omit şi peşte manta, calcanul dracului

146

Calcanii dracului

vulpile de mare sunt în principal animale pe-

lagice şi au dezvoltat un corp lot lat şi turtit .
Calcanul dracului trăieşte în apele de suprafată
unde îşi foloscştc "aripile" pcntru a "ahuia"
prin apă . Aripile sunt de fapt înotătoare pec-
torale mult mărite care se întind de la capul
peştelui în jos, de ambele părli ale corpului .
Gura calcanului dracului se aflâ în partea
anterioară a corpului său, în timp ce în cazul
altor vulpi de mare şi calcani gura se află în
partea inferioară, din nou reflectând modul
lor de viată pelagic . De ambele părli ale gurii
se găseşte un apendice mare, care face parte
din înotătoarea pectorală şi ajută la orientarea
hranei în gura imensă a calcanului . Ochii cal-
canului sunt situaţi de ambele părţi ale gurii,
iar branhiile pe partea inferioară . Coada este
lungă si foarte sublire ; spre deosebire de ruda
sa apropiată, rechinul, calcanul nu o foloseşte
pentru înot .
Habitatul
Calcanul dracului este răspândit în Oceanul
Atlantic, Oceanul Pacific şi în Oceanul Indian,
v atât în larg cât si în apele de lărm . Uneori plu-
teşte nemişcat la suprafaxă, iar alteori înoată
â cu viteză folosindu-şi aripile . Uneori calcanul
r face tumbe prin apă sau sare în sus, afară din
ea . Nu se ştie de ce face acest lucru, dar se
presupune că încearcă să sperie bancurile de
peşti care înoată chiar sub suprafală .
După unii oameni de ştiinţă calcanii dra-
cului sar din încercarea de a dezlipi remorele

Calcanul dracului, masiv şi cu 0 Conturându-se în

lumină, calcanul
aspect bizar, are o reputalie dracului arată mai
înfricoşătoare. Dar în ciuda mult ca un liliac
decât ca un peşte .
anvergurii aripilor de peste
00 Calcanul dra-
şase metri, calcanul dracului cului ; în imagine i se
este în realitate un uriaş poate vedea coada
lungă (dreapta) . În
inofensiv. timp ce înoată, îno-
tătoarele pectorale
foarte mari sunt
folosite ca nişte aripi
aparţine aceluiaşi grup ca rechinii si pentru a propulsa
N câinii de mare . Rudele sale cele mai corpul turtit prin apă
apropiate sunt vulpile de mare . Calcanii şi (dedesubt) .

5 35
146 CALCANII DRACULUI
0 Acest calcan al
dracului se hrăneşte INFORMATII
la suprafa~a apei .
Uneori calcanul dra- Calcanul dracului (Manta birostris)
cului se năpusteşte aparline ordinului Rajiformes şi familiei
asupra unui banc de Mobulidae . Există opt specii în două
peşti mici, înghilrind genuri : Manta şi Mobula .
cât mai multi . Cel
mai adesea însă Lungimea : 3-5 metri
mănâncă crevete şi Anvergura: 4,5-6,5 metri
plancton, filtrate prin Greutatea : 1 .600 kg
branhii speciale .

de pe pielea lor. Aceşti peşti ciudati sunt Un calcan al

dotaţi cu ventuze mari, cu care se fixează pe dracului înotând la
gazda lot mai mare . Nu numai că sunt trans- fundul mării în
portaţi gratuit şi dobândesc protecţie fiind Polinezia Franceză .
fixate pe un animal mult mai mare, dar culeg Înotătoarele imense
si hrană în timp ce gazda lor se hrăneşte . aflate de ambele
păr~i ale capului său
Hrana si modul de hrănire sunt folosite pentru
În ciuda dimensiunilor sale enorme şi a as- introducerea hranei
pectului înfricoşător, calcanul dracului se hră- în gură. În Mexic,
neşte prin filtrare . Înghite cantităti mari de pielea calcanului
apă - din mare, iar organismele planctonice dracului este adesea
minuscule sunt retinute în timp ce apa iese folosită în industria
peste branhii . Astfel calcanul consumă crevete pielăriei .
mici, alte crustacee şi peşti mici .
În timp ce se hrăneşte, calcanul î5i orien-
tează hrana şi apa spre interiorul gurii cu cele
două apendice în formă de aripioare . Filtre
speciale păstrează hrana în gura calcanului
până când poate fi înghiţită, altfel hrana ar şi pare să fie atras de scufundători, de care se Ceilalli doi peşti uriaşi care sunt rude ale
astupa branhiile peştelui, sufocându-1 . Calca- apropie şi îi cercetează îndeaproape . Dar cu- calcanului, rechinul de plajă şi rechinul bale-
nul dracului are dinti, dar aceştia sunt foarte riozitatea calcanului dracului este învins de ti- nă, au şi ei o reputatie de animale de temut .
mici şi se găsesc doar în falca inferioară . miditatea sa şi va dispărea repede . Este un În realitate aceşti peşti nu ar mânca niciodată
peste foarte puternic şi dacă este prins cu un oameni deoarece se hrănesc exclusiv cu
Reproducerea harpon el poate trage o barcă mică si pe ocu- plancton . Nici un membru al familiei calcanu-
Masculii si femelele se împerechează lipin- panţii acesteia pe distanţă mare . lui dracului nu este ameninţat de disparitie .
du-şi părţile inferioare unele de altele, femela
înfăşurându-5i perechea cu înotătoarele sale
imense . Masculul îşi introduce sperma în
canalul oviduct al femelei folosind organe
perechi numite fixatoare, care sunt folosite
alternativ . Unicul ou este reţinut de femelă în
corpul său şi ea naşte un pui viu foarte mare,
adesea în timp ce face tumbe în apropierea
suprafetei apei . Calcanul nou-născut are un
diametru de până la 2 m şi cântăreşte peste 10
kg ; în câteva zile se va hrăni prin filtrare .

Calcanul dracului şi omul

Vechii marinari credeau că calcanul dracului
este periculos . Era adesea numit "liliac de
mare" şi chiar "vampir de mare"', şi marinarii
vorbeau despre calcani care î5i înfăşurau vic-
timele umane în aripi (manta în spaniolă
înseamnă pătură) şi le devorau întregi .
În realitate, calcanul dracului este aproape
complet inofensiv - singurul pericol pe care îl
reprezintă pentru oameni este să răstoarne pe
neaşteptate o barcă atunci când se aruncă în
ea . Calcanul dracului are o vedere foarte bună

0 Adesea, calcanii dracului sar din apă cu

salturi largi - o penformaniră posibilă doar
atunci când calcanul înoată cu viteză mare . u-o
Relatările despre calcani care sar în mod r
intentionat în bărci sunt în general exagerate . a

mai vczi Animale şi plante 33 - RECHINI, CHITCARI ŞI CALCANI

536