ANIMALE $I PLANTE 162 i
Ciocănitoarea mare
Ciocănitoarea mare găureşte
trunchiul copacilor cu un
sunet asemănător cufocul de
mitralieră. La fiecare lovitură
a ciocului zboară aŞchii de
lemn. Pasărea pâtrunde în
galeriile larvei unui gândac de
lemn şi îşi înfige limba
asemănătoare cu un barpon
în larva grasă.
nică printre păsări, ciocănitoarea este
U capabilă să cioplească lemnul pentru a
se hrăni şi construi o scorbură adă-
postită pentru cuibărit. Ea îşi anuntă teritoriul
de împerechere lovind o ramură, ciocăniturile
-,rapide putând fi auzite de la distanţă .
Unealta ciocănitorii pentru aceste activităti
este ciocul . Lung s i cu vârful de daltă, este
atasat de craniul special întărit al păsării, care
nu numai că rezistă la şocul provocat de
fiecare lovitură, dar de asemenea îi protejează
creierul de vătămări . Muşchii gâtului care
acţionează unealta de tăiere a păsării sunt
foarte puternici, şi pot functiona cu o viteză
incredibil de mare - uneori 13 sau mai multe
Iovituri în circa o jumătate de secundă .
Pentru a-şi putea folosi eficient ciocul,
ciocănitoarea trebuie să se poată ţine bine cle
copac . Ea poate face acest lucru cu ajutorul
degetelor sale - unice în lumea păsărilor -
dispuse astfel încât două sunt orientate înain-
te si două înapoi . Astfel ea are priză bună pe
scoartă . În plus, penele cozii au axe centrale
întărite astfel încât atunci când ciocănitoarea
se lasă pe spate, clepărtânclu-se de trunchi,
coacla îi oferă sustinere .
Hrana preferată
Ciocănitoarea se caţără în copac, cercetează
atent scoarţa căutâncl urme de activitate a bra-
nei sale principale - larvele gândacilor de
lemn . Începându-şi viaţa sub formi de ou
depus sub scoarţă, larva supravieţuieşte mân-
când lemn . Astfel se formează un tunel care se
Lirgeşte treptat pe măsură ce insecta creşte .
Dezvoltarea dintre stadiul de larvă şi cel de
maturitate are loc sub scoartă inainte să iasă la
lumina zilei gândacul complet dezvoltat .
Găurile făcute de gândaci la ieşirea din
copac, peticele de lemn putred sau doar su-
netele slabe pe care le fac larvele in timp ce
rod lemnul, toate acestea spun ciocănitorii că
se află în apropierea unei surse de hrană .
Când găseşte un loc promitător, ciocănitoarea
se prinde puternic de copac şi î5i începe seria
extraordinară de lovituri .
Land găseşte galeria unui gândac, ciocăni-
toarea î5i foloseşte limba pentru a ajunge la
larve . Limba ciocănitorii mari are o lungime
de 40mm. Nu pare mult, dar având în vedere
că pasărea are lungimea de aproximativ
22cm, aceasta echivalează cu o limbă umană
de 30cm! Însă limba ciocănitorii este foarte
diferită de cea a omului. Este subţire şi are un
vârf lipicios şi ghimpat . Ghimpele este folosit
pentru străpungerea prăzii cu corpul moale,
în timp ce saliva -lipicioasă prinde gândacii
maturi care au o armură exterioară mai dură .
Odată prinsă, insecta neajutorată este smulsă
din gaură si mâncată de pasărea înfometată .
Mâncătoare de conuri
Ciocăniuxu-ea mare se găseşte de-a lungul
Europei şi a Asiei - din Insulele Britanice în
vest, până în japonia şi China în est. Trăieşte
în marile păduri nordice de conifere unde
conurile pinilor şi ale brazilor reprezintă o
importantă sursă de hrană . Când se hrăneşte
clin conuri, pasărea smulge întregul con de pe
copac şi îl duce la o "nicovală " . Aceasta poate
fi o crăpătură naturală în care conul poate fi
despicat, sau una făcută de pasărea însăşi,
O 0 ciocănitoare mare matură părăsindu-şi
scorbura în care cuibăreşte. Înainte de a
începe să lucreze la ea, pasărea se asigură că
lemnul este putred şi s-a înmuiat .
O Muşchii incredibil de puternici ai gătului
ciocănitorii îi permit acesteia să lovească lem-
nul de pănă la 13 on pe secundă, în timp ce
se tine puternic de copac cu degetele sale
special adaptate .
Y
0
5 67
162 CIOCĂNITOAREA MARE

tăind în scoarţă o gaură de forma unei pene

de despicat. Conul este apoi înfipt aici, iar
pasărea îşi poate folosi ciocul pentru a în- Ciocănitoarea mare (Dendrocopus
lătura solzii exteriori tari şi a mânca semintele major) apartine ordinului Piciformes 5i
hrănitoare din interior. În functie de tipul de familiei Picidae . Se găseşte peste tot in
con, o ciocănitoare mare poate mânca aproxi- pădurile mixte din Europa şi Asia .
mativ 7 .000 de seminte pe zi .
Primăvara, când seva începe să urce în Mărimea : 22-24 cm
copaci, cocănitoarea taie inele de găuri mici, Habitatul : păduri, grădini, garduri vii
Vocea : un ţipăt puternic ; dar ;i ciocănit
apropiate în jurul trunchiului . Seva se scurge
in lemn, care se aude de departe
prin găuri, iar pasărea merge la ele regulat,
Cuibul : scorbură
pentru a o bea . Ciocănitoarea poate de
Ouă : 4-7; albe
Perioada de incubaitie : 10-13 de zile,
0 Puii de ciocănitoare eclozează la mai pu-
cloceşte mai ales masculul
tin de două săptămâni după începerea clocirii, Perioada de creştere
astfel încât ei sunt dependenti de protectia a penelor : 20-21 de zile
oferită de scorburi . Părintii hrănesc puii cu Cuiburi : un singur pui in mai-iunie
schimbul .

0 Ciocănitoarele îşi folosesc ciocul pentru a

tăia lemnul şi a găsi larvele de gândaci care
trăiesc sub scoartă . Apoi îşi folosesc limba
lungă, subtire şi ghimpată pentru a le smulge
din gaură .

asemenea să prindă orice insecte care au fost

atrase de sevă şi s-au împotmolit în timp ce
încercau să se hrănească .
Când se apropie vremea împerecherii,
păsările mature ciocănese pe lemn pentru a-5i
anunta teritoriul . În cazul în care crengile pe
care le lovesc sunt potrivit de groase si de
uscate, sunetul loviturilor ciocănitorilor poate
fi auzit de la o distantă de 800m . Aceste bătăi
ajută păsările să îşi stabilească teritoriile şi
relatiile cu celelalte ciocănitori din zonă .
După ce s-a stabilit teritoriul, începe cons-
truirea cuiburilor, şi din nou devine importan-
tă abilitatea ciocănitorii de a tăia lemnul . Întâi
caută o porţiune din copac în care lemnul a
început să putrezească, unde pot lucra mai
uşor pe lemn . Apoi fac o "gaură în trunchi .
După aceea, ele sapă în jos până când fac o
cavitate largă de 12cm şi adâncă de 30cm . Pe
fundul acesteia, pe un pat moale de rumeguş
fin, femela va depune între 4 şi 7 ouă .
Crearea acestei scorburi poate necesita 2-4
săptămâni de muncă grea . 0 asemenea scor-
bură este o proprietate valoroasă, şi din cauza
aceasta alte păsări, mai ales graurii, vor încer-
ca să o ocupe . De obicei, ciocănitoarele
necăjese încontinuu graurul până când acesta
cedează şi se mută în altă parte, însă dacă
reuşeşte să ducă in scorbură rămurele, frunze
şi alte materiale de cuibărit, ciocănitoarele vor
abandona scorbura şi o vor lua de la capăt în
altă parte .
Dacă totul merge bine, puii eclozează după
aproximativ 12 zile . Apoi părintii se străduiesc
să găsească cât mai multă hrană, într-un ritm
cât mai alert . În loc să scormonească după
larve din lemn, ei se concentrează pe colec-
tarea omizilor din frunziş . Ei se pot hrăni şi cu
alti pui şi chiar cu veverite nou-născute, aşa
cum şi veveriţele iau puii ciocănitorilor şi ale
altor păsări dacă au ocazia .
După ce s-a terminat perioada de împere-
chere, păsările mature încearcă să retină locul
de cuibărit folosindu-1 noaptea ca loc de odih-
nă . Dacă reuşesc să îl păstreze până în anul
următor, vor economisi multă muncă şi astfel
î5i vor îmbunătăti şansele de împerechere .
Chiar şi pentru păsările cu asemenea adaptări
remarcabile, orice lucru care economiseşte
energie măreşte şansele de supravietuire .

5 68
mai vezi Animale si plante 42 - LUMEA PĂSĂRILOR Animale şi plante 51 - PĂSĂRI SPECIALISTE