8. Turbine hidraulice.

Energia şi puterea

ƒ 8.1. Energia şi puterea hidraulică

ƒ 8.2. Puterea mecanică la arborele turbinei şi
puterea electrică la bornele generatorului
ƒ 8.3. Tipuri de turbine
ƒ 8.4. Căderea de calcul pentru turbine
ƒ 8.5. Caracteristicile energetice ale turbinelor
hidraulice
ƒ 8.6. Puterile caracteristice ale unei amenajări
hidroenergetice

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 1

 8.1. Energia şi puterea hidraulică
ƒ Energia unui stoc de apă afluent pe o perioadă de
timp dată (zi/lună/an) este compusă din energia de
poziţie şi energia cinetică.

ƒ Energia potenţială sau de poziţie reprezintă energia

înmagazinată static într-un volum de apă V [m3] aflat
într-un lac situat la o cotă z (luată în raport cu un plan
de referinţă – în general nivelul unei mări – în
România: Marea Neagră, Marea Baltică, Marea
Mediterană sau Marea Adriatică).

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 2

ƒ Relaţia de calcul a energiei potenţiale este:
E z = γ ⋅ V ⋅ z [J]
ƒ În hidrotehnică, greutatea specifică se consideră
γ = 9810 [N/m3]
ƒ Cu toate că, în mod normal, aceasta depinde de
temperatura apei, variaţiile sunt practic neglijabile în cazul
calculelor hidrotehnice.
ƒ Energia cinetică sau de mişcare este energia datorată unei
mase de apă m aflată în scurgere, într-un interval de timp,
cu viteza V:
m ⋅V 2 V2
Ec = = γ ⋅V ⋅
2 2⋅ g
γ ⋅V
unde masa de apă în mişcare este: m = [kg].
g

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 3

ƒ Astfel, energia hidraulică disponibilă a unui curs de apă
natural, denumită teoretică sau brută, este suma energiilor
potenţiale şi cinetice:
V2
Eb = E z + Ec = γ ⋅ V ⋅ ( z + ) = γ ⋅V ⋅ Hb
2⋅ g
unde Hb se denumeşte cădere energetică naturală brută:
V2
Hb = z +
2⋅ g
ƒ La amenajările hidroenergetice, pe lângă aceste forme de
energie, mai apar:
– energia potenţială de presiune: E p = V ⋅ p [J]
– energia pierderilor de sarcină: Er = γ ⋅ V ⋅ hr [J]

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 4

ƒ Energia hidraulică netă a unei amenajări hidroenergetice
numită şi energia hidraulică la intrarea în turbină, este:
Eh = E z + E p + Ec − Er = γ ⋅ V ⋅ H n [J]
unde Hn reprezintă căderea netă şi este egală cu căderea
brută înmulţită cu randamentul hidraulic: H n = H b ⋅ ηh

ƒ Puterea hidraulică reprezintă derivata energiei în raport

cu timpul, sau energia hidraulică în unitatea de timp:
dEh dV
Ph = = γ⋅ ⋅ H n = γ ⋅ Q ⋅ H n [kW]
dt dt
ƒ Puterea hidraulică se exprimă în [CP] sau [kW], astfel:
γ
Ph = ⋅ Q ⋅ H n = 13,33 ⋅ Q ⋅ H n [CP] Ph = 9,81 ⋅ Q ⋅ H n [kW]
75

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 5

 8.2. Puterea mecanică la arborele turbinei şi
puterea electrică la bornele generatorului

ƒ Puterea hidraulică Ph este transformată de turbină în

putere mecanică Pm, numită putere la arborele turbinei
şi se calculează cu relaţia:
Pm = Ph ⋅ ηt = 9,81 ⋅ Q ⋅ H n ⋅ ηt

ƒ Generatorul electric transformă puterea mecanică P în

putere electrică Pe, numită putere la borne:
Pe = Pm ⋅ η g = Ph ⋅ ηt ⋅ η g = 9,81 ⋅ Q ⋅ H n ⋅ ηt ⋅ η g

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 6

ƒ Energia produsă de o centrală hidroelectrică este energia
produsă la bornele generatorului şi se calculează pentru un
interval de timp T dat (24 ore pentru o zi, 8.760 ore pentru
un an etc.) prin integrarea puterii electrice în raport cu
timpul:
T T
E = ∫ P ⋅ dt =9,81 ⋅ ∫ Q(t ) ⋅ H n ⋅ ηt η g ⋅ dt
0 0

ƒ Valoarea debitului variază în timp, valoarea căderii nete

variază în raport cu debitul afluent şi cel uzinat în
momentul t, iar valorile randamentelor variază în raport cu
căderea netă.

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 7

ƒ Pentru un calcul aproximativ al energiei produse de o
centrală hidroelectrică se pot utiliza valori medii ale
parametrilor variabili. Astfel, relaţia de calcul este:
E = 9,81⋅ Qm ⋅ Hnm ⋅ ηtmηgm ⋅ ε ⋅ T [kWh/an]
unde ε se numeşte factor de utilizare al stocului, este
subunitar şi reprezintă pierderea de stoc, fie prin
deversarea la ape mari, fie prin calculul energiei la valori
medii.
ƒ De exemplu, dacă se calculează cu un debit mediu lunar,
în orice zi din luna respectivă care are debitul afluent mai
mare decât debitul instalat al centralei, se poate pierde, la
centralele pe firul apei sau cele cu o acumulare mică,
diferenţa de debit între debitul afluent şi cel instalat.

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 8

ƒ Factorul de utilizare depinde de gradul de supraechipare al
centralei hidroelectrice, k:
unde: Qi este debitul instalat în centrală;
Qi
k= Qm este debitul mediu (lunar, semestrial,
Qm anual etc.).
e

Un exemplu de curbă de 0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1
1,5 1,6
utilizare este prezentat în 1,4
1,3 1,4
figura, pentru captarea 1,2
1,1 1,2
Schitu, MHC Ceahlău.
Qafluent(m c/s)

1
0,9 1
0,8
0,8

k
0,7
0,6 0,6
0,5
0,4 0,4
0,3
0,2 0,2
0,1
0 0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
p(%)
curba de durata curba de utilizare

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 9

ƒ Valoare coeficientului de utilizare se poate
considera, pentru centrale hidroelectrice cu
regularizare:
– multianuală, ε = 0,98;
– anuală, ε = 0,95;
– sezonieră, ε = 0,9;
– pe firul apei, ε = 0,75 – 0,85 (variază în funcţie de
gradul de supraechipare ki al centralei).

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 10

 8.3. Tipuri de turbine
ƒ Turbina hidraulică transformă energia hidraulică în
energie mecanică.
ƒ Turbinele hidraulice au randamentele cele mai ridicate
(în comparaţie cu alte tipuri de turbine) şi au următoarele
caracteristici:
– prelucrează căderi cuprinse între 1 m şi 2.400 m şi debite
cuprinse între 0,1 m3/s şi 900 m3/s;
– sunt maşini fiabile, cu durată de viaţă de peste 50 de ani
(Sadu I, microhidrocentrală în funcţiune din anul 1986);
– au elasticitate în funcţionare în condiţii de variaţie a debitului,
puterii şi turaţiei;
– pot fi pornite şi încărcate la capacitate optimă într-un timp
foarte scurt, de aceea sunt capabile să facă servicii de
sistem.

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 11

ƒ După forma energiei primare şi felul
transformării acesteia, turbinele se pot clasifica
astfel:
– turbine cu acţiune sau de egală presiune,
transformă în stator întreaga cădere netă în
înălţime cinetică pe care o transformă în rotor în
energie mecanică, iar presiunea la intrarea în
cupele rotorului este egală cu cea de la ieşire şi
anume presiunea atmosferică (Banki, Pelton –
turbine cu cupe);
– turbinele cu reacţiune sau cu suprapresiune, care
primesc energia hidraulică preponderent potenţială,
iar presiunea la intrarea în rotor este mai mică
decât la ieşire (Francis, Kaplan, Propeler –
elicoidal, axiale – bulb, axial – concentrice.

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 12

 Banki Francis

Pelton

Kaplan
Cap.8 Turbine hidraulice. Energia
1/4/2007 si puterea. 13
ƒ Turbinele cu reacţiune sunt compuse din:

– carcasa spirală (melc) – face legătura între vana de

admisie şi statorul turbinei;
– stator – distribuie debitul uniform pe periferia aparatului
director;
– aparat director (distribuitor) – distribuie uniform debitul
pe periferia rotorului şi asigură unghiul optim de intrare
corectă a apei în rotor;
– rotor – organ principal al turbinei, transformă puterea
hidraulică în putere mecanică la arborele pe care este
montat rotorul (imprimă o mişcare de rotaţie acestora);
– aspiratorul – permite devierea curentului de apă din
direcţie orizontală în direcţie verticală sau invers;
recuperează aparte din energia cinetică a apei sporind
randamentul turbinei; evacuează apa spre canalul de
fugă al centralei în condiţii hidrodinamice optime.

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 14

ƒ Clasificarea după turaţia specifică a turbinei împarte
turbinele în patru tipuri:
– ultralente lente, normale şi rapide, fiecare tip de turbină
având valorile ei maxime/minime de încadrare în aceste
categorii. Rapiditatea influenţează forma palelor turbinelor.
ƒ După poziţia axului, turbinele pot fi:
– cu ax vertical – turbina si generatorul sunt dispuse pe
acelaşi ax în poziţie verticală (pentru gabarite mari, axul
vertical asigură o suspendare static stabilă şi o
transmitere bună a forţelor la fundaţia centralei; lagărele
de ghidaj sunt mai simple, montarea şi demontarea cu
ajutorul podului rulant este mai uşoară);
– cu ax orizontal (supravegherea este mai uşoară –
echipamentele sunt la vedere, generatoarele cu ax
orizontal sunt mai ieftine; dispoziţia orizontală permite
amplasarea de turbine duble sau gemene).

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 15

 Turbină cu ax vertical (stânga – Porţile de Fier I – sala maşinilor – vizibil
doar generatorul) şi orizontal (se observă tot agregatul).

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 16

 8.4. Căderea de calcul pentru turbine

ƒ Lacul de acumulare al unei amenajări

hidroenergetice are următoarele nivele şi
volume caracteristice:
– Vm – volumul mort, situat sub nivelul prizei;
– Vr – rezerva de fier, volumul cuprins între nivelul
prizei şi nivelul minim de exploatare;
– Vu – volumul util – cuprins între nivelul minim de
exploatare şi nivelul maxim static;
– Vp – volumul de protecţie împotriva viiturilor, situat
deasupra nivelului maxim static.

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 17

ƒ Pe curba de capacitate a lacului, pentru volumul
Vu/2 rezultă nivelul centrului de greutate al
volumului util exploatat şi de la acel nivel în jos se
măsoară căderea brută de calcul a turbinelor.
ƒ Căderea netă de calcul este căderea brută de
calcul din care se scad pierderile de sarcină
(notată convenţional cu H).
ƒ Faţă de acest H turbinele funcţionează în
intervalul [Hmin, Hmax], corespunzătoare nivelului
static maxim (creasta deversorului) şi nivelului
minim de exploatare.

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 18

ƒ În funcţie de tipul de turbină există o limitare a valorii
raportului Hmin/Hmax astfel încât randamentul turbinei
să nu scadă sub cel minim economic:

H min
– turbine Pelton: ≥ 0,70
H max
H min
– turbine Francis, SemiKaplan, Elicoidale: H ≥ 0,60
max

H min
– turbine Kaplan: ≥ 0,45
H max

ƒ În concluzie, turbina se dimensionează pentru

căderea netă de cacul şi se verifică la dimensionarea
extremă cu Hmin şi Hmax.

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 19

 8.5. Caracteristicile energetice ale
turbinelor hidraulice

ƒ O caracteristică a turbinei hidraulice, despre care

s-a mai vorbit este rapiditatea şi se calculează
astfel:
unde: n - turaţia turbinei
n P
ns = ⋅ P - puterea turbinei
H H
H - căderea turbinei

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 20

 Caracteristica universală a turbinei

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 21

ƒ Pentru rotorul turbinei se schiţează în laborator aşa numita
caracteristică universală, care reprezintă variaţia
randamentului la diferite debite şi căderi, sub forma de
debit unitar Q’i şi a turaţiei unitare n’i, aşa cum se prezintă
în figura anterioară.
ƒ Pentru determinarea turaţiei n şi a diametrului D a unui tip
de turbină astfel încât să se obţină randamente acceptabile
pentru tot domeniul de variaţie al debitelor şi căderilor la
care va lucra turbina, se stabilesc următoarele căderi şi
debite caracteristice:
– căderea nominală HN – căderea minimă la care turbina va dezvolta
puterea nominală utilizând debitul nominal QN;
– căderea de calcul Hc şi debitul de calcul Qc,, corespunzătoare
randamentului maxim al turbinei, pe baza căruia se calculează
turaţia n.
ƒ Pe baza acestor coordonate sunt trasate curbele de egal
randament. Caracteristica de exploatare dă posibilitatea
utilizatorului să determine direct randamentul turbinei în
funcţie de cădere şi debit (putere). Un exemplu de
caracteristică de exploatare este dat în figură.
1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 22
 Caracteristica de exploatare a turbinei

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 23

ƒ Caracteristica universală şi cea de exploatare permit
determinarea caracteristicii de lucru a turbinei, care
reprezintă curba ηt = f (Q) sau ηt = f (P) , pentru o anumită
cădere.
Aceste elemente prezentate
pun în evidenţă zona de
căderi şi debite pentru care
turbina lucrează cu
randamente maxime.

Caracteristica de lucru a turbinei

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 24

 8.6. Puterile caracteristice ale unei
amenajări hidroenergetice
ƒ Puterile caracteristice ale unei amenajări hidroenergetice
reflectă condiţiile de exploatare ale amenajării.
ƒ Astfel, se poate întâlni:
– puterea instalată a unei amenajări hidroenergetice – reprezintă
suma puterilor nominale ale hidroagregatelor instalate (puterea
nominală a fiecărui grup hidrogenerator poate fi citită pe plăcuţa
generatorului);
– puterea disponibilă a unei amenajări hidroenergetice – reprezintă
puterea maximă pe care o poate dezvolta amenajarea la un
moment dat, în condiţiile de debit şi cădere diferite de cele de
calcul; puterea disponibilă nu poate fi decât mai mică, cel mult
egală, cu puterea nominală, diferenţa reprezentând aşa numita
putere indisponibilă dată de coeficientul de indisponibilitate al
agregatului (datorat uzurii, deficitului de debit sau de cădere);

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 25

 – puterea asigurată (garantată) – este puterea cu o anumită
asigurare, de obicei între 75% şi 95%, în funcţie de tipul amenajării,
care se citeşte pe curba de durată a puterilor;
– puterea utilizabilă – reprezintă puterea maximă care o poate
dezvolta amenajarea la un moment dat, luând în considerare
grupurile în reparaţie şi parametrii disponibili la acel moment;
– puterea în funcţiune a unei amenajări – este dată de sumă puterilor
reale, dezvoltate de hidroagregate, la un moment dat.
ƒ Trebuie specificat faptul că, puterea instalată şi asigurată sunt
valori caracteristice constante, în timp ce puterea disponibilă,
utilizabilă şi în funcţiune sunt valori caracteristice variabile în
timp.

1/4/2007 Cap.8 Turbine hidraulice. Energia si puterea. 26