartea muncigorului. 6
 82 N. lorga

trân ; pretutindeni reminiscente din vremea

Republicei, piete ingramadite de fructele Su-
dului, migdale §i smochine proaspete ; mari
'case pustii, pline de diplome si de portate,
fine tipuri aristocratice rasarind dintre florile
rosii ca sangele ale oleandrilor, si, afara, campii
din cari rasar, ca la noi prunii ori cire§ii,
smochini si portocali, buruienile tepoase ale
unei vegetatii africane ; iar; dupd ziva caldd,
grea de splendoare, cople§itoare de fru-
' museta, in rdcoarea serii, pe malul de piatra,
de cealalta parte, de cdtre munte, venind cä-
Ian, in superbele lor costume rosii, violete,
cusute cu aur, teranii slabi si terancele palide
din Hertegovina, cari te intampind, strain;
.cu un dobr vecer, o bund seara" ca pe vre-
mea Patriarhilor. Frumoasa iaräsi Marea la
Cattaro, in golful fara pareche, plin de rasfrOn-
gerea razelor soarelui in stânca lucie, care,
unita cu adâncul albastru de pretutindeni, da
golfului o infatisare absolut fantastica, cu lun-
trile de forma veche, in care izbucne§te rosul
aprins al scufiilor pe care le poarta barbatii
pi femeile supt cerul cu sträluciri metalice.
La Venetia, nimic din toate acestea, si to-
tusi pentru Mare-ti e dragO intaiu Venetia, §i
fära, adânca, deplina iubire intima dintre ora§
§i ape tot farmecul venetian ar dispdrea. Deose-
birea intre Marne care traiesc, chiamä §i do-
mina pentru ele i Marea Venetiei std in aceia
cA Marea de oriunde rätnAne totuO, orice in-
fant-ire ar produce asupra sufletului, fie Marea
blâncla a Sudului, mingiietoare, bogata in
 Venetia de azi 83

-visuri, ori aspra Mare din Miazdnoapte, bräz-

data de furtuni, in afard de noi: noi de o
-parte, cu durerile 5i a5teptári1e noastre ; ea,
Marea, de alta, cu seninul 5i chinurile ei. Ne
preface Marea, dar, cu toate acestea, noi rä-
mânem obiectul meschin atins de atotputerni-
.cul subiect. Sinati cum o influentä strAind iti
-pdtrunde in suflet, imblânzindu-1 sau ingro-
zindu-1, purificându-1 totcleauna prin acest mai
mare intre marile spectacole ale naturii. La
-Venetia nu e a5a. Venetia e singurul ora5 a-
-5ezat in .,--:propierea Märii unde Marea e pre-
tutindeni, unde Marea e impreuttà cu tine, e
-deprinsl cu tine ; te cautä pe tine, te a5teaptä ;
-nu te sperie 5i nu te uime5te, ci o ai la in-
4demâni ; ea iti vorbe5te, iti 5opte5te une ori,
indistinct 5i totu5i a5a de clar. Se joaca 5i-
ret 5i duios cu tine, lámurinduse in unele
-ceasuri, in altele ascunzo.ndu-se, sa sd te vra-
jeascd. Vraja aceasta a továrá5iei necontenite
-en apele schimbdtoare e unul, 5i cel mai ales,
-din secretele frumusetii Venetiei in ceia cd
-prive5te natura : coabitezi cu dânsa, e5ti supt
acela5i acoperämânt de cer cu dansa ; sunteti
-de o potrivá acasä. $i de o potrivA de strdini,
tu 5i ea : veniti cu ace1a5i dor nemArginit, o-
priti o clipl. cu aceia5i iubire 5i pietate, panA
-pleci cu aceia5i hotdrAre de a o revedea, ca 5i
apele pe care le trimete Aciriatica 5i le chiamä
-inapoi. Vrei si te ascunzi de dânsa, nu poti:
ea te urmáre5te pretutindeni, 5i traie5ti prin
ea, 13recum 5i ea, Marea, a5a cum e acolo,
träie5te prin oatnenii cari sunt acolo, priu o-
84 N. torga

perele lor ce se vad, prin operele lor ce se

amintesc. Nicairi nu se infratesc mai deplin
aceste 'loud elemente, mai tulburate 0 mai
senine de pe lume : apa vie 0 sufletul ome
nesc. Marea aici se face mai mica, a§a cum e
omul, mai blanda, cum i-ar cere omul sa fie ;
ea vorbe§te la urechea fiecaruia, are desmier-
dari pentru fiecare obraz. Nicairi nu se coboara
zeul pain la ce suntem noi, pana la acel putia
care suntem noi, ca aice.
De unde vine aceasta ? SA nu ne pierdera
in prolixitati de frase, i sa venim, la expli-
catia fireasca a lucrului.
IntAiu Venetia nu se gase§te in Marea
nuita, ci are un fel de Mare domestica" ; Ma-
rea Venetiei e proprietatea ei, laguna de apa
saratä. Insa aceasta parte din Mare, care se
opre§te ca sa incunjure i s strabata, ca sa.
creeze §i sa infrumuseteze, mai mult: ca sa
vivifice Venetia, aceasta parte din Mare se
inoie§te necontenit prin contactul cu apa cea
mare. E laguna vie fata de laguna moarta ;
in laguna moarta s'au uitat apele ; laguna vie
0 le trimete i chiamd necontenit, §i le pri-
me§te §i le pierde ; din ora§ ea rape§te cii
&Ansa la ceasurile de maree toate impuritatile
vietii omene§ti 0 le duce spre purificare in
aierul de libertate, de energie, de vioiciune.
Para sunt anume ceasuri când, obosit cu a-
pele vechi, simti cä te inoie§ti cu apele cele
noua, In acest schimb necontenit de Inraur;re
 Venetia de azi 85

intre natura 5i om, otnul insu5i se preface cu

aceastä nouá viata a undelor.
Mi s'a parut 5i mie, and am cdlatorit in-
-Cala oath este ceva in ochiul tineretei care
vede unele lucruri pe care ochiul mai batran
nu le mai vede, dar care nu vede la randul
sau o multime de lucruri pe care ochiul ba-
tranului a invatat sA le vadd, mi s'a parut,
ca multora, ca Venetia e un ora§ mort, un
ora5 pustiu i murdar, de tristeta 5i desilusie.
Nu e murdar. E murdar ce cade un moment
-din viata oamenilor pentru ca Marea sä revie
iudatd, curatitoare, invietoare, intineritoa re,
in toate colturile. Caci nu e colt, cat de de-
parte, cat de ascuns, din Venetia, cat de ne-
norocit, incunjurat de o viata omeneasca ori-
cat de miserk nu e colt de Ghetto §i am -

patruns 5i in Ghetto, in locul din vechea ce-

-tate care se daduse Evreilor 5i unde singuri
aveau dreptul 5i mai ales datoria sa locuiascA,
am pdtruns in acest colt cu casele negre de
slin pe toate cele cinci, 5ase randuri, de unde
se arunca imundicii ca acelea pe care le cu-
noa5tem din ora5ele Moldovei 5i Bucovinei,
parandu-se cà se va astupa canalul, in care
unda pontica sd nu patrunda pe nesimtite ras-
colind tot ce nu e curat, manandu-1 in largul
-valurilor, care framantä a§a de mult 5i ras-
pandesc a5a de larg aceste imp aritati ome-
ne5ti, Inca nu se mai simte nimic dintr'insele,
cum nu se va simti nimic din pdcatele ome-
nirii in valul nesfar§it al timpului etern.
Prin urmare, intaiu Venetia e a§ezata in la-
86 N. Iorga

guna aceasta vie care domestice§te Marea, dar

ii pdstreazd in acela§i timp toatd vioiciunea,
toatá puterea §i toata noutatea, §i, al doilea:,
Marea se rdspânde5te pretutindeni, printecp
sumedenie de canaluri-strade acoperite de po-
duri, márgenite de case, care §i ele-s clädite,
parte pe pamântul insulei de odinioard, parte
pe barnele acelea, pe pilotii cari, intdrindu se
in apa sdratk pot sa sustind clddirile de mar-
murd cu trei rânduri in fatd §i eke cinci ran-
duri in interior, fatadele grele fäcute totdea-
una ca sä dea o prive1i5te mai arrnonioasä,
mai nobild deck cum.ar da-o vddirea carac-
terului practic al unei locuinte
Dar nu e numai atat ; nu numai a§ezarea
in lagune face frumuseta Venetiei. i insulele
celelalte sunt a§ezate in lagunk nu numai in-
sula care se chiema altd data Rialto, Rivas-
altus, Canalul cel Inalt", prin urmare Ca-
nalul adânc", iar Venetia se zicea provincia,.
numele aplicandu-se insulei Rialto numai dela
1200 inainte: Civitas Venetiarum", CEtatea
Venetiilor", §i Rialto ramanând acum podul
cel vestit din mijlocul ora§ului, plin de prd-
välii, de lume in mi§care, de arta' §i de viatk
de glorios trecut §i de un present vioiu cdruia
nu-i lipse§te frumuseta.
Dintre toate insnlele, numai insula vechiu-
lui Rialto se impärtd§e§te de acest caracter
de frumusetd unick Pe celelalte le- am strä-
bdtut in cea mai mare parte: n'am fost doar
la marea Chioggia,la Torcello, bizantina, foasta
 Venetia de azi 87

Capita la', umild azi §i sdrAcitA, plina de ruine

supt luta §i pietrele ei ; dar insulele mai a-
propiate le-am vdzut de atâtea ori in cursul
atator caldtorii, adesea cu §ederi mai inde-
lungate, in Venetia. Ei bine, Murano nu e
o insuld frumoasä ; cu casele ei mArunte, lo-
cuite de poporul de jos, de oameni sAraci, in-
trebuintati la fabricile de sticld, de mosaic,
de danteld, a§a incht ziva casele stint pustii
§i stradele goale, afarA de copii cari, la doi
ani, vAnzolindu-se pe mal, cu cele mai ascu-
tite strigAte, §tiu sd se fereascd de primejdia
canalelor verzi pe care plutesc rAmA§itele gos-
poddriei pdrinte§ti, cu bisericile acelea mici,
in care pe rapezealà, mormAind, preotii slu-
jesc liturghii pentru un public de femei sin-
gure, ea nu reproduce in mic ceia ce e Vene-
tia in mare. Insula Armenilor, San Lazzaro,
ocupatA numai de mAndstirea alugArilor me-
chitari§ti vastã clAdire din secolul al XVII-
lea, cuprinzAnd un mic museu de picturi bune,
amintiri, §i dela Napoleon al III-lea, §i daruri
disparate, o vastä bibliotecd, ale aril manus-
cripte armene§ti sunt o comoard §tiintifica §i
o revelatie de arta* bizantina-persana, cu o ti-
pografie, in limbi europene §i in limba de-acas5,
§i o §coald adausä pe lAngd aceasta, cu elevi
veniti pe drum de caravane din fundul patriei
asiatice, precum §i de deosebitele clAdiri
necesare vietii a sute de oameni, insula acea-
sta, numai de piaträ §i aproape numai cu
strAini, n'are un farmec deosebit. Tot a§a n'are
tin farmec deosebit insula Sant' Elena, care
88 N. Iorga

se intinde dela gradina publica inainte, camp

fall niciun fel de frumusetä, bun ca sa arate
Venetienilor de ba§tina ce este un cal, ori in-
sulele in care se ggsesc casele de nebuni, Mani-
comii. Numai cea pe care se sprijina masiva
cladire inzorzonata care e Santa Maria della
Salute, §i cea care arunca in sus turnul sup-
tire dela San-Giorgio, Giudecca, numai ace-
stea au §i ele frumuseta deosebita de care
vorbiam.
Deci, cu adevarat, pe langa farmecul unei
anume Mari, e familiaritatea, prietenia, pa-
trunderea acestei Mari, cu apele ei blande
sau agitate, cu ceata care se ridica de pe
dansa §i alearga pretutindeni, impresoara toate,
vrajind fel de fel de icoane noua din lucruri
a§a de vechi, cu lumina ce se joacd strecu-
randu-se prin valul de aburi sau se alinta pe
fata valurilor u5oare. Numai aceasta legatura
a naturii cu sufletul produce impresia neui-
tata, care te urmare§te ani §i ani dupd ce
ai parasit ora§ul.

00
 IV.

Roma
(descrisa. la 1839 de loan Calm DrAgu§anu, din FAgAra0

Nu in desert se chiama eterna cetate". A

domnit peste lumea /Agana, cat era in epoca
paganismului cunoscuta ; domneste acum peste
lumea crestind, acea lume care e demna de
consideratie astazi, in sens si spiritual si ma-
terial deodatd.
Roma modernal e mare, e memorabild ; dar
nu aceasta atrage la sine cu atata putere, ci
Roma antica. Ce zic? amintirile ei cele ma-
rete, cadavrul ei, in mare parte inmormantat,
si, totusi, Inca viu si plin de viata.
Un Papa oarecare avu fericita ideie de a
consacra toate monumentele antice, transf or-
manclu-le in biserici crestine. Numai asa fura
aparate de rapire si stangere totalà, caci cine
s'ar atinge de ele, savarseste faradelege.
Mai toate monumentele antice si-au pierdut
numele si destinatia sträveche originard, po-
trivindu-se timpului de fata. Fara nicio mi-
rare, sau, cum iti place, cu destula mirare
90 loan Codru Drágusanu

vezi Zeii fabu1o5i inlocuiti cu Martini cre5tini,

anele naitologiei cu Sfintele credintii moderne.
Panteonul lni Agrippa e biserica Tuturor
Sfintllor, vizuinile fiarelor in Coloseul Flavian
sunt atAtea altare ale acelor martini ai cre-
dintii cre5tine ce oarecand li servird de hrand.
Precista Maria pretutindeni a detronat pe Iu-
no la, Vesta 5i Minerva.
Dar, ceva trist, faimosul For Roman, su-,
fletul Romei de oarecând, azi se chiamd Cam-
pul vacilor", 5i, pe langd tribunele 5i azi in
picioare, pasc, in adevdr, caprele 5i viteii.
Aceasta e Roma, de care tremura lumea
pAna in hotarele Asiei? Nu e Roma ! Acest
de5ert e mormântul Romei, e cadavrul ei,
5i locuitorii de azi sunt viermii ce-1 rod, in
toatd puterea vorbei !
Nicio zi, sd nu se descopere o sumd din rd.-
md5itile strdlucitei cetäti. Italienii pastreazd
aceste spolii cu religiositate, nu insä pentru
memorabilitatea istoricd, nici din respectul an-
tichitätii, ci din josnicul interes.
Aceste relicvii desgropate atrag, din toate
unghiurile lumii, o grdmadd de strdini, a cdror
curiositate de mult heine5te trei pArti ale
Italiei.
Romanii intretin ruinele, ca cer5itorii ranele
lor, spre a indemna trecdtorii la indurare. Nu
in de5ert sund proverbul: Papa santo, popolo
cornuto" I.
Romagnolii (a5a se chiamd locuitorii Sta-
I Italia noul a curatit päcatele Romel Papilor, fAcalid-o mândra
sa Capitalã (N. E.).
 Roma 91

tului eclesiastic) sunt cei mai aspri lotri

briganzi in lume, iar ce nu e brigand, cu pu-
tind exceptie, e cer§itor.
Sedem in otelul Rusia", din Piata Popo-
rului, aproape de poarta cetätii cu acela§i nume.
Azi dimineata plecaram pe Via del Corso",
strada cea mai frumoasa in Roma noua, ajun-
seram la Muntele Capitolin, vazuram, din fuga,
marete ruine, aici abundente, trecuram Forul
Roman, supt arcul lui Titu, pe Via Sacra",
alaturi en muntele Palatin, leaganul mririi
romane, pe langa amfiteatrul lui Flaviu, ruina
cea mai rnareata in toata lumea, ne intoar-
serdm pe supt muntii Esquilin, Viminal pi
Quirinal, in Forul lui Traian, care, laudd Dom-
nului, §i azi poarta numele ski antic : Foro
Tra ia no".
Ataa respect are tatal nostru Traian, dupd
§eptesprezece veacuri !
In acest for maret, ridicat de Traian, dupà
ce s'a transportat o parte a Muntelui Qui-
rinal, stau Inca basele i trunchiurile din co-
lonada bisericii acestui erou divinisat, nu de
mult descoperite, i in mijlocul forului e o
columnd stralucita de marmura alba, care
oarecand suporta chipul Imparatului Traian,
expus adoratiei universale. Azi, spre acela§i
scop, se afla statuia Apostolului Sf. Pavel.
Columna Traiand e toatd, intreagd §i me-
morabild, prin proportii, forma §i sculpturi.
Toatä viata militard a divului Traian e des-
crisä triumfal, din base Oa in capitel, pe 0.
cafe §erpulta, in baso- reliefuri de ate trei
92 loan Codru Dr5gupnu

palme. Doud mii 5i cinci sute de cbipuri onae-

ne5ti, niciuna ca ceialaltà, afard de cai, carute,
ma5ine de rdzboiu, arme, steaguri 5i altele, se
afla in jurul columnei. Varietatea lor te pune
in mirare 5i uimire. Sunt infatipte mai cu
samd ambele rdzboaie purtate impotriva Da-
cilor, inainta5ii no5tri, ale cdror chipuri 5i
imbracAminte par a fi ale Tutuienilor ardeleni
din zilele noastre.
Ne suirdm o sutd optzeci 5i cinci de trepte
tdiate in marmura pe d'innAuntrul coluinnei,
ce formeazA o scard spirald, putin luminatã
prin ferestuicele ici-colo thiate, pAnd de-asupra.
Ne transportdm, in .cuget, pe vArful Duce-
giului, . de nude ni se infati5ara ca visiuni
provinciile Daciei noastre.
Vezi, zise d C. C. Roma, cu 5epte
colnice, e icoana Daciei noastre, cu 5epte pro-
vincii : Ardealul, Maramurd5ul, Moldova, Basa-
rabia, Istria, Timipara 5i Cri5ana !
Vezi de5ertul acesta ? Ob, cum samänd
el cu de5erturile nenorocitelor noastre teri !
Cugetaram la lepra ce a cuprins poporul
roman in Italia 5i la lepra 5i raia ce suge 5i
stoarce sudoarea poporului daco-roman: io-
bAgia, claca, boierescul, robota, una 5i aceia5i
plaga cu patru nume barbare, apoi extrema
miserie 5i abjectie in care vegeteazä.
0, decadenta ! o, nenorocire ! o, tristd rea-
litate !
13ând când, Doamne, vei rasa vita roma-
neasca, in Occident 5i in Orient, sä pAtimea-
sea ? Pâtta" când ai lungit sorocul isp55irii paca-
 Roma 93

telor strabune? Pana intr'a catea semintie vei

sa certi poporul acesta? Zis-ai, Doamne:,,Cer-
ta-voiu rautatea pand intr'a patra semintie,
binecuvantarea o voiu intinde pana intea mia".
Inclura-Te, Parinte ceresc, indurd-Te, ca-s epte-
sprezece veacuri de amar, de nenorocire I In-
dura-Te, in sfarOt binecuvanta-ne numai in
patru semintii, apoi, daca nu-Ti vom merita
mila pedepse§te-ne din nou intr'o mie, §i, cu
,

supunere, vom striga dreptatea Ta in vecii

vecilor. Amin !
Aflasem dela ciceronele nostru e adevar,
sau nu, nu garantez, cum ca statuia lui Sf.
Pavel pe colurnna ar fi tot cea antica, a lui
Traian, numai capul i s'ar fi schimbat. A§a ,

coborand de pe columna, ierte-ma Dumnezeu

pi Sfantul sau Apostol !cu ce a mai adanca
pietate i religiositate sarutaiu poalele idolului
pagan ce infati§a chipul celui mai bun print
roman in veacul de aur al Imperiului universal.
Apoi, implinind aceasta dorinta, care cred
ca niciun adevarat Roman nu o ar neglija-o,
ducandu-1 soarta la acest loc sfant, veniiu
la otel, cà era tarziu.
Incet, sunti cuprins de cugete, ca pe varful
columnei. Cine ar putea sa mai scrie in a§a
stare a sufletului ?

0
 V.

Florenta
--
(vkzutA in 18b3 de Jules Lagerotte.)

Am venit sa \Tad la Florenta cum strain-

ce5te primivara italiand in toatd zvdcnirea ei ;
aceastd tinereta a anului, cum o nume5te un
poet, nu este nici intr'o Ora mai frumoasd
ca in câmpiile Arnului 5i mai mult serbatd
ca in ora3ul ale cdrui arme sunt o floare. Ve-
chea capitald a Toscanei este admirabil situatd.
Nenumdrate coline acoperite de case elegante,
verdeatd 5i arbori mari apleacd in jural ora-
plui povarni5urile lor gratioase 5i-i fac tin
miens brdu de grddini pitore5ti. De-asupra
acestor coclauri pe care le insuflete5te o bogatd
vegetatie, se ridicd munti sterpi: ei inchid din
toate partite orizontul 5i incunjoard intr'un
cadru sever cel mai rhzdtor tablou. In aceastd
naturd cu contraste mari se intinde Florenta.
Un fluviu cu ape galbene 5i rare o strabate
0 o imparte in cloud parti inegale. Vdzutd de
pe numeroasele culmi care o domina, Florenta
presintd, cu clopotnitele ei svelte 5i ell domu-
 Florenta 95

rile dhrze ale bisericilor, cu turnurile ei vechi

crenelate, un aspect plin de originalitate 5i
farmec. Interiorul ei mai ales ii descopere
frumusetile : este pavan cu lespezi mad 5i
netede, care dau strdzilor o aparentd de cu-
ratenie putin comund 5i de ra rd.' elegantd. Ea
cuprinde monumentele cele mai diverse, 5i
evul mediu 5i. timpul present se confundd acolo.
Aproape de un sprinten 5i cochet otel modern
se ridicd un vechiu palat, a cdrui fatadd sum-
bra e de- o auticd origine.
Monumentele trecutului sunt serioase 5i tari
ca 5i secolele lor ; ele sunt construite din blocuri
enorme, abia suptiate, pare cd ar fi ridicate
5i a5ezate de ciclopi. Aceste palate sunt mai
degrabá fortdrete decdt locuinte : totul e pre-
gatit de apdrare ; deschizdturile sunt rare 5i
a5ez3te la o mare indltime, 5i fere5tile gar-
nisite cu grilaje dese de fier.
Aceastd arhitecturd, pe care n'o impodobesc
nici colonade, nici portice, gdse5te in materia
5i forta sa o impundtoare maretie ; ea este
expresia energica a veacului sdu 5i poves-
te5te mai bine cleat cronicile moravurile
Florentinilor 5i zbuciumdrile lor läuntrice.
Aceste citadele-locuinti aratd cote bogatii 5i
ce putere dobAndiserd unele familii, 5i. se intelege
cd dintr'una din ele a trebuit sd iasä omul care
sd aserveascd republica. Cele mai remarcabile
din aceste mlnumente sunt palatele Ricciardi,
Strozzi 5i. Pitti Ultimul a fost ridicat de un
simplu negustor 5i deveni, supt Medicisi 5i di-
nastia de Lorena, re5edinta printilor domnitori.
96 Jules Lagerotte

Scaunul guvernului n'a fost stabilit aici decAt

dupl distrugerea libertdtii.
Supt republica, ale§ii poporului §i gonfaloni-
erul t se reuniau in Palatul Vechiu. Acesta e
un viguros monument, inalt §i incdpator, a
cdrui basd impunatoare se asamdnà cu a unui
munte ; el e crenelat §i dominat de un turn
patrunghiular, in care atarnd Inca §i azi clo-
potul care chema pe cetateni la hotarki solemne
§i la apararea patriei. La temelia acestei mase
sumbre sunt a§ezate statui albe, frumoase ale
marilor mae§tri ai Rena§terii. Palatul Vechiu
e situat pe piata Senioriei, spatiu ingust, ce-
lebru in istoria florentind. Aceastd piata era
forul republicii ; poporul tinea acolo adundri,
§i totul era pregdtit pentru necesitätile vietii
politice.
Aproape de palat, unde delibera Consiliul
ales, se ridica un vast §i frumos portic unde
cetatenii puteau sd se tie feriti de ploaie.
Acolo discutau ei afacerile de Stat, §ipro-
nuntau ca la Roma discursuri publice. Aceste
arcade servird. supt Medicisi de corpuri de
garda l'ancierilor luati in solda ; ele sunt
astäzi un museu mereu deschis pe care-1 im-
pr)dobesc marmore vechi : celebrul Perseu,
de Benvenuto Cellini 0 Sabinele de Jean
Bologne, acest copil din Douai, care a fost
unul din cei mai mari sculptori ai celei
mai frumoase epoci de artà italiand. Geniul
national a intipárit cu pecetea sa piata Se-
1 Purtätorul steagului, Opetenia orasului (N. E.).
 Florenta 97

nioriei, el arata acolo libertatea pi luptele sale za-

mislind mari opere, pi se gasepte acolo just. pi
binemeritat numele de Atena modernA dat
Florentei. Inteadevar, in Toscana ca in Gre-
cia, agitatiile de pe piata publica, obligatia
de a face acte de barbat in fiecare zi din viata,
pericolele unei epoci mari, dar severe, desvol-
tara caracterele pi indemnaid pe oameni la fapte
nobile pi la ganduri tari. Emotiile puternice
pi pasiunile energice erau depteptatoare de su-
flete pi ele tineau treze facultätile creatoare.
Supt influenta unui guvernamant liber, al
micii teri a Florentei, ca alta data al ingus-
tului tinut al Aticei, crescu pirag de spi-
T 113

rite mari, care, in toate ramurile inspiratiei pi

muncii umane. luara loc printre cele mai fru-
moase genii. A fost o minunata inflcrire pe
care lumea n'a vazut-o dupa Atena pi care
nu s'a vazut dupa Florenta. Dante pi Giotto
tin fruntea marelui cortegiu care strabAtu
atunci istoria florentind. Michel Angelo, Mar
chiavelli, Leonardo, Galileu pi alti o sun pa-
pesc alaturi de ei. Medicisii strAnsera aceasta
glorioasA recoltä in care ei n'au fost aruncat sa-
manta, pi prin ea ipi impodobira domniile pi nu-
mele lor, dar rasa lor lovita Inca nu era
stinsa cAnd arta nu mai era in Toscana ; ea
murise odata cu libertatea. Tirania trecuse
nivelul sail asupra sufletelor pi n'a lasat in-
clArAtul ei decAt slabidune pi mediocritate.
Florenta a vAzut stingandu-se mipcarea in-
telectuall care-i fäcuse gloria, dar ea a con-
servat cultul pi respectul lucrurilor spiritului,
Ctreea muncit ortaui. 7
98 Jules Lagerotte

5i ea mentine i vorbe5te limba marilor ei scrii-

tori. La ea, limbagiul national, acest puternic
instrument .de unitate, aceastd legAturd co-
mund a Peninsulei, a gasit un refugiu sigur Dia-
lectul nu este cunoscut acolo, i oamenii din po-
por nu intrebuinteaza niciunul din acele dialecte
pe care nu se injosesc a le vorbi, aiurea, chiar 5i
oa mani instruiti. Toscanii au din nefericire o
pronuntare asprd i penibild ; ei au anumite
intonatii guturale care atnintesc araba sau
spaniola. Aceste sunete putin gratioase dau
dreptate proVerbului care zice cä adevárata
limbd a Italiei e limba toscand in gurd romand".
In adevdr, nu este niciun graiu uman mai gra-
tios cleat cel italian pe buze romane. Aspri-
mea litnbagiului este singura care-1 stricd pe
Florentin. El e, in toate clasele, gratios i po-
liticos, i demn de numele frumos de Atenian ce
i s'a dat 5i de care-i place sd-5i aducd aminte.
El_ pune in toate relatiile sociale o gingd5ie
fermecdtoare i o curtoasie perfectd.
Florentinul are spiritul vioiu i nobil, 5i el pare
cã reune5te, moderându-le, calitdtile excesive
5i contra re care semnaleazd pe locuitorii din anu-
mite pdrti ale Italiei. El n'are sensibilitatea
extrem de nervoasd a Napolitanului, asprimea
romand i receala de imaginatie a Piemonte-
sului, dar el posedd fortele contrare, entusias-
mul si reflectia, 5i el are simtul justului pi
adevdrului care armoniseazd i condenseazd
aceste facultdti diverse. La el, judecata con-
duce inspiratia i entusiasmul nu intunecd so-'
cotinta. Dante 5i Machiavelli sunt fiii Oman-
 Florenta 99

tului toscan, i ei resuma geniul lui in cea

mai inalta manifestatie a sa. Aparenta exte-
Tioard a Florentinilor nu desminte caracterul
lor moral. Populatia nu oferd un tip bine deter-
ininat. Rasa e putin cam gingasa i ubreda, §i
nu posedA acea amploa re de forme ce se observa
la cea din vecinatAtile Romei. Femeile sunt e-
legante i gratioase, dar ele nu au frumuseta
suverana i nobleta inndscuta a femeilor ro-
mane. PieptanAturile blonde nu sunt rare aici
.ca in provinciile meridionale i fisionomia
aminteste putin pe acea a raselor Nordului.
Costumul este acela care se poarta in toatA
Europa. Fete le clasei din popor se disting nu-
mai prin o pieptanaturd originala: ele poarta
o palarie de paie cu aripi mad ; ea pluteste in
vant pe capul lor si le incunjoara cu o gra-
fioasa si miscatoare aureola.
Florentinii n'au energia severa i pasiunile
tad ale pArintilor lor, dar ei onoreazd i vene-
-reaza . memoria oamenilor cad au facut din
-tara lor unul din focarele intelectuale ale lumii.
Ei au ridicat in una din cele mai vaste si mai
vechi biserici ale orasului monumente cetAte-
nilor i1utni. Acest panteon se chiamA biserica
Santa- Croce. Acolo odihneste Michel Angelo,
Galileu, Machiavelli, etc., etc. ; acolo se Tidied
monumentul gol a lui Dante. Acest tem-
plu, care consacra asa de mad amintiri i care
fu construit in titnpudle cele mai virile ale
.

libertatii florentine, nu era terminat ; fatada

.era incomplecta ca dela multe alte biserici ale
.orasului. Toscanii n'au vroit sA lase mult timp
100 Jules Lagerotte

neisprAvit un monument dedicat tuturor glo-

riilor italiene ; ei au organisat o subscriptie
public5, 5i darurile voluntare ale simplilor par-
ticulari au dat o fatadd bisericii. Lucrul a
durat patru ani numai ; e acum terminat. O-
pera nationalä a fost, sunt cAteva zile, inau-
guratä cu o mare solemnitate. Victor Ema-
nuel 1 trebuia sd presideze aceastA serbare
patrioticA, dar, obligat sa se intoarcd la Tu-
rin, el n'a putut asista la ceremonie 5i s'a
fácut inlocuit cu printul de Carignano, suplini-
torul sdu obi5nuit in aceste feluri de serbAri
representative. Batalioane ale gardei nationale
5i ale armatei 5i o multime numeroasd erau
reunite pe piata vastA care precede biserica ;
5i, când cdzu pAnza care ascundea opera nota
5i cAnd apäru fatada pe care Santa-Croce a
a5tepta de cinci secole, fanfarele au izbucnit,
clopotele bisericii 5i bAteanul clopot de alarmä
din turnul Senioriei au sunat din rAsputeri, a
festa, cum zic Italienii. Mai tare ca toate a-
ceste zgomote au rAsunat aplausele poporu-
lui, bucuros a vede legandu-se la un glorios
trecut un viitor plin de sperante. Fatada e
imbrAcatd in marmord de diverse colori care
produc un efect frumos ; ea a fost executat5
supt directia unui architect toscan, cavalerur
Matas, cArnia compatriotii s5i ii aduc cele mai
marl elogii.
Succesul operei 5i frumuseta ei au f5cut sä .

se limed in inimile tuturor Florentinilor dorul

1 Regele Itallel.
 Florenta 101

de a vedea terminandu-se fatada tot neispra-

vita a altei biserici celebre, a catedralei lor
S. Maria dei Flori.
Guvernele cer toate ca omul care a con-
dus la un a5a bun sfar5it primul sau lucru,
sd fie insarcinat cu a doua intreprindere, 5i
-petitii numeroase solicita punerea in executie
a unui frumos proiect de fatada conceput de
mult de catre d. Matas. E de dorit ca lu-
-crul sd se execute ; fatada neispravita intris-
teazd cu zidul sau sumbru unul din cele mai
frumoase cartiere ale Florentei, 5i monumen-
tul pe care-I intuneca este o destul de mare
opera pentru ca sa nu ramaie pentru totdeauna
incomplect. Cupola care domina biserica este
mai ridicatd ca acea a Sf. Petru1 si-i este an-
terioara cu un secol. E opera lui Filippo Bru-
nelleschi. Michel Angelo avea pentru ea cea
-mai mare admiratie. Inainte de a pleca la
Roma unde trebuia sa ridice domul Sf. Petru,
el merse se zice sa revadd pe acela al
Florentei 5i striga indepartându se : Adio,
amice ; eu merg sa fac pe asamanatorul 5i nu
pe egalul tau".
S. Maria dei Flori fu inceputa in primii ani
ai secolului al XIV-lea. Consilierii municipali ai
timpului ordonara ridicarea lui intr'un limba-
giu caruia administratorii municipali ai zilelor
noastre par ad fi pierdut secretul ; ei insar-
cinara pe magistrat sa tragd planul bisericii
cu cea mai inalta 5i somptuoasa maretie, a5a
' Din Roma.
102 Jules Lagerotte

fel ca industria i puterea omeneascd sA nu in-

venteze i sä nu intreprindA niciodatà nimic
mai frumos si mai mare, cdci s'a zis i decla-
rat _in adunare publica i privatA de cdtre-
cei mai intelepti ai cetAtii cA nu trebuie sä
se intreprinda lucrArile comunei decal cu proiec-
tul de a le face sä corespunda cu marele suflet
pe care-I compun sufletele tuturor cetatenilor
unite la un loc intr'o si,ngurA i aceiasi vointA".
Oamenii cari au invatat tara lor acest no-
bil i mandru limbagiu merit& de sigur, ca
descendentii lor sl nu lase neisprävitA opera
pe care ei au intreprins-o intr'o tintà de-
glorie comunA.
Tradus de Filomela Pojoga..

00
 Vt.
Neapole
--
(descrisä la 1839 de loan Codru DrAmanu.)

Golful napoletan din fata sta ca un semi-

cerc märet innaintea noasträ. Mai intAiu, Caput
Misen, cu viile unde cre§tea oarecAnd faimosul
yin de Falerno, lAudat de poeti in cAntece
bahice, inainte de a fi cunoscut cel de Cham-
pagne, tocmai ca acesta. Baia, cu templul
Venerei §i cel vecin al lui Mercur, ca §i cum
anticitatea ar fi prev5ziit patimile lumii nouA,
de ea necunoscute, cum adeptii unei divini-
tAti, de nevoie, cautA sä invoace pe cealaltA.
Marea MoartA, CAmpiile Eliseene, Muntele Nou,
rAsdrit intr'o noapte ca o ciupercA, prin vir-
tutea vulcanic5. Pozzuoli, cu templul lui Joe
Serapiu, junfatate inundat de apa MArii, apoi
muntele Pausilip, sämänat cu vile §i grAdini
pa radisiace .
Orawl Neapole, antica Parthenope, ca o
reginA pe tron, incununatA cu castelul Sant'
Elmo, muinduli poalele in Mare la Caste lul
dell' Uovo", cuprinde gratios fondul rnijlociu,
104 loan Codru Drágupnu

0 Capo-di-Monte, ca un baldachin, decorat

cu pini pitore§ti, in forma de umbrele colo-
sale, intinse, se /Mica, d'inapoi.
Mai departe, spre Apus, muntele Soma sau
Vesuviul ca din pit:a giganticd pururea fu-
megä, noaptea insa arätând para focului ce
scoate din rárunchii pdmântului, niciodatà os-
tenindu-se. In sfAr0t, ora§ele desgropate dupd
§eptesprezece veacuri, Herculanul 0 Pompeii,
imprejurate de vii 0 plantatii de bumbac,
sunt incadrate de Captal Sorentin, de unde
/Ana' la noi ajungea mireasma florilor de por-
tocali ce-1 adumbresc.
In adevar, Neapolul merità a se chema grd-
dina Italiei", §i mi-ar fi I:Zrut rAu sa nu fi
venit a vedea acest raiu pArnântesc.

00
 VII.
Geneva
(vazutä la 1842 de I. Codru Drilgupnu.)

La Geneva, ce e drept, rosmarinul, maghi-

ranul §i levantul nu sunt buruiene, ca in Cam-
pania napoletand ; mirtii §i pinii pitore§ti
aici stint inlocuiti cu fagi §i stejari, oleandrii
§i laurii cei mândri cu prosaice tufe de arin,
insä lina unda a Lemanului cu usurd te in-
demniseaza de Marea Tireniand ; Muntele Alb,
gigantul Europei, de patru ori mai inalt ca
Vesuvial, incununat de ghiata cristalind ve§-
niz...a, cu mai multd märire impune, §i, cu toate
ea in sensul contrar, Uar cu atfita mai mult
infioard §i ameninta cu distrugere pe murito-
rul care calca asupra lui de§erturile pline de
restri§te, tot a§a de lipsite de viatA.
Departe sunt: Caprea, cu amintirea cruntu-
lui Tiberiu, Pausilipul cu mormantul divinului
Virgiliti, Baja cu mormantul Agripinei, fiica,
sotia, sora §i mama domnitorilor Romei, dupã
cum zise poetul ; dar aici e Lemanul, cu a-
mintirile sale mult insemndtoare.
106 loan Codru DrAgganu

Aici a predicat Calvin Reforma, care, prin

consecintile ei, flat din cre5tinismul rdtácit in
labirintul curat dogmatic o adevdratd religie
umanitard, morald, divind ; aici se ndscu Jean-
Jacques Rousseau, omul naturii 5i al adevd-
rului. Voltaire, luceafärul timpurilor moderne.
Gibbon, nemuritorul istoric al Romei, 5i Byron,
neimitabilul poet al sentimentului, apoi cate
alte genii fruntne ale omeni-ii ilustreazd cu
memoria re5edintii lor malurile acestui lac
eminamente poetic 5i plin de inspiralii.
La Geneva 5ezurdm intr'un otel din cele mai
mdrete in Europa, numit Otelul des Bergues",
din care vezi orasul, lacul 5i Alpii, insd pe-
derea ni fu scurtd in mdsura insemndtdtilor
din prejur.
La 2 Octombre plecardm de-a lungul Le-
manului. intins de 5epte mile, printr'o pa-
dure romanticd in toatd podoaba costumului
tomnatec de frunzd ro5ie 5i galbend, abdtân-
du-ne ate pitin in ora5ul Lausanne, frumos
a5ezat in coasta lacului, la Fribourg, unde vi-
sitardm catedrala cea mdreatd 5i gustardm
productia musicald a orgei celei mai renu-
mite din Europa, cu care se imita bubuitul
tunetului 531 vuietul uraganului, incht tresdriau
ferestrele. Poposirdm put'n in Be. na, re5edinta
Consiliului suprem al Republicei ce'or doud-
zeci 5i, doud de cantoane elvetiene ; apoi in
Than, ora5 pllcut, in Oberlandul bernes.
00
 VIII.
Berlinul (in 1913).
de N. Iorga.

In apropiere de Berlin cele cloud milioane

ale Capita lei germane se vadesc prin multi-
mile in haine de zi mare ce se abat ca flu-
turii asupra verdetii incepAtoare din aceste
nesfar§ite paduri de brad i molift, asupra
facoarei lacurilor din margene, asupra drumu-
rilor de tara, in margenea cArora cele
tàiu flori, albe, galbene au räsdrit sfioase.
BAtrâne impachetate in §aluri, mo§negi cu ge-
nunchii nesiguri, familii tinere manând inna-
inte cu mândrie gloria caruciorului alb CU
dantele, parechi ce-§i incetinesc mersul pe
gânduri, fete batrâne pare §i-au imprietenit
cloud cate cloud singuedtatea desperatä... Pe
apa luntrile lunea, pe câmpii de exercifiu
cetele de sport se iau la intrecere, ca intr'o
poiana de codri seculari ai vechii Germanii
tineretul oprimaverii sacre», iar la restauran-
tele-berdrii de supt ocrotirea brazilor se a§-
teapW cu ceasurile dupä un scam liber.
108 N. lorga

Suntem apoi in vastul cuprins negru al statiei

Oriedrichstrasse», §i de acest colt de Berlin,
catre Universitate, catre biblioteci §i Musee,
catre Arhive, sunt legate luni intregi din viara
mea de studii, acum douazeci de ani §i mai
bine. Amintirile de atunci tin mult, fiinded
sufletul, nou pentru viata, e a§a de gata sa
le primeasca §i a§a de bucuros sa le pastreze !
Vad, pared ar fi fost ieri, asprele zile de iarna
curata, alba, foarte rece, cu taietoarele cu-
rente de vant inviorator care strabateau adâne
prin maneci, cu mi§carea iute a oamenilor
deprin§i a sta drept in fata nal/Midi gerului,
eu fata ro§ie de sanatate §i de lupta ; vad mo-
dele naive, purtate stangaciu pentru cine ve-
nia din critica find a -Parisului ; vad multa
muncd fasdrind din once se intalnia in cale,
perfecta discipling fdra vre-o urma de supu-
nere sclava ori de revolta mocnind ; \Tad insa
mai ales, din toti ochii, de pe toate fetele,
bucuria, marea, nevinovata §i sfânta bucurie
de a trai din incordarea tuturor puterilor,
netulburand insa acea lini§te sufleteasca Vara
de care ce e mai bun in viata, se pierde. Iz-
vorul rece trecea din fuga, mi§ca pietre grele,
se prdvalia in adancuri, se rupea in §uvite
luptatoare, se sfarma in mii §i mii de stropi
zburatori, dar unda ramanea de aceia§i lim-
peziciune de cristal. §i ea fulgii de zIpadd
erau impro§carile cascadei.
Undeva, intr'o casa din Dorotheenstrasse,
cu gimnasiul masiv in fata, spre care se in-
dreaptä §colarimea bucuroasa, care ar parea
 Berlinul (in 1913) 109

in stare sä inghita toatd invatatura lumii 0

s'o mistuie, undeva, intr'o opensiune de fami-
lie», pe jumätate plinA de Americani multi,
de vioaie 0 dominAtoare Americane, de Oreti.
Iaponesi marunti. cu strecurarile de pisica
hoatà, privesc lumea aceasta noud, in clara
dimineata de Januar, in largul stradei drepte,
noud, aerisite i curatite. 0 fanfard ciudatã
rdsunA, fAr5 alarma vibrantd a trâmbitelor,
ci numai cu fluieratul aproape ampenesc al
flautului, cu surdul duruit al tobelor. Clopotei
ca la o petrecere de copii sunA Iângá cozile
de cal §i tuiurile turce§ti ale unei ciudate al-
cdtuiri de metal, care samAnä cu un pom de
Craciun inarcat de toate dichisurile lui. 5i
cu ochi tot a§a de multatniti, de buni §i de
ascultatori trec, incremeniti in uniforma fàfd
un singur fald nereglementar, cu picioarele
incordate lovind granitul, soldatii cu chiviira
ascutitd ai Imperiului victorios. .51 mi-e greu
sä recunosc in ace§ti buni baieti rumeni, cd-
rora vädit li place meseria, ap de impodo-
bin' §i aa de respectatà, pe barbarii cu cari
m'au deprins lecturile francese, pe moroc5.-
no0i purtAtori de Pickelhauben, gata sá hire
ceasornicele din castele 0 sa impu5te la mar-
genea drumului pe terancele bdtrâne ale Fran-
ciei invinse, pentru ca au §tiut sa nu ajute
inaintarea dtt§manuluil.
Universitatea, cu gradinitile ei d'm fatl 0
din dos, ascunzand chipuri de invatati, zbar-

' Si tertu0 fill tor an Licut sltbáticl11e din Mamie RAzbolu.

110 N. lorga

citurile fine ale lui Hegel, calma demnitate

sigurd a fratilor Humboldt , cu largul cu-
prins curat al sdlilor a5a de bine ordnduite,
cu perfecta ordine a cursurilot ce se urmau,
cu trecerea grabita a profesorilor Curtius,
Scheffer-Boichorst cu pdrul de zdpadd, cu o-
chii a5a de obositi, von Gizycki strans in cd-
ruciorul lui de infirm , cu ascultarea incor-
data, une ori religioasd a studentilor, cuprin-
dea lucruri i oameni care se deosebiau cu de-
sdvd.r5ire de ceia ce ii corespundea in nervo-
sul, vioiul, plinul de tumult Paris. Asupra tu-
turora se intindea o larga pace religioasd, tin
fel de obiectivitate ideald, care rdsdria 5i din
cel din urmd caiet lipit de nasul profesorului
miop care cetia, cu totul indiferent la ascii-
tätori, dintr'insul. Cu glasul potolit ca un pre-
dicator, rectorul Virchow vestitul fisiologist
du5manu1 politic, neintelegator i nenorocit,
a lui Bismarck, primia in cancelaria cu fere5-
tile inalte ca o bisericd 5i &idea indreptdri si
recomandatii noului venit, noului initiat, Ca-
tehumenului. $i aceastd pace se intindea si
mai departe: asupra Bibliotecii Regale din fatd,
cu munca incldrätnicd a sutelor de oameni cie
toate vrastele, de toate situatiile, cari, cot la
cot, smulgeau fapte i adeväruri noud cdrtilor
ce pdreau a veni dela sine pe mesele lungi,
asupra pietii in care chipul, de Rauch, al lui
Frederic cel-Mare amintia cum se face o tark
prin silinti neobosite i ascultare perfecta de
glasul datbriei, asupra Museelor incomparabile
ea instalatie largd i metodicd, asupra sum-
 BerlInul (in 1913) 111

brului castel imperial cu fata neaged, dreaptà,

simpla ca o profesiune de credinta calvind 5i
asupra bunului Dom batiln, aipit. cu mor-
mintele Hohenzollernilor, supt scufia blajind
a cupolei sale, pe care in curand trebuia s'o
arunce in aier dinamita unei mari ambitii mo-
numentale. De acolo din castel, in larga piata
aparea, la ceasuri stiute, pe acea vreme de
trasuri si de cai, careta imperiala, care trezia
strigate prelungi, desperate, alergari prapas-
tioase pe scald i iuti zanganiri de arme intre
coloanele corpului de garda, pazit de marile
chipuri de marmura' ale vechilor generali ai
eliberarii din 1813. Pa lid, mândru, trece Wil-
helm al II lea, tank-, numdrand abia zece ani
de Domaie, Imparateasa, pe care abia incepea
s'o cuprinda vrasta, zimbiroare din bunii ochi
marunti: copiii impárateti, afard de Mosteni-
tor, care figura cu ua inceput de seriositate
militard in fotografiile din Pasagiu, erau Inca
mirunti, si aceleasi fotografii infatisau o fe-
tità zglobie, cu iceii ochi de alintare, care e
astäzi o logodnica. Jute lunecau roatele pe pa-
vagiul admirabil, si privirile de permanenta
maiestate voita se opriau asupra bogatelor
pravalii noud, intre care se .deosebiau libra-
rine i magazinele de arta., apoi asupra pala-
telor dela Poarta Brandenburgului, cu monu-
mental grec al victoriei, asupra coloanei cu
biruitoarea zeità de bronz, asupra aleilor, pe
atunci inguste i umbroaset pline de pärechi
sfioase, care cautau poesia serilor si a gfadi-
nilor, ale Thiergarten"-ului. Iar intre aceia
112 N. lorga

cari- 1 urnfariau cu ochii se gdsiau atAtia cari

suferiserd ca sd se poatd ridica acele arcuri de
triumf, acele .trofee de bronz, acele palate ale
unui nou Imperiu, de care sute de ani visase
natiunea lor, i ei pdstrau in inimi pe bunul
bdtrAn Wilhelm, de fapt cel din urmd rege al
Prusiei patriarbale,
nise in agonie capul , se ardta in Musee po-
pulare, ca o relicvie, perina pe care-§i odih-
pe acel Frederic cel
Nobil", rdpit de o board grozavd in mijlocul
bdrbdtki sale puternice, pe care vrasta o fã-
cuse inteleaptd.
Era, pe atunci, in Berlinul, doritor totu§i
de a ajunge, de a intrece Parisul, o atmos-
feed de idealism, de traditii respectate, de
bucurie a vietii, de lini§te cumpdtatd i de
cuminte mdsurd.
E oare azi tot ora§ul din 1890, pe care 1-am
mai vdzut doar in treacdt acum opt ani?
Tin val uria5 de multime se revarsd spre
Unter den Linden. Intfun haos s'au confun-
dat toate clasele, toate situatiile de rang 0.
de avere. In anume privinti numai, samdnA
cu totii: in dorinta de a pdrea, de a se im-
pune, i intr'o grabd tristd, penibild, care se
pare a-i stdpAni pe toji. E DuminecA, sunt la
primblare, fabricile ca si birourile §i-au inchis
u§ile pe doudzeci §i patru de ceasuri, dar to-
tu§i nu e aproape niciunul, care, chiar cAnd
se uitA la oamenii de ceard, la mon§trii, la
af4ele de cinematogr If din pasagii, sd nu parä
chinuit de him- intfirzierii dela o neapdratd,
 Berlinul (in 1913) 113

grea §i putin placutd datorie. Pang §i copiii

cari cautd o distractie §i-au gasit una care
cuprinde iuteala §i rise, sensatia de primejdie
§i de extraordinard graba : el lunecd pe patine
intre toate vehiculele care se urmeaza, se in -
cruci§eaza, se evita din fuga lor nebund.
Si din acest defileu de tramvaie, electrice §i
cu benzind, de automobile, de motociclete se
desface, in locul pocnitului de copite din vre-
muri, un vast sunet monoton, rupt doar de
har§cairi §i de sirene, care nu e a§a de tare
incat sa impuie, sa sperie, sa zapaceascd, dar
care impiedeca once concentrare de spirit §i
once lini§te sufleteascd, in afara de neconte-
nita amenintare a marilor luteli. Tn aceasta
musica moderna, pentru ascultatori can poartä
o mascd de ingrijorare dureroasà, e chinuito-
rul vajiit necurmat al unor incordäri supra-
umane catre suprimarea spatiului pentru in-
multirea timpului, pentru ingreuiarea muncii,
putictuala, exacta, neinduratoare. i e a§a de
mare acest vuiet fard variatie, färä coloare,
färd sens concret, incat mintea ingrozitä i§i
inchipuie une ori cd a disparut crutarea na-
turii Ltd de slabiciunea fiintei omene§ti §i cà
urechile noastre plapande, sufletul nostru sla-
banog se umplu de covar§itorul zvon al mi.§-
carii uria§e a luthilor.
Din toate pärtile, prin vointa Imparatului,
a. rasdrit o lume de statui, man, autentice §i
urate : regi, printi, generali, cate o femeie, la
rand pentru paradd. Asupra lor a cazut praful
Cartea muncitorului. 8
114 N. lorga

negru al fabricilor, pdtrunzandu- le prin toti

porii, batjocorindu-li maiestatea de marmurä,
ca de atingerea unor mani inegrite de niuned.
E ca o rdsbunare a celorlalti, a celor de azi,
cari murddresc nasuri de eroi 5i de potentati,
cari pun mänu5i de funingine pe degetele fine
ale doamnelor mari, cari-ai sprijind bratele
pâtigdritoare pe catifeaua i aurul hainelor
grele. 5i, intr'un astfel de mediu, pare cd 5i ace5ti
oameni de piatra ar dori sá se coboare de pe
sozluri 5i sd alerge cu limba scoasà, torturan-
du 5i trilsaturile, apdranduli viata de auto-
mobile, cdtre cel d'intalu tramvaiu de pldcere".
Se las'a seara, pe o strälucitd vreme de pri-
mivard, caldã, fArd \rant. VaIul multi mii trece
inainte, i acela5i patinagiu de automobile se
des1d5oard fard sfArOt in lungul strAzilor largi.
De-odatä la o cládire, apoi la alta, in curând
la toate, se aprind literele electrice care joacä
iute, schimband afi5ele de s6punuri englese,
de lartii de tigard, de pesmeti a la... Leibnitz.
Le vezi intAiu cu oare care curiositate, apoi
cu obosealä, ca sã ajungi in sfAr5it a cduta
sà scapi cu orice pret de dansele. Dar ele te
urm4resc ca i vajaitul necurmat al roatelor
de cauciuc pe luciul asfaltului, i, ca i clan-
sele, ele aruncd in suflet o ne1ini5te, o iritatie
ai ca un fel de neldmuritd teamä.

In restaurante se imbulzesc primbldtorii o-

bositi ai Duminecii. Intr'un colt abia aflãiu
until mai 1ini5tit. Pentru Italieni, Chianti 5i
 Berlinul (In 1913) 115

_spaghetti pe lista ; intre oaspeti, 5i Francesi.

Ora5ul international care a crescut in ultimele
decenii a ucis multe din vechile intreprinderi
patriarhale, cu caracterul pronuntat german,
cu o urmi Inca a poesiei veacului al XVIII-
lea prusian. In loc, au rasArit restaurantele
stralucitoare 5i pretentioase ale marilor com-
panii anonime, cu portarul uria5 cusut in fi-
returi grele 5i ici 5i colo au venit 5i aventurieri
strdini pentru publicul strAin, care-5i iea tot
mai malt re5edinta statornicd sau indelungata
in noua Weltstadt recunoscutd, pentru splen-
didele ei Musee, pentru bogatele ei biblioteci
ce masiv se ridica, pe Unter den Linden
noua clddire fárd stil a Bibliotecii Regale I,
pentru iuvdt5tura plind de originalitate a pro-
fesorilor ei.
Dar via la restaurantele strAine 5i localnici.
Pe incetul, mesele se prind de pdrechi bucu-
roase. Nunta se va face &And se va face 5i
dacä se va face, dar deocamdatd e destul de
placut sä se petreacd f'ati5, inaintea lumii,
viata de o seard, ca buni gospodari can se
iubesc. Mânile se cautd, lunecil pe la spate,
ochii se topesc de multamire. E ca i,n vechile
kermesse ale rnae5trilor flamanzi, unde fiecare
e prea ocupat de lucrul sdu ca sd se poatà
scandalisa de ce face aproapele. $i, mai 5tii?,
cu schimbarea totald ce se petrece in omenire,
poate Ca acesta e noul ideal de iubire: la Ca-
patul celor 5ese zile de cainoasä muncd, cea-
sul de dupa primblarea de Duminic5., inain-
tea tuturora, afi5area frumusetii sau voiniciei
116 N. lorga

tovarasei, a tovaräsului ca exhibarea mândrg,

a unei rochii, a unui mdrgàritar, a unei pie-
tre scumpe i., pe urmä, via0 e grea, si räs-
punderea mare ! Familia deci va cridea, in
aceastá risipd a tuturor datinilor si. credinte-
lor noastre, in domeniul arheologiei pioase I
Iar Erosul american, in a septea zi dupd Bi-
blie, ii va lua locul....

aa
 IX.
Münchenul
(vAzut la 1858 de N. M. Philemon.)

Ora§ul München este situat la marginea rail-

qui Isar spre Nordul Alpilor bavaresi, pe o
.eampie foarte putin roditoare, §i se imparte
in patru . pArti numite Graggenauer, Anger,
.1Creuz i Hacken, sunt impartite §i. acestea in
altel mai multe.
Populatia acestui ora, dupd ultimul re-
,censämânt, se tidied la cifra de 187 de mii §i
.chteva sute, mai toti de rasd germand.
Privit din punctul de vedere monumental
-§i arhitectonic, ora§ul Miinchen presintd vederii
un spectacol foarte variat §i pitoresc. Aici vezi
-un palat de arhitecturg etruscd, ce samänd
ea cloud picdturi de aur cu palatul Pitti dela
Florenta, mai incolo apare un teatru de stil
-roman pus, cu o fatad5 basatà pe coloane
-ioniene lucrate cu o acuratet6 superba ; Iânga
.dânsul se inaltà un edificiu maret de stilul
sever al anticilor Teutoni. Lângd o bisericd de
til gotic care prin proportiunile sale ascutite
118 N. M. Philemon

Ii impune respect, se ridicA alta de stil bi

zantin.
Aceste panorame inantatoare ce variazA pe-
tot minutul te nimesc, re- pun chiar in po
sitia bizarà de a te intreba insuti ; cine sA
fi fAcut oare toate acestea? CAci ele nu de-
monstreazd un ordin cronologic variat §i intins,,
ci samAnA sä fie proiectate de un singur orn,
executate de o singurà manA. Cine sä fie
dar acel celebru muritor? El este Ludovic
.

Carol August (poetul) rege al Bavariei, Este

Ludovic al XIV-lea al Germaniei. E unicul
rege care puse in lucrare proverbuI anticilor
eleni ce zice: numai atunci vor fi popoare fe-
ricite &and impäratii vor deveni filosofi, sat.?
filosofii impArati.
El §i numai el a fAcut din ora§ul Munchen
Atena sau Florenta Germaniei. El proiectA §i
executd toate monumentele ce se vad ast5zi.
El aduse arti§tii din toate terile Europei, in-
fiinta UniversitAti i aeademii, Inca astAzi
Bavaria, in arhitecturà mai cu smirk dicteazA
legi Europei intregi.
De multe ori acest rege poet §i filosof pe-
trecea zile §i nopti intregi in oficina celebru-
lui pictor Kaulbach §i a marelui sculptor
Schwanthaler, cu cari conversa pare ca ar fi
fost cei mai intimi amici ai sAi.
Acest rege prefAcu toatà monarbia bavares6
intr'o grAdina delicioasà, iar muntii cei rApo§i
§i padurile seculare, supt bagbeta sa magicA, se
prefAcurd in parcuri desfAtAtoare. Deosebit de-
marea iubire ce avea pentru arte, el era bum
 Miinchenul 119

administrator i pArinte al poporului incre-

dintat de providentà ingrijirii sale. Aceasta o
dovede§te atitudinea Bavaresilor, cari pe la
1819, and toate State le germane cereau Consti-
tutii liberale, se mulpmirA cu guvernul cel
pdrintesc al regelui. Ion

00
 X.

Parisul
--
(vazut la 1840 de loan Codru DrAgu§anu)

Calitorul ce voie§te a cdpAta imediat ideie

incantatoare de Paris, trebuie sa intre pe bari-
era numita A Ste lei" pe supt arcul triumfal
al lui Napoleon, la care s'a lucrat treizeci de
ani, s'au cheltuit zece mi!ioane franci si e
inalt de 152 si larg de 137 de urme ! Un arc
mai mare ca toate, cum fu si Napoleon !
De aici apoi inaintezi, cle. de o milá, prin-
tre mirtuni continue. Mai intalu, in linie
dreapta, duce strada pururea plinA de echi-
pagii elegante si cloud cdfari de asfalt latu-
ratnice, adumbrite de arbori stufosi, primbla-
rea padeArilor prin lungul Chnipiilor Elisee.
Acestea sunt un spatiu imens, plantat cu ar
bori stufo3i si serbi.toreste impodobit cu pa-
vilioane sau chioscuri, fântani, edificii de pa
radd, apoi busghe de paiati, arlechini, polisi-
neli si alti factori serbatoresti, se intind ala-
turea cu Seina pada in Piata Concordiei. Piata
Concordiei e una din cele mai cochete in lume,
 Parisul 121

dar, cii toate acestea, 0 cea mai imposantd.

Luand de jos, e pardosità cu pietre 0 ron-
-duri, ronduri prevdzute cu cdräri late de as-
--falt, incrustate cu flori. In mijloc e un obe-
lisc de basalt, cu ieroglife aurite, adus §i a§e-
zat aici dela Luxor din Egipt,cel mai fru-
mos din câte am vilzut. Din ambele parti are.
la distante egale, douä antâni, cu basine largi,
impoclobite cu tritoni, naiade, nereide §i alte
divinitàti fabuloase tinand animale acvatice
de bronz. care pururea aruncd apa in aier,
care, arcuri, arcuri, recade in basin. Cdutând,
de aici, in dreapta, spre frumosul pod de pia-
trd ce duce peste Seina, vezi Domul Invali-
zilor, Palatul Bourbon, unde stau deputatii
Regatului 1 in Camer5, §i märetul palat al re-
gelui de Roma, mort, in sfar0t, ca duce de
Reichstadt 2. In stânga e Ministeriul Marinei 0
Coloniilor, palate pompoase ; pe Strada Re-
gall., in fund, templul Sfintei Magdalina, cu
fronton §i colonadd in stil grecesc antic fa.--
când pärechea Palatului Bourbon, care inca
are asemenea fronton. Drept inainte e grddina
0, mai departe, palatul Tiglariilor (Tuileries};
re§edinta regald cea mai frumoasä din Eu-
ropa.
Acestea stint prospectele acestei pieti ma-
rete, iar, in cat despre ansa e de forma' oc-
togonald 0 are imprejur, pe piedestale gigan-
tice, simetric dispuse, §eisprezece statui ave-

' Pe atunci (N. E.).

' Flul lui Napoleon (N. E.).
122 loan Codru Dragwnu

zate, femeie§ti, colosale, cu coroane murale pe

capete. Ele infati§eaza cele mai insemnate ce-
tali francese, fiecare cu atributele sale, de
fazboiu, de cotnert, de industrie, etc. Apoi
sunt multime de stalpi de fier auriti, fieca re
tinand doug felinare toata noaptea luminate
cu gaz, ca ziva. Aceasta piata a purtat nu-
mele Jui Ludovic al XV-lea, apoi al Revolu-
tiei, i aici fu decapitat Ludovic al XVI-lea
§i Maria Antoineta.
Din Piata Concordiei, pe Strada Rivoli, sau
pe Cheiu, treci pe langa Palatul Tuileriilor,
a§ezat vertical catre aceste cloud paralele, all-
turi cu Curtea Regala i Piata du Carrou-
sel', pand la palatul-museu Louvre", o con-
structie patrunghiulara, cu curte la mijloc,
avand in partea rasariteana o colonada, ca-
podopera arhitectului Perrault, §i, piept la
piept, apoi, biserica gotica Saint Germain din
Auxerre.
Nu thana pe nimeni mai departe. Uite-se,
cat poate vedea cu ochii, pe ambele maluri
ale Seinei, i spund dacd undeva in lume
s'ar putea afla atatea constructii marete §i
atat de solide, cdci toate sunt, de nu de-
finitiv de piatra, pe din afara imbracate in
piatra cioplita ; apoi atatea poduri frumoase,
tot de piatra §i de fier. De aici se poate in-
toarce orice curios acasà, incredintat ca, in
toata lumea veche §i noua, asemenea mgrire
n'a fost, nu e, nu va fi ; §i, totuO, e numai
o mica parte a Parisului, insa cea neimitabila.
La 27 §i 28 Julie au fost, in Campiile Eli-
 Parisul 123

see, productii poporale de razboaie maure

regate sau jocuri nautice pe Seina, iar la 29
pe bulevarde, strada cea mai imposantä a Pa-
risului, parada generald a trupelor, a garzii
nationale 5i a autoritatilor de tot felul, ca un
soiu de procesiune. cum Ili descriseiu din Viena
Austriei. Inca n'am v6zut atatia generali, ata-
tea ranguri militare 5i oaste de tot felul. Iri
amintirea celor cazuti in revoluIia anului 1830
se poarta un car funebru gigantic, cu totul-
aurit i tapetat cu splendoare, tras de-a lun-
gul bulevardelor de 5aisprezece cai albi, im-
bracati cu catifea i impodobiti cu pene albe-
de strut.
Seara a fost o iluminatie magia pe toata
intinderea Campiilor Eiisee i foc de artificii pe-
termul Seinei, de nespusa marelie. La aceasta
pompa lua parte tot poporul parisian i vre-
un milion de straini 5i din provincie. Auziiu
admirand, mare parte insd criticand 5i car-
tind ca toata aceastã manifestatie ar fi fost
inferioard celei din anul trecut.
Francesii sunt minunati, mai ales proletarii
din ora5, atat de ndscocitori ca plebea oare.
and in Roma. Avand «panem et circenses#-
poarta din bie15ug sarcinile cele grele, i regi-
mul frances se pricepe de minune a li mul-
tami setea de festivitati pretioase din punga
lor.
Tara francesa, pe cat o väzuiu, e frumoasà,
fertild 5i in cel mai inalt grad cultivatä, dar
poporul agricol, mai tnult ca aiurea, are in
124 loan Codru Dragupnu

fatd intipAritd grija 0 asprimea, nedespArtitä

de aceastd clasä a societatii pretutindeni,
semne ce contrasteazd foarte malt cu fina apa-
rentd 0 frivolitatea ord5enilor, a cdror soartd,
oriunde, e mai fericitd.
Vita frOnco-galkä constd, in genere, din un
soiu de oameni mdruntei de stat, trunchio0,
bruneti la fatd, expresivi in fisionomie, veseli
in purtare, ageri in mi§cdri 0 in cuvânt, apoi
de mirare imbuibati de sumetie nationald. A-
cestea toate le observalu la osta0, aci ei
Funt quintesenta natiei din toate pArtiIe. pe
and Parisienii sunt aglomeratul lumii intregi,
dupä ce aici numai Germanii sunt optzeci
de mil, va sd zicd: cam a zecea parte a po-
poratiei locale.
In privinta moravurilor 5i a portului, Pa-
risul este sufletul Europei, poate 0 mai bine.
Cu dansul samdnd toate ora§ele ce vdzuiu pand
acum, mai mult sau mai putin. Dar se vede
cd aici e modelul neimitabil, original, nicdiri
reprodus cu perfectie (sans chic parisien").
Cel putin aiurea se vede amestecdtura cu ceva
nationalism particular, care insä mai a ajuns
la agonie.
De 0 Francesii sunt mandri de natia lor,
ferascd Dumnezeu sà despretuiascd pe alte
popoare I Ca o natie in adevdr mare, au un
caracter en totul filantropic, märinimos §i ge-
neros ; de aceia 0 sunt iubiti de popoarele
slabe, insd nu in deert pizmuiti de cele tari,
cum, de exemplu, de Englesi.
Un ce particular observdiu la Parisieni. Fe-
 Parisul 125

meile, pe lâng5 toatà delicateta luxului, sunt

mai bdrbAtoase, voiu sd zic mai considerate
ca aiurea, c5ci in toate localurile publice, pre-
cum in magazine, restaurante, cafenele §i alte
stabilimente, tot damele tin agile de conta-
bilitate, nu, ca aiurea, barbatii. Aceste dame
apoi sunt atht de frumoase, gratioase §i v5-
ratece de gurd, incat cu p15cere li dai bani
multi pe bagatele. Ele te farmec5 cu politeta
lor, nepregetându-§i a te intretinea o oard,
intreag5, cand cumperi o cravatä sau o pa-
reche de mánu§i. ;n acest mod, afacerile co-
merciale §i industriale inainteaz5 foarte, iar
barbatii nu p5timesc nimica, caci Francesele
sunt pline de caracter §i §tiu impune cu multd
demnitate.
i b5rbatii, dar mai ales femeile francese,
sunt foarte me§tere in arta conversatiei, dar
nici poate fi in lume limbd mai limbut5 ca
acea francesd. Despre lucrurile cele mai copi-
läre§ti poti sd te exprimi cu gratie, cu dul-
ceatd, cu exactitate §i importantA, ca §i cum.
ai trata despre soarta natiilor. De aici atarna
cd limba francesä deveni universald, §i in di-
plomatie se primi pentru claritatea §i simpli-
tatea constructiei ei,
Limba francesd n'are expresii injurioase, ci
e cu totul estetic5. In cel mai mare n5caz,
Francesul zice numai: Sacre nom de Dieu !",
adecd: Sfânt numele lui Dumnezeu !", ca §i
cum ar voi sä zicd : Doamne iart5-md ca stau
sd pächituiesc !".
Se imputd, in genere, cd limba francesd e
426 loan Codru DrAgupnu

saracd, dar in de§ert, caci toata lumea intre-

buinteaza mii de vorbe frantuze§ti, Francesii
insd nespns de putine din alte limbi, cAci nu
sufere geniul ei adoptarea cu u§urinta ; apoi,
and intr'o limbd poti exprima tot ce voie§ti,
ba Inca cu o rard elegantà, aceia e, fire§te,
destul de avuta. Bine raspingea un scriitor
frances aceastä imputare, zicand: Limba fran-
eesa e o cer*itoare care da tuturor de ppm and I".
Din atatea poti vedea, frate, ca. Parisul §i
Franta sunt facute a placea oricui ; mie-mi
placurà numaidecat. Dacd ma voiu orienta §i
mai mult, iard-ti voiu scrie, caci §edem aici
opt luni,insa, deocamdatd, facem o .excursie
la Londra, in Anglia, §i-mi reserv a-ti. scrie
..5i de acolo.
Dutnnezeu cu tine !

0 0
 XI.
Londra
--
(vAzutl la 1840 de loan Coclru Drägqanu.)

Mai inainte de toate, in Londra te sur-

prinde lumea cea multa 5i linktea cea mare,
apoi iti cade in ochi curatenia cea exemplara
a sträzilor, simplitatea construcIiilor 5i portul
mai uniform barbatesc, in genere stir sau ce-
nu5iu-mohorat.
Sträzile-s toate largi, drepte 5i, mai ales
cele principale, pardosite cu popi de lemn, sau
numai macadamisate. Casele n'au arhitectura
aleasa, ca 1. Paris, nici nu sunt a5a de solide,
pentru cd acest ora5 e o lume intreaga, cu-
prinzand mai doua milioane de. locuitori. Din
an in an intinzandu-se, Londra a cuprins pro-
prietati private peste o distanta cat Tara
Oltului la noi. Multe cartiere poarta numele de
gradina cutare sau cutare. Asemenea paman-
turi sunt date cu contracte pe cate douazeci
5i cinci, treizeci de ani, sau alminteri emfi-
teutice 1, apoi cldditorii calculeaza spesele nu-
mai pe acest timp 5i construiesc foarte u5or.
' Cu bezmen, cu embatic (N. E.).
128 Ioan Codru DrAgoanu

Cu excluderea lustrului frances, alminteri,

se and in Londra un lux comod aiurea necu-
noscut ; anume: toate sarile sunt tapetate
p'and jos pe stradd ; las' apoi ca, de inc5peri,
de sine se intelege. Pireste, cere umezeala cea
niultä acest lux ; apoi, inaintea celor mai
multe case, pe Una stradd, stilt gradinute
de flori. Cuhnile, tot spre apdrarea umezelii
sau intAmpinarea igrasiei, sunt in temelia ca-
selor, ea pivnitile.
Niciun oras nu posedd atAtea pieti ea Lon-
dra, si, mai toate, sunt patrunghiulare, de unde
numele de square". Toate-s prevazute cu ceva
monumente, de si nu toate grandioase, insd,
in genere, cu gradini de flori, verdeata ,si ar-
bori in mijloc. Aceste gradini, de obicem ro-
tunde, sunt inchise cu grilaje de fier si ser-
vesc de desfdtare vecinilor razesi.
Sunt in Lohdra si gràdini, ba, pot zice,
campii publice, atht de mari, unde e numai
pajiste, arbori innalti tufosi si ape curgatoare-
sau lacuri litnpezi ca cristalul. Numai rar sunt
trapeze (straturi) de flori. Asemenea locuri
publice, spre desfdtarea poporului sunt : Re-
gents-, Green-, Hyde- si Saint-James-Park,
cdci acestea poartà numele de pare. Dumineca.
si serbaloarea se plimba publicul burghes, al-
minteri nnmai strainii si aristocratia.
Serviciul divin la biserica tine serbdtoarea
pand la unsprezece ceasuri dimineata. In acest
timp nimärui nu-i iertat a deschide usi sau
ferestre la magazine, ba nici la case particulare,
si tot orasul pare a fi cufundat in reculegere
 Londra 129

. .
religioaSa. Dacd cineva intrà in apoi,
pAnd la sfArsitul Serviciului sfAnt, nu mai poate
iesi, caci eclesiarhul stA de pazA la usA si nu-1
lasd.
Acest lucru contrasteazA fourte cu datinele
noastre si mai ales cu ale catolicilor. Acestia
din urmä au ajuns a face din bisericA teatru,
si impiii inträ si iese dupd plac, intovArásiti
de &Alai foarte des.
Protestantii in genere, dar Engiesii in spe-
cial, sunt mult mai rigizi in cele din afard
ale religiei deckt ortodocsii. Ei cred mai putin,
dar fac 'mai mult pentru demnitatea cultului,
de si inlaturA tot felul de hocus-pocus". In
Londra nu se lucreazd Dumineca, cum vAzuiu
la Paris chiar si la intreprinderile Statului.
Alaltdieri merseiu la biserica Saint-Martin,
in vecindtatea noastrA, ca sä vAd ceremoniile
ritului anglican. Sunt de tot simple, cam ca
ale luteranilor nostri, ObservAiu, totusi, un ce
curios : cd pastorul foarte des repeti o ectenie
scurtà din Liturghia SfAntului loan Gurd-de-
aur, se cetirA moliftele lungi, ca la noi, RA-
sdritenii, apoi, pe lfinga imnuri acompaniate
de orgd. urtnä o predicA foarte rAu deciamatA
si adormitoare, las' cA poate unde nu pri-
cepuiu altele, fArA, din cAnd in cAnd, vorbele
Lord God" 1
Mi se pare cd si limba englesä n'are sune-
tele plAcute cu care suntem dedati in limbile
continentale, sau ea* noutatea mi-o infatisa
1 Doninul Stápanur (N. E.).
Cariea muncitortatti. 9
130 loan Codru DrAgu§anu

a5a. Inteacestea, Doamne iarta-md I, imi

petrecuin cloud oare i jumatate a numara la
p1e5uvi, i afläiu, numai in scaunele de jos
eu eram in galerie patru sute cincizeci 5i
cinci ; fire5te cd in parter 5ed brbaii ajun5i
in etate, pe când in galerie cei mai tineri
insä i aici erau p1e5e destule.

00
 -XII.

Oxford (in 1913).

(de N. lorga)

Prin invitatia la Oxford a unei parti din

membrii Congresului istoric am putut vedea
un colt din evul mediu pastrat in toata evlavia,
disciplina, fratia §i ascultarea sa monastica
intre zidurile mangstirii de invatatura din
veacurile departate, pand aproape de vremea
cand s'a stabilit in A.nglia dominalia nor-
manda.
ITn ora§ oarecare, 0 nu din cele mari, in
care dupd figurile zgomotoase ale Londrei se
simte cineva ca la tara, in tihnä, cu inima
lini§titä 0 gandurile inseninate. E aici curatul,
pa§nicul patriarcalism engles pe care pripa,
zbuciumul vremilor moderne nu 1-au izgonit
de pretutindeni, ci care, aparat de turnurile
vechilor biserici, prime§te a zi pe strain ca 0
acum un veac sau doua.
Dar, indata ce ai trecut pragul celui d'intaiu
Colegiu, porti bdtrane par sa se fi inchis in
nrma-ti. Vraja altor timpuri te-a cuprins C1.1
132 N. lorga

totul. In curtea larga, pietruita sau vesela de

paji§tea-i tândra, domne§te o pace desavar,ita.
ca §i cum la doi pa§i n'ar fi strade moderne,
o gara, linii ferate ce fac legatura iute cu alta
lume, pe care aceasta de sigur ca nici n'a
prevazut-o §i care, tot a§a de sigur, n'ar iu-
bi-o i n'ar putea- o pretui. Ziduri intunEcare
se ricica, unele din ele cu piatra mâncata de
ploile sutelor de ani, faramitandu-se incet supt
lumina calda a verii ; sunt fatade din veacul
al XVIII-lea, sunt §i din al XVII-lea, al XVI-
lea, din evul mediu Insni. Scarite de intu-
nerec, cu inguste trepte de piatra cã pentru
sui5u1 intr'un turn de paza tree pe lânga u§i
cu orbita adâncd, i e§ti mirat clack deschi-
thud vre una, te gase§ti in biblioteca de carti
noua, cu legaturile aurite, ale vre-unui tânar
profesor. Alaturi cu invatatorii cei mari §i cu
acei cari-si incep cariera, profesori suplinitori
Inca, sunt camarutile studentilor: un cuib de
piatra it care incape numai bine patul de.
fier, dulapul de haine cu forme vechi de scrin,
simplul laVabd de metal. 0 fereasta se des-
chide asupra coperi§ului de veche tigla pe-
care o mananca mu5chiul de multe colori.
La innältimea aceia nu se ridica din frea-
matul stradei decat zgomote confuse. De al-
minterea, eine s'ar furi§a prin aceste ganguri
de umbra, din care speriate fug razele indraz-
nete coborâte ca sä vada ce se poate petrece
in funduri de neagra §tiintd, de religie se-
vera ca acestea? Apoi de-odata sunete adAnci,.
grave, de o impunatoare armonie zguduie vaz-
 Oxford (In 1913) 133

.duhul umed pe care-I strange vechea piatra.

Si atunci ochii urmaresc in desvoltarea lui
-sprintena turnul gotic sämanat de ace 5i flori
,care aruncã innainte gurile strambate ale ba-
laurilor de granit.
ai apoi, dupa ce s'au inchis obloanele,
dupt ce s'au zdvorat u5i1e de jos, dupa ce lam-
pile veghetoare din odaile de studiu s'au stans
pentru cateva ceasuri, o noapte fara pareche
de bunà, ca 5i cum adancurile parnantului te-ar
-fi cuprins in taina lor tacuta. and, la turnul
din fap, se mi§cd resorturile de fier ale cea-
sornicului lard moarte, ti se pare cd fiecare
clopot inseamna sfar5irea unui veac.
0, e mult ev mediu" aici ! Ti gase5ti ofi-
unde, respectat in reinoirile pe care le im-
pune usura i nevoile, nebdnuite alta-datd, ale
vremilor noastre. El e in capela de stil nor-
mand cu stalpi indesati, solizi i simpli in
podoabele lor sfioase, cu mormintele celor cari
de mult au trecut pe aceste lespezi care, lor,
li se pdreau noul i temeiu al luptei pentru
idealurile viitorului ; II regdse5ti in bibliote-
.cile cu bolti joase, in care cartile vechi, ma-
nuscrise 5i incunabule, par crescute din ziduri,
in Wile de paradd, cu chipurile tuturor car-
-turarilor i oamenilor politici cari au ilustrat
Colegiul, in refectoriile unde ti se aduce din
penumbra, pe masa de gros stejar secular,
vasul de formä veche in care scanteie ro5ietec
berea tare i atnara. Era evul mediu 5i in a-
.cele incaperi pentru mo5tenitorul tronului,
134 N. lorga

principele de Wales, cu cele trei, patru fere5ti de

fatada, cu drumul neted catre u5ita de sus,
pe langd cabinetul de lucru al profesorului-
sentineld. Mad, seara, am intrat in sala inalta,
prin boltile careia treceau fiori reci, scuturand
parecd panze cenu5ii prin culmile pana la care
nu ajungeau luminile, tot evul mediti adunase
pe langa fracurile noastre decorate mantiile
ro5ii ale gazduitorilor no5tri. i totul parea
aproape ieratic, dupa tin ritual invariabil, pan'a
la nobila aparitie a lordului Morley, a5a de
alb, de uscat, a5a de slab in glasul cu care
expunea, pare-ca in joaca, grele teorii contem-
porane, de filosofie, de istorie, de statistica,
a5a incat parea cà a venit sa ne invete insa0
lunga experienta de doctrina a acestor ziduri
venerabile, inaltate 'Ana la senicatatea in-
doielii care nu se poate alipi, dar nu se cu-
tremura. Sa ne mai miram cà, o jumatate de
ceas mai tarziu, musica zicea arii din vremea
lui Henric al VIII-lea 5i a Stuartilor 0 in alt
cavou de 5tiintä, cu acelea0 adanci unghiuri
de umbra, oameni tineri, fete sprintene se in-
vartiau serios, doar cu zgmbetul pe care-1 pre.
vad izvoarele, in danturi intocmai i intocmai
ca ale stramo5ilor?
Dar nu numai prin Oxford am calatorit la
o mie patru sute". Mi se trezesc in minte,
când aud acel melancolic viers care odatä
rostia bucuria tineretei, lungile coridoare sum-
bre ale Arhivelor, dand in curti negre ca si
acestea, i compar cu acea locuinta a arhie-
piscopului de Canterbury in care te privesc
 Oxford (ln 1913) 135

inaintasii vremilor de luptà i suferintd, fu-

garii, injunghiatii, decapitatii, iar, cateva trepte
mai jos de sala in care o curioasä hime in-
ternationalä luat portia de sase oare din
pesmeti i ampanie, masiva, ingnsta capelá
unde s'au spus vorbe mari de oameni cari
si-au stAphnit timpul i peste al aror praf
zac astdzi lespezile grele.
Dar la Oxford este si atata tinere i li-
-bertate i Veselie... Vacanla rn5 impiedeca de
a vedea avântul spre stiinta vesnicii noua al
tineretului, energic i s'anãtos, hotàrôt 1 i si-
gur de sine, care a plecat: Insa urmele lui
sunt pretutindeni. Aceste vaste grdini ii va'd
intrecându-se cu mingea supt ramurile intinse
ale copacilor liberi, in aceste biblioteci
par Inca a vibra de foiletarea lor gràbita sau
entusiastk i, iatk bunul mien oaspete, pro-
fesorul Robertson, ma duce la cluburile Inca'
pline, in sala desbaterilor unde, la anumite
zile, se trateazd cu pasiune, cu stiinta 1i cu
talent nou problemele zilei, de oameni cari,
mai tftrzar, ajun3i ministri, guvernatori de
teri departate, sefi ai cIerului, printi ai stiintei,
mari artisti i poeti laureati, vor trimete
ei chipurile lor, in semn de- duioasá recuno-
stintk pentru a fi puse aldturi de ale prede-
cesorilor, in succesiunea cArora se oglindeste
insäsi desvoltarea spiritului si a constiintei
englese.
D0
 xur
Bruxelles (in 1913)
-- de N. lorga

Suntem in Belgia. Ce tarà de ingrijità muncä

omeneascd, ioie, veselà, liberd, färà am5rd-
ciunea invidiei sociale i fall provocarea scla-
vuli liberat ! Pentru dân5ii viata pare a
fi un 5ir de probleme, atacate cu incredere,
resolvite cu sigurantd i ldsând in urmà mul-
tämirea greutatilor invinse. Decal Germanii au
mai mult sângele, decat fratii lor in desvol-
tarea istorica, Olandesii, nervii, iar cleat Fran-
cesii, acest curaj robust al vigil, care vine,
de sigur, din lungile lupte ord5eue5ti, pline de
biruinti impotriva baronilor lor 5i a regilor
vecini, care au inscri3 pe paginile istoriei nume
ca acela de Courtrai. Cel putin a5a mi se pare
acum, la intrarea in aceasta micá tall de is-
právi inari.
Nu stint- campli in Belgia, ci numai grádini,
fiecare cu imprejnrimea ei, cu 5anturi1e de
apd, cu livezile 5i he1e5teie1e ei. Case de cd-
rátnidá aparentä, pe care se rastignesc ramu-
 Bruxelles (in 1913) 137

rile, schingiuite de un cutit savant, ale copa-

--cilor de impodobire. Geamurile curate scanteie
intre privazurile verzi, si fete sAndtoase rasar
din mijlocul florilor.
Flandria tota continua urbs, toatá Flandra
numai un oras", spune vechea zicald de admi-
ratie a evului mediu. Asa e si astAzi, si mai
malt cleat pe vremuri, cand drumul nu era
-al unui rege, ci al castelanului celui mai a-
propiat. Case le se indeasd, se inalt5 ; curate
strAzi drepte se furiseazd printre ele ; firine
francese insird litere care injghiabd nume si
lucruri cunoscute. 5i. cel putin de unde pri-
vesc eu, mi se pare cá este aici soare, lumina,
veselie, si pentru cei sdraci cari muncesc din
greu pentru panea lor
Starea lor de spirit mi-o vor spune-o ga.-
-zetele din Bruxelles, care oglindesc gandurile
deosebite cu privire la greva cea mare ce se
anuntä, acum cand se vor deschide poi-tile
-Expositiei, mult timp pregdtite, din Gand, si
--tocmai pentru .aceia. S'ar astepta urletele urii,
indemnurile furioase cdtre rdsturnare si ruing,
nerdbdarea furtunilor pornite spre distrugere.
5i nu e nirnic din toate acestea. Nalia a chib-
:zuit bine si s'a hotarat cuminte, fiecare dupd
ideile in care a fost crescut, dupd mediul in
care se afld, dupd autoritatea cAreia i s'a supus
si iutelege a-i rdmanea credincios. Unii vor
asculta si mai departe de pdrintele", siguri
cd indeplinesc astfel voia lui Dumnezeu, care
mu i va uita, ci-i va rAsplati anume. Asocia-
138 N. lorga

tiile catolice 5i-au fdcut toate socotelile, ele

sunt sigure de oamenii lor, pe cari nicio is-
pita, nicio amenintare, nicio contagiune nu
vor putea rdpi. Sociali§tii nu merg la pre-
dici, nu practicd decat doar de hatdrul fe-
meilor superstitioase, ei asistd la confeninte in
care se recomandd liberarea sufletului de su-
perstitii, dar ei se vor apAra cu pasiune cfind
li se va spune cd sunt in stare sd insulte con-
vingerile pioase ale altora, sd-is impiedece de-
a-di respecta idealul §i de a §i urnià povd-
tuirea.
Dacd merg la rdzboiu, ei n'au un program
de totald prefacere subitd. Nimeni nu i-a intetit
in acest sens. Doar §efii lor stint de o culturd.
solidd §i de un absolut simt de rAspundere.
Unii erau contra idei de grevd, dar s'au sto.pus-
fArd murmur majoritAtii: vor cduta sa imbu-
neze, sà imblanzeascd macar ceia ce n'au putut
impiedeca.
E vorba numai de cucerirea votului pentru.
toti: astfel se vor sfärfima dela sine zidurile
cetatii clericale, oligarhice, in care nu vor sä
arunce cu -pietre rAscoalele lor. Li se aduc
argumente impotrivd, i ei cautd sà adauge
argumentele bor. dau sama deplin de ne-
voia ordinii. Nu va fi betie, Guvernul insu§i,
condus de cinstiti reactionath, stdpfiniti de
ideia dreptului §i ei, ingrijindu-se ca, la ziva
stabilitd, carciumile sA fie inchise ; nu va fi
foamete, cdci pretutindeni s'a organisat, cu.
ajutorul atator burghesi bogati, atiltor frun-
ta§i intelectuali, distributia supei de un golo-
 Bruxelles (in 192) 139.

gan ; nu va fi vagabondagiul celor f6rd luau,

caci s'au pregatit pretutindeni frumoase ser-
bari populare, ca pentru o vacanta meritatà
a muncii, si copiii nu vor plange, cäci si din
alte teri s'a fault cererea de a i adaposti in
aceste zile de lupta si de incercare.
Nu se striga : Jos Regele si jos armata L__
Albert Liu e un tanar simpatic, foarte iubit ;
e un socialist al muncii ca si al convingeri-
lor. Iar oastea in vechi uniforme napoleoniener
cu inalti tineri blonzi, plini de viata si de
energie, aceia sunt teranii. sunt lucratorii de
ieri si de mane, si acolo aceasta o stie fie-
cine. Mane ei tror da exemplul unei splendide
rabdäri binevoitoare, care, unità cu linistea
sigurd de sine a omului din popor, va oferi
lumii privelistea mare a unei demonstratii
uriase in care interese opuse, interese de clase
ireductibile vor sta fata in fata fara a s..-:. varsa o
picatura de sange. A doua zi dialog pactul care
vd amand actul decisiv, Expositia mult a§tep-
tan' se va putea deschide fârd ca un blastam
din partea invinsilor, a jertfitilor sa se ames-
tece in triurnfatoarea simfonie a muncii man-
dre de roadele ei.
*

Din loc in loc ziduri, gratii inchid mari

parcuri singuratece, dintre copacii in floare ai
cdrora se inalta castele. Multe din ele, cele
mai multe, sunt astazi resedinta bogatilor unei
plutocratii cu votul plural; ori adApostul de
vara al familiior doritoare (16 liniste, care-si
140 N. lorga

inchiriazd asemenea vile. Totusi, o aristocratie

existA, urmasä a familiilor vestite din vremuri,
ale ca.ror statui impodobesc parcurile Capitalei
belgiene,jertfe ale tiraniei ducelui de Alva :
un Egmont, un Horn, conti amândoi, intre
alti fruntasi de vechiu s'ange ales. Dar o aris-
tocratie care nu se inchide lenesã si despre-
tuitoare, cum nu se impune prin singurà ri-
sipa unui aur pe care nu 1-a castigat si care
poate nu-i apartine in adevAr. Inrudirile cu
ceilalti, oamenii cari se ridicd, nu sunt rare.
5i acesta e poate rostul familiei cu care c5.-
15torim: socrul cu o lunga barba alba, uria§
§i sprintetiicoand a rdposatului rege de ye -
seld amintire, ginerele gras, rotund la fatg,
trivial dichisit si, intre ei, femeia, o simpla
fatä de teranca sincerä. «Belgiana» lor discretA
sunl aspru, sters, fárd accent si armonie.
*
Acum vac' intala oard Bruxela. De fapt, au
creat-o regii Spaniei, prin Curtea Margaretei,
fiica lui Maximilian,. apoi a Mariei de Unga-
ria, vdduva lui Ludovic cel ucis la Mohács si
sora lui Carol Quintul, si guvernatorii spanioli,
cei buni si cei cruzi, lin Requesens ca si tin de
Alva. Ani indelungati, dupd ce s'a fAcut des-
partirea necesarei de Olanda ireconciliabila in
calvinismul ei, au impod.obit orasul cu splen-
doarea meridionald a Curtii lor recea §i nfan-
dra pa'reche de loctiitori regali, Isabela, fiica
lui Filip al II-lea, §i sotul ei, arhiducele Al-
bert, $i de aici inainte p'and la faiscoala pri-
-vilegiilor locale impotriva radicalismului filan-
 Bruxelles (In 1913) 141

tropic al lui Iosif al II-lea, a fost aici un colt

apusean de viata austriacd, o Viend in mic
pe malurile Sennei, cu acela§i rigorism al e-
tichetei, cu aceia§i morgd a familliior mari.
Din tot acest trecut a rAmas prea putin.
Din palate mai nimic in forma originalà. Bi-
sericile insd subsistd, intru toate asemenea cn
acelea ale Nord-Estului frances, inalte tur-
nuri ascutite de piatrd cenu§ie brodatd, Mi-
niaturi ale catedralei dela Co Ionia azi cu
ingrijire inchise, specialisate in rostul lor re-
ligios dela anume zile §i dela anume ceasuri.
Vandalismul fdscoalelor religioase n'a läsat
urme pe pgretii Jor.
Dar mai ales au rdmas din acest trecut dis-
tins §i nobil tablourile care alcd-tuiesc azi una
din marile galerii ale lumii. Aceia0 me5teri
au dat intr'insele cele cloud aspecte ale terii:
sltenii, me3terii gra5i, gro5i, ro§ii, voio§i, cu
pdharul intr'o mind i cu cealaltä dupd gâtnl
iubitei, ca in sensuala Olandà vecind; toatd
Scriptura, toatd fabula, toatd istoria e tradusä
in grdsimea ei puhabd, in luciul obrajilor ru-
meni, in gesturile lacome de placere, §i, de
altà parte, plete lungi, ochi trufa§i, nasuri co-
roiete, tepoase bärbi de cavaleri fasdrind din
fresele fdcute cu drotul, Curte credincioasd
care incunjurd, lânga desfa§urarea de cdrnuri,
de vânaturi, de fasani, de fructe a marilor-
animalieri §i pictori de genre, pe stdpfina dela
i600, incremenità in bolndviciosul ei despret
pentru viatd.
142 N. lorga

Dar mai e o Bruxela,si aceia rasare mai

-des inainte. Dupd trecdtoarea unire c.i Olanda,
ruptä aid prin revolutia populard care izbucni
la represintatia operei «Mazzaniello»,din vre-
mea celui dintAiu Leopold, asa de sever Ger-
a:natal lagd dulcea lui regina blondä, fiica lui
Ludovic-Filip. Erau ambitiosi oamenii pe acele
vremuri ! Dovadd acel palat de Justitie, ca
-pentru o targ mare, foarte mare, cu enor-
mele ziduri de piatral neagrà, in care s'au in-
gropat atatea milioane, stalpi peste stAlpi, te-
rase peste terase, uriase feresti sumbre peste
alte sumbre feresti uriase. Dovadd acele grd-
dini tdiate in stil mare, acele squaruri in care
se ingramddesc statui istorice. Dovadd Palatul
Regal, larg desfAsurat ca Tuileriile unui Na-
poleon al III-lea, asa de sever in stil, de mo-
noton in fatadd, incat nu ti-ar veni a crede
cä dupg aceste perdele greoaie, eminamente
respectabile, s'au zbeguit tArziile amoruri ser-
-vile ale unui rege care nu voià sä stie ca a
trecut de §eizeci de ani, ci facea prin iubirea
lui tenace ducese i milioane din fetele por-
tarilor de otele, näscute undeva prin Bucu-
restii nostri, pe and o regind despretuita se
-stângea in mandria ei arhiducald §i fete cres-
teau care erau sä ued ia locuri deosebite
minti curioase i pasiuni in stare sd calce orice
prejudecalti. Acum cumintea fatà a doctorului
-ducal Karl-Theodor de Bavaria ingrijeste co-
pii pe can cu mânclrie Ii aratà Belgienii in
vitrinele papeteriilor. Sprintenii soldati in u-
niforme rosii se miscd repede de-a lungul gri-
 Bruxelles (In 1913) 143

lei, §tafete descalecd innaintea odaii de garda :

cu toate scandalurile peste orice masursk a-
ceasta simpaticd regalitate tân5rä pare me-
nitä sa mai dureze Inca multd vreme intre
atata republicanism de tradilie §i intre athta
socialism actual.
Contraste sunt i in acest mare ora5, al
unui popor liber. Undeva in margene trdie§te
o plebe ciudatd, plind de originalitate §i voie
bunk de flac6i §i fete cari nu intreabd legea
pentru a petrece: se vorbe§te acolo, cântfin-
du-se cântece de o savoare particulark o limb5
care e un jargon, dar e i un argot de can-
spiratie secretã impotriva bogAtiei i a ordinii
publice. Iar dincoace de Palat, de gradina
batrank de chio§curi i teatruri u§oare, dupa"
Ministerele negre i apene, se inird, cu cati-
va metri de gradini in fatk case bogate care-ti
amintesc pe cele din Olanda prin reserva man-
drl i curatä cu care ascund cuprinsul lor de
viata sociall superioard. i inaintea lor lunecl
Valente c5.ci lumea n'are nevoie sä fie in-
5tiintan automobilele care due dela o visitä
la alta, pe &And in cafenele i berdrii se pre-
gite§te marea incetare a lucrului.
Seara, restaurantele bune" se umplu de
dornni in fracuri, de femei foarte gätite ; §am-
panie wig mâncdrile rare. Nu sunt numai a-
ristocrati ace5ti visitatori, ci i domni ai fi-
nantei ori aventurieri fericiti ai banului.
Tn aceastd lume de sus bAntuie o stra§nicd
sete de petreceri, de aur, de stapânire prin
144 N. Iorga

lux. Ziarele cuprind dari de seamd despre o-

morarea unui negustor de diamante, atras in,
cursa la vanatoare de doi frati cari aparti-
neau clasei bogate ; aveau tot ce li trebuia
ca sa dud o viata in larg. Ba unul din uci-
ga§i, perfect cavaler, s'a dus sa anunte ne-
norocirea" sotiei victimei sale, in casa careia
era deprins sa vie.
*
Multd lume seara pe sträzile largi, in revar-
sarea crudei lumini electrice. E voie buna
destuld pe aici, fara acea dureroasa silinla
continua a unei ma§ini de otel pornita cu
toata putere resorturilor, care se observa in
Berlinul americanisat. Vechiul patriarcalism
flamand stapane§te Inca in micile pravalii
prietenoase. Cinernatografe §tiintifice", in care
se dau priveli§ti din calde teri departate,
pline de lumina afard ploua cu galeata,
minuni ale creatiunii §i ale lucrurilor pline de
invatatura, atrag multd lume, foarte atenta.
Nu se cer atata scene de aventura salbateca,
de desfrau §i patimi sangeroase. si, in acela§i
timp, printii capitalului i§i trec vremea intr'un
chip pe care cea de-a doua morala" il poate
scusa, dar toti ace§ti sdraci, harnia §i cuminti
nu pot sal ierte. si au dreptate !

00
 XIV.
Na g a (in 1913)
de N. lorga.

Indatd ce ai pornit din Emmerich, statia

de granitd, te simti, in adevdr, in altä tar4,
cu toatd asdmanarea pamântului §i identi-
tatea rasei. De pe perinele portocalii orange,
o alusie la Casa domnitoare, de Oranje-Nas-
sau, pe care Olandesii o incunjurd de atata
iubire vezi clasicul peisagiu neerlandes, pe
care orice om cult il cunoa§te prin lucrdrile
pictorilor din aceastd lard. Pretutindeni ver-
deatd umedd, cer albastru bland, vdzut prin
aburi, sau nori gro§i, cenu§ii, canale cu apd
stätutd, verzie, la termul cdrora a§teaptd grele
luntri de transport, drumuri de cdfamidd pus6
in lung, cele mai minunate strade de pe lume,
mori de Vint cu aripile inalte, negre, ca ni5te
sperietori uria§e, vite albe, grase, frumoase,
rdtdcind prin ierburile inalte ale pd§unilor,
case trandafirii, violete. fdcute din cdrdmizi
aparente §i. strdlucind din toate geamurile lor
convexe, curate ca un pdhar. 0 organisare
Cortea munoitorutui. 10
446 N. lorga

ap de desdvdr§itä a muncii omene§ti, atata

lini§te curatd plutind asupra luptelor, ostene-
lilor §i suferintilor vietii, atata putere in std-
pânirea, indreptarea, intrebuintarea naturii
ml s'au potnenit in alt loc O. in alt neam.
E. färd indoiald, o despdgubire pentru subli-
male frurnuseti ale stepelor färd de margeni,
ale inaltilor munti prd.pdstuiti, ale lanurilor
fdrd de capit 5i pddurilor adânci, bdtrâne.
Dacd te uiti imprejur in vagon, vei intAlni
foarte rar femei, foarte rar public ales, cal&
torind pentru petrecere ; strdinii din Anglia,
din Germania, din Franta, cari yin pentru
minunatele musee §i opere de arta ale Olan-
dei, sosesc §i circuld numai in anumite luni
ale anului. Lumea trdie5te mai mult inchisd
in ora5u1 sail, dupd vechea traditie de nemi5-
care a evului mediu, iar dela un ora§ la altul
aunt tramvaiele cu aburi, mai comode. Vei
vedea insd destui barghesi gra§i gloria is-
toricd a Olandei §i destui Ovreia§i cu limba
ascutita ca un briceag 0 neobosità ca un fie-
rdstrdu mecanic.
Opririle stint scurte, la gad mici, fArd lux.
Mi3carea e patina', fiindcd trenurile dese sunt
ea omnibusurile in aceastd teri§oard a§a de
bine locuitd.. Ele sosesc, se miNd, pleacd,
flit mare zgotnot ; fiecare i§i gäse§te locul ca
§i cutn 1-ar fi oprit d'inainte ; alergdturile ner
voase lipsesc, convorbiri abia se aud ; restau-
rantele §i bufetele stint aproape goale ; negus-
tora5ii de ziare, cari vând enorme caiete dupd
moda englezeascd, courant-ele cu litere mici
 Haga (In 191'3) 147

.i materia savant impArtitä, garcA sunt toc-

miti anume de cumpArAtori ; sApci straluci-
-toare, uniforme militaresti nu se vAd la fume-
tionarii celor douà administratii de cale feratA
spoorwegen (dnimuri cu sine) : a Statu-
lui si cea olandesA. Si oamenii merg aicea ca
.o moard, ca un canal sistematic si tAcut.
Sä aibi norocul de a sosi la Haga noaptea.
DacA ai intrat in oras bine cucuiat in ma-
Tele landau ca o corabie, pe care-1 inAnA tin
ras birjar tAcut chiar si inainte de mie-
zul noptii, vei gAsi pacea elegantà a unui salon
de bal dupd ce s'au stins lumAnärile. Supt
verdeata ocrotitoare a bogatilor arbori bAtrAni,
se intind stradele largi, de pe al cAror pava-
giu de car5midA, ingrijit ca un parchet, s'a
mAturat orice fir de praf ; alti arbcri incun-
jurA, la mici distante, linistite piete pa-trate ;
canalele dorm, negre ca pAcura, in umbra
altui frunzis. Treci incet-incet, cu o huruituri
moale, printre case cu douA, cu trei rAnduri,
care par vitrina unui bogat magazin: cAci
aproape toatà fatada o cuprind geamurile ce
strAlucesc la lumina felinarelor cu gaz. 0 u-
mezeald racoritoare pluteste in aierul tAcut.
Nu intalnesti alte träsuri decal tot birje care
vin dela gard incet-incet, ca si cum n'ar voi
sa turbure pe atAtia pasnici cetAteni cari dorm
dela ceasul pe care-1 hotAreste traditia ori-
aril familii cum se cade ; trecAtorii intarziati
sunt o raritate ; gardistii se tin cu discretie
la o parte, apArAnd somnul oasenilor, dar
 148 N. lorga

fara sa fie vazuti, fan sa tropaie i fard sä

piere.
La mai toate otelurile luminile stint stinse,
5i, cand sosesc la acela unde sunt deprins,
la bunul otel, vechiu 5i modest, al Leului de
aur de goldene lieuw ; treb-ie sa sun in-
delungat i sa Wept 'Ana ce vor scapara in
intunetec cele d'intaiu flacari de chibrit
dupa culegerea neaparatei _informatii, se va
deschide greana u5a din fan, supt chipul de
ipsos al leului aunt.
si, odatä ce voiu trece pragul, voiu intâlni
acela5i chelner brun, cu gesturile politicoase,
care-mi va vorbi frantuze5te, cu silinte catre
un accent curat fiindch ma crede Frances,
ceia ce e in Olanda un mare semn de cinste,
ace1ea5i coridoare negre, in pasla carora se
inadu5a zgomotele, acelea5i sari inguste, ace-
1ea5i ganguri capricioase si ace1ea5i odai pa-
triarhale, cu ceasornicul supt sticla i inal-
tele paturi de lemn vechiu, in care adormi ca
in casa parinteascd, pe când afarä, in curtea
_patrata, mai adânca decat o fântana, vântut
fluiera cu desnadejde i picaturi mari de apa,
scurgându-se pe acoperemintele batute de
brumd, se sfarma jos pe lespezile inverzite.
* *
Cu ca, cu cii.. Ceasurile prind a bate
supt scufia de sticla, pe mesuta de marmura.
inaintea oglinzii. E dimineata, soarele vcser
razbate prin geamurile fara o pan', fard nn
punct. Seoala, somnorosule ; chelnerul brun te
 liaga (in 1913) 149

asteaptd, cu cafeauaqumegand din cestile mari,

intre cornurile hränitoare i farfurioarele cu
cia tint proaspAt.
Acum in stradd prAvAliile primitoare stint
-deschise toate si in asa fel incat ti se pare
cá aceia in care intri a fost intemeiatd pentru
tine ; tramvaiele electrice aleargA fArd ingrd-
mddedlä i fdrA. strigdte ; lumea se miscd in
toate pärtile fdrA incetineald i fat-a nerdb-
-dare ; femei cu mânecile sumese spald basal-
tul trotoarelor, pe and lucrdtori catarati pe
sari fac toaleta zidurilor de ardmidà ale o-
ficiilor publice.
Oriunde ai porni, vei gdsi acum acelasi oras,
cu totul deosebit de ale altor teri. Strade-
alei, case-vitnne, purtAnd la usa de intrare,
totdeanna bine zdvoritd, numele tuturor lo-
cuitorilor, adecd numele de botez, numele
-tatAlui i pronumele ; piete pAtrate cu arborii
195.trâni, canale cu apd neagra i mirosul greu,
ministerii i oficii administrative ce par lo-
cuinta unei familii bogate si al aror portar
samAnd cu acela al unui mare nobil sau unui
milionar. Patine biserici, dintre care unele
vechi: chiar Dumineca, la predica mare, cre-
dinciosii yin unul ate .unul, cu o senindtate
impundtoare, ca aceia can vor sta inaintea
xinui Dumnezeu singur, isolat 5i lard.' chip.
Strada de cdpetenie, care porneste dinteun
indret pasagiu acoperit, se preIungeste strAmtd
printre zidurile de case nu prea inalte i ast-
fel potrivite Inat nimeni sd nu strice i sA
nu incurce rostul altuia. Dela o vreme se face
150 N. lorga

loc pentra statnia bAtrAnului Gulielm -- Wilem,-

in olandesä de Oranje si pentru albul pa-
lat al reginei Wihelmina, inaintea cAreia se-
prirnblä politisti cu infatisarea foarte putin
asprä 0 pazesc ._soldati in uniforme care aa
elemente austriece si elemente francese.
Unii suverani au primit numele de parinIi
ai patriei pe care o mAntuiserà sou o acope-
risera cu binefaceri ; regina Wilhelmina e fiica
Olandei. BAtrAmil rege Wilhelm se apropia de
sfArsitul Domniei sale fArA sg aibd mosteni
tori din inthia lui edsAtorie El 10 cAutà in
Gertnania o a doua mireasti, pe Emma de-
Waldeck-Pyrmont. La vrAsta pe care o avea
regele, copilul nAscut din aceastd unire, fetila
care fu botezatä Wilhelmina, era un dar ai
lui Dumnezeu, un semn de ocrotire cereascA
pe tru dinastie 0 Ora. Fericitul tail impo-
vArat de ani marl läsAnd aproape in leagAn
pe drAgalasa mostenitoare a tronului, care rA-
mase supt epitropia mamei sale. Olandesii din
Haga, din Amsterdam vAzurd pe rand fetit--
alb i dusA in brate. in mijlocul horbotelor,..
panglicelor, scolArita cu pArul de aur revArsat
pe umeri, regala domnisoarA zimbind recu-
noscAtoare din isolarea tristA a palatului. Apoi
ei admirard pe tanAra suveranA, jurand cre-
dintA legilor, in ziva de strAlucire si veselie-
a incoronArii, pe mireasa infloritd care intin-
dea mana ei stApAnitoare ducelui Henric de-
Mecklenburg-Schwerin. Ei plAnserA de durerile-
ei neasteptate 0 nemeritate si privirA cu a-
ceiasi jale ca si dAnsa leagAnul gol, de-asupra
 Haga (In 1913) 151

cdruia scanteia coroana Olandei. Cu ce bucu-

rie s'au primit pand §i mArcile po§tale §i ba-
nii cu efigia noud a micutii, a tinerei stdpa-
nitoare !
Vine regina, vine regina. i, ca sa- vadd
Inca odatd dupd atatea alte ddti pe mica
Wilhelmind a noastrA", onze Willemintje, §co-
larul i§i uità de ceasul intrarii in clasd, cusd-
toreasa zdbove§te cu pachetul in mand, bá-
trâna cu capeld neagrd amand cumpArAturile
§i atatia domni gravi gdsesc un prilej ca sä
stea pe loc. Nici pierderea de timp, nici cAldura
nu-i obose§te. Dar nu se ingrAmddesc §i nu fac
zgomot : politi§tul se primbld pe piateta pala-
tului ca un proprietar in grddina sa.
Vehiculul sose§te, Bid pazd, fdrá strAlucire,
fArä graba fricoasd care stricd aparitia atator
suverani. Caii merg la trap ; trdsura e o trd-
surd obi§nuitA ; o damA de companie stä langd
delicata regina, care se intoarce dela primblare,
invioratd de aierul liber, §i zimbe§te poporu-
lui care n'a cunoscut-o altfel de cat in aceastd
strAlucire de zimbet.
Strada mare", inainteazd prin cartiere de
burghesie foarte bogate, unde casele sunt lo-
cuite nu mai o parte din an §i fere§tile stra-
lucitoare au numai rare ori viata florilor In
vasele de porteland, viata figurilor albe, blonde,.
viata chipurilor zglobii ale copiilor. Mari grd-
dini mmunate, cu statui §i coloane, se intind
pe margenea canalelor.
De aici porne§te PcIdurea, ohet busch o, care
152 N. lorga

e pentiu Haga ceia ce este pentru Paris ves-

titul Bois de Boulogne. Prin alei care radiath,
lumea pdtrunde in marea dumbrava" veche, tot-
deauna umedd si intunecoasà, care duce printre
vile la statia bblilor de mare, la eleganta Sche-
veningen.
Dupa vre-un ceas de cale, copacii inceteazA ,
tasAnd sd se vadä albe case de tarà, cu obloa-
nele verzi. Ici un inceput de stradd care se
suie, dincolo o piata de bisericd. Terance in
rochii scurte, infoiate, in scurteice fAr g. mâneci
poartä pe cap o bonetica alba, impodobitd
de-asupra urechilor cu oblonase de sticlà sau
cu pláci grele de argint ; sabotii lor de lemn
sund pe piatra curatii.
Iar ceva mai departe lVlarea creat5 vine din
depärtdri, cu fásii de spume albe, ca niste le-
bede ce sosesc in siruri, si se loveste slab,
supus, de puternicile intdrituri de piatrd, mai
sus de care sunt clddite casinele si otelele
pentru marii bogati si marii petrecAtori ai
Europei.

0 0
 XV.

Copenhaga (in 1913)

de N. lorga.

Dupa zbuciumul salbatec al unei nopti de

furtund, ajungem dimineata pe coasta See Ian-
dei §i pentru intaia0 data natura noua a
insulelor danese se vade5te innaintea noastra.
Sunt campii §i sate §i targupare i padurici,
dar toate la un loc nu fac altceva deck un
nemärgenit parc, cu o fragezime §i bogatie a
vegetatiei neauzita, 0 samanat pe alocurea de
cläcliri ro0i, care par rumene. Precum rumeni
de atata umezeala, de atata frig, de atata vant
aspru al marii sunt teranii, bogati ce se urca
in tren 0 cari au infati§area unor litchi ma-
rinari fara frica. A.5a sunt toti, barbati 0 femei,
dela pescarul simplu 'Ana la Cristian al IX lea,
octogenarul rázboinic, care prime5te parade 0
sta Inca de fapt Inca in fruntea unei o5tiri ce
viseaza sä-0 rästoarca infrangerea dela 1864.
Copenhaga Kjoebenhavn nu e numai
capitala, ci ora§ul, icoana §i tinta vietii da-
nese. Din viata satelor inverzite, ea are mi-
154 N. lorga

nunatele ei parcuri i gradini, din viata mArii

are largul port, cercetat de corAbiile lumii,
puternicul port intArit care e lacAtul strain-
torii Sundului, din viata re§edintilor are ati-
tea §i atatea palate noud §i vechi ale regelui
iubit, din viata centrelor moderne are lumina,
marile alei ale circulatiei, tramvaiele electrice
§i velocipedele.
Dar Copenhaga e i unul din ora§ele sfinte
ale artei. Danemarca n'a produs mari musi-
canti, nici pictori vestiti. Dar acel veac al
XVIII-lea, ravnitor cAtre armonia vremilor
antice, care a dat Italiei dalta lui Canova, a
inzestrat pe Danesi cu .strAlucitul talent al lui
Thorwaldsen. 0 viatä intreaga, el a cioplit
busturi de -oameni mari §i scene mitologice ;
§is'a a rAtat, in acestea din urma mai ales,
unul dintre cei mai mari scnlptori ai tuturor
timpurilor, prin ginga0a conceptiei. prin fi-
neta desavar0tã a executiei. AstAzi in jurul
mormAntului sau se adund, in originale sau
in cdpii, intreaga opera pe care a lasat-o artei.
Ea a ramas o invatatura pentru Bissen gi
atAtiaaltii cari au continuat 'Jana in zilele
noastre traditiile glorioase ale sculpturii danese

0 0
 XVI.

Stockholmul (din 1913)

de N. lorga.

Stockholmul e un ora5 de piatra, cladit pe

stanci intre lacuri i de-asupra marl E o
Genova a Nordului, fara marmura in cladiri,
dar cu podoaba de oglinzi albastre a largilor
ape stralucitoa re,
Aici insd cerul nu e totdeauna albastru pi
el e foarte rare ori bland. In August nop-
tile sunt de ghiata, diminetile te zghihuie de
frig, 5i zile intregi potopul ploilor mocnite
cade asupra terii nordice ; abia prin ate o
zgarietura a panzei cenu5ii se zare5te seninul
5ters, rece al Miazdnoptii. Fructele anotim-
pului sunt cire5e1e, Inca pe jumatate necoapte ;
mai sus, e acum iarnd in toata puterea cu-
vantului i, pe pamanturile sterpe, ninge.
Pentru a tinea piept unei clime ca aceasta,
trebuie altfel de oameni decal fdpturile 11-
§oare i elegante ale terilor calde. Ce capete
mari, rotunde, ce gaturi mu5chioase, ce ldr-
gitni de umeri, la cei mai multi dintre locui-
156 N. lorga

torii acestor pärti in care traiul e o ve5nicd

5i. grea luptä 1 5i in aceste trupuri puternice
luptele politice vddesc Inca v echea energie de
44el a stramoOor, inaintea careia orice alta
trebuie sä se plece.
5i cerul aspru §i trist, intins asupra stancii
§i padurilor, i5i recunoa5te fiii in ce5ti pu-
ternici luptätori cu viata, cari au smuls na-
turii celei mai aspre una din cele mai fru-
moase civilisatii, 5i o mentin.

D0
 xVII.
Petersburgul
--
(vAzut de I. Codru Dráguanu, la 1843.)

Aceasth Capita là e una din cele mai nou'd,

dar 5i cea mai strAlucità, in toath Europa,
cad, pe lang4 gustul eel iscusit european are
luxul asiatic de tovard5, ca niciuna din cAte
am väzut pand aici.
Petersburgul se fundà de Petru-cel Mare
numai la 16 Main 1703 ; zace la margenea
Ingriei, aproape de Golful de Finlanda, pe
mocirloasele maluri ale Nevei 51 peste douã-
sprezece insule ; cuprinde o suprafatã de cloud
mile patrate. N'are porti, bariere, nici alth
inchiz'atuth oarecare.
Ploaia fu nutnai momentand 5i, in noaptea
urmatoare, atmosfera se aspri de ajuns, zd-
pada acoperi tina amortith de trei palme, iar
Neva 5i toate canalurile de mai inainte erau
inghetate ca tunul. Numai imprejurul Peters-
burgului e asemenea anomalie in temperatuth.
Petersburgnl, en nenumaratele sale propor-
tii pe basa lath, caracteriseazá Rusia in mi-
158 loan Codru DrAgu§anu

niaturA: are pieti monstruoase, strAzi lungi pi

drepte, multe largi de o suta cincizeci 5i nici-
una mai strAmta. de 5aizeci de urme. De §i
la intdia vedere acest ora5 se pare cam des-
trdmat, face un efect extraordinar prin arhi-
tectura cea aleasà, prin regularitatea con-
structiilor i grancliositatea monumentelor,
apoi, mai vartos, prin canalurile sale, de am-
bele pArti, in toatA lungimea, incadrate cu
granit cioplit in patru unghiuri din temelie
pi impodobite cu parapete 0/15 la bilu. fie
de granit, ca dedesupt, fie de fier topit, for-
mInd lei, grifoni i acvile imperiale bicefale,
bronzate.
Nu e natie in lume mai iubitoare de pomp&
ca Muscalul, dar nicdiri nu se vede mai mare
profusiune spre a i multAmi aceastA pasiune.
De unde urmeazA Ca aici case, biserici, dar
mai ales turnurile, sunt mai toate cu cope-
ri5uri aurite. Tot negustorul, pand 5i cel mai
nevoia5 sfarnar, ate de-asupra u5ii magazinu-
liii o tablä cu litere de aur monstruoase, care
fac sä strAluceascA toatA strada, de oare ce
buchile ruse5ti, dui:a' forma lor, cuprind u 1
spatiu foarte lat.
Ca toatd Rusia, mai ales Petersburgul e un
fel -de castre militare, 5i, cum am zis de Roma
cä din publicul strAzilor notfdzeci 5i cinci la
sutA sunt popi, a5a se poate zice in Peters-
burg cA s noudzeci i cinci la sutd soldati ;
cAci in Roma dregAtorii publici i slujba5ii
institutiffor sunt popi i unfformati pope5te,
 Petersburgul 159

pe and aici soldati sau uniformati mi1itare5te,

/Ana chiar 5i pazitorii de noapte.
Piata Sf. Isaac e imensä, caci are o mie
cinci sute de pa5i in lungime 5i. peste o mie
in latime ; e 'find 5i una din cele naai stra-
lueite din Europa. De o parte e superba bi-
serica a Sf. Isaac, construita cu patru fron-
toane grece5ti, a5ezate pe ate doisprezece
stalpi fiecare, a5a dar patruzeci 5i opt. Ace 5ti
stalpi sant de granit fenician ro5u, innalti de
ate cincizeci 5i vase 5i in diametru de ate
5epte urme, tot dintr'un singur trunchiu ; asu-
pra-li se ridia o cupola mareata 5i patru tur-
nulete, ale cdror coperipri rotunde 5i cruci
gigantice, sustinute cu lanturi, sunt cu totul
aurite, precum 5i capitelurile de bronz ale
stalpilor. Imprejurul cupolei, supt stre5ina
acoperi5ului, Inca se aflã o colonadA de fier
topit, cu capiteluri 5i canéle aurite, apoi toata
biserica e imbracata cu marmurd vanata, 5i
pe frontonul dela Rasarit sta. versul din psalm ;
Doamne, intru puterea Ta se va veseli Im-
paratul", fire5te in limba antica slavong. De
alta parte a pietii e imposantul Palat de iarna
al Tarilor, apoi Amiralitatea, cu o tepu5A de
turn aurita care despica nourii, in sfar5it ro-
tunda piatd, Palatul Senatului 5i al Sf. Sinod
dirigent, cu colonade foarte gratioase, La RA-
sarit, Neva, larga de o versta, 5i insula Sf.
Vasile presinta modernul templu al lui Ilercur,
adea Bursa, alt monument remarcabil.
In rnijlocul pietii e monumentul lui Petru-
160 loan Codru Drägganu

eel-Mare: acest erou e cglare pe tin cal ridi-

cându-se in doul picioare, turnat din bronz,
in greutate de cincizeci 5i patru de mii de
funti, 5i a5ezat pe un trunchiu de granit in-
treg, de trei milioane de funti, ajustat pe
piedestal cu inscriptia: Petro I-mo, Catha-
rina 11-a" 1

00

1 Ltd Petru 1-1u, Ecaterina a 11-a.

 XVIII.
Varovia (in 1924)
de N. Iorga.

Cercetat in interior, orasul vddeste indatä

elementele disparate care-1 alcatniesc. Dupa
unitatea absoluta a unei fata de care saluta
pe strain cu un gest nobil si solemn, nu este
armonia partilor, venite din veacuri §i de
supt influente deosebite, care-I alcatuiesc.
Iata, la doi pasi -numai de monumentele fu-
nerare ale aristocratiei polone, acolo, la Sf.
loan, o strada coteste, se invarte, revine, ca
in vechile uliti medievale, stranse intre zidu-
rile lor. Casa germana a veacului al XV-lea,
.al XVI-lea mai ales, apare, cu portalele im-
pcdobite, cu stemele i anii de cladire zga.riati
pe piatra cenusie. i, dupd un scurt drum,
esti chiar in mijlocul batranei colonli, pe opiata
targului*, incunjurata de severe cladiri disci-
plinate, in pivnitele cdrora, ca la Yukier, se
pdstra hidromelul pentru Marii bdutori intorsi
de pe drumuri lungi, in eurtile carora, cum
se vede din stampe, descarcau carutele terA-
Cartea muncitorultsi. 11
:62 N. lorga

ne4ti, acoperite cu covergi, ce aduceau marfa

nemteasca din Nord, marfa rdsdriteand din
Sad-Vest.
Dar aici, in centrul mercantil al Germani-
lor, s'a substituit Evreul. Mica lui preocupa-
tie stdruitoare a luat locul unui avant de care
nu e capabild rasa cleat in domeniul abstract
al finantelor. Crasa micilor gospod5rii negli-
jate tinge portile sculptate ; fatadele se cojesc
neingrijite si lemnul decolorat putrezeste la
ploi i crapä la caldurile verii. LoCuitorii cresc
si se hamultesc lard schimbare, lard progres,
muschiu de Asie cu nesfarsita reproducere ve-
getativ5.
$i, iesind din scoica vechiului comert de in-
treprindere, el se intinde necontenit, improvi-
sand case .de piatra cii multe randuri care
pentru spiritul semintiei n'au mai mult5 va-
loare cleat trecdtorul cort al nomadului.
Nici nu se locuieste in ele, ci toata lumea
e afard pe trotuare, imbulzindu se, inghesuin-
duse, invartindu-se in calcaie, singuri nu stiu
pentru ce, trecand i retrecand strdzile.
Nun:tele nu aratd decat o pecete a oficiali-
tdtii, odatd, timp de vre-o dougzeci de ani,
prusiene Kaffemann, Strumpfmann pe unele
firme sund ca o batjocurd.
$i se fac silinti desperate pEntru. a i trans-
forma in nationalitate. De aceia se p5streazd,
se cultivd, se afiseazd caftanul galitian, sap-
cuta cu visiera mica. Vreau sä se stie cà, asa
cum sunt, cum inteleg a fi i de acum ina-
inte, ei se concep ca stäpani ai pdmantului
 Vanpvia 163

acestuia. Dieta are un partid al lor §.i clubul

zionist scoate la iveald tot ceia ce rasa poate
sä aiba, ori simpatic, ori nu, dar caracteristiic.
Coajá de burghesie germaq de o parte, ta-
bArd de urma§i asiatici de alta. La doi .pa5i
insä e altd lume, aceia pentru care teatrul cu
dnci rânduri de loji i§i desfä5ura" programul
de piese 5i de opera. primadone evreie§ti can-
tând duo de pasiune en un oaspete italian, a-
ceia 'pentru cari sund musica tArziu. Sunt intre
ei oameni foarte bogati, ale cdror hectare de
ogor §i pddure se socotesc cu sutele §i chiar
cu miile, sunt nume care smdlteazd cu scan-
tei de glorie tot trecutul acestei mandre na-
Ili. Daca, ar ti aici o Curte, poate s'ar vedea
mai des, in ora5u1 aproape fArd automobile,
träsurile lor de casà. Dar Curtea s'a dus, de
§i ate un Czartoryski mi se spune ar
vol s'o invie, aducând ca aport §i originea
habsburgica, arhiducalã a sotiei sale.
Castelul de odinioard, acela a rdmas, m az-
galit pe din afarà, banalisat, murddrit indun-
tru, tdiat in bucati,. inchis publicului, care ar
fi putut trage rele indemnuri patriotice, de
stapanirea ruseascd. Azi el s'a liberat, se cu-
rätd, se restituie destinatiei lui primitive, in
ce priveste natia macar, daca nu in ce prive§te
regele. $i, in partea de sus, acel Versailles al
Poloniei, cu terasele lungi dominând ora§ul
intreg, e de toatà frumuseta, putânduli in-
frunta modelul.
Peste vechiul castel mazur, simplu §i aspru,.
164 N. lorga

socolul al XVIII-lea gramadit podoabele

de lemn sculptat 5i de stuc aurit, caminurile
de marmura, plafondurile lucrate de Baccia-
relli, cu alegorii acoperind iubirile lui Ponia-
towski cu Ecaterina a 1I-a, statuile antice
de arti5ti italieni parchetele migaloase. Un.
pictor de faima unui Canaletto a fost chemat
de departe, i maiestrul atmosferelor Venetiene
a adus cu el puterea de a vraji intinderi largi,
cu toata lumea, de multe feluri, care furnica_
in ele. Cutare piata a targului Var5oviei e mai
reu5ita decât chiar colturile cetAtii ltd de na5-
tere ; o .caldd lumina de aur italian scalda in-
tinderea plina de mi5care, pe când sus noura5i
albi acopar un cer cu varci de un delicat al-
bastru palid. Alte panze dau portretele lui.
Stanislav-August, ale monarhilor prieteni, al
Ecaterinei triumfatoare de sanAtate i ener
gie. Inteun colt, intelegerea pe campul de
lupta a Polonilor cu ni5te Turci de o foarte
pitoreasca infati5are. Odai de paradA, cabinete
de culcare 5i de toaleta, sali de mAncare, vast
salon de bal, tot ce trebuie zeului zambitor
pi frivol al secolului.
Poniatowski se innalta cand Ii sinati ur-
mele in acest grandios lAca5. Nu e un paj de
buduar rusesc imbdtranit fara maturitate.
Gusturile lui adesea rivalisau cu ale mai ve-
chiului Lesczynski dela Nancy. i. and ti se
spune cã plafondul cutarii odAi a fost coborAt
ca sa se auda mai bine sunetul versurilor
desfacute de pe buzele poetilor pe cari i pre-
sida, simti treand peste aceasta pudra sama-
 Var§ovia 165

matd in aier un suflu de Rena§tere italianä.

Apoi au venit alte vremi. 0 parte din no-
lilimea polond, neizbutincl cu Kosciuszko, a
pornit pe drumuri strdine. Cu alt Poniatow-
-ski, contele losif, s'a facut legiunea napoleo-
Maná luptând pentru libertate, mandrd spe-
rantd §i eroic deyotament: Dar aceastä epocA
de energie incordatá, ajunsä la putere pe cativa
ani in Marele-Ducat al Var§oviei, n'a prea
creat. Ultimele urme ale .Poloniei in clddiri,
arta. §i moravuri sunt aici, in locul unde noap-
-tea rätäcesc gratii ve§tejite, care suspind com-
plimente francese la urechiu§ile trandafirii r5.-
-sdrind in coltul "perucilor.
Aceasta e Polonia de model .Ludovic al
XV-lea. Franta lui Ludovic al XIV-lea a dat
.-casa de tail. d.ela Wilanów .a lui loan Sobieski.
Chiar l'ângd ora§ul de azi, la rdsdritul celei
m ti vesele plimbiri, din mijlOcul gradinii pline
de paji§ti verzi, rasare primitoarea cash' albd,
incununatä cu statui §i impodobith, .sus, cu
reliefuri de lupte contra Turcilor acum cloud
sute cincizeci de ani. 0 pdzesc copacii bAtrâni,
intre cari unul a cunoscut secolul al XVIII-
lea, cand locuinta, dupd imicartirea mo§teni-
rilor regelui Joan, trecuse in alte Mani, 'And
13. ale Branickilor ce o au acuma.
Shijitor al ultimilor printi din Casa de Wasa,
ale .thror portrete Vladislav cu peruca vre-
mii lui Ludovic al XIII- lea, Joan Casimir, osta§
tuns, in haine cu falduri largi umfIate ca pen-
-tru hipta, in papuci galbeni se vdd in'i pe
166 N. lorga

patbti, sot al uneia din domnisoarele suiiei Ma-

riei de Gonzaga-Nevers, care ajunsese, fata cam .
matura, sotie a celor doi regi, Marie d'Arquien,.
sMarysieuka, Sobieski a vrut sa dea femeii a-
tat de mult iubite, dela care a avut odrasle
numeroase, un colt de Tara ca a ei de-acasa.
Asprul soldat rotund la obraz, umflat in faki,
cu ochii mari focosi, cu scurtul par tepos,
luptatorul dela Hotin, despresuratmul Vierei,
n'a pus peruca i n'a imbracat pantaloni pfina
la. genunchi, dar el s'a dumesnicit aici, intre
copacii batrani discip1inai ca niste curteni, in
camarutele scunde, in care canapele usoare se
indoiau de sigur supt greutatea lui cand se
aseza alaturi de suptirateca femeie din Apus,
cu prelunga fata i melancolicii ochi negri. Sus,
o odaita cu plafondul plin 'de alegorii e im-
bracata ined in faianta alba-albastra a meste-
riIor din Delft: aici Maria-si inoia gratiile
obosite. Relicvii se infatiseaza pretutindeni, §i
este cine sa le pastreze bine. Atata atmosfera
de trecut este aici, incat nici galeria de -ta-
blouri, riiei dulapurile de admirabile chinesdrii
ale noilor stapani n'o pot risipi. Seara, &and
se golesc campiile verzi i tac pasarile ce salta
prin ramuri, copacul cel de cloud sute de ani,
apropiat cu varful de neguri, trebuie sa po-
vesteasca lucrurile vechi cand vitejia om.ului
era stapang pe soarta lui i puterile oarbe nu_
hotarau soarta neamului.
E curios sa se vada viata politica actual&
miscandu- se, zbuciumandu-se, cu nesiguranIele-
 Varwvia 167

pi nedeprinderile ei, in acest cadru de mate si

luxos trecut, ale cdrui urme de arta stint pre-
tutindeni. Efectul e mai putin visibil in teri
ca Franta sau Anglia care, oricdt s'ar schimba,
rämân in fond aceleasi. Aici, orieat s'ar numi
maresal al seimului simpaticul profes_or Rataj,
care e presedintele Camerei, portretul, de Bac-
ciarelli, al predecesorului" sau Stanislas Ma -
lachowski, infipt (Uri "in guleru-i inalt, pare
ciudat, cam, la frumosul Museu de rdzboiu, sà-
biutele legiunii polone" de ieri sau chiar ple
cotpului ndpoleonian comandat de Ipsif Po-
niatowski, se potrivsc numai aproximativ cu
vechile sele cusute in aur, cu' coifurile §i pla-
tosele grele, cu sdbile damaschinate, cu sAh5i-
dacele i ciocanele din vremea Hatmanilor.

CI 0
 XIX..
Liovul (Lembergul).

--
(tn 1924)
de N. lorga.

tin mare ora§ european, o adevaratà capi-

talä de Stat a rásdrit aici in Lwów, in Liovul
nostril, unde dupá un sfert de veac mi-ar fi
greu sa' mai gdsesc o orientare, a§a de mult
si asa de bine s'a lucrat pentru a da vechiului
cuib de exploatare evreiasca un aspect de sà-
ndtate si de veselie. De aici se poate inváta
de orice muaicipalitate ce trebuie sd. se faca'
pentru a tineä un Mare centru in curent cu
innaintdrile vremii.
De o parte, intr'un fund, se prindea de co-
lina inverzitä orasul de odinioard, modesta
asezare din vedcul al XIII- lea. La cativa pa§i
au inceput a se tot aduna 'casele cetatii pri-
vilegiate, din ale cAreia ziduri n'a rAmas nicio
urmä. Din pietrele celor dou'a bisericute ar-
mene§ti, imi spune acela care, dupa doudzeci
si cinci de ani, imi deschide din nou adâncu
rile istorice ale ora§ului pe care-I iube§te ata.ta
 Liovul (Lembergul) in 1924

,5i care-i datOre5te a5a de mult, d. Alexandru

Czolowski, s'a fdcut cutare easutd din colt, in
-suburbia de astdzi, ndvälitd de o populatie
muncitoare 5i. sdracd, locuind in mari deposite
-oarecare de umanitate 5i de o Evreime foarte
habotnicd, expunfindui cu o asiaticd indife,-
tentd toate amdnuntele gospoddriei 5i ale im-
brac5mintii. Cu tichiutá pe cap, cu barba
rdsfiratd pe cdma5a murdard, cu picioarele in
papuci taiditi, paterfamilias, solemn, presi-
deaz5. in balcon, piivind cu un mic aier de
biruintA la crucile vechilor biserici. .

Cele mai insemnate de aici apartin lumil

rutene dela margine. ,Nu e una care sd nu fie
bogat 5i felurit amestecatd cu viata poporului
nostru insu5i, care, cum se va vedea, s'a intins
indatd, 5i mai departe, p'ând in apropierea
pietii centrale. Zidurile lungi, de o surd mo-
notonie degradatd, ale mdndstirii alugdrilor
Sf. Vasile, Basilitanit , sunt acelea in cu-
prinsul cdrora s'au ,tipärit acele carti liovene
,cu caracterele grd'untate care au pdtruns ici
5i colo 5i la noi 5i a cdror slovd ma5catà a
servit de model me5terilor ie5eni ai Mitropo-
litului Varlaam 5i ai lui Vasile Lupu. Trecând
pragul portii joase, ai in fatd o clddiie pre-
facutä 5i. adaugitd pe margeni cu capele, care
inteo chirilicd mai pompoasd cleat a noastrd
presintä date deia inceputul secolului al XVII-
lea. Interiorul e intreg transformat 5i. cu totul
fled interes Impresionantd e numai clara voace
caldd a preotului care oficiazd dupd ritul rásd-
Titean, de 5i, dupd obiceiul .unitilor de aici,
170 N. lorga

intr'o capeld laterald, .5i cantarea entusiastd,.

de 0 limpeziciune de cristal i de o absolutd.
puritate, a multimii. E alatuitd tot din te-
rani 5i oameni de rand, cari serbeazd acea
octavd" a Corpului lui Hristos", strämutatd,
dpoi supt steaguri lbe-roii. in'sunetul imnu-
lui Poloniei eterne, pe strdzile centrale.
and s'a fAcut marea reparatie fundamen-
tale, sute de pietre de mormant au fest arun-
cate i distruSe, dupd 5tiinta prietenului miet
polon. Altele vor fi zdcand ascunse supt les-
petlea goald de astdzi. Care sd fi fost soarta
celei ce acoperia bietul trup decapitat al ace-
liii Tom5a care indrdznise, pe ruinele tronului
lui Heraclide Despotul, a lua numele de Dom-
nie al lui 5tefan-cel Mare ? In duiosul lui tes-
tament din 1564 nenorocitut stdpanitor de o.
clipd, urmärit de .ura lui Upu5neanu 5i de
prigonirea turceascd, atotputernied atunci fl
Polonia, oranduise ca trupul sa i se a5eze in
aced bisericd. a Sfintei Marii, singur läca5, pe-
atunci, al legii sale, cdci biserica du5manului
sdu nu pare a fi fost gata 5i nu era poate
dispusd a-i primi rama5ite1e. Tot acolo se vor
fi coborat sicriele celorlalti osanditi Motoc si
Spancioc, credincio5i pand la sfar5it Domnului
lor.
Ioan-Vodd Potcoavd, alta jertfd a unei as-
pre politice de realism fdrd .scrupule, va
fost coborat in aceia5i gropnitd. Dar tandrul.
istoric P, Pana.itescu imi spune, pe temeiul
unei Vieti contemporane a Voevodului, cL
Iancu Sasul, ucis tot a5a, din ordinul regelui,_
 Liovul (Lembergul) in 1924 171"

pa nu criminal de Stat, a fost dus ae cAlu-

garii.catolicif cari §i-1 recunoscuserd in clipa
ultimelor dorinti, la Bernardini, in marea bi-
serica preracutd din cetate.
Dar, incunjurând aceeastd clädire greoaie,
o mica placd de piatrá pare a chema cu nu
stâns glas din. alte vremuri. E pomenirea Ome-
lianei, fiica acestui decapitat, pentru pdcate
.

reale sau incbipuite, a lui Iancu- Vodd, fiul

Petru Rare§, fatd care, trdind, aici, in piatd,
chiar in dreptul jocului unde perise tatAl ei,
a fpst mdritatd. de Ianculina", vdcluva Maria
Paleologa din Rodos, cu un Ponetowslci i s'a
sfar5it tot iu Liov la 1598. Cuvinte de caldd
amintire ale sotului amintesc pe aceastd ne-
norocitä odrasld a lui tefan-celMare el in-
susi, fetita lard noroc culcatd lângd trupurile-
insangerate ale mortilor tragici.
iP altd parte formidabilele xiduri de piatrd,.
incununate cu un mai nou turn de cárdmidd,,
ale Sfintei Paraschive, unde altd lpme terd-
neascd, supt steaguri muflticolore, ascultã pre-
dica preotului rutean, unit §i. acesta, oferat
de la prima vedere sterna puternicd. a Moldo-
vei, tdiatd d'arz in lespedea surd. Vasile Lupu
a cheltuit aice, i versuri rutene§ti stângace,
intr'o scrisoare cihrilicà plind de litere latine,
cuprind rugdciunea lui de ctitor. In interior,
iconostasul inddit urat in partea de jos are
chipuri de sfinli extraordinar de fine, care nu
pot veni decat din aceia§i munificenta dela
1644. Cred chiar cã me5terii cari au lucrat
D2 N. lorga

aki sunt cei dela Trei Ierarhi, adu5i, cu multá

cheltuialà, anume din Rusia musaleascd.
Spre centrul ora5u1ui aceste amintiri dispar.
Renasterea a ldsat admirabila capeld a fami-
liei Bojm, ni5te Unguri veniti cu 5tefan Ba-
thory, care, la inceputul veacului al XVII-lea,
au dat Liovului acest admirabil mic 1'aca5, pe
fatada cdruia apare ziditorul in mijlocul or-
namentelor _de gust italian. .
Iesuitif au inpus centrului stilul lor monu-
mental 5i rece. El domind la Bernardini 5i se
desfä5ura mdret in catedraM, care, iipsitä de
placile 5i inscriptiile Sfintei Marii cracoviene,
goald si aspr5, nime5te prin avântul coloane-
lor uria5e.
Acest stil, stapAn pe ora5 Inca din acel se-
col al XVII-lea, a strivit pe acel primitiv al
bisericii apartinând negustorilor straini de
altà confesiune. La Armeni se pAstreazd to-
tu5i, aspectul eel vechiu, cu claustrul umbros,
cu micul cortile rdsdritean acoperit cu lespezi
pe care pier amintirile scrise ale mortilor. 0
lucrare de pioasd reconstruire arheologica a
inceput in interior, 5i ma di stalpi poartd linii
de un stil absolut exotic, arce de ace1a5i ca-
-racter boltindu-se de-asupra cuprinsului, des-
bracat de podoabe.
Altfel cu ,,biserica moldoveneascd", pentru
care Alexandru-Voda cel crunt cheltuise, aju-
tând ob5tea ruseascd, incd din 1558 gro5i mol-
dovene5ti 5i poloni, fäcând a se vinde in tArg
13oi, oi, ceara, dar cu hotArâta recomandatie
de a tinea femeile in pridvor, de a brani bine
 Liovul (Lembergul) In 1924 173

pe preot, de a cânta ca la el §i ca la Pize-

mysl, unde-§i trimesese oamenii, de a nu se
trufi cu scumpe ziduri imprejur §i de a face
ca din sunetul clopotului sà iasg numele lui.;
Alexandru. Aici nu se mai vede urml din bi-
serica primitivd. Zidurile au fost rase de pic-
tura ldr, nu fdra a se lua pe pânza chipurile
lui Constantin Corniact, alt ctitor, vame§ al
Moldovei §i apoi al Poloniei, §i ale celor doi fii
ai lui. Inscriptia Inca unui cheltuitor .pentru
innaltarea clddirii, Miron Barnovscbi, moste-
nitor prin mama al Movile§tilor, foarte fru-
moas5 rugaciune in mari litere slavone, e prinsa
de-asupra corului. Cine a fãcut marile jertfe
pldtind trei Italieni ca sd inalte mândra
constructie apuseana de azi, e marele negustor
mold.ovean de aici, asociatul lui Duca-Vodd,
care §i acela era sd moard, ca prisonier,
Alexe Balaban, de a cdrui familie veche vor-
besc §i scrisorile lui IiApu§neanu. Inscriptia
liii din 1672 aminte§te cre§tineasca faptà
intr'o greceascd stráinä de orice ortografie.
Casa lui Corniact, a influentului Cretan,
e neatinsd. Douà capete rotunde mdrgenesc
frumosul portal. In interiorul curtii coloane
§i arce imita modest pe acelea dela Wavel.
Mici scad de piatrà leagà cele trei rânduri.
Pastrata, dupd ce a trecut in posesiunea mai
multor familii, ca Museu Sobieski, ea mei-it'd,
nu numai un interes de curiositate, ci §i Un
gAnd pios.
Poate prin staruintile acestfii om dibaciu §i
cu atata trecere la rege s'or fi jertfit a§a de-
174 N. lorga

u5or capetele fugarilor din 1564. In coltul

din dreapta al rato5u1ui", al Rathausului, pre-
facut inaintea Prangerului" pgstrat in buckti,
ah suferit Voda cel rilzboinic §i cei doi sfet-
nici ai lui. $i rupatcrul de potcoave, desPre
care .s'a spus mai pe urma cä opria piepti§
cocia cu 5a5e cai 5i sOrgea lemnul cu ci a-
runcaturd de fier, Ioan-Voda, a suferit aceia5i
teribila moarte, tin insd lard a vorbi multimii
adunate, care-I plangea cu lacrirui, despre da-
toria de cre§tin §-i viteaz pe care a calcat-o
regele de sange unguresc, $tefa n Báthory, si
de a fi incercat el insu5i sabia care era sa-i
cada pe gat. Lutnea de pe lume alerga sa-i
vadd trupul frumos culcat in sicriu cu capul
prins in fire de matasà.
Zece ani au trecut 5i, cum se fäcuse cru-
dul obiceiu, Iancu-Voda, invinuit ca n'a facut
otnagiul 5i a suparat pe negustorii poloni,
cules in fuga de Hutulii din Carpati, suferia
aceia5i soarta fdra a da ace1a5i exemplu de
tarie sufleteasca, ramas in amintirea tuturora.
5i ca o chemare vine &are noi din aceastä su-
ferinta, insultata de cei de sus, plânsä de cei
de jos. In curând o cruce se va ridica in acest
loc, cufundându-se In pamantul stropit 'eu
sange românesc, pentru a pomeni 5i in limba
ultimelor cuvinte de despdrtire ale executati-
lor tragedia lor in locul de exil.
Negot 5i cultura, afaceri i coa1d s'au fd-
-cut an+ indelungati de ai no5tri aici. CArdu5ii
-veniau cu pe5tele Dun5rii, cu vinul Cotnaru-
 Liovul (Lembergul) in 1924 175

lui, Bancheri" greco-romani schimbau galbe-

nii de aur. Pribegii incasau mila regilor. Re-
latiile au fost insd cu Nemtii i Polonii
afard de milele Upusneanului si ale Moviles-
tilor, nu cu sirdcimea ruseascd.
Totusi aceasta ne-a mostenit la biserica mol-
doveneasca. Supt obldduirea atistriack aici ca
si in Bucovina, rutenismul a facut mari pro-
grese. Un mare castel a fost cump5rat pentru
Museul «ucrainian», al unei arte de imitatie
absolut degradatd, in icoane i chiar in por-.
tul popular. 5co1i si societati ra'sar pretutin-
deni. S'a vok inainte de razboiu 5i in cursul
lui, ceva mai mult : regatul Rusiei Mici supt
Habsburgul Wilhelm, avându-si capitala in lo-
,cul unde profesorul Mihail Hrusevschi, acum
ministru ucrainian la Chiev, predicase multi
ani crezul cel mai aprins al rusismului, la
qLviv».
Orasul era plin de palate, de cel mai bunç
gust, ale acelei aristocratii polone, din care au
ra.mas putine ran:144e, ca Lubomirskii, cu atat
de primitoarea casä. Nationalismul polon, care
a expus aici i minunea de exactitate 5i per-
spectival a lui Kossak, lupta lui Koszciusko
la Raslavice, fãcuse opere mari, vechi fundatii
däduserä comorile dela Ossolineum, dela Mu-
seul i biblioteca Baworowski. Zelul nesarsit
al d-lui Czolowski a5ezase in casa lui Corniact
5i in altd, mare zidire, cu frumoase porti de
176 N. lorga

marmurä neagrã, admirabile colectii, in care

se vede toata desfd5ufarea nobilimii pOlone,
din veacul al XV- lea, pan6 la acel Ioan al
III-lea, rege al Poloalor", diruia mai ales
Ii e. consacratà partea istoricL Prin daruri
märinigioase s'a putut alcAtui, intr'o tarà uncle
nobilimea cultiva cele mai nobile gusturi, o
.frumoasd galerie de portrete apartinând 5coa-
lelor apusene.
Impotriva acestei opere, Ruii au vrut sä
se impuie Cu forta. A5tept'and legiunile bol- .
5evice care venird, noi Tatari fAlfAindu-0 enor-
mele co.rpe ro5ii, ei ocuparà Liovul 5i se incepu
astfel acea stra5nicd luptd de mai multe zile-
care a ciuruit de gloan i fatada Univer-
sitatii
Aceastd Universitate e una din cele mai
mad a Poloniei ; forte noud s'au adaus la ve-
chii mae5tri venerati. Si multi Evrei, chtiva
Ruteni cresc in spiritul latin traditional al
Poloniei. 0 conferinta de române5te s'a adaus-
in ultimul timp la un invatamant variat
solid, care (Id, in Seminariile bine inzestrate,
5i roade pentru 5tiintä.
Ca 5i aiurea, musee1e-5i indeplinesc rolul de
mare 5coa1d i pentru adulti i pentru near-
turari. Iar Teatrul se Consacra unei inalte mi-
siuni de educatie. Am vazut acolo, cu tin
mare 5i dureros artist, un Iuda" in care tin
poet de frunte a incercat sä dea interes tra-
gic nemerniciei apostolului tradator. Aceia5i
 Liovul (Lembergul, lu 1924 177

atentie respectuoasA pentru o lucrare de ideo-

logie rafinatA, de forma' aleasA, in care nu se
zgAnddria nimic din pasiunile §i modele zilei.
0 mare faptd de consolidare mora1A prin ethi-
catie se face in Polonia.

D0

Cartea muncitorului. 12
 XX.
Elladelle (Tinuturile grece§ti)
-- de Jacques Ancel

Centrul tinuturilor elenice, este Arhipela-

gul. Stanca goala a Delosului fu prima ca-
pitala a confederatiei thalasocratice 1, a cdrii
conducere o avea Atena ; astazi flota din An-
dros §i din Syra intrece in tonaj pe cea din
Pireu.
Totu§i insulele acestea nu sunt de loc pri-
mitoare. De departe ele par pietroase, munti
aspri rdsdrind din Mare, aratandu-§i in toata
goliciunea lor vechile stanci: graniturile, gnei-
surile, 5isturile scânteiaza in soare, calcarele
cristalisate sunt gaurite de cariere de marmurd.
Putine pamanturi mobile. putin pamant fertil,
in afara de tufurile vulcanice din Santorin,
ondulatiile fli§ului cretan, dominate incd de
calcarele din Ida, intunecate, masive, ri-
gide. Cate odata pamantul se imblanze§te, ro-
dete, dar pe ace5ti vulcani in mind, urme ale
tulburarilor de odinioara, Muntele existã Inca :
i A MArii.
 Eladele (rimdurile grece§ti) 179

el este, peste tot, tinutul de preferinta al ca-

prelor, care se multumesc cu ierburile sardca-
cioase ale tufi5urilor, spinoase, lucioase 5i mi-
rositoare.
Pamantul acesta rar e pretios : pe 5isturile
desagregate de apele torentiale, pe coastele
acestor vai cu izvoarele limpezi, niciun loc
nu e partisit ; mici ziduri de piatra, in trepte,
despart gradinute de maslini 5i vii, plantatii
de mastic 5i gradini de pepeni, câmpii de
gran 5i, de orz, ori simple pa5uni unde oile §i
caprele pazite de clasicul cioban, ajung cu
inurinta la varfurile goale.
Marea cere insd mai mult cleat pamantul :
pepeni, stafide, vase cu yin, butoaie de unt-
delemn iau calea continentului. Omul insu5i
indepline5te aiurea serviciile sale de pescar de
toni, ori de bureti, de taietor de lava, ori de
marmura, de speculator priceput. Marea des-
chide insularului orizonturi lärgite.
Peloponesul 1 este inca o insula : cei vechi
caH nu tineau de loc sama de stramtul
istm corintian cu dreptate ii numisera ast-
fel. Golfurile circulare care-1 scobesc in forma
unei foi de platan, dupd asamanarea lui
Strabon, deschid efluviilor i valurilor ma-
rine stâncile din interior. Sparturile solului
au creat gropi care, cand sunt navalite de
mare, &And astupate cu pamant de aluviu-
nile torentiale, &and, iar, umplute cu totul de
Moreia.
180 Jacques Ancel

re.urile interioare : mici campii fertile ale Elideip

Arcadiei, Argosului, Laconiei si Mesenei, iso-
late, separate unele de altele prin treatori
stramte si albe, udate insã, datoritä zApezilor
din Cilene, Taiget si Erimant (Olonosul ac-
tual). Pádurile fabuloase au fdcut loc unor
ziduri stralucitoare, verzi Cale odatà sau rosii,,
&And, pe coastele Taigetului, serpentinele si.
porfirele adaugd tonuri mai vii calcarelor
marmoreene. Platourile se intredeschid in prá-
pdstii, eterne butoaie ale Danaidelor, unde
dispar apele. Aiurea, gdsind scurgerile astupate,
apele acestea stagneazd in mlastini pestilen-
tiale, Stimfalul lui Heracles. Ori puternicele
izvoare, to.snind din calcar, sunt captate, ca
hidra din Lerna, invinsa de erou, si alimenteath
fluvii, acopdr de malul lor mai mult r5u de-
cat bineMcator, câmpiile Spartei, ruinele Olim-
piei, civilisatia de odinioard.
Astfel in toate aceste locuri pAmântul rá-
mane nemilos ; apa care 1 ar putea ajuta so-
seste de odatà ca un desastru dupA furtund,
dri rgmâne prea Mult, pricinuind frigurile. OmnI
inträ in stdpanirea pamântului indatà ce o munch'
lesnicioasä supt soarele de yard li ajunge pentru
modestele sale nevoi : cioban din Arcadia, cul-
tivator usor, multumit cu recolta sa, trAind
cu brfinza si cu masline, exportând strugurit
de Corint. Sobrietatea sa, cu totul Inca spar-
tand, provoacd admiratia calatorilor. Pe coasta
de Nord insä, armatorii din Patras si dia
Corint il leaga cu lumea elenicd.
 Eladele (Tinuturile grece#1) 181

Mai putin raspingãtoare decat Pelopone-

sul, Inca mai strabatuta de golfuri, de li-
manuri si incunjuratã de insule si ostroave
mai apropiate, primii stalpi ai intinsului
pod al Arhipelagului, Grecia de mijloc, o-
rientald, este cu totul intoarsa spre Marea
Egee. Trei cute lAmurite, albele fortarete ale
Parnasului, Oltei, si Otrysului, incântatoare
sau feroce, antice ori feodale, se termind in
varfuri ascutite, oferind vederii marinarilor
-de pe corniile mici de comert piscurile lor
albite. De-o parte si de alta, Marea pa-
trunde cu jghiabu rile sale, ca Euripul, cu
golfurile sale ca acelea din Corint, din Atena,
din Lamia. Dincolo de capul Sunion vastul
golf al Eginei deschide adaposturile sale din
Paler, din Pireu, din Eleusis, din Megara si,
In fatä, acelea ale insulelor Salamina si Egina.
Dupl stràbaterea litoralului tara nu e de loc
primitoare. Golf urile sunt prelungite in vaste
ampii aluviale ; sparturile solului au format
largi depresiuni. Aceste basinuri insd sunt ori
tinuturi mlästinoase, ca, de exemplu, câmpiile
Sperchiosului, Kopaisului, sau pustiuri pie-
troase depuse de curenti ca acelea din Elateia,
-uncle carge Cefisul. Cu atat mai pretioase
sunt câtnpiile nici prea umede, nici prea us-
cate : phrygana acoperità de mardcini este
usor destelenitä ; umbra rará a maslinilor se im-
"bind in Val cu intunecimea chiparosilor ; pe po-
varnisuri, scaii si masticul fac loc viilor si
ampurilor de orz, presdrate cu anemone,
Ling4 izvoarele limpezi se ghemuiesc sate in
182 Jacques Ancel

spatele §irurilor de smocbinii: e Beotia satt

Atica.
Litre tufi§urile aromatice ale Himetei, mar-
mura din Pentelic, argintul din Laurion, iz-
voarele din Licabet, sa acivat Acropolea.
Atena clasicá ins4 nu este decat mine. Ora§ul-
modern, cu strAzi largi §i präfuite, cu fatadele-
scAldate in soare s'a coborfit spre Mare.
Tradus de Magdattna lorga_

V0
 Belgradul (in -1904)
de N. lorga

De la o vreme, malul tinguresc pare mono-

ton,ca unul ce e impoporat prin' cOlonisatie
§i nivelat prin civilisatie. Din potrivA, dincolo,
pe lAngA co5uri di cArbuni si gropi de piatrA,
apar semne vii ale trecutului mort, ale tre-
cutului de lupte frAte3ti de irnpotrivire fata
de un dunian pAgAn, de cavalerism, apäsare
stoarcere Rama, Semendria, MArete ziduri
vechi, turnuri puternice Inchipuind Inca ce-
tatea, cuiburi de Crai i adapostfiri de "vul-
turi. $i, cum s'a facut sara, child Iji räsar
inainte dintii negri de zicluri cari sfArtecA
cenu$iul trist, cum in aier plute§te fnca greu-
tatea inAbuOtoare a unei furtuni de August,
care a sfA5iat in valuri spumegate. albastrul
DunArii, in acest ceas, in acest loc,' 'in aceste
imprejurAri de tainh dureroasd pare cã umbre
desnAdAjduite trec, ca acum patru sute
cincizeci de ani, dela un tuin la altul, i et
a doua oard rAsund, mai tare decAt gAfAittil
184 N. lorga

pripit al vaporului, prelungul gemat al invin-

5i1or, meniti robiei fdra capdt, orbirii 5i ma-
celului.
Inca patina vreme, i innaintea ochilor se
desface un mal innalt, samdnat de lumini,
apoi, in dreapta, altul, de unde se strecciara
in noapte o singura razd trista, de paza 5i
tânguire: e Belgradul i cetatea Belgradului.
E Cetatea-Albd, in care s'a varsat atata sAnge
sarbesc in luptele feodale, sange unguresc intre
Hanyazi 5i Cilly, sange cre5tin in lupta cu
pag'anul, sange turcesc i sange german in
razboiul de recuperare.
Cu aceste ganduri intraiu in Belgrad, ca
intr'o tainitd, in care pana in afund zac, oase
langa. oase, -jertfele .unei Nemes;s nesatioase.
.* ..*

Main! e neingrijit, salbatec..Vama, biuroul

pa3apoarte1or par .ni5te carciume cu- faima
Tea. Individul cu 5apca .ro5ie care ni se uita
la pappoartei intelegand greu i. scriind mult,
incet, jand.armul acesta -en uniforma murdard,
intra. bine in cadrul inchipurii tnele.
Un hamal care vorbe5te bine romane5te se
urea, cu .geamantanele in spinare, pe o lunga
scara neagra.,. care duce undeva, in intunerec,
printre case mici fat-a lumina', tacute.
Sus, se desface o strada, destul de larga,
foarte bine pietruitä, curata. 0 biserica, -al
card turn. innalt abia se poate urmäri cu pri-
virea ; in. fata, palatal Mitropolitului. 0 casa
veche, avand in fata un fel de cafas tur-
 Belgradul (In 1904) 185

.cesc. Strada se indoaie, se intortochiazi ;

apoi urmeazd dreapta, largl, curat5 intre cia-
-din de piatrd, mari, serioase, falnice, neprie-
tene§ti, dupd model american-unguresc. CAci
Belgradul de astdzi a §ters cu totul targu§orul,
.bazarul turcesc de supt cetate, §i s'a inte-
meiat dupd chipul centrelor de colonisare sãr-
beti de peste râu, din Ungaria, de unde vine
§i azi, exclusiv, tot ce e modern : fatadele de
piatrà, regulamentele militare, hainele, Evreii,
.modele, podoabele, ziarele, chelnerii.
Suntem in (iCalea Victoriei» a "Belgradului ;
malt mai mica, mai saracd, mai lard gust
decal a noastrd, dar mai egal, mai uniform
monumentald ; in generalsa zic vorba mai
europeana". Ne oprim la un otel desdvar0t
de carat, cu o cafenea §i un restaurant de
inthia ordine, cu o luminã electrica, gateli se-
cesioniste i an personal mai mult din Buda-
Pesta 0 de cea mai internationald nationalitate.
A doua zi, un soare vesel patrunde in odaie.
La lumina lui se vede, in fatd, o mareata cladire
neispravita. Strada e veseld, placuta, ba
aproape prietenoasä. De 0 nu sant opt cea-
sud, lumea incepe a circula. Gospudine care
se duc la piaã, unde adastä terani cu mutre
indobitocite, in haine de abale §i cu aceia0
-tichie ca §i a soldatilor pe cap ; precupete sà-
race, fdrd gust in imbracaminte ; ordonante in
costumul pe care-1 cunoa§tem: adesea oameni
mari, cArno0, blegi. Iatã o patrulá care se
uie la deal, pe o stradd mai ingusta : soldati
186 N. lorga

de cavalerie in mare tinutA, purtând costumut

infanteriei germane, cu 5apca ofiterilor. Sunt
curati, au cai buni ; sergentul care-i comandä
poartä imbiel5ugata 5i iugrijita barbd natio-
nald. Netagaduit, au infäti5area bunA. Deci
Milan 5i Alexandru n'au pierdut timpul, sau
macar n'au oprit avfintul firesc al terii lor.
$i aceasta o aratd 5i acele clädiri monumen-
tale ale Statului, bine grupate pe stradele de
capetenie (acum se lucreaza sau se lucra
ieri la un Credit Funciar).
Präväliile sunt deschise numai ici 5i colo-
E serbatoare: a Tdierii capului Sfântului Than,
5i repausul domenical 5i festiv se observa aici
strict, pând la inchiderea slujbei in cele cAte-
va biserici ale micului ora5.
0 stradd la vale, in stânga. In fata clädirii
Creditului, statuia de bronz, frumoask a unui
om Ware, cu barba lungä : e ridicatd intru amin-
tirea printului Mihail, la uciderea cAruia, adusä
de ni5te intrigi necurate, Serbia s'a cutremu-
rat de groazd 5i a aclamat apoi cu, patimä
ispd5irea, petrecutd peste cAteva zile, pe dealul
vecin, unde perira ucignii 5i complicii lor.

00
 XXII.
Sofia (vazuta in 1907)
de N. Iorga

Geamiile s'au dus, afara de aceia una care-

ne-a primit la intrare. Biserici sunt destule,
unele din vremea veche turceasca, cobo-
randu-se umil in adancul pamantului, pe and
de-asupra o simpla cupola i pareti §ter§i arata
un ldca§ de itichinare. Altele insa, intoarse-
dela islamism la legea cre§tina, au marime §i
o adevarata. frumuseta.
La Geamia Neagra", langa care e inchi-
soarea unde regimul Stambulov a ridicat in
spanzuratoare atata opositie, se \Tad aceia§i
pdreti lucrati din piaträ cuprinsd in cadre
ro5ii de cardmidd. E un desavar§it edificiu
bizantin, cu mai multe Inträri, cu mai multe
abside, intregi i trunchiate, ce pornesc de--
supt bolta cea mare a Pantocratorului. Pe din
afara, ea impune ; induntru, fire§te sunt lu-
cruri cu totul noua i proaste, iar paretii sunt
tamanjiti cu un var pe care-I pdteaza numai
sus scurgerile ploii ce mananca pe incetta
cupola.
188 N. lorga

Cu totul alt interes are insd strAvechea bi-

seried a Sf. Sofii, din margenea ora§ului, in-
tr'un larg loc imprejmuit cu livezi §i casufe.
_E o mina' in care .se sluje§te. Slujba se face
adeed intr'o aripa din dreapta, impodobita
lard gust cu un pridvora§ §i indlbità cu obi§-
nuitul var : dasalul ifi vinde cu cinci bani o ear-
tided galbend, apdrutd la Filipopol, a Minu-
nilor Precistei, de dasalul Hristo", poate
el insu§i. Ruina stapane§te insd marea fafadd
de ardmidd deasd prinsd in ciment impietrit,
cu u§a de intrare astupatä §i cu fere§tile ro-
tunde de sus deschise asupra norilor. In voia
ei e ldsat naosul cel mare §i aripa stangd, des-
pdrfità printr'un rand de stalpi gro§i, neclin-
titi. Supt marea adanciturd a Pantocratorului,
Turcii i§i a§ezaserd amvonul hogei §i fácuserd
alte carpeli hade, §i acum, pentru a rdscum-
para profanarea, sunt aruncate in praf, langd
cutiile de strans banii pomenilor, iconife de
hartie, lumandrèle de ceard, flori artificiale.
Iar altarul din fund a fost de multd vreme
ras, pentru a nu mai fi in apropierea eapi§tii
-curate a Islamului locul unde s'au serbat sute
de ani tainele in§eldtoare ale ghiaurilor.
Caci de multe sute de ani fine aceastd so-
ljdã injghebare de ardmidd, de §i n'a fost
cupdns de acest ldca§, in secolul al patrulea
,dupd Hristos, &and ora§ul se zicea Sardica §i
era roman, trei sute de ani §i mai bine ina-
inte de avala Bulgarilor fdlco§i dela 14111
Volga, doud sute de ani inainte de cobofarea
Slavilor stepei, dar intr'un titnp and tot fe-
 Sofia (vAzutg. in 1907) 189

fanime tracd era prin prejur, soborul din

Sardica, until din soboarele cele mari ale RA-
sdritului, supt Constantin-cel-Mare. Cki Ccn-
stantin insu§i a iubit aceastä cetate de supt
munte. $i chtä deosebire dela Sfântul Impg-
rat 0 dela Parintii soborului pâtia la tip5ri-
turile de cinci bani ale dascalului Hristo !
Bulgarilor mândri din rgoo nu Ii ajung ins&
aceste cloud clàdizi vechi. Ei an vrut o mare
biserica facutd in zilele lor, 0, dupd acelea§i
norme bizantine, au inaltat intfo mare piata
noroias6, in fata hanurilor negre cu coperi§ul
de tigle prävälit, cu vânzgtorii de chifle
fructe, cu parp5litorii de cArnati, Mitropolia
cea nouà. E destul de bine izbutitä i vred-
nicä de un ora§ mare. Tramvaiele se stre-
coará pe langa dânsa, in contrast cu vechile
cocioabe orientale, cu tigdncile turce§ti in .
pantaloni de cit infloriti i cu arpa neagra
fluturând pe spate, dar de sigur cä in zece,
douäzeci de ani viata modernd va fi biruit
aice cu totul.
Avem o §coald româneascd in Sofia, in mare
parte pentru Aromâni. E bine condus5 de ni§te
oameni de inimA 0 de tact, cari §tiu sà crute
anume susceptibilitati §i sa asigure astfel viata
institutiei. Un teren cam scump a fost cum-
pgirat pentru o biserick in dosul celei ca-
tolice de lâng5. Mitropolia noug. Colonia a
strans 10.000 de lei, pe cari i-au covfir§it
cei 100.000 ai Statului, absorbiti, in mare
190 N. lorga

parte, de cumpArarea terenului. Clädirear, e

mare, dar nu in stil românesc, ci in cel bi-
zantin, obipuit aicea, C11 trei altare. Numai
unele inflorituri sdpate amintesc datinele noas-
tre. Inäuntru, un pictor din München a fäcut
impodobiri in care stApane5te verdele localni-
cilor de aici.

00
 XXIII.
Constantinopolul (in 1907)
de N. lorga.

S'a facut seard, 5i serile acestea ale Cons-

tantinopolului au o deosebitä blAndetd. Soarele
s'a ascuns, lasAnd o mare dunga portocalie in
margenea dulcelui albastru deschis. Lumea s'a
rant pe strazi. Nloscheile s'au inchis la 5ase cea-
sun. Para 5i podul cel mare, cu ve5nicul lui
furnicar, s'a golit mai cu totul ; nu mai e ne-
voie de cei doi paznici can, la fiecare lature
din fiecare capät, stau cu mama intinsä dupd
cele zece parale, luAnd dela unii 5i lasand sa
treacd vre-un biet calugar cre5tin sau vre-un
biet dervi5 ce fac semn ca n'au cu ce plAti.
S'au carabanit 5i cer5itorii, cu fesul infa5urat in
tu.rbane murdare de toate colorile, ologii ce-5i
arata bucatile de picior rotunzite, orbii cu
pleoapele inchise, ce mi5cd necontenit din buze,
bubo5ii cei cu nasurile 5i buzele mAncate prin
cari li rasar groaznic doi dinti d'inainte ; co-
co5atii, piticii, albi, cafenii, negri, infati5And
.5i in ce prive5te cer5itul babilonia neamurilor ;
192 N. lo rga

s'au strdmutat in alte parti vânzdtorii de co-

vrigi cu susan, de paste dulci suptiri, de tot
felul de turte, negustorii de porumb fiert si
prdjit, cei de zaharicale turnate in formd de
ramuri scrilejate. Dar pe margene, de o parte
si de alta, inhobotate strâns, s'au asezat Ca-
(lane, femei din vecindtate, care, cu spatele
la trecdtor si cu fata la Mare, privesc pând
se intunecd cu totul. Pe vapoarele cu toate
steagurile din Europa se aprind luminile ; pes-
carii din bärci se preggtesc de culcare, iar
caicele prin care comunicd mai rdpede Asia
cu Europa, Pera si Galata cu Stainbulul tree
in lucirea fugare a felinarelor dela coxing. Prin
grAdini prind a trece greoii lilieci.
Cafenelele se umplu insä tot mai mult. Iflr
cele din Stambul yin toti neinsuratii, toti pd-
rintii de familie chiar, cari n'au crezut cd e
mai bine sà imbrace scurteica si giubeaua alba
a odihnei si sa stea in liniste intre ai lor. In
Pera, toate felurile de Europeni sau de vor-
bitori ai limbilor europene se bucurd, pand la
scaunele ce yin chiar in mijlocul stradei, de
urletele pe nas ale fonografelor asezate pe pri-
chiciul ferestilcr deschise. Lumea mai aleasd se
adund in gradina des Petits Champs", unde,
pe langd jocuri olimpice cu cinematograful",
se anuntd le Petit Faust», sau Werther"..
Afise lipite la intrarea gangurilor chiamd ti-
nerimea la cafenelele-santante, et' artister
strdine, care au pentru ce sd iubeascd Pera
unde se chstigl usor si se cheltuieste milt,
 Constantinopolul (In 1907) 193

unde banul, adesea putin cinstit, se räspAnde§te

in necinste
PAnd in ziud se tot poartä pe strada, ca In
Italia, oamenii din popor ce stau de vorba in
ragaz sau intor0i de pe la deosebitele petre-
ceri, chefuri i orgii. Dar, dela un timp ina-
inte, tocänitul pe lespezi al bdpilui pe care-1
poartà veghetorul de noapte, strigatul prin
care acesta veste§te ceasurile stint in cele mai
multe cartiere zgomotele de cApetenie. 5i de
pe inältimi necontenit Marea se vede, patatä
de atatea i athtea lumini, care pare un al
doilea cer coborât pe ape.
DacA nu dormi i vrei sà te facore§ti cu
fereasta deschisä, auzind musicele, tântarii yin
indatä sa-ti tie de urât.,..

0 CI

Quiet' muncitorulut 93
 XXIV.
Grenada
(descrisä pe la 1821 de Chateaubriand)
---
Grenada e ziditä la picioarele Sierrei-Nevada,
pe cloud coline inalte, pe care le desparte o
vale adânctl. Case le randuite pe povdrni5u1 celor
douA dealuri, in adAncitura väii, clan ora5u1ui
aspectul 5i forma unei grenade (rodii) intre-
deschise de unde i s'a tras i numele.
Doui thud, Xenilul 5i Duro, dintre care until
rostogo1e5te fire de aur i celAlalt nisip de ar-
gint, spal5 piciorul colinelor, se unesc 5i 5er-
puiesc apoi prin mijlocul unei cAmpii ferme-
cAtoare, cdreia ii zic Vega.
CAmpia aceasta care domina Grenada, e aco-
peritd de vii, rodii, smochini, duzi, portocali ;
de jur itnprejur e incunjuratä de ni5te munti
deo forma 5i coloare admieabile. Un cer vrajit,
un aier curat i delicios pun in suflete o le-
nevie tainicd cdreia caldtorul care e numai
in trecere abia i se poate chiar impotrivi.
Simti cd in tara aceasta patimile dragostei
ar fi indbu5it rdpede pe cele eroice, dacd iu-
birea, ca sä fie adevAratd, n'ar avea in tot-
deauna nevoie sä fie intovArd5itä de glorie.
(Tradus de Al. M. Niclulescu.)

00
 India
(vAzutA In 1920 cu prilejul cllatoriei PrInfulul Carol,
de generalul G. GIvAnescul.)

Acuma, &And am pgräsit India, dupd o plim-

bare de peste patruzeci de zile, prin ea, dela
10 April la 2o Maiu, in care timp am trecut
din Ceylon la Bombay, la Agra, la Delhi, la Simla
0 apoi in Camir §i pe toatä valea Gangelui sant,
ni putem da sama, mai mult sau mai putin,
de aceia ce este India, ce se petrece in India,
ce viata duce poporul indian §i care sunt mis-
terele ce-1 incunjurd.
Scriu aici tot ce am putut culege cu pri-
vire la poporul indian, relativ la obiceiurile
locale, la religia lui, la civilisatia §i. la cultura
lui, precum §i. la forta §i. situatia Englesi-
lor in India, ca popor ocupant al unei po-
pulatii ce trece de trei sute de milioane locuitori.
Toate aceste sense sunt resultatul observdrilor
personale, va.zute §i auzite, reusltatul cerce-
tdrilor §i resultatul culegerilor, din diferite
parti, a tuturor chestiunilor ce ma interesau..
196 G. GAvAnescul

Le scriu a§a cum mi s'au presentat §i in forma .

cum le-am vazut sau auzit i aproape lard.
niciun comentariu, fiecare cetitor putand,U§Or,
face el comentariile i trage concluziile.
Oficialitatea englesa a tinut, pe cat se pare,.
sa ni arate numai partea englesa sau engle-
sitä, tinandu-ne cat mai departe de poporul
indian real, a5a cum este el azi, in toata mi-
seria 0 in toata sclavia lui.
In acest mod, ni s'a aratat armata englesä,
adusa din metropola, in companiile de onoare
de prin diferitele ora§e §i localitati unde ni
s'au facut primiri oficiale. Soldatii, bine in-
teles, sunt perfect tchipati §i inarmati, disci-
plinati, rigizi ca §i ni§te statui i, parca con-
§tienti de puterea lor 0 de aceia ce ei re-
presinta.
Intreaga Indie este presarata cu astfel de
trupe englese, scotiene, irlandese, etc., aduse
din Europa 0 din celelalte colonii, ca Austra-
lia, Africa de Sud, etc. Ele sunt, insa, relativr
putine la numdr, fata de o suprafata i cip
populatie atata de mare cum este in India,.
insa destul de multe spre a tinea in frau cr
populatie care, cel putin la suprafata, pare
foarte supusd, foarte docilA.
Ni s'au mai aratat, tot ca trupe eng1ese5ti,
trupe care, de 0 nationale indiene, sunt ins&
trupe pe care Anglia poate conta la un mo-
ment dat. A§a am vdzut trupele Sik ale
maharajahului de Patiala, care au aratat, a-
proape regulat, in decursul timpului, i chiar
in revolutia din 1857, muita credinta puteri-
 Indi a 197

lor dominante. De altfel, toate aceste trupe

-sunt compuse mai mult din infanterie 5i. ar-
mate cu arme de modeluri 5i sisteme vechi.
In regatul Camir, care se bucurà de pri-
vilegii cu totul deosebite, ca 5i Hayderabad 5i
Mysore, nu sunt de'oe trupe englese, ci nu-
mai locale ; insd in vecindtatea frontierei res-
pective, ca regulá generala, sunt mari canto-
namente de trupe englese, care, la un moment
dat, pot interveni in foarte scurt timp acolo
-uncle va fi nevoie.
Guvernatorii englesi sunt ca ni5te adevarati
monarhi. Ei au casa lor militard 5i au auto-
ritate deplind asupra puterii militare 5i civile
.clin guverndmintul respectiv. Ei sunt foarte
-ceremonio5i 5i pastreaz5, in guvernAmantul
lor, o severà etichetA de Curte.
Vice -Regele Incliei, in special, trAie5te pe un
m ire picior regal ; ia: eticheta dela Curtea
-sl" este cel putin tot atata de riguroasä ea
5i aceia dela o Carte monarhicd europeang
clintre cele mai protocolare. .

Vice-Regele nu apare in mijlocul multimii

.decht rare ori, la serbätori man, solemne, dar,
atunci, apare incunjurat de un lux orbitor,
care face pe toti Indienii sa cadd cu fata la
pämânt, ca in fata unui zeu ; el merge, atunci,
pe elefantul regal, pe un tron de aur 5i de
fi1de5,i este insotit de tori rajahii 5i de marii
generah ai sdi. Niciodatä cei mai man 5i mai
puternici rajahi nu trebuie 5i nici nu ar putea
-egalà splendoarea 5i marirea fastului unui vice-
sege ; abia clack pe timpuri, un Mare Mongol,
198 G. Gävänescul

ar fi putut sa fie incunjurat de asa ceremonie,

cum este azi vice- regele Indiei.
Cdile ferate, telegraful i telefonul stint con-
duse in toatá India nurnai de Englesi.
Cdi le ferate functioneaza cu cea mai mare
regularitate ; iar numArul trenurilor zilnic, pc
finale mari, nu cred sd fie mai redus de cum
era in Europa pe timpurile bune dinainte de
rázboiu.
Programele si orariile Ordtoriei noastre, ti-
pdrite din vreme i foarte luxoase, erau tinute
5i executate matematic.
Ceia ce ni s'a mai arätat, ca : temple, con-
structii de orase noi, Delhi, agricultufa, cul-
turi diferite, au fost fticute pentru satisfacerea
unui program i, in tot casul, intrau intr'un
cadru cu totul special.
In afard de aceia ce iii s'a arAtat, in mod
rnuit sau mai putin oficial, am mai v5zut 'i
noi alte multe lucruri, i curioase, dar si du-
reroase ; am vazut copii in plina miserie, supt
zece ani, luceand in fabrici, pentru mAncare.
Am vazut naarea deosebire ce se face intre
Europeni i poporul bdstinas: acolo unde stint
Europeni, in trenuri restaurante, etc., tau au
voie sä intre Indienii. In armatd, ofiterii in-
dieni stint cu totul tinuti de o parte, si mult
departe de ofiterii englesi. Gradele ofiteresti
din armat L indiana, oricht ar fi de mari, sunt
considerate ca mai mici chiár deal ultimul
grad al unui ofiter engles. In sdlile de po-
potd, la cluburi, etc., unde merg ofiterii en-
glesi, nu pot merge si ofiterii indieni. Indienii
 India 199

sunt, deci, considerati ca o rasä inferioar5,

care ar micsora nobleta i prestigiul engles,
and ar sta alaturi de ei. Aceasta jigneste, de
sigur, amorul-propriu al Indienilor i Ii am5rd-
ste sufletul, càci, oricfit ar fi ei de inculti, nu se
poate sä nu simtã o astfel de umilire i s5 nu
gandeascd la o asturnare a acestei stAri de
lucruri.
Poporul indian este tinut In cea mai corn-
plectd inculturA.
Din peste trei sute de rnilioane de lccuitori,
abia stint, poate, unul la sutà care s5 tie
ceti i scrie. Scoli primare se feresc Englesii
sa' fac5, i nici nu incurajeazA a se face de
altii ; fac in schimb Universitati. Au pAna a-
cum vre o cinci sease Universit5ti, unde, intfa,
in special, tinerii cari- sunt dinainte englesiti
sufleteste i cari, prin cultura lor, .ar putea fi
folositori stdpAnirii englese.
Starea aceasta de stdpanire absolut5, ins5,
se pare ca' std pe un vulcan. Ni s'a spus de
multi Englesi, intre cad pot cita pe guverna-
torul din Bombay, cfi el nu are rea multà.
incredere in supusenia poporulni indian i cä
trebuiesc tinuti ochii bine deschisi, caci nu se
stie ce se poate intAmpla. .

Am vdzut la Madras o mare intrunire, de

zeci de mii de mohamedani, cari se adunaserd
pentru a protesta in contra gonirii Sultanului
turcesc din Constantinopol. .

Am vAzut o mare intrunire Ia. Calcuta, unde,

cAteva zeci de mii de ..Indieni .aplaudau fur-
tunos cuvântArile oratorilor, lor.
200 G. Gävänescul

Am auzit de mari greve in cele cateva cen-

tre industriale, in special la Bombay ; aseme-
nea si de greve la &dile ferate.
Toate acestea sunt simptomatice.
Armata pe care Englesii o au in India este
compusa din douà mari comandamente, de
Nord si de Sud, fiecare cu cate cinci-sease
divisii.
Acestea sunt singurele forte pe care ei pot
conta la un -moment dat, dar la care, even-
tual, s'ar putea addoga unitatile fidele indiene:
Sik, Gurka, etc.
Englesii au dificultati mari la frontiera de
Nord-Vest, spre Afganistan, unde se face o vie
propaganda bolsevica in contra lor.
S'au tinut acolo, intruniri, cu emisari de ai
lui Lenin si Trotchi, si s'a strigat : Jos Anglia ;
votand, in unanimitate, motiunea : trebuie lo-
vit acest monstru in pàrileunde ii doare mai
mult, In colonii".
Frontiera limitrofd cu Rusia, spre Nord-Vest
de Castnir, asetuenea este un punct slab pen-
tru Anglia, in India ; iar debarcarea bolsevi-
cilor in Persia i-a ingrozit si mai mult pe
Englesi.
Poporul indian nu are voie sa-si procure
arme de foc, fie ele chiar vechi, fie chiar de
vânatoare. Astfel, intregul popor indian se poate
spune ca este complect desarmat, fiindea sulita,
lancea, sabia, sageata nu pot fi considerate ca
arme alaturi de o mitraliera sau un tun. In-
 India 20t

troducerea armelor de foc in India, de care

olicine ar fi, este o chestiune de lmportanta
capitald, 5i nu se poate aproba decal ca o rara
elcceptiune, 5i numai persoanelor de o absoluta
incredere. La trecerea noastra din insula Ceylon
in India, am avut dificuitati chiar cu armele
.de vanatoare ale A. S. Regale 5i a fost inga.-
duita treeerea nutnai dupd luarea tuturor ma-
surilor de siguranta cerute de regulamentele
locale Din aceasta causa, i apararea englesa
este mult u5urata fata de o populatie atata
de numeroasà.
Englesii, de 5i au forte relative putine pen-
tru stapanirea unui imperiu mare ca Europa,
au, insa, in mana lor toate mijloacele de le-
gatur5.: cäi ferate, telegraf, telefon ; iar armata,
cu mijloacele de actiune. moderue: tunuri pe
automobile, tankuri, mitraliere, aeroplane, fata
de -un popor care n'ar putea dispune decal
de suliti, sageti, topoare, etc., va putea, re-
ativ u5or, sa reprime orice revolta. In a-
fard de aceasta, rivalitatea dintre diferitii maim-
rajahi sluje5te, iarãi, foarte mult st5panirii
englese. Anglia cauta chiar sa desvolte
mai mult rivalitatea dintre ei, sustinand, pe
supt ascuns, pe unii in contra altora.
Aceastä stare de lucruri va mai dura inca,
-dar cred ca va veni o zi and poporul Ii va
reca5tiga singur toate drepturile, fie, la ince-
put, numai supt forma drepturilor australiene
sau canadiene, adeca in forma unei oarecari
:autonomii.
00
 XXVI.
Zidurile Chinei
de inginerul N. Petrescu.

De multe ori se aude zicându-se cà cineva-

se incunjoa.rd cu qziduri chineze§tiv,-, cu alte
cuvinte cd se desparte de lutnea din afard
lucreazd dupd capul lui. Totu§i putini vor fi
§tiind Ca acest proverb nu este basat pe o
simplá legenda, ci pe o realitate. Nu numai
atat, dar zidul chinezesc este cea mai mare,
cea mai grozavd constructie pe care a fäcut o
vre-odatà mâna omeneasa..
Piatra, cArdmida §i pärnântul care il for-
meami represinth la un_ loc peste 300 de milioane
metri cubi Spre a ni face o ideie de aceastä
mdrime e destul sä ni inchipuitn un cub ma-
siv de ziddrie ale carui laturi ar fi de Cate
600 metri i mai bine.
0 astfel de constructie uria5A nu a putut
fi executata decht de un popor cu o civili-
satie foarte veche i cu o organisare socialài
foarte solidd
Chinesii sunt azi cel mai vechiu neam de-
 Zidurile Chinel 203

oameni de pe pdmânt §i in acelasi timp si

cel mai numeros. Trdiesc azi cam 330 de mili-
oane de Chinesi. Adecd la cinci oameni din
lume e un Chines.
Istoria Chinei se poate urmdri inapoi pand
la secolul al XXII-lea inainte de Hristos,
de and avem dovezi slgure despre existenta
ei ca.Stat organisat ; de sigur insd Ca incepu-
turile acestui popor sunt cu mult mai vechi.
In anul 237 inainte de Hristos, Imparatul
Ci Huang-Te se urcd pe tron, intemeind cea
de-a patra dinastie a Impdratilor chinesi:
dinastia Ming, care a domnit in China /And
la anul 1644 (adecd aproape noudsprezece se-
cole). Acest Impdrat puternic intruni supt
sceptrul sdu mai toate provinciile locuite de-
Chinesi. Istoricii vorbesc cu mare groazd
in acelasi timp cu mare recunostintd despre
faptele lui
Era un om nemai pomenit de aspru i ener-
gic. Pe toti conducdtorii dusmanilor lui Ii
omora fdrd milä, nimicindu-li in acelasi timp
intreaga familier spre a nu mai avea ur-
masi. Mai ales asa fd.cea cu sutele de principi
tatari i mongoli, din Nordul Imperiului, cark
ii stricau linistea cu ndvdliri repetate.
Era dornic de glorie i spre mdri Im-
periul trimise primii colonisti in Iaponia.
De asemenea, spre a distruge gloria Impd-
ratilor trecuti puse sd se ardd toate documen-
tele si toate cdrtile care pomeniau ceva des-
204 N. Petrescu

pre dan§ii, intocmai cum a facut califul Omar

cu biblioteca din Alexandria.
In urma unor lupte victorioase, pe care le
duse impotriva hordelor tatare, gonindu-le
in muntii salbateci dela Nordul Chinei, hotara
sa pund o data capat acestor navaliri printr'o
metodá radicala i sitnpla : hotarA sà ridice in
tot lungul Imperiului un zid atat de puternic,
Inca sa impiedece pentru vecie orice navalire
de la Nord §i &a-0 asigure pacea.
Leacul parea u§or, dar insemna o munca
nemai pomenita, de oare ce trebuia sd se
intinda pe o lungime de peste 2.000 de chilo-
metri.
Istoricii chinesi spun ca Imparatul a tri-
mis la muncA pe fiecare al treilea bdrbat
a dat ordine aspre ca orke nesupunere sau
orice piatra rãu a5ezata sd fie pedepsita cu
moartea.
Trei sute de mii de oameni au lucrat, timp
de zece ani, la acea intarire grozavA. 0 gene-
ratie intreagd a fost jertfita spre a scdpa pe
celelalte. Dar Imparatul §i-a indeplinit dorinta ;
Zidul Chinei a fost cládit. Tatarii i Mongolii au
fost opriti definitiv, iar avAntul lor s'a in-
.dreptat din acea vreme spre Apus, pentru ca
mai tarziu sa arunce groaza in Europa (Hu-
nii i Alanii in secolul al IV-lea). NavAlirile
barbarilor au fost o urmare directa a clddirii
zidului chinezesc.
Vestitul popor al Mongolilor, in contra ca-
trora a fost ridicat acel zid, §i-a implinit de
 Zidurile Chinei 205

mult menirea sa istorica in omenire. De mult,

viteazul lor conducdtor Ginghiz-Han, care i-a
condus la cucerirea lumii, nu mai are alti
urma§i decat pastori nomazi, dar zidul Chi
nei sta i azi neclintit, aproape in aceia5i:
stare ca i atun-A.
In veacurile trecute su trait la umbra aces-
tor ziduri armate numeroase i puternice. La-
Ore i garnisoane nenumarate au fost insta--
late lânga ele, zeci i sute de ani in Or. Lupte
marete s'au dat pentru cucerirea lor i multe
vieti de comandanti §i cuceritori vestiti s'au
stins la picioarele bor.
Zidul are in totul o lungime de 3.000 de
chilometri. Incepe dela coasta Marii Galbene,
trece pe la Nord de Peching, se desparte in
doua, unindu-se apoi din nou i se intinde
spre Apus pand adânc inlauntrul de§ertului
Gobi. Adesea ori are ramificatii inchise, for-
mând cloud sau chiar trei linii de al:al-are
acolo unde judecata Imparatului Ci-Huang-Te
sau a generalilor lui a hotarât o aparare mai
puternica.
and sta cineva land zid nu-0 poate in-
chipui de-odata adevdrata lui marime. Indata
insä ce se urea pe unul din turnuri i prive§te
printre crestaturile lui in lungul zidului, este
cople§it de grozava maretie a acestei construe-
tii. Mintea nu poate prinde starea de lucruri
care trebuie sa fi domnit pe vremea cladirii
lui, and printr'un cuvânt imparatesc s'au pus-
in m4care sute de mu de oameni, spre a de-
savfir§i o lucrare atat de mareata. Drumul zi
_206 N Petrescu

dului merge peste vai §i dealuri §i. se ridica

fail exceptie peste cele mai inalte varfuri de
munti care-i iese in cale. Profilul lui se pierde
in negura orizontului §i adesea ori .dispare in
nourii caH acopar cre§tetul muntilor peste
care se ridica maret.
Spre a ni face o ideie despre marimea lui,
este destul sa spunem cd a§a cum este ar pu-
tea fi intins in linie dreaptd dela Dardanele
'Ana in Scotia sau din Crimeia pand la Marea
Inghetatä de Nord. De ar fi trait in Rusia in
veacul al III-lea, un Imparat tot atat de pa-
ternic cum a fost Ci-Huang-Te §i. ar fi avut
aceia§i ideie §i acelea§i mijloace, Europa ar fi
fost ferità de nivalirile barbarilor, iar istoria
ar fi luat cu totul altd intorsatua
La coasta Midi Galbene, la 5an-Hai-Kwan",
zidul este construit adânc in Mare, pe funda-
ment de granit §i. blocuri de fier, care se vad
a fi fost incarcate in corabii maH §i apoi scu-
fundate in apa cu ele cu tot.
In lungimea lui are pe alocurea inaltimea
de 18 metri, alte ori mai putin, dar nicaieri
nu este mai jos cleat 12 metri. Latimea lui
la basi este de 8- ro metri, iar la partea de
sus are 5-7 metri latime, formand un adeva-
rat drum pavat, cu blocuri de caramida arsa,
pe care pot merge alaturi patru care.
Din loc in loc, cam la 200 metri, sunt tur-
nuri pktrate de a parare §i observatie. Ele au
inlauntru mai multe .caturi prevazute cu des-
chideri.
 Zidurile Chinei 207

La distante mai mari s. e g5sesc porli de

trecere, iar acolo unde zidul trece peste o apa
se afla o boltä inchisd cu gratii de fier.
Pe din afara este format dinteo imbracd-
minte cu blocuri regulate de granit perfect
incheiate intre ele, atat spre China cat 5i spre
Mongolia. Umplutura este facutd cu blocuri
neregulate, cu caramizi arse in foc 5i pe alo-
,curea cu pamant.
Interesant este faptul ca pietrele de granit
su it incheiate intre ele en mortar, lucru care
la un popor atat de inaintat in arta ceramicd
nu ne poate surprinde.
La partea de sus este pavat cu cärämizi
dreptunghiulare, de coloare albastra 5i mar-
genit de o parte 5i de alta cu un parapet inalt
de 1.8o meth.. Parapetul din spre China este
drept 5i neintrerupt. Parapetul din spre du5-
man are un 5ir de deschideri la inaltime de
jun-Mate metru 5i distantele intre ele sunt de
trei metri. Acestea serviau tragatorilor culcati.
_Atte deschideri, formand crestAturi, se in5ird
la partea de sus a acestui parapet 5i sunt a-
5ezate cu ingrijire in mijlocul distantei intre
cele dintaiu. Acestea serviau tragatorilor in
picioare.
In timpurile mai noi, aceste ziduri au fost
apArate chiar cu tunuri, dintre care multe se
v:id 5i azi pirasite in gdurile de tragere, ru -
ginite 5i nápIdite de buruieni salbatice.
Dintre toate portile, cea mai interesant5.
este aceia prin care se inträ in trecatoarea
208 N. Petrescu

dela Nancou, pe valea raului Hunho, la poa-

lele de Sud ale muntilor Chingan.
Aceasta poartd, numitä de Chinesi Pa-ta-
ling", se gase§te gezata in drumul caravanelor
dela Pecbing la Kat gan. Dela Peching nu se
poate ajunge in Mongolia decat pe acest sin-
gur drum care duce prin trecatoarea dela
Hancou §i prin poarta Pa-ta-ling".
Pe drumul acesta mii §i zeci de mii de-
Mongoli desavar§esc fara incetare pe spinarea
camilelor §i a catarilor sau in carele lor at
boi uria§ul schimb de marfuri intre China §i
Mongolia. Prin poarta cetatii Nan cou se in-
ghesuiesc toti comerciantii indepartatului RA-
sarit, cari duc matásurile, ceaiul si portelanu-
rile Chinei prin Mongolia in Siberia §i de
acolo in Rusia §i Europa. Schimbarile intam-
plate in Rusia prin revolutie §i in China prin,
desfiintarea imperiului §i prin luptele civile
vor fi schimbat poate intru catva infati§area
acestui negot ; el insa va lua de sigur forma
cea veche, de indata ce imprejurarile o va
ingadui.
Dela Apns §i Miazanoapte se scurg spre
China, pe aceia§i cale, carbuni, blanuri, par
de camild, soda, pane uscata de grail §i. al-
tele, luand drumul Tiensin-ului §i angaiului..
Nu mai e nevoie sä spunem ea acest punct
important a fost intarit de Imparatul Ci-
Huang-Te cu cea mai mare ingrijire. Aid zi-
dul este impIrtit §i are cele mai mari intin-
deri. ...
Chinesn numesc acest zid: Vanli-ciang-
 Zidurile Chinei 209

ceng", adecg zagazul cel de i.o.000 de li" (ma-

sura chinesä represintând cam 5.000 de metri),
ceia ce ar face deci 5.000 de kilometri, adeca
ceva prea mare.
,Mu lte sute de am. s , a ,.i mpotrivit zidul a-
cesta hordelor tatare. Pentru intAia oarà a
fost infrant in anul 1280 dupd Hristos, cand
Mongolii, supt conducere o. lui tublai-Han, ne-
potu lui Ginghiz-Han §i prieten §i binefAcator
al vestitului descoperitor geografic venetian
Marco Polo, au cucerit China §i au stäpAnit- o
timp de o sutd de ani.
Supt imperiul lui Cublai-Han, care a fost
un Impdrat intreprinzdtor, s'a construit cana-
lul impAratesc in lungime de 1.35o de kilometri
intre Peching §i Hang-ceu. Acest canal este de
asemenea una din constructiile cele mai mari
ale omenirii. El a fost fäcut in scopul ca o-
rezul, produs din biel§ug in China- de-Sud, sa
poatä fi transportat ieften §i rapede in provin-
ale de Nord.
A doua oard zidul a fost fortat in 1044,
child impäratul tinci, din dinastia Mancia, a
cucerit definitiv China, gonind dinastia Ming
§i staphnind-o pana in zilele noastre, când s'a
proclamat republica.
Fiul acestui Impärat, Kan-gi, a fost cel mai
mare §i mai intelept Impkat al Chinei.
Odatà cu intronarea dinastiei Manciu, a in-
cetat de fapt §i. rolul istoric al zidului chine-
zesc. De atunci incoace a pierdut continuu
din importanta lui ; causa care-1 crease dis-
Cartea muncitorului. 14
210 N. Pet rescu

päruse. Cu titapul nimeni nu s'a mai intere-

sat de el §i a inceput sd se dgrâme mai ales
in partea lui de Apus.
Pe alocurea este acoperit cu totul de nisi-
purile deerturilor.
Azi zidul Chinei a rämas o ciuddtenie, un
document istoric, muncd azi nefolositä a unui
popor altã dat5. infloritor, un simbol.

00
 XXVII.
laponia de azi
de loan Timuto.

Vesnic vesel si zimbitor, Iaponesul e un

spirit simplu, primitiv, lipsit de curiositate
stiintific5. ; cu toate astea e un mare amator
de civilisatie, cu accentuate veleitati de a se
transforma din elev in profesor. De si putin
imaginativ, e totusi spiritual ; spiritual mai
mult cleat inteligent, cu o acuitate intelec-
tuall inceatá si putin adânc5. ; discursiv mai
mult decht spontan ; asimilator si executant
mai mult decAt inovator.
De si frenetic si irascibil, are totusi un su-
flet inchis, bänuitor, putin sincer, virtuos in
stdpânirea si disimularea sentimentelor. Orgo-
lio3 'And la hipertrofie, orgolios de onoarea
si trecutul rasei sale, si. totusi umil in extrema
lui politeta. De si vindicativ, are un fond su-
fletesc bun, milos. Cinstit, desinteresat in viata
de toate zilele, are totusi in comert o ciudat5
conceptie despre corectitudine si despre res-
pectarea angajamentelor. Ateist convins, e
212 loan Tinm

totu§i cat se poate de superstitios. De §i ca.

individ e impersonal, poporul a modificat tot
ce a adaugat civilisatiei chinese i europene,
iar acestei modificari i-a marcat o puternica
individualitate de rasa.
Muncitor, staruitor i ambitios, dar nu
zgarcit, nici resistent la munca, iubind totusi
odihna. Spirit belicos, curagios §i bray, totu§i
lipsit de cruzime i cu o poeticd dragoste de
natura. Traditionalist, cu o traditie veche §i
adânc inradacinata, daca e scos din tnediuf
lui, din tara lui, Iaponesul pierde unele cali-
tati ale rasei.
Din toate insu§irile insä, cea mai caiacte-
ristica e patriotismul. Cel chines prive§te nu-
mai orgoliul rasei §i civilisatiei lui, foarte ve-
chi ; patriotismul Iaponesului privWe.unitatea
politica, vanitatea lui nationala. Mai mult,
acest patriotism fanatic ia proportiile unui
cult, care merge mai departe decat salutul
respectuos al portretului Imparatului. Un sin-
gur exemplu, care poate servi drept incheiere
intregului volum, va face mai clara aceasta.
ideie.
Acum treizeci §i opt de ani. contele Okuma,.
de mai multe ori ministru §i prim-ministru,
era in tratative diplomatice cu strainii. Un
fanatic patriot; crezand ca. marele barbat de
Stat voià sa §tirbeasca ceva din suveranitatea
Iaponiei in profitul strainilor, Ii arunca
bomba §i-i sfararnd un picior. Pe cand me-
dicii operau amputarea piciorului, fara nar-
cotic, sose§te §etul po1iiei i-i spune ca aten-
 Iaponla de azi 213

-tatorul a fost prins, dar a s'a sinucis. Atunci

.contele Okuma a rostit aceste cuvinte:
Pdcat ! M'a bbinuit zadarnic ; nu m'a
inteles, dar in fond a fost un patriot care
§i-a iubit tare.
$i, unind vorba cu fapta, a facut o pensie
vdcluvei atentatorului §i cu propriii sai bath
a pus sd se ingradeasca cu un grilaj frumos
mormântul aceluia care 1-a fácut ca timp de
mai bine de treizeci de ani sd poarte un pi-
cior de lemn. Azi, visitatorii se opresc tacuti,
respectuosi, depun flori pe mormAnt §i se
-depärteath cu sufletul plin de pioasd admiratie
pentru atentatorul care, in ochii lor, ia pro-
portifie unui erou: eroul cultului patriotis-
-mului.

00
 XXVIII.
Canada,
(descrisä la 1916 de $erban Drutzu).

Se zice ca. adevaratul descoperitor al Cana-

dei ar fi Lost Leif Erikson, pescar scandinav
ce a trait cam pe la anul I000. Istoria insa
ni spune ca Venetianul Giovanni Gabotto, ple-
&and din Bristol (Anglia) supt pavilion engles,
a debarcat in Canada la anul 1497. Francisc-
I-iu, in dorinta sa de a extinde influenta fran-
cesa, a trimis in 1534 pe navigatorul Jacques
Cartier in tinuturile de curând descoperite ale
Canadei ; el e primul care a patruns in gol-
ful St. Lawrence. Curand dupa explorarile lui
Cartier, coloni§ti francesi au inceput sa se
stabileascd pe coasta Oceanului Atlantic, insa
abia in 1620 se poate spune ca prima colonie
francesa a luat fiinta in Nova Scotia, acolo
unde azi se gase§te localitatea Annapolis Royal.
Franta insa n'a avut succes in incercarile
ei de a colonisa Canada, sau cel putin atat
cat se cuno§tea atunci din Canada de azi §i
careia i se zicea : Noua Franta". Mai mult
Inca, prin pacea dela Utrecht (1713), ea a
 Canada 215

cedat Angliei provinciile Hudson-Bay, New-

foundland 5i Nova Scotia, retinand numai
valea raului St. Lawrence 5i insula cape Bre-
ton, care domina gurile raului.
In urma razboiului de 5apte ani, prin pacea
de la Paris (1763), Noua Franta" a fost ce
data definitiv Englesilor Pe acea vreme, in
partea rasariteana a Canadei de azi nu se
gäsiau decat aproximativ 6o oyo de cOloni5ti
francesi ; Englesii 5i au inchipuit cl-i vor
desnationalisa u5or. Au fast insa thsamagiti,
avand in vedere cd 5i in ultinia jumdtate 4
secolului trecut descendentii pionerilor fran
cesi Inca se mai agitau contra stapanirii en-
glese, iar azi nu numai cã toate actele oficiale
canadiene sunt tiparite in doua limbi, en-
glesa i francesa, dar itca mai exista in
Ouebec. persoane care nu cunosc alta limba
decat cea francesa. Departe de a se desna-
tionalisa, Francesii canadieni inlocuiesc pe Ca-
nadienii anglo-saxoni in regiunea rasariteana
a provinciei Ontario.
Pada' in anul 1776 numarul co1oni5ti1or la
Apus de provincia Quebec era foarte rnic, afara
bine inteles de cateva satulete ce se cheman
oforturi», stabilite pe margenea marilor lacuri,
a raului Ohio 5i in valea fluviului
Manitoba a fost declarata provincie in I87o ;
la Vest de ea exista teritoriul de Nord-Vest
(Northwestern Territory). Abia in anul igo5,
ca o urmare a influxu,lui imigrantilor din Rd-
saritul 5i centrul Europei, s'au creat in acest
teritoriu provinciile Alberta 5i Saskatchewan.
216 Serban Drutzu

Resultã deci ca, de §i istorice§te existenta

ei e destul de veche, Canada e o tan noua
din punct de vedere al organisarii actuale po-
litice, economice i industriale. Destul sd amin-
test ca intinderea ei e de 3 729.665 mile pa-
trete, pe când populatia e numai de 8.788 500
de locuitori, sau 2.35 locuitori pe mila pätrata.
5i, daca examinam harta acestui Dominion
engles, vom observa cä cele mai populate sunt
provinciile din Rasdrit, pe co asta Atlanticului.
Cu deosebirea provinciilor Alberta, Saska-
tchewan i portiunea din Ontario cuprinsä in-
tre lacurile Huron, Erie i Ontario, in restul
Canadei populatia e a§ezata pe o adancime
de 150-250 de mile dela granita Statelor Unite,
de-a lungul editor ferate ce traverseaza tam
dela un ocean la celdlalt.
La Nord de aceasta zond nu mai ex:stá dru-
muri, ci numai poteci ; in unele regiuni §i in
titnpul lunilor de van se mai gäsesc pe
alocurea cantonatnentele oamenilor ce lucreazd
la exploatarea padurilor, insa in general aceastä
vastà regiune e complect salbatecd. Acoperità
cu paduri, ea e impartita Indienilor, fiindca
multi din ei continua a trai complect iso-
lati de restul lumii, singurul lor contact cu ci-
vilisatia margenindu-se la inspectiile jandar-
milor calari (Canadian Mounted Police).
Oraele insemnate, in special cele din pro-
vinciile räsaritene, presinta un aspect inte-
resant. Alaturi de clddiri -cu totul moderne,
construite in stilul zelor din Statele Unite, au
mai ramas Inca /Ana in ziva de azi casute
 Canada 217

-mici, zidite in piatra §i incunjurate de ziduri

-groase de pe vremea coloni§tilor. La tara se
intampla acela§i. lucru. Langd orgele impor-
tante peisagiul e asamanator celui din State le
Unite. Dacä insa inaintam in interior, din ce
in ce apare mai evident cd, nu cu multi ani
inainte, regiunea era numai codru §i salba-
tacie.
Starea infloritoare de azi a Canadei §i mai
cu samd avantul ce 1-a luat desvoltarea agri-
-cold 5i industriald, incepand cu a dona juma-
tate a veacului trecut, se datore5te in mare
parte politicei intelepte =Ante de Guvernul
engles §i continuate de cel canadian, spre a
-colonisa provinciile centrale. Pentru realisa-
rea planului lor, Canadienii n'au esitat sa ofere
imigrantilor cele mai avantagioase conditii.
Azi se poate afirma ca elementul strain nu a
jucat numai un rol important la punerea in
valoare §i. marirea bogatiilor acestei teri ; el
se §i asimileazd foarte u§or, scutind astfel Gu-
vernul de problemele ce se agità actualmente
in Statele Unite, in legatura cu americanisa-
rea imigrantilor.
Romanii, sau imigrantii veniti din Romania
au contribuit deci §i ei la desvoltarea econo-
mica a Canadei. Cum majoritatea lor se ocupa
cu cultura pamintului, fiind coloni§ti,
-prin zelul §i munca lor ei au ajutat la popu-
larea §i civilisarea regiunii centrale a terii.
Mai sus aratam cd Alberta §i Saskatchewan
au fost declarate provincii numai in 1905. Dar
intre 1905 §1 1908 emigrarea natiunilor din
218 Serban Drutzu

Europa centrala 0 rgskiteand, printre call,

sunt socotiti 0 Românii, §i-a ajuns maxi-
mul. In giupuri mai mid, Romanii 0-au VA-
cut aparitia cam pe la inceputul acestui secol.
Foarte putini au fost aceia cari au ajuns in
Canada pe la 1890.

0 0
 XXIX.
State le Unite
de Serban Drutzu..

Drumurile de fier americane au fost cons-

truite si sunt pand in ziva de azi exploatate-
si stäpânite de companii particula,re. Ca lor
li se datoreste bogdtia de azi a Statelor Unite,,
asta nu mai poate fi contestat de nimeni.
Pentru a se putea mentinea, ele trebuiau, nu
numai sd-si indeplineascd menirea pentru care
fuseserd construite, dar sa functioneze si cu
un profit. Datorità acestei situatii, cAile ferate
americane au fost silite sä adopte cele mai,
expeditive sisteme de exploatare, tinzfind ast-
fel sa ajunga la starea actuald, care surprinde
chiar pe tehnicienii bransei, Cu ajutorul lor,
bogatiile imprdstiate pe intinsul continent
sunt puse in valoare, trausportate rapede si
pe un pret minim dintr'un colt intealtul al
terii, iar de acolo distribuite consumatorilor.
Sistemului lor minunat, se datoreste posibi-
litatea gruparilor mari industriale si corner-
ciale, a centrelor ca New York, Chicago, Phi-
220 Serban Drutzu

ladelphia, a cdror populatie numard milioane

de suflete. Dacd dintr'o causa oarecare ele nu
ar mai functiona pentru catva timp, locuitorii
acestor ota§e ar fi amenintati sa moara de
f o a me .
Curand clupd deschiderea pritnului drum de
.fier, Americanii i-au dat sama de importanta
lui in legatura cu desvoltarea viitoare a terii,
§i atunci, insufletiti de cele mai optimiste pla-
.nuri, au cdutat s5 transforme in material de
cai ferate cea mai mare parte din resursele
Uniunii. Cum insd in State le Unite mai mult
ca in orice alt colt de pe glob productia e in
-strânsa legatura cu cererea §i consumatia (din
causä cä totul e extras, lucrat, distribuit §i
consumat de particulari), acest pas s'a dove-
-dit pripit. In 1873 s'a deslantuit, din aceastä
caus5, o panica ce a rämas istorica. Fabricile
s'au inchis, oamenii ramdsesera fàrä lucru,
bancile plätiau numai parte din deposite ; in-
tr'un cuvant populatia muria de foame. Si-
-tuatia aceasta a causat mult ran companiilor
de cai ferate, tinand in loc atat industria,
cat §i intreaga prosperitate a terii. Panicile
sunt una din manifestarile periodice ale vietii
-economice americane. Ele n'au putut fi Inca
inlaturate §i e problematic daca se va gasi
-mijlocul de a le evita cu totul. Ake panici
-sau perioade de depresiune economica §i fi-
ninciarA au fost inregistrate in anii 1893-1895,
I9o7-I9o9 -5i in fine in 1920-1922. Ele sunt
in parte precipitate de ins4i febrilitatea ex-
 State le Unite 22E

pansiunii generale economice 5i industriale din

perioadele de pxosperitate.
Dupd o panica, revenirea la conditii de
viata 5i productiune normala necesita intre
un an 5i jumatate i doi a ni. Astfel, incepand
cu anul 1875, s'a deschis pentru confedera-
tiunea Statelor o notia era, al carii avant a
durat mai bine de zece ani. E imposibil de-
cuprins in cateva randuri importanta progre-
sului realisat. Cifrele dau numai o ideie gene-
raid. A5a, in 186o, bogatia Statelor americane
era evaluata la 5aisprezece miliarde de dolari.
Dupa douazeci de ani, deci in 188o , ea
a ajuns la cifra de patruzeci i trei de mili-
arde. Nu e vorbá ea tot cam la aceia5i data
o serie de inventiuni importante (lumina elec-
trick telefonul, telegraful, tramvaiul, etc.)
au ajutat in mare mäsura acest elan indus-
trial.
In cursul ace1ora5i ani s'au injghebat
.primele organisatii muncitore5ti. Mai inainte
insa ca ele sd-5i poata afirtna existenta 5i
impune programul, cativa oameni, dotati cu
calitati superioare de organisare i energie
neobi5nuitä, au organisat industriile principale
in trusturi i monopoluri. Pana cand publicul
sä-5i dea sama de urmarile noilor grupari in-
dustriale, ele au cules beneficii enorme. Atunci
cand a intervenit Statul, sprft a li legifera
functionarea, inse5i masele populatiei ince-
pusera sa beneficieze de pe urma concuren-
tei dintre companiile mari cele mici ce mai
opuneau inca o ultima resistenta pentru a-5t.
222 Serban Drutzu

mentinea independenta lor. Programul protec-

tionist, de o parte, iar, de cealaltd, politica
liberald a guvernelor americane din aceastä
perioada au jucat un insemnat rol in desvol-
tarea industriald, in toate ramurile. Guvernele
au cules si ele cu prisosinta roadele atitudinii
lor. De si. ele nu s'au amestecat direct in niciun
fel de intreprindere, vistieria federald ajunsese
in 1883-1885 sa OA un surplus de trei sute de
milioane de dolari. Cum au fost cheltuiti acesti
bath ? Minunatele drumuri si sosele americane,
sistemele de irigatie, instalatiile din porturi,
tot complexul de lucrari de edilitate pe care
se razimd confortul american de azi sunt in
mare parte datorite programului de imbund-
tatiri de tot felul si surplusului budgetar acu-
mulat.
Concurenta economica si industriald cons-
tituie privilegiul particularilor, si in general
nurnai acela care cornanda capitaluri man sau
e inzestrat cu istetime si curaj neobisnuit se
poate mentinea pe campul de luptd. Altcum,
el e inghitit de industriile mari ori, in cel mai
---fericit cas, afiliat lor. Companii ce par a fi
de sine statdtoare sunt de fapt subsidiarele
celor man, nevoite sa accepte aceastà situatie
pentru a hu fi ruinate si apoi cumpdrate de
acelea care au destule fonduri ca sa micso-
reze preturile inteatata incat sa vanda supt
pretul de productle pand isi ajung scopul. E
drept Ca autoritatile intervin adesea, de si
unele elemente continua sä sustind ca atitu-
-dinea lor e dictata de interesele capitalistilor.
 State le Uhite 223

In raport cu State le noastre europene, in-

tinderea Statelor Unite e colosalk i acela5i
lucru se poate spune despre tot ce se clAde5te
sau produce acolo, gigantic ca dimensiuni,
imens in cantitate. Tot astfel i profiturile rea-
lisate. Spre a putea mentinea productia i deci
5i ca5tigu1 pe care-I acumuleaM firmele mari,
ele cheltuiesc sume fabuloase, cladind labora,
torii 5i suborganisatii a caror singurä menire
este de a se ocupa numai cu noi experiente,
'eventual noi descoperiri, imbundfatirea ma5i-
nilor existente, a produselor, simplificarea si
sporirea productiei, etc. Evident ca de pe urma
acestor incercki ele trag profituri insemnate,
introduchnd sisteme noi, adesea ieftenind pre-
-tul de distributie. Pe calea aceasta ele intro-
41t1C schimbdri radicale la care o companie en
resurse limitate nici flu s'ar putea gandi.
Efectele acestui program agresiv sunt destul
de convingdtoare. Ele se oglindesc in bogdtia,
instalatiunile uria5e i organisatia companiilor
ca : American Telephone, Standard Oil, Wes-
tern Electric, Western Union Telegraph, Ge-
neral Electric, Westinghouse Manufacturing,
National Tube, Carnegie Steel, Ford 5i altele.
Unele, -- cum de exernplu American Tele-
phone Company,au in serviciul lor sute de
mii de amploiati. $i sd nu se piardd din ye-
dere a, acum cinzeci de ani, multe din cele
enumerate abia erau in curs de organisare, 5i
la altele cunoscute azi in cele patru col-
turi ale globului, nici nu se gândia cineva
cu treizeci de ani in urm5.
224 Serban Drutzu

Progresul Statelor Unite dela 186o e §i mai;

bine invederat de urmätoarele date compa-
rative:
In 186o bog4ia na0ona1d era evaluatk la
16.000.000.000 dolari;
In 188o PP PP 43.000.000.000 0
11 1890 PP PI 65.000.000.000 11

1900 PP PP 88.517.000.000 PP

1904 ,) 107.104.000.000 ),
1912 ,, ,, 186.300.000.000 PP

1922 ,, ,, 302.800.000.000 IP

Dar aceste cifre nu cuprind §i valoarea bo-

g4ii1or solului ..5i subsolului, care n'au fost
Inca puse in valoare. Une le regiuni sunt ex-
plorate numai superficial 0, claci §i asemenea
bogalii ar fi evaluate, cifrele din tabloul de-
mai sus ar ajunge cu sigurant6 la raii de mi-
liarde de dolari.

00
 IV,

TARA SI NEAMUL

r.artea muncit ortatii. 15

 I.
in muntii Sucevel
de Gh. Cardati.

De cu sard fácusem pregatirile de plecare.

Cand. m'am sculat, luna ea o secere, impan-
zitä d.e o purpura argintie, se inalta pe cer.
Comoara cu sfredelul i cu carul cel mare se
apropiau de amiazd. Boii mergeau inaintea
carului, tinancl tot ala. Fata impAratului du-
cea coromasla cu cofele de apa. Crucea cea
micA il lumina calea. Strajile veghiau spre
miezul-noptii. Drumul robilor sclipia rnereu.
Luceferii straluciau ca pietrele cele scumpe
gdinu§a se pitula dup5 o palä de noura§. Am
pornit-o amandoi linitii i veseli. Prin sat
era lini§te adancA. Unde §i unde se auzia ate
un hAmAit somnoros de cane. Am coborât pe
ulita satului, ce trece pela orandA tot la vale.
Pe zoana raului se zariau buruieni de rosto-
pascA. Am trecut pe langA un gard de catind
inverzitA i am ie§it din sat, (land in bahna
boiereascA la coada hele§teului. Zorile incepeau
sd se reverse. Cocoii cantau de ziud, iar dum-
neata 1 imi povestiai:
1 Teranul tovar4 al scrlitorului.
228 Gh. Carda§

Zorile, domni5orule, stint tin buhaiu care tre-

buie sà calce de- a lungul pAmântului de and
iese zdrile §i pand când da* rAsaritul soarelui.
Pe care s'o t'ampla sä-1 intAlneascä boul in
calea lui, il preface in duh necurat 1..."
Infiorat de aceastä minune mare, pe care
mi-o istorisiai cu atata credinta, eu mergeam.
täcut §i cu fricei in urma dumitale. Pe bahnd
aburia un val cald de vânt, aducand o mi-
roznd de Dori de calce. Cristeii cu penele
castanii ro§ietice fugiau prin iarbd strigAnd :
hasti, ha§ti, ha§ti !..." HaidAii Efarniau vitele
din stani5te. Pardua§ul cu susurul lui lini§tit
impr4tia in preajmä- i o faceald placutg. Din-
spre iazul Cazacului veniau sunete de Valdnci.
Florile imbrobodite in rouä incepeau sä se
desveleascd.
Din bahnd am luat o pe supt poala dealului
Nisipdria Holmului, indreptându-ne spre he-
leteu. Ciockliile se inaltau la cer, ca.ntand
vesele. In iarnä, plugarii, harnici injugau boa
la arat. Codobdturile mergeau pe brazde in
urma plugului, purt'anduli cu gingA§ie cozile
lor spancilite. Ajunseräm la hele§teu.
Buratecii §i broa§tele se intreceau din can-
tece. Cucul broastelor li tinea hangul. $uieratuI
ascutit al broastelor testoase amutise. Ratele
zburau pe de-asupra plagiilor ocAind, iar rdtoii
in urma lor ; taci, taci, taci !...". Coco§eii plu-
tiau pe fata netedd i sclipitoare a apei, fd-
eand tot Valurèle §i strigand : pui, pui, pui !..".
Li5ite1e cu ciocul ro5 §i. cu penele castanii
alergau dupd hrand. Privighetorile de baltd,.
 In muntli Sucevei 229

sprintare §i manuntele, zburau pe de-asupra

pAnu5itelor cantand :... chi, chi, chi !, rac, rac,
rac ; tagan, tagan, tagan !".... Pescbru§ii iuti
se aruncau dupd pe§te. Apa, purtatA de \rant,
-facea valuri, valuri, care se mi5cau in fata
zdrilor ro§ietece ca o purpurd purtatb de abu-
reala unui vantior de sara. Stuhul des §i
inalt se legana incet.
Am luat-o la stanga prin livada boiereascA
de viOni §i, trecand pe langa biserica satului,
am dat in GrumdzA5ti. De aici am ie§it din
-sat. Din Grumbzeti ni- am mai prins un to-
yard§ de drum. Un bdietan chipe5 cu pArul
negru 5i cu ochii verzi, intovAr5.5it de un cane
cu pArul mitos.
Suitn la deal pe o parloagA alaturea cu dru-
mul. In stanga avem ogoarele boiere§ti din
Ghindd, iar in dreapta curb:tura Ghervasiei cu
Itagaile §i pAmantul ei ponorit. Din spre piscul
Corbului vine miroznä de floare primAvAratecA.
and am urcat coasta curAturii, dumneata
ai iuceput sä &anti :
Cucule cu pana sura,
Am vorbit gura la gurd
Ca sA-mi anti la curbturA,
SA fac chef §i voie buna ;
Da' tu-mi canti pe mo§inoiu
Tot a scarbA §i-a razboiu !...
Mai urcAm Inca vr'o cloud hartoape §i iatA-
ne in deal la padure. Faptul zilei se arata.
Sdti§orul nostru se vede ca in strachind. VAile
-muntilor sunt Inca impanzite de negura nop-
230 Gh. Cardag

tilor. Dealurile acoperite cu paji5ti 5i pdduri

se intind in fata noastrA. Valea Moldovei, Hol-
mul, BursucAria 5i alte vdi din preajmA sunt
inecate in negura diminetii. Fermecati de fru-
museta meleagurilor, ati inceput a cAnta a-
mândoi, intr'o melodie veche poporand:
Ja-te, ia-te. neguritd,
De pe vdi, de pe culmird
De pe apa Moldovitii,
De pe mugurul rächitii,
De pe pana sturzului,
De pe frunza stuhului,
Sd vdd coama murgului,
i chica voinicului !...
Melodia cântecului vostru era a5a de duioas'a
0 cuvintele a5a de potrivite cu prive1i5tea ce
o aveam in fatd, incAt eu am crezut cd ele
au fost zdmislite de voi in acea clipà de frd-
mântare a sufletului. IntrAm in pddure In
mana dreaptd aveam mladd cu smiddrie deasà,
in mâna stângd, cdrpeni5.
BAtca Zmeilor, tinta drumului nostru, se-
inaltd spre zorit ea o caciuld de uria5. Ajun-
gem in gura 51eahu1ui. De aici o lam sine
miezul-noptii pe o 5osea noug, pfind la podut
lui Alecu Mantaca, zis 0 SurcicA, unde odini-
oard, imi spuneai, era velnita 5i tot aid fusese
mai de mult 1Aca5ul haiducilor, cari ie5iau.
la §leah inaintea drumetilor, ziva in .namiaza
mare. Dela podul lui SurcicA ne abatem spre
dreapta, intrând pe un colnic, in pgdurea deasà_
Mergem pe drumul cdprioarelor.
 In muntii Sucevei 231

Din fundul codrului se aude fluieratul mier-

lelor, i glasal trist a lui Florea, ce tot strigg
pe fratele s'au Cucu' ne-a intovAfasit in tot
drumul nostru prin pddure. Pe de-asupra co-
pacilor, ciocarliile te fermecau cu cfintecele
lor din raiu. Privighetoarea amuta canii sä sara
la apusd: huuiu, huuiu, huuiu, nia, nia, nia !,
has, has, has !, Grivein, Turuzan, tine-mai !...".
La rdd5cini1e copacilor se intinde covorul
de flori prinfavAratece. Viorelele i r4chitorasii
albastri stau tot smocuri id i colo pe supt
tufe de smiddrii. Brebeneii, pipigioii i topo-
rasii unde i unde Cate un mänunchiu. Scrada
verde ni fura privirea la tot pasul. Poarta
raiului i dumbravnicul te imbiStau in cale cu
mirosul lor p/5cut. Covorul alb si galben al
florilor de Pasti se impAnzia la rAddcina co-
pacilor, presarat din loc in loc cu mgmgluscd,
alior i mierea ursului.
Inteun 1umini, inconjurat de sulhari de
fagi i carpeni, am dat de ciubotica cucului,
coada cocosului si de florile rosietece albAstrii,
numite aisor.
Pe la pranzisor eram in paraul Mätioii.
Cane cu picioarele galbene ii cu aripile in-
tinse se leganau in väzduh, strigand ploaie.
Turturica isi anta numele pe-o mläditã de
arin. Cintitele cu gusa rosie zburau in stoluri.
Fuggii plutiau pe supt tulpinele copacilor,zd-
rind tot cei din coadd in frunte.
0 ludm spre amiazá pe rnatca piiraului, in
susul. apei. Pe mal se vdd lespezi de piatra
netede ca masa.
232 Gh., Carda§

La pranz am ajuns la fântAna lui Bunduc.

Aceastd lantânità, asezatä in inima codrului,
este fAcutA ca o boltä, i imprejur are cruci
impodobite. De aici o luAm spre RAsgrit, pe
muchea unei coline de deal. UrcAm prin pri-
poane, turdni i desimi de codru.
Pe aicea, domnisorule, stint locuri tari,
mi-ai zis dumneata. i inteadevar, aveai drep-
tate, cdci cale mai bine de un ceas, cat timp
am strAbAtut aceste locuri, am trecut numai
prin tibardi umbrite, liogase, vAgAuni, hagAie
si turani Mid am scApAtat dupd un dâmb, iacd
in fata noastrA o poiand incunjuratà de gin-
gastri, venisi i paltini, in mijlocul areia se
afla un táti. Din tgu Ii trAgea obArsia un
sfArlac, care-si mânà apele verzui la vale, in
adAncul pádurii.
CiocAnitorile cu ciocul lor tare pârAiau prin
trunchiurile gorunilor. TulpAnelele cu penele
mAndre ciripiau prin cdturi ; iar gaitele de
colori albastre gAgAiau pe crAcile carpenilor
imbdtrAniti de vreme.
Dam in poala Baca
De aici o ham pe un colnic impodobit pe
amandoud partile cu ciufari i sulhari, cazuti
de chidia i ornitul mare de atunci patru ani.
Dupd ce urcdm mai multe amburi si pri-
poare in pieptis, la peanzul cel mare ne vedem
scdpätati sus, pe tiglAul cei mai innalt, pe
Bâtca Zmeilor sau ScArile Domnului.
Acest pisc mAret asezat in täria codrului
nesträbätut are infAtisarea unor sari uriase,
de unde i numele de Scdrile Domnulni".
 In munfii Sucevei 233

Intinderea pe varf nu este na de mare, abia

-de chteva obrate in lung §i in lat. Tot a§a §i
copacii, ia numai ni§te c5rtaci §i. ciufari. Sin-
gurul copac mare este un stejar cu crdcile
intinse ca ni§te brate, in care ne-am suit cu
ajutorul unui prepeleag. Din piscul copacului
aceluia mare priveli§tea era mandr5, de tot.
In spre zori se vedea targul Lespezilor cu
casele sale tAbluite §i cu fabrica de sticl5rie,
a5ezate pe malul stang al Siretiului. Dupg el
dealurile Harraului se pierdeau in zarea dru-
mului indepartat. Liniile §erpuite ale Siretiului
par ca ni§te fire crete de beteald argintie.
Satul Dolhasca se impanze§te pe la poalele
dealurilor impadurite.
Spre miezul-noptii, TAthru§ii, marele sat de
Ungureni corciti, se intinde in toatä marimea
sa. De-asupra lui, Pobrata, cu sfânta mdnAstire
ziditä de Petru-Vod5, se ive§te numai o leach'
de dupa nite pripoare impadurite.
In spre ocna, copacii de pe Ba.tca Rujii, Lac
§i DescdlicAtoare se vad ca o perdea verde.
Aldturea satul Homita, inghemuit bate() poian5.
incunjuratà de trei parti cu Odure.
Dar vederea cea mai märeatá o avem spre
asfintit.
Piscul Cdprienei, cu cei doi copaci din vArf,
se ridica piezi.§-, parc'ar fi vrut s'a iasa la lumina
peste toate colinele impadurite. Dragu§enii,
mfindru sat de pe apa Moldovei, acopere cu
marimea lui trei coline de deal. Valea larga a
Moldovei, cu apa sclipitoare ca o cordicd de
argint, se intindea dinaintea ochilor no§tri
234 Gh. Carda

pand la Tupilati, dincolo de Mori le Zavului.

tn lungul 5esului cu sclipiri aurii, dintre apa
Moldovei 5i stre5ina Carpatilor, se ldmuresc
satele presdrate pe supt crâmpeie de codru.
Dar ceia ce ni a apit mai mult privirea an
fost muntii.
Doamne baditd, frumoase locuri mai sunt
pe acolo ! De cdnd am plecat din satul vostru,
arui colindat in fiecare yard' toti muntii terii
noastre, da' meleaguri ca acelea dela noi n'am
mai vdzut !...
Si acum imi apare vie in mine priveli5tea
aceia. Ceahldul falnic, mândru rege al muntilor
Moldovei, se inaltd in negura drumului de-
pärtat, ca o mdndstire uria5d cu turlele spre
miezu-noptii. In preajtna lui muntii Horaitei,
Sihlei, Petru-Vodd 5i multi altii se ridicau
la nouri, dupd multe 5iruri de halduci 5i opcine,.
ca ni5te stoguri fdra margeni. Mai spre miezul-
noptii se intindea 5ira lungd i pAduritd a
Halducii. La poalele Carpatilor, dupd dealul
dela Boi5te se vedea Vdratecul, cu mAndra-i
mdndstire de maice i cu culmea dela Ciungi,
a5ezatd ca un parapet in dosul lui.
TArgul Neamtului, cu vestita lui cetate, se
ardta numai pe jumdtate, fiind pitulat -dupd
dealul dela Rucare5ti.
De pe Bated se vedeau devale cioatele de
copaci, ca ni5te miei culcati.
Vezi dumneata polo, spre asfintit, in za-
rea culmilor, lângd gävdnelul acela, un tigldu?
m'ai intrebat.
Vdd !, rdspunseiu eu.
 in muntii Sucevei 235

Apoi acolo, langd gävanul acela, e mun

tele cu coama verde, Plesul, la poalele cdruia
este mdndstirea dela Sfântd"...
Ddndu-ne jos din copac, am dat la tainite.
Acestea sunt niste hrube, trei la numär, sdpate
adânc in stanele de piatrd. La gurd sunt stânse
si infundate de pdmântul risipit si de frunzele
copacilor cdzute an cu an. Tnduntru, in schimb,
erau foarte largi si adânci, dupd cum am obli-
cit noi cu ajutorul unei nuiele lungi de alun.
Ce stii despre aceste vizunii mari?", te-am
intrebat.
Ia numai niste Atli si povesti auzite
din bdtrâni I", mi-ai rdspuns.
Spune-le, spune-le !", mai graiin eu, si
dumneata, gata totdeauna la istorisirea faptelor
bdtrânesti, ai inceput a grdi :
Apoi aicea, in tainitele aistea, au fost in
vechime, domnisorule, curtile zmeilor. Aistia
erau tare rd'i si. indrdzneti, cdci veniau in Uda
si furau fetele cele frumoase ale gospodarilor.
Oamenii din aceastd pricind au pdrdsit satul'
si s'au asezat in altd parte.
Mai târziu, dupd zmei, au särgsluit aici hai-
ducii codrilor, cari prädau prin meleagurile
noastre. Toti banii si toate odoarele chte le fu-
rua le ascundeau in Bâtcd, la cuptoarele aiestia.
Dela o bucatd de vreme hotii s'au imprdstiat
cari incotro si niste oameni din Tätdrusi, obli-
cind de lucrul aista, s'au urcat aici sus. Cu ei
era si un Tigan. Oamenii 1-au silit pe Tigan sä .

se vdre el intdiu.
i i-au dat drumul in jos pe o funie Tiga-
'236 Gh. Carda

nul a ajuns intr'o casoaie unde se afla o u§a

cu o lacatd cat un ceaun de mare §i dona gra-
mezi de galbeni.
Un martafoiu in straie nemte§ti i-a ie§it
inainte:
Ce umbli pe aicea, mai Tigane?", i- a zis.
7'iganul, speriat, raspunse:
Am auzit, boiarule, ca sunt bani §i lu-
.cruri minunate aici §i am venit §i eu sä vAd
minunea aiasta !"...
Neamtul i- a dat un ban de aur, povItuin-
du 1:
Na-ti acest ban scump, da' sá nu-I dai
nimarui !..."
l'iganul a luat banul, s'a prins de funie §i
-a ie§it la lumina'. Mara a spus tovara§ilor lui
toatá patarania 0 i-a rugat §i pe ei sa nu spuie
la nimeni istoria aiasta.
Da' nu §tiu prin ce intamplare oblici Dom-
mita lui Mihai Sturza de aist lucru minunat
§i, chemand pe 'figan la curtea ei din Criste§ti,
-i-a dat banul.
Si iaca a5a cu Tiganul nostru.
Tot pe vremea lui Mihai Sturdza, s'a scos
-§i platea de aici, atunci cand §i a cladit Dom-
-nitorul palatul dela Criste§ti. Si minunea lui
Dumnezeu, spun batranii, cat scotea ziva,
noaptea se astupa la loc.
and trdia beizadea Grigore,feciorul Dom-
nitorului, era aicea foi§or in varful unui gorun
-cat Ceahlaul de mare. El venia Cate odatä 0
,se suia sus, ca sd priveascd in tot cuprinsul
 tn muntii Sucevei 237

ino5iei sale intinse : iar in zilele marl stAtea

chiar la masd.
Mai spun bAtranii a tot aici la Bâted 5i-a-
fdcut Voevodul 5tefan ni5te scAri. i, din piscul
goronului celuia mare, privia in cuprinsul Neam-
tului 5i al Sucevei, ca sà vadà and yin hoar-
dele dumane asupra locurilor. De pe vremea
aceia i-a ramas dealului i numirea de Sa-
die Domnului". Mândrete de locuri i oameni
erau pe atunci prin tinuturile noastre, dom-
ni5orule !..."
Child dumneata ai isprdvit de povestit, ne-
am a5ezat jos pe tin covor de flori 5i am scos
merindea din traistà. Ni se pusese soarele
drept inimä 5i trebuia sa mâncAm. In preajma
noasträ ciocârliile chntau.
Vântul aburia i fácea ca frunzele codrului
sã fremete neincetat.
Tufele de salbd moale 5i de curpen alb se
incAlciau in toate partile.
LAicerul de flori se impanzia de pe vArf 5i
/Ana de vale la poale.
Acolo mi-ai arAtat dumneata o buruianA cu
florile roii, pe care ai spus Ca o numiti teletin.
Ne-am ridicat 5i, luAndu-ni ramas bun de la
stejar, flori i tainite, am plecat.
Din spre asfintit veniau huiete grele de tu-
nuri in lAtaie. Codrul le primia cu mahnire §i
le alunga mai departe, vestind cdminurilor
triste rdzboirile i invrAjmd5irile dintre oameni.
Era in vremea bejeniei i rAzmeritii celei mari.
Scoborhm pe acela5i colnic impodobit cu co-
'233 Gh. Carda

pad cdzuti. Soarele era trecut de amiazd.

Flacdul Dumitru doine§te:
Frunza verde pelinita,
Gäteste-md, maiculita,
De-un cal bun si de-o sulita,
Si de-o biata pu§culita,
Ca'n ias' yard- i razmelita !...
De-un cal bun de calärie,
Ca sa plec in batalie...
De la poalele Batcii am schimbat calea, apu-
-and spre miezul noptii, pe un drum de pa-
dure acoperit cu iarbd verde.
Ciorile caraiau pe cracile copacilor. Corbii
negri ca pacura croncaniau cerand came. Ulii
se rapeziau dupa pracla. Dam intr'un pdltini§.
Pitigoii isi alcatuiau cuiburile prin scorburile
.copacilor si prin smidarile de sanger. Cap-in-
t a aura isi invartia gatul, canta.nd : ta, tk ta. !.. ".
Sturzul canepiu, vornicul pasarilor de pddure,
fluiera prin tufari. Trecand printr'un faget, am
dat intr'o poiana. Aici mult ne-am minulaat
-de frumuseta unui sorb. Era inalt de trecea
pe de -asupra tuturor copacilor §i. drept ca o
lumanare.
Din poiana, mai strabatem un aluni§ si ie-
.sim din padure, (land in Matioaia.
Aici mai de mult a fost sat de Ungu-
reni si un fagadau", mi-ai spus
Soarele era la ojina. Stoluri de presuri zboara
pe de-asupra noastra.
Bdieti rumeni §i bucalai la fata /nand ,vitele
la pa§une.
00
 II.
Manästirile de langã Iafi (pe la rgoo)
-- de N. lorga.

Birja strdbate, dela gard inainte, str5zi prin

care se despicd praful alb, stfazi foarte s5race,
in care gospodAria fiecdruia e de o potrivA cu
administratia pentru toti : in sate nu se afll
case de acestea, fäcute §i acoperite cu chrpeli
din tot ce se culege mai ieften: lemn, §indild,
tinichele vápsite §i nevdpsite. Imprejmuirea
lipse§te ; in locul gol §i foarte murdar de lângd
cask oproane se apleaca intr'o rân5, addpos-
tind porci slabi cari rät5cesc, grohaind fld-
mânzi, dupd murddriile aproapelui. Nici livezi,
nici porumburi. Tigani päcdto§i umbld a lene
prin pr515.ria secetei. Din Bahluiul aproape
cu totul secat, prefdcut unde mai este apd,
intr'un noroiu verde §i negricios, se inaltd du-
hori putrede.
In dreapta insg §i in fatà te mângilie fru-
museta trecutului, care n'a perit : rev5rsarea
de biserici §i. case a Ia$ului de o parte, iar
de alta, dealurile incununate- cu mdndstirile
ctitorilor domne§ti.
240 N. lorga

Spre Galata, drumul urmeazd prin 5esul ars .

de soare, uncle trdie5te numai o iarbd micd,
asprd, negricioasd, pe care o cautd caii lasati
slobozi i 6'A-duffle de oi lânoase, cu picioarele
suptiri 5i ochii de supunere blândd. Soseaua
se inaltd pe ineetul. Un sergent comandd o
ceard de soldati in bluse murdare, cari im-
ping sau se fac a impinge la deal o mare sacd.
plind. In chiotele de indemnare, ei infra' pe
supt un mare turn negru, cu cloud rânduri,
al cdrui acoperemânt de tabld a rdmas numai
pe jumdtate. Aceasta e Galata.
Zidul cel tare, acoperit cu vechi tigle prd-
fuite i sdmänat cu bageaguri tot de tigle, in-
chide casele, drese, ale egumenului de pând
mai ddundzi i chiliile, iard5i prefdeute, ina-
intea cdrora inchi5iidesertori i esupu5i
sunt trecuti in revistd de alt sergent. Biserica
se Malta in mijloc, carunta, neingrijith, dar
tare ca granitul. Petru $chiopul, biet Domn
cucernic 5i bun, o clddi cu dragoste i cu multd
cheltuiald, luandu se dupa modele din Cons-
tantinopol, care se deosebiau foarte mult de
zidirile lui $tefan cel-Mare 5i ale celuilalt Petru,
Rare5, iainta5ul Schiopului. Pridvorul e o in-
treaga clddire deosebitd, alipitd la trupul bi-
sericii: rdzimat pe cloud contraforturi zim-
tuite, el are cloud randuri de ocnite i e strd-
bdtut de trei fere5ti. Biserica insd5i e mult
mai inaltd 5i mai incdpaloare decat cele vechi,
dar podoabele, afard de acelea5i ocnite, lipsesc-
cu totul ; fere5ti1e sunt mid i goale ; cele cloud.
 MAnAstirile de langa la0 (in 1904) 241

turnulete n'au putere, i eleganta .1br e mai

micA cleat in bisericile trecutului de lupte.
Cetätuia vine aproape in fan, despArtita
prin valea adAncA pe unde tree liniile caii fe-
rate, vale de spini §i de pustiu prin care rA-
facesc porcii slabi ai mahalagiilor din apropi-
ere. Dealul se inalta.deodath, cu coastele-i par-
lite §i sapate in gropi risipite. E a§a de u5or
de luptat aicea, Inca trebuie sã crezi ca in
acest loc a fost de la inceput cetatuia de apA-
rare a tArgului domnesc, a thrgului de negot
popas din vale, care se desface din vArful
inAltimii mai frumos decht oriunde aiurea, in-
§irAnd toate grAdinile, tot haosul caselor lui
albe, toatä cununa veche a bisericilor, de la
biserica Lipovenilor din cireapta, en turnurile
invArtite, pând la marea Mitropolie gAlbuie,
cu stilul apusean, de imprumut, pAnA la bise-
ricile märunte de cAtre Copoul. a cArui casarmä
masivA se vede limpede la capät.
Ctitorul bisericii din CetAtuie, astAzi inoitA
intre zidurile frAnte de care fusese incunju-
ratä la inceput, a fost Duca-VodA, a earth
Domnie cduta sã imite pe a lui Vasile Lupu,
ocrotitorul acestui Grec cu noroc. In biserica
lui Duca se vede urma Trei Ierarhilor lui
Vasile. Pridvorul samAnd cu acel dela Galata,
dar fere§tile sunt lucrate maiestrit in piatrA
§i au caracterul gotic dela bisericile lui tefan-
eel-Mare ; cele de pe laturile naosului sunt in-
cadrate fin cu ciubuce insemnate jos cu dou.A
rosete. Turnurile sunt iara§i asemenea cu ale
Cartea muncitortsita. 16
242 N. lorga

Galatei, dar la mijlocul lor trece un beau de

piatra impletit. Ace lasi brau de ciubuce incinge
toata biserica, tivit sus si jos cu ate o hor-
bota de frunze si flori säpate. El inseamnd si
toate nervarile boltii. Up de intrare in naos
mai are un cadru pe care stint aplicate fru-
moase si originate rosete. Pana si mormantul
Mariei, fiica lui Duca, e o mica lucrare de
arta in aceasta ultima infatipre moldoveneascä
a frumoasei architecturi de tard.
Cele mai multe picturi stint vechi sau re-
produc pe cele de la inceput. Pe paretele din
dreapta, cum. intri in naos, vezi pe ctitor, fru-
mos bärbat cu barba rotunda, cu. ciica pe care
stint implantate pene de strut, cu haina de
brocart verde, peste care e aruncata alta frtra
maneci, avand guler si margeni de blana si
sireturi de aur pe piept. Fiul sau Constantin
are aproape aceiasi imbracdminte : coconut
poartä o paldriutd rosie, cu bland jos si pene
de strut la o parte. Doamna Anastasia e in-
vesmantatii Inteo roche de brocart. siniliu,
prin care trec manecuti de matasa alba cu-
suta cu fir ; din pieptarul de fir se prelungesc
bete aurii ce se infasoard pe mani. Domnitele
Ecaterina, Ileana, care a fost sotia lui Nico-
lae Costin, RuKanda, Maria au rochii de ace-
lasi fel, rose si ro,ii. Maria tuturora e ca a
coconului Constantin.
De la Cetatuia un drum serpuitor apucA prin-
tre porumbuii dese, cu frunzele adesea stranse
si uscate de seceta. Nicairi nu se vede o lo-
cuinta, iar la cal:at privelistea Iasilor e inchisä
 Mänàstirile de IMO 1a0 (in 1904) 243

de dealuri De-odatà intr'un fund ocrotitor,

de .vale vezi mAndstirea Hlincii, a lui Zotu
'pgara, ginerele lui Petru schiopul.
Ceia ce love§te mai mult e negrul zid de
imprejmuire, cu totul neatins : aici Domnul
cel ran, rdsculat impotriva Turcilor, i§i va fi
gait tainita pentru apArarea sa 0 a averilor
sale. Biserica e mica, cu un singur turn §i un
pridvor liber ; ea a fost dreasd pe vremea lui
5tefanita Lupu. Nicio inscriptie nu se mai pAs-
treazà, dar pe pAretele din dreapta se vdd
Inca' trei chipuri: douA poartA cAciula din vre-
mea lui Mihai Viteazul, iar cel de al treilea,
imbrAcat in ro§u i cu o pAldriutA ro§ie pe
cap, are o infAti§are care incurcA.
In fatA cu dealul CetAtuii, Frumoasa se
vede adancitA, cu cele patru turnuri de tini-
chea care sticlesc la soare, clAdire cinchitA,
ciudatA, al cArii rost nu-1 intelegi de la inceput.
Drumul la dansa merge printre case de sat
curAtele 0 se mantuie inaintea portii turnului
inalt pe care e scrisd intrebuintarea de as-
tAzi a clAdirii: spital militar pentru boale de
ochi.
Bolnavii cu cAutAtura tulbure sau cu capu'n
carpe rAsar din toate fere§tile, altii a§teaptä
pe bAnci pranzul, care se pregAte§te supt un
§opron. Unii dintre dan§ii se aflA in primej-
dia grozavA a orbirii, dar flãcAii sunt altfel
veseli, §i sosirea chrutii cu pane neagrA, su-
netul goarnei de chemare sunt primite cu a
mare bucurie.
244 N. lorga

Biserica se ridica alba; inaltd, cládita in-

tr'un stil cu totul neobipuit la noi. Arhi-
tectul lui Grigore Ghica, din jumatatea d'in-
taiu a veacului al XVIII-lea, a lucrat dupa
norme apusene, 5i a facut o zidire religioasa
in stilul Rena5terii, cu fronton antic, cu co
loane, cu fere5ti inalte i largi, fara desfasu-
rarea de linii a bisericilor Rasaritului. Fru-
moasa impune prin proportiile ei man, care
intrec pe ale oricarii biserici din Tara- de-sus,
dar frumuseta ei stà mai ales inuntru, cu
atat mai mult, cu cat frontonul disarmonic e
ram pastrat, cojit i stricat Inca printr'un.
adaus de lemn ro5u 5i de sticla. In interior pri-
veli5tea e insa in adevar mareatd: turnurile
de tinichea, lard zid i croite numai ca aco-
peripri, cresc prin boltirea lor intinderea,
libera de once piedeci, a clädirii luminoase.
Opt stalpi de marmuth vdrgata cu 1-0§1.1 im-
podobesc i sprijina, intinzandu-se sus, cu
capitele de stuc albastru, aunt. Pe pareti
se vad. sfinti foarte frumo5i i chipurile Ghi-
cu1e5tilor : Grigore-Voda cu fata rotunda, barba
infoiata, Doamna, fiii, Scarlat i Matei, copii
cu privirea blandä, cu toata cuca greoaie
hangerul .infipt in beau. Icoana de argint, in-
chinath Maicii Domnului de Ecaterina Roset,.
Doainna lui Constan.tin Mavrocordat, scanteie
in fata catapitesmei, ale carii aufarii par
noud.
Toata aceasta infati5are nota i vesela se
datore5te lui Mihai gturza, Domnul de inain-
tea anului 1848, care a ridicat pentru tathi
 MánAstirile de lang5 1a0 (In 1904) 245

.sau si frumosul mausoleu de marmurA alba

'-de langA biserica. Strälucirea Frumoaseicr, o
:adevarata Mitropolie, n'a tinut insä multä
vreme, si astazi, daca ea se bucura Inca de o
ingrijire care nu se d5 unora din vecinele sale,
poporenii, pompa oficia15, o incunjurime Vred-
nica de &Ansa lipsesc puternicii biserici din
-veacul al XVIII- lea, ultim monument pe care
un Fanariot 1-a durat pentru ca sa aminteascA
trecerea hii prin terile noastre.
Si acum, pe soseaua prafuita, supt soarele
de amiazi, care face sA scanteie locomotiva
harnica a unui tren ce inainteazd. In dreapta,
o frumoasä casa mai veche, de care birjarul
nostru leaga numele lui Cuza. Hanul Socolei
cla ieften pane alba, branza veche si oua proas-
pete, impreunä cu bere iesand de Zimbru"
si yin limpede din poelgoriile Cetatuii sau ale
Copoului . carti postale ilustrate si o «Istorie
a lui Stefan-eel-Mare» de acel ce scrie si_aceste
randuri, taiatd, dar necetitä de domnisoara ce
a castigat-o la premii, impodobesc masa od5ii
curate, unde se intinde panzatura pentru pranz.
Mai departe, casa noua, cu doua randuri,
a unui sef" politic din vremurile noastre. In
fata grädinii intinse, umbroasa ca o p5durice,
a lui Rivalet unde atatea chefuri s'au des-
voltat Vara privitori, pentru treeerea vremii
«boierilor veseli» , o suma de clddiri gAlbii,
impoclobite cu zugraveli, eu smalturi, cu lem
narii de vile, se perindeazd pe inaltime in ju-
i-ul unei biserici rotude, garbove, fard caracter
246 N. lorga

§i frumuseta, care pare sa dateze din veacu)

al XVII-lea. Firma arata ca aid e o casa de
nebuni, §i un anunciu adauge ca intrarea fara.
autorisare speciald" e oprita.
E Socola, care poartä un strain §i eroic
nume din vremea Läpu§neanului.

0 0
 Manastirea Mare Iti (in 19o5)
de N. lorga

La tdierea soselei $tefan cel Mare, se vad

chioscurile parasite ale Mosi lor. Apoi obo-
rul inirã prãvã1lilei joase, din care navalesc
asupra stradei donite, lucruti de fier, cdcitli,
sutnane i salvari, in teancuri, i mobile. Dam-
bov4a apare lânga cladirile intinse ale turna-
toriei Lemaitre. De acum inainte Ca lea Va-
carestilor se taraste spre barierd : tipuri evreiesti
se strecoara pe strada, panditoare sau trufase,
pe cand copii murdari alearga dupa trasura,
strigand. i aratand cu degetul ; o daramatura
in mijlocul unei curti, impovarate cu tot ce se
poate arunca de altfel de oameni, poarta firma,
româneasca i evreiasca, de casa de ruga-
,ciune" i aratarea cà acolo locuieste un haham.
0 bucatd de vreme vin la rat d case mai
bune, unde se salasluiesc, de sigur, crestini.
Apoi nu mai vezi dec4t carciume de cele mai
proaste, pravalii parasite, maidate, case Vara'
248 N. Iorga

niciun fel de imprejmuire 5i copii ldsati in

voia bor.
Pe nea5teptate, dupã o u5oará coborare
a5a incat aceastd jalnica prelungire a Bucu-
re5ti1or se poate cuprinde de-odatã cu o privire
care zdre5te mai mult verdele viu al arborilor,
ai zidurile cetátii puternice care e temnita
Vácire5tilor.
Poarta greoaie se deschide 5i inaintezi prin
mari curti pustii, dincolo de zidurile arora
se aud comande scurte, pa5ii ap5sati ai trupei
si, pe land aceasta, un necontenit urlet pre-
Jung,. in care se amestec5 strig5te1e 5i rasetele
celcr cinci sute de intemnitati, cari se inchid
in salele i chiliile lor pentru odihna, pentru
somnul dobitocesc, pentru gandu rile rele 5i
mu5caturi1e de cainta ale noptii. .

In acest cadru le ticã1oie, peeap.sa si

nenorocire totu5i carat, oranduit, sepia in
cládiri, ca o 5coa1d -de fete, räsare inalta
biserica a lui Nicolae Mayrocordat, a. .cdrii
fatada puternicd iti cucere5te sufletul.:
Supt triunghiul de piateà de sus, un rand
de ocnite lungarete, tivit jos cu bran imple-
tit ; zece suptiri coloane inchid un luminos
pridvor. Niciodat4 din vremile lui Neagoe Ba-
sarab . nu s'au cheltuit nn astfel de material
5i atatea silinti pentru, a impodobi o biserica :
stalpii sunt canelati, impodobiti la bash' cu
flori i incununati sus. cu stralucite capitele
corintice, alti stalpi corintici impodobesc f a-
tada paraclisului din fund, fäcut de Constan-
 MánAstirea 1/AcAre§t1 (in 1905) 249

tin fiul lui Nicolae-Voda, aljii iar se vad ceva

mai departe, in frUntea unui cerdac din ca.-
1direa incunjuratoare, ale carii chilii de pace
s'au prefacut in celule de blastam. Dar aceia
-cari nu-si afla pareche in 'Ora §i earl, pentru
vremea child au fost sapati, sunt a minune,
se afla in pronaos, utide, ca la Cotroceni, ei
sprijina arcuirea boltilor i despart de naos:
de sus /Ana jos, ei sunt nurnai o sculptura
inflorita, un brau de frumuseta imbiel§ugata,
-care se irnpletice§te urcand pe piatra greoaie.
U§a e lucrata §i ea dupd modelul celei dela
Cotroceni, pe care o intrece insa Ca bogatie
§i märime: altfel, sunt aceia§i lei, acelea§i flori,
aceia§i serafimi in zbor ; sus de tot, de-asupra
pisaniei, coroaria plute§te peste sterna indoita
a vulturului §i a zimbrului. i fere§tile au a-
cela§i cadru de sculpturi. In planulfie cladire,
in felul zugravelii care aici e pastrata a§a
cum a fost la inceput, §i impune tot atat de
mult ca la Slatina in Suceava se vede in-
raurirea bisericii ce a slujit de indreptariu.
Insä, precum toate sunt aici mai mari §i mai
scumpe, nu un singur turn., ci trei: dotra in
fatd, celalalt in fund spre altar, se ridica de-
asupra cladirii, pentru care sunt insa prea
mici, daca nu prea u§oare.
Inauntru §i tot astfel in paraclis se
\rad supt coroane sau i§lice de blana neagra
parintii lui Nicolae-Voda, sotia, cei patru fii:
'Scarlat, Alekandru,. Iancu, Constantin, nora ;
Ii acopar caftane blanite de rnatasä sau cati-
fea obi§nuitä fara florile de aur ale vechilor
250 N. lorga

brocarte venetiene. Ctitorul doarrne supt 1

nalta placa de marmurd din dreapta, cu slo-
vele sdpate i acoperite apoi cu un ciment
ro5u care alcatuiesc versuri eroice, vechi metre-
clasice, intru pomenirea dreptAlii i invataturii
Voevodului mort,

0 CI
 IV.
Hurezul (in 1905)
de N. forge.

Cel mai bogat 0 mai stiaiucitor dintre

Domnii români, Constantin Brfincoveanu, a.
voit sa intreacä, prin cheltuieli mai mari de:-
cat oricare se mai fdcuserd pand atunci pen
tru mänästiri, pe toti inainta§ii sAi, clädind
un nou loca5 flea pdreche. Ruda lui de aproape,
Pa.rvu Cantacuzino, a primit insArcinarea de
a supraveghia lucrul zidirii sfinte, al cdrii
loc fusese ales in codrii nestrãbdtuti numiti
ai Hurezului sau Huhurezului, dupd pasdrea
de noaptea ce se sä1d51uia in ei §i umplea sin-
gurdtatea neagrà de bocete. Värul Domnului
dgdu gata pdretii in 160, dar zugraveala nu
fu mantuità cleat dupd moartea lui inainte
de vre ne, supt ingrijirea lui Cernica tirbei,,
la 1694. Indatà incepea lucrul la paraclis, care
se sfar§i cu totul peste doi ani, §i, ca sd fie
aláturi cu sotul ei la fapte bune, Doamna
Maria sau Marica act], tot atunci, din banii
ei, bolnita din deal. Peste amândouA a ceste
 252 N. lorga

zidiri, ispravnicul fu loan, care avu norocul

de a calduzi. timp de treizeci de ani ca egu-
men mänastirea de calugari a Hurezului. In
acelasi timp, o cingdtoare de chilii incunjura
biserica, i paraclisul era cuprins intre chiliile
acestea.
Manastirea a avut i timpuri grele i odata,
in rdzboiul din 1787, caii Nemtilor, ai Turci-
lor, ce se razboiau intre dansii pe socoteala
5i pentru impartirea noastra, au mancat fan
lirápit intre zidurile bolnitei brancovenesti.
Peste aproape un veac, calugarii plecau, i lo-
,cul lor era luat de maicele de astazi.
Dar, ca nici. intr'o alta parte, toate s'au
pastrat aproape cum le-a lasat intemeietorul.
5i astazi priveti cu admiratie biserica in care
pi-51 atins culmea mestesugul de a tidi -de
pe vremea lui Brancoveanu. Pridvorul e spri-
jinit pe zece stalpi, mai largi la basa i im-
podobiti la amandoud capetele cu foi de acant
fin sdpate ; in fa'ta lui sta un amvon de in-
trare, pe- doi alti stalpi canelati, avand ace-
lasi fel de capitêle Ca i pridvorul inst.4. Pe
fatada si de jur imprejurul zidirii stint linii
de zimti, apoi un rand de ocnite rotunde, 3n-
thizand ,cercuri impletite. dupa aceasta cloud
ciubuce simple, alt rand de zimti, un colac
mare sculptat, ca acel dela Surpatele, i altä
tivitura Cu zimti. Pe laturi si la altar se mai
Initinde un sir de ocnite patrate. Cinci feresti
de fiecare parte, cu cadrul sculptat ; sculpturi,
mai frumoase decat iti 'mice bisericA mun-
-teand, are si usa, ale cdrii canaturi Surd de
 Hurezul (In 1905) 253

lemn lucrat ca a horbotd. Dotal turnuri cu

ferestuici abia crApate in adAncul ocnitelor se
urmeazA in lung. Printr'un adaus colturat
inaintea altarului biserica dobAnde§te o lun-
gime mai mare cleat cea obi§nuitä.
Dupd ace1ea5i norme de arhitecturd, de §i
mai ieften §i in hotare mai mici, sunt facute
paraclisul §i bolnita.
Dar ingrijirea inaltà a podoabei nu se o-
pre§te aici. StAlpi de toate felurile se gAsesc in
cerdace §i in salele chiliilor. Cei mai frumo§i,.
impreund cu alte sdpAturi, sus §i la scará, se
adund in cerdacul staretiei vechi, care face
parte acum dintr'un spital teranesc ca vai de
capul lui. Aici sunt stalpi impletiti, sdpati cu
sterna terii §i cu vulturul lpicefal al Cantacu-
zinilor, sunt lei §i flori §i pasAri §i arabescuri,
cum nil se poate mai, dibaciu §i mai elegant
intretesute. Nici Nicolae Mavrocordat la VA.-
cdrWi n'a dus astfel de frumuseti pAnd in
oddile de locuintä, multAmindu-se a sprijini
biserica pe stAlpii sai, §i. mai bogat infloriti
de sculpturi.
ZugrAveala veche e pAstratA in toatd pu-
terea 0 vioiciunea ei, §i pe pAretii din pro-
naos al bisericii se in§ird, pe lângd Branco-
veanu, cu Doamna §i copiii, in portul räsà-
ritean din vremea kr, toate rudele dupd tata
§i dupà mamA, §i chiar umo§ii §i strAmo§iio,
pand la Neagoe §i. Laiota, cu pletele in zulufi
§i haina de brocart tdiatd la piept de dunga-
de aur a patrafirului.
00
 V.

Bistrila olteanã i Arnota (in 1905)

de N. lorga.

and ai väzut mänästirea, e5ti chiar la

poarta ei. Sanand cu Dealul, fiind 5i aceasta
-0 cetätuie väpsitA in galben, cu un puternic
turn modern, cu o cupola de metal care se
vede de departe. $i acuna inoitorul e tirbei-
Voda.", dar, fiindcl Domnului ii placea sl pe-
treacd vara aici, la racoare, nu numai a s'au
inAltat clädiri intinse pentru locuintä odatà
era in ele 5coa1a de sub-ofiteri, iar astAzi or-
fanii invdtätorilor invata clasele primare in-
tr'o parte a bogatelor incAperi , dar 5i. bi-
serica a fost pregatit5. ca bisericA a Curtii.
In cei din urmA ani ai veacului al XV-lea,
fratii Craiove5ti, staphni ai 5esu1ui jiian 5i
Bani olteni unul dupa altul, intemeiarA Bis-
trita 5i paraclisul ei: cea d'intdiu trebuie sä fi
fost, ca bolnita Coziei, care e cldditá dupd vre-o
jumaltate de veac ; celalt pästreazd 5i astazi
forma de asap purtând in brate tin pridvor.
DupA stAngerea neatuului ctitorilor, Branco-
 Bistrita Mean/ si Arnota (In 1905) 255

-venii, inruditi cu ace§tia, au avut ocrotlrea

Bistritei, care pastra acele ziduri de cetate
ce silisera pe Mihnea-cel-Rdu a intrebuinta
tunuri impotriva lor 0 din care se vad unele
urme, alcatuite din bolovani §i cardmida tare,
la margenea zidirilor de astäzi. Inca din 1683,
cu cinci ani inainte de a fi Domn, marele in-
tregitor al mo5tenirii de arta religioasa a tre-
cutului, Constantin Brâncoveanu, inoi Bistrita.
Ea tinu astfel vre-o sutd 0 cinzeci de ani. Re-
paratia lui tirbei nu pastreaza nimic din cid-
direa lui Constantin-Voda, care va fi samanat
eu. Cozia. 0 biserica modernd fu ridicata din
temelie ; in ea se pastreazd astäzi rama5ite1e
Sfintului Grigore Decapolitul, in racla de ar-
gint aurit pe care a daruit-o alt Constantin
Basarab", Cknul, in locul celei rapite 0 a
celei de lemn facuta din porunca lui Radu
Mihnea. Dar piatra de mormant a puternicu-
lui Ban Parvu a fost gäsita, 0 ea se pastreaza
astäzi intr'o camera a clopotnitii. Pentru ve-
ehiul viteaz 0 ctitor nu mai era loc in zidi-
rea de parada a altor timpuri.
La doi pa0 de mandstire e stânca, inalta,
goala, aspra ; in ea se sapd o pe§tera care a
scapat nu o singurd data de talhari §i de nd-
valitorii straini 0 comorile Sfântului 0 viata
egumenului, a calugarilor. Iar sus de tot,
acolo unde atarnd negurile, deosebe§ti prin
ele, ea o lunga patä alba, Arnota, care sta-
luce5te de departe, in noapte, calatorului.
Drumul merge prin carari de sat sarac, prin
256 N. Iorga

prAvAlisuri de bolovani, prin poteci de pAdure

rark noud, cAptusite cu frunze ruginite. A
plouat, i lupti, urcându-te, nu numai cu rd-
pegiunea coastei, ci i cu lunecusul cleiului
negru. E o mare tdeere tristA, pe care o rupe
numai lAtratul hartAgos al vre-unei javre,
fosnitul unui Mocan cAciular, care se suie pe
calu-i mArunt. Pentru cAtiva gologani, un flà-
eAu rape din pomii livezii crengi mari bro-
bonate de prune brumArii.
Am ajuns in sgrsit. IarAsi turnul i zidu-
rile din vremea lui 5tirbei, care stAtea prea
aproape de Arnota ea s'o poatà uita ; dar,
mai mult nelocuite cAci calugArii au läsat
ca urmasi numai doi bdtrâni paznici ele
cad pe incetul in ruing, abia dupd cincizeci
de ani.
Bisericuta, -spoità mai duunAzi, are tipul
curat al clädirilor lui Matei-Vodd, cAci Bran-
coveanu a dres aid numai o fântân5. Prid-
vorul e inchis ; pe laturi zimti, câte trei fe-
resti, ocnite rotunde, deschise sus, iar in ran-
dul de jos inchise ; un singur ciubuc la tnij-
loc, lard sdpäturi. In pronaos doarme intr'uii
mormânt inalt, de marmord, cu sApäturi ce
inatiseazd tunuri, tobe, semne de räzboiu §i
stema terii, Matei Basarab,. iubitul Domn
pArinte bateau. La picioarele lui stA Dan-
ciul din Beancoveni, ale cárui rämAsite au
fost aduse din Mitropolia dela Alba-Iulia, uncle,
Danciul pierise pe vremea lui Mihai Viteazul,
de fiul sdu acesta, Matei-VodA. TatAl §i. fiul
odihnesc singuri, In mica bisericA de munte,.
 Bucovina, unde e ingropat $tefan-cel-Mare.
MAnästirea Putna, In Bucovina, unde e ingropat $tefan-cel-Mare.
 Bistrita olteanl s1 Arnota (in 1905) 257

incunjuratd de neguri, bdtutd de ploi §i asi-

guratd, prin greutatea §i prittiejdia potecii ce
duce la °Musa, de lacomia strdinilor du§niani.
Bdtrdnul Mocan ce intAmpin la intors, suind
alare, pare umbia bunului patriarh ce rd-
tdce§te incd in aceastd pustietate asprd, prin
care Bistrita se izbe§te ciudoasd, cu iutile ape
de argint.

00

Cartea muncuorstui. 17
 VI.

Manastirea Putnei (in 19o5)

de N. lorga.

In mijlocul curtii inverzite, biserica se iveste

acum albd de var si inrositd sus de tiglele
acoperisurilor. Abia s'a mantuit o restauratie,
indeplinitd de arhitectul Romstorfer, caruia i
se datoresc, in bine, sapdturile dela Suceava,
iar, tn rdu, prefacerea prin tigle, schimbare
de proportii si zugrdveald noud a o parte din
bisericile bucovinene, asteptand Fd vie la rand
celelalte. Zugrdveli nu s'au adus ca la Mirduti,
in stil mai malt sau mai putin vienes, dar pe
zidurile care si-au pierdut, dacd nu podoaba
de sfinti zugrdveala pare sd fi fost destul
de stearsd si era, de sigur, numai din veacul
al XVIII-lea, mdcar luciul de vechime surd
al veacurilor, s'a asternut in loc o vapseald
galbuie, cu peteci de albstru pe alocurea, care
face cel mai urat efect: jos, lespezile grele
care inchideau mormintele, scotocite pe rand
le hoti si de o comisiune invoitd de Guvern,
prin anii 1850, au fost inlocuite cu pldci de
 Mänästirea Putnei (In 1905) 259

olane dungate, de aceia5i coloare de dovleac

proaspat care deosebe5te i paretii. A5a, e foarte
corect, fohrte neted, foarte spalat, dar evlavia
pi-a intins aripile 5i a zburat in cine 5tie ce
,colt de clddire batrana i neagra.
Putna lui $tefan-cel-Mare a fost cea d'intaiu
5i mai frumoasa din bisericile lui. Ea avea
intrarea printr'o u5d in arce sfaramate spre
-un pronaos, iar printr'o a doua u5a, cu cadrul
in unghiuri drepte, spre largul naos cu stra-
nele rotunjite 1 i spre un altar in absida. Pa-
tru fere5ti gotice dädeau lumina putina pe care
datina Rdsdritului o ingdduia unei biserici
mandstire5ti, rnenitä pentru ingroparea Dom-
nilor. De-asupra naosului se ridica un turnulet.
Patru contraforturi sprijiniau, incordandu-se,
paretii : pocloaba acestuia 5i a paretilor celor-
la10 erau ocnite in doua randuri. Zugraveald
era numai pe d'inauntru, ca in toate biseri-
cile lui $tefan, iar pe din afara caramida a-
parentä i rotilele de smalt ca la Papanti,
la Dorohoiu, Harlau, la Sf. Ioan din Piatra,
la Borze5ti alcdtuiau singura impodobire.
In aceasta biserica se coborara pe rand in
morrnantul lor, supt lespedea de marmura sau
de piatra moale naoldoveneasca, Stefan-cel-Mate,
in acele zile de innaltare a sufletului sau, in
lulie 1504. Apoi Doamna sa cea din urmd,
cea mai frumoasa 5i mai iubitä, Maria Radii-
lui-Voda Munteanul. $i ei i5i aflara locul langa
doi copii inorti tineri inainte de aceasta, copii
din flori cu mame necunoscute, i langa a doua.._
260 N. lorga

sotie a Voevodului, impArAteasca Marie ditt

Mangup, pe care un acoperi§ de mormantr
tesut din fir de aur pe mdtasä, o infAti§eaz&
dortnind, cu manile pe piept, purtand cunund
grea pe pieptul suptire, §i infA§uratA in bra-
cart scump ca intr'un giulgiu mAret. Mitro-
politul lui $tefan in aproape tot cursul Dom-
niei lui, bunul pdrinte bAtran Teoctist, care a
stat neclintit cu carja lui sfintità langa buz-
duganul sangeros al luptAtorului, §i- a aflat ;i
el pacea aice, in gropnita domneascA, fiind
poate §i rudd de Dotnn, vlAstare din neamul
stäpanitor al lui $tefan. $i Bogdan, fiul cti-
toru'ui, §i StefhnitA, fiul upratec al acestui
viteaz Bogdan, au venit pe rand langA pArinte
§i bunic, impArtd§indu i lini§tea, ce se putea
crede ve§nicd.
Dar iatä cd dupd moartea inainte de vreme-
§i farA-de-lege a lui $tefAnita, Petru Rare§,.
om cu ganduri marete, iea Domnia terii. In
toate el vrea sd facA mai mult, mai mare de-
cat tatal sau, Stefan bAtranul. In rdzboaie §i
cuceriri n'a izbutit, in scrieri §i cladiri insa,
da. $i vezi-1 cum i§i pune in gand sA prefaca,
in mai frumos Putna lui $tefan, in care la
1529 el inmormantase pe Doamna tineretelor
sale, Maria.
De sigur ca atunci s'a clAdit pridvorul in-
chis, pe care-I lumineath in frunte trei fere§ti
mari, mai mari §i mai imbiel§ugate decat ori-
unde, cu cate doi stalpu§ori gotici. Doud n§i
de un gotic mai simplu dau intrart Te aman-
doud laturile.
 MAnAstirea Putnei (in 1905) 261

Dupa acest adaus dela Putna, care i-a stricat

intru catva armonia masurilor, incarcând-o cu
pod.oaba cea nou5, s'a luat Lapu§neanu cand
a inadit cu un pridvor Radautii. Rare§ va
fi chemat 5i aici la lucrul zugravelii maiestre
pe dulce fond de albastru pe me§terii dela
Humor, dela Moldova 5i Voronet.
Dotnnii ce venira dupd Rare5, 5i Rare§ el
insu5i dupa ce lud pe Sarboaica Elena, nu mai
avurd pentru Patna o ingrijire deosebita. Petru
Schiopul drese Sf. Gheorghe din Suceava, Mi-
tropolia terii, 5i dulâ din nou Galata. Movi1e5tii
facurà peste munte Sucevita, pe care o poli
atinge de aici printr'un pietros drum pe de- a-
supra culmilor. $tefan Tom5a al II-lea innalta,
Solca, in alta vale, departe. In sfax§it, Cazacii
lui Timu5, ginerele lui Vasile Lupu, pradara
pentru intala5i data, stra5nic, manastirea de
legea lor.
Atunci bunul boier de tard ce ajunse a fi
Gheorghe Stefan-Vodã se apuca sa dreaga ma-
nastirea, pe care o arneni4a risipa. El plea',
din Scaun 5i se stânse in strainatate fara sä
se fi putut duce lucrul la capat.. De sigur ca.
acela5i me5ter de cladiri va fi lucrat 5i mai
-departe supt Domnii urmatori, rabdator 5i bine,
/And ce, dupa vre o zece ani de zile de munca
cinstita, se putu sfinti biserica cea inoita.
In ce a stat inoitura, se vede lesne. Fe-
-re;tile, u5i1e au lost lasate cum fusesera. Nimic
nu se szhimba in oranduire 5i impartire. i
zugraveala din timpuri fu pastrata. Dar, dupa
-o datina de arhitectura. care se vede dela Dra-
262 N. Iorga

gonairna $i So lca pand la Ca$inul acelnia$i"

Gheorghe 5tefan, ciubuce impletite se intinserd_
ca un bran in jurul bisericii, intre cele cloud
randuri de ocnite, $i apoi pe toate nerviarile
boltilor lucrate aiei in flo, i i pecetluite cu
capete de bouri, cu gat din veacul al XVI-lea
sau fdrd, i infrumusetate ca in toate stemele.
Mortnintele nu hard lásate la locul lor, ci,
la inoirea pardoselii de piatrd, ele furd cer-
cetate i sicriele puse la un loc, in mijloc,
ldsandu-li-se podoabele. Astfel trupul lui Stefan-
cel-Mare, capul despoiat de coroand, pieptul
acoperit Inca de ramd$itele ve$mintelor .5i
se zicede o cruce, cum o purtau la gat Voe-
vozii, ajunse in acest timp putin la dreapta
de mijlocul naosului, unde i astdzi pasul ori-
cui calcd, idea' sd4 cunoascd, locul cel dant.
Inchindciunea cea veche i cea nota s'a dus
aiurea, acolo unde stätea marmura goald, sd-
patd cu slove gotice, $i tot a$a de goale rd-
maserd dupd aceasta, in pronaos i naos, pie-
trele de mormant ale Doamnei Maria, in fatd
cu $tefan, ale copiilor ei vitregi, laugd (Musa,
a lui Bogdan, in pronaos, la dreapta, $i a
Mariei lui Rare$, in fatd, avand langd ea piatra
de mormant a lui 5tefanitA. De-asupra acelor
morminte care se gdsiau lauga phrete, in ordn
duirea cea noud a epitafelor, sculptorii lucrara.
baldachine vddit intipärite de spiritul cel nou
al Rena$terii apusene, en formele rotunde,
pline, cu fel de fel de linii $erpuitoare, $i de
flori destul de grosolane, $i de flacdri ridican-
du se la colturi ; mormantul lui Efrem de Rd-
 MAnAstirea Putnei (In 1905) 263

&anti, la Moldovita, aratà cum se pregate5te

acest obiceiu al baldachinelor, care nu fu lir-
mat multd vreme. La turn se adause Inca un
rand, fácandu-1 mai mare, 5i multe podoabe,
mai simple decat la Dragomirna. a'entru a
tinea naosul, se inaltara in sfar5it doi stalpi
gro5i de piatra sapata cu podoabele obi5nuite
in acest timp.
In aceastä noud haind aparu Putna dupà
cloud sute de ani de la intemeiarea ei. Nici a-
cuma ea nu avu noroc. Peste doudzeci de ani,
Polonii cucerird Tara de-sus 5i Joimirii, Ca-
zacii lor staturd 5i in Putna, poruncind 5i
jdcuind. Duptl, plecarea lor, la 1u99, biserica
rämase iar65i deräpAnat5, ca 5i turnurile 5i
toate clädirile din prejur, unde tr5iau in tica-
lo5ie caIiva calugäri. Atnci, prin anul 1750,
Iacov I-iu, Mitropolitul Moldovei, care fusese
episcop de Rádduti 5i avea cAtre Putna o ye-
che 5i fireascd evlavie, se fa'cu al treilea, al
patrulea ctitor. El nu inoi nimic in arhitec-
tura', nefiind dintr'o vreme cand aceasta mai
era cu putint6. Dar tidied tot ceia ce ca-
zuse, inlocui tot ceia ce lipsia 5i facu 'oath
zugräveala cea noud, din care se vkl cateva
urme in pridvor, nu prea stalucite, ce e drep-
,tul.
In fata mormantului lui Teoctist, din acel
pridvor (alt ierarh moldovenesc, Teofil de Rd-
dduti e ingropat afard langd zid, ca 5i un Mi-
tropolit bucovinean de daunAzi), el i5i ridica'
sie5i. mormant 5i, langd piatra ce-5i sApase din
vretne, puse ratna5ite1e, aduse dela Indtluti,
264 N. lorga

ale parintilor sai, c51ug5rii Andrian 5i Mariana.

Olajdiile 5i odoarele fur5. adause, o icoana de pe
catapeteasma argintata, 5i podoabele noud,
malt mai sarace 5i mai de putin pret, se viid
inci langii ripidele in filigrand cu heruvimii,
lucru de Venetia, langa greoaiele cdrti manu-
scripte, legate in placi de argint bAtute cu
cio?anul 5i in plato5e de lanturi de argint, ale
lui 5tefan, langa aierele, ce trdiesc pana astäzi;
ale ctitorului darnic.
A5a a fast a patra Putnd moldoveneasc5, a
Mitropolitului Iacov, pe care o inlocui ddunazi
a cincea, a arhitectului Romstorfer, supt stapa-
nirea Imparatului austriac Francisc Iosif I-iu,
stapan al Bucovinei 5i al multor altor teri.
Mortii stau supu5i in morminte ca 5i in vre-
mile neamului lor, 5i numai tidva fetei lui
$ tefan, Domnita Cneajna sau Maria, e batutd
in cuie pe a bucata de mucava, 5i, &and e
scoasl: din dulapul cu podo abe dezgropate,
stranse in clopote de sticla, ea lasa sa cada
franturi din osul a5a de sfant pentru noi, care
se calca in picioare. Ce nu pot suferi mortii,
and.... cind sufar cei vii !
*

Calugarii se gätesc de slujba Invierii. Sunt

vre-o cihsprezece oameni, Romani cari 5tiu
rotnine5te, Romani de peste Prut, ca tin a-
nutne Scraba, cari se zic Ruteni 5i vorbesc
litnba noastra in tonul moale 5i cleios al Ca-
..icilor ruse5ti de pe pe la hramuri, 5i Ruteni
 Mänästirea Putnei (in 1905) 265

cari 5tiu rom5ne5te 5i se zic Romani. Stefan

n'are sa' se laude de pazitorii 5i slujitorii de
astäzi ai mormântului sau. Unii se dau in vant
pentru o sticlä de bere. 5i beau cate cinci pa-
-hare pe nerdsuflate, altii sunt bieti orbi cu
limba incalzita. 5i m!ntea copildreascA, cutare
e un slabanog cu cautatura ponci5A, altul su-
fere de nevoie, altul a ie5it abia dintr'o casd
de nebuni. Frutnosul arhimandrit bAtran, vred-
nic in infati5are 5i iubitor de neam, bucuros
de oaspeti 5i de sfat, pdrintele Patra5, fost
preot de mir 5i fiu de teran din Tereblece,
pare cAzut din cer intre atatia stricati 5i ata-
tia nevoia5i.
Pand la caderea serii vad chilia de piatfa.
Drumul trece prin cherestelele Companiei de
Evrei care e adevArata stApand a Putnei, sau
se strecurd prin prundi5u1 raului care heat:rata
pe prund, tarând cu dansul spre Suceava a-
pele Putni5oarei 5i Vi5au1ui, paraia5e de munte,
ce fac din Putna un rau, mAcar pentru acest
timp de bielpg al primAverii. La dreapta stã
tanapla in care sunt infipti brazii de5i, 5i
pe un pripor se vede chilia. E s'Apat'A intr'o
pe5terd, pe care lovituri rabdAtoare de ciocan
au lärgitio 5i potrivit-o. E mai mult un para-
clis in munte, cu. fere5ti 5i altar ; ba odata
ea a avut 5i zugraveli, ale cAror urme tot se
mai vdd 'Inca Dar inchipuirea poporului 1-a
prefAcut in chilia, boltitä in chip minunat,
cu ajutorul lui Dumnezeu", a sfantului ro-
mAnesc din vremea lui tefan, sihastrul Daniil.
266 N. lorga

Aid, pe un timp and nu era Popper §i 1)14

tenii lui nu adeau din munte sfArAmAnd in-
graditura de lemn a chiliei, sihastrul ar fi
indeplinit acest lucru greu, care uime§te. 1.1ite
colo unde se vede ca o bana de piaträ §i- a
aznit el oasele in somn scurt §i plin de ge-
mete, in a1tara5 a stat el in genunchi, cu
carnea strivith' §i inghetata de piatr1 umeda ;
prin aceste fere§ti 1-au bätut asprele vfinturi
de dimineap, care cutreieth vAile pentru a
goni negura sau a chema norii. Iar jos, unde
se casch ochii de pivnità, acolo §i- a lAsat
sireapul tefan. insu§i, venit sd se sfätuiasca
in aceastd pustie cu sfantul.
E noapte, noapte de stele, de murmure. de
freamilte, de visuri, de patimi in singurätatea
vali ; noapte de armonice, de ciocniri de-
bile, de pdhare de bere, de strigate strAine,
de schiblundri de prunci evreie§ti dincoace, in
ulicioarele satului industrial al lui Popper ;
noapte de a§teptare cu pa§i u§ori, lumini sfi-
oase, in mdndstire, unde se pregate§te taina
de noapte a Invierii.
Ea nu se face in Bucovina la miezul nop
tii, dupd Scripturi", ci, dupd intAmplare,
dup'd datina sau dupd dorinIa §i nevoile s'a.-
tenilor, la deosebite ceasuri de cdtre ziud. Nu
aud ca in copildria mea,când, in hainele noi
de primAvarg, nu puteam inchide ochii de bu-
curia a§teptArii, clopotul de chemare, cu
dangátul puternic, prelung, cu ecouri surde,.
 Mänästirea Putnei (in 1905) 267

pare cd ar veni din adâncile morminte unde

se va cobori acum vestea Invierii, a lnvierii
Dumnezeului facut om, a Invierii* oamenilor
cu via.ta adormitá pAnse, la judecata judecàti-
lor. Nu schnteie nici luminile fugare, ci fere5-
tile cele trei ale lui Rare§ sunt oarbe de in-
tunerec. Numai sus cerul §i a aprins de In-
viere toate luminile stelelor färd de numAr.
Nu e o §oaptd de vânt macar ; strdinii zgo-
moto5i ai Putnei dorm, apa nu se aude vuind
de vale, calug5rii, cei cativa terani cari yin
aici, 5i nu la biserica din sat,. nu fac niciun
zgomot. De 5i s'au aprins cAteva lumini, poate
prea multe, I/Muffle negre, sumanele inttine-
cate se desfac neldmurit in largul cuprins in
care sunt sdmanate. La mormântul lui 5tefan,
unde, dad. nu sunt oasele, se glasluie§te sim-
bolul §i ce sunt chiar acele oase pierdute in
pdmânt decAt un simbol ? , cununile nouà 5i
cele vechi, urna de argint goald, porumbelut
de argint, atarnat, tricolorele päturite, mar-
genile dulapului de sticlä, toate aceste hicruri
multe, greoaie 5i foarte ord.inare, foarte tre-
catoare, cu totul nevrednice pentru acela care
nu poate fi incununat cu destul aur 5i en des-
tule pietre scumpe de neamul pe care el 1-a
scdpat dela peire,mormântul acela, acoperit
de noapte, aruncd numai scânteieri §i raze.
alugArii nu-§i 5tiu rostul, se incurd, nu se
ru5ineazd, a§teaptd imbold 5i indreptare. Til
mânà un cantor mustAcios, care se zice a fi
un Rutean unit. Orbul dd din cap, se imple,
tice§te in vorbd, canta cu un glas de copil
268 N. lorga

bolnav $i rostogole$te groaznic ochii morti in

fata bortilitä de ranile varsatului. Din cand
in child, pe buze ruse$ti, rugdciunile vechi,
a$a de frumoase, sund ca in batjocura.
A ie$it cu Invierea : unii terani stau in fata
cu lumanarile in mama. ; altora li se dau dela
mandstire lumanari marl de ceara alba fail
nicio podoaba de poleiald, de flori, de bucurie,
ca in Moldova mea. De malt Inca fiecare $i
le a aprins cancl a vrut, $i nu vad acea in-
gramadeala ravnitoare catre lumanarea pe care
o intinde din u$a altarului preotul aducator
al ve$tii celei bune. ateva terance care au
rochii de ora$, negre, albastre, au ie$it inainte
in strana ferneilor, in stanga ; vre-o cloud cu
$tergare se ascund in intunerec ; eativa copii
de tot cuminti stau cu picioru$ele goale pe
piatra foarte rece. Acestea nu vor fi apäsand
greu pe 5tefanVodd, acoperit cu tablitele gal-
bene ale d-lui Romstorfer.
Alaiul Invierii se face. In frunte, arhiman-
dritul cu carja in mama., o carjä noud fara
aurarii $i scumpeturi, un bat negru cu capa-
taiul de 'argint ; poarta comanac $i väl negru
i are o buna infati$are cuvioasà. Apoi, im-
b alzindu-se $i cotindu se, ierornonahii, calu-
garii-preoti", in oclajdii de matasä, argint $i
aur, noua-noud, calugarii negri cu pacatele lor
in spate, noi cei cativa in haine nemte$'ti, te-
-rani in cojoace $i sumane, femeile cu polcute
si cele in portul din vechime. U$a se inchide
in unna alaiului, $i prin portile pridvorului
tintreg $irul se infunda. in noapte.
 MAnAstirea Putnei (in 1905) 269

Eu a§teptam pe $tefan s invie, sa invie o

clipa in iMmi, cu solie de yam-, cu solie bunà
de strätno i parinte, incunjurat de heruvimii
nddejdii cu aripile aurite. Sä iasa o clipa, fara
sabie, fard palo§, cu manile batrane intinse .

pentru binecuvantare i sa curate toate teme-

rile, toate nesigurantele, toate sfielile, deschi-
zand floarea de aur a idealului. $i el nu se
ridica din mormant unde-1 apäsau ace§ti ca-
lugari, ace§ti oameni cu grija somnului §i a
mancarilor bune, unde-1 tintuiau cu piroane
de fier rugaciRnile pentru Imparatul nostru
Francisc Iosif intailea".
and insa nu se mai vazu din toate cleat
intunerecul, mi5carea neagra a multimilor, fâl-
fairea prapurilor ca Steagurile de umbra ale
o5tirii mortilor, cand. nu mai straluci nimic
pe lume decat sus stelele sigure, iar jos lumi-
nile fugare, fluturate de vânttil inaintärii, cand
toate glasurile, ale orbilor §i ale celor ce vad,
ale vrednicilor §i ale nevrednicilor, ale celor
credincio§i §i ale celor fard de credinta, se
topird Iti acela§i cantec de biruinta asupra
mortii, cand arama clopotelor, clopotelor celor
vechi de tot, prinse a vizi in geamat lung,
in hohote de plans risipite asupra muntilor §i
vailor, zguduind ziduri, morminte §i suflete,
atunci se savar§i minunea. Aici, in noaptea
care-i poate fi mantie, el era cu noi, $tefan,
Stefan al nostru, VoevoduI, Imparatul nostru
cel drept, el §i nu Francisc-Iosif intailea".
Mergea cu noi in umbra noptii, intre luminile
cerului i luminile pamântului, ducand dupa_
270 N. lorga

dansul intreg intunerecul, pe aripile lui care

atingeau muntii zdrilor i depdrtarea hotarelor
noastre sangerate. Sant i Impdrat al tuturor
terilor, al tuturor oamenilor Romanmii, al
tuturor celor ce cuminecd in aceastä limbd !
Si cantärile sunau, i clopotele vuiau, si el
ducea in fruntea tuturora vestea Invierii lui
Dumnezeu, vestea Invierii dreptatii. i prin
usa incuiatd a bisericii goale el trecu inaintea
tuturora si se odihni in credinta viitorului
nostru.
&am acum in pridvorul luminos ca o in-
cdpere din raiu. Un Roman pletos, cu fata
arsd de soare, tinea in /nand, rdzimat de pri-
vazul uii, un prapur rosu cu aur pe dansul.
Stdtea cu ochii crunti, i Oral ii incunjura
sdlbatec grnmazii, negru ca abanosnl ; cojocul
alb lucia ca o platosd, opinca stdtea ca infiptd
in pdmant. Intre Teoctist Mitropolitul i Mi-
tropolitul Iacov, egumenul arhimandrit al Put-
nei canta inaintea zdvoarelor trase, cerand lui
Dumnezeu sd se spulbere vrdjmasii ca fumul
in \rant i ca ceara inaintea focului".
$1 sufletul mieu inseninat zicea in tdcerea
buzelor: «Amin» !.
«Adevdrat a inviat !»

00
 VII.
Argeful
de N. lorga.

To.rgul Curtea de-Arge§, ceia ce inseamnd,

in limba de astdzi, re§ediqa domneascd de pe
Arge§ e o adundturd mai curând sdrAcdcioasä
de case cu ate unul sau cloud randuri, altfel
destul de curate, §i de livezi, pe care o stràbat
str5zi cu pietrele ie§ind pretutindeni la kveala,
räzvrätite. In stânga se vede pe o inaltime o
bisericd destul de mare, sprijinità in phrghii : ea
poartd in limba poporului, pe care istoricii au
incercat apoi s'o tä1mdceasc5 prin ipotese silite,
-numele lui Negru-Voda". E curioasä aceasta.
raspandire dacä este o adevdratá raspAndire
a pove§tilor despre inchipuitul intemeietor:
§i. Curtea-de Arge§, ea s'ar kmuri
aici, la
poate prin amestecul in graiul unor oameni
ce nu par a-§i deschide gura tocmai bucuros,
a numelui acestui Voevod Negru din timpurile
intunecoase cu acela, ce e vrednic a se pomeni
totdeauna in aceste pdrti, al binefácdtorului,
iubitorului de frumos, evlaviosului Voevod
Neagu, Neagoe.
Pe altä inaltime apare, pardsit, dar trezitor
de vechi amintiri, care nu se mai pot deslu§i
272 N. lorga

de nitneni, turnul dela San-Nicoarä. Dad.

§i presupunerea nu pare fdr5: temeiu Nico-
lae-Vodd, zis §i Alexandru, de la care pand
astäzi s'a strecurat mai mult cleat jumatate
de mileniu, e acela care a sfintit ca bisericA
noud, pentru iertarea pdcatelor sale, pietrele
ce se ddrapdneazA acum supt picAturile ploi-
lor, in bdtaia vanturilor red de iarnd §i in
munca ve§nic reinoità a buruienilor de ruine,
atunci acest strdbun al §iragului Voevozilor
mai noi se preface din slavoneasca moartd a
epitafului sail din biserica aela Cântpulung
intr'un viu Nicoar5, Voevod §i gospodar pen-
tru Sarbii §i Bulgarii din cancelaria lui, dar
peutru ai s'ai, dregdtorii §i arca§ii §i teranii,
Domnul Nicoard, NicoarA -Vod5..
1* 1

0 §osea präfuitd, intre mici casute urâte. In

fund se vede un coperi§ ce se incovoaie in ar-
cade spre patru stolpi albi, iar mai departe,
in dreapta, ni§te turnuri ce par galbene §i nu-
se deosebesc prin nimic. Aratà a fi ale unei
bistrici destul de man.
Dar iatä cä priveli§tea se deschide. TrAsura
se opre5te inaintea unei bariere de lemn alb.
MA cobor, inaintez putin, §i in fata mi se-
desface supt cerul albastru, intre inalte dea-
luzi acoperite de pAduri, printre care curge
apa Arge§ului, mAndstirea dela Arge§ (nu de-
la Curtea-de-Arge§, cum se zice gre§it astdzi).
Patru turnuri: douh drepte, mai mari ur-
mAndu-sein lungime, pe and in lat se apleacl
 Arge§ul 273

until spre altul Inca cloud, strâmbe. Impartita

in patru registre, osebite prin brauri sculptate,
biserica, spre intrarea careia duce o scard in-
gustä, e de tin desavArsit echilibru al fnimu-
setii. Asa au croit-o pentru Neagoe -Voda si
Doamna sa Despina, vlastarea de Crai sArbesti,
mesteri de Ord si straini la inceputul veacu-
lui al XVI-lea, toata din frumoasa marmora
alba.
Astazi, dupd restaurarea d-lui Lecomte de
Noiiy, spre luminile si gustul caruia s'a dus
stOngacia noastra barbara si vesnicul despret
de noi insine, se vad pretutindeni fonduri de
azur si flori de aur, pasari care ar fi sa sune
din clopotei cand bate vântul (dar nu suna.),
coperisuri verzi de-asupra turnurilor. La lu-
mina soarelui, cladirea pare a se scalda intr'un
aur, care, cand norii rapesc razele, se arata
pe multe locuri negriu ; pe alocuri sirloaiele
ploii au luat cu ele albastru si aur, lasand
dungi intunecate pänd si in inscriptia aurita-
aurita a lui Neagoe -Vocla.
Arinonia deplina staphneste si inauntrul cla-
dirii. Sthlpi inalti se ridica sprijinind boita ;
in fata, catapiteasma inchide intrarea sfânta a
altarului. Chipuri de sfinti se inalta sus, in
aurul fondurilor ; jos se insira ctitorii, ale ca-
ror pietre de mormânt sunt acoperite, dupá
nu stiu ce obiceiu, zu .coperte de datifea rosie
cusuta cu aur, in etichete a caror slova nu e,
adese on, nici latina, nici cirilica, ci un fel
de gotica apuseana. De o parte si de alta se \Tad:
Regele Carol, care nu samand de loc si n'are
Cartea muncitorului. 18
274 N. Iorgd

atitudinea smeritd a unui ctitor aduandu §i

darul inaintea lui Dumnezeu, 0 Regina Elisa-
beta, al cdrii talent poetic e simbolisat printr'o
atitudine de extas care nu intrd iard§i in nor-
mele, bine statornicite, ale picturii bizantine sau
bizantino române. Un inger stä lângd Regele ;
lângd Regina o madond catolicd, purtând pe
Isus in brate, pe and jos se vdd crini. Nori
incunjoarã pe cele cloud fiinti cere5ti, nori,
cari, drept spuind, nu samänd a nimic.
Si cu aceasta orice cunosator al vechii noas-
tre arte, orice iubitor al frumosului 5i -adeva-
rului istoric vine dela sine la aprecierea putin
admirativä a restaardrii. E deosebire intr'un
lucru. care se invatd, care se studiazd §i altul
care se depune pe incetul in minte prin ve-
derea necontenitá a ace1ora0 obiecte. Intipa-
rhea in casul d'int'diu poate fi mai conscientà,
dar in celalt e mult mai adana, mai trainicd.
Pentru a reface o bisericd de la care vremuri
rele au rgpit mult in desfd§urarea lor, trebuie
familiarisarea deplinä cu biserici de acest fel,
§i mai trebuie o legaturá intimä de amintiri,
ce merg pAnä in fundul copildriei, cu sufletul
care locuie§te in aceste clddiri de smerenie 0
de inchinare. $i, fiinda o attd adevaran se
adapteazd pretutindeni, se traduce in limba
sufleteasa a fiecarii rase, se cere iard§i ea
arhitectul inv5tat 0 me§ter care indräzne5te
sä invie din rdm4iti si potriviri o frumusetd
vestejita*, sl fie unul din copiii cei mai plini
de iubire fiasa ai pämântului pe care se va
ridica a doua oard minunea.
 Arge§ul 275

Cred ca la noi in tard se gdsiau 0 atunci

and am adus pe architectul frances oameni
cari, mdcar strangand cu totii cuno§tintile lor
intr'un mdnunchiu, puteau sd ni dea indardt,
cu toatä priceperea §i cucernicia, vechea ma-
ndstire a lui Neagoe-Vodd. In locul Caselor
din Viena, se puteau afla me§teri de-ai no§-
tri cari mai incet (dar nu mai scump) ar fi
dat podoabele d'induntru, delicatele lucrdri de
zugrdveald, de sdpdturd §i chiar de turnatorie.
In acest cas, n'ar mai fi nici catapeteazind
cu flori, nici vulturi heraldici apuseni, nici
slove care nu sunt nici buchi, nici litere ; n'ar
mai fi mai ales acea bogatie cam salbateca,
a5 zice: orientald, de aur i de colori puter-
nice. Ai no5tri ar fi lasat, ca ni§te duioase
amintiri dintr'un trecut care a fost numai
odatd 0 nu se poate comanda, cu orice sa-
crificii budgetare, in facatoarea de minuni
strdindtate, acele stangace icoane 0. sculpturi
vechi, al cdror graiu de -cinci sute de ani, ve-
nind din depártdrile credincioase §i eroice, ni
spune cu cat mai mult cleat jargonul inter-
national al momentului. Si ar fi fost mai bine.
Acestea nu sunt de almintrelea singurele
priveli§ti triste ce se pot culege aici, in um-
bra mdnastirii modernisate 0 instrdinate. Mai
sunt 0 altele tot aa de triste : acei stalpi
crapati, mergand spre ruing cu toatà tine-
reta lor, acei stalpi de cardmidd acoperità cu
moluz cari incunjurd nevrednic biserica de
marmora ; acel palat episcopal, prefdcut acum.
276 N. Iorga

in palat regal, cl'adire monumental5, bine chib-

zuitä si de un stil ales,apartinând altui Tinnt
românesc si altei epoce, dar ale c5rui odai par
Inca pustii, nesfarsite, in cdutarea unei desti-
na,tii definitive. In biserica veche", la restau-
rarea at5t de distrugaor radical5, s'au gbsit
chiputi de sfinti, in cari mesterii altor timpuri
§i-au zugrävit adev5rata, nern5rgenita evlavie,
s'au g5sit colane de argint greu cu stângace
sdp5turi de slove, iesite din ittrebuinlarer
s'au gäsit potire si odajdii pe care au scan-
teiat pietrele in care se aduttà 'n cel mai mic
spatiu cea mai mare lumind si cea mai mare
bogdtie ; s'au gäsit sfinte stofe care au invd-
lit oase domnesti ce s'au fkut cenusd. Thiele
din aceste comori de art5 au fost aduse la
Bucuresti pentru a face parte dintfun Museu
abia orânduit si abia deschis. Celelalte se tree
la catastif acum, când noua Cas5 a Bisericii
trebuie s5. §tie, ce stdp'ane§te ; apoi ele vor
rämânea uitate in dulapuri, inchise in lazi. i
te gAndesti atunci la acele fabriche care se
gAsesc in apropierea marilor, frumoaselor bi-
serici ale Italiei ; ateliere si musee, in care se
p6streaz5 ceia ce a dat jos vechimea de pe
cládirea mAiastra, iar alaturi mesterii lucreaz5,
in mäsurä ce se sitnte nevoia, la desdvarsirea,
la tinerea in bun5 stare a monumentului. Da,
insä acolo nu se incredinteazd grija lucrurilor
intreit respectabile, fiindcd sunt vechi, stint
frumoase si suitt scumpe, unor mâni strdine,
ci arhitectul de talent si de stiinta, ca i u-
milul lucrator ce-i indepline§te g'andul, simt
 Argeul 277

-,ca lucreaza la ceia ce face mandria ,i cinstea

-terii bor. Si sunt acolo 5i alti factori, cari la
noi se cred nedreptdtiti de lumea laica, i5i
lasa ogorul nelucrat 5i ratacesc pe unde nu e
chemarea lor, lasand subalterni fara directie
5i o turma fard pastor. Unde ni sunt oamenii
de ravna, oamenii de jertfd, binefacatorii 5i
gospodarii. aceia can sunt sarea pamantului",
daca inteleg ce trebuie sa fie?
(Adaus )
Alaturi, in ora5 jos, intre casele de toata
mina, ce smerità pare Biserica Domneascd, asu-
pra careia nu s'a intins un patronagiu regal,
dar de care nu s'a atins ambitia unui mare
5i neintelegator me5ter strain, stricand 5i pre-
facand !
Supt turnul de ieri de alaltaieri al unei elo-
potniti fard stil intri in curtea care incunjurd
armonioasa cladire de caramizi 5i de bolovani
prin5i in ciment, alternand. Un singur turn se
ridica de-asupra acoperi5u1ui in margenea ca-
ruia o sprinceana de zidarie aminte5te, in a5a de
putin, galeriile vastelor basilice. Ca 5i acestea, ea
e impartita inlauntru, dupd pronaosul cu rnor-
mintele Bratienilor, in trei parti. Aceasta e
zidirea cea d'intaiu pe care Dpmnii munteni,
de pe la 1350, au ridicat-o intru slava lui
Dutnnezeu. Pana aici nimic deosebit, dar daca
treci pragul u5ii fard alt cadru decat al pietrei
stnulse unui vag mormant, descoperi cele trei
minuni succesive, care i-au creat un loc de
cinste intre toate 1aca5urile de inchinare ale
Romaniznii.
278 N. Iorga

Dupg ce gustul ales al arhitectului Cerchez

a scApat biserica lui Negru-Voda" de dAra-
marea ordonatd de Lecomte de Noiiy, care §i
ridicase §chelele pentru crima plAnuitä, s'a
gAsit, cdutându-se supt o onestd zugráveala de
pe la 1820 §i peste un strat dinteo vreme
mai veche, stralucita picturg a me§terilor vea-
cului al XIV-lea. i aceasta, cu splendoarea
colorilor rämase vii, cu libertatea mi§cArilor
expresia figurilor, cu naivul ei dramatism,
e din ce a dat mai pretios intreaga arta a
Itásdritului in acest veac.
Staruinta i norocul d-lui Virgil DrAghiceana
au dat la ivealà supt lespezi mormintele dinas-
tiei intemeietoare a Terii-Române§ti. In gre-
oiul sarcofag de piaträ. al cárui capac s'a
ridicat ca prin minune la ceasul and provin-
ciile române§ti se uniau in sfar§it, s'a gAsit,
infd§urat in mätasA ro5ie, smaltat cu mdrgä-
ritare, incins cu aur, vechiul Basarab-Vodd, a
cdrui moarte la atnpulung se inseamnd pe
una din cdrdmizi in stânga. Iar in juru-i, pur-
tând pe frânturile de oase ramAsite din juvaie-
rele lor, o intreaga Curte de printi §i princese.
In sfox§it, descoperitorul a ridicat terna multd
care astupa casa de locuinta a Voevozilor
§i au ie§it la ivea1, cu frânturi de frumoasd
ceramicd, bucdti de piaträ sculptata, una pur-
Valid un vultur de cea mai frumoasd executie.
Prin aceasta Arge§ul a devenit loc de in-
chinare pentru oricine-§i simte legAtura lui cu.
eel mai depärtat trecut al nostru §i en pioasa.
lui artd.
00
 VIII.
Cãmpulungul Inuntean (in 1857)
btticiul
-- de A. Pe limon

0 multime de pravalii, terani, femei, copii,

cercelari, negustori, mamulari, copaieri si oa-
meni de-ai politiei si de ai Caimuirii carl pri-
begiau !...
Uitaiu a spune ca, mai in centrul targului,
marfa dela Lipsca si marsandele dau lustru
acestui bazar ce tine cloud seiptarnani, pana
dupd ziva Sfantului Pantelimon ; §i, fara a o
spune aceasta, nu trebuie a vd indoi ca, pe
langa cate un ciorbagiu gräsuliu bacan sau
bra§ovean, ce se vedea sezand cu ciubucul in
maul d'inaintea satrei sale si care se plangea
mereu cd nu este vanzare, se vedeau o suma
de boieri, dame, domnisori, atat de aici din
oras, cat si din alte parti, veniti de ziva Sfân-
tului Ilie ; si. aici, land surtucul de modd, ma-
nusi glace si fracuri cu coadele lungi, langa
capela de modd a domnisorului, cu sapca si
paltonul negustorului, langa cojocul si caciula
de oaie a teranului, peschirul sau mara ma
280 A. Pelimon

alba, conciul 1 i o imbrAcAminte ce Romancele

purtau i in al treisprezecelea secol, nu pulin
faceau un contrast eiudat cateva dame ce
purtau paldrii amazone cu horbota neagra
prin prejur 5i al-Maud cochetaria cea mai
excentricb ; dansele pareau mai mult ca
cum s'ar fi aflat in doliu, cif acea borbota
neagrg, pe care insa, tinand o cu mana de-
asupra fetei, ii ascutrdea frumuseta obrazului,
care, cu toate acestea, trebuia lasata sa se
vadd, 5i care nu putin intriga pe cei mai
multi, cat 5i insufla o nespusa gelosie i cu-
riositate printre celelalte dame... Acest fel era
societatea ce o vedea cineva plimbandu-se prin
ulitele insemnatului targ ! Dar. ca sä nu in-
greuiem prea rnult pe cetitor i ca sa nu su-
pardm pe cineva care s'ar crede atacat prin
descrierea ce facem, lasam unele i altele la o
parte, ce mai vazuram, i revenim la ceia ce
ne trase mai cu deosebire luarea aminte.
Veti 5ti insa ca era cam la toaca popilor
and sosiiu, i eu n'aveam capataiu unde sä
trag, fiindca, din ceia ce am cunosctit, nu
prea era mare dispositie la nimeni sã vo-
iasca a ma primi, macar pentru doua trei
zile ; i apoi, printeo piazl rea, se vede,
toate camerele de pe ia banuri se aflau prinse...
Ma invartiam de colo pand colo, uitandu-rtA
pe la unii i pe la altii, observand pe la ne-
gustori márfurile ce le aveau... Aci unul vin-
dea funii i pacurd, dincolo altul vindea coase,
opinci, lulele i branza in co5u1ete ; carciu-
rmle i5i aveau tarabele intinse i cafenelele
 Campulungul muntean (In 1857) 281

erau numai stosarie... Dar, in mijlocul aces-

tora, se aflau a5ezati cativa negustori cu ru-
leta, cum am zice : cu jocuri de noroc pe bani,
cari 5i aceia i5i aveau pravaliile lor, la care
se gramadiau mai multi oameni i erani, ui-
tandu-se in gura unui asemenea negustor
cotcar, ce sta d'inaintea unei mese cu di-
chisurile sale, cum am zice : niste pahare, sticle,
sfe5nice de bacfon, 5i in mijlocul a toate aces-
tea era push ruleta, cu Un petec de mu5ama
alaturi, pe care se aflau imprimate ni5te
numere de noroc mari, ro5ii i albastre ; iar
acela ce 5tia sa dea la noroc chema lumea,
tiind in manh un shculet cu ni5te bile inhun-
tru, pe care le scutura mereu 5i striga pe cat
ii lua gura : la un gologan cinci !.., la un go-
logan cinci !..".
Mirandu-md prea mult cà vhd asemenea jo-
curi ce le 5tiam oprite in tciate partile lumii,
5i la noi le opre5te insh5i condica penala de
a se mai juca pe la targuri, rämhseiu absor-
bit de cugethri 5i de mirare.
Putin mai indhrät, la spatele mieu, se face
de odata o larta, insotita de chiote, rasuri
tot felul de huiduiri.
Ma intorseiu sã vhd ce este.
Dar un spectacol prea curids se infhti56
ochilor mei. Vhzuiu o gramada de Evrei,
ni5te mdmulari i pana i baieti dela prävalii,
cari cu totii dddeau 'Ayala' 5i huiduiau cu o
nespush larma pe un biet teran, care, din pa-
catele lui, nu 5tia ce sä Leh 5i cum sa fuga
_mai curand, ca sä scape de aceastd rusine.
282 A. Pelimon

Intreb ce este ?
Imi spuser5 atunci c5 acest teran, care toc-
mai vânduse o päreche de junci in trei gal-
beni, ii pierduse pe cate§i trei la cotcaria
uite popa !.., nu e popa!"....

CI 0
 IX.
Suceava (in 1905)
de N. lorga.

Apa Sucevei se trece pe un pod de lemur

mic, 5ubred 5i fArA podoabe ; tineti trAsurile",
zice una din multele in5tiintAri tipArite, 5i in
adevAr murgii Evreului merg cu toata con-
stiinta cA sunt intr'un loc unde zburclaciunea,
pripa nu se ingaduie. AlAturea, un alt pod,
mai mare, mai tare 5i mai frumos, e dutigat
de linia de fier a trenului ce vine din Itcani
5i duce la Suceuva. $i eu imi aduc aminte de
un pod, mare, acoperit, negru pe dinuntru
5i pe din afarA, prin care de demult, cAnd
eram copii cl ochii abia deschi5i asupra mi-
nunii acestei lumi, am trecut cu mama, recu
noscatoare pentru minunile Santului din Su-
ceava, ca sd sdrut moa5te1e negre, uleioase
ale lui Ioan cel Nou, culcat in mirodenii. Aud
Inca, dupà treizeci de ani, huruitul roatelor
prin marele intunerec umed, vad piata mare
cu facliile 5i iconitile, biserica inaltd, racla
de argint cu chipuri sdpate, falca intunecatA
5i dintii albi ai ajutAtorului la toatà nevoia_
284 N. lorga

Jos, Suceava curge lute, matioasa, bogata

din prisosul ploilor primavaratece ; e mare cat
o ramurd a Moldovei. In lunca iard3i pasc vite
albe. Campii se gunoiazd, 3i pluguri cu cai,
-duse de terani cu caciula mare, rup tarina
slabita de ploaie. Boii se ingra3a 3i se vand
cu preturi bune.
Pe mal sunt multe case, ceva mai departe.
5i tocmai de-asupra lor se cinche3te supt cope-
rdmantud de 3indrila neagra bisericuta dela
Itcanii-Vechi, galbend-deschis, cu un pridvor
fiber. Frumoasä mica locuinta a calugdritelor
.de odinioarã pentru care ea fusese cladità in
veacul al XV-lea ! Abia dacã se sluje3te astazi
la hramul ei. Itcanenii din casutele dese de
pe langa rail yin la alte serbari sus, in ora3u1
1aca3uri1or mari 3i bogate.
Inca o buca Ca' de vreme ne urcam printre
case de moda moldoveneascd, in care stau de
mai multe ori straini. Dar, ici 3i colo, fete se
-dau in scránciob, in leagan. E adevarat ca as-
-tizi, a doua zi de Florii, la catolici deci aici
Nemtii, Polonii e a doua zi de Pa3ti.
Am ajuns tocmai sus. Suntem in cuprinsul
vechiului ora3, precum arata gramadirea bise-
ricilor, a3a de aproape una de alta, incat in
cateva clipe ai facut drumul dintre ele. Lasa
deci la o parte strada care se zice evreiascd"
3i strada mare, care e 3i ea aproape numai a
Evreilor, lasa urmarea ei inainte, pe langa o
gradina goald 3i rau tinuta, pe langa o bise-
rica a catolicilor, mare, alba, uratd, in care
 Suceava (in 1905) 285

scanteie acum lunainile Invierii, chemând pu-

tinii credincio§i. Lasd prdvaliile Evreimii, care
nu sunt altfel decat cele dela Folticenii nWri,
lasa schrboasele cafenele, in c tre se toldnesc
in caftane murdare stapânii de asta'zi ai tar-
gului, lasä ingramadeala, harhatul germano-
semitic, duhoarea §i necuratenia, lasa uricinnea
rapareta. Nu te uita la lumea ce trece in
hardughiile nemte§ti care sunt trEsurile de aid :
une ori ai vedea un honoratior cu cilindru, iar
cele de mai multe ori unul, doi, trei, -multi
Evrei, de moda noua §i de moda veche: eu
am zdrit chiar intr'o cupea, având in locul
geamului dela spate o scândurick un Herrchen,
un domni§or, oache§, cu fata prelunga, cu
ochii mari vistitori, cu perciunii fiului lui David
§i cu palIriuta de catifea, cu lungul caftan al
Galitianului neprihanit de civilisatie. Pe ici,
pe colo vei vedea strecurându-se chte un cre§tin
sau o cretina, functionari, meteri cari-0 pe-
tree Pastile, soldati in concediu pentru serba-
tori, domnipare elegante cu mo§ii in zestre,
ferindu se cu dibacie de atingeri care pAteazd
de murclarie rochiile.
Dar toate acestea nu te privesc, calator ro-
man pe pamânturi ce sunt instrAinate §i in ceia
ce prive§te oamenii chiar, printre cari zAre§ti
a§a de rar teranul dull:4 datina, cu sumanul
§i caciula lui ca in Moldova, cu variante de ca-
ciuld, mici §i ieftene, pe care le-a näscocit jido
vimea, sau in haina modesta a Neamtului din
burghesia cea mica. Tie-ti passe: in acest pa-
mânt al tuturor neamurilor, in cari al lui Is-
286 N. lorga

rael a cdpátat biruinta deplind, tie iti pasä de

biserici cu chipuri de bour 0 frumoase litere
batrâne de-asupra u01or, de pietre §terse de-
asupra mormintelor cu cenu5a spulberatd, de
frAnturi dc cetate pe culmea frdmântatd cu
sange, spre care ni se inalta recuno§tinta 0
ni fumegd tdmdia visurilor evlavioase 0 sfinte.
.Ferete-te de prihand, lasä hanurile, pravdliile,
stradele, gadinile 0 furi§eazd-te spre locurile
pe care privigheazd crucea ta veche rdsdriteand,
unde vorbesc in glas de aramd clopotele tale
-turnate prin vremi ce nu se vor mai intoarce,
§i in care in bronz ni s'a turnat §i mdrirea,
numele cel bun, pdstrat Vand astdzi, datina
-curatd, pe care o uitd prea multi, in toate. Fii
aici ca un hagia cucernic in Ierusalimul din
vremea prigonirilor: el im mergea la cadiu, la
nazir, la cdpeteniile ienicerilor, el nu se gra.-
mAclia printre cumpárdtorii bazarurilor, el nu
a3tepta la poarta moscheilor. ci, tiind umila
lui faclie in mând, el se ducea de-a dreptul,
cu o grabd infrantä de simtul sfinteniei, cdtre
mormAntul in care odihnise, o clipd omeneascd
de moarte, Dotnnul 0 Dumnezeul sau
Inthiu ti se va infatip Sf. Dimitrie, mare 0
puternicd zidire pe care Petra Rare5 o in-
.-china, precutn a fdcut 0 in Ildrldu cu o cid-
dire ceva mai miTd, sfântului purtätor de mir",
biruitor in luptele care pldceau sufletului fo-
cos al fiului lui Stefan-eel-Hare. Cadirea n'a
-suferit reparatiile acelea la care Austria tine
malt, ca sd ardte cd §tie 'Astra mo5tenirea
moldoveneascd, ca sd incurajeze §tiinta §i arta
 Suceava (in 1905) 287

§i ca sä dea de lucru la atAtia domni din

Viena, cari gäsesc cd Moldovenii acei de demult
erau oameni stimabili, ale cdror lucrári in cd-
rdmidd, piatrà §i penel sunt vrednice de o
luare aminte curioasd §i de o ingrijire raspla-
titoare. Ba Sf. Dimitrie a fost reparat §i el
acum,caliva ani, dar intru atAt numai a 1 au
tencuit §i vdpsit cu o tencuiald §i o väpseald
care cad. $i iarä§i clopotnita pe care e inti-
'Arita pe partea de cdtre RäsArit, cunoscutul
bour cu gâtul gros, cuprins intr'o floare pur-
find inscriptia, clopotnita aceasta a fost de
atatia ani preschimbata pentru a se face, la
inMtimea ei trainicg, paza de foc.
Incolo, Sf. Dimitrie-i cum 1-a ldsat ctitorul.
Fatada largä e strábAtutd de trei fere§ti gotice
§i se sprijin a. pe cloud contraforturi. Fere§tile
gotice se urmeaza §i pe laturi, ca §i contra-
forturile. Zidirea se rotunje§te la strane §i in
fu Id, la altar. Ocnite mici sus, ocnite mari jos,
lungIrete, phnä la temelie, ii impodobesc pa-
retii. Zugavelile frumoase, pe fond albastru
-dulce, care se vedeau odinioarg, s'au sfärâmat,
s'au ascuns supt pospMala tencuielilor mai
t Arzii.
Inauntru, chipurile de sfinti sunt in parte
cele vechi, precuni dovede§te inscriptia nume-
lor, in lungi. §i suptiri slove din vremea, bund
pentru scrisoare, a urmailor lui Stefan-eel-
Mare. Un foc insa a mistuit catapeteasma,
odoarele vechi s'au stricat. afard de jalnice
r5ma§ite, aruncate intr'o amard a turnului,
unde putrezesc in praf cununile mortilor din
288 N. lorga

zilele noastre 5i fel de fel de lucruri fard chip-

5i fat-a nume, care duhlesc a muced. Pietrele
de mortnânt, intre care un invatat strain a
crezut cd gdse5te pe a lui Bogdan fiul lui Ra
re5, nu se mai pot ceti cu siguranta ; nicairi
nu le-am vazut mai ticalo5ite. Vremea de peste
un veac in care Suceava a fost un maldar4
d.e ruine, uncle canii fara stapan bAciuiau prin
pivnitele de 02n-a ale caselor ce se darama-
sera, pe cand sateni papici arau pamantul in
margene, vremea de astdzi a primariilor evre-
ie5ti, a preutimii de Stat, cu invatatura mi-
reana, vremea de egoism 5i fard niciun avant,
fdra nicio amintire 5i fdra, nicio nadejde au
adus aceastd pacato5ire a bisericilor. Rar sd-Ii
vie preotul spre a-ti ardta cu mandrie biserica,
pentru cd e in sama lui 5i pentru cã e moa5te
din trecutul neamului lui ; nn biet paracliser
bateau., nespus de murdar 5i de indobitocit,
chior, bubos, va orbecai cu tine pin praful 5i
neoranduiala, prin saracia despretuita a 1aca5u-
rilor in care Mitropoliti au slujit inaintea Dom-
nilor, Doamnelor, Domnitelor, boierilor in ve5---
minte de aur, de catifea 5i matasuri.
De departe, manastirea Sf. Gheorghe se vd-
de5te prin turnul greoiu al .portii 5i prin scan-
teierea ciudata, prin lucirea sticloasd a tiglelor
mud ro5ii-inchis, cu dungi nesabuite de albastru
5i de galben, ceia ce pentru o bisericd e o im-
popotonare, iar pentru colorile noastre natio-
nale e, cand te gande5ti cine a reparat 5i cii
ce simtire fata de noi, o profanare. Biserica
 Suceava (in 1905) 289

Mitropoliei de odinioara a fost claditä in foarte

vechi.timpuri, indata dupa Stefan- cel-Mare, §i
supt 5tefan-ce1-Tânár a luat locul vechii Mi-
tropolii, care e astazi biserica Mir6utilor. De
sigur iara§i, marele ziditor Petru Rare. i a
dat proportiile cele raärete pe care le are as-
tazi, platind astfel datoria sa de biruitor §i
Ltd de celdlalt mucenic osta§ al legii cre§tine.
Petru Schiopul, bland Domn cuvios, a dres
cladirea, ce suferise pe urma luptelor din vre-
mea lui Despot ; de la dansul vine zugraveala
de astazi, foarte frumoasa, cu sfinti mari §i
icoane bogate, intinse pe un fond albastru,
stropit cu largi stele de aur. Petru-Vodd, Inca
tanar, cu barba lunga ro§cata, 5tefan-cel-Mare,
Petru Rare§, 5tefan, copilul lui Petru cel Nou
§i poate Vlad, fratele lui,caci capetele aces-
tora s'au §ters, iar .na s'au taiat la o inchi-
puita deschidere a fere§tii, care e veche,
ace§tia se vad foarste bine, ca §i pisania cu
litere de aur aratand data lucrarilor precum
aceia cand s'a näscut, a primit semnele
Domniei de la Imparatul turcesc" §i a fost uns
in aceastä biserica, de Mitropolitul Gheorghe
Movila, copilul Stefan cel frumos cu dulcii ochi
alba§tri, care s'a stalls ca tanar in muntii, a§a
de departati, al Tirolului.
Biserica e intocmai ca a Sf. Dimitrie, dar
aici reparatia §i- a facut ispravile. Copereman-
tul e cum am spus, pietrele de mormant sunt
prinse in zidul de imprejmuire ; in cladirea
fära slujba sunt a§ezate la pdmant fel de fel
de stalpi §i podoabe de piatra sapata, noua-
Cartea muncitortatii. 19
290 N. lorga

noute, care rdman sa fie puse la locurile lor

dupa ce arti§tii din Viena vor spoi din nou
toti paretii. De alminterea, e§ti asigurat, totul
se va face cu randuiala 5tiintifica. Sapaturile
sunt numai in stil vechiu. Zugrdveala va fi
intocmai ca aceia a me§terilor lui Petru Schio-
pul. Se va inlätura numai praful, fumul, ur-
mele de focuri §i nenorociri, urmele urâte §i
duioase, urmele negre §i mi§cdtoare, urmele
sfinte... Atat. Si biserica triumfdtoare va po-
meni prin scanteie,ri §i colori noua bunatatea
unei carmuiri cu care cea veche n'are nicio
legaturd, a unei civilisatii care nu intelege pe
cea de aka' data, a unei epoce de indltare a
acestui colt moklovenesc prin Evreu §i prin
functionarul de carierd.
.Inteo bisericuta facuta de Mitropolitul Anas-
tasie Crimca, ctitorul Dragomirnei, e a§ezat,
pana la sfar-Otul lucrarilor de restauratie, trupul
Sfântului Joan cel Nou, pe care, acum cinci
sute de ani in capat. Alexandru-cel-Bun, in-
temeind aici Mitropolia lui Iosif I-iu, 1-a adus
din locul muceniciei lui, Cetatea-Alba a Ge-
novesilor, in care el suferise pe la 1330 de
cruzimea Tatarilor, stapânii de pe atuncea.
Din vremea veche i se va fi daruit, in locul
raclei de lemn sculptate de Genovesi, astazi
la Putna, greoiul sicriu de argint aurit pe care
se desfac, in minunat lucru rdbdator cu cio-
canul, priveli§ti din suferintile mucenicului.
Apoi regele polon Sobieski, venind sd scape
pe Moldoveni din lunga robie a Turcilor, a
 Suceava (In 1905) 291

furat pe sfant pentru evlavia Ru§ilor din.tara

sa, §i. numai Austria, dupd impArtirea Poloniei,
a dat inapoi Sucevei rdpite de la Moldova
vechiul ei sfant ocrotitor, spre care §i asthzi
vin inchindtori din multe locuri romane§ti §i
ortodoxe, cerându-i minuni §i härdzindu-i lu-
mina fkliilor de ceard.
4 mai tacutd de cat Sf. Gheorghe e acea
biserica a Mirdutilor. Tigle scânteietoare, piatth
rask sfinti de Viena. Ti se strange inima &and
intri in láca§ul de .minunath, thbdaloare §i
costisitoare parodie, din care au fost gonite
toate amintirile. Altfel, forma e cea veche,
din vremea strdlucirii moldovene§ti §i a decA-
lerii de pan'a' mai daungzi, cand dobitoacele
§i oatnenii rdi se strecuirau vara prin báldrii
§i se oplo§iau in cuprinsul zidurilor. Alexan-
dra cel-Bun e, fdrä indoiald, ctitorul d'inthiu
al acestei mici zidiri, iar al doilea a fost te-
fan, care a ridicat pe ruinele vechii bisericute
o clädire mai noud, avand ca semn deosebitor,
in loc de pridvor, turnul clopotnitei impdrtit
in (Iota randuri, turn care strica armonia li-
niilor. Dar o nouä prefacere in veacul al XVII-
lea i-a schimbat vechile linii.
Sf. loan al lui Vasile Lupu, mica, naltutd,
cu ferestuici märunte §i multe §iruri de bilie,
cu un fin boar Apat pe o lespede de piatth ;
Sf. Nicolae al Pthje§tilor, clAdith Inca in stilnl
lui Rare§, foarte bine alcdtuith, cu turnul ei
stiptiratec, intregesc §irul biserkilor moldo
vene§ti pe care le pästreazd Inca Românii pen
292 N. lorga

tru preotii teologi i paracliserii batrani ctz

ochii ro§ii i manile raioase. Langa cea din
urma, se vede o bisericA armeneasca din vea-
cul al XVI-lea, cu inscriptia pastrata §i cu
turnurile had vapsite in verde. Bisericuta Elenei,
vaduva lui Rare, inchinata, la 1551, pentru
pomenirea sotului mort i mantuirea sufletului
ctitoarei, a trecut in mana Rutenilor uniti,
cari au spälat-o, au curatit-o, au vapsit-o §i
i-au spanzurat clopotele de o foarte ciudata.
ziddrie.
Dincolo de zidul de imprejmuire al Sf..
Gheorghe, se intinde un vechiu cimitir salba-
tec, din pamantul gropos al caruia, printre
pietrele crdpate i monumente risipite i man-
cate de mu5chiu, printre bolti sparte lasand
sa se vada sicrie puttede faramate de bulgari,
cresc viorelele cele d'intaiu ale primaverii in
iarba mica, §i se strecoard, luatori aminte,
copii de limba nemteascd, poate i copii ai
Evreilor, cari le culeg. Cu uimire gase§ti aice
pietre latine§ti dela 1580, dela i600, puse pe
locurile de odihnd ale unor femei dintre ca-
tolicii Sucevei celei vechi: sotul uneia a fost
suta§ul polon al lui Ieremia Movilà. Alte les-
pezi, cu pisanie frumoasä slavona, sunt din a-
cela§i timp. Lumea aceasta noua straina, a§a
de stfaina, le-a lasat de mult in parasire,.
printre monumentele dela i800 incoace ; dar,.
in fiecare primavard, firea duioasa ingroapä
in mu§chiu piatra supt care cu durere de inimA
§i multe lacrimi s'au ingropat mortii aceia de
demult.
 Suceava (in 1905) 293

In fatd, ai o râpà de lut, ruptd mai daundzi__

Gar la noroioasd de jos e Cdcaina Sucevei.
Dincolo de dânsa zdrentele gdlbui ale ziduri-
lor Sucevei se.ridicd inaintea ta, vorbindu-ti
de Petru-Vodd a1.Mu5atei din 1380, de Alexan-
dru-cel-Bun oranduitorul, de 5tefan- eel Mare,
,care a pärdsit-o desnddAjduit inaintea Turci-
lor lui Mohammed al 1I-lea, pârjolitoiii cetdtii
in 1485, care a al:drat-co. de Polonii trufa5i ai
lui Joan Albert, venit pentru a-5i cuceri aice
ru5inea i moartea innainte ele vreme, de Petru
Rare5, gonit de boierii lui, cari au ldsat lui
Soliman al II-lea drumul deschis spre Scau-
nul domnesc al terii, unde el 5i-a scris can-
tarea de biruinta pe o placd de marmurd ce
se pdstreazd astdzi la Museul oraplui ; apoi
de Vodd Despot strdinul, care a stat luni de
zile inchis aici, in cea mai chinuitoare din
ajteptdrile mortii, phnd ce boierii rdsculati ai
lui Tom 5a, 5tefan-Vodd cel mai nou, 1-au rdzbit
prin foame/5i 1-au silit sa iasd, in ltaine dom-
neAi, impArate5ti, incoronat i invemântat in
aur, in jos spre Areni, la podul din vale, spre
Zamca i.SântiIie, unde 1-a lovit topuzul odatd
cu mustedrile, 5i Tatarul, care s'a invoit la o
astfel de faptd, i-a desfdcut capul strivit in-
naintea boierimii fdrd de mild. Ele iti spun de
fro moasa -Doamnd cerchesd a lui Vasile Lupu,
de zglobiul ei fiu, $tefAnitd; de intunecatul 5i
grosolanul ginere cdzAcesc. Timu5 5i de minu-
nata lui sotie tândrä, Ruxanda, cari au fost
incunjurati aice de Unguri, de Munteni 5i de
Moldovenii lui Gheorghe-Vodd tefan, p'and ce
294 N. lorga

genunchiul lui Timu§ a. shit de lovitura unei

ghiulele i viata grozavului flAca'u peri in chi-
nuri, pand. ce Cazacii plecard cu trupul, la-
sand in.robie §i ru§ine pe Doaama i fiul de
Domn. Ele iti amintesc de pata stgpanirii po-
lone de pand la 1699, cand de sus, din cetatea
odinioard aparatoare, se coborau osta§i betivi,
desfranati i batjocoritori, cari-§i scrifalau nu-
mele pe paretii bisericilor §i impungeau cu.
sabia ochii sfitrtilor credintii noastre.
Vremea acoperise de mult cetatea supt un.
giulgiu de terna din care ie§iau nuniai coljuri
de piaträ destäinuitoare. Un arhitect german,
Romstorfer, a vrut sä tie ce este acolo §i a
lucrat ani de zile cu multd ravn5, mare folos
putind cheltuiald pentru desfacerea din pa-
niântul lutos a Sucevei noastre de demult. Pe
rand au rasdrit'§anturile aclanci, pline de apa
zilele grele ale apdrarii, zidul puternic din
afard; intarit pe o' temelie veche de cdtre te-
fan, vulturul acestui cuib al ulilor §i §oimilor
d'inaintea sa, apoi zidul d'inauntru, câmArile
de locuintd, incaperile Domnului, beciurile de
arrne §i de osta§i, gropile pentru robi, curtile-
cele mari_ din mijloc, unde puteau incApea
mfi .de aparatori, turnurile de strajd i bise-
ricuta in care zilnic se cerea frä sunet de
clopot indurare i sprijinul lui Dumnezeu, IDA -
dejdea cea mai tare 0 apa'satorul cel mai sta-
tornic. S'au gasit-oase infratite In acela§i praf
fará nume, harburi de smalt cu frumoase im-
piestriri, care n'au fost Inca cercetate, unelte-
pi säpaturi, bani, 1emnrii, inscriptil de piatra'..
 Suceava (in 1905) 295'

line le se aflä astazi jos, la Museul dinteo mare

cash' pustie, pe celelalte ti le arata paznicul,
un gropar de cimitire, harnic i calduros aju-
tator al lui Romstorfer, in chiar cuprinsul zi-
durilor. El 5tie sa-ti spuie despre fiecare colt,
sa te poarte priti toate rapile 5i coclaurile, pe
toate crestele 5i prin toate infundaturile,
cand iti vorbe5te de mormanul de pietre asu-
pra cdrora plange sufletta sau, el vede cetatea,,
din care tu nu cuno5ti decat aparatorii pe cari
el nu-i 5tie 5i de cari lui. Neamtului, n'are de
ce sa-i pese. si abia mai asculti cuvintele lui
imbielpgate de lamurire cand de pe culme,
langa ferestruica deschisa in gol, strabätuta
de vantul care canta 5i de 7antul care:urld,
privirea ti F e intinde asupra 5esului verde al
Sucevei, asupra dungii de argint a Jaului,
asupra turnului dela mInastirea Todirenilor,
asupra Burdujenilor noi ai României. Aripile
vulturului stint sfdrmate 5i jos croncauese
corbii, jo3 in Suceava, jos in Burdu.jent, pand
departe, foarte departe, in targuri ce au fost
1aca5uri slavite ale strabunilor: corbi, tot corbi,
multi corbi, cryncanindu-mi in limbi straine
a pustiu, -a lama, a moarte .

0D
 X.

TargoviVea (in 1904)

de N. lorga.

De la Titu, a§ezat la vre-o cloud ceasuri de

Pite§ti, in esul dunArean acum, o linie de
drum de fier se desface spre Nord, paraleld cu
liniä Sidnicului i cu marele drum internatio-
nal din valea Prahovei. Dar aceastä cale din
valea Ialomitii nu urmdre§te nici o legaturà
cu sträindtatea, care e i aici Bra§ovul, ce se
Rtinge. prin Predeal. Ea nu poartd, ca linia
SlAnic, bogatii din adâncul pAmântului Ro-
mdniei. E o linie localri, care tine§te cu cen-
trul capitala judetului D'ambovita, o linie de
folos militar, fancied atinge, mai departe, fa-
brica de pulbere dela LAculete §i, vara, o H-
nie pentru bolnavii ce se duc la bAile Pucioasei.
Si in sus, stabati tot §esul, un §es färä da-
ruri deosebite ale naturii, a§a incat satele ce-si
implântd casele in pomii livezilor pastreaza
mai toatá vechea eaciulá de sdrácie a stuhului
§i cocenilor. Idi §i colo se vdd risipite poteci
de pàdure sau intinderi d.e desi5uri.incalcite.
Biserica Ste lea din Targoviste.
 \.

.,.a,.IN s--:--. 7--'

Turnul de la biserica Radu-Vodá din Bucuresti.
 TArgovi§te4 On 1904) 297

De-odata o linie albastra se inalta la stanga

supt cerul nehotdrat al sfar5itu1ui de toamna,
o linie dintatä de varfuri. Undeva in fund vor
fi Carpatii, pe cari aierul nu e destul de lim-
pede ea sd-i arate. In fata sunt insa rnunce-
lele; a caror imparatie de vii 5i livezi incepe
aici. Din ce in ce, ele se des1u5esc, goale, seri-
jelate de dungi, sau pästrand inca franturi
ro-ii 5i galbene din velinta lor, pana daunazi
verde de o 'puternica viata,
Iara5i o varcA de arbori in .jural inAltimilor.
.a nu piere insa inaintea vederii, pripite. de
mersul trenului. Dupd micile casute, vine un
turn de biserica mare, apoi altul 5i altul. Ele
se gramadesc apoi impreuna la on loc cu cid-
din ord5ene5ti inva1ma5ite. E Targovi§tea , foasta
capitala pe care o acopere giulgiul de aur
invechit al amintirilor, e Suceava Terii-Roma-
ne5ti, dormind in umbra bisericilor sale, care-i
sunt stralucite monumente funerare.
Cand te cobori insa dela gara, in mijlocul
multor calatori, intre cari cu deosebire terani,
pe carii aduce trenul de,dimineata, n'ai crede
ca te afli pe pragul mausoleului. Un bulevard
lung, drept, bine pavat, peste care atarna,
intre stalpi, lampi moderne,iar, de o parte
5i de alta, vaste locuri goale, gradini, livezi
bine imprejmuite, vile foarte cochete. S'ar
parea ca aceasta stradd curatica inaugureaza
un ora5 nou al viitorului.
Strada duce mai departe, intre cladiri cu
-doul randuri, unele noua, altele .refacute: ca-
298 N. lorga

teva case arata limpede un trecut care e ins&

cel de alaltaieri abia. Aici stint pravalii, a-
proape numai romane§ti; cateva berarii. Mai
incolo, pe langa 0 mare §coala ajungi intenn
cartier de oameni bogati, cu case care au o.
bund infati§are: intocmai precum Ca lea Vic
toriei, comerciala in cea mai mare parte, se
mantuie cu vilele boiere§ti dintre Ca lea Gri-
vitei i osea.
Acesta e insa numai salonul .de primire ac-
tual, locul de primblare, sediul autoritatilor :-
o Primärie, o Prefectura i uu Tribunal care
ar §edea bine oriunde, §i taraba negusto-
rilor de a§tazi. Oriunde te-ai uita insa, in-
dreapta- ori in stanga, vezi raina§itele, umile-
sau.glorioase, intregi sau ruinate, ale vechii
cetati.
In -dreapta urmele sunt mai rare §i mai pu-
tin insemnate. Vezi totu§i biserici din al XVII-
lea veac, cu turnuri de zid ale caror fere§ti
inguste, tivite cu brane sapate, arata o inru-
dire cu minunea dela Curtea-de-Arge5 sau cu
aceia, mai putin sctimpa, dar nu mai putin
frumoasa, care se and aici, in vecinatate. Ca-
sele parohienilor de alta data ai acestor bi-
serici au ramas pe alocurea in picioare, Co-
peremintele tuguiate, de veche §indila neagra,
se razima pe stalpii suptirateci ai prid'voarelor
umbroase, pe and o prelungire ca un sfar§it
de coif ocrotqte camara §i. bucataria.
In dreapta, Inca din vecinatatea garii, rasare,
Iii haina stralucitoare a unei reparatii absurde,
 TArgovi0ea (In 1904) 299--

trandafirie i alba, Mitropolia Targovi§tii, cu

pridvorul ei a§ezat pe §ese stalpi, cu turnul prea
suptire, ridicat pe o tetnelie inaltd. In fata, e
un turnulet stricat, §i o poartd de lenin, pe---
cetluitd cu numdrul unui ordin al Ministeriului,
inchide intrarea prin vechiul zid de cdrdmidd.
Un atelier e in coasta bisericii, a cdrii repa-
r4ie e oprità in loc de lipsa de bani i de
lipsa, mai putin sensibild, de socoteald. In fafd
se desfd§urA, nadrgenitd de mici pravdlii urate,
o piap nespusd de murdarà.

Iatd, intr'o strädip transversald, armonia

simpld in proportii vaste a bisericii Stelea, pe
care Vasile Lupu a inaltat o, in ceasul impd-
cdrii, pe pdmantul Capitalei muntene, unde-
ndddjduise atata vreme sa intre ca dt..*nan
biruitor. Pe acest loc trebuie sa fi fost insd
inainte o cládire mai veche, cdci la o poartI
langd zidul turnului masiv,strdbdtut de doud,
fere§ti de pazd, vdd o piatrd care pare sd fie
de -supt Radu-Vocld erban (16oit 1), §i ru-
inele de case ce se ridicd din paji§tea cimiti-
rului sunt, dupd trad4ie, rdmd§4a locuintii
celor mai vechi Vlãdici targovi§teni. Dar bi-
serica de astdzi e intreagd a lui Vasile-Voa
§i a istetilor lui me§teri moldoveni, cari au
Heat stalpii, liniile §erpuitoare §i indráznete
ale braielor de podoabd din fatadd, can au,
incunitirat turnurile cu cingdtoarea de boabe
de smarald a frumosului smalt verde.'
Mai departe, dupd desfd§urarea Stradei Dom
300 N. Iorga

ne§ti, curatä i cu casele cuviincioase, apare

Biserica Domneascd, o clädire adese ori arsä
i. prefácutd, pAstrând insA vechiul stil in a-
ceast5. ultimä infáti§are a ei i acoperith cu trei
turnuri mari ce se indeasd unul in altul. Apoi,
ehiar lânga dânsa, cuprinsä parte in curtea bi-
sericii, parte in a noului spital, Curtea Veche.
Acum, se vdd, dlii acest rar monument al
arhitecturii noastre laice, incdpAtoare, trainice
§i modeste dupii ins55i firea poporului no-
,stru,numai pivniti adânci, unde, in puterea
unui contract cu Primdria, bragagiii sarbi §i au
facutghejAriile, oddi man i mici, care n'au
niciodatà mai mult cleat trei pdreti i carora
ii s'a spulberat de multä vreme acoperi§ul
§i ii s'a nIruit fruntea päretilor ; apoi o culme
prin care se crapd cloud fere§ti moarte. Un
mare turn rotund, al Chindiei, de unde se
pandete focul, arata in mijloc zidurile-i pre-
fácute in veacul trecut. Iar in dreapta §i in
stânga, despArtind urti, intrand in case mai
noud, cu. sau fdrd spoiala varului, boltindu- se
peste strade urâte, stramte, noroioase sau plan-
gaud in singurätatea pustie, acele zidurj: de
edramid5 trainicd, pusä in 1.-ng §i in lat, im-
binata, cu bolovani, inaintea cdrora, Seimenii
turbati de biel§ug au oprit pe b5tromul pa-
triarh Matei, stäpanul lor §i Domnul terii.
De atunci inainte, de la uciderea sfetnicilor
de capetenie ai Domnului care znovise prea
mult intre ai s5i, de la inchiderea portilor ce-
-tatii inaintea celui ce se cuvenia sd-i aibd
.cheile, de la moartea lui Matei in mijlocul p5.-
 Targovi§tea(in 1904) 301

rerilor de rdu, ca un bl5stdm a pasa asupra

vechiului Scaun de Domnie. In 1655 tot aici
Seimenii secerd ca graul copt capetele celor mai
multi dintre frunta0i terii: l5comia lor des-
poaie casele §i pângAre§te bisericile, care räm'an
cu päretii goi. Peste trei ani, Preda Brânco-
veanu e tdiat tot in «casele domne5th, de Ar-
mapl pgghnului Mihnea -Vodd. Peste cAteva
luni, be§liii turce§ti ai aceluia0 tiran arunc5
pe fere§tile care s'au f5cut terna pe urm5,
trupurile zugrumate ale multoia dintre cei
rAmasi in viat5, 0 dorobantii le calcA in pi
cioare, pe când odAile rgsund de cântecele de
triumf, ascutite, ale musicii turce§ti.
,

Apoi caldii se duserä §i ei, spre pribegie §i

nenorocire. Str5j.ile pArdsir5 locurile lor de
pazä. In curtea mdcelurilor se fdcu lini§te, li-
n4te. indila putrezI, §i cAr5mizile c5zurà in
sälbateca impleticire a buruienilor, crescute
din pämântul frdmântat cu sange.
Dar iatà cd sose§te Domnia de biel§ug §i
strdlucire a lui Constantin Brâncoveanu. Pompa
stapanirii se intoarce iar50 in odgile cu totul
prefacute. Sunt din nou sfaturi, serbAtori, mu-
sici ; cu toate c5, in vremea de injosire §i su-
punere. zidurile, ajunse zadarnice, nu se mai
ap5rd. In toamna anului 1713 vin Inca la Tar-
govi5te, in vremea culesului viilor din deal,
balrânul Voevod, Doamna, coconii, nurorile
0 micii. nepotei, impreung cu obi§nuitul alaiu.
Dar, la Pa§ti, aceia0 oaspeti veseli pornesc,
cu cenu§a pe cap, .spre temnitile 0 pietele de-
ucidere ale Constantinopolei.
802 N. lorga

Curti le doinne5ti se inmormântard iaräi, i

an de an incheieturile lor de piatrd se desfd
curd'. Spiritul plecase de pretutiudeni, 0 nu
mai era nicio milà pentru amintiri. Poetii
Tomantici venird nutnai, la inceputul regene-
Taiei noastre, sä cheme umbre prin cântecele
bor 5i, pentru dânii, glasuri tainice, rdsunetele
durerilor i bucuriilor, 5optird prin spatiile goale.
Bibescu-Vodd, cdruia-i placea sd se imbrace
ca Mihai Viteazul, durd din nou Chindia, in-
tru pomenirea trecutului 0 pentru locuinta
pompierilor. i apoi iari geniul distrugerii
se puse la lucru, ingropând, rdbator, casele
celor ce s'au ingropat.
In cutare unghiu apoi, la Sf. Nicolae din
ora5, se inaltd Inca bolti inegrite de focul lui
Sinan -Pap 1.
La Sf. Constantin, care e altfel intreagd, so-
lidd i frumoasà, cad ploile 5i se ingramddesc
zdpezile iernii prin coperipl sfäramat, pentru
ref acerea cdruia. lipsesc de o potrivd banii
tuturora i ai fiecdruia.
Langl bisericile mari, altele mai mdrunte, cu
turnuri de lemn i tabti i cimitire inflorite cu
crud proaspete. 0 noud bisericd a catolicjlor,
intr'un ungher de mahald putin locuità, o bi-
--sericd fãrá venituri, facutá pentru credincio5ii
ce au fost altd data mai mult cleat pentru
sdracii ce sunt acuma.
1 Biserica s'a reparat apoi prosteste si nu mai am astäzi (1926)
farmecul de atunci.
 TArgovi§tea (in 1904) 303

Din stradele ce merg alaturi cu cea mare,

una strabate printre douà §iruri de casute mici
§i se ridica pe platoul uncle stau casármile de
Ia Teiti.§. De jur imprejur privirea se opre§te in
paretele albastru al indltimilor roditoare, al
muncelelor impadurite Trasuri, breakuri, cash
-se urmeaza necontenit pe pietrele §oselei ; com-
panii trec in sunetul goarnelor, grupe de terani
cu fata rotunda, aspru tdiatdsmintind chipul
caracteristic al lui Eliade Radulescu, caruia i
s'a inaltat un monument langa gara, sau de
urati '1Igani, din sala§ele de robi ale wand-
stirilor de odinioara, vin din toate partile sau
se odihnesc pe margenea drumului ori langa
carele desjugate.
Apuc in dreapta, pe langa linia caii ferate.
Jos, intr'o luncd de arbori de§i, trece Ialomita,
rupta in §uviti ce scanteie albicios supt cerul
nehotarat al diminqii de toamnd. De-o parte
märgene§te o rapa inalta, de alta, patul pe
pietri§ rascolit se infunda in tufi§uri uscate.
Vite ratacesc printre mo§unoaiele malurilor, §i
chiotele pastorilor cauta sa le adune de pe
carat-He lor de ratacire. Cativa muncitori i§i
fac de lucru prin porumbi§ti care se infati-
§eaza brune ca sumanele acelor ce in prima-
yard ,o sa le alba in grija.
Dela un mare pod de fier prin care se man-
tuie strada ce vine dela Curte, -0 §osea se des-
face in sus, spre dealul de vii, in fruntea cd-
ruia se_ ivesc din cea mai mare departare
frontoanele galbene ale caselor mdnastirii Deo,-
lul. De amandoud laturile drumului bine pie-
304 N. lorga

truit batranii copaci i§i apleaca ramurile spre

o infratire ddtatoare de umbra binecuvantatei
in lunile de ar§ita. Cate un canton, cAte o
berarie pardsità acum in toamnd, o casarma
pentru calara§i cu schimbul. Apoi §oseaua
prinde a §erpui in linii largi printre \dile des-
partite cu garduri de nuiele §i spini, samanate
de casute. Acestea sunt «viile» boierilor mari.
§i. mici de alta data, §i biserica de pe culme e
Sfantul Nicolae din vii».
De odatä ii vezi numai varful turnului ce-
lui mare, precum §i o bund parte din turnul
de intrare facut din nou, in forma apuseand
de la Tismana, pe vremea Domnilor Regula-
mentului Organic. Cladirile din fata, foarte
bine ingrijite, cuprind §coala copiilor de trupa,
viitori sergenti, §i micii soldati se aduna toc-
mai pentru a primi mancarea de amiazi in
vechi chilii de unde au plecat calugarii, cu
hrana i bautura lor imbiel§ugata. Sunetele de
trambite se rasfrang lovindu-se de zidurile
galbene 1.
In mijlocul curtii interioare vezi in sfar§it
-biserica de ingropare a Domnilor vechimii.
Lespezi mari de piatra prinse cu scoabe de
fier alcatuiesc pareti de o putere neobi§nuitã
in grosime §i in injghebarea lor de stanca.
Dona turnulete octogonale in fata, unul mai
mare la mijloc. Cele mai delicate §i mai felu-
rite horbote de piatra incunju-ra pisania im--
Acum acolo e Liceul Milltar creat de Nicolae Filipescu.
 TArgovitea (in 1904) 305

partità la dreapta i la stanga u5ii de intrare

sau impodobesc basa, tivesc fere5tile turnuri-
bor. Gustul cel mai ales s'ar opri fermecat
inaintea acestei armonii durate pentru o mie
de ani.
Radu-Voda, mare prin credinta sa i prin
felul regal cum i5i fntelese Domnid, voise sa
faca din aceasta minune a artei orientale lo-
cul de ve5nica odihna, domnescul sepulcru al
sau 5i al familiei sale. Dar norocul n'aduse
implinirea visurilor lui de trainicie intemeiata.
Rdzboiul hotdri asupra mo5tenirii lui, i ur-
ma5ii pe cari &Aura luptele, se stanserd
intre strdini sau de moarte silnica. Altii ti-
nurd, ca Neagoe, noul Basarab, sa-§i aiba
mormantul in ctitoria lor. Doi singuri cobo-
ratori ai lui Radu, doi tineri Voevozi nenoro-
citi, sunt ascun5i supt lespezile dela Dealu,
pe cand capul, desgropat, al intemeietorului
chiar, un craniu fin, de forma lungareata, sta
astazi pentru priveli§te, #impodobit» cu slove
lamuritoare, intr'o meschina cutiuta de sticla.
Lângd el, purtand pe luciul sau de filde
aceia5i naivd batjocura, se vede o altä Urea.
Fruntea fuge putin spre cre5tet, cMdind o
inaltà boltä pentru ganduri neobi5nuite, al cd-
ror zbor s'a curmat de trei sute de ani. Gro-
pile ochilor sunt largi. Radacina nasului por-
ne5te intr'un unghiu mic. Oasele obrazului
rasar inspaimantator de ie5ite. Barbia e mica
insa, blanda. Acest cap a fost desfäcut cu
sabia de pe un trup hacuit en barda. El a stat
aruncat pe camp intr'o zi ticaloasä. Sus inima
Cartea muneitorului. 20
3013 N lorga

E singura ramA§ita ce se poate vedea din Mihai

Viteazul, §i neamul romdnesc n'are destule bo-
gdtii pentru a rdspläti printr'un strAlucit mor-
mânt cinstea ce i-a facut-o acest om'.
De pe terasa inalta de piatrA, supt care se
zice cd ar trece un mdret drum boltit supt
pamânt se vdd, in lumina blandd a amiezii
de toamnä, largul §es, strAbAtut de dunga
sclipitoare a Ialoniitei, casele, turnurile albe
ale Thrgovi§tii §i, inai aproape, vArfurile, ra,
pile dealurilor acoperite cu verdeata uscatA
din care rdsar arborii gola§i ai livezilor ce in-
cep a-§i dormi iarna.

0 0

Recuno§tinta nationala i 1-a dat prin sepulcrul de marmura

sculptata care stä in fata aceluia al lui Radu-cel-Mare. Dupa pri-
begia in Rusia a moa§tei lul Mihai, dupà duioasa pomenire de Sf.
Mihai in la§ul firibegiei la 1918, mormantul a cuprins scumpa rä-
ina§ita, adusa cu onoruri regale, §i Ferdinand 1-iu a coborit in
adapostul ve§nic al gloriosului sAn inainta§ crucea lui Mihai Vi-
teazul ce 91-0 desfacut-o de la gat.
 XI.
Bucurepii (in 194
de N. lorga

Inceputul ora5u1ui de astAzi e cetatuia pe

care Mircea -Vodd o intemeiè in secolul
al XIV-Iea pe locul uncle sunt astAzi Ar-
chivele Statului, de sigur pentru a suprave-
ghia ce se petrece in largul §es bAltos ce merge
pAnA la Dandre. Celelalte Curti domne§ti, din-
tre care cea din urmd, a lui Alexandru Ipsilanti,
a dat temelii §i fragmente de ziduri §i palatului,
ce se ridicA astäzi, al Archivelor, dupà ce rui-
nele din secolul al XVIII-lea adApostiserA Inca
de la crearea institutiei ram4ite1e documentare
ale trecutului, se vor fi urmat pe acela5i
pämAnt, cum era obiceiul. In acest cas, bise-
rica lui Mihai-Vodd va fi inlocuit o alta mai
veche, mergAnd pAnd la timpurile depArtate
ale intemeierii.
Acest vechiu sambure al Bucure§tilor se des-
voltd intaiu cdtre Sud. Alexandru-Vodd ridicd,
in al XVI-lea veac incA, o noud bisericd, pe-
un al doilea deal, acea bisericd ce primi, la
308 N. lorga

restaurarea ei de nepotul de fiu al intemeie-

torului, numele de Radu-Vodd, dupd acest
Radu Mihnea, un bun crestin si un om cu a-
pucdturi mad. Apoi, in imprejurimi, alti Domni
ai aceluiasi veac dddurd lupte si infipserd in
pämânt mad cruci de amintire. Pe cdnd ora-
sul trecea Dâmbovita, el infloria pAnd departe
in lungul apei, aruncând tot ramuri nourt de
mahalale. Prin anii 1650, Constantin $erban
clddi pe varful dealului celui mai inalt, dar
cel mai departat de rdu, Mitropolia, care pu-
tea fi socotitd pe acea vreme ca o cládire fru-
moasä. In ultimnl sfert al .acestui secol al
XVII-lea, .Serban Vodd, care, ca prigonit al
Domniei, cdutase mântuirea in coltul de vechiu
codru ce rilmäsese la Cotroceni, isi facu mica,
dar armonioasa mändstire, socotitd pe atunci
ca o minune a artei, intr'o curatitura de pd-
dure. El insusi, când moartea 1 smulse inainte
de rreme, si ai lui gdsird odihna lor aici. Cu
mändstirea Cotrocenilor si cu mahalalele td-
bdcarilor din capdtul opus, vechiul Bucuresti
isi ajunsese hotarele la Miazdnoapte si Miazdzi.
La Raisdrit, el n'a fost niciodatd foarte intins,
ci s'a pierdut indatd in sesul sdmAnat de
casute.
Viata s'a departat astdzi de acest term, al
cdrui rost samänd, oarecum, cu al Iasilor.
Incepând dela creatiunea lui 5erban-Voda. Can-
tacuzino, soseaua care se ridicd dela Dâmbo-
vita, despicâncl un teren mldstinos, pe care 1-au
curätit aici canalele de scurgere, are la dreapta
 Bucuregil (In 1904) 3C$

intinderile cu boschete, straturi, sere 5i pavi-

lioane, vastul parc 5tiintific al GrAdinii Bota-
nice, cu Inãljàrile i scufundArile lui. De cea-
laltä parte, se iudesesc arborii bdtani ai par-
cului princiar, cari duc la frumosul castel, nou,
Cu fatada primitoare. Pe langa el, biserica,
-dreasA in ultimele luni, a Cantacuzinilor, apare
ca o capeld de Curte, iar turnul de intrare,
pe care se amesteed sterna domneascd veche
cea noud, std. ca o curiositate istoricA ma-
runtä, crutatA Inca. Cdci in chiliile calugarilor
pi-a fdcut loc intAiu re5e iinta princiara de varA
a lui Vodd Cuza i Vodd Carol, care a avut
de urma5i in clAdirea, astazi a5a de deplin
prefAcuth, pe principii mo5tenitori 1, 5i in toate
se simte eleganta aleasä, iubirea de artà 5i
de natuld, simtul pentru originalitate, pentru
coloarea locala i coloarea istoricd, ce deose-
besc pe Principesa Maria.
In fata castelului e o mica garà, care-1 de-
serve5te. Apoi, mai sus, wseaua desparte ca-
sdrmi i stabilimente militare mai ales, cu care
sunt in legdtura 5i casele de locuit din mica
mahala, inaintea cdreia se opre5te, langA ran,
linia tramvaiului electric
$tiinta e vecina cu arta din palatul 5i parcul
princiar. Pe un nou bulevard, inch' aproape
gol de clAdiri, care duce dela DAmbovita la
poarta sudicd a parcului, ea a clAdit Facul-
tatea de MedicinA, inaintea cAreia se ridica.
Regale oi Regina de azi.
310 N. lorga

acum statuia initiatorului invdtdmantului me-

dical roman. doctorul Davila. 5i apoi pe mal
se in5ird: 5coala de Veterindrie, cu fatada luata
dupd a Imprimeriei Statului, marele Institut
Bacteriologic, unic in Europa, al d-rului Babm
Institutul de Chimie al d-rului Istrati. La doi
pa§i de Facultatea noud, clddirea mai veche,
din vremea lui Cuza, a Asilului Elena Doamna,,
astdzi 5coall normalä de fete §i internat, desfd-
prd fatada i severd.
Inteo a doua linie yin acum casdrmile : ca-
sdrmile lui Cuza, ce se vdd dela Dambovitk.
päzind singuratece in campie, casarmile non&
din Dealul Spirii, care se incheie jos cu zidu-
rile Arsenalului Armatei, dupd ce infäti§eazd
eleganta siluetd de bronz pentru pompierii
cdzuti la 1848, luptand fard scop §i mai mult
intr'un ndcaz, contra Turcilor veniti ca suze-
rani §i prieteni
De la acest cartier militar inainte, porne§te
altul, care cuprinde ateitea famd§ite istorice,
dintre care multe sunt adeptate nevoilor vre-
mii noud. Palatul lui Ipsilanti, pe deal, e acuin
am spus-o Archivele Statului, cMdire ma-
siva', puternicd §i. sigurd, al cdrii coper4 de tigle
ro5ii se vede de departe, pe malul celdlalt. Bi-
serica lui Mihai-Vodd i§i. are *i astdzi slujba,
in curtea Archivelor. Biserica Domnita Bala§a,.
in minunata ei gràdind, Spitalul Brancovenese
au ca interminabil vecin Palatul Justitiei, in
maretia cdruia lipse§te numai mdsura. Prin.
singura stradd mare a Bucure§tilor vechi, Ca-
lea Rahovei, se ajunge la cea mai mare bi-
 Bucurestii (in 1904) 31t

sericd din Bucuresti, inaltul SF. Spiridon at

Ghiculestilor. Mitropolia lui Constantin Basarab
e incA Mitropolia noastrA, pe atAt de strAluci-
toare InAuntru, pe cat de fArg strAlucire se in-
latiseazá iu afarA. 0 clAdire noud lângA d'ansa
adAposteste Camera Deputatilor 1, i o aleie de
stAlpi cu vulturi de stuc (nu de piatra, nici
de marmur5) duce, nu atat la Mitropolie, cat
la locul unde se face gAlAgia -Care intovArAseste
munca de toate zilele a Statului. Cealaltd
coastd a dealului, pe unde flu vin trAsurile
ministrilor i deputatilor, e, prin urmare, cu
totul pArdsitA, nApustitfi de arbori, in cari se
pierde micul palat metropolitan. Mai departe
din vechea bisericd a Radului-VodA a scApat de
o reparatie fArA socoteald, fAcutA totusi, in vre-
mea marilor, invAIatelor restaurAri
numai splendidul turn greoiu, care ameninp.
sd se dArAtne ; bise ica insAsi a fost nevrednic
de prefAcuta, i eine o stie cu cAtiva ani in urmA
n'o mai recunoa;te astAzi ; vederea ei de la
Dambovita e ascunsA, printr'o mare clAdire
fArd stil, care e Internatul FacultAtii de Teo-
logie_ La doi pa-si de aceste prefaceri regre-
tabile, bisericuta din veacul al XVIII lea a
lui Bucur, in care multi au vAzut pe presu-
pusul cioban ce ar fi intemeiat Bucurestii
(numele insA vine de la un Bucur strdmos de
sat), se nAruie in imprejurAri de pdräsire si
murddrie orientale 2. Din pietate si din simt
I tnlocultä cu o masiv i pretentioasä clädire.
Comisiunea Monumentelor lstorice a reparat-o delicat pe din
afarà.
312 N. lorga

pentru frumos, vechiul ora§ merità o soartä

mai buna pentru monumentele lui.
Ace§tia sunt Bucure§tii, mari ca intindere, ca
populatie, ca silintiNzilnice, ca bogAtie a edi-
ficiiler publice §i a locuintilor particulare pri-
vilegiate, ca rost politic §i cultural, dar ames-
tecând märitnea kr cu meschindrie la fiecare
pas, §i Inca mai mult cu o lipsä de gust care
e din tartea Statului an adevArat sistem.
Natura nu li-a dat nici o apg mare, nici a-
devärate inältimi, nici imprejurimi in totul
frumoase, aci une ori §i prin sate de Tigani
§i Bulgari trebuie sä fasbati ca sii ajungi, in
§esul patat de balti §i p5duri, la mdndstiri,
care mai aproape ar fi o La' (ca, pentru Ia§i,
manAstirile din margenea lui).
i, pe l'angã acestea, norocul n'a dat Inca
oraplui un om care sd aibA §i gust, §i putere
de =Inca, §i. entusiasm, §i rAgaz, pentru a stârpi
locurile virane, pentru a nitnici cocioabele,
pentru a distruge necurAtenia, pentru a res-
trânge raza ora§ului, a-1 complecta in cuprin-
sul ei capabil de o bun4 gospodarie, a masa.
neajunsurile §i a scoate la iveald insu§irile,
care exista, §i a da astfel RomAniei o capitalä
de care sä poatä fi matula, cu total manda.

0 0
Biserica Trei-lerarhi din lasi a lui Vasile Lupu.
Noua bisericl a tncorongrii de la Alba-lulia.
 XII.
laful (la 1904)
de N. lorga.

Intaiu fusese, aici, intre dealuri, un sat, sa-

-tut lui Ia5 sau. al Ia5u1ui, a5ezat la un loc
päzit 5i in calea negustorilor ce treceau intre
Nord 5i Sud prin vaile faurilor moldovene.
Pentru folosul, ajutorul 5i odihna lor se aye-
.zará tot mai multi me5teri, hangii 5i cdrätt5i,
5i mirfuri flied oprite aici in bolte pentru ne-
voile teranilor din vecindtate, vinuri se pas-
trard in pivniti pentru drumeti 5i oaspetii
sdteni ai Duminecilor 5i serbdtorilor. 5i, iatd,
iu vândtorile, plimbarile 5i räzboaiele lui, Vodd,
impArtitorul de dreptate-5i aflA sä1a5 in Ia 5ii im-
bogaliti prin negot. Biserici mai mari se inaltd:
in coital despre Bahluiu, frumoasa bisericutà
a Sfântului Neculai Domnesc, sora lacaprilor
-de incbinare din Boto5ani 5i Dorohoiu, pome-
ne5te o biruinta a lui 5tefan-cel-Mare ; in
preajma ei e casa care a5teaptd pe eroicul
Voevod. Peste vre-o trei gerturi de veac, dupd
,ce Suceava sufere impresurarea-i indelungatä
de catre du5tnanii lui Despot-Vodd, L'apu5-
neanu, Alexandra, care se intoarce iard5i ca
Djmn, se deprinde a sta mai adese ori la Ia5i,
unde-i poate 5i veni mai lesne ajutorul epi-
314 N. lorga

tropilor sài, Turcii de peste Pint. Este acunt

aici un Scaun statornic al Domniei, §i Movi-
le§tii, iubitori ai vechii Suceve, nu vor putea
intoarce vretnile inapoi. n locul Curtilor de-
lemn, caselor de lemn si langa micile clàdiri
bisericesti ale trecutului un Radu-cel-Mare,
Domn cu apucaturi de Imparat, un Vasile
Lupu vor incerca sä stramute in Iasi ceva din
frumuseta trainica a orasului Sultanilor, dupd
care, in toate, ei isi ieau indreptarea. Rasar
Barnova. Bärboiul, Trei-Ierarhii, Golia si ata-
tea cladiri de evlavie ale boierilor ce se
ieau pe urma stapanitorilor. Fanariotii gasesc
un ora§ de piatra §i intind in el poduri, stra-
dele pavate ale timpului, pun strdji §i feli-
nare, intemeiazd gradini ; la Frumoasa, la
Copon, reidiuri de primblare si chio§curi -de
odihnd si priveliste ; ei aduc apd prin suiulgiii
gospod §i o revarsä prin fântani care chiamd
binecuvantarile saracilor. Modele apusene pt-
trund : cale§te de Viena tree cu Arnautul in
coadd §i Tiganul in livrea cu brandeburguri
pe capra ; musici nemtesti canta in odaile im-
brdcate ca in «Europa », in care parechi cu
rochii de Paris, pieptanaturi moderne §i fracuri
se invart in danturi noud la lumina facliilor
de ceard. Domnisoarele merg la pansion, fe-
ciorii de boier calatoresc in strdinatate ; pia-
nele rasund in saloane, si averile se pierd la
faro ; strdini ambulanti sau fete boieresti-
chiar dau cele d'intaiu represintatii de teatru,
de opera. Mai trece putin timp, §i in saloanele-
iinei fine si nobile doamne, vrednica de a con,
 !awl (in 1904) 315-

duce gustul in orice tara luminata, poeti ca

Alecsandri cetesc versuri la care se cristali
seazd gandul, simtirea tuturora, i reviste li-
terare, ziare de propaganda culturala i na-
tionala impodobesc masa oricarui Moldovean
cu inima romaneasch §i iubire de propa0re.
Aceasta societate alege pe Vodd Cuza Donut
al Moldovei pentru ca sä faca Unirea, inchi-
nand capitala Moldovei inaintea capitalei Terii-
Romane§ti.
Atunci, prin 186o, erau la Iai boieri luxo§i
strälucitori in vorbele, faptele §i purtarile lor,
erau mahalagii plini de viata Inca' 0 cu oare-
care avere, §i erau Evrei, tot mai multi Evrei
noi, pe langa cei vechi. Dar viata politica a
Romdniei unite scoase din cuibul lor stramo-
§esc pe boierii Moidovei, setea de placerile A-
pusului instraina pe atatia dintre dan0i ; altii
se a5ezard pe mult timp din an la mo0ile lor,
supuse unei culturi mult mai intinse §i mai
grele de supraveghiat. Din fii de mahalagii
trecuti prin §coli se facurd functionari pentru
toate colturile terii. Ramasera numai functio-
narii locali i Evreii, pe langa rama§iti lard
putere ale trecutului.
Dar drumurile noua trecura pe aiurea §i
cursul cel mare al bogatiilor apuca in lung
valea Siretiului : de la 1812 Inca Prutul foimà
fata de Basarabia r4luita de Ru§i o granita
moarta, un sfar0t de lume. Evreii n'aveau
nici ei putinta de a se inalta spre bogatie.
Totu§i se inmultiau tot mai mult. Ia§ul de
venia un ghetto miserabil.
316 N. lorga

Insd contiinta mAndrd a trecutului cerea ca

vechiul ora§, bogat in amintiri §i monumente,
sd fie scdpat. Se clddird atunci coli, multe §i
felurite §coli. Ele aduserd cAtiva functionari §i
un,numar de §colari, mai mult sdraci, pe urma
lor. Dar o mi§care de culturA nu prinde decAt
unde e §i altd viatd decht a §colilor. Aceastà-
laltd viatà lipsia in Ia§i. Si, pe cAnd impru-
muturi impovdrdtoare dddeau capitalei särd-
cite a Moldovei pieti meschine ca piata
Traian, strAmbd, colturoasd, bulevarde,
ca acel dela Copou la gard, unde nu se cid.-
de§te nimic (ca pretutindeni), ultirna ratiune
de a fi a Ia§ului romAnesc se stingea cu in-
cetul.
0 inmultire a populatiei nu mai e de a§tep-
tat ; Evreimea chiar va pleca sau va muri de
foame. Ia5u1 scAzut ca putere de viata va tre-
bui atunci curdtit de ramurile-i sdrace, mar-
genit iutr'un cerc mai restrAns. Dar intr'acest
cerc, cuprinzand §colile §i cele mai multe din-
tre monumente, va trebui sd se intemeieze
ordine 5i curatenie desdvAr§itä, ca inteo Up-
said, o Ravend a Romdniei. Cdci, dad, nu
ne am ardta in stare a ni pazi cenu§a morti-
lor ce dorm in acele biserici, a incunjura de
lini§te §i sdndtate' institutele noastre de cul-
turd' intemeiate in umbra lor plind de §oapte
sfdtuitoare, am fi cu adevdrat vrednici de o-
sinda lumii civilisate.
00
 XIII.
Cetatea Alba (in 1926)
de N. lorga.

Intdia grijá e sa vedem Cetatea, aceia des-

pre care in vremea fárd sperante 5i lard in-
credere 5i cine ar fi putut prevedea minu-
nea, Nemesis pedepsitoarea ? o cercetam
in trecutul ei, adunând fapt de fapt din cursul
veacurilor pentru a-i lega povestea schimbA-
toare, dar totdeauna mareatá 5i tragicd.
Nefiind pe o inaltime, cum o infAti5eazd
unele stampe vechi, de constructie imagina-
tivA, trebuie sa fii aproape de &Ansa ca s'o
vezi de pe uscat. atina 5i. buruienile, scaii 5i
spinii acopdr zidurile exterioare, de o cons-
tructie care se pare a fi mult mai nou5.. Din-
colo de risipa lor, 5antu1, foarte adânc, taie-
pânà in argild stratul superior de nisip fin.
$uviti de apä se mai incoldcesc in profunzime.
In dosul acestei brazde largi, piatra galbenA,
solidd, scoasä din malurile Nistrului, c1Ade5te
straturile ei acumulate pana la mari ingltimi,
isprävindu-se prin dantelele crenelelor dAra-
pänate.
_318 N. lorga

Rdsaritul n'are o asa de formidabild opera

de aparare. Trei civilisatii au trebuit sa lu-
ereze pentru a o ldsa, cu neputintà de distrus,
-celei de a patra, a Turcilor otomani, cari,
afard de urata moscheie si de unele mici de-
talii, n'au fãcut cleat sa pAstreze ce era ne-
cesar unei mici garnisoane, menità sa dispard
la cele d'int5iu ciocniri cu o Rusie organisata
european. Avem a face cu un milenar proces
'de tehnicd militard, absolut impunatoare si,
in acelasi timp, de un perfect echilibru artis-
tic, intregul apdrand ca un coronament de
tanci palide al malului blond.
Din maiestoasa poartà veche, de mult s'a
smuls stema, gdsità in daramaturi si mutata
la Odesa, a vechilor Domni moldoveni, cari
veniserd s5 restaureze cládirea bizantina', refa-
cutd de comandantii genovesi in Marea Nea-
gra. Undeva numai, sus, in stanga e fronto-
nul sculptat al unei feresti.
Soldatii nostri, comandati de un colonel,
-marinarii Basei navale" stau astdzi de paza
intre zidurile,intre murii", zice vechea pisa-
nie cari cuprinseserà pe parcalabii si osta-
sii urmasilor lui Alexandru-cel-Bun si ai lui
Stefan-cel-Mare. In cele trei curti pecetluite'n
colturi cu formidabile bastioane, in parte
numai sfasiate de ghiara distrugatoare a vre-
milor, buruiana coaptd, raspandind pulberea-i
find, galbend, e insd singura locuitoare. De pe
palidele pietre in cirnentul cdrora e prinsd
toata ram5sita sfAramatà a ruinelor antice,
mortier inrosit, ca de sang; de fragmentele
 Cetatea Albä in 1926) 319

marunte ale amforelor elenice, s'a sters, afara

-de slabe urme ale unui inveli§ ro§ietec, tur-
.cesc poate, temsuielile de odinioara : nimic din
incadrarile de usi si feresti asa de bine pas-
trate pe alocurea Ia Hotin. Portile au fost
smulse din t4ânile care ele insesi, roase de
rugind, au cazut ; s'au taiat in atatea locuri
groasele !Arne de stejar, sprijinitoare. Dar pe
alocurea resturile de lemn inchise intre pietre
au franghii prinse cu piroane a carol- desti-
natie nu apare limpede.
Inteun colt, d. Avakian i comitetul pen-
tru conservarea cetatii, care a restituit gla-
eisul si a inlaturat postul de tragere la tintä
si cisterna de petrol, au facut de-asupra piv-
nitilor fard fund, supt boltile rotunde, de
evidenta constructie bizantina, o odaita de
museu ale cdrii feresti se deschid asupra al-
bastrului liman, larg ca o Mare. Alaturi zace
o franturd de cadru, cu liniile deosebit de ele-
gante.
Jos, apa linge ultimele pietre rostogolite
din ziduri i puternica proptea noua adausä
de zelul pastratorilor de astazi. De sus cad
necontenit mdcinaturile de var rosii i negre,
aschiile de sticla anticd irisata. Colo iese din
mal o bucata din greceasca Tyras de unde
pentru Turanici -numele de Turla al Nistrului
, in simple linii de piatra indigend. Mar-
mura a fost carata aiurea, ca la pragul «bi-
sericii grecesti ». Monede pare ca se mai culeg
numai cu greutate:
Dupà cataratul pe muchi acoperite cu iarba
320 N. lorga

lunecoasà, pe capricioase puncte de sprijin al

pietrei ruinelor, suntem sus la nivelul porta
pe care la 1484, dupd ce ultimii parcalabi is-
pràvisera toate mijloacele de impotrivire 5i
trupurile zdceau ingfam5dite topindu- se de
cáldurd In ziva de yard, Turcii lui Baiezid al
II-lea intrard, inaugurand o stdpânire care tre-
buia s tie mai malt ca trei sute de ani. Nici
de aici, de pe laturea cealalt5, enorma ingrd-
mädire de pietre ingrijit taiate nu face im-
presia mAretiei sale incomparabile.
* * *
Numai din luciul golfului pe care-1 strdbatem
cu §alupa pusd binevoitor la dispositie de
Basa navald, cetatea apare in toatä pute-
rea i frumuseta ei färä p5reche. Liniile se
desfd§oard atht de depline Inca ai ideia
cà nimic n'a cAzut din zidurile ei g51bui-sure,
ed ea e p5zitä §i locuitä de oamenii ei din
vremuri, cd in eurtile netede str5jerii Moldo-
dovei lui tefan stau sprijiniti in sulite, eä
guri de tunuri sunt prinse in deschizdturile
rotunde, cá poscalabii comandà in cAm'arile
bastioanelor §i in paraclis preotul se roagd
pentru norocul cre§tinAtätii, cä steagul ce fAl-
faie in vânt e acela, cusut en aur, al Sfân
tului Gheorghe luptätorul.

00
 XIV.
H ()finial (vazut in 1905)
de N. lorga.

In euprinsul din alte vremuri al cetatii se

intra prin ddramaturile unor porti ale Turci-
ldr. Ici i colo stau in picioare bucati mari
de ziduri facute din bolovani patrati. Colo la
dreapta s'a clAdit, .dupfi anexare, o biserica
pravoslavnica, tareata i vargath dupa obi-
cein. In stanga se inalta, langa paretii rupti
ai moscheii, minaretul, caruia, de vechime
in 1913 el va implini in acest hal douà sute
de ani i-a cazut numai varful. Turnul se
avantä Inca puternic §i indraznet ; ne suim
eu greu pe scan intunecate, care se incolacese
ingust, §i, cu picioarele faramate de oboseala,
ajungem la o fereasta deschisa in gol, aproape
de varf. De acolo privirea prinde Nistrul ce
curge in vale, malul polon de alta data, cu
grupele lui de arbori, casutele lui bune, dru-
mul ce merge la stanga spre du§manca sta-
torniea a Hotinului, vestita Camenitä a Po-
doliei, biserica ruseasca de asthzi i locuinta,
Cartea muncitonatti. 21
322 N. Iprga

de minune a§ezatA, a unui proprietar, adecd

in coloarea Iocalà a unui pure* Aur de
lumind, verde al primOverii, albastru al apei
puternice §i al cerului ce se gAte§te de sard.
0 mare lini5te curatd, prin care plutesc, pen-
tru mine, inaltAndu-se de pe aceste ziduri,
fantasme in turbane albe, cu lungi haine te-
sute in aur, cu hangere cuprinse in teci de
pietre scumpe, luptatori indOrOtnici pentru o
lege care s'a stAns aici. pentru o limba care
s'a dus, pentru o staphnire care a perit, mu-
cenici ai Islamului ale cdror morminte s'au
spulberat de cucerirea necredincio§ilor §i. a
.cdror tárAnd se calcd in picioare de domnul
Sirnen" §i de purAtii" lui, pe cAnd minaretul,
gol de rugáciune, ina1à o gurd de mort, neagra
§i mutd, spre cerul serii albastre.
Cdtre apa, zidul turcesc e Inca deplin, §i
numai o mare poartä s'a rupt pentru trecere ;
in cadrul negru, inalt ea cuprinde o icoand
de veselie verde pe un fond albastru, o icoand
care nu pare un adevAr viu al naturii, ci o
zugrävire mdiastrO pe portelan.
Acuma, dupd bolovanii pätrati §i cArAmida
Turcilor vine o altä cetate, pe care cea de-a
doua a cuprins-o in ea. de 5i nu era vrednicO
de aceasta. In adevär, c4nd la 1.713 A.bdi.-Pa§a,
vrascherul, care avea chemarea de a face rege
in. Polonia pe Stanislav Leszczynski, prietenul
lui Carol al XII-lea, se opri aci la Hotin, alma--
nand pentru totdeauna expeditia sa peste Nis-
tru, el gdsi o cetate intreagd, puternicd §i. fru-
moasà. Din aceasta voià sä facä el, cu ajuto-
 Hotinul (vázut In 1905) 323

rut salahorilor moldoveni si munteni ai lui

Nicolae Mavrocordat si. lui Constantin Bran-
coveanu, Domnii nostri de atunci, platosa Nis-
trului impotriva neastamparului rusesc, r5spins
cu doi ani in urm5 la Sfanilesti. In cateva
luni de zile se facura reparatiile de nevoie si
insemnate adausuri, se dadu lui Allah casa de
rugaciuue si Pasei celui nou case de locuinta,
se destuparà santurile, se curatirá odaile osta-
silor si se asezard tunurile.
Dar cetatea cea veche se desface astazi
foarte bine din carpelile si inadirile grdbite si
grosolane de. la 1713 prin chibzuiala formei
sale, frumuseta podoabelor, bunAtatea mate-
rialului.
Lumea o crede genovesa, pe temeiul unor
povesti ale Tatarilor, cari numiau cetate ge-
novesd" odce en:dire uriasa a trecutului. De
fapt, istetii si bogatii negustori italieni n'a-
Teau ce sa caute aici, atat de departe de Ma-
rea Neagra, in locuri sarace, pustii si barbare.
I nai nte de Moldovenii Musatilor, 'lui Alexan-
dru-cel-Bun si ai lui tefan-cel-Mare au mai
fost, ce e drept, stapani in Hotin, dar aceia
nu se poate sa fi fost altii decat Polonii din
Podolia si Rusit din Haliciu, pe cari i- a su-
pus abia dupa, 1350 in aceste parti Craiul le-
sesc. Acea cetate de la inceput era insd, de
sigur, alta, una foarte mica si sälbateca, un
fel de Tetina, caci Tetina de langa Cernauti,
Hotinul si un Htnilov, despre care nu mai
putem §ti unde se afla, au a-vut necontenit
aceiasi soartd.
324 N. lorga

Me§teri din Podolia sau Italieni au lucrat

Hotinul cel nou, pe la 1400. Ei au facut din
piatrà bine potrivita §i amestecatä cu linii de
cárAmidd, pentru podoaba, un masiv rotund.
de ziddrie -stra§nicd., ce se tidieä drept pe ma-
lul Nistrului uternic. Turnuri se umflä pe la
colturi, tot a§a de uria§ planuite §i aduse la
indeplinire. In centru se fäcurd incaperi de
rugaciune §i locuinta, §i printre naruiturile de
acum, printre multele schimbAri care au pier-
dut astäzi mai odce infati§are, famai uimit
când vezi semnele deosebitoare ale arhitectu-
rii din veacul al XV-lea a Moldovei. Casele
acestea care au fost spoite cu ro§u pentru ha-
remul vre unui Pa§d, au fere§ti de piatrà alba,
in arcuri sfdramate, §i o u0 de bisericä in
care se taie trei rânduri de linii impodo-
bite, ca la ua bisericii din Scânteia, cladit5.
de 5tefan-ce1-Mare. Colo sus, pe zidul acela
mAret, fere§ti mai mici au ciubuce de piatrà
säpatà, care se taie in unghiuri drepte §i se
vede chiar "prin sparturi o poarta. cu §apte--
opt arce in cadrele ei indraznete, care e de
sigur cea mai frumoasd din toate vechile cia-
din romdne§ti. Ea e sfdrâmatä in parte, dru-
xi:WI la dansa s'a rupt, §i ar trebui sà te Ca-
pri prin bolovanii risipiti ca s'o vezi mai bine.
Trecem acum pe malul Nistrului. Malul nu
e tocmai inalt aici ; apa, largd de tot, se stre-
curd sticlind de ultimele raze ; pe o lotcd, doi
lucratori §i o fatà cu tulpan stau pe ganduri,.
tacuti. Nu se aude deck glasul lui 5imen,
 Hotinul (vIzut In 1905) 325

-care §tie toate §i le spune la purAti". Iar

cetatea cea veche, cu ziduri galbii i pAtate
de cdrAmizi tari ca piatra, rAvne5te sA atinga
uria§d cerul insu§i cu zimtii ei de ruind.
Eu nu chem trecutul §i nu-1 mai Wept in
viitor. 5tiu CA an murit pArcalabii liii Stefan,
cA e supt lespedea de la Pobrata Petru-Vodd
Rare§, care a infruntat cu Hotinul san pute-
Tea Polonilor i ar fi voit sa ascundà aici ne-
norocirea sa din 1538 ; n'am uitat cA s'au ri-
sipit de mult rdmA§itele lui Bogdan-Vcda LA-
pu§neanu, caruia i- a plAcut mult de Hotin §i
a plecat dese ori de aici dupa fetele frumoase
din Polonia, inainte de a muri ca tAnAr pri-
beag cu mintile pierdute. Nu mai caut cu gân-
dul nici locul unde, in sAngeroasa infrAngere
a Turcilor de catre Sobieski la 1673, au std-
tut. corturile Domnilor no5tri can trAdarà tre-
oAnd la cre§tini: Stefan Petriceicu Moldovea-
nul §i Grigora§cu din neamul de ArnAuti al
Ghicule§tilor. 0 indoitä pAngArire a trecut pe
aici: a Turcilor §i a Evreilor. Locul pe care
sta. cetatea e robit la strAini, i tocmai un ele-
gant ofiter primbla pe ziduri ni§te doamne
foarte bucuroase de curtea ce li se face. Dar
ma plec jos, §i ridic o fArAmA de piaträ nea-
gra' ,
pe care o ascund de intrebdrile lui Simen,
§i, ducAnd-o acasA la RomAnii liberi, voiu 'As-
tra- o ca pe o moa§te din oasele sfintilor.
$i, &and ne intoarcem spre träsurg, care a§-
teaptd langa bisericA impopotonata, pentru ca
sà strAbatem JidAnimea gAtità de sal*, ci-
326 N. lorga

neva- mi spune parcd la ureche un cântec ve-

chin care porne§te a§a:
Hotine, Hotine,
Paeqte-te bine,
Cad Muscalul vine
Cu oaste spre tine...
A§a cântati Moldovenii acum o sutä, dou'd
de ani Turcilot din cetate. Dar ei nu s'au
pAzit bine. In 1739 Muscalii au venit §i s'au
dus. 0 clipà, parcalabii moldoveni intrarä ia-
rA§i in Hotinul pierdut ; insd dftnicia tur-
ceased nu tinu mult. Iard§i, in 1769 malul
pietros fu roOt de mult sange, §i Hotinul fu
rusesc a doua oar5. Si iard§i cuceritorii se du-
serd in zare la incheierea pAcii.
Tot a5i. in 1788.
Numai, in 1812, ei ramaserà.

D0
 XV.

Craiova (in 1904)

de N. lorga.

Craiova va.zuta noaptea .la sosire, Ce e. vred-

nic de laudd, e pavagiul, solid 5i bine intre-
tinut, strada larg thiatd, Case le nu se potrivesc
intre ele, ca de obrceiu la noi, unde ora5e1e
se desvoltd din sat, care, acesta,,are bordeiele
sau c5sute1e teranilor, carciuma neingrijit5 a
Evreului sau a Grecului i falnicele Cur bo-
iere5ti ale proprietarului, pe 15130 care s.e
adaugd la ora5 splendoarea clAdirilor publice
inaltate sus si incApAtor din adevarata nevoie
sau i din risipa imprumuturilor 5i setea de a
pgrea. Deci i aici, biete asute locuite, vile
nelocuite (lumea e 'Inca la 1351), grilajuri de
fier, garduri care cad, carciuMi cufundate In
pAmânt ; un admirabil Palat Administrativ,
mai impun5tor ca aparent5, dacg nu ca soli-
ditate, deal cutare palat .princiar strain (ca
sä nu-1 compar cu modesta cAsut5 alba a re-
ginei Wilbelmina din 1-1.aga).
Centrul, luminat electric, face o mare im-
328 N. torga

presie. Se \rad cartiere de case inalte, lipite

una de alta, ca Lipscanii" Bucure§tilor. In
fata unui admirabil otel ce se termina acuma
gust ultra-modern, faiante colorate, pro-
portii marete ma opresc la unul mai vechiu,
dar tot a§a de incapator, unde petrec noap-
tea constatand cd ora§ul Craiova are pe stra-
dele sale bine pavate, care rasuna puternic,
rata la ceasuri inaintate §i apoi des de dimi
neap, o circulatie destul de apreciabild pen-
tru eine ar voi sa doarma §i nu poate. Din
judetul de terani §i rao§neni de terani mai
mult mo§neni §i mo§neni mai mult terani
al Gorjului, am venit iara§i intr'o re§edinta
a boierimii, ca Buctire§tii, ca Ia§ii.
Vazuta ziva, Craiova e cum mi o inchipui-
sem. Doud mari strade se taie cruci§. Cea mai
mare cuprinde pravaliile mai insemnate (nu
oficiile publice, care nu sunt toate impuna-
toare §i se afla. cele mai multe, raspandite,
dupd rdul nostru obiceiu, prin unghiuri putin
vazute §i cercetate de calatori). Sunt pe dansa
§i. case particulare de toata frumuseta, in ge-
nul vilelor cochete, cu gradinitä in fata, pe
care §i le dore§te tot Romanul §i care nu sunt
decat floarea bogatd, de sera, a umilei flori-
cele de camp casa* teranului. Intre. ele se
ive§te, veseld in mijlocul arborilor, o frumoasa
biserica ro§iateca, una din cele trei mari bi-
serici, toate modernisate cam in acela§i fel,
ale Craiovei.
De la un loc caracterul elegant, european
 Craiova (In 1904) 329

al stradei s1äbe5te, cu toate ca pavagiul in-

-grijit merge 5i mai departe. Aid se v5d case
mici, risipite, magberniti pe maidanuri goale,
locuinti cufundate in pämânt, praf (o ! e des-
-tul in Craiova 5easá !), ba chiar o rApl cu
putind apd inàbu5itA de un gunoiu care nu
miroase frumos. Dar, dincolo de podi5u1 peste
:-aseastä Odd, lucrurile se dreg.
La capät e ceva ca o gradind, care nu pare
-sä fie mare. Mud insA strdbati mai adânc prin
.aleile din'care cu timpul, fire5te, va dis-
pdrea praful inherent inceputurilor, atunci
Iji dai seaml de bogatia elegantä a acestei
.grádini, de sigur unicã, desemnatà de un me5-
-ter strain cu idei proprii. Fondul era o veche
livadd, cu totul pärdsit5, cam ca partea
nedeschisa publicului din zdvoiul de la Targu-
Iiiului. Din acest fond bdtran yin inaltii, fru-
moii arbori. Dar intre ei i intre multele
plantatii nou5 s'au deschis drumuri mad,
.cdräri, poteci ; s'au sgmánat chio5curi i case
de tard, care puteau fi románe5ti in loc sl
fie sviteriane, s'au ridicat podoabe romantice,
-s'au deschis perspective. Gradina se infundä
,de nu i vezi capatul, in campia undulata a
jiiului, in care e a5ezatä Craiova: ea trece
-peste un lac limpede, peste raul ce porne5te
din acesta ; 5i, departe, se gase5te chiar un
frumos pod peste o adâncittirà a terenului.
R5mâne, acum, ca aceasta podoabd sd fie in-
-grijitd dupd cuviinta, ca drumul spre &Ansa
zsa fie de o frumusetà mai uniformd, rämâne
330 N. lorga

ca girla sa piara. Lucruri ware pe langa cele

grele ce s'au facut.
$i iara5i ramâne ca lume a din Craiova (nu
lumea bunA" din Craiova, ca imitate ome-
neascA deosebita) O. se deprindA cu utilisarea
parculuf, care va fi inzestrat cu tot felul de
distractii. Deocamdatä copiii ratacesc prin alei,
partii fine" mi s'au parut cali afla lAca5u1
prin paviioane, ca in eine 5tie ce colt dubios
al Parisului, iar oamenii bogati, cu insetnna-
tate, yin, se plimbd 5i se duc cu trasura in-
tr'o gradina facuta pentru a fi gustata pe jos.
Trasurile aunt, ce e dreptul, bune, distal:11a
face sa apara naturale colorile a5ternute pe
obraz cu pufurile, ighemoniconul stramwsc
are drepturile sale ; in sfar5it, la Bucure5ti
lumea se primbla cu trasura.
Da, dar in Bucure5ti e 5osea, pe and aici
e. parc, grading, deci altceva.
Una din-stradele transversale meritä atentie
5i procura o mare bucurie cui i5i studiazd Ora
cu interes 5i dragoste. Pe ea se intind, de a
parte 5i. de alta, pravalii numai romAne5ti, ti-
nute, pot zice, de terani pentru terani. Ce
curatenie, ce harnicie, ce intelegere 5i ce cu-
viinta ! Afe5terul cojocar i5i coase cinstit 5i
rabdator, cu gust, cojoacele albe impodobite-
en cusdturi ; me5terul cAciular tunde pe fornafi
mitele caciulei. Negustori de ace1a5i fel stau
uuul land altul fail inima rea, fara sd caute
a-si smulge mu5teriii, cu gura mare. Cumpard
cineva de unde-i place. 5i calfele, cur tte-cu-
 Craiova (In 1904) 331

rate, bAieti de teran, voinici, voio§i, cu o ui-

tAturA a§a seninA, a5eath in lAzi ispfavile me§-
terului. Int Aga oath mi-a fost dat sä vAd aid
o industrie, un come4 românesc izvorAte din
vechi timpuri, din 0 pentru viata satelor, ina-
intAnd in vremi moderne §i prosperAnd. Cine
n'a fost in Oltenia nu.-§i poate da samd de
armonia ce se poate indeptini numai prin pu-
terile noastre, fArd nicio infiltratie strAind,
§i. de caracterul senin in care se imbracd a-
ceastd armonie.
E curios ca.in aceastä veche re§edintà a
Banilor aproape Domni, cu steagul lor grapa,
cu Divanul lor, cu pecetea lor poruncitoare,
cA in aceasth semi-capitala timp de trei sute
de ani, in care trAie§te §i pAnd astAzi un man-
dru spirit de con§tiinta localä, in acest loc de
adunare §i petrecere a unei boierimi dArze 0
aplecate la impotrivire §i turbuthri, trecu-
tul s'a §ters cu totul, ingropat in temeliile
vilelor de stil bücure§tean, sau ale, masivelor
edificii publice. Bisericile par facute ieri. alal-
thieri §i amintesc numai grija gospodAreascA
de daundzi a epitropilor ; casele bogate in
stre§ini, batranicele cu ochi de ferestre ma-
runte, fazirnate pe bratele pridvoarelor, s'au.
dus, §i numai prin cutare stradd pustie, strAm-
td, §i mai ales foarte strAmba, care aburcd de
la Jiiu cAtre centrul bine pavat i luminat, cu
otelurile, cofethriile, teatrul §i pravaliile sale,
se vede, intre apitele de frunze ale copacilor,
crescAnd in voie Cite o casA boiereascA, ca_
32 N. lorga

geamla.curi multe intre privazuri astazi ve§-

tede, a§a cum se faceau pe la 1830. Avantul
de intrecere cu capitalele mari a strivit acum
cu totul mo§tenirea §ubredh a strdmo§ilor, in
care, de altfel, taiase de athtea ori negre dungi
-de distrugere ate o rain pradalnicd a veci-
nilor Turd din Vidin, prin §esul ingenunchiat
totdeauna in calea nävälitorilor.

0 0
 Dan Area la Giurgiu (vazuta in 1858)
de A. Pelimon.

In fine dimineata porniram pe intunerec.

Vantul §i ploaia incetase de cu sara. Fcân
du-se dar ziva bine §i ridichndu-se ceata de
pe Dunare, care atunci era mai lind i navi-
garea mai papica, rasäri de odata soarele
maret i stralucitor, dupd mai multe zile de
nor §i vijelie.
La ivirea soarelui se lumina tot orizontul
§i toate pared furd incununate dinaintea ochi-
lor no§tri. Tori pasagerii ie§ira de- asupra pe
coperta ca sa admire frumoasele i intinsele
perspective zarite de departe pe ambii tenni
ai Dunarii: baltile stralucind ca ni5te oglinzi
revarsate pe margenile terii noastre, acele os-
troave acoperite cu paduri, campiile cele 2§-
ternute cu sämänaturi §i care erau aproape
de culesul lor, satele i ora§ele de pe tnargeni,
malurile cele ridicate spit partea dreaptär
mareata panorama a Balcanilor ce incepe cate-
 334 A. Pel !mon

putin a fi zdritd ; cAteva ora5e infdti5ate de

ociatA 5i vasele stationate la termini: un ne-
mIrgenit tablou, un deosebit spectacol ni se
infdti5a, variind unele dupd altele, cAncl ne
aflam aproape de a ne opri la 5che1a Rus-
ciucului.
Si acest ora5,este situat pe termul drept al
Dundrii 5i e in fatá cu Giurgiul: locuit de
cre5tini 5i de Musulmani, avAnd un mic port
unde se aflau termuind mai multe vase mici
5i mari, vre-o trei canoniere turce5ti cu un
mic numdr de tunuri: de-asupra malurilor,
spre dreapta, fortareata fortificatd cu mai
multe lucrAri de pdmânt de spre Dunäre,
cu o multime de tunuri vechi sfArAmate 5i
aruncate supt mal, lAngA apd, iar altele bune,
de un calibru mare, a5ezate pe baterii. Ora5ul
acoperit de-asemenea cu 5anturi 5i fortificatii
/And la ceMlalt capAt, unde sunt viile, toate
acestea fiind ca ni5te rdmd5ite ale rdzboaielor
trecute, 5i mai ca deosebire ale celui din urmd.
Induntrul ora5ului aceia5i neregularitate 5i ne-
.eurdtenie, acelea5i infundAturi 5i ulite incur-
a.te ; casele sunt invelite cu olane 5i. cu trestie,
impresurate cu garduri lipite cu pAmAnt 5i cu
baligd ; cAteva raoschei, cdteva cafenele ce se
zdresc de departe, cele mai multe se vAd
sfArâmate 5i in rea stare.
Indatá ce intri in port, se gAsesc grAmAditi
fel de fel de oameni, cu deosebite fisionomii
5i costume, unii vAnzând bogace 5i seminti,
altii lulele, fructe sau icre de morun. Iatä tot
-ce poate vedea cineva in faimosul ora5 Rusciuc.
 Dunärea la Giurgiu (vAzutä in 1858) 335

Porniraim in fine de la Rusciuc, §i. dupä câ-

teva minute de o navigare mai lin5, ajunse-
ram d'inaintea Giurgiului.
Giurgiul, carerlângd toate aceste ora§e orien-
tale, este un bulevard european, cre§te §i. se
mate5te din zi in zi.

00
 XVII.
Ocnele (in 1858)
de A. Pelimon.

La gurile Ocnei se aflá ni§te obloane care

se ridia §i. se lasä dupd cum cere trebuinta.
Alaturea de acestea se afld a§ezat un sul pe
care se infg§oara un odgon de o grosime colo-
said, §i acest sul se invarte§te prin puterea a
vre-o trei cai, can stint inhamati §i trag de
ni§te bârne groase ce tin de sul. CApdthiele
acestui odgon, patruneand prin mijlocul obloa-
nelor dela gura minei, se lasä inAuntru sau se
ridicd cu poveri de sare, cu oameni sau cu
once va fi incdratura. Iar, mai cu sama and
infra oameni, se a§eazà la capätul odgonului
un fel de sac, format din sfori groase, precum
e fdcutd plasa, cu frânghii tari la gull §i prin
prejur, care se nume§te pra§tie : pe aceasta
incalecä cineva când se las6 in fund sau child
iese afarà ; §i a§a, aceste capätgle, desfd§u-
randu-se in chipul mai sus ardtat, pe ni§te scri,-
pete, se potrive§te a o parte se ridicd in sus,
and cealala se lasa in jos.
 Ocnele (In 1858) 337

MA aplecaiu sa ma uit in fund ; dar ce sa

vezi, capul mi se invalui. la adáncime, §i de
sunetul cel sinistru produs de multimea oa-
menilor cari lucreazA in fund, o mare parte
dintre ei fiind cu fiarele de picioare, iar su-
tele acelea de Wraith care ard in fund, ca sa
se poata. vedea cine ce lucreazA, pAreau a
forma supt picioarele mele un nou firmament
sAmAnat cu stele.
Cu toate acestea funia cea groasd se ridica
in sus pe scripete, obloanele se deschiserA *i
se inchiserd, iar, dupd ce ie§i afard povara cea
de sare, pe care o deterA intr'o parte. d.
Budeanu §i eu, duph ce ne imbrAcarAm cu cate
o imbracAminte groasd §i luarAm ate o pAld-
rie mare pe cap, incAlecarAm pe margenea pra§-
tiei. Caii incepurd a mi§ca mecanismul mai Fos
descris §i. sulul se invarti, obloanele se des-
chiserA supt pa§ii no§tri, scripetele incepu a
tipa, §L dupd ce --ne ridicarAm intAiu ceva mai
sus din fata obloanelor, intraräta pe gura
ocnei, infiorandu- mA, §i, a§a, ne lasaram in-
cet pAnd in fund.
MA vAzuiu de-odatd strAmutat intr'o lume
ca din vis...
Atatea fiinte condamnate la lucru fortat,
acei oameni cu fetele fioroase §i cari, la pu-
tina lumina produsl prin atatea scantei ri-
sipite pada in fundul galeriilor subterane, abia
putea deosebi cineva de sunt in adevar fiinte
care viazA sau ni§te arAtAri nocturne. Acei oa-
meni cari taie sarea §i sunt expu§i a rAsufla
Jecea §i ndbu§itoarea atmosferd care este acolo,
Cartea muncitortaui. 22
338 A. Pelimon

fiecare cu cate an muc de lumanare d'inain-

tea lui, unii pe jumatate desbracati de hainele
lor, având pe frunte scris pacatul sau crima
ce au sdvarsit-o aceste fiinte cu pdrul zbur-
lit, care fac sd se umple aierul de gemetele si
loviturile ciocanelor si ale maiului, de scras-
nirea dintilor si de fiorosul rilsunet iesit din
fiarele pe care le poartd la picioarele lor... 0,
Djamne, oricare va fi fost crima pe care ei
au sdvarsit-o, mai de multe ori remu§carea
inimii lor li se aratd prin niste fete umile,
intr'o neodihnd a sufletului, in niste cdutäturi
si niste cugetari pe care numai lucrarea le
poate intrerupe, atestand parca singure cd me-
rita aceasta soartd. Ei nu ascund aceia ce e
adevar, mdrturisind cd fapta sdvarsità de dan-
sii a fost tot asa de crudd. si infiordtoare ca si
locul unde se osandird. . Oameni ce sdvarsira
vdrsare de sange, cdlcdri, jafuri si tot felul
de crime sunt gramdditi aid, afard de cei cari
pe nedreptate find condamnati ; cat despre unii
ca aceia vor da sama inaintea lui Damnezeu
acei cari i au judecat si liau subscris sen-
t inta....
Subterana aceasta, care e o capodoperd,
prin sistemul cu care e inceputa si lucratd,
face onoare inginerului ce a condus lucrarea.
Ba formeazd un spatiu impartit in mai multe
galerii si sustinut de cateva coloane mari, pe
care se lasd §i se sprijind boltiturile cele de
sare. Cercetand cineva induntru-i, afld cateva
ulite, toate cu numirile lor, care acestea, fiind
paralele, sunt tdiate prin altele in crucis.
 Ocnele (In 1858) 339

Cioplirea sarii e pretutindeni netedd ca in

marmord, conservand cea mai frumoasa forma.
paretii, boltiturile 1 i coloanele destinate in plan.
Ea are mai multe pasagii, pe unde infra ci-
neva 5i iese dintr'insa. Afard de acele guri pe
care joaca odgoanele, pe unde se scot bolo-
va nii 5i sarea cea märuntä, mai are §i aka
gura, formata din scari 5i din trepte. Totul
insa este sistematic, totul este o lucrare de
geniu aici. ?i, pentru ca umezelile i izvoarele
pamantului sa flu o inece, care aceasta ar sla-
bi-o prea mutt sau ar produce mare rau, are
prin prejurul ei ni5te tunele 5i galerii, in
care se acluna aceste izvoare i umezeli, 5i
de aici printf un mecanism i ajutorul oare-
cdror ma5ini se scoate apa afara.
Dupa toate probabilitatile dar, ocnele siste-
matice sunt totdeauna mai sigure 1 i dureaza
inzecit timp cat cele nesistematice.
A5a dar strabatuiu toate galeriile, ma opriiu
d'inaintea a mai multor lucrdtori ce taie in-
parte-5i bolovani de sare, i pentru care se
tine o exacta contabilitate.
Aierul e rece induntru i atmosfera cam na-
bu5itoare.
Multimea acelor osanditi, salbatacia i infio-
ratorul lor aspect, greutatea i lucrul fortat
ma fac trist, sufletul mieu fiind cuprins de a-
tatea cugetari dureroase ca i nenorocita soarta
la care este condamnata omenirea....

00
 XVIII.
Braila (in 1904)
de N. lorga.

Dupd ce, prin tratatul din Adrianopol, la

1829 nu e nicio sutd de ani de atunci, §i-
Braila mai are tirnp sä se desvolte pand ce-
va ajunge sd-§i serbeze centenariul, locul
pe care se ridicase cetatea, pentru totdeauna
d'arâmatd, a BrAitei, fu incredintat Terii-Ro-
mAne§ti, din care fusese deslipit, buna gos-
poddrie a lui Alexandru-Vodd Ghica intemeie
cu socoteald 5i pricepere portul unde corAbiile
Europei erau sA vie de acum inainte in voie-
ca sd caute rodul muncii locuitorilor princi-
patului. Se desemnd maretul centru al pietii,
se traserA liniile bine croite ale stradelor, se
fixard hotare, care furà insA adesea ofi in-
trecute.
Cele d'intAiu case furä mici clAdiri, in gen
oriental, acopeiite, ca la Balcanul turcesc sau
in partile Greciei, cu oale ruginii. Astfel de
case se mai vdd Inca destule, unele culcate
spre moarte in lAturi, prin ceia ce aiurea ar
 Brälla (in 1904) 341

ii. mahalaua, dar aici formeaza numai ultima

prelungire a stradei largi, inceputa cu palate.
5i pe cost4ele ce coboarà spre port i pe linia
-din fata Dundrii se vdd magazii §i magazine,
al cdror coper4, ale cdror proportii §i fere§ti
le arata cä sunt din vremea infiintarii, biete
babu5te pe care moda le-a lasat in urmà cu
imbracamintea lor ruinata.
Statul n'a facut mult aice, 5i o gazetä
locala vorbe5te cu durere de banii luati din
Braila pentru a ajuta inaintarea rivalei de la
Marea-Neagra, Constantei de curand cucerite.
Docurile insa, imensa cladire de la capatul
-cheiului, au inghitit multi bani, nu fara sa a-
duca totu§i un folos potrivit cu cheltuiala.
Dar, afara de docuri §i. cheiul insu5i, pe care
1ocalnicii 1-ar dori mai mare, mai incapator,
afara de liceu apoi, clädirile administratiei nu
se deosebesc prea mult. Vama, politia portu-
lui n'au nicio infati5are: cea din urm5. e gra-
midita in vre-o cloud odaite murdare, cu gea-
muri sparte, intr'o cash' urata oarecare (ser-
gentii de ora sunt, de altmintrelea §i ei,
dintre cei mai pacato5i ce se pot inchipui:
"Tigani murdari, batrani obositi §i altii cu fel
de fel metehne1). Prin case §i prin oameni,
Carmuirea nu se vede mai de loc, cu toate ca
s'ar cadea sa se vada mai mult decat aiurea
la aceasta poarta larg deschisa a terii.
Inca de la inceput, Grecii intelesera viitorul
.ce atepta noul port 5i-§i oprird locurile cele
' Macar asta s'a schimbat, in toatä tara.
342 N. forgo

mai bune. Printre cele mai vechi ziare ale

noastre, e unul tiparit aice. mai milt pentru
dan5ii: Levantini de limba italiand se a§eazd
5i ei in Braila, 5i cea d'intaiu publicatie a
lui Arturo Graf, cunoscutul filolog 5i finul
poet italian, ni5te preludii in versuri, roarta
pe coperta, ca loc de tiparire, Braila noa-
strd. De atunci numarul Grecilor, armatori,
comisionari, negustori de grane, n'a scazut ;
5i langa ace5ti frunta5i bane5ti 5i-au gasit
locul altii mai saraci, negustori de tot felul,
pana 5i vanzatori ai ziarelor noastre, functio-
nari de comert, me5teri 5i marinari. La cloud-
trei firme se cete5te un nume grecesc, 5i. aici
Evreul, care n'a nitat insa nici el Braila, nu
joaca in negot rolul cel ,d'intaiu. 0 minunata
biserica in stil rococo 5i cu o cupola orientald,
cladire puternica de piatra, cu stalpi de mar-
murd in fatatla, e biserica greceasca : o vezi in
curtea ei bine pietruita 5i ingrijita ca un salon,
in fata sucursalei Bdncii Nationale, in unghiul
de Sud al pietii. Langa port, un mare edificiu
ca trei randuri, bine lacatuit 5i cu totul tacut
t un institur elen" de baieti. Ziarele grece5ti
din tard: Patrish, iar din aceasta patrie in-
sa5i,amintità in titlul ziarului bucure5tean :
4 Hestia *, se vdd pe toate mesele cafenelelor,
unde gase5ti 5i ziarele vienese, Figaro §i Cor-
riere della sera pentru alti oaspeti. Grece5te
se aude vorbindu- se ici 5i colo pe stradd, dar
cele mai multe din cafenelele intunecoase 5i
murdare ale portului, ale caror firme sund
Ithaca", «la Atena», la Panhellenion", sunt
 &lila (In 1904) 343

tinute de Greci. In tramvaiul electric te gii-

se5ti langd domni ale cAror nasuri lungi par
a fi ni5te adaugiri de carnaval. La cutare pa-
peterie, regele din fereastrd nu e Carol I- iu,
ci Gheorghe I-iu. Pe päretele unei brutdrii din
Ca lea CA1Ara5ilor e zugrAvita marca Eladei.
Multi dintre Greci participA, fiind naturali-
sati, la viata noastrd politica'. La viata noas-
trä culturald insä, nu ; 5i aceasta impiedeca
nr]lt o sincerd i desAvAr5itã romanisare. Stint
apoi atAtia cari sunt in BrAfla numai pentru
a face bani din bineenvAntata Vlahie" pen-
tru Elada sdracA, pentru Constantinopolul Pa-
triarhiei, unde stint rude, unde se cautd gi-
neri, unde rAmAne toatd inima 5i se duce tot
banul. si aid se vede insemnAtatea, pe care
n'o vdd politicianii miopi, a culturii nationale:
o inflorire puternicA a acesteia ar impune, ar
cA5tiga i ar desnationalisa, ceia ce nu se
poate face prin alte mijloace.
De un tirnp rnult mai scurt, de pe cAnd s'au
strAns mui tare legaturile noastre cu Românii
din Ardeal, o imigratie de muncA, de hArnicie,
de spirit strangAtor 5i indrAznet ardelenesc s'a
produs in Brdila. Pe and inainte vreme ve-
nia numai Mocanul in, sau din drumul sâu
spre pd5unile Ialomitei sau ale Dobrogii, a-
cum vezi numele SAceleanului, Bra5oveanu1ui
imhogatit desfAcAndu-se in litere de aur de-
asupra fere5ti1or atâtor mari prAvAlii 5i case
de cornert: Perlea, Grozea, Pantu, spun
numele ce le-am cules mai intAiu. TJnii, ca d.
Sasu, se amestecd in politica localä i Ii fac
344 N. Iorga

influenta puternic simtitä. Otelul frumos

restaurantul foarte scump din mijlocul pieii
sunt pe jumdtate in arenda unui Ardelean.
Mo 5ii1e de prin prejur, care erau odinioard in
cea mai mare parte tinute de Greci, folosesc
astdzi adestor oaspeti din sAngele nostru, cari
aduc energie romdneasa i dau exernple de
biruintd pe terenuri in care se pdrea altfel
cä Românul nu se gdse5te bine 5i tin poate
tinea piept strdinului. In tren auziiu de la un
Grec lauda Ardeleanului Ghiä Gditan, a cdrui
agriculturd, bine condusd, e mai cu noroc
decat a tuturor, dacd se scoate doar la o
parte gospodäria-model pe care o face Nicolae
Filipescu pe mo5ia sa de aice.
Romani din tard sunt multi 5i sdraci,
caci boierime brAileand veche n'a fost, fire5te,
niciodatá. Ii vezi in 'cojoace sau in zdrente,
unde e munca mai grea, mai grosoland pi
mai putin rasplaititä, biet substrat indigen,
autohton, al unei civilisatii economice pestrite.
Pe and armatorul, bancherul grec sau italian
Ii iea mandru masa supt lumina electricd, in
saute luxoase ale Otelului Frances sau Splen-
did, el, fiul pamântului, nand, spre port sau
de la port, cdrucioara lui trasd de cblutul in-
jugat ruse5te, duand sacii de gilt' i sacii
de fAin5, cuceriti de altii ca dânsul sau arând
bogdtii de supt alte ceruri, care lui n'o sa-i
fie de niciun folos.
Dar, in lungul 5ir de pravalii pentru cum-
pardtori cu bani pe fundul pungii, care sfar-
5e5te spre amp frumoasa, larga Cale Rega-
 Bräila (in 1904) 345

ld, vezi adese ori negustori români, cari, la

mica lor tejghea, fac bath 5i se inaltd, spre
binele lor 5i al nostru, cari avem atht de mul-
td nevoie de mici «burghesi* ca ace5tia.
Românii localnici mai sunt 5i pescari la Du-
närea bogata in daruri. Ei au insd concuren-
ti intru aceasta, 5i hala pe5te1ui e hrdnità 5i.
de pescarul lipovean cu gatul gros, coada 0--
chiului ridicatd in sus, pärul lung, tins 5i na-
sul pitic. Lipovenii au o stradd a lor, de-asu-
pra cdreia se vdd turnurile vdpsite in galben,
in verde, in ro5, ca ni5te pene de porumbel,
ale bisericii lor shismatice.
Nu e o stradd aproape care sd nu multd-
meascä prin cdte ceva privirea. Sdrdcdciosul
bulevard Carol cu 'casutele mi,..si face sd se id-
reascdinsd. ici 5i col°, colturi de veche viatd
patriarhald. Cutare straditd, cu case ie5ite din-
colode aliniere, cu prävdlii evreie5ti intunecoase
5i murdare, cuprinde totu5i inalta, greoaia
bisericd româneascd, pe care putine in toatd
tara ar intrece-o in dimensiuni. Aiurea vezi
cu curiositate afi5e- de teatru de varietäti pe
o cládire cu cloud rânduri (teatrul de cdpete-
nie e insd teatrul Ralli, unde joacd foarte ade-
se ori, in treacdt, trupe române5ti, 5i mai ales
trupe strdine). Prin Strada Bolintineanu, deo-
sebit de bogatd in solide case particulare,
ajungi in splendida gadind publicd, de pe te-
rasa cdreia ochiul cuprinde coperi5urile ro5ii,
de oale, ale magaziilor, catarturile pe care
se tese funii si gurile negre ale vapoarelor ce
346 N. lorga

se odihnesc de drum pe Dun Area ingustA, alba%

ca argintul, ostrovul din fata, cu verdeata-i
deasA §i incA veseld, iar, tocmai la capAt,
culmile albastru itchis ale dealurilor Dobrogii,
tAindu-§i linia §erpuitoare in cenu§iul norilor
greoi de ploaie.
Ca lea RegalA, Strada GalaOlor §i Strada
CAlAra5i1or sunt insa liniile mari ale ora§ului,
prin care fulgera vagoanele tramvaiului elec-
tric, instalat §i exploatat de Casa Helios din
Co Ionia. Pe cea din urmA mergi intAiu printre
case mari, apoi mai mici, cArciume mai
mult goale, in care cumetre stau la taifas §i
câni se tolAnesc, lAtrand , in fine prin cam-
pie, la Monument.

00
 XIX.
MOLDOVA DE ACUM VRE-UN SECOL.
Folticeniii (la 1855)

-- de Gh. M. Melidon.

Când dupd o caTatorie de mai multe oare

prin locurile goale ale vaii Bahluiului, ne
aflaram pe cea mai de pe urnfa inaltime ce
formeaz'a rapa stâng'à a Moldovei, o frumoasd
privire se infatiO ochilor no§tri. Un p5mânt
zimbitor a§ternut cu o vie verdeap, bazdata
de ape oglindite, culmi acoperite cu dumbrávi
stufoase, §esuri smältate cu flori, o culturd
mànoasä, un orizont intins, inchis cu frumo§i
munti albAstrii, un cer senin §i de un azur
fdrg pan', un aier curat i 1initit, o lume cu
totul noud de ceia pe care o v5zusem pfina.
atunci. Noi inträm in cea d'intAiu regiune a
acelei pitore§ti lumi de munti care face cea
mai frurnoasd §i mai romanticd parte a Mol-
dovei. Mergeam pe o bunsa §osea, ce se intin
dea netedä §i uniformA inaintea noastrà ca
linia .unui drum de fier, ag'atatA pe spinarea
unei culmi, al cArii coaste erau acoperite de
_348 Gh. M. Melidon

ambele pärti cu frumoase sAmAnAturi aurite.

In stAnga se intindea un §es bogat in verdeata
in care §ercr:ia ca o cordea albastrA incan-
-tatoarea apA a Moldovei ; mai incolo un §ir
de munti se desvälia in semicerc convex,
intre can Ple§ul rásfira cu mAndrie unduloa-
sele lui poale, acoperite cu o groasd im-
valiturd de tufdri§ verde-inchis. In dreapta,
culmi gratioase se ridicau unele peste altele
ca in decorul unei scene. In fine, la picioarele
noastre, in mijlocul acestei naturi fermecd-
cdt pare, se desfd§ura pe o coastd, scAldAndu-
--se la o margene in apele cristaline ale unui
iaz, frumosul Folticeni, ce sämAna o zind la
ie§irea din scAldAtoare, cu picioarele Inca in
apd i storcAndu-§i frumoasa coamd de plopi
la cele mai de pe urmA raze ale soarelui
apuind.
Folticenii e una din politiile cele mai fru-
moase ale Moldovei. Aceia ce-1 caracteriseazd
mai mult e acel aier de curatenie §i de sim-
plicitate, ce te love§te la cea d'intAiu privire.
De departe el infati§eazA unul din tablourile cele
mai fericit dispuse. GrAmddirea compactd de
acoperipri a tArgului vechiu formeaza ca o
basd condensath ,de o coloare inchisd, pe care
se inaltd oarecum in forma de obelisc ora§ul
nou, cu zid.iri strAlucind de albeatd §i frumos
intretdiate de verdeatA §i de numero§i plopi,
printre vArfurile cArora se ivesc câteva tur-
nuri de biserici cu cruci poleite, ce sclipesc
la razele soarelui
Un iarmaroc, cel mai mare din ambele princi-
 Folticenii (la 1855) 34g

pate, numit al Sf. Ilie, 5i care tine in tot anul

mai bine de douazeci de zile, in1esne5te tran-
sactille comerciale ale negustorilor de diferite
natii cu Moldova. Iarmarocul acesta e unul din
cele mai infloritoare in Orient ; lumea alearga
la el din cele mai indepartate locuri. El se bu-
cura de o mare consideratie pe langa casele
comerciale din Europa 5i toate daraverile
mai insemnate nu poarta alta data sau alt
termen cleat Iarniarocul Sf. file
Mihail-Vodd Sturza vol sa lipseasca Fol-
ticenii de avantagiile acestui iarmaroc, in
folosul Mihailenilor, fundati de el. Un ofis"
domnesc stramuta tinerea iarmarocului anual
al Sf. Die din Folticeni la Mihaileni. A-
ceastd de pe urrnd politie, a5ezatà asemenea
pe granita, la gura drutnului celui mare de la
Lemberg 5i Cernäuti, infati5a in adevar insem-
nate inlesniri comertului strain, insa aceasta
insemna a tulbura tot rostul negustorilor, 5i ei
nu voira a-5i schimba obiceiurile. 0 incercare
de trei ani dovedi indestul nesocotinta acestei
masuri, 5i iarmarocul fu intors Folticenilor,
care, supt alte raporturi, e -un al doilea Galati,
portul de uscat al Moldovei.
Ora5u1 e mic, insa regulat zidit 5i bine
a5ezat pe coasta unui deal, la desfundätura
\Tailor Bucovinei. Partea cea noud se deose-
be5te mai cu samd prin ulitile largi, cu-
rate 5i bine 5ose1uite. Mahalalele sunt deschise,
casele rani intre ele, zidite de piatra intr'un
stil nou 5i placut, 5i incunjurate cu gradini.
Nu e locuinta care sa nu OA plopi frumo5i,
'350 Oh. M. Melidon

in§irati in fata caselor sau a ogrdzii, §i mai

toate au la ulita grilaje sau balcoane fru-
moase.
Partea cea veche e mai indesitd, mai pu-
tin curatd, lipsitä de arbori §i verdeatd, §i.
nu cuprinde nicio locuinta de frumoasd apa-
rentd. Evreii i§i au in ea mai cu samd ve-
trele bor. Pentru a se recunonte vecindtatea
sa cu Austria o parte a ora§ului se nume§te
targul Nemtilor. In Folticeni sulit trei bise-
rici, dintre care una, a§ezatd in partea veche,
-de un caracter istoric.

0 0
 XX.
Piatra Neamlulai
supt ocupatia austriad din 1857 de o femele (Doamna L", in

--
Omul Muntelui", roman.)

Bistr4a este local de intalnire pentru toti,

Români §i straini, Muscali §i Greci, Nem 1i §i
Turci, man §i mici, bogaIi §i. saraci. Pe par-
tea cealaltd a podului ce une§te orasul cu
muntii, este un colnic dominat de o movilä
incununatà cu brazi. Dupd culmea movilei, la
care ajunge cineva printr'un sui5 dulce, ochiul
vede cu pläcere Bistripa cea rapede albind cu
spumele ei cre§tetul stâncilor ce scot capul
din sAnul ei, §i care, privite din unele locuri,
samdnd a fi un lant de cascade. De cealalta
parte se vede ora5u1 Piatra cu casele cele albe §i
cu inveli§urile lor de fier alb, scânteind. De
aici privirea cade pâtiä in fundul vali §i se
odihne5te cu pläcere pe coloarea violetA pe caee
cerul cel curat al Orientului o aruncd dupd
culmile invecinate.
Acolo Duminecile cantà ldutarii cantecele
mationale, atat de milk plAcute inimilor ade-
352 Doamna L.

leant romfi.nesti, doinele, suspine inecate ale

naturii, viersuri plangAtoare ale muntilor, rd-
sunete departate ale Patriei, amintiri de amor
si de glorie venind atat de departe din trecut,
incAt abia cd le mai aude cineva. Cu toate
acestea, de ale ori acest murmur trece peste
muntii sau peste câmpiile vechii Dacii, batrA-
nul fiu al lui Traian se opreste miscat, in-
chntat, pdtruns de un sentiment nedefinit,
cum s'ar opri un cdrator in pdmânturi strdine
auzind accentele iubite ale terii ce-i lipseste.
Când aude cântecele erii lui, Romfinul pare
cd-si aduce aminte de gloriile trecute, de li
bertdtile lui de mai inainte. El ascultd ne-
stiind bine de uncle i yin acele aduceri aminte
ce desteaptd gandirea lui amortita i speran
tele lui zdrobite supt jugul scldviei si al ne-
norocirii.
Astdzi insd nu se vor mai cfinta armo-
nioasele doine, nici horele. Musica militara,
austriacd, in uniforma cea mare, va cânta
ariile lui Donizetti si ale lui Verdi ecourilor
obisnuite a rdsuna numai de pldngerile Patriei,
§i boierese din toate treptele sosesc vesele §i
voioase, cdci vor avea sä al-Ate toaletele §i
gratiile lor strdinilor, Fete tinere in rochii
usoare §i cu pieptul aproape gol se plimbd in
sus si in jos cu mamele lor, aruncând, mame
si fete, in dreapta si in stânga ochiri amo-
roase lungilor ofiteri, can si le aratd unii
altora cu aceiasi nepdsare cu care si-ar ardtar
in grádinile lor actritele cafenelelor incfintd-
toare din Viena. Tândra coconità insd nu se_
 Matra Neamtului 353

crede ofensatd, pentru Ca maind-sa nu i-a

insuflat acea mândrie de sentiment al cdreia
izvor stã in maretia sufletului, i care este
cunund virtuoasd pe fruntea unei femei. Ea
nu- §i-a invatat fiica nimic altceva decat a
pldcea, ardtd.ndu-i Ca aceasta ar fi misiunea
femeii, de ali stinge toatä vlaga tineretii
sale pentru ca sä ajungd a pMcea, §i a pla-
cea cu orice pret. De aici §i vine ea la noi
tinereta i frumuseta femeilor se stinge indatd
ce intrá in vara vietii ; aceasta este causa cà
vedern adesea ochii cei mai tineri i mai fru-
mo§i lumindndu-se numai prin iubirea place-
rilor §i a vanitatii, intocmai ca giuvaiericalele
false ale cdror ape nu yin cleat din fa's-
frângerea unei frunze ascunse supt ele de
maim omului. i astfel chiar: cateva licdriri
numai, i s'a stins.

0 0

&Wk. mtmeitonatd. 23
 ,
xxI.
Galatul (In 1904)
de N. lorga.

Cateva ceasuri de drum in noaptea neagrd

5i. lece. Doug lungi balustrade de podun vgjie
pe langd fere5ti1e cernite ale vagonului. Avem
Galatul, care se recomandd intgiu prin larga
lui garg, desdvd,r5it luminatg.
Birjile care a5teaptd sunt conduse de Mus-
cali ce nu se lasd mai pe jos decgt tovard5ii
lor din Ia 5i 5i Bucure5ti, mgndri ca 5i dân5ii
de caii lor, a5teptand plata mai mare, nu pen-
tru cg5tig, ci ca o recunoa5tere a insu5irilor
lor superioare, familiari 5i glumeti: minunata
trdsurg räsung pe fin pavagiu cel putin tot
a5a de bun, ca al Brdilei. Dar aici nu ai ea
dincolo locuri goale 5i chrciumi märunte sau
egsute modeste de sat,. Frumosul bulevard
inainteaz1 m'Andru printre curti boiere5ti cum
-nu se gdsesc cleat in cele mai bune strade
ale Ia5ului, 5i Inca nu cu aceia5i infati5are cu-
ratd, cu aceia5i egalitate a boggtiei, lini5tite,
ferite de once amestec cu vulgaritatea, cu-
 Galatul kin 1904) 355

zgomotul, cu muiddria locurior unde mun-

ce5te din greu multä gloatd sdracd. Sergenti
pdzesc in mijlocul stradei, in altd atitudine
cleat a bietilor nevolnici pe cari i-am zárit
ici §i colo in Brdi
Dar ceia ce uime§te mai mult, e frumoasa
lumina* albd pe care lämpile Auer, in varful
stalpilor de bronz, o revarsd asupra grAdinilor,
caselor §i pavelelor bine maturate.
$irul felinarelor se infundd mereu inainte in
zarea incunjuratd ca de o aureola'. Strada se
face tot mai frumoasd. Acum vitrine stralu-
citoare adaugd lumina lor: cofetdria centrald,
berdrii, oteluri, cafenele, prävälii de tot felul,
bacanii. Aleia luminoasd urmeazd Inca o bu-
catd de loc, pand ce se despica in strade mai
sdrace, mai intunecoase, prin care trece un
masiv tramvaiu electric. Printre arborii unui
frutnos parc se vdd mijind departe alte lumini,
pe dealul ce se ridica intr'acolo. Birjile luxoase
se mi§cà in toate partile.
Acesta e Galatul de noapte, care-§i datore§te
in mare parte farmecul sdu luminii imbiel§u-
gate ce se desface in el sau in care i se scaldã
clddirile de elegantd ingrijità. Suntem, in ade-
vat-, in Moldova, in tara cheltuielilor fail so-
coteald, vechiului obiceiu al luxului ales, iubirii
pentru placerile scumpe, poesiei unei vieti
§oare. In Moldova, pe care at impodobit-o §i
ati sdrdcit-o cea mai find din aristocratiile ri-
sipitoare ale Orientului.
Ziva, mai ales a§a o zi fdrd soare, cu cerul
356 N. lorga

apasator de centniu, din care se desfac, in

aceasta intaie s'aptamana a lui Octombre, fulgi
rani de zapada, inlatura o buna parte din co-
cheta ilusie. Yard indoiala ca Strada Domneasca,
acea lunga aleie de gfadini 5i vile care duce
de fa gara pand in centru 5i care cuprinde in
ea 5i maretul palat episcopal al Dunärii-de-jos,
incunjurat de parcul i gradina lui, ca aceastä
strada de capetenie nu-5i gase5te, prin lungi
mea ca i prin egalitatea luxului ei de bun .

gust, pa'rechea in niciun alt ora5 din tara.

Dar neajunsuri se vadesc pretutindeniaiurea7
5i chiar aici.
Präväliile centrului au une ori un singur rand,.
de 5i chiar atunci ele nu se coboara a5a de
trivial de jos ca maghernitele din Strada La-
pu5neanu a Ia5i1or sau acelea din partea Caii
Victoriei ce este in fata Ministeriului de Fi-
nante ; cele ce nnmara cloud randuri, n'au nici-
un fel de socoteala adesea 5i sunt spoite in.
colori urâte sau prea batatoare la ochi.
Abia ai ie5it din acest salon, care tine in
oarecare mäsura locul pietelor, ce lipsesc cu_
totul, i dai in mahala. Strada famâne tot
dreapta, dar e rau ingradita de casute i pra-
valioare, tinute de Romani saraci (gasesc un
deposit de vinuri al omonimului Neculai
Iorga"). Apoi i aceste mo5unoaie se raresc,
5i catre varful dealului zare5ti inceputul unei
campii goale, acoperita de buruieni ve5tede..
Stradele laterale se tired de cele mai multe
ori cotind, i raspandesc duhori scarboase. Lu-
mea e putina pe intinderea rasfatata a vechiu-
 Galatul (In 1904) 357

lui oras. Evreii se vAd in mare numAr, alAture

de °red. Dacd acestia au bAcAniile, cafenelele,
locurile unde se mAnâncd si de
-cofetAriile,
unde se cumpArA ale mâncdrii, tainitele in
-care lucratorii obositi ii invAluie nAcazul vietii
cu fumul tigArilor ieftene i aburii vinului
prost,Evreii stApAnesc toate celelalte ramuri
ale negotului. Galatul vechiu, cari incepe si el
de la origini impodobite de fabule i falsifi-
catii, cotropit de Turc, care se si asezase in
-o parte a orasului, decAzuse, i atunci orasul
nou incepu prin vointa lui Mihai Sturdza si
descoperirea tArgului de grâne al principatelor
de cdtre cordbierii Apusului. Mihai-Vodä acesta,
Sturdza., inseamnA, prin aplecdrile lui i prin
zodia timpului, cAderea norului de lAcuste al
Evreimii. Ei venird deci i la Galati . Dar nu
in acelasi numar ca in partite ineeate de apro-
pierea ivoiului galitian, ca in Botosanii cu
totul pierduti, ca in Iasi, in care pecinginea
a cuprins i mahalalele. Aid pArtile necomer-
ciale ale orasului au rAmas Inca pe deplin cu-
rate, si numai strada centralA e in cea mai
mare parte a Evreilor, dintre cari, apoi, multi
stint locuitori vechi, i vorbesc foarte bine ro-
mâneste, asa de bine !neat unora nu li-ai pu-
tea descoperi originea.
Orasului, care, multamita stäruintii episco-
pului Partenie, are un palat episcopal fail
päreche, Ii lipsesc bisericile maH. Vezi numai
clAdiri nouA sau cu totul inoite, fArd niciun
stil. Turnurile nu sunt de gid puternic pre-
cum e obiceiul in Moldova, ci sunt fácute,
358 N. forgo

ca in Muntenia, din lemn i tinichea vdpsitA

cenusiu. Cea mai insemnatd clddire religioasä
ar fi poate biserica catolicd.
Galatul e, in adevdr, un centru al pro-
pagandei catolice, i ziarele au vorbit adesea
de cuceririle de suflete i cuceririle de averi
si de mosteniri sdvArsite de fdpdrelele alu-
gdrite ale Maicii Domnului de pe Sion (Notre
Dame de Sion). Pe Strada Domneascd, de
care sunt despktite prin inalte ziduil i porti
ferecate, se vdd clddiri puternice cu ferestile
oarbe, impodobite une ori cu vitralii colorate ;
sunt §colile internatele i externatele csalugd-
:

ritelor Acolo se dau lecii, in cea mai mare-

parte slabe, nefiind un personal bine prcgdtit,
inderanuri morale in formd naivd, i athtdri
ale sufletului cdtre betia monomaniei religioase,
de care sunt asa de usor atinse femeile ca-
rora Ii s'a smuls rolul lor de frumusetd, bine-
facere i fericire pe lume. Dacd surorile" cap-
teazd averi, multe din scoldritele lor yin insA
cu gândul sd le exploateze pe ansele, in nu-
mele unor declaratii sau unei conventii fatar-
nice. Ce e rdu, stà mai mult inteaceia ea' din
aceastd cetaluie de aleasd gospoddrie mona-
cald se imprdstie si mai mult ispite de instrdi-
nate nationald, dar, in casatorie, influenta
bärbatului poate totdeauna sa recastige pe
cele pierdute pentru neamul lor.
Spre port te cobori prin strade urfite. Cola
jos Dundrea e largd, cuprinsd intre maluri
dintre care cel vechiu romdnesc e mai inalt-
decAt cel dobrogean. De o parte, numai co-
 Galatul (In 1904) 359

rdbii cu pAnze i5i rdsfira funiile. Dar mai sus

vapoarele stau unele langa altele, pe cand, pe
term, movilele de cArbuni a5teaptd cumpàräto-
ru i cdrute se gräbesc spre incarcare cu bu-
toaiele de vin din recoltele anilor trecuti. IlL
docuri, sacii cu grAu tree pe schndurile altor
vapoare, care-5i a5teaptä povara lanitoare.
Dar nu e aici, ca in Brdila, cu tot numárui
acestor oaspeti plutitori din depArtata stiaina-
tate, orânduiald in cladiri, va1mä5ag de earn-
ta5i, mi5care in zecile de magazii cu adfinci-
mile intunecoase i acel r5sunet de ciocane,
acel bocAnit laborios de fiare, care formeazä
ca lasuflarea neincetata a zilelor de muna,
de schimb roditor in marele port muntean.
Aici carutele se coboard deosebit din multele
shade talate fa'rd socoteald ; in aceste strade
se vad ruine, case päräsite, colturi de buruiana
murdard, balti cu apà clocità. In aceastä in-
tindere mai mare nu e vioiciune, nici veselie.
bdtranul ora5, care 5i-a pierdut trecutul,
nu are desturá incredere in viitor.
De pe o stradd laterald vdd, peste gropi si
mâncdturi de maluri gàlbii, pAnza de sidef mi5-
cdtoare a Brateplui, marelui lac de bielpg,
de care legenda a legat numele lui Petru-Vodd
pescarul, care prinse in undit5, ..fdrà sA pre-
vad4, inelul de Domnie al lui 5tefan-cz1-Mare,
uria5ul slu pärinte. Marea intindere de apa se
odihne5te, färd luntri, supt recele cer de plumb,
pe cand in gropi femei foarte sárace, in pol-
cute 5i rochii de cit, -culeg buruiene.
0 0
 XXII.
Babadagul de azi
de D. Aldan.

Cáldura se las'a tot mai grea, coboard ca o

pattrrà peste tot intinsul. E din ce in ce mai
cald. Fiecare casd Ii inchide mo1e5itä feres-
trele i nädu5e5te acolo induntru, in tihnä.
Salcâmii obósii pleacd frunzele spre pAmântul
ars ; práv%1ii1e. cu u5ile umbrite, cdscate ca
ni5te gauri, desfac la soare suluri de pâtrzd 5i
saci de marfa. ; cafenelele ii intind antenele
lor de mese, pe trotuarul incins. 5i, in timp
ce baietii stropesc de zor, in opturi" regulate,
pietrele incalzite de pretutindeni din aier,
dintre frunze, de pe acoperi5uri... curge caldura
multà, tot mai multà 5i mai mare. $oseaua
alba' i práfuitä se pierde in tremuraturi de
foc pe dupd case. Total doarme.,
Numai in cafenea, viatd. La o masa' joc de
rti, dincolo table, apqi domino, biliard... §i
vorba rard, plictisitä peste tot. In fund un
galantar fárd geam pdstreazd cateva präjituri
a cáror cremä s'a impestritat ; in aier mu5te
 Babadagul de azi 361

multe. Patronul motaie dupA tejghea, spriji-

ninduli falca dreapta pe imam rasucita.
Ca ld grozav.
La o masa', taifas intre batrani. Cuvantul
pare ca-1 are unul mai spatos cu parul alb
colilie, obrajii ro§ii, barba nerasa §i. mustata
ingalbenita de fumul tutunului ; e scnrt §i
gras. Cu un rar talent, 4i rasuce§te tigara, o
aprinde §i trage mereu din ea pe nerasuflatele ;
cand e &Ufa sfar§it, o 1ipe5te de margenea
scaunului, rasuce§te alta, o iea pe cea lipità
§i aprinde pe cea noud. i a§a mereu pana
seara... Un altul invarte§te de zor §iragul de
matanii adus tocmai din Stambul, insotind
fiecare boaba cu o mi§care a buzelor... Si ce
nu vorbesc? Tara e data gata, Europa de
mult, cu America s'a ispravit, §i daca. ar §ti
ei ce-i Universul...
Ca o chemare grabita din lumea ve§nic vi-
satà, se aude un sforait de motor. Mare emo-
tie : vine feful. Cu totii sar grabiti in prag,
iar, and ma5ina oprqte brusc, intr'un nor de
praf, se rapad la u§d, o deschid, sprijina pe
cei cari coboara.., Apoi cafele, tigAri apa rece.
Si ei, sfato5ii, cari pana mai adineaori orân-
duisera lumea pe calapodul priceperii §i inte-
reselor lor, de acolo, din cafeneaua Babada-
gului, acum asculta, cu rasuflarea intreruptA
§i fira a clipi, marile evenimente de la Tulcea.
Domnul cu matAniile se duce afara §i serve§te
§oferul... ca doar e al §efului. Si astfel vara
toata §i iarna toata, ani la rand, §i dupà ani
generatiile...
362 D. Aldan

Viata Babadagului se scurge fOrd emotii,

färd zbucium. Inghesuit in vale lung si in-
gust casele lui mici i albe par a fi pietre
rostogolite de pe Coiim-Babh. E atOta pietrd-
rie acolo i atatea mine, incat se pare ca vi-
bratiile zbuciumului omenirii s'au oprit stá-
vilite, dincolo de pOduri iar aici e numai
trecut, numai amintiri...
Sunt astazi ordsele in Apusul indepartat, cu
strAzi strâmte, pardosite cu lespezi mari, case
dese si legate prin balcoane, cu arcade sau
ogive, cu acoperisuri tuguiate i bolti räsund-
toare, cu gratii in ferestre si porti grele de
fier sau stejar. Acestea inchid in ele un trecut
misterios i pOstrat numai prin forma lui ex-
terioar5. Ele traiesc anume pentru a fi pome-
nite in romane si se manifestä ca organisatii so-
ciale la cateva decenii, când ii aleg primarul,
care abdicd din cinste cu sfOrsitul vietii. In-
colo liniste, linite deplind ; numai pe 'nserate
clopotele bdtrânei biserici trimit peste case
zvonul rugilor. Rar cate-odat5, serbdtoarea,
gospodinele, infAsurate in nelOsatele lor aaluri,
pornesc spre bisericd cu mAnile incrucisate pe
piept, cu ochii in jos -- i atAt. Se inchid
apoi in case pentru ani de zile. Nu stint 4ile
nationale, nu sunt evenimente care s'a aducä
pe acesti pasnici oameni la realitate. Totusi
au un singur contact modern, extravagant, cu
restul lumii: diligenta saptamânala. Mad la
capatul oraselului se aud clopoteii cailor, bar-
batii iese in poartd, femeile deschid ferestrele
 Babadagul de azi 363

5i printre gratii privesc la prafuitii cari tree

leganandu-se in acea corabie de uscat..
Dupa mine, in mic, a5a este Babadagul. In
rale 5i in alt mediu: casele lui vechi, gardu-
rile de zid acoperite cu olane, pravalii cu ta-
. raba inainte (care se intinde ziva peste tro-
tuare, iar seam se ridica in chip de oblon),
strazile pardosite cu piatra mare, ferestrele cu
gratii, dealurile impadurite dimprejur 5i lini-
5tea trecutului. De pildd (ca 5i in cele pome-
nite mai sus), intr'o casa cu un rand 5i juma-
tate", cu balcon ro5, cu poarta mare incuiata
printr'un drug imens, sta farmacistul. and
vre-un bolnav vine grabit 5i bate in Toarta
atunci o fereastra se deschide 5i apare scufia
farmacistului. Fereastra se inchide, se aude
zgomot, scartie o u5e, tipd treptele unei scari
de lemn, se aud pa5i 5i. in sfar5it poarta se.
deschide, Bolnavul infra, poarta se ferecd ia-
rd5i ; bolnavul urca scara, ferindu-se sd se spri-
jine de balustrada veche, se odihne5te putin
pe o platformd, pätrunde inteo marchisa vap-
sita induntru verde 5i mobilatä cu scaune de
paie, da apoi intr'un antreu" 5i nemere5te in
farmacie. Aci, farmacistul il intreaba ce-ldoare
5i dupa cum se pricepe cautd in stanga,
trage un sartar, scoate un borcan, scoate un
altul, face, drege. Laboratoriul e unic. 0 ca-
napea, un scaun, cloud mese 5i nenumarate
ustensile". Cantarul are greutdti facute din
sticle, buline, bath. i da ceva bolnavului sä
bea 5i apoi : Sk mai vii".
00
 XXIII.
Constanta (in 1904)
de N. lorga.

Peste ch.tva timp, armAtura podului rAsunA,

vuie5te, se cutremurd, pe cand din adAncul
negru se ivesc ochii de foc rop ai uria5u1ui
drumet, ce gAfaie färä sA se oboseasca. Cu
dAnsul impreuna ne infundAm in noapte, care
ascunde totul. Megidie. Gara e asediat& de
poloboace 5i albii lucrate in imprejurimi. Inca
o statie, i avem Constanta.
Va fi un targu5or turcesc, la care s& se ali-
pease& fan portul nostru costisitor, sau feeria
oriental& pe care o cAntA cronicarii mondeni
ai ziarelor pe.ntru lumea suptire ce-5i cant&
aici cle sAnAtate i petreceri cloud luni pe an?
LAmpile de petrol 5i globurile electrice a-
tat-nand din inaltimea parghiilor lor arat&
rud drepte de cl&diri, printre care inainteazA
o stradd bine pietruitd. In stânga se desfac
alte drumuri, tot drepte, tot bine pietruite
curate. and ai ajuns jos, te afli intr'o piatä
en pr&v&lii, cofetárii, berArii, cafenele lumi-
 Constanta (in 1904) 365

nate. Apoi, in dreapta, un drda pe lângd case

de odihnd i orânduiald, intr'un cartier de
,,lume bund". La capdt, Otelul Carol se desfd-
surd larg i inalt in fundul unei gradini. Din
fatd, uncle plutesc lumini nesigure, rdsund ca
un zgomot de trdsuri fugarindu- se necontenit
pe un pavagiu rdsundtor de piatrd, Marea.
A doua zi, descopdr de pe fereastd o Banc&
Nationale si, in toate partile, cdsute, noud si
vechi, acoperite cu olane trandafirii peste care
vremea a trecut une ori tonuri negre.. Aici nu
e indreptare, nici perspectivA i, cu toatd prim-
blarea de noapte, intrebarea rdmâne Inca ne-
deslegatd.
La iesire inthlnesc iaräsi stradele pe care am
venit, si ele-mi zimbesc prietenos in climineata
senind i caldd. Descopär palate ca al Admi-
nistratiei domeniilor terii. Iii piatd, un Ovidiu
de bronz, acut pentru noi de un sculptor
italian, aminteste pe versificatorul elegant care
a vorbit de rdu Scitia sdlbatecd, cu gandul la
pietele luxoase si la frumoasele femei ale Ro-
mei impdrdtesti. Aiei in piatd e miscare: lume
sta inaintea cafeneiei i cofetdriei lume euro-
peand, pe &And Turci trec cu panere de pre-
cupeti, sat mama' sacalele cu a/A de la Ana-
dalchioiu ori, iari, birje, care, de hatdrul sta-
giunii bäilor, samana cu cele din Bucuresti,
avind pe caprd Muscali uitati de yard' si Turd
cu fes.
Dad, apnci acum in sus, la deal, dai de o
stradd de prdvdlii ce n'au nimic turcesc sau
366 N. lorga

dobrogean in ele. Drumuri se.deschid in dreapta

§i ele se mântuie une ori in albastru. and
ajungi 'Ana la capatul lor, te opre§ti cuprins
de recuno5tintl inaintea unei marete frumu-
seti.
De pe malul lutos, mâncat de valuri, care-§i
arunc5 iii zilele de mânie pOna foarte sus stro-
pii de spuma, vezi o nemärgenire albastrd ca
piatra scumpd a safirului. Din fund, zore§te
vântul, §i rânduri de valuri lunecI inainte, se
tivesc cu alb in cale, se ciocnesc de term §i
pier in adOncimi. Nu se vede nicio corabie,
nicio luntre. Numai pasari albe, pasdri negre
vaslesc din aripi spre departari, de-asupra a-
dâncului care nu le inspäimântä. Ca mici pic-
turi de corting la cele doua capete ale scenei
grandioase se %Tad : un Tatar cauandu-5i dru-
mul prin ierburile uscate ale rapii §i douii fete
in haine de Dumineca, privind spre Mare, ce
li zimbe§te azi §i le inspaimantà mane, din
unghiul uner porti tainuite.
In fayaituri ritmate, suspine de u§urare dupd
avânturi invinse, valurile ating termul de lut
scorburos §i dispar in spuma lor risipita.
Mai departe, strada infáti§eazil o gradinO de
tot nouä, desemnatd, lucratä §i ingrijita de
tin gradinar din Abazzia. De aici drumul duce
peste campi uscati, cu parnântul de nisipuri
§i luturi upare, spre Anadalchioiu, care rid
Constantei apa de baut : un sat turcesc, cu
coperemintele de olane. In dreapta, Marea se
ive§te din nou, §i Inca odata ea vade§te, in
 Constanta (in 1904) 367

locul neprietenoasei fete negre" pe care i- o

daruie5te porecla, cel mai adanc 5i mai rar
albastru in care natura a inve5mantat fata
apelor mari.
Se vad acum, in ratacirea peste acest camp
pe care intr'un viitor apropiat ii vor str5.bate
5ine de tramvaiu, pe and tuburile de fontä
vor purta in adancimea pamantului apa curata
a izvoarelor din sat catre ora5u1 vecin, carute
cii cai mdrunti, care due Bulgari cu fruntea
ingusta 5i craniul paros, Mocani cu caciula
patrata 5i figura energica, Munteni cu fata
deschisa, prietenoasa, Tatari cu ochii oblici 5i
zbarcituri pe obrazul galben. Strabatem o lungd
strada cu totul orientald, la capattil careia In-
creaza potcovari i fierari cu fesuri. Apoi vii,
acum despoiate de struguri, margenesc malul
foarte sus, 5i in ele se ridica frumoase vile
boiere5ti.
Cdci, prin acest incunjur al trasurii, te-ai
intors iara5i la Mare, 5i de aici poti privi o-
ra5u1 in intregime. Cu biserica in frunte o
clddire in felul Doamnei Map" din Bucu-
re5tiel chiama la sine de pe culmea pe care
o incununa cu palatele, casele i casutele lui,
cordbiile lumii ce yin cu puterea aburului din
stramtorile fermecate ale Constantinopolei sau
merg sa caute inapoi _Rasáritul, dupa ce au
incarcat roada campiilor noastre i ni-au adus
pentru &Ansa märfurile Apusului nascocitor
harnic. Pentru a primi bine pe acegi oaspeti,
Romania a dat portului sau de mare ceia ce-i
trebuie pentru a-i oferi siguranta 5i aparare.
368 N. lorga

Doud brate de zAgaz prelungite pang departe

inchid adapostul corniilor ; o 1imb5 terminatà
printr'un far sta.' in calea vânturilor ,i ocrote§te
intrarea. Printr'un nou drum, taiat adânc §i
impietrit trainic, printr'un lung tunel ce se
bolte5te supt term 0 se deschide in port, prin
platforma care in cufand va da loc indestu-
lätor pentru mi§carea trenurilor in raza ace-
luia§i port, circulatia boOtiilor poate functiona
in voie intre uscat §i apà. Milioanele cheltuite
aici au intemeiat un viitor, §i din cimentul,
din granitul acesta va rAsAri aceia§i road5 ca
din Campiile cele mai mdnoase.
$i ora§ul intelege s5 fie vrednic de acest
port, cucerit prin anuncä indelungata §i prin
mari jertfe, asupra. Mdrii. Micul bulevard de
astdzi se va cobori pâtia jos, unde un nou
zid se inalta, gonind apele din cuprinsul lui,
§i supt paza acestui zid, ce se va prelungi
pand la Otelul Carol §i, poate, de aici la Ana-
dolchioiu cu minunata lui priveli§te, vor alerga
tramvaie la bgi noud, vor sorbi aierul de mare,
in climinete limpezi §i in dulci amurgiri de
\Tart oaspeti ai Constantei infloritoare, se vor
invaiti danturi vesele in Casinul petrecerilor,
pe când, lânga sunetul musicilor din salele
sclipitoare, Marea va inalta, spuplegAnd de
pietrele ce au gonit-o din cucerire, ritmurile
ei grave in noaptea neagra.

0 0
 XXIV.
Balcicul
de G. Vidsan.

Balcicul, cu intreagd Coasta de Argint, au

un trecut impresionant de 2.5oo de ani, pe
care-I putem urmari destul de bine 'Ana la
navalirea Turcilor. Ace5tia,. peste ruinele tre-
cutului, au ridicat civilisatia lor, ajunsa la noi
supt infatisarea saraca §i pitoresca actuala.
Ca la unele biserici, supt zugraveala pastrata
pând acum, care e veche, frumoasä, 0 trebuie
numai restauratd, dedesupt se afla altä zu-
graveald mult mai pretioasa, fiindca e de la
inceputul civilisatiei omene§ti, e de o frumu-
seta 0 o distinctie infinit superioard 0 e mult
mai apropiata de sufletul nostru latin. Una
din datoriile noastre in acest tinut datorie
pe care nu aveau cum sa o simta Bulgarii
e de a invia tot ce se poate invia din acest
trecut, de a readuce ceva din sufletul 0 as-
pectele clasice, in singurul cadru de munti,
de mare, de lumina 0 de amintiri, care i con-
vine intr'un tinut românesc.
Cartes muneitortatti. 24
370 G. Valsan

Cad regiunea pástreaza multe amintiri an-

tice. Langa abla actuald se pomene5te de
un Caron Portus. Pe promontoriul ascutit ca
un ghimpe de la Caliacra a existat locali-
tatea 7'irisis, despre care Strabon spune a
era cetatea intaritä unde Lysimachos 10 pAstra
tesaurul (300 in. Hr.).
De-a lungul veacurilor, acest castel 0-a pas-
trat menirea de re5edintà a stapânitorului coas-
tei 0 de punct pe care s'a sprijinit apdrarea
intregii coaste. In timpul cuceririi turce5ti se
pare ca tot aici a fost ultimul purct de re-
sistentà. Importantele urme de ruine 0 legen-
dele pästrate (stânca de pe care s'au aruncat
in Mare, legate de cozi, patruzeci de fete,
ca sa' nu cadA in mama pdganului biniitor),
intáresc aceastä presupunere.
i mai vechi erau ora5e1e Bisone, pe locul
portului actual al Cavarnei, 0 Dionysopolis,
identificat cu Balcicul, colonii milesiene, care
existau in secolul al V-lea inainte de Hristos.
In unna unui cutremur 0 azi regiunea Var-
nei e zguduità de cutremure Bisone s'a cu-
fundat in apele Mani 0 probabil acela0 lucru
a suferit 0 o parte a ora5u1ui Dionysopolis,
uncle 0 azi relieful e foarte fr5mântat. Diony-
sopolis a fost totdeauna centrul Coastei 4e
Argint, devenind ora5 insemnat 51 cel maiadd-
postit port, cu intens'd mi5care comerciald. In
trecut pare a fi fost mai important decfit
Varna, 0, dacá i se vor da 1egdturi1e de comu-
nicatie necesare, cura'nd va putea reg5si strá-
lucirea antiga. Se mai cunoa5te localitatea
 Bald cul 371

Krounoi, pe raul Ziras, care nu poate ia fie

<heat Ecrene, unde s'au gasit ruine de ora.
0 care :in adevar se afla pe o apa curgatoare,,
azi Ecrene.
tn intregul tinut, care e plin de pe§teri, ar
fi trait Trogloditit
Din celelalte §tiri istorice voiu alege numai
pe cele privitowre la neamul nostru,
Cu o sun' de ani inainte de Hristos, Boe-
rebista stapania tot termul Marii de la Du-
nare pana la Balcani, i o inscriptie plina dg
amanunte d. tiri asupra aceste stapaniri. Unii
autori .pretind cd acest rege §i-ar fi avut re-
§edinta de vara pe Coasta de Argint. Dui:A
stapanirea daca, Imperiul roman continua le-
gatura intre Carpali §i tinuturile Marii. De
altfer suntem siguri cä populatia geto-daca
inainta in masa compacta pana la Mare, a§a
ti
cd stapanirea politica corespunde unei reali-
etnice. Mad navalirile incep, daca hota-
rul se retrage la Dunare, neamul nostru nu
parase#e Coasta de Argint. oVlafiii dela Mare»
ai scriitoriior bizantini, Vlahia lui Asan",
§i in aceste parti se aflau, i primele incercari
de principate romane tot in aceste tinuturi se
fac. Balcicul pare a-si trage numele de la Ba-
lica, pe care d. Iorga ii socote§te Roman. Tara
lui Dobrotici de la acest despot vine nu-
mete Dobrogii 0 a fiului sau Ivancu, al
carii centru era Coasta de Argint, e mo§te-
nità de Mircea, care insista in titlul sdu asu-
pra stapanirii pana la Mare». Numai navali-
372 G. Va Wan

rea turceascd ne smulge de la acea5tA Mare,.

care revine stAruitor, ca o amintire . vie, in_
balade populare, descantece 5i proverbe.
Dacd, dup5 venirea Turcilor, un contact
oficial cu Marea nu a mai fost, leg5turile efec-
tive au continuat. Ciobanii, atat Poienari cat
Tutuieni, cuno5teau de secole vaile färA
iamb., 5i tin tank' geograf ardelean a putut
face chiar harta cu numiri ciobäne5ti a dru
tnurilor oilor pana pe Coasta de Argint.

D0
 SibiluI (in 1905)
de N. lorga.

Inca din timpuri destul de departate se in-

talnesc Romani in acest Sibiiu care, la ince-
putul inceputurilor, trebuie sä fi fost un sat
al lor, imprejmuit cu ziduri §i ridicat la Ina"-
timi de bogatie 5i lumina de cdtre oaspetii
-germani. In curtea biserkii din noul cartier
al lui Iosif al II lea, Josephstadt, se afla pe
laturea cimitirului buc§it de morminte o frau-
tura de piatra alba pe care stove frumoase
inseamna anul 1631, numele Vladicai romänesc
Ghenadie al Balgradului §i. al lui Stan ctito-
rul. A fost deci in Sibiiu Inca de atunci, undeva
pe la margene, o a5ezare de Romani, sateni
-cu case marunte §i §ubrede, pentru can s'a
simtit §i nevoia de a se inalta o biserica.
Poate sa fi fost pe locul acelei in umbra ca-
reia se afla astazi inscriptia, poate, iara0, sa
fi trait §i cdzut in mine aiurea. Dar marturia
ei netagaduita ramane, veche amintire de viata
intre multele amintiri ale mortii, risipite aicea.
374 N. Iorga

De jur imprejurul cetAtii, dincolo de. platop.,

zidurilor, se intindeau livezi l campuri. In
mijlocul lor se a5ezaserA muncitori din nea-
mul nostru, can erau folositori Sa01or §i -pu-
teau fi snferiti in acest loc ce nu era sfintit
prin privilegii 0 nu ridica la nicio inältime
çle drept pe locuitorii lui. Nemte5te aceasta
cingatoare de verdeatà se chiama Meiereien,
iar romane5te i s'a zis Maieri, Maierii Sibiiului :
cine statea aici era Mdierean. Harnicii Male-
reni n'avea niciun pret §i nicio cinste, §i
trecutul lor n'a prea lasat urme.
Inca de pe la inceputurile veacului al. XVII-
lea, indatA dupa Mihai Viteazul, negustorigreci.
bulgari, armeni i roman! se deprinseserä a
cutreiera, ducand märfuri rAsAritene, de bum-
bac, mdtasa, piper, saftian, lam'ai i mirodenii.
vaile §i campiile Ardealului §i Ungariei, pan&
departe la Tokaj §i Seghedin. Gheorgbe Râ-
kóczy cel d'intaiu ii dadu dreptul de a-si face
singuri judecAtile i once alte acte de Arept
printfun biran sau staroste i doisprezece ju-
rati. Alli Crai ardeleni ocrotirA pe ace§ti mu-
safiri turce5ti", 0 Casa de Austria recunosctt
bucuroasä privilegiile negustorilor strAini.
La inceput, Campania Grecilor Sibiiului,
care a tinut panA dui:A anul 1850, era inteade-
var cu mult mai greceascd. Dar pe incetul
Romanii strAbAturd in ea, mai ales pe vremea
stäpankii de cdtre Austrieci a Olteniei vecine.
Scrisorile romane§ti se ingramAdesc in archiva
Companiei. Acuma Sibiiul avea negustori ro-
mini statornici, cari priviau foarte de sus pe-
 Sibi lul (In 1905) 375

Maierenii hotarului de ogoare, oameni bogati,

ale caror femei incarcate cu aurarii pi pietre
scum.pe se certau intre ele in privinta drep-
tului de a merge mai inainte la slujba bise-
riceasca.
Dintru intaiu, Grecii nu filth ingaduiti a-si
face biserica in cetate sau la margene macar,
si ei mergeau la liturghie sau isi duceau mortii
tocmai in Bungard, uncle cu multa greutate
isi clädisera un lams de piatra, ajutand si
Maria Baraceanu, fiica de Domn pribeaga. Mid
insä Unirea cu. Roma dadu legii romanesti o
forma nouä, placutä Carmuirii, Romanii din
Maieri capätara voia de a- si face o biserica.
pe focal Iesuitilor. Politica lui Iosif al II-lea,
ingaduitoare pentru toate religiile, lasa apoi
sa se inalte biserica din suburbiul iosefin si
capela Grecilor din cetate,
Cea d'intaiu, mai noua cu zece ani decat
biserica Unililor, era in afara de ziduri, asa
incat putu sa se intinda mai mult, sa se in-
cunjure et un cimitir si sä inalte turn. Ea fu
claditä asa trainic si frumos, in fel nemtese
fireste, cum se vede astazi, prin darnicia until
Grec din Companie, Hagi Constantin Pop, at
carui fiu, mare patron al bisericii parintesti,
a fost vestitul bancher Zenovie Pop, unul din
directorii Bancii Austriace. Cea de-a doua a
fost la inceput numai o casa de rand in mij-
locul unei curti marl: biserica schismatica se
ascundea, ca aiurea, pe pámfinturile turcesti,
inaintea intolerantei Sasilor stapani si a Gu-
vernului,a luteranilor si a catolicilor.
376 N. lorga

Mid se väzu ca nu se poate tinea in Uni-

rea cu Roma_ intreagd Romanimea ardeleand,
neimitii capatard un episcop, sau mai bine o
jumatate de episcop, cdci Dionisie Novacovici
primi titlul de Vlddicd ardelean fard a pierde
pe acel sarbesc de episcop al Budei 5i cam-
pilot Mohaciului. Dionisie stätu in casuta te-
rdneascd a preotului din Rd5inari, dar veni 5i
prin Sibiiu, iar urma5u1 lui 5i mai des cleat ,
dansul and, dupd Sarbi, un Roman, Vasile
Moga, ajunse, cu inceputul veacului al XIX-lea,
episcop neunit, el se a5eza. in dra5. Aici 5i-a
trait el toata viata snaeritd, pand ce la adanci
bdtranet il ajanse o moarte blandd, 5i rdmä-
5itele 1 i filed a5ezate 15110 paretele din dreapta
al bisericii din suburbiul iosefin. Tot aici ii fu
Ingropata ruda, harnicul director de 5co1i ro-
mane5ti 5i protopop Moise Fulea.
Numai intr'un tarziu, Moga capdtd un ur-
ma5 in fiul de negustor macedonean, crescut
in cultura sarbeascd, Andrei Saguna. Acesta se
gasi intr'o anume clipd de prefacere in frun-
tea poporului sau 5i facu din episcopia sa a
Mitropolie prin vointa Impdratului recunoscd-
tor pentru neclintita credinta a Romanilor.
Baron al Imperiului, nobil in cuvinte 5i apu-
caturi ca orice urmas de veche familie aristo-
craticd, darnic 5i stralucitor, maidru 5i márini-
mos, el a cuprins in lumina persoanei sale in-
treaga Bisericd pe care o infati5a. Capela gre-
ceasca trecu in manile Romanilor la desfiintarea
Companiei, care cuprindea la urma un singur
membru, Roman 5i acela, fard cuno5tintd de
 Sib Hut (In 1905) 377

grece5te, 5i la moartea bunului arhimandrit

Meletie, venit din Bucure5ti, de alminterea, cel
din urmd paroh grecesc. Aici se sluji de acum
inainte romane5te, in mijlocul cetatii, de Mi-
tropolitul insu5i sau supt ochii lui.
Saguna visa pe acest loc o strdlucitä clddire
potrività cu insemndtatea tot mai mare a Roma-
nilor din Sibiiu 5i a Mitropoliei ortodoxe. El 5i.
lasd pentru aceasta un fond care std la temelia
clAdirii de astAzi Prin indemnul 5i munca lui
se fAcu tipografia, librdria, ziarul romdnesc al
archidiecesei, acel ,,Telegraful Roman", care
astdzi tanje5te a5a de jalnic, cu biata lui prosd
miloagd. Noul avant economic al Romanimii
a5ezd in vecindtatea Re5edintii o casd ca ori-
care alta birourile b-ancii Albina", care se
ridicd destul de rdpede, multdmitd mai ales
d-lui Partenie Cosma, foarte sus. Tot prin aceste
locuri o impundtoare clddire cu trei randuri
se inaltd pentru 5coala de fete, in ora5ul unde
bdietii insd n'au cleat alegerea intre gimna-
siul Sa5i1or 5i al Ungurilor (acesta 5i cu un
curs de limba romaneascd). Seminariul lui Sa-
guna se organisd ca o 5coa1d-model pentru
preotimea ortodoxd 5i ca uu focar al noului
spirit national. Strada Mdcelarilor, care pleacA
de laugh' Bretterul cdsdrmilor 5i panoramelor
pentru ca si clued la locul ridicat 5i deschis
unde se vad. albdstrind aproape muntii inalti
ai Fdgära5u1ui, amenintd sd ajungd marea
stradd a Romanilor Sibiiului, clerici, profesori,
advocati, negustori chiar, tie 5i putini.
378 N. lorga

Invatatura acestor profesii d5du Romanilor

din. Sibiiu un caracter distins, aristocratic, cum
nu se intalneste aiurea in acelasi grad. Con-
vorbirile alesejubirea pentru literaturd o deo-
sebira spre cinstea ei. Scaderea prestigiului
Mitropoliei supt Sarbul Ivaciovici, situatia ei
atacata supt Mitropolitul Miron, om frà in-
doiala mandru i vrednic, dar sfios politiceste
si fard insemnatate culturala, gospodAria pas-
nica de supt Mitropolitul loan Metianu, ca-
re poate chiverniseste prea mult acolo unde
ar trebui sa carnmiascd, toate aceste indelun-
gate neajunstui n'au slàbit aceasta insusire a
socretatii ronianesti din Sibiiu. Rcmanul venit
din alte parti se sinate bine in acest mediu
vioiu si fin, unde se intelege foarte bine alu-
sia si gluma. Daca n'ar fi dusmania care des-
parte familiile fruntase i oarecate predomnire
a spiritului german, daca iubirea pentru lite-
ratura ar iesi din pasivitate i r da o gazetä
bunk', o librdrie vioaie, §iruri de conferinti
folositoare, st5rile culturale. din Sibiiu, cu 5.000
de Romani (a patra parte din locuitori) ar
mu1t5mi si mai mult.
Inaintarea noastra se vede insa, cbiar pi
astfel, zi de zi. 0 masa' comuna, tinuta din
fondurile Albinei, strange la un loc pe scolarii
romani ai inaltelor scoli str5ine. Visul lui a-
guna de mandra Mitropolie romaneasca. s'a
indeplinit: daea pe locul capelei grecesti da-
ramate se inalta o ciudata clddire cu un trup
bunduc, imitat dupa al Sf. Sofii din Constan-
tinopol, i cu doua brate desirate de turnuri
 Sibiiul (in 1905) 379

ce zbucnesc in fata ca doi plopi, aceastä mare

zidire cuprinde in ea cea mai frumoasa pic-
tura bisericeasca ce se poate inchipui la noi,
opera lui Octavian Smigelschi, care va avea
poate bucuria de a duce la capat o lucrare
intreruptä din nevoi materiale 1. Daunazi, in
August 1905, s'a inaugurat un palat national
romanesc, cu Museu §i Teatru, altfel numai o
mare zidire prosaica, §i. cu acest prilej s'a
strain o astfel de multime româneasca de
amandoua partile mur4ilor, cu capeteniile cul-
turii §i politicii in frunte, incat Sibiiul roma-
nese §i-a trait fara indoiala cele mai frumoase
din zilele sale g cele mai pline de binecuvan-
tare pentru viitor.

00

1 S'a Mut. Dar SmIzghelachi abia 1-a supraviejuit.

 XXVI.
B I aj u I (in .1905)
de N. lorga.

La inceput e un sat ca oricare altul, poate

cu case mai bune si mai stranse. Cateva fa-
milii de Unguri. caH au si o biserica buna,
0 multi Romani locuiesc in el. Suim in ting,
printre ingraditurile de lemn. Apoi iatä o
stradd de targusor, larga, cu copaci de bule-
yard 0 locuinIe marunte. Din ea poti trece
in ulicioare mai strAmte, unde la cutare cla-
dire din colt se vad afise albastre, de teatru,
si o firma de cafenea Case cu mai multe ran-
duri se descopdr ici 0 colo. Apoi te a fli deo-
data intr'o piata neobisnuit de mare, fart pa-
vagiu, lard lumina, imprejmuita cu un sir de
gospodarii oräsenesti bunicele, peste care se
ridica palate scolare intr'un stil simplu, solid
si cam trist si *o mare biserica facuta dupà
cele apusene din veacul al XVIII-lea. Mai in-
Mud e un castel, o curte boiereasca mare in
care pana tarziu se mai \Tad lumini.
Un strain, ratacit aici, n'ar 1 intelege nimic
 Blajul (111 1905) -381

din toate aceste nepotriviri. E aceasta intinsa

a§ezare intunecoasa de la impreunarea Tarna-
velor argintii un sat sau un targu§or, §i de
ce targu§orul sa aiba aceastä infati§are neo-
bi§nuita ?

Sat a fost aici, din vechi timpuri, sat de

Unguri cad au fost inlocuiti, in parte, de Ro-
mani sau prefacuti in Romani: satul lui Balasz
Balaszfalva sau al lui Blaj, al lui Vlasie.
In curtea aceia cu lurninile au stat nmlt timp,
lungi veacuri, Donani unguri rai §i clregatori
ai Crailor ardeleni. Dar o mare parte din Ro-
manimea terii se uni cu Biserica Romei, §i
episcopia _unita se putu razima pe Stat, pe
uoua carmuire imparateasca a Austriecilor, in
nevoile i straduintile ei. I se dadura mo§ii,
in locul celor luate inapoi de Voda-Branco-
veanu, pentru parasirea legii vechi, dar i se
lua re§edinta din Balgrad, unde aceia§i Aus-
trieci adusesera alt episcop, curat catolic, pe
pimecurincarcat de onoruri. Biserica unita
pribegl la Pagara§. Apoi un gfind al Vladicai
mucenic, al invier§unatului luptator pentru
drepturile romane§ti, Inochentie Clain, ii ca-
pata prin schinab alte mo§ii mai potrivite. pe
Tarnave, §i atunci el o §i stramuta, pe aceasta
nesigura episcopie a Fagaraplui, aici, in until
din satele domeniului, la Blaj. Biserica rasari,
castelul fuprefacut i imbogatit, cea d'intaiu
§coala pentru preoti, cea d'intaiu §coala mai
inalta pentrti mireni i§i capatara pe rand sa-
la§uri umile ; o -manastire a Sf. Treimi, alta
382 N. lorga

a Bunei Vestiri cuprinserà in ele calugAri in-

vatati, dascAli de §coald, dintre cari mai tar-
zin, supt VlAdica Bob, rAsgri ceata aleash a
canonicilor. Episcopia se fAcu Mitropolie supt
5u1utiu, dupA acea zi mare din anul 1848 &and
pe acest camp din margenea Tarnavelor iobA-
gimea romaneascA de amandoud legile, supt
ochii amanduror episcopilor, infrAtiti o clipA,
ceruse lui Dumnezeu sd coboare din ceruri
Libertatea asupra until neam nenorocit. si
mai .aproape in sfa.rit, hArnicia Mitropolitului
Vancea a5ezA §colile in aceste clAdiri a§a de
mici 0 goale pentru puterea Statului, aa de
mart pentru nevoile li jertfele noastre.
*
Petrec noaptea la bunul §i vechiul mieu
prieten, istoricul cel mai priceput al Ardea-
lului, canonicul Augustin Bunea1, colo in mar-
genea acestei pieti pustii §i negre, in §irul de
cAsute unde multi ani de zile a licArit nein-
trerupt ca o vepicA stea a invAtAturii roma-
ne§ti ferestuica lui Timoteiu Ciparin.
La amiazi visitez pe Mitropolitul Milialyi,
asupra cgruia tree anii f Ara' a släbi vioiciunea
miscarilor §i a privirilor, fard a-i lua acea
frumusetA a ristocraticA a fetei fine, supt calota
viorie2. Castelul unguresc din vremuri are o
curte inverzitA, o frumoasA grAdinA mare §i
trei randuri de octal färä niciun lux. Mitropo-
' Mort peste cativa aid in plIng putere, spre marea pagubá a
neamulul Mu.
2 $1 el trecut de mult dintre cei vii.
 Blajul (in 1905) 383

litul prime5te, pranze5te 5i locuie5te in cele

din mijloc.
*
De la Blaj inainte sunt, pe dealuri 5i in
vale, tot mo5Ii ale Bisericii unite, posesiuni
ale Mitropolitului insu51 sau ale 5coli1or. Prie-
tenul Bunea ma poarta prin ele. Pe dealul
din dreapta se urmeaza, in dari albe, lungi,
satucene : Petrifalaul, de Unguri pe cad i-a
.adus domnul" din vremuri, Iclodul, numai
de Romani, 5i Sancelul.
Satul din urma are intr'o biserica obi5nuità
picturi de Smigelschi, platite din fondurile
unei societati de femei, Casutele se in5iri apoi
pe intortochiate drumuri de ting. La capat e
via Seminariului, 5i se lucreazd tocmai la cu-
legerea ei. Fläcaii dantuiesc in buti, iar prin-
tre butuci desfac struguri femei 5i fete cu ca-
trintele infocate 5i mad legaturi de cap cu
vfirfuri fluturandu-li pe iile albe. La facerea
noptii, se impart struguri fiecareia 5i chipurile
albe se pierd rapede, pe toate drumurile, peste
care se cerne acufn cenu5a umbrelor.
*
Intrebuintez ziva ca sA Arad bisericile Bla-
jului §i acele 5co1i de preotie 5i de invdtatura
a mirenilor, care, venind tocmai la ceasul lor,
cand se inchideau izvoarele de lumina mai
umild ale manastirilor, au dus mai departe
grija pentru cartea romäneasca 5i, statorni-
cind legaturi noua cu cultura con5tienta a Apu-
384 N. lorga

sului, au deschis largi orizonturi cugetärii nea-

mului. Aici e pamantul sfant al Blajului, in
locurile unde au scris cu sangele inimii lor 0
au invätat pe altii cu toata caldura credintii
ce statea intein5ii acei inainte-mergatori ai
culturii nationale romane5ti cari au fost blan-
dul calugar Samuil Clain, asprul muncitor fa-
natic $incai 0 cumintele alcatuitor de teorii
Petru Major. Ace5ti trei oameni mari ai unui
popor mic traind. in imprejurarile cele mai
grele au plecat pe rand din aceasta re5edinta
episcopala unde nu puteau fi inte1e0 pe
deplin, 0 nici macar ingaduiti, cu intregimea
firii lor, dar asupra Blajului fail recuno5tinta
din timpurile Vladicai Bob se intoarce totu0
o raza din marea lumina ce se inalta necon-
tenit de-asupra mormantului lor.
Biserica din piata era odata mult mai mica
decat astazi ; de-asupra pdretilor inalti se ri-
dica un singur turn. Vladica Lemenyi, din
anii 183o. 40, e aceIa care a inadit fatada lath'
cu cele cloud turnuri. Din trecut i-au ramas
numai p4ine lucruri acestei zidiri care, de al-
minterea, n'are nici doua sute de ani. Nu sunt
odoare ale vechimii, nici carti rare, nici , afara
de splendidele scene din cupola, a5a de fin lu-
crate, zugraveli pe paretii cari sunt mazgaliti
provisoriu cu colori 5terse, care dau lima tricolo-
rul scump inimilor. Inscriptia din fatä e noua
g redactata in latine5te. Numai in boltä se vad
picturi bune, din timpurile naive, 5i ar fi un
mare pacat ca ele sa fie inlocuite pentru eine
 Blajul (In 1905) 335

tie ce motive de moralitate fricoasd. lar Ca-

tapiteasma e de sigur cea nmi impundtoare
prin intindere §i bogatie din toatd Românimea ;
de sus pand jos e o singprà desfä§urare de
sdpdturi aurite, a cdror strdhicire e umbrith
delicat de vreme. Icoanele prinse in acest
märet cadru poartd,iscdlitura unui zugrav ski)
de la Arad, din ami 1760, dar nu e nicio in-
doiald cà acesta n'a fost §i sculptorul ce a
dat bisericii bldjene podoaba ei de cdpetenie.
Ldngd bisericd, la dreapta, era mdnästirea
cea mare a Sfintei Treimi. i astdzi te plimbi
Inca prin coridoarele ei boltite, fdid mull aier
§i lumind, in care se deschid u.5i de chilie.
Dar, afard de nn singur Basilitan, vechii mo-
nahi ai rugAciunii necontenite s'au dus, i in
alt fel se face astdzi in mAndstirea Blajolui in-
chinarea catre Dumnezeul vininui. Givnasiul
ce s'a desvoltat din invatdmAntul cIi gdrilor
de odinioard a luat in stdpAnire oddile celor
cloud rânduri ale clddirii, i pentru el s'a ali-
pit i o aripà noud, zidità supt Mitropolitul
loan Vancea. 0 gradind botanicd mdripard II
intinde copacii de0 spre acel term al TArna-
velor unde o cruce, oropsità de Carmuirea
straind, aratd i astdzi locul unde miile de
mii ale teränimii noastre s'au strâns in acea
zi de Maiu a anului 1848 pentru a primi so-
ha de libertate §i chemarea la lupta prin care
ea se Itjtärete i rdmâne. Este un mic Musen
§i o bibliotecl destul de bund:
In fatd, aceia§i copii puternici, cuviincio§i
§i harnici ai satelor noastre au un ,intirnat,
artea muncitondui. 25
386 N. lorga

tinut cu o deosebita ingrijire i el e o zidire

noua, de 0 tocmai prin acele locuri au Molt
ocoala pentru mireni vechii apostoli ai cut-
turii blajene. In ace1a0 §ir se afla preparan-
dia de Inv-46ton i §coala « normald o sau pri-
mard a baietilor.
La stanga catedralei vine, la rand Semina-
riul, in care intra tineri cari au facut gimna-
siul intreg 0 au dat examenul de maturitate",
asemenea cu bacalaureatul nostru. Bi au od6i
curate, bune sali de studii 0 o frumoasa gra-
din& de primblare unde cutare frasin Mean
aminte§te pregatirile, in convorbiri aprinse,
de tinerei visatori, a. intamplarilor de la 1848.
Crescuti in cultul until trecut cultural care a
fost mare. insufletiti de reminiscente inaltatoare
pe care le de5teaptà aici oricare unghiu, amin-
tind de oameni saraci §i prigoniti cari au chel-
tuit toate puterile lor pentru trezirea §i inain-
tarea unui biet popor despretuit, teologii aces-
tia nu pot fi cleat ni§te adevarati ravnitori
ai neamului lor, ni§te inchinatori calduro0 ai
idealelor romane5ti 0 ni§te cetitori plini de
intelegere 0 de iubire ai scrisului nostru. Ce
inimi bune 0 cinstite bat supt lungile reve-
rende negre ale viitorilor preoti de sate, aid
ca 0 dincolo la fratii lor de alta lege din Si-
biiu t Nutnai de nu i-ar cuceri pe incetul, co-
borandu-i spre o barbatie luptatoare pentru
agonisita i spre o nevrednica batraneta in-
chinatä platerilor lumii mediul, de mnite ori
foarte trist, in care vor fi chemati sa lucreze,
efaturile rele 0 indemnurile spre ratAcire pe
 Blajul (In 1905) 387

care le vor afla de atfitea ori 5i in atfitea lo-

curi ! Cum sunt astAzi, ei nu pot fi insã de-
cat o binelacere pentru fratii lor sateni, atre
cari yin cu o misiune cre5tineascd 5i cu o
misiune ilationala.
Tot pe timpurile lui Vancea s'a intemeiat
5i institutul de fete de lânga Seminariu. El
n'are nici pe departe instalatia celui din Si-
biin, dar nimeni nu poate tagadui marea bu-
ndvointä ce domne5te 5i aici, multa staruintà
ce se cheltuie5te zilnic, in cele mai grele
imprejuräri, pentru a da Românimii din Ar-
deal femei lurninate 5i de oarecare distinctie.
Palatul Mitropolitului s'a format, prin car-
peli, inàdiri 5i prefaceri, dintr'un castel sau
co5teiu`. de vândtoare inältat putin timp dup4
1500 5i care a fost 5i adapostul unora din
principii ardeleni veniIi in cdldtoriile lor de
cercetare 5i. petrecere pand aici. Se mai vede
inca inscriptia latinA care pomene5te aceastà
oMr5ie strainA. Astdzi, fárd niciun lux, el da
o locuintä cuviincioasä Mitropolitului unit. in
rândul de sus, are 5i o capela particulark
5i intr'una din ocidile de lângd dânsa se in5irä
pe pir4i chipurile arhiereilor uniti, intrd cari
deosebe5ti energia intunecatä a lui Ioan Ino-
chentie Clain, luptätorul pentru drepturile nea-
mului, cuvio5ia stoarsä a lui Petru Pavel Aaron,
intemeietorul 5co1i1or, frumuseta cam 5ireatä
a lui Atanasie Rednic 5i greutatea fard ex-
presie a bogatului Bob cu pastoria lunga, supt
care frunta5ii literaturii române5ti 5i-au luat
toiagul in mAnä 5i au pfirgisit, cu vorbe as-
 388 N. lorga

pre, acest Blaj in care nu mai era loc pentrit

dân5ii. Un Nutiu cu liniile fine st'a l'anga
chipul de tinerep, cu mitra scump5 peste faja
rasd, sapata de hotarke, a lui Vancea.
In curtea castelului birourile i arhiva sunt
a§ezate'n inc5peri1e foastei nAniistioare a Bu-
nei Vestiri, o ctitorie a Vladicai Aaron. Aici
§i-a. a5ezat el seminariul, §i aici a inceput sg."
lucreze iard§i tipografia episcopalä, oprità inc&
de supt inainta§ul lui Aaron, Atanasie.
Bisericuta de alAturi, cu turrul alb, care
se vede de departe, a fost Intâiu un rdca§ de
inchinare al calvinilor din castel. Odatà cu a-
cesta, ea §i-a schimbat rostul. Ast6zi in cu-
prinsul ei ingust se vAd icoane de catapiteasma.
lucrate frumos. pe la 1760, de un zugrav era-
iovean, §i un chip al Maicii Domnului adus-
de la mänAstirea ddramat5 a Prislopului. Supt
lespezi se deschidd cripta in care zac räma-
.§itele episcopilor Bisericii Blajului, pand la
Mitropolitii ultimelor timpuri.
Parohia are in sfArsit o altd biseria, tot
a§a de micutá, cu 0 catapiteasma bun5; im-
po lobità cu zugrdveli din anii 1770. Cea mai
mare podoalA pentru (lama sunt insä mor-
Mintele ce c incunjur5. §i intre care se deose-
besc ale lui Timoteiu Cipariu i lui Sulutiu.
Mitropolitul
Dac adaugi o scoal4 fröbelian'à §i dcasin6,.
. un medic al re§edintii i ml avocat. ai infd-
yi§area intregii vieti iomâne§ti a locului' neo-
bi5nuit §i in atatea privinti- scump noitá care
e Blajul.
DO
 XXVII.
Alba-lulia (in 1905)
de N. lorga.

Pe aici au intrat in timpuri foarte depar-

tate regii unguri, cari au gasit o cetate roma--
neascl en numele de BAlgrad, Cetatea-AlbA",
in litnba Slavilor, ce o zidiserà inaintea noa-
strd. Balgradul acesta, botezat Fehérvar, prin
traducere, de stapânitorii cei noi, ajunse astfel
cetate crliascd, puternicd §i mândrd, bine in-
tat-it'd §i apAratd. In ea i§i aflä Scaun episco-
pal catolic de curAnd creat, al pämAnturilor
,,de peste munte", ardelene ; aici stAtea mai
mult cleat aiurea Voevodul terii, care era pus
acuma de purtátorul Coroanei ungure§ti. Pe
-deal sus, de-asupra apei tulbure a MurA§ului,
era viata, puterea §i strAlucirea, pe and de
vale vindeau cAtiva negustori sdraci §i lucrau
din greu la holde strAine RomAnii, feciorii
brazdei hanitoare.
Când Ardealul se desfäcu de Ungaria do-
pArtitA, ajungand un addpost pentru stApAni-
vea ungureascA goniti de aiutea, principii sdi
300 N. lorga

Incercara sä §i Led o resedinta la Cluj, in

castelul apropiat al Giläului, Dar amintirile
trecutului if aduserd la aceastä FehervAr" a re-
gilor, pe inaltimea careia pazia, in vechea bi-
sericd latinä a episcopilor, prigoniti acuma de
o stapanire calvind, din mormantul su, Iancu-
Vodd Corvinul. Balgradul nostru fu capitala
principilor unguri din Ardeal.
Ace5ti sprijinitori infocati ai calvinismului
cautara sã siIeasc i pe Romani a primi ,,le-
gea curata". Un superintendent al bisericilor re-
formPte pentru dan§ii fu numit deci de la Curte.
El rataci un timp prin satele principelui i prin
ale Sa§ilor, azi la Teiu§, maine la Lanci
poimane la Turda§. Avea insa §i o casa in
Balgrad chiar, unde venia pentru pocloanele
nevoile lui. Mihai Viteazul, ajungand Domn
si tovaras de arme impotriva Turcilor al lui
Sigismund Bâthory, hid asuprali cheltuiala
pentru a se face langa cetate, acolo sus pe
cultne, o locuinta potrivit5, o mandstire cin-
stita pentru VlAdica de legea sa. El nu credea
s'o vada vre-odat4, dar, peste cativa ani, Ar-
clealul intreg ii zdcea la picioare, in pulberea
sangeroasä a infrangerii de la elimbar. Atunci
minunea care dupd trei sute de ani incheiati
nu ni poate ie§i din minte, cum nu ni va ie§i
cat vom d1inui pe lume 1, se indeplini.. Prin
porti care s'au clAramat de mult, ca i izbanda
noastra, un #Valah» intra in Bälgradul Crai-
lor Ardealului, imbracat in hainele lor de pa-
k A;a, cu astfel de gandurf ampregAtit nol, catIva oamenl, hi-
tregirea tedl, si nu cerem nimannl sä iii muttameasca (192b).
 Alba-lulla (In 1905) 391

rada §i aducfind dupd el o§tile romane5ti,

multimile ciobanilor" cari biruiserd, §i stea,
gurile purtfind crucea rdsdriteand indltatd pe
câmpul bdtdliei cfi§tigate. i, in petreceri, §i
In ganduri triste, §i in prevederi grozave, a
stat luni de zile aici pe acest petec de deal
ardelenesc Mihai, voinicul nostru, viteazul nos-
tru, stdpanind din Sätmar pand in Secuime,
/And in Nistru apoi, §i. din codrii Maramurd--
§ului panA la Dundrea cfintecelor strdbune.
Apci epopeia noastra se incheie cu viaIa a-
celui care o deschisese. Iard§i principii ungurS
stdpfinird din capitala lor, curdtita de pfingd-
tire. Noi n'avem nimc alta a face decfit 1n-
crul campului, rugdciunile din biserica lui
Mihai-VodA, cu hramul amintit al arhan-
ghelilor Mihail §i Gavriil §i, de la un timp,
ali§veripl negustorilor Companiei grece§ti, mai
mult de liruba noastrà din. orapl ce se lute-
,

meiase jos, pe malul Murd§ului. Negustorii au

ramas pAnd ddundzi, iobagimea s'a inmultit
tot mai tare, iar episcopia a fost gonitd din
BAlgrad tocmai la Fdgdra5. S'au cldrAinat pfinä
si zidurile manAstirii, atunci cfind Austriacii,
cuceritori ai Ardealului, fAcurd din nou o ce-
tate puternicd. o Karlsburg, in numele Impa-
ratului Carol al VI lea.
Cetatea e vie i pand astdzi, cu multele-i
cdsdrmi pline, din care rdsund trfimbite, cfin-
tece, comande netnte§ti i chemärile romdne§ti
ale fldcallor ce slujesc supt steagurile Impd-
ratului rege. Milkarimea e aici stdpAnd ; ea
392 N. lorga

merge pe toate drumurile, de la ziduri pAnk

la poarta in stil prost, din veacul al XVIII-
lea, care, in capul sui5u1ui,. printre arborii u-
nui pare, duce la dansele. Al Atari de oaste,
traincl insã discret, ascuns, locuie5te Biserica
latinA, cu arhiepi3copu1 sAu, adus inapoi de
Carmuirea austriack cu canonicii sai, cu fru-
moasa bibliotecA, flu ingrijità §i, se poate
zice, inchisk a contelui Batthyanyi §i cu acea
clAdire goticA in care sunt rämd§itele Roma-
nului adevArat care a fost loan Corvinul.

00
 XXVIII.
in jurul Lugojului a.
(1 1905)
de N. lorga.

Serbätoarea SAnmedrului a scos pe oameni

pe lavitile d'inaintea portilor, pe cArdrile de
lAngA drumul mare, in locurile horei, care stint
sau cArciuma dupd datina ardeleanA, care,.
nu ingaduie hora in aierul liber, sau curtea
bisericii. Foarte putini oameni, grabiti sau
lipsiti de evlavie, mAnd carul sau aruncd sA-
mAnta pe brazde in vqmintele din toate zi-
lele. Ceilalti toti s'au imbracat de serbAtoare,
§i e cu adevArat o strAlucitA desfA§urare a ce-
lor mai bogate porturi romfine§ti ce se pot
intAlni.
Bdtrfinii d'inaintea portilor au aruncat pe
timed ate o mare mantie verde, une ori in-
floritä. Intinderea i coloarea ei sunt luate
fire§te de la stApAnii cei vechl, Turcii, cari au
schimbat aici cu desAvAr§ire imbrAcAmintea
de serbAtoare a raielei supuse. Flácäii i oa-
menii tineri poartA cojocéle fArA mAneci, co-
joace scurte, cojoace lungi, pe care stint cu-
394 N. lorga

sute cele mai imbielsugate din desemnurile pe

care le a näscocit poporul nostru : si aici se
vede iubirea pentru inflorituri a R.Agriteanu-
lui. Pulpa piciorului e prinsd in ciorapi de
lank rosii, albastri, vineti, vArgaii cu dungi
de tot felul. CAciula singurd, mare, boltitA, e
numai romaneascA, iar palAriuta cu margenile
mici au dat-o Ungurii.
De departe,..femeile insA par niste Turcoaice,
gAtite in. cele mai cochete din fesurile, ferme-
nelele .0 papuceii lor. Pe cap, unele au numai
legdturi man de land aruncate peste betita de
altA coloare, care strange sus fruntea, corn
valul impus de Coran strange fruntea cada-
nelor. Fetele si-au cuprins insä capu 'ntr'o
legAturA de galbeni de aur, care cade pe umeri
si se prelungeste de-a lungul urechilor. Peste
cojocelul Pusut cu de-amdruntul, in toatA in-
tregimea lui, cade o revArsare de taleri din
timptirile vechi, cari-si randuiesc in aceiasi
strAlucire vulturii cu douà capete. Fusta alba
e foarte infoiatA, si ea se razimA de sigur pe
adausuri de perinute. Peste clansa este aster-
nun' o catrintA indoitA, opregul, lucratA cu
aceiasi ingrijire si bogatie ca toate podoabele
acestei pArti din poporul nostru. Picioarele in-
fAsurate cu ciorapi rosii se pierd in papuci
mArunti si usori de laiele neagrA. Pentru ca
asAmAnarea cu o frumoasä din 126sArit sA fie
si mai deplinA, albul si rosul sunt asternute
gros pe fata. pe cand negrul incondeiazg mai
malt genele si arcuirea sprancenelor lungi.
Cu astfel de locuinti si astfel de vesminte,
 In jurul Lug* lul (la 1905) 395

sAnAtqi, vioi, frumo0, vorbareli, in dialectul

lor cu sunetele fugAtoare, indrAzneIi §i siguri,
Ban4enii se pot lauda cu dreptate cA ei stint
intre ceila4i fruntea", fruncea", cum zic ei,
0 cum repetA in batjecura cei de peste Mur5§
cari nu i pot suferi pentru 1Audáro0a lor
sudicA.

0 0
 XXIX.
Saliftea (in 1905)
de N. lorga.

Nimic nu intrece Sdlistea. in vederea mun-

tilor hotarului, supt culmea impAduritd a
Netedului, cu primbldrile multe si dulci si
tinta facoritoare a izvorului de apa build, ea
rdsfird in toate pdrtile ulite si ulicioare intor-
tochiate, cu livezi adanci si mari case gospo-
ddresti. Portile de lemn sdpat, care n'au insd
niciodatd frumuseta gingasd a celor din Gorj,
incadreazd Dumineca si serbdtorile chipuri sup-
tiri, albe, de bdtrani si bátrfine ca din vre-
murile patriarhilor : cate until din acesti vechi
gospodari si economi de vite" are mai multa
avere cleat cutare care-si primbla la soseaua
din Bucuresti caii focosi si cupeaua cu blason,
dar, cat despre aceasta, el nu-si pdraseste
pand la moarte frumosul port sprinten al pas-
torului ce a fost in tinereta lui. Dupd aceastä
batraneascl priveliste a portilor mai cd-ti vine
a crede cd in mandra si marea Sdliste nu sunt
fldcdi si fete, Dar ii afli la un loc zburdand
de sdndtate si voie build in cele mai stralu-
cite porturi. cu catrintele negre pe cere lunecd
 SA110ea (in 1905) 397

ginga§ firele de aur, la paviliontl` danlurilcr,

laugh' rap. Acolo se intind horele in care flu-
turd fachioale 5i mâneci albe, pe card fiddii
cu floarea n piept scuturd scandurile dc tot
praful din ele, la cfintecul, prelungit duics sau
aprins sAlbatec, al Tiganilor. Ca o path' de
modernisare, venitd mai mult din legdturile
cu Romania, se vad utiele haine ncmte§ti la
cativa feciori cari cer mai bucuros 5i aid a-
casd valturi 5i cadriluri.
Cea mai aleasd frumuseid romdneascd se
desfa§ura la lumina dal-a a muntelui. ali§ten-
cele sunt vestite in tot Ardealul, i Sdli§tenii
sunt de aceia5i pdrere ca 5i strdinii: nuntile
se fac de cu vame, 5i la dant vezi tine .ori
codane abia räsdrite, care mane vor fi mirese.
Bogatia i cultura stau insd i ele alaturi
cu acest dumnezeiesc dar al frumusetii. Banca
din SäIite, cu un local cum nu se poate mai
bun 5i larg, e un solid 5i infloritor a§ezdmant,
care se tleosebe5te de celelalte prin aceia cd-§i
dd.. tot venitul pentru 5coala. coala aceasta
are .trei invätatori, dintre cari unul dirige 5i
corul, care e printre cele mai bune ale sate-
lor din Ardeal. Directorul, un om de ispravd,
e 5i. unul din cei mai mari improvisatori u-
mori§ti pe care i-am auzit vre-odatd, 5i e
pdcat cd nu incearcd scrie. Nimeni nu lip-
sege de la goald, §i toatfi lumea cete§te
bine.
Biserica cea mare e numai din 1784, dar
ea e vrednicd de trecutul 5.i de -presentul Sà-
1itei. E fácutá in cruce dupd felul clddirilor
398 N. lorga

muntene din vremea Brâncoveanului, dar brAul

o taie numai sus, a§a incat firidele de jos,
rAtunzite, sunt foarte mari, pe caud cele de
sus sunt numai cadre patrate, mArunte pentru
icoane. Coloarea sdli5teand se vede din ingri-
jirea cn care de-asupra fiecArii icoane de a-
cestea.se scrie in frumoasd scripturd drilicd
numele aceluia care e ctitorul ei, frumoase
nume de terani. Pe bolta turnului s'Asesc gre-
oiu, alipit la bisericA, cântarea din tâmpane
§i hoed.' e ilustratà printr'o borA romäneascA,
cu lAutari in tot avântul arcu§elor suptiri.
Tot a§a e §i bisericuta din Netedul, cu cimi-
tirul rdsfirat, ale cArui cruci, albastre, ro§-ii,
sapate bogat in fel de chipuri, par ni§te flori
uria§e de lumandrêle sau de busuioc. Din loc
in loc, se vAd icoane supt coviltire de zid, ca
ni§te fAntâni de drumul mare. .i undeva in
capit, inteun fund de livadA, descoperi abia
vechea bisericd märuntick acum o capela u-
nitA, nnde am apucat Inca la 1900 pe cel din
urmA preot, imbrAcat terAne§te in aceastä re-
§edintd de protopopie neunitd, cu protopopul
doctor in teologie de la Iena.
Afarl de biserica cea mare, SMI§tea mai are
douA, in sus care munte. Una a fost zidith
dlunAzi, intr'o nea§teptatd §i nricioasA formA"
goticA, cealaltA e in calea spre pAdure, la
Grain. Aid erau odatA de jur imprejur copacii
sAlbateci, §i unde se vAd mine sau camarute
razlete, locuite de biete femei bAtrâne, stAteau
pe atunci calugArii, me§terii de scrisoare fru-
inaoasi gi de zugrAvealA. Ri au format pictori
 Sáli§tea (3n 1905) 3S0

earl au lAsat acest me§te§ug urma§ilor lor, §i

panä astdzi cloud fete care trAiesc singuratec
fac cu. shrguintä §i evlavie acelea§i icoane de
sfinti pe care le facuse, atd.tia ani de zile,
pkintele lor. Biserica unitA e astAzi pustie, §i
portita bAtutà in cuie taie drumul la ansa,
pe cAnd gardurile de lemn se apleacA tot mai
mult in terna nestatornicA a cimitirului-cu
crucile cAzute.
Uniti se poate zice cd nici nu mai sunt aice,
iar neunitii tin cu multd iubire la legea strd-
moeascd. Comuna se ingrije§te foarte bine de
biserici, §i celei mari i-a ddruit de curAnd
frumoasele strane de stejar vechiu, luate la
ddrAtnare din capela bogatá a Grecilor din
Sibiiu, al cdrii fruntariu" sau catapiteasmA
a cdldtorit la Gura-Rdului. Aici nu mai e ca
in satele FAgAra3u1ui sau in cele care duc in
jos la Turnu-Ro3u, cu icoanele buboase de
cearA, cu bucAtile de lumandri zvdrlite printre
prescurile uscate, cu icoane sparte §i foi de
cArti tnucede §i tot felul de sMrdmAturi §i de
zdrente grdmIdite prin colturi de intunerec
pe care de multi ani nu le-a cercetat nicio
matura. protanä. Mormintele sunt tin se poate
mai bine tinute, §i. e o adevdratA placere du-
ioasA sA vezi cum in serile de serbdtoare §i
chiar in celelalte lumina se aprinde in feli-
nare la capatul unor morminte inflorite, care
stint une ori foarte vechi, ca un dar de putind
bncurie pentru aceia la caH nu se mai colloard
actim altA razA decAt a iubiHi ingrijitoare.

D0
 Xxx.
Fagarapill (in 1905)
de N. lorga.

Ce nu treze§te pentru noi numele acesta de

Fagdra§? In ceata timpurilor celor mai depa-r-
tate vezi satul românesc de lângd pddure, care-si
iea numele de la fagul ocrotitor, din care s'a
fdcut fageiraf spre deosebire deftigas, precum
locuitoriior satului Vlddeni li se zice, in loc
de acela§ nume, VIddenii, VIdddrenii. Satul
creste, se inaltd, in, jurul tui se alcdtuiesc al-
tele. Este acum un adevarat tinut al Pagara-
§ului. Un Craiu unguresc, care avea nevoie
impotriva pdgânilor de la Dundre de ajutorul
Domnului romkiesc de peste munti, Ludo-
vie-eel-Mare el insusi, face din acest pdmânt
oltean un dar de impdcare si de ispitire pentru
aceL Voevod al plaiurilor vecine, pe care-I
creeazd duce al Fagdrasului. Dupd ducele Vlaicu-
Vocid vin altii din acelasi sAnge §i de pe acela§i
Scaun de staphnire : Mircea, Dan, Vlad Dra-
cut si fiul sau, Inca mai indfacit, Tepes, apoi
frumosul Radu, adus pe aripa Turcilor prieteni,
Coroana ducald se pastreaza apoi nuinai in
titluri §i In amintiri.
Ducii-Voevozi aduc dincoace de vd.rftfri bo-
ieri de-ai lor, cdrora Ii incredinteazd mo§ii in-
tinse In schimb pentru slujba -de osta§ §i in-
 FlgArapl (in 1905) 401

thmpldtoare daruri. Lângd nobilimea ungu-

reascd mai veche de prin vecindtate se ridicã
acutn aceastd noud tulpina sfioasd a boierimii
noastre, stdpAnd pe acest pdmânt ardelean al
visurilor noastre Chiar in mijlocul 5esu1ui, la
o foarte mica departare de 5erpuirea latd a
Oltului, se lucreazd o cetate de privighere, in-
cznjuratd cu ziduri trainice durate din Card-
midd i bolovani. Acolo stau, judecdtori de
pace i frunta5i de rdzboiu, pâralabii lui
Vodd, mai mari peste toatd aceastd voinicime
neastamparatä ce se zbate in jurul lor.
S'a intamplat insd ca decdderea acestui in-
semnat a5ezdmânt românesc cd vie foarte rd-
pede. Domnii no5tri nu mai avurd nicio putere
in aceste parti oltene de inaintea muntilor ;
regii unguri numird aici castelani cart fAceau
parte une ori din cele d'inthiu familii ardelene
§i erau adu5i sa joace un mare rol in toatd
viata terii, Bahore5tii, cari au dat mai
multi principi Ardealului 5i un rege, un mare
§i vestit rege, Poloniei, furd printre cei ce po-
runcird din cetatea ragara5u1ui. Boierii patira
apoi ceia ce pdtiserd fratii lor moldoveni dA-
ruiti cu mo5ii de $tefan-cel-Mare. Veni randul
copiilor multi 5i saraci, cari, cu catd mo5te-
nire li se venia, trebuiau sä se coboare, sä se
intoarcd in randurile barnice ale terdnimii. Ei
mai pdstrard numai unele rânduieli de- jude-
catä, in Scaune deosebite, unele scutiri nobi-
Hare 5i mdndria unor oameni insemnati anume
in spite intdrite cu pecetea regilor i a prin-
cipilor.
sartea. munatoruka. 26
402 N. Iorga

Apoi Mihai Viteazul cucereste Ardealul. Prin-

tre cele d'intaiu masuri ale lui e i aceia de
a se asigura despre Fagdras, unde hot5rdsc
acuma dregitori romani. In cererile-i catre
Impdratul e si acela, pentru el si tori ur-
masii lui, a stravechiului Fagaras romanesc.
Chad, invins, el e snit a-si da nevasta, mama,
copiii in paza strdinilor ce nu se incred in
dorinta lui de pace, aici, in cuprinsul ziduri-
lor fagarasene, se inchide.durerea nemargenita a
Stancai Doamna en ochii in lacrimi, copild-
ria urmMt5 de ptimejdie a pMpandului copil
care s'a chemat o clipa Nicolae-Vodd al Terii-
Rotninesti si nu mai e acum cleat fugarul,
robitul fecior de Dotnn valah" Patrascu. Spre
acest Igra cu zdvo-trele trase asupra co-
m3rilor iaitnii lui, se indreapta,, dupa biruinta
ri.splititoare de la Gordsldu gandul ingrijorat,
induiosat al lui Iihai. Era sä plece intr'acoace,
cand sutitile-i intrard in cinstitul trup" pe
carnpia Tur lei, intr'o frumoasä dimine4a din
August, dupd Santa-Marie.
De acum inainte Fagarasul, care scade ne-
contenit, nu prea este pomenit in paginile tre-
cutului nostru. Un Domn al zilelor umilite, Gni-
gore Ghica din 1-672, cuteazd a-I cere iar5i, ca
bunii inaintasi de odinioard, pentru Tara-Ro-
maneascd, Dintre boierii Fagarasului se ridica
pe rand un Serban Talabd, care talmaceste
pentru pretendentul ungur Francisc Rákóczy
si al carui nume se intampind destul de adese
cori in sfaturile din Iasi, Bucuresti i Constanti-
nopol, ori acel Gheorghe 5incai din 5inca,
 FágArapl (In 1905) 403

,,razepul" ardelean care, o viat'a intreagl, sdpd

din greu pentru a pune temeliile istoriei nea-
inului sdu. In breslele de meptepugari din orap,
in tehiurile ingrädite cu privilegii, sunt multi
dé ai noptri, ale cdror nume se mai pästreaza
pe foile cartilor biericepti.
In Tara Fagdrapului, Constantin-Voda Bran-
-coveanu avea cloud mopii Sambáta- de-sus pi
PoianaMdrului ; nepotul pi, in curand, urma-
put sdu Stefan Cantacuzino cumparase o a
treia, la Recea. Brâncoveanul, marele cläditor
de biserici, d5rui una pi FagArapului, Inca de
la 1697, pi o inzestrd cu frumoase daruri de
tot felul.
Unirea cu Roma tulburase viata religioasä
a Romanilor din Ardeal. Mitropolia din Balgrad,
impotriva tuturor fägacluielilor impdratepti,
z'acea la Otnânt. Guvernul insupi nu ptia ce
-s5. tnai faci din acea episcopie" româneasca,
inchinatä Papei, pe care el o intemeiase, Via-
dica Joan Patachi fu scos din vechea repe-
dint5, ajuns4 acum cea mai puternicd din ce-
-tatile terii, pi aruncat aici la ragarap, intre
Românii sai pi in preajma bisericii brancove-
nepti, cu care nu se putea asamdna niciuna
di ntre ale Rornânilor din Ardeal. Vre- o doudzeci-
treizeci de ani, ragdrapul fu Scaun vlddi-
cesc, capitala acelei forme a legii românepti
pe care o recunoptea Carmuirea.
Apoi Blajul ii rdpi aceastä cinste, pi bietul
ordpel, despoiat de toate mdririle, folosirile pi
xosturile, rämase numai ce e5te astdzi.
00
 XXXI.
Brafovull romanefsc (la 1906)
de N. lorga..

0 tablità in tret limbi ca toate cele dirt

Bra 5ov da liniei de cladiri din fata numele
de 5ira lui Saguna". Mare le Mitropolit orto-
dox e in adevar acela care a sfatuit 5i ajutat
in tot chipul, care a bincuvantat 5coala cea
mare a RornInilor din Brapv, gimnasiul, glo-
rios astazi prin numarul 5i insemnatatea acelor
cari au capatat inva tatura 5i cre5tere in odaile
spatioase cu fere5ti micute ale trainicei zidiri
in vechiu stil gospoddresc. Din fatada puter-
nica, dar fard pretentii, din toatã alcatuirea
acestei zidiri se desface un spirit de fratie pa-
triarbald, de bund munca smerita, care raman
insu5iri1e de capetenie ale acestei 5coli neintre-
cute in felul sau. and vine luna lui Septembre,.
care gone5te rândunelele 5i aduna 5colarii, din
targurile 5i satele de aproape 5i de departe, din
parohiile unite chiar, 5i pana 5i din Romania,
unde sunt parinti cari se tem de destrabd-
larea liceelor de mici cetateni, yin carduri de
 Brapvul romänesc (la 1906) 406

-bAieta0 si bAietani, in haine nemte§ti de fu-

-dulie 0 in haine fomane§ti care tin rAcoare
vara 0 cald iarna, 0-0 pun aici pe cap Op-
cuta moale, croitA intocmai ca in Romania
noasträ. Atunci, pe bancile unde a invatat Titu
Maiorescu, se a§eazd in lini§te plind de evlavie
toata aceastä multime de invAtacei ai culturii
somane pe pImant strain, dintre cari nu e a-
proape niciunul a cavii presenta aici sa nu
insemne o jertfA adevaratd, de multe ori o
mare 0 sfanta jertfá din partea familiei,
0 §coald -normald" sau primarA, o §coalA
reald sunt adApostite in aceia0 cladire a gim-
nasiului. Mai in lAturi, pe stradita din stanga,
.cu podete de lemn supt care galgaie apa, e
§coala comerciald, de intemeiare mai noud.
-0 §coald de gospodArie pentru fete se aflA in
cealaltd parte, pe strada din dreapta, care
-urca. destul de rdpede spre *coalA.
OdatA, in acest sAla§ al pcolilor unde se vede
la dreapta movila pe care-0 uscau 0-0 usucA
§i astAzi postavurile de casA femeile din Bra-
§ov, in aceastA crestaturd de vale, unde o
fulgerAturd de aPA se pierde supt ruine in do-
-sul caselor noud, era capätul de sus al cetatii
Sa01or. Veniau, cdtre munte, locuri goale,
maidane fArd locuitori. Spitalul cu fatada foarte
pAcAtoasa 0 atatea altele s'au fAcut numai
tarziu, in vremea noastrA. Din vechime, abia
=sus in umbra muntelui, supt Tampa se rAsfA-
tau intre pometuri casutele cheilor, cu crucea
sasAriteana in frunte 0 marile porti de lemn
406 N. Iorga

sApate dupà frumoasa noastrd datinAl teranea-

scA. Athta era romAnesc in preajma Bra§ovu-
lui, acele inguste ulicioare pietruite, pe care-
hodorogiau carele cu marfA, cdci locuitorii e-
rau cdrAusi, cAnd flu. i cA§tigau pAnea prim
slugäria negustorilor sau din culegerea de §ta-
fete peste munte. De la inceput Inca', aU fost
Rom Alai aceia cari au inlocuit pe Slavii, pe
Scheii cei vechi pe acest povArni§ al TAmpei.
Ca ar fi Bulgari, nu dovede§te nici chipul lor,
nici datinele, cu acea frumoasa primblare din
zilele Ptilor a junilor cu cAciuli turcAne,ti
cari sund din surle, nici portul, nici limba,
nici sufletul. 0 asemenea obAr§ie a fost nAs-
cocita de cArturari cari credeau cA e ru0ne
sA se coboare cineva din buni lucrMori ai o-
gorului romAnesc. Nu, nu sunteti Bulgari, voi,
fratilor din cheii Bra;ovului, cari aveli a
minte isteata, a§a de bine rAnduitd, a§a de
aplecata catre invAtAtura luminoasA §i cAtre
fapta ind.razneata, neam cinstit, harnic, orne-
nese 0 mAndru.
OdatA cheii nu insemnau mai mult in Bra-
§ov decâtfigathi din bojdeucele de la Blume-
nau, paji5tea cu florile", care s'a romAnit
tigAne5te, in: Blumäna. Ei s'au inaltat abia in
veacul al XVIII-lea, cAnd negustori compa,
ni§ti s'au a§ezat in mijlocul lor, cu bogatia §i
trecerea de care se bucurau. Atunci rAsArirA,.
pe Prund, pe Tocile, pe Cacova, casele trainice
Si. frumoase de astAzi, clAdite ca pentru zeci
de generatii muncitoare i modesie. Atunct
bisericuta Sfântului Nicolae, fAcutA de instni.
 Braaovul romanesc (la 1906) 407

Basarab bAtrAnul i impodobità de Petru Cer-

cel, acea bisericA in strana areia a stat in
anii 5di de mArire Mihai Viteazul insu§i cu
mana pe sabia cuceritoare, s'a prefacut in
Mare, umflAndu se, schimb5ndu-se, pocindu-se
pi incornorAndu- se cu turnuri multe §i ascutite,
care o fac sA samene ast5zi cu un uria§ coccq
de hArtie. Atunci incepurd luptele cele mari
pentru alegerea popilor i diaconilor, a god-
manilor san epitropilor, care urmeazA 'Ana'
astAzi supt conducerea camenilor de acurna ai
bisericii, cu bropri ro5ii §i gazete negre. Atunci
se deschiserd §colile mici care duserd la cele
mari de astAzi. Atunci se inalcarA drepturile
fehiurilor, ale breslelor saseri inchise, i 5cheii
cdrau3i se fAcurà me§te§ugari, in ciuda cin-
stitului Sfat". Astfel se pregati intrarea lor
deplind in cetatea cea modernA a drepturilor
egale pentru cei ce muncesc cu adevArat,
de mai multe generatii, pe ace1a5i loc, apdrat
adesea cu sângele bor.
Meseria§ii din cealaltä lature a Ergovului,
din Brafovechiu, Ii ieati i ei parte in inceAta
pisigura noasträ luptA pentrn ap5tarea lu-
minii §i puterii, i nu se poate sA vezi, in
rAndurile oamenilor sAraci, foarte impovArati
de muncA, mai multà tragere de inimA, mai
multA bunA intelegere i pricepere fireasci
decAt la representatiile de teatru pe care le
dau in iarná me§terii i calfele din aceastA
suburbie bra§oveneasca plinA de Romfini.
Astazi RomAnimea din Bra§ov, care inain-
teazd rAnede neste cifra de io.000, pe care a
408 N. lorga

ajuns-o, infatiseaza un element insemnat din

viata neamului nostru in Ardedl. i de sigur
ar fi mai insemnat daca, preocuparile nobile
pentru cultura, inchinarea deplind catre sco-
purile inalte ale poporului nostru ar inlocui
netrebnica si desgustatoarea cearta pentru pro-
fesorul X si pentru profesorul Y, pentru popa.
Alfa si pentru popa Omega, care sunt as-
Uzi o path rusinoasä pentru Romanii brasoveni.
Cu cat va fi mai putin cälduroasa imparta§irea
la asemenea dusmdnii care nu folosesc nima-
nuia, cu cat va veni mai multa lume din
toate stratele societatii la sezãtorile femeie§ti
care s'au alcatuit de catva timp, in a§tepta-
rea conferintelor care au cam zabovit, cu atat
vom putea privi mai sigur la viitorul ce ni
asteapta neamul aici, la Brasov.

00
 XXXII.
Sarmisagetuza (in 1905)
-- de N. lorga.

Ie 5ind din Pe5tiana, ai crede cà ai i ajuns

la GrAdige, a5a de aproape e linia muntilor
dunga copacilor ocrotitori. Dar mai strAbati
Inca, timp de peste o jumAtate de ceas lunga
5osea din margenea lanurilor, i numai pe
urmd, dincolo de bisericuta frumoasA de la
Breaza, ce-ti rdsare in stânga, eti pe loud
unde s'a hotArAt, acum douä mii de ani, care
e limba pe care vom vorbi-o, care e sufletul
ce se va sA1A5lui in trupul nostru tracic,
care vor fl prieteniile si du5mAnii1e noastre
fata d multele neamuri ale lumii.
Aici iarA0 duhul strAbunilor celor mai vechi
stäpAne5te singur, in marea linige a muntilor
care pare a nu cunoage desfA5urarea acelor
nimicuri de inchipuire omeneascA ce sunt vea-
curile. Uite ciobantil acela bAtrfin, cu fata
botita, vicleank cu parul lung pieptAnat in
mite suptiri unse, cu sarica grosolanA i cu
paha (lAciuld pe care 0-a intors-o pe dcw :
410 N. lorga

acela trebuie sa fie unul din pileafii, din ca-

ciularii nobili ai lui Decebal, care merge in
tabara romana ascunsd intre arbori pentru
a cere crutare Imparatului strain, in numele
atator mii de comati din popor, cu pletele
lungi atarnand a supunere. Pe un car ce lu-
neca in ne5tire, dus de boii cu coarnele lungi,
boii sarmatici" ai lfti Ovidiu, o femeie cu
velitoare peste coarne, alt vechiu semn de
nobleta de sigur, toarce lin din furca, simbol
al unei zeite clacke. Sateni cu palariile mari,
cu camaa alba larga, dar cu itarii stramti,
catch' brazda supt opinca lor cu multe nojite as-
pre, arand. Copii cu fata hotarata dau in la-
turi vitele de pe margenea ogoruhii umed. i,
cu cat inaintam spre locul luptei celei mari
§i jertfei sfinte a vietii frunta01or cari au baut
otrava inainte de a se mistui in naafi ina-
intea Cesarului nemilostiv de peste munti,
Dunare §i Mare, in cerul insu0 se savar§e§te
o prefacere. Zimbetul de soare se stange tot
mai mult in neguri triste, grele. Vantul de
munte sufla aspru, incarcandu-se pared de o
yeche amariciune nepotolita in trecerea lui
asu.pra mormintelor neamului indaratnic, cu
soarta aspra.
Langa carciuma unui Evreu, plina de fete
palide, galbene, cu ochii mici 0 umerii obra-
zului ie0ti in afara, o sarma pusa cu Mu lta
cheltuiala, de arheologii Ungariei stapane,
Incunjurd un camp de grdpi din care rasar
ztumai ici §i colo dinti de piatra sura, gran-a-
dita strans In 1.2gatura unui ciment ca fiernl.
 Sarmisagetuza (In 1905) 4t1

Pe ulicioare triste se insird case in care lem..

nul negru porneste de la clddiri .niari din a-
ceia0 piatrd cenusie. Curtile n'au alte imprej-
main cleat aceleasi gramezi pietroase. TtAsura
face hopuri pe tin amestec de bolovani. Din
santurile de pe margene, din movilele tbiate
de drum iese la iveald tot colti de acestia
aproape e cetatea Coltului sau a Coltei,
dupd altA ruind cari pdtrund, rdzbat, sfdsie
pretutindeni. Ici i colo indlbeste piatra unui
stdlp ca sä sprijine cerdacul unei cocioabe.
Eti.ca intr'un mare cimitir räscolit, in care
mortii sunt cloud neamuri stravechi, care s'au
incdierat, s'au zbuciumat de moarte, s'au frânt,
s'au ucis i s'au ars, pentru ca la urmd, &pa'
o sun de ani de trecdtoare stdpânire a celui
mai puternic, sa rdindie acel vAlmasag de pie-
tre pe care le atingi cu sfiala ce te cuprinde
cand calci pe osul omenese.
Aici a fost Sarmisagetuza, apoi Ulpia Tra-
iand, cu palate, cu basilici, cu bdi i amfiteatru,
oricat de scazute in barbarie, dar intipärite
cu pecetea de mdrire a neamului roman. Acurna
ai aceasta risipire cenusie, câte o aschie de
marmurd care se duce la Museul unguresc din
Deva, al comitatului Hunyad", sau la epis-
copia romineascd din Lugoj, cate un ban co-
clit, chte un mosaic ieften, gtfilpi In cerdac.e
supt stuf.
Si. tot Dacii au invins, stdpfinii vechi cari
s'au zOrcolit supt lante si au sfingerat de
säbii. Tot ei prin puterea neinfranta a vitejiei
lor si a sfintei lor rabddri I
412 N. lorga

Cad, iatä, Daci adevdrati Daci noi de peste

cloud mii de ani, Daci purtând ca un trofeu
graiul Romei spulberate, Daci sunt acesti säteni
de aici, cu f-tta asa de asprä si de inchisd, cu
firea asa de tdcutd, cu deprinderile vechi de a
intoarce oricui cu ceia ce ti a fácut : plata
dreaptd, si nu rásbunare, ochiu pentru ochiu
si dinte pentru dinte". WA opincile, iatá ilarii
sprinteni, iatd camasa alba, zeghilecgrele, sa-
ricile mitoase, -cdciula greoaie, inalta, umflatil,
ca o cunund. Iatd avântul cu zgomot, pand
oi la acei copii cari, strânsi laolaltd in curtea
scolii, inalta la fiecare trecere a noastrd un
sdrut-mâna", care sund ca un strigat raz-
boinic. Pap de Roma a cfirii eternitate a
pefit in pulbere, ciobanul dac s'a ridicat din
ternd, si-a durat iardsi bordeiul de lemn, s'a
asezat in el cu datinile sale neatinse si stdpfi-
neste pima astdzi in umbra uriasã a Rdteza-
tului.

1:1 a
 XXXIII.
Prin Maranwräf (in 19o5)
de N. lorga.

Litre frumoase dealuri line curge Iza al-

bastrA, care se pAstreazd curatia pang la var-
sarea ei. 5esul ei e lat, §i cu ajutorul guno-
ierii se fac pe dansul sAmanaturi sArace de
grane §i de porumb. Soarele strabate un cer
fail nori §i lucreazd harnic la topirea depAr-
tatelor palcuri de ninsoare. SA fie in sfar§it
mult dorita yard a SAnmedrului, cand firea
intreagà mai rAsuf Id odatà slobod, pe priporul
mortii?
La satul Vadului Iza prime§te in sine eau!
Marei, §i in acesta se varsä mai sus 'Inca o
apd, a CosAului, de a lungul cAreia se in5ira
altà vale. Pe Iza in sus satele românqti se
infundà in munte, cople§ite de Jidovime, a-
proape ca in parlile Vi§Aului ; Satcelul stà la
poalele muntelui, romanesc §i el, cu toate car-
tile ruse5ti ce s'au gAsit in biserica lui, avAnd
§i insemnAri in aceastä limba. Pe raul cel mic,
e un alt rand de a§ezari, lo.cuite de ai no,tri.
414 N. lorga

Noi insd apucdm drumul cel mai scurt spre

Gutin, care urmeazd scurgerea rdpezitä a
Marei.
E, de la izvorul ei pand la vdrsare, o apd
de viatd, de vioiciune i de frumusep. Valu-
rile verzi se zdrumecd de bolovanii muntelui,
fasdind chntece de indemn §i de biruintà ; ele
se frâng in rotocoale spumegatoare si aleargd
in sivoaie verzi, late, pe sesul unde si afid
sfArsitut Se pare cà odatd i se zicea Mara-
murds, nume care a fost prescurtat pe urmd,
cum se face adesea, in forma nouà de Mara.
Ai nostri au cunoscut intdiu aceastd parte de
Ord in legdturd co Ardealul, in ea au locuit
ei la inceput bucurându- se de ogoarele mai
largi si de pdmântul mai bun, 5i numai pe
urmd ei au inaintat pand in sdbdtdcia mun-
telui, pe care au impoporat-o mai tarziu Rusii
Galitiei. Astfel s'a numit Maramurds acest Ti-
nut de multe culmi si de putine vdi, care a
(lost odatd o tard, ce a pus temelie la o altd
tard si care nu era, ieri, cleat until din atd-
tea comitate 'ale Ungariei.

00
 XXXIV.
0 stanA in Macedonia (pe la 186o)
de L. Heuzey.

Casa din ramuri i frunze, care cuprindea

abia cateva picioare de teren, era compusa
din dou'a. apartamente: unul acoperit i celd-
lalt descoperit. Intaiu fuiu poftit sa raa asez
langa camin, intr'un vestibul incunjurat numai
de o inaltd despartitura de ramuri ; acesta
era locul de predilectie unde statea familia.
De acolo se putean auzi glasurile confuse, de
oameni si de" animalc, eare se ridicau din co-
libele adunate ; puteai sa gacesti, lard sä vezi,
toatà miscarea din stana. 0 legiune de cani
teribili, simtind pe strain, dadea tarcoale, mo-
raind, in jurul ocolului. Cealalta parte a lo-
cuintii, unde nu erai mai in larg, avea un aco-
peris de ramuri, invelit cu bucati marl de
stofa care servesc la cort.
Cand se inopta, ma instalara in aceasta co-
cioabd. Pe de o parte, eram langa rázboiul de
tesut, langa depositul de land toarsä, pe care
o deapand in gheme mari eat capul unui co-
416 L. Heuzey

pil ; pe de altà parte, ma atingeam de lap-

tarie, de §irurile marl de branzaturi, ma lo-
viam de strachini §i de vasele lungi de lemn
in care se bate untul.
Gazda mea se ingriji sa-mi prepare tin pat
din frunzar de stejar, taiat proaspat, nu fdra
sa-mi laude inainte aceasta delicata atentie
de ospitalitate aromaneasca. E adevarat cä
am dormit mai placut decat a§ fi crezut, §i.
inbalsamat de an miros sanatos §i salbatec de
padure.
Tradus de C. I.

00
Roman din Macedonia. Romanca din Macedonia.
 XXXv.
Acasa la Rominii macedonent
(Ostrov) (in 1858)
de D. Bolintineanu.

0 chid simpla §i curatà ma a5teaptA in altA

camera Cinäiu impreund cu stapanul casei.
Acesta era un om de cincizeci de ani cu
parul cdrunt §i imputinat de ple§uvie. 0 fisio-
nomie intelegatoare ; o privire vie §i plinA de
raspundere. El imi spuse cd este om de cinci
sute de de mii de lei ; ca este vaiduv ; c5 are
cloud fete, din care una, ce nu o vAzusem inea,
este logodità cu un Roman ; cd in satul lor
femeile sint foarte frumoase ; cd an vinuri
bune, §i, la aceastã din urmA märturisire, turna
mereu in pdharul sdu. Imi recomandà sä tree
negreOt pe la satul Florina, unde o sd iau a
ideie de musiteta femeilor lor, albe cu cosila
laie ; imi spune cA nevasta lui era din acel
sat ; cä o luase din dragoste. Apoi reveni asu
pra fetelor sale. Imi spuse ca aceia care imi
adusese dulceata avea o voace frumoasd.
n rug5iu sd o facd s5. cante, §i mai ales
Carte* muncitoruiui. 27
418 N. lorga

ceva cantece romfinesti ce sunt acolo. El zise

unui servitor sä theme pe 5iana sau jiana : 5iana
sau jiana nu voia sä vie. Ea päru sfioasA,
dar avea sfiala prefãcuta ce tine de ipocrisie
0 pe care cresterea femeilor in Orient o naste.
Sezu pe un scaun. Trebui un pdtrar de ord
pan'a" sl se hotärasca a cânta. Tatfi-sdu, care voia
s'a tie isonul, 10 drese voacea de mai multe ori ;
incepu ate un cantec 0 se opri. In sfârsit,
frumoasa noasträ cântà cu o voce frageda
cantecul ei.
Timpul trece rápede and ciantà o gurä fru-
moasA de fecioara,. Dupd cilia', cant& iaräsi.
Era miezul noptii si trebuia s'a* se retrag5 fie-
cine la ale sale. AflAiu de la stdpAnul casei
c'd Ostrovul avea cloud scoli ; dar c5, aceste
scoli erau grecesti. Nicio scoala româneasa ;
copiii Rominilor, dacä nu invata in acele scoff
carte, invatä cel putin sä despretuiased natio.
lor : cel putin acesta este scopul celor ce fac
scolile. Tot acest patriot imi spuse ea' in bi-
serica lor se ceteste greceste, cu marea ne-
multumire a femeilor care nu inteleg aceasti
limbd.

00
 V.

ICRECUTUL NATIEI
de N. Iorga.
 I.
Cucerirea lui Tralan
Un pod se facu peste Dunare, insa nu la
-vadul care fusese intrebuinOt intaia oara,.
ci mai jos pe rail, acolo unde se ridica astazi,
de pe la 1830, ora5u1 Severin §i unde in
evul mediu a fost o cetate ungureasca a Ba-
nilor Severinului. Un mare arhitect de pe
vremuri, de loc din Asia, Apo lodor, facu po-
dul acesta, care a fost ap de trainic cladit,
Incat §i astazi, cand scade apa, se vad urmele
-picioarelor lui. Data aceasta, Romanii intrara
in cuprinsul Olteniei noastre, indreptandu-se
care insu§i cursul Oltului, pe care-1 urmara
apoi /And la una din trecatorile care duc in
_Ardeal.
Acuma Dacii nu se incumetara sa dea o
luptä ; totu5i Sarmisagetuza, langd care ajunse
Imparatul dupà multa greutate §i cu multe
-pierderi, nu vol sa-§i deschida portile. Aici,
in cetatea .regala, murird frunta5ii Dacilor,
band venin din cupele cu care petreceau la
masa dnpd biruinta. Deeebal se pierdu in va-
ile muntelui ; Romanii nu-1 putura prinde
-yin, ci gasird numai trupul marelui lor du§-
422 N. Iorga

man, care-§i fAcuse singur sffir§itul. Dupg.

moartea lui nimeni nu se va gAsi pentru ca
sa duel mai departe impotrivirea, care ar Ha_
fost zAdarnicA. In anul 106 dela Hristos,
Dada era acum provincie romata.
Ultima incercare a barbarilor din Rdsdritut
Daciei de a-§i apAra neatArnarea a fost zdro-
bitA in vAile granitice inguste ale Dobrogii.
In amintirea acestei biruinte s'a ridicat un
mare monument de pomenire, impodobit en
chipuri de barbari imbrAcati in haine sarma-
tice, care statea pâtia mai daundzi, acoperit,
de pAmânt, lângA satul Adam-Clisl (turce§te:
Biserica Omului, dupA chipul pe om, de Int-
pArat, care se vedea de-asupra movilei). Tot
in Dobrogea s'a intemeiat o cetate menitA sa
ve§niceascd numele cuceritorului: Trofeul hilT
Traian. Iar intru amintirea luptelor de aproape
patru ani de zile purtate impotriva Dacilor
pentru nimicirea regatului acestora, s'a ri-
dicat la Roma, de cei d'intalu me§teri ai tim-
pului, pe temeiul povestirii luptAtorilor, un
mare salp de marmurg, inf4urat de jur im-
prejur cu scene din cele dour rAzboaie dacice:
Columna lui Traian, acel monument al Im-
pAratului Traian care se vede i astäzi intea-
piata ce se infundA mai jos decat stradele
moderne. Dar chipul Cesarului care a hotArfit
pentru totdeauna soarta acestor pAmanturi §i
a creat viata noastrA nu mai stapâne§te de-a-
supra columnei, ci a fost inlocuit in timpuri
mai nou5 cu statuia Apostolului Petru.
CI 0
 Din luptele lui ftefan-cel-Plare
--
cu Turcii
Turburând pe Domnul Terii-Românesti
Stefan slvârsia o fapta de dusmanie impotriva
Sultanului. Acesta se hotari sä-1 inlature. Ca
de obiceiu, i se ceru ce_nu putea sä deie, a-
dec4 tributul ramas in urma i stapânirea ce-
tatilor de Miazazi ale Moldovei, Cetatea-Albd
Chilia. Stefan rdspinse cu ramie astfel de
pretentii, i, asteptandu-se la o lovitura din
partea Turcilor, se aseza intr'un loe foarte
bine aparat, nu departe de acela unde tatal
sail Bogdan cAstigase biruinta lui cea mare
asupra Polonilor, in acelasi Tinut de dealuri
inalte, de vai inguste i paduri nestrabatute
al Vasluiului. Se ascunse, cu boierii Serii si
ostasii sai de Curte, având pe lângd acesti
terani i cAteva sute de Secui, chemati de- a
dreptul de ansul, in margenea drumului celui
mare care mergea de la BArlad la Vasluiu
Radu-cel-Frumos.
424 N. Iorga

de la Vasluiu la Ia 5i, iar de aici cdtre pärtile

de Miazdnoapte: pe acest drum mare de ne-
got erau sd vie Turcii.
Ace 5tia sosiserd aici in a doua saptdmând
a anului 1475, putine zile dupd Boboteazd.
Aveau in fruntea lor pe beglebergal Rumeliei,
So liman Haddmbul. Basarab,Domnul muntean,
ardta drumul. Când puterile turce5ti ajunserd
in margenea pddurii, lupta se tncepu intre
Moldoveni i cetele care putuserd patrunde
inlduntru. 0 apd sdracd curgea pe acolo, 5i
de-asupra ei fusese clãdit, pentru nevoile ne-
gotului, un pod de lemn ; iarna era blandd,
zdpada se topise, i apa se rdvdrsase pand
departe, In bdlti. 0 negurd deasd se ridicase
in faptul zilei.
Astfel, in noroiu, in intunerec 5i in cea mai
mare neorânduiald i necunoa5tere a locului,
se zbuciumard Turcii ateva ceasuri, pand ce
find pu5i pe fugd (10 lanuar). Moldovenii ii
urmdrird multd vreme, petrecându-i pand Ia
vadul de la Isaccea sau Oblucita, al Dundrii
dobrogene Pe langd athtia morti, multi prin5i
se gdsird in mânile lor: tefank puse sd-i ucidd.
La cererile de rdscumpdrare, el rdspunse ne-
milostiv: dacd sunt a5a de bogati, ce au ve-
nit sd mai caute in tara mea sdracd?". Trei
zile oastea stätu pe loc, postind 5i multdmind
min Dumnezeu cu rugdciuni. Asa era datina lui
*tefan in rdzboaiele lui.
Inteo scrisoare, lipsitd de orice trufie el
aratd apoi tuturor staphnitorilor lumii, pând
5i depdrtatului Uzan-Hasan din Rdsdrit, cum
 ALLL.Aq
..LAvoLegeO"'
Intrarea lui Mihai Viteazul In Alba-lulia.
 Din luptele lui Stefan-cel-Mare cu Turcil 425

ca el, cu ajutorul lui Dumnezeu, a izbutit sa

infranga cu desdvarsire oastea cea mare a
Sultanului turcesc_
Lupta aceasta se chiama: lupta de la Podul
halt, dupd locul uncle u fost inceputh. I se
mai zice: lupta de la Racovat, dup'a apa ce
curgea pe acolo, ori lupta de la Vasluiu.
Dintre toti vecinii, unul singur trebuia sa-1
ajute, acela care era amenintat si dansul de
cotropirea turceAscd, anume regele unguresc
Matias. Acuma, in vara anului 1475, se fku
in toatä forma o impkare: Craiul fagildui sä
sprijine pe $tefan cu toate puterile sale. Ii
dadu ca loc de adapost dacd ar avea ne-
norocirea sa" fie invins cloud cetati in Ar-
deal: Ciceul, asezat langa apa Somesului, In
partile Bistritei, si Cetatea-de-Baltil, pe Tar-
nave, in mijlocul sesului ardelean. Se Ilia ho-
ararea de a se inlatura Basarab Munteanul
si de a pune in loc, fie pe Basarab-cel-Tandr,
care se indreptase si el impotriva Turcilor
fugari, fie pe Vlad Tepq insusi, scos acum
din inchisoare.
Din partea lui, Sultanul primise cu mania
ce se poate intelege usor vestea infrangerii
din Moldova. Precum in 1462 plecase pentru
a izgoni din Tara-Romaneascsa pe tributarul
sau razvratit, asa se hotari sa faca, in vara
acestui an 1475, cu Moldova. Cor6bii turcesti,
din flota care se alcatuise indata dupa cuce-
rirea Constantinopolului, plecara asupra Chi-
liei 5i Cetatii-Albe, lard sa izbuteasca insa a
le lua, pe &and, la Rdsarit de dansele, in
426 N. lorga

peninsula Crimeii, Caffa, marele orap de negot

al Rdsáritului, apArat pi de RomAni din amAn-
doud led le noastre, era cuceritä pi, in acelap
timp cu supunere cdtre Turd a Hanului Ta-
tarilor, se nimicia pi stapAnirea creptind a
domnilor din Mangup.
Pe ilscat, insd, Mohammed nu putea sA
inainteze, fiindcd, incA de pe atunci, il chinuia
reumatismul de picioare sau podagra.
Astfel anul acesta trecu in linipte pentru
5tefan. Nici regele Matiap nu avu sd sufere
din partea Turcilor. Ba incä el trimise in
Bosnia pe mo§tenitorul sarbesc Vac §i pe Tepef,
cari patrunserA adAtic in aceastA provincle
turceascd pi sAvArpird mai ales cel de-al
doilea, firepte, cruzimi care abia se pot
spune prin cuvinte.
Atacul lui Mohammed impotriva Moldovei
trebuia sa se sAvArpeascd. El fu zAbovit insd
de boala Sultanului pan& thrziu, in vara anu-
lui 1476. $tefan, vAzAnd cd optile impArAtepti
nu se mipcd in primAvard, crezu cA a fost
uitat sau iertat, cu toate cA, nici intr'un chip,
el nu se invoise a se pleca inaintea Turcilor,
a- i despagubi pi a li se plAti haraciul, rAmas
in urmd. CAnd Sultanul ajunse la DunAre, Ste-
fan n'avea in jurul lui cleat oastea obipnuità,
fdrA niciun ajutor din partea vecinilor. Tre-
bui deci sA treacA din pArOle vasluiene din-
colo de Siretiu, cu toate eh' primise vestea cd
Tatarii se rapAd asupra Sucevei. StrAbAtu Ti-
nutul Romanului pi se infundA in codrii Neam-
tutui, nAdAjduind sa poatA apAra in felul a-
 Din luptele lui Stefan-cel-Mare cu Turcii 427

cesta cetatea sa de Scaun impotriva Sultanu-

lui insu§i.
Acesta veni, aducând cu dánsul pe Basa-
rab, Domnul muntean, care §tia sau era in
m'asura sA afle toate cgrarile Moldovei. Oas-
tea turceasck obosità intru cAtva de calea
indelungatà, i r4u hrAnità, dar in stare sg,
faca drumuri lungi, sà poarte lupte invier§u-
nate, ajunse catre sfar§itul lui Julie, in ziva
de 26, aproape de codrul unde statea ascuns
Stefan. Acesta n'avea acum decAt prea putini
terani, caci ce1or1a1i i ingkluise a se intoarce
pe la satele lor ca sã le apere impotriva ur-
giei tAtäreti ; boierimea era insä toatd, tineri
§i. bdtfani laolaltd, in jurul Domnului.
Cu &Ansa impreun5, acesta stätea l'ânga un
curs de apä nu mai mare decAt acela lângá
care se co.5tigase lupta din Ianuar 1475: pa--
rail se zice Valea Alba, pentru cä undele lui
vin albicioase, strabätând pdmânturi de lut.
Inteaceasti, adancime de pddure, langa acest
pärdu se luptard ceasuri intregi, cu indgratni-
cie §i inviequnare fdr6. päreche, Turcii, furio§i
de impotrivire, i Moldovenii, cari §tiau cä
fac cea din urmä incercare pentru a-pi apAra
Suceava. Pand i ienicerii, cari nu se clintiau
din loc niciodatd, se zguduird data aceasta, §i
Sultanul insu§i, bAtrAn i bolnav cum era,
.trebui sà se arunce asupra Românilor cu buz-
duganul in mama.
Stefan avea i acuma tunuri, care fura des-
tul de bine intrebuintate ; la urma, când lupta
928 N. Iorga

se hotäri in folosul Turcilor, famaseserd nu-

mai franturi din oastea boiereasca a lui Ste-
fan. Aceia a fost ziva când s'a prgpddit bo-
ierimea cea viteazd a Moldova Stefan, sapat
prin jertfa ei, alerga in munti sà-§i caute
oaste noud. Teranii fuseserd ingdduiti a pleca
pentru ca sd-§i apere casele amenintate de
Tatari.
Dar campania rnoldoveneascd din 1476 n'a
avut pentru Mohammed acela§i resultat ca a-
ceia din 1462 in Tara-Romaneasc5. ; el nu putu
sä lase un alt Domn wzat in Scaun De §i
incunjurd Neamtul §i arse Suceava, trebui sä
duel innapoi tu ansul pe finl lui Petru Aron,
pe care-1 adusese pentru a inlocui pe Stefan.
Oastea lui se intoarse cu greu, 5i multi dintre
jdfuitorii Moldovei filed secerati de bolile rele
care se iscard in oastea ruptd de obosealä §i
hAmesità.
In toamna anului 1476, peste chteva sgptd-
mâni de luptd, Stefan se afla iar in fruntea unei
o§tiri ; el era sigur §i de ajutorul Ardelenilor,
cari se adunasträ, cu Voevodul in frunte, pentru
a päzi hotarele terii lor, 0, intâmplator, a-I ajuta
pe dansul. In sfar5it, in toamnd, el pdtrunsese in
Tara-Româneascd, ducând cu sine ca Domn
in locul lui Basarab pe insu5i Vlad Tepef ;
Bacure#ii cdzura. in stäpânirea Domnului celui
nou, 0 Stefan veni insu5i sä se impace- 0 s'a
se uneascd pentru toate timpurile cu du§ma-
nul säu de odinioard. Voevodul ploldovei se
intoarse in curand acasä cu cardretii sAi., dar
 Din luptele lui Stefan-cel-Mare cu Turcil 429

nu peste multd vreme, inainte de a se sfar§i

anul 1476, el avu durerea de a primi vestea
cd Vlad, caldrind in preajma Bucure5tilor, fu-
sese intalnit de o ceatá de Turci poate la
Bdlteni §i ucis. i astfel Basarab intrase
iar4i in stäpanirea terii sale.

00
 III.
Cucerirea Ardealului de Mihai
Viteazul
--
Dae4 Imperialii 1) puteau sä rabde o ast-
fel de politica a printului ardelean Andrei
Báthory, nu-i era cu putinta lui Mihai s'o
indure ; viata 5i moartea lui atarnau dela
situatia politica in care se gdsia Ardealul. Deci,
fiia sä mai intrebe pe cei din Viena 5i Praga,
el i5i strânse toatä oastea din tard 5i, indrep-
tându-se spre pasul Buzdului, trecu in Ardeal.
Avea vre-o 10.000 de oameni. Cu dan5ii
inainta pana la Brafov, unde fu intAmpinat de
capeteniile Sa5i1or 5i primi juramântul de cre-
dinta in numele Imparatului, al carui loc(iitor
se zicea. Se indreptd apoi care Sibiiu, unde
trebuia sd se uneasca. 5i cu osta5ii olteni, ve-
niti prin Turnul-Ro5u, cu Banul Udrea, cu
Baba-Novac, cdpetenia Sosbilor din slujba sa,
5i cu unul din Buzefti, Radu.
Cardinalul-principe Andrei nu era gatit de
lupta: el se smulse insa din ragazul sau 5i, cu
I) Nemtli lui Rudolf aI 11-lea ImpAratul.
 Cucerhea Ardealului de Mihal Viteazul 431

ate puteri ii stdteau la indemanZ, porni ra-

pede spre tabdra romaneascd din Sibiiu. In
margenea acestui ora§, cum se coboara cineva
catre Turnul-Rou, inainte de-a ajunge la satul
sasesc Schellenberg (Selimber), locuit astäzi
§i de Romani, se vede, i tr'o campie rodi-
toare, o movila rotunda. Toata lumea §tie
ca supt aceasta movild se odihnesc oasele
osta§ilor romini §i unguri cari s'au luptat
pentru stapinirea Ardealului.
Lupta s'a dat la 18 (28) Novembre 1299,
§i caldrimea lui Mihai, alcatuita din Po-
loni, Cazaci i boieri, hotari soarta ei. Cardi-
nalul Andrei fugi, gasi drum deschis pana'n
Secuime, nemeri aici intre pastori, i ace§tia-1
-uciserd, crezand sa primeasca o build rasplata
de la Mihai pentru aceastä dovadd de cruzime.
Domnul romanesc insa, cuceritor al Ardealu-
lni, primi cu durere vestea mortii invinsului ;
el facu O. se ingro,pe dupa cuviinta capul
printului Andrei, in mausoleul pe care acesta
insu0 si-1 pregatise in Alba Iulia, si urtna
chiar sicriul, tinând in mand, dupà obiceiul
românesc, lumanarea.

00
 Iv,
Unirea Principatelor
_

La 1853, pe urma incurcdturilor produse

in chestia Locurilor Sfinte,1) Wile ruse.,sti tre-
curd Prutul si luard in stdpârtire atuandond
Principatele. Domnii furd ingAduiti o bucatá
de vreme in Scaunul lor, dar, pe urm6, tre-
buird sä plece.
Ocupatiei rusesti ii urmd ocupatia austriacd,
§i aceiasi Domni 2) furd chemati din nou pen-
tru a stapAni. ala'turi de generalii impAratesti.
Austria se gandia la anexarea Principatelor ;
de aceia si trimese la noi comandanti de o-
rigine italianä (feldmaresalul Coronini). Nici
planul Austriei nu ajunse la indeplinire insA.
Puterile europene se amestecard in räzboiul
Crimeii, biruird pe Rusi si li impuserd pacea
de la Paris.
In actul de pace (18130 Mart 1856), care
&idea Moldovei inapoi cele trei judete de jos
2) Pentru care se certau la lerusalim cálugärli ortodocsi spriji-
niti de Rusia, si cei catolici sprijiniti de Franta.
2) Barbu 5tirbel in Tara Romaneasca sl Grigore Ghica in
Moldova.
Luptele Romanilor cu Dacii.
 Unirea Principatelor 433

ale Basarabiei (Cahul, Bolgrad fi Ismail), se

prevedea o nouä oranduire a Principatelor,
care erau sd scape definitiv de supt protec-
toratul apds'ator al Ruslei, Aceastä orânduire
ramânea sd §i-o deie ele insele prin ate o adu-
nare chematà anume §i care primi numele
ciudat, prin impArecherea unui cuvânt turcese
cu unul latinesc, de Divan ad-hoc.
Alegerile pentru acest Divan ad-hoc tre-
buiau A. se facA supt supravegherea unui Cai-
macam, si Cairnacami furd numiti: in Muntenia
Alexandru Ghica, blfindul Domn de odinioark
iar in Moldova un Grec de obar§ie bulga-
reascd, tânkul fiu al Caimacamului Mo!dovei
din 182i, Nicolae Vogoridi, care linea pe fata
poetului Conachi, dar era un om cu totul
u§uratec, incapabil §i du§man hot'drat al sco-
purilor noastre, ca unul ce insu§i vána Domnia.
Astfel alegerile se facura in Tara-Ronaâ-
neascA a§a cum doria partidul national, iar
in Moldova a§a cum voise Vogoridi. Se ridi-
cara plangeri energice impotriva sistemului
de terorisare prin administratie care fusese
tntrebuintat. Tinerii Moldoveni cari luptau.
pentru libertate §i unire pastraserA leggturile
Ior in Franta ; alegerile furd cassate, se fAcura.
altele §i, data aceasta, ie§irà cu o mare ma-
joritate unionigii, partisanii Unirii Principa-
telor.
Desbaterile Divanurilor ad-hoc titura mai
multe luni de zile ; ele sunt de cea mai mare
Inseinnätate, fiinda, atunci pentru intaia oard,.
se vorbia, intr'o Adunare aleasä liber, despre
Caftea muncitorului. 28
434 N. Iorga

interesele cele mai mari ale neamului. $i te

ranii se infati§ara bine in Adunarea moldo.
veneasca §i aratara frumos plangerile lor. Tel
ränimea voia, in amandoud Principatele, sa
inlature boierescul sau claca, lucrul impu§
pe pamantul proprietarului, §i sa i se deo)
voie ai rdscumpara, printr'o plata facuta
in orice condiii, locul de cask livezile, lane-
tele, p4uni1e i ogorul care era de trebuinta
pentru viata fiecarii familii. Dorintile Princi-
patelor fura infati§ate inaintea forului euro-
pean, cdruia ele i erau supuse prin tratatul
din Paris (1857).
Intre dorinti era §i aceia a Unirii Princi-:
patelor, pe langa altele care corespundeau
ideilor celor mai liberale. Conferinta, adunata,
potrivit cu tratatul de pace, in Paris, dis-
cutd mai multa vreme aceste dorinti ; ea
&du, la urma. Principatelor un regim nou,
al Conventiei (7119 August ; ratificatä la 2
Octornbre st n. 1858), regim mult mai bun
deck acel al Regulamentului Organic. Dar,'
ingaduind Moldovei i Terii-Romane$ti sd se
numeasca de acum inainte Principatele Unite,
Conventia hotara cã ele vor avea doi Domni
deo iebitii ci. singura legaturd intre dansele
va fi comisiunea de optsprezece membri ce
va discuta la Focpni, legiuirile potrivite
pentru amandoul terile. In acela§i timp se'
prevedeau misuri umilitoare, d. ex. ca inte-
legerile Portii cu Apusenii, a5a-numitele Ca-.
pitulatii, sä aiba mai- departe valoare §i la
 Unirea Principatelof 436

noi (deci consulii pdstrau cfreptul sä judece

.

pe supu§ii lor).
Acura se trecu la alegerea Domnilor, supt
o Cdinuiceimie de cdte trei boieri, care inlo-
-cuise pe cea precedentd.
In Moldova erau doi partisani ai Unirii, §i
anume: Anastase Panu, din Hu§i, vestit cu-
vântdtor, i Vasile Sturza, pe langd ca,ri rd-
mânea fdrd putere tefata Catargiu. In Tara-
Româneascà furd numiti oametii mai putin
Amnoscuti, dintre cari doi boieri mari, cari
-nu iubiau pe tineri §i idealele lor.
Candidatii erau multi. In Moldova se Infd-
ti§a fostul Dornn Mihai Sturza i fiul sdu cel
mai mare, Grtgore. Multi altii trageau §i ei
n'adejde de Domnie, i printre ei se aflau §i
-frunta5ii tineretului, ca Vasile Alecsandri, pe
care du5manii Unirii ii acoperird atunci cu
cele mai grosolane insulte.
La urma insà, toti oamenii cu sentimente
-patriotice se unird asupra persoanei unui
prieten al lui Kogalniceanu i lui Alecsandri,
-care fusese prin Paris, uncle-0 Meuse studiile,
§i prin Ardeal, la 1848, §i apoi, intots in
lard, intrase in oaste §i inaintase foarte rã-
pede, ca pe vremea lui Vogoridi, pd.nd la
gradul de colonel. Alexandru, fiut lui loan
-Cuza, rupsese indatd cu ocrotitorul san, Cai-
macamul, §i, fiind chrmuitor la Galati, arà-
tase sentimente foarte frumoase. Era un om
inzestrat cu inalte Iflsuiri, hotdrht, gata de
jertfd, lipsit de patima banului: dacd-i pla-
436 N. lorga

ceau petrecerile, §i i-au placut 5i ca Domn,

el n'a nenorocit, cum spune un biograf al sill,
nicio famine. Ceia ce-1 ridica insa mai pre-
sus de cei mai multi contimporani ai lui e
popularitatea, inbirea pentru cei multi 5i sa-
raci §i lipsa de orice despret 5i maretie ia
legaturile cu dan5ii.
Doamna Elena, nascuta Rosetti (t 19°9),
a lasat amintirea unei sfinte, care n'a cunos-
cut lumea decat pentru ca sä ajute 5i a
ierte. Dupd moartea solului ei, a cautat bol-
navii in spitale 5i a dat averea ei saracilor,
murind supt acoperemant strain cu amintirea
tnarelui Domn in inima.
tnsu5irile aratate au facut ca Alexandru
Ioan Cuza, ales ca Domn al Moldovei (5 Ia
nuar 1859) 0, in curand, al Terii-Romane5ti
(24 Ianuar 1859), sa fie inbit de multime
bed dela inceput. Era un semn bun : pared
se prevedea ca non! stapanitor al ambelor
Principate, indeplinitorul Unitii, va fi ia
ace1a5i timp 5i desrobitorul teranilor.
Domnia lui Cuza a tinut dela 1859 pan&
in Februar 1866, 5epte ani in capat. Rare
ori s'a vazut o stdpanire mai plina de fapte.
Alexandra loan I- iu avea inaintea lui o tar&
care nu era deprinsa a trai unitä 5i in carer
pe langa atatea deosebiri, une ori dureroase,,
intre Moldoveni §i Munteni, erau 5i motive
de neintelegeri 5i de galceava intre de-
osebitele clase 0 partide personale. Malta_
vreme se pierdu in discutii zadarnice, atat
in cele doua Camere, cat 5i in Comisiu
 Unl rea Princlpatelor 437

-nea de la Foc§ani, pâna la Unirea definitiv6,

din 1861-2. La administraIie, la Imbundtati-
rea finai4elor, la alcdtuirea unei Wiri vred-
nice de acest nume nu putea sa se gandeascä
Domnul atunci cand avea inaintea lui trei
probleme mari: recunoafterea de cdtre Europa1
fi mai ales de cdtre Poartd, a Unirii Princi-
patelor supt acela§i Domn, adeca pzoblema in-
temeierii Statului care, de la 186i, se chema,
Cu un singnr nume, Romania, al doilea, re-
solvarea chestlei mdndstirilor tnchinate §i, al
--treilea, improprietdrirea feranilor.
Pe toate trei le-a dus la bun capat inainte
de rAsturnarea lui printeun complot de oa-
ineni politici §i, din nenorocire, §i de militari.

00
 V.

--
Räzboiul de independentä (1877)
Ministrul-prepedinte de la 1877 al lui Ca
rol I-iu, Ioan Briltianu, care represinta par-
tidul revohifionar I, merse la Livadia, in Crimeia,
pentru a vorbi cu mini§trii Tarului. De acolo-
se intoarse cu dureroasa sigurantä cà ni se
va smulge Basarabia Totu§i trebui sit' se in-
cheie o conventie de trecere cu Ru§ii, fiindca
altfel ei at fi trecut l färd conventie.
De alminterea Ru§ii nici nu ageptard rati-
ficarea de Corpurile Legiuitoare a Conventiei
§i intrarà in taxa', indreptându-se prin procla-
matii cdtre Jomitori", ca §i cum s'ar fi in-
trat in cine §tie ce colt de Turchestan fàrã
organisatie, f5.rd Guvern, fárd suveran legitim.
Cdi le noastre Ferate fard puse la dispositia
lor §i toate inlesnirile furá fácute unor aliati
cari, totu§i, nu voiau sa tie de sufletul §i
dreptul nostru national.
Rop', liberal.
2 J udetele Cahul, Bolgrad, i Ismail, redate noul la 1856 (v.-
mai sus).
 RAzboiul de independentä (1877) 439

La "In Maiu 1877 Camerele proclamaserd

independenla Romdniei, pe care nu intelegeam
a o primi in dar, ca altii, dela puternica Ru-
sie. Prin aceasta credeam cd am putea scapa,
ne mai avand a face cu Turcia, de pierderea
judetelor basarabene, pe care Tarul nu le pu,
tea reclama de la un prieten. Ru§ii trecura
Dundrea i incepura un razboiu care-i duse
rapede la Plevna ; aici intalnira- insa eroismul
priceperea tacticd a lui Osman-Pap, care-1
tinu in loc ; a fost o clipa chiar temerea cà
intreaga o§tire ar putea fi aruncata spre Du-
nare §i nimicita.
Carol I-in oferise dela inceput, in chip
leal, alianta armatei romdnefti, care in scurtà
vreme fusese adusd in stare sa poata lupta.
Oferta fu refusata intaiu cu cel mai mare
despret. Acura insä, cand primejdia stein-
gea de aproape pe Ru5i, Marele-Duce Nicolae,
fratele Tarului, comandant al o§tirilor de peste
Dundre, ceru telegrafic ajutorul nostru ; el i
se dadu fara intarziere.
Romanii trecura pe la Corabia, i regimen-
tele romane5ti se adauserd la cele care se ,aflau
supt Plevna. De la inceput, ai no§tri dadurg
dovadd de eroism, atacand cu o invier§unare
admirabild redutele Grivitei, care aparau tar-
gul, ascuns in adancime, al Plevnei, unde se
afla Osman. Multi osta§i de ai no§tri perird
acolo, farà ca soarta räzboiului sa.fie hotarit'a
prin aceasta.
Atunci Ru§ii, incredintati prin aceste ultime
jertfe, recunoscurd dreptatea planului pe carej
440 N. Iorga

formase Domnul Romaniei, care intovara§ise

trupele sale §i fusese numit comandant al o5-
tirilor aliate: acela de-a incunjura pe Osman
in Plevna pand la neaparata lui predare. A-
ceasta se §i intampla in Novembre 1877 : co-
lonelul roman Mihail Cerchez primi sabia vi-
teazului invins. In cursul rázboiului Romanii
incercara sa iea cetatea Vidinului, nadajduind
poate s'o pästreze la pace. In apropierea Vi-
di iului, prin locul acela care este plin de sate
tomanqti, stramutate din partile oltene, s'a
dat lupta dela Smdrdan §i cea dela Opanez,
in care s'a distins stralucit cavaleria roma-
neasc4. Vidinul fu ocupat, insa Austro-Ungaria
ne in§tiinta cd in niciun chip nu ne-ar ingd-
dui acolo. Dar §i nesiguranta in comanda-
mentul local facu sa nu se poata atinge aici
scopul dorit.
Ru§ii trecusera acum dincolo de Balcani ;
ei mergeau asupra Adrianopolului : Turcia nu
mai avea oaste pe care s'o poata opune. Se
incheiè deci, in apropiere de Constantinopol,
tratatul dela San-Stefano, care crea o Bul-
garie Mare dela Arhipelag pana la Dunare.
Se §tie cd acest tratat a fost revisuit de ma-
rele emigres european adunat la Berlin tot
In 1878.
Ru§ii trecuserl cu vederea drepturile noa-
stre in tratatul incheiat de clan0i, fara sa
uite a-§i lua inapoi Basarabia-de- Sud. La
Berlin, atat Ion Bratianu, cat §i Kogalni-
ceanu, care era pe atunci ruinistru de Externe,
i§i dadura foate silintile pentru a ni cruta
 Räzbolul de independentä (1817) 441

aceastà pierdere: totul fu in zädar. In special

Bismark, cancelariul german, ni-a fost un ne-
impdcat §i. despretuitor du§man.
In schimbui Basarabiei, ni se oferi Dobro-
gea, tara pe atunci foarte putin cultivaa §i
ale cdrii foloase pentru economia nationalà nu
le puteam bänui Ina.
Aveam drepturi asupra ei, pentru ca. in Do-
brogea erau, pe malul drept al Dundrii, sale
romdnesti infloritoare §i pentru c.a., odinioarA,
cetAtile ce stäpAnesc Dobrogea : Silistra la Sud
§i Chifia la Nord, fuseserà ale noastre. Ea era
legatá cu noi pe vremea lui Mircea-cel-BdtrAn.
Biserica ei fusese atarnatoare mai mult de
Vlddica din Bralla. BAlciul ei cel mare era la
Piva-Pietrei. Mocand ardeleni aveau cele mai
multe turme. i ea ni era numai decht nece-
sara, fiindcd terile nu mai pot trai astäzi Mid
un term de Mare.
Ru§ii tinurl sä nu fim asigurati in Dobro-
gea prin stapAnirea cetatii Sili tra. CAng op-
tile române§ti, in timpul discutiei despre hotar,
ocupard Arab-Tabia, lfingd cetate, Ru§ii ame-
nintara formal cu un rAzboiu, §i astfel furAm
siliti a ne retrage.
Nu odath ni s'a pus in perspectiva prelun-
girea osupatiei RomAniei, §i nicio jignire n'a
fost crutatA Statului, o§tirii §i particularilor.

00
 vi..
Räsboiul de unitate nalionalä (1916-18)
1....
Tratatul din August 1916 prevedea 6, odder'
cu intrarea noastrci in Ardeal, Brusilov, din Ga-
litia, va porni, pe la Vatra-Dornei, o puternicd
ofensivei contra Austriecilor fi cd trupele franco-
englese ale generalului Sarrail, care, dupd
neizbdnda, de la Galipole, a actiunii contra
Constantinopolului, se al/au pe frontul bal-
cantc, avdnd basa la Salonic, vor lua drumul,
prin Monastir, spre Duneire.
Dar Sarrail n'a putut, §i Brusilov n'a vrut.
Iar Germanii au desfAcut, supt un comandant
de valoarea lui Falkenhayn, o intreagd ar-
matd, inzestratä cu toate mijloacele tehnice,
pentru a o arunca in contra osta§ilor no§tri,
ale error coloane, intrate in Ardeal, nu se putuse-
rel incel reuni fortnand un front de resistentd.
, pentru a rechema fortele din Ardeal, se
injghebl o armatd bulgareasca Bulgarii p5.-
ruserd a fägadui cd nu se vor mi§ca , co-
mandata de mare§alul Mackensen §i cu ma-
terial german, §i o fdcura sä räsard prin su-
prindere inaintea Turtucaii, ale carii fortificatii
nu fuseserd, din nenorocire, isprdvite §i care
 Räzboiul de unitate nationala (1916-18) 443

era aparata de trupe numeroase, ce e drept,

dar inferioare prin pregatirea bor. Dupd o
impotrivire eroicd, ispravita printr'un cumplit
macel. populatia bulgäreasca ajutand pe asa-
sinii in uniformd, ora5u1 a fost luat, i birui-
torii se grabira a infati§a aceasta surprindere
izbutita ca un resultat militar de mana intaia.
Apoi, luandii-se i Silistra, insuficient aparata,
se navali in Dobrogea, pe care n'am dat o
decat pas cu pas, reu§indu se chiar, la ince-
putul lui Septembre, cand generalul Averescu
comanda aici, sa se raspinga armata lui Mac-
kensen Cu slabul ajutor nesincer al Ru§ilor,
insa, rodul unor lupte ingrozitoare fu pierdut,
§i retragerea, neaparata, atinse linia Cerna-
voda-Constanta. 'Cu o nespusa durere se afld
ocuparea de du§man a frumosului port, in
crearea cdruia pusesem atata numca, ath.tia
bani §i atata dragostet cum in podul dela
Cernavoda, pe care trebui sa-1 distrugem in
parte, inchideam atata mandrie. Flota rusea-
sea nu ajutase apararea Constantei
Paste putin, la aparitia Germanilor, in Oc-
tombre, luptele de Olga Sibiia, de Iângd Fei-
garas §i din Brasov ne si1ir, dupd pierderile
cele mai simtitoare, sa pardsim pamantul stro-
pit cu sange al Ardealului, in care, pe Yang&
vechii morti ai rascoalelor inabu§ite §i ai na-
valirilor de mult raspinse, zeci de mii dintre
ai no5tri se coboraserd, a§teptand intoarcefea
rasplatitoare a camarazilor lor.
0 incercare de a strdmuta razboiul in tara
du§manului, trecandu-se Dunarea la Fklmeinda,
444 N. brga

nu putuse continua: §i, din causa situatiei in

Ardeal, generalul Averescu fusese rechemat.
Toata armata germani din Rasarit era acum
libera, sa inceapa cucerirea României insesi,
care trebuia sa-i deie petrol, grail, bogatiile
adunate prin munca atator generatii si, tot
olatd, ceia ce doria Berlinul, care nu mai cre-
dea in marea victorie strivitoare asupra In-
telegerii, faima unei noi teri nävalite, unei
Capita le ocupate, unei ostiri distruse.
Un apreciator frances scrie: Stoarcerea
fortelor franco-englese pe frontul Sommei i
apropierea iernii in Rusia (Mclean toata liber-
tatea de actiune .Austro-Germanilor ca sa in-
cerce a sfaf§i cm mica Romanie Aceasta, .to-
tu§i, ar fi putut sa scape de desastru, clack
numai, comandamentul rus, facand sa alunece,
la rfi,-.dul sau, spre Su& reservele enorme de
care dispunear le ar fi intrebuintat cu putere
pe acest nou teatru de operatiia.
Apdrarea trecdtorilor noastre, 'in Octombre
1916, de soldafi fard arme care sd poatd rds-
punde armatelor dufmane, va rdmdnea una din
faptele mari ale istoriei morale a omenirii:
La Olt, la jiiu, la Campulung, la Predealul
.scaldat de sange. In padurile muntelui la Bra-
tocea, ca §i la pasurile Vrancii, la Oituzal
glorios, la toate drumurile prin Carpatii mol-
doveni pana la Dornele prinse de Austrieci
supt ochii nepasatori ai Ruilor, s'au-dat lupte
de care cei mai mari dintre strdmofii nqtri
ar fi pütut sd se madreascd.
Aceia pe can comunicatele germane ii in-
 Rlzboltd de unitate nationall (1916-18) 445

fatisau apdrdnd tnddrdtnic pdmdntul patriee

trebuirà -sa. faca loc pe incetul apasarii. Totusi
numai la filue i aceasta dupa nimicirea unei
tntregi divisii bavarese, care crezuse Ca poate
inainta in siguranta, se putu razbi: incle§ta-
rea In muntii acoperiti cu zapada costa pe
duman multe pierderi, intre care a unui ge-
neral §i a unui print dintr'o dinastie domni-
toare (pe altul 1- am ucis in Dobrogea).
Eram la capätul sfortarilor noastre. !Valid-
Nord se rdpezird la Targu-Jiiului, la Craiova,
la vadul Oltului, pe cdnd Mackensen, dapd o
lungd pipdire a terenului, indrdznia in sfdrsit
sd-si strecoare ostasii germani fi bandele de
Bulgari, cdrora li era Mtnu nimica averea,
cinstea §i viafa sätenilor nostri, pe la Zimni-
cea, spre Alexanefia. .
Afard :de sfaturile. a§a de pretioase, ale Mi-
siunii francese , in frunte cu generalul Ber-
thelot, de care nedespartita va ramânea inima
noastra recunoscdtoare, nimic nu venise in
sprijinul României martirisate. Chemati cu
desperare, Ru§ii, foarte numero§i, stateau la
spatele Bucure§tilor fard nicio vointa de a
lupta, pe cand fratii lor evacudu linistit Do-
brogea, unde singura divisia sdrbedscd a fdcut,
frdfeste, aldturi de noi ispreivi ca acelea din
legenda lor nafionald, perind aproape intreagd.
Totusi Regele, nrmand §i indemnul venit
de la generalul Berthelot, se hotari sä apere
Bucure§tii, intr'op ultimd lupta pentru onoarea
.nafionald.
Aceasta mare batalie de pe Arges, supt ye-
446 N. lorga

chile ruine de la Comana, parea cä va aduce

izbavirea. Siortarea suprema a ostasilor nostri
sfaramati de oboseald razbi pe Bulgari i pe
Turci. Putin, i o linie de aparare se 'fixà din-
colo de Bucuresti. Dar planurile luptei fuseserd
prinse de dufman, din intamplare se zice,
el isi schimbase asezarea potrivita cu intentii
pe care le cunostea acuma deplin. Intr'un
punct, nepriceperea comandei ceda. Batalia
era pierduta. Rusii nt luaserd parte la clansa
decat ca privitori.
Du.,smanul infra' in Bucurepi pdrdsiti in a-
cea zi de 3 Decembre st n. care ar trebui
pdstratd ca o Zi de doliu, cliemdnd neamul in-
treg la tristele amintiri prin care se intdresc
ci se invierpneazd puterile de resistentd ale
natiunilor. La Berlin sunard toate clopotele a
biruinta ca sa se stie Ca totusi Forta brutald
poate rdpune Dreptul
Dar 1111 1 ropune pentru totdeauna, cad iz-
vorul de uncle Dreptul ti trage puterea e fdrd
sfarfit.
Mph retragerea grozava, caci iarna, care
zabovise, pare ca ar fi vrut sa ajute pe dus-
man, &I:lea acum asa de gren asupra fiilor
Insii ai terii retragere care aduse bolile
Para nuttfir de care perirä i sute de mii din
populatia civild, primdvara gdsii multdmitd- si-
lintilor, conduse .,s1 de Francesi, ale tuturora,
o noel oaste romãneascd dincolo de Siretiu.
Cti lacramile in ochi, Regele si Regina o tre-
ceau in revista in cea mai duioasa zi de Zece
 RAzboiul de unitate nationalä (1816-18) 447

Maiu pe care o cunoscuse inima noastrd. Era

cu minunea unei invieri din morti.
Cine a vdzut aceste lucruri poate spune cu
ce nerabdare se astepta de la o asemenea
oaste. minunata rasbunarea, pedeapsa acelora
cari fäcusera din Romania ocupata un loc de
jaf zilnic, de petrecere infama, de bataie si
batjocurire, de stoarcere pand la moarte a
invinsului, tratati de o potrivd cu indigenii
Americei la intrarea cuceritorilor" spanioli
din veacul al XVI-lea. Cu cat dor se astepta
intoarcerea acasa a pribegilor, asezarea din nou
in Scaunul de stäpanie a Domnului terii, a
tovardsei sale si a copiilor lor, cari se ofiliau
in btete locuinti improvisate, regala mama
varsand in tainh lacrimi pentru copilasul mort
in vremea catastrofei insesi si paräsit supt
lespedea de la Cotroceni...
Un urias avant, soldatii terani luptand in
cam'asi, supt soarele nemilos de Julie, dadu,'
supt comanda generalului Averescu, biruinta
de la Mdrd.,sti, in Patna (25 Julie 1917) In
acelasi tirop and arrnata II a izbia fulgerdtor,
armata I-a, dupd o puternicd preglitire de
artilerie, sta sd treacd Siretiul.
In aceastd clipa, vesnica piaza rea, Rusii,
cari, d i n Feb ruar, rästurnand Monarb ia ,

erau in stare de Republica socialista anarhica.,

incercand sd infecteze si pe ai nostri, soldati
si populatie si amenintand, in April, pe Regele
insusi in palatul lui, fugiau din Galitia, unde
fusesera siliti la o ultima ofensiva. Mifcared
intreagd se opri.
448 N. Iorga

Atunci Mackensen veni cu unsprezece divi-

sii sd caute la Märdmti fi drumul lap lui fi
drumul Odesei. Era sigur sa le aiba pe aman-
cloud. Dupd o impotrivire in care zecile de mii
ale ostafilor noflri murird zi de zi bucurosi
cd-fi pot da viata pentru ca aceastd ultimd
fdramd de Romanie liberd sd nu fie pangdritd
fi ea, el se dada invins. Armata lui fusese
redusd pe jumdtate, Siretiul era o granitd de
netrecut a energiei romane.sti. Lupta, condusa
de generalul Cristescu, apoi, cu o hotarke
fara exemplu, de generalul leremia Grigorescu
(t 1919), tinuse cloud saptamani.
Toamna acestui an vAzu lichidarea o#irii
rusoti din Romania, prefacuth in cete de talhari
cari 5i viudeau ori i5i parasiau armele 5i a
lene se indreptau spre Basarabia. La Folti=
ceni 5i la Galati &Ate un regiment de-al nos-
tru a tinut piept biruitor la o divisie intreaga,
lacoma de prada ora5e1or noastre mult incer-
cate.
Basarabia insa5i era in plina anarhie. So-
cia1i5tii de cea mai inaintatd" spetà, maxi-
maliftiisau bolfevicii, ajunsesera staphni 5i aici.
Cum noi aveam provisii cumparate peste Prut,
tritneserdm soldati pentru a le pazi Se ajunse
apoi la asigurarea liniei ferate. 5i iata ca, alta
minune, Românii basarabeni, cu dd. Inculet,
Ciuhureanu, Hafipa in frunte. intemeiara. pen-
tru a se al:Ara de turbarea strainului desma-
tat, o republicd moldoveneascd, avand ca Par-
lament un Sfat al tend, strâns cum s'a putut
in graba. Peste caeva luni, la 24 lanuarie st.
 RazbOlul de unitate nationala (1816-18) 449

v. 1918, acest Sfat era sd aibd cinstea de a

proclama unirea Basarabiei cu Romania.
Rátna5i singuri, cu o Rusie duman5., care
ni declarase rAzboiu 5i trimetea necontenit
bandele ei peste Nistru (la Bender-Tighinea a
fost o acleväratä luptd cu bol5evicii furipti),
fdrä legAtura cu Aliatii, ni se impuse, când
Ru5ii hotArau incA pe frontul roma,n,_ un ar-
mistitiu. Iar, cAnd Rusia apuseang, desfAcutd,
ca UcrainA, din fostul Imperiu, apoi Rusia
rnoscovità ajunserA la pdcile de la Brest-Litovsc,
trebui sd bem i amdfacitinea acestui pahar.
Guvernul Brdtianu-Take ronescu se retrase,
5i negocierile, incepute cu generalul Averescu,
duserA la capAt numai supt Ministeriul lui
Alexandra MargItiloman (t 1924), privit cu mai
multd favoare de Germani.
Tratatul din Bucurefti ni lua toatA -marge-
nea muntilor, toatA Dobrogea, din care partea
de jos era predatA pe loc Bulgarilor, asupra
celeilalte trebuind sà se facA felurite tArguieli
intre cuceritorii Insii. Ni se smulgea, in forme
viclene, toatA averea in grâne, in alte produc-
tii, in petrol. Ni se interzicea sl mai vorbim
de fratii no3tri. Ni se impunea demobilisarea
armatei. Istoria n'a cunoscut o afa de mefle,Fu-
gitd fi de crudd talhdrie.
Pedeapsa MO era aproape, cAci se umpluse
vistieriul rautatilor. Nu trecu decAt o jumd-
tate de an, §i frontul din Macedonia era rupt
prin infrangerea Bulgarilor. In acela5i timp
generalul Foch, zdrobind ultima cutezdtoare
loviturd german?! contra Parisului, b omb a rda t
7artea muneitoruIui. 29
450 N. forgo

de la o distantA enormA in chiar SaptAmina

Patimilor, urmAria pe nAvAlitori, fArA a li 16sa
o clipA de odihnA, ii scotea, cu turma nimici-
toare a uriaselor tankuri, din tainitile lor de
supt pdmAnt si, amenintAnd Rinul, silia Ger-
mania la o rufinoasd capitulare.
Peste cdteva zile Francesii treceau Dundrea,
fi generalul Berthelot comandd in Bucureftii
fiber*.
In ziva de i-iu Decembre st. n. 1918 Re-
gele Ferdinand, Regina Maria, copiii lor in-
trau in Capita la cur4itä de dusmani si nebunA
de bucurie CA vede din nou trecAnd supt
steaguri oastea Romäniei restabilite.

00
CUPRINSUL
 CUPRINSUL
Pagina
t.
NATURA
1. Cerul . . 3
2. InfInItul 6
3. Atomi l Corpuri 9
4. Lumina sl simetria . 12
5. Materia 16
6. Moartea lumllor . 17
11.

RELIGLA
I. Nasterea Domnului 21
2. SerbItorl fericlte 22
3. Anul Nou 23
4. SAptImana Patimilor 25
5. tnvlerea 27
6. HrIstos a Inviat 29
7. Invierea nevinovAtlel s1 a dreptItti 31
8. De Pa$1 . . . . 34
9. $1 vol yeti 1nvia 36
10. Dupl Pastl . . .

i I. SI ne Inältam Lu sufletele ..
.

12. Cum se tine lini§tea in blserIc .

. 40
42
44
13. 0 sfintlre de bisericA . . . 46
14. Ce ni mal trebtda? Adventist!!! . 48
15, Ce stint postwile? , . 51
454 CuprInsul
Pagina
Ill.
TERI STRAINE
I, Vlena 57
2. Praga , 74
3. Venetia de azi . 79
4. Roma 89
5. Fiore* 94
6. Neapole 103
7. Geneva 105
8. Berllnul . . . . . . 107
9. Munchenul . . 117
10. Parisul 121
11. Londra 127
12. Oxford 131
13. Bruxelles 136
14. Haga . . 145
15. Copenhaga 153
t6. Stockholmul _. 155

18. Varsovia ..
17. Petersburgul

19. Liovul (Lembergul)

17
162
163
20. Eladele . . 178
21. Belgradul . 183
22. Sofia . . . 187
23. Constantinopolul 191
24. -Grenada
25, India . ..
26. Zidurile Chine! . t .
194
195
202
27. laponla de azi 211
28. Canada -214
29. Statele Unite . 219
IV.
TARA $1 NEAMUL
I. In muntll Suceyei . .
.. 227
2. MAnIstirile de lAngl Iasi
3. MAnAstirea VAcAresti
4. Hurezul . . .
5. Bistrita olteanA si Arnota
6# Maittatirea Putliel , .
.. ...
...
.

,
239
247
251
254
250
 Cuprinsui 456
Prkgina
7. Argesul . . . . 271
8. Campulungul muntean 279
9. Suceava . 283
10. Targovistea 295
11. Bucurestij . 307
12. lasul , . 313
13. Cetatea-Albd 311
14. Hotinul , 321
15. Craiova . . 327
16. Dunarea la Giurgiu 333
17. Ocnele . , 337
18. Braila . . . 340
19. Folticenli . . . 347
20. Piatra Neamtului 351
21. Galatul . . 354
22. Babadagul de az! 360
23. Constanta . 364
24. Balcicul 369
25: Sibliul . .. .. . 373
2d. Blajul . 3t0
27. Alba-lulia . . 389
28 In jurul Lugojului 393
29. Salistea . . 396
30 Fagarasul . . 400
31. Brasovul românesc 404
32. Sarmis getuza . 409
33. Prin Maramuras . 413
34. 0 stal In Macedonia . 415
35. Acasa la Românii macedoneni tOstrOv) 417

V.
TREC UTUL NATIEI
1. Cucerirea lui Traian . . . . . . 421
2. Din luptele lui Stefan-cel-Mare cu Turcii . . 423
3. Cucerlrea Ardealului de Mihai Vi eazul , . 430
4. Unirea Principatelor . . . . . 432
5. Razboitil de independentd (1877) . . . 438
6. Räzboiul de unitate nationall 0916-81 . . . 442