I. I. U. ,!..

N. IORGA
I

CEI MAI MICI FRATI

Al NOSTRI :
I ROMANII LADINI"
Conferinjit la Radio (80 Septembre)

-
Lfr

't ri

-
TIPOGRAFIA ,,LINIVERSUL"
C1iee Marvan, execulie la Datina Romaneasca"
din VAleniideMunte
c
1938
 ( tilt' 117 Pl. 1, .

,,,,..rkzu_somoseguittoN*

Copil ladin (roman") din Elvetia.

Fot. Brittuksco.
,
-
N. IORGA

f
410., .

CEI MAI MICI FRATI

Al NOSTRI :
ROMANI! LADINI"
Conferintä la Radio (SO Septembre)

Ake,

TIPOGRAFIA UNIVERSLIV
Cl4ee Marvan, execulie la Dalina RornAneasce
din VAlenii-de-Munte
1938
 , . *,---
^

ti
.11.; I 4(1*
co
1-1 P5POLig I at,"

CEI MAI MICI FRATI AI NOSTRI ,

ROMANII LADINI"

-
Conferinta la Radio
(30 Septembre 1938)

Cunoastem mai malt sau mai

%in pe membrii familiei la-
tine, careia Ii apartinem prin
spirit i prin toate tendintele
noastre, de si legaturile cu unii
din membrii acestei farnj1ijsânt
atat de slabe, cum iaa acelea
Cu Portugalia; de care ne-am in-
teresat numai cand se intam-
pla acolo vre-o drama, vre-o
revolutie sau cand se savarsia
o schilybare de regim, de la care
am fi avut s primim i noi o
indrumare.
'Nu este de mirare ca partea te.
, atat de importanta din lumea
atia care $te dincolo . de

,,3,-1,4
 4

Ocean si care in timpurile din

urmk a facia asa de mari pro-
grese. Spania dinaintea razbo-
iului civil avand legkturile cele
mai stranse cu ceilalti represin-
tanti, destarati, ai natiunii, ni-a
ramas en desavarsire necunos-
cutd, de si acolo, pe rang ma-
rile bogatii pe care le ofera na-
, tura, pe Fang insusirile superi-
oare ale unei rasse care a dus
asa de sus frumusetea sangelui .

pe care il avem si noi, pe Yang&

o activitate comercil,A atat de
puternica, se intalneste i o mis-
care de idei 5i mai ales o des-
voltare a liricei, care merita toata
atentia. Ne margenim sa avem
legaturi diplomatice, si, nu de
mutt, represintantul importantei
republici Chili ni-a vorbit, intr'o
said din Bucuresti, cu entusiasm
si convingere, despre formatia si
deSvoltarea Statului caruia it a-
partine, iar din capitala acestei.
republici ni-a venit o dovada de
atentie, pentru care sa mi e in-
gaduie s5. spun ck sant cu deo-
sebire recunoscator.
Asa fiind, eine sa se ocupe
afarà de filologi, cum _a fost ca-
 5

sul regretatului Ovid Densusia-

nu, care a Intrebuintat o serie
intreagd ;de lectdi pentru lamu-
rirea 1iabii celei Mai putin cul-
tivate din latinitate, Scu teia ce
sant, (ce vor isa ifie, ce au izbu-
tit sa faca *i este 4e Isperat ea,
Impotriva 1nfiltratiilor darze ale
germanismului i chiar impotri-
va unei anumite tendinte ita-
liene de alipire prin desnatio-
nalisare, grupul de oameni, pa-
rasit de toata lumea si lasat in
sama ua proprie, care se chia-
ma de unii Rumunci, de alp
Ladini, -de invatatii jIn materie
de etnografie si de istorie: Reto-
Romani si cari i insii, dupa ce
au ajuns la sMsernnata lor con-
- stiintä nationala de astazi, pre-
ferd sa fie numitd simplu numai
Romani"?
Cand priveste cineva situatia
lor de astazi, crede cä are a face
cu un grup, fara insemnatate,
care este menit sa dispard i pe
care 1-ar tinea Inca, pentru a
existenta pur iformala, . numai
interesul elvetian de a nu se
intinde asupra pamantului Con-
federatiei ambitiile cuceritoare
6

ale unor vecini gacomi sa-si in-

susiasca pamanturi noi.
Daca Ii urrnäreste cineva in
trecut, precum i dacd i da os-
teneala de a patrunde la dansii,
in acele minunate vai, asa de
sus asezate, acoperite de adanci
paduri de fag, in care ei pant
carausii marilor drumuri, cres-
catorli eirezilor ide tvite i, in a-
celas tiny, oamenii cei mai pre-
gãtii, grin inui caracterul
multiplu (si ciudat al fiintei lor,
pentru orice ocupatie omenea-
sca la tare pe icere tinteligenta Wow-

pi energie, hierurile se presinta

altfel. i, ca unul care mi-am
dat osteneala sa uranärest, pi
pentru o recenta comunicatie la
Academia Romanä, Iceia ice, in.
trecutul nu numai al Elvetiei,
dar, turn se va vedea, qA a cloud.
taxi vecine, Ica sä nu zic trei,
cea de a treia hind numai mi
cutul Principat germanizat as-
tazi, de Liechtenstein, represin-
ta elemental acesta roman",
si ca intaaul roman, icrecl, care
s'a dus sa-i vada erase, ila dan-
sii, sa II vorbeased lianba in unele
privinte asa Ide asemenea cu a.
111
 7

noastra i sa se uite In ochii

aceia negri, destepti, earl lumi-
neazd fata rotunda supt parul
des si darz, cred jca aduc un fo-
ps acelei informatii generale
pentru care s'au creat confe-
rintele la Radio, daca Va vor-
hese despre ce sant acei pe care.
i-am pumit in titlul acestei co-
municari: eel mai mici frati ai
nostri".
Odata ei erau multi. Ceia ce
yedem astazi ca bucati de lati-
; nitate rupte dupa limba si con-
stint& nationalä, sau intre-
rupte grin infiltratiile isträine,
dintre care unele sint foarte
largi i puternice, asa bleat nici
odata nu se poate gandi cineva
ca ele ar putea sä dispara, a (lost
odinioafa o singura unitate,
care pornia de la Oceanul Atlan-
_ tic si mergea pana la Marea
Neagra, pierzandu-se si in Ste-
pele rasaritene fart hotare ale
Eurasiei rusesti.
In special, ;intre noi, cari ne
intindem pe amandoud malu-
rile Tisei, earl patrundem. ca
pastori in Mora Aria, cari, venirid
din Balcani. inaintam.catre in-
 8

sasi aceste regiuni ale Ladini-

lor de astazi, i intre ceia te au
rarnas ei, nu era nicio discon-
tinuitate. 0 singura panza de
rasa influentata de Romani, o
singura 1irnbä, cuprinzand ele-
mentele sufletesti dominants
ale Marelui popor iesit din ye-
chea rasa, ilirc-traca, i din
Roma strabuna.
La inceput chiar, M partile
de la Nordul Alpilor unde erau
asa numitele popoare subalpine,
multe i felurite popoare, in ,
care s'au recunoscut influente
celtice i patrunderi etrusce
manifestate prin inscriptii, dar
basa trebuie sa fi fost totusi iii-
rica, de oare ce flirii ajunsesera
sa margineasca toata campia
raaariteana a Italiei si sä pa-
trundä pand adanc n munti,
in aceste parti s'a exercitat o
colonisare romana. Era natural
ca ea sa prinda stapanire asu-
pra izvoarelor Rhinului, mer-
gand spre Nord, si ,Innului, cu
numele Ririe En, de unde si nu-
mele de Engadina al unnia, din
tinuturile locuite de Romanii"
de astazi.
 9

Romanisarea aceasta a tre-

-buit sa lese urme ; ea n'a putut
sa dispara Ia keel dintaiu suflu
tsalbatec al imbulzirilor de se-
mintii germane, care in partile
scestea apartineau ramurii ale-
manice.
Atat 'ar fi de ajuns pentru a
stabili o legatura pe care o so-
'cot interesanta, daca nu pre-
tioasa, intre noi, urmasi ai Da-
cilor cu sange traco-iliric, des-
nationalizati de aceiasi Roma,
pentru a-Si face un suflet prin
aceiasi limba, i intre cei earl,
sus, pe platoul helvetic, dar si
m regiunile Tirolului si ale A-
digelui-de-sus, represintau ace-
iasi opera de prefacere si de
innältare etnica i cultnrald.
Dar a fost i alt revs.: Intre
noi si intre acesti Reti latini-
zati Reti este, cum am ara-
tat in acea tomunicatie, pro
babil n legatura cu numele
raului Reni, Rin, care in celtica
Mamma infundatura" pra-
paste" , era o intreaga, mare
si bogata, adaug: luminatd, re-
giune de romanisare, tare a pas-
trat ca provincie romand nu-
10

mele semintiilor ilirice care fu-

sesera, acoperite acolo de in-
fluenta romanä: ale Panonilor,
ale Noricilor si ale Vindelicilor.
Prabusirea masselor de salbata--
cie navalitoare a aruncat in .

tOate directiile pe acesSi oa-

meni, intocanai precu anu-
miti goti, stipusi influentei tra-
ce din secolul al IV-lea, au fast .

aruncati pana la Baltica si pana

in Sudul Peninsulei Scandinave.
unde este o Gotie. Unii din .

acesti pribegi s'au tras catre

Tisa i Muntii Apuseni, impin-
gand poporul romanesc, altii au:
patruns in aceste parti care
apartin astazi Elvetiei i Italiei
si au adaus la vechitil iirism
romanisat un alt aport de Iliri.
cari ttecusera prin acelasi pro-
ces de desnationalisare. Ca asa
s'a intamplat, o dovedesc multe
lucruri:. cuvinte thrice in limba
Mina, amintirea padurilor de
frasin de unde Veniau i pe
care nu le intalniau la aceste
näimi reci, ca si marele nu-
mar de dialecte, vre-o doudzeci,
la o populatie care in B1vet4a
este astazi asa de restransa.
 lt
Caci aeolo abia de se numara,.
amestecati cu Germani in par-
tea de catre vechea Capita la,
scaunul de judecata de la Curia.
care se numeste si astazi in lim--
ba lor Cuera, patruzeci de mii
de oameni, in cele cateva sate
samanate in vaile, in glenurile .

din aceste pä4i, supt gadurile

care sant padurile. Tirolul cu-
prinde o mica parte din aceasta
rasa adinioard mai puternica
si care in aceste parti a trebuit,
ca si in /Mein Principat despre
care am vorbit si care pastreaza
Inca in nomenclatura geogra-
fica urme romane, sa sufere o
puternica germanisare. Alti
membri ai interesantului neam
se alibi in Italia insasi, pe cursul
acelui Adige cu numele roma-
nic si german, care este, ca
Innul i Rhinul, pe o parte
din cursul lui, o apd a acestei
romanitati nenorocite. Din su-
tele de mil Care au fast, se pas-
treaza astazi numai acea parte !

mica, spre care se indreaptd, In

chip firesc, simpatia induiosata
a cercetatorului i speranta
ganditorului ca, nu se va intern-
.0,.._1.,1*
0` a

ALAIii;tilil 4:

a titll PPOLLIttl
 -12

pla cu dansii ceia ce s'a intam-

plat cu represintantii in mijlo-
cul slavismului de la Marea A-
driatita, ai altei ramure de ro-
manitate, acei Dalmati demi-
nati in munti de pastorii vlahi"
romani, cari Dalmati -erau re-
presintati acum cateva zeci de
ani printeun singur am, depe
buzele caruia filologul Bartok
a cules taina unei limbi, acum
pentru totdeauna moarta.
Viata acestor Romani" a
lost, vreme indelungata, inchi-
sä in satele lor care se chiama
vecinataiti", ele avand legaturi
de la o vale la alta, in juris-
dicov, care sant ca i judetele
noastre, prin institutii ca aceia
a convichilor", cari nu sant
altceva decat legaura dintre
vecini". Pentru limba lor, in-
tea vreme cand nu era invätä-
mant de Stiat, nici tendinta de
- desnationalisare oficiala, ci oa-
menii tineau in legaturile lor
firesti, avem Inca din secolul al
XVI-lea acte redactate de clan-
-sii, cu ocasia intalnirilor in care
se lulau hotariri care priviau
. :mai multe din aCeste organisdri
 13-

de vai, asa de asamanatoare cu.

ale noastre. Nu toate aceste do-
. oumente de limba sant de o po-
triva, fiindca deosebirile de dia-
lect sant destul de adanci.
Pentru a se predica poporu-
lui, pentru a-1 tinea in catoli-
cismuil, care era atacat de Re-
forma, clerul s'a siantit dator
sa se adreseze oamenilor in
limba lor, romanismul" cato-
lic ajungand in felul acesta,
prin anumite locuri, sa se con-
funde cu romanism" de rasa
si de limba.
Fara 'ateasta, rnulta vreme
n'ar fi fast vre-o literatura, sau
ceia ce, numai cu multa aproxi-
matie se poate numi asa.
A fost chiar o vreme cand oa-
menii erau complet descurajati
si neavand cuvinte pentru no-
tiunile superioare de culturd,
erau gata sa le imiprumute de la
italieni cu gramada, sau si
unele din aceste cuvinte, de si
ciudate, au ramas , de la o
limba asa de deosebita, cum .

este cea germana. Cu acest sis-

tern, s'ar fi ajuns la acelas re-
 14
sultat, ca i pentru nenorocitii
:Dalmati.
S'a produs insä, intr'o tara
de cantoane i de vai, o reactie,
care a legat strans aceste ra-
q. masite pretioase de limba lor si
a indemnat oameni de talent
..sa-i daruiasca o literaturd.
Am cautat sa ma initiez in-
-trrinsa i nu regret truda pe
care am cheltuit-o, cateva zile.
S'au scris, de vre-o trei gene-
ratii credincloase trecutului na-
tional, lucruri interesante In
proza si mai ales duioase poesii,
din care nu lipseste o tendinta
polemica, de lupta Impotrivla
tendintelor de instrainare. Scril-
torul cel mai in vaza al lor,
astazi un om de saptezeci de ,-
ani trecuti, o frumoasa figura
-de rasa, Peter Lansel, mult
timp consul. al Elvetiei la Li-
vorno, este de sigur omul cel
mai representativ al RoMani-
lor" din aceasta tara.
Dincolo de hotarele elvetiene,
In Italia, nu poate sa fie vorba 7
decat de o lume täraneasca, in
mijlocul careia nu s'a manifes-
tat pana acum, afara de revista
 15

.Ce faz tu (Ce faci tu ?") a

Friulanilor de la Udine, ten-
dinte de inaltare in domeniul
spiritual, si este chiar o intre-
bare daca, in conditiile speciale
in care traiesc acesti Romani
din jurul Alpilor, sant posibi-
1itati de legatura cu acei dari,
prin calendare, prin almana-
huri, prin carti populare, -prin
crestomatii in mai multe vo-
lume. cum este a lui Decurtius
alaturi de crestomatia germa-
mului Ulrich, cauta sa intretie
in populatie acea credinta
acel devotament prin care se
poate salvo, o semintie, chiar
cand este asa de redusa.
Iani pare rau ca nu pot in-
fatisa ascultatorilor Si vederi
din satele lor i nu li pot aduce
inainte figurele asa de asema-
natoare cu ale oamenilor nos-
tri, pe care le-am intalnit acolo.
Dar pot sa le spun ca in buna
vointa cu care ei primesc pe
.sträini,- indata ce ii pomenesti
de legatura lor cu fratii cei mai
-departati, este acea afabilitate
care deosebeste rasele influen-
tate de cultura romand, de la
 16

un capat pana la altul al lar-

gilor harti.
Am relua oarecum aceastä
legatura, asa incat sä poata
intelege cä, pe langa popoarele
latine pe cari le eunaastem,
mai este unul, pana la care, de
amtminteri, patrundeau poate
din cand in gaud, alaturi cu zi-
darii din Udine, si cativa dintre
ai lor cari se gasesc in vecind-
. tatea acestei provincii. i pas-
trez adresa acelui simpatic ta-
- nar care, trecut, ca multi din
sangele sau, in Italia si Intr
Duintat in capela dela Sfantul
Petru din Roma, se arata dispus
sa intreprinda, cu oameni din
satul sau si din vecinatate, un
drum la Bucurestii nostri, ca sa
ne aduca vestea unui cantec in
care cei cari 1-au auzit si 1-au
inteles, au descoperit apropieri
uimitoare cu insasi manifesta-
tia romaneasca a durerilor si a
sperantelor.

4,2rt :.;
t
'-

CIA'Gri
(0-
 Pl. II.
1

II
A

ff)

Arm.. +kw

MAR VAJ

Poarta Catedralei de la Cuera (Elvetia).

Fol. Bra luh sea. =7".....-,13 eirri_ZcN
iCABEICEI
"6,e,
POPULAUIVA-
 ae \ A C eta PI et,0
Itxtetioluk Catedralei
,
rot. . ,:6-A
131111olescil.
0::03-Crs
.
ctu mutat 44.
 Pl. V.

FrescA din catedrala, de la Cuera (Elva On.

si...10reo
Pot. Brill ulescn. t3k
'e MI1E111E1 c
AVIV PIPIRAIEt0-
 Biserica din Cuera (Elvetia).
....Emma.
vAt,110 TE 041
Pot. Breilulescu. 3
ACABEN111
%
:
'14/111 Prinat
 Pl. VII.

Strada din Cuera (Elvetia).

V
10' "14
Fot. BrdtuIrscit. fl74 ACAE11111
LIGI FAMILIA%
00'
 Pl. VIII.

Strada din Cuera (Elvetia).

i. 0
Fot. Brain les,. NE3`

4t
efie
ACADEMIC
tZ/0/ POULPIt
*.
 Pl. IX.

Gang de casa diii Cuera (Elveria).

Fol. Bredukscu.
, \socrreo 4
ACADEMIE!
eft4,
AO POPOL1010
 7,)1
su'j Inies :!upri !.tuo'n"
La Romanii" ladini : satul Ens.
3re
Brribilesell. ACADENIZI
,ft&
1k/ell PIPULAIE
 PI XI.

:
MU

Cei trei Crai de la Rasirit

pe o veche casA de Ladini (Romani") din Elvetia.
Fot. Brettoh scr.
A AERVERIE1
'441Lito rugult°°
 PI XII.

Tip de Ladin batrAn (Roman") din Elvetia.

-
Fot. luIrscu. AtABEMIE1
As%

°Aim pima
 9

:.

bite un sat ladin (roman") din Elvetia.

Fot. Brain lescn. - oit-lar,%044

ACABENIC *

,!471 DIll at 10
 'AIX

u11,49 4rs uyr1 '(uuLuol") sug

21 10 11J8d111172.1,7
12111111113V

44,,
 XV.

Copii de la Cuera (Elvetia). Tip ladin roman".

Tot 11141,11 scit. tat
r - 0A
ACA8k3III
.NICl/1111gLOE I '4°
 Copii germani i ladini (cel din dreapta sus) la Cuera (Elvetia).
oztt.,11Ukt,c,
Fot. Bralulescu.
.4642CAIMI111.16,
 VH

Copii de sat ladini (romani") (Elvetia).

Fot. Brd lut-seu.
94-leitt
C'f
"1.111191 ;If
 4

t._

'
-

Pretul : 10 lei.

00.