UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DREPTUL MUNCII

NICOLAE SADOVEI
a

M
DIHOTOMIA
— M H H M H — B — ■ — B W
|
M M 8 B 5 B g B a M H W I H I I ' I P I I 1II1 B T IT l i S B H B »

RAPORTULUI JURIDIC
DE MUNCĂ
STUDIU MONOGRAFIC

o
2007 2008 2009 2010 2011

CHIŞINĂU 2011
 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DREPTUL MUNCII

Nicolae SADOVEI

DIHOTOMIA
RAPORTULUI JURIDIC
DE MUNCĂ
STUDIU MONOGRAFIC

CHIŞINĂU 2011
CZU 349.2
S 13

Nicolae SADO VEI, conferenţiar universitar, doctor în drept,

D IH OTOM IA RAPORTULUI JU R ID IC DE MUNCĂ
Studiu monografic.

A probat ş i recom andai pen tru editare de Catedra D reptul M uncii

din cadrul F acultăţii de D rept a Universităţii de S tat din M oldova

Recenzenţi:
Nicolai ROM AND AŞ, profesor universitar, doctor în drept, ş e f
Catedră Dreptul Muncii, Universitatea de Stat din Moldova
E duard BOIŞTEANU, conferenţiar universitar, doctor în drept,
ş e f Catedră Drept Privat, Universitatea de Stat “Alecu Russo ”
din Bălţi

La elaborarea prezentului studiu monografic au fost avute în vedere

actele norm ative publicate până la data de 8 aprilie 2011.

DESCRIEREA C IP A C AM EREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Sadovei, Nicolae
Dihotomia raportului juridic de m uncă: Studiul monografic / Nicolae Sadovei; Univ.
de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, Catedra Dreptul Muncii. - C h .: "Garomont-
Studio” SRL, 2 0 1 1 .-2 0 3 p.
Bibliogr. în notele de subsol. - 500 ex.
ISBN 978-99754223-0-7.

CZU 349.2
S 13 _______________________________

© Sadovei Nicolae

ISBN 978-9975-4223-0-7.

2
 CUPRINS
Praefatio..........................................................................................................................4
Argument......................................................................................................................... 7

Secţiunea I. POZIŢIONAREA INSTITUŢIEI RAPORTULUI JURIDIC

DE MUNCĂ ÎN CADRUL SPAŢIULUI ŞTIINŢIFIC
C A P IT O L U L I. In s titu ţia ra p o rtu lu i ju r id ic în contextul ştiinţelor d re p tu lu i
§ 1. Homo socialis.............................................................................................................. 12
§2 . Definiţia raportului juridic......................................................................................... 14
§ 3. Premisele constitutive ale raportului juridic................................................................ 17
§ 4. Trăsăturile caracterisitice fundamentale ale raportului juridic.................................. 22
§ 5. Obiectul raportului juridic.............................................................................................25
§ 6. Conţinutul raportului juridic.........................................................................................27
C A P IT O L U L II. In s titu ţia ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă în contextul ştiinţei
d re p tu lu i m uncii
§ 1. Cadrul conceptual al problemei..................................................................................32
§ 3. Calitatea mixtă a raportului juridic de muncă: obiect şi izvor al dreptului muncii.......37
§ 3. Definiţii doctrinare ale raportului juridic de muncă...................................................42
§ 4. Cadrul problematic al diferenţierii raporturilor juridice de muncă...........................55

S ec ţiu n e a I I . D I H O T O M I A T I P I C U L U I Ş I A T I P I C U L U I Î N
R A P O R T U R IL E J U R ID IC E D E M U N C Ă
C A P IT O L U L I I I . R a p o rtu l ju rid ic de m uncă tipic
§ 1. Abordarea dihotomică a raportului juridic de muncă: raportul tipic şi raportul atipic.. 70
§ 2. Noţiunea şi premisele raportului juridic de muncă tipic..........................................75
§ 3. Trăsăturile caracteristice ale raportului juridic de muncă tipic................................ 87
§ 4. Elementele structurale ale raportului juridic de muncă tipic................................ 116
C A P IT O L U L IV . R a p o rtu l ju rid ic de m uncă atipic
§ 1. Cadrul general al problemei.................................................................................... 119
§ 2. Categoriile raporturilor juridice de muncă atipice................................................130
§ 3. Raporturile juridice de muncă flexibile...................................................................132
§ 4. Raporturile juridice de muncă corporative ale liberilor profesionişti (raporturile
juridice profesional-corporative)............................................................................ 157
§ 5. Raporturile juridice de muncă ale funcţionarilor şi demnitarilor publici............ 170
Scurtă postfaţă......................................................................................................... 187
Suport normativ şi practică judiciară.................................................................. 189
Bibliografie de referinţă........................................................................................... 193

3
 PRAEFATIO
D re p tu l m u n c ii re p re zin tă una din d is c ip lin e le cele m ai dinam ice şi m ai
actuale, parte in tegran tă a sistem ului d re p tu lu i, n e fiin d o sim plă culegere de
no rm e ju rid ic e cu un pronunţat caracter tehnic care privesc raporturile ju rid ic e
de m uncă, ci o ra m u ră dintre cele m a i d in a m ic e ale d re p tu lu i, organic legată
de noţiu nea de m uncă şi prin aceasta de însăşi existenţa o m u lu i. în c o n d iţiile
în care m unca, in d ife re n t de aspectele sub care se în făţişează, devine una
dintre pre m is e le re a liz ă rii o m u lu i ca fiin ţă socială, m u ltitu d in e a de relaţii pe
care le im p lic ă raporturile ju rid ic e de m uncă suscită şi v a suscita, în
contin uare, interesante p ro b lem e ju rid ic e . In m o m en tu l de fa ţă în cadrul
ştiinţei d reptului m u n c ii se abordează chestiuni de m are anvergură. U n a dintre
acestea se referă la necesitatea unor m o d ific ă ri de esenţă în legea-cadru în
m a te ria re la ţiilo r de m u n c ă - în C o d u l m u n c ii. Ia r dacă, după o aprofundată
an a liză , se v a ajunge la co n c lu zia că aceste m o d ific ă ri în C o d u l m u n c ii -
desigur, fu n d am en tate pe cu to tu l alte p rin c ip ii - şi-ar ju s tific a existenţa, s-ar
im pun e nu m a i puţine rezo lvări adecvate cu p riv ire Ia am ploarea reglem entării
m u ncii şi la gradul ei de detaliere. D e asem enea, corelaţia unui drept general al
m u n c ii cu un drept special al m uncii - care a p rilejuit, în literatura ju rid ic ă ,
discuţii atât de interesante - îşi m e n ţin e actualitatea.
Lu ân d în co sideraţie fa p tu l că ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă, în te m e ia te
pe contractul in d iv id u a l de m u n că, nu pot fi nicio d ată o p rite , fiin d o parte
in tegran tă a v ie ţii sociale şi care n e m ijlo c it se integrează în obiectu l drep tu lu i
m u n c ii, cercetătoru l N ic o la e S ad o v e i, autorul prezentei lu c ră ri, şi-a propus să
în tre p rin d ă o cercetare m in u ţio asă asupra unor p ro b le m e ce v ize a ză in stitu ţia
în cauză. în această ord in e de id e i este de m en ţio n at fap tu l că elaborarea şi
a p a riţia unei m o n o g ra fii, consacrate dihotomiei raportului juridic de mancă
rep rezin tă un eve n im e n t editorial ce se cere sem nalat, în p rim u l rând datorită
im portanţei şi sem nificaţiei cu totul aparte pe care o prezintă această relaţie
socială, re g le m e n ta tă p rin no rm e de drept.
P rin sfera sa de cuprindere şi p rin num eroasele p ro b le m e pe care le
suscită, rap o rtu l ju r id ic de m u n c ă p re zin tă , astăzi, num eroase e lem ente de
s p e c ific ita te şi de o rig in a lita te , care ju s tific ă un studiu a p ro fu n d at, de natură
sâ-i e v id e n ţie ze o rig in ile isto ric e , să a n a liz e ze re g le m e n tă rile actuale în
co n textu l in te rn a ţio n a l, p riv in d to todată, în perspectivă, cerin ţele
p e rfe c ţio n ă rii lu i. Este m e ritu l cercetăto ru lu i N ic o la e S ad ovei, doctor în
drept, c o n fe re n ţia r un iv e rs ita r, ju ris t cu o deosebită experienţă, care s-a
a firm a t în decursul în tre g ii sale cariere ca o personalitate cu deosebite
în c lin a ţii pentru p ro b le m e de studiu şi cercetare, şi care a reuşit să pre zin te
spre ed itare o cercetare v alo roasă, efectuată cu m u lt sp irit de re fle c ţie .
Im p o rta n ţa lu c ră rii este cu atât m a i m a re , deoarece m o n o g ra fii consacrate
acestei in s titu ţii în lite ra tu ra de specialitate au fost, totuşi, foarte puţine.

4
A şad ar, o nouă cercetare consacrată acestui subiect era pe d e p lin ju s tific a tă ,
atât de im portanţa subiectu lui, cât şi de e v o lu ţia şi dive rs ita te a p ra c tic ii.
M o n o g ra fia " D ih o tom ia ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n că " im presionează
în că de Ia bun început, datorită v iz iu n ii pe care autorul a im p rim a t-o cercetării
sale, porn in d de la d e fin iţia , p rem isele constitutive, trăsătu rile caracteristice,
obiectul şi conţinutul rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă, a n a liz în d u -le sub toate
fo rm e le sale, în scopul d e g a jă rii unor c o n c lu z ii. O asem enea ordonare a
m a te ria lu lu i se pare b in even ită, deoarece o astfel de a n a liză p ertinen tă a
p re v e d e rilo r şi d is p o z iţiilo r legale în v ig o are a fost re a liza tă c a u rm are a
an alizei p realabile a surselor de drept şi a exp e rie n ţe i istorice.
Este de rem arcat, de a ltfe l, că m e to d o lo g ia folosită pentru elab orarea
acestei lucrări a constat în id e n tific a re a p rin c ip a le lo r pro b lem e pe care le
suscită in stitu ţia ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă, în sistem atizarea acestora în
ju ru l c e lo r m ai im p o rta n te aspecte de drept, pe care le im p lic ă instituţia
m enţionată, precum şi raportarea perm anentă a s o lu ţiilo r actuale şi de
perspectivă la reg lem en tările in ternaţionale şi de drept com parat. O calitate a
lucrării constă în faptul că s-a realizat o analiză din m u ltip le unghiuri a instituţiei
raportului ju rid ic de m uncă în contextul ştiinţei dreptului m u n c ii, referindu-se la
s em nificaţia u nor concepte ş tiin ţific e fu n d am en tale, la ca lita te a m ix tă a
raportului ju rid ic de m uncă: obiect şi izv o r al dreptului m u n c ii, precum şi la
c oncepturile doctrinare de raport ju r id ic de m uncă, în scopul in tu irii tuturor
im p lic a ţiilo r posibile ale a doptării u nor d e fin iţii sau alto ra, o ri ale c o re lă rii
acestora cu alte concepte sau n o ţiu n i consacrate în dreptul m u n c ii. U n alt
m e rit al m o n o g rafiei este acela de a fi în fă ţiş a t in s titu ţia ra p o rtu lu i ju r id ic de
m uncă în tr-o largă perspectivă istorică, fo lo s in d surse in edite de in fo rm a re şi
punând în lu m in ă trăsăturile caracteristice, ce in d iv id u a lize a ză diverse tip u ri
de reglem entări - foarte d ife rite unele de c e le la lte - ce s-au succedat în
R e p u b lic a M o ld o v a . D e asem enea, au to ru l a re a liz a t o a n a liz ă d e ta lia tă a
c adrului pro b le m a tic al d ife re n ţie rii ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă atât sub
aspect in tra ra m u ra l cât şi sub aspect in te rd is c ip lin a r.
Pe bună dreptate, este cazul de ap reciat fa p tu l că au to ru l, pe baza unei
analize atente, ca instrum ent de in vestigaţie, a lu at în d ezbatere a m p lă şi
m ateria ce v iz e a z ă d ih o to m ia tip ic u lu i şi a tip ic u lu i in ra p o rtu rile ju rid ic e de
m uncă cu re fe rire la noţiu ne şi prem ise, la trăsături şi ele m e n te structurale
etc., din dorinţa de a o fe ri elem ente de in fo rm a re . Pe baza in vestigaţiei
efectuate autorul reuşeşte, în c o n c lu z iile pe care le conţine studiul m o n o g ra fic
în cauză, să în făţişeze o serie de idei şi o p in ii a căror substanţă prezintă un
interes deosebit. în sem nătatea lu c ră rii "D ihotom iei ra portului ju r id ic de
m u n că " este - în o p in ia noastră - constatarea, pe baza unei an a lize ş tiin ţific e ,
că in stitu ţia ra p o rtu lu i ju rid ic de m u n c ă are un loc distinct in cadrul ra m u rii
de drept al m u n c ii, fiin d una d in tre cele m a i fle x ib ile , care reacţionează

5
im e d ia t la o rice schim bare a p ieţei în general şi a p ie ţe i fo rţei de m uncă în
special. în această oprd in e de idei este c la r că o ju ris d ic ţie de drept com un nu
poate fi în m ăsură să stăpânească cu aceeaşi com petenţă şi n orm ele de drept al
m u n c ii, extrem de d iversificate, care guvernează rap o rtu rile de m uncă,
îm p re ju ra re care ple d e a ză pentru o ju ris d ic ţie s p ecializată în actualul stadiu al
d ezvoltării re la ţiilo r de m uncă, capabilă să asigure a rm o n ia socială în d o m e n iu l
m u n c ii.
L ucrarea ştiin ţific ă elaborată de cercetătorul N ic o la e S adovei cuprinde
o p in ii p ro p rii în leg ătură cu d iversele aspecte ale p ro b le m a tic ii analizate. în
deosebi a b o rd ă rile conceptuale bazate pe o ju d icio asă analiză cu privire la
corelarea p re v e d e rilo r C o d u lu i m u n c ii cu stabilirea deosebirilor dintre
raporturile ju rid ic e dem uncă tipice şi atipice, rap o rtu rile ju rid ic e de m uncă şi
rap o rtu rile de serviciu ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i ş.a. M o n o g ra fia elaborată de
către a u to r este rodul unei in v e s tig a ţii şi e v a lu ă ri atente, în baza unui studiu
tem einic de doctrină, practică şi legislaţie, şi reprezintă o reală şi s e m n ific a tiv ă
co n trib u ţie la îm b o g ă ţire a lite ra tu rii de specialitate în tr-u n dom eniu care nu a
fost în că s u fic ie n t cercetat.
Este o bucurie că o nouă lucrare de specialitate vede lu m in a tiparului,
deacea îm i exp rim convingerea că ea v a fi prim ită cu m are interes de cadrele
didactice, ju d e c ă to ri, ju riş ti, studenţi, p racticien i, to ţi cei interesaţi în studierea
p ro b le m e lo r drep tu lu i m u n c ii.

Profesor universitar, doctor în drept Nicolai ROMANDAŞ

6
 ARGUMENT
în lu m ea contem porană a titu d in e a fa ţă de m uncă este fo arte d ife rită ,
c u prinzând to t arealu l p o sibil - de la adorarea m u n c ii şi tra n s fo rm a re a
acesteia în tr-u n id o l, v â rfu l de lance al că re ia este rep rezen tat de curentul
workaholismului, până la dispreţu l fa ţă de o ric e fo rm ă de m uncă, ca fiin d o
a c tiv ita te nedem nă şi respingătoare destinată d o a r c e lo r care sunt paria,
u rg is iţii şi d is p re ţu iţii lu m ii. Şi o a titu d in e , şi cealaltă, sunt e x tre m e afla te la
a n tip o zi, în m a jo rita te a s o c ie tă ţilo r m o d e m e m anifestându-se o atitu d in e
deschisă şi în cu rajato are, de sim p atie şi în c u ra ja re pentru im p lic a re în m uncă,
corobo rată fiin d cu a s p ira ţiile persoanelor către îm p lin ire şi libertate. M u n c a
este, astfel, o v a lo a re in contestabilă, de natură so cială şi im p lic a tiv ă .
C o m p o rta m e n tu l persoanelor în procesul p restării unei m u n ci depinde de m ai
m u lţi fa c to ri, cel m ai s e m n ific a tiv fiin d im p o rta n ţa s u b ie c tiv iza tă pe care
acestea o acordă m u n c ii, precum şi lo cul pe care este plasată m u n c a în cadrul
v a lo rilo r personale ale in d iv iz ilo r . D a r re fle c ţia asupra m u n c ii nu poate fi
lim ita tă n u m a i la a titu d in e a s u b iectivă a persoanei, dată fiin d d im en siu n ea
socială par excellence a m u n c ii, ca şi parte com ponentă a d im e n s iu n ii sociale
extinse a existenţei um ane. D e aceea, în o ric e societate o rg a n iza re a v ie ţii
im p lic ă un şir de m ecanism e p o litic e şi socio -e c o n o m ic e , care re g u la rize a ză
c o m o rtam en tu l in terum an. A ş a cum m e n ţio n a profesorul u n iv e rs ita r R obert
S o m e rv ille , preşedintele asociaţiei L ’A ction Sociale Evangeliqne din F ra n ţa
şi autorul lu c ră rii „ L ’Ethiqae du travail”, o a m e n ii pot tră i în pace îm p re u n ă
n um ai dacă ra p o rtu rile sociale sunt supuse le g ii, re g u lilo r v ie ţii în c o m un, al
căror rost este de a ţine în frâ u răul şi de a în c u ra ja binele.
R a p o rtu rile sociale care apar în u rm a prestării unei m u n c ii sunt cel m a i
adesea supuse u nor reguli c o m p o rta m e n ta le , adică sunt reglem entate de către
stat, in s titu ţia ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă fiin d una deja consacrată atât în
d o m e n iu l m a te rie i de drept al m u n c ii, în c alitate de ra m u ră au to n o m ă a
sistem ului dre p tu lu i, cât şi în d o m e n iu l m a te rie i e p is te m o lo g ie i d re p tu lu i
m u n c ii, în calitate de com onentă a sistem ului ş tiin ţe lo r ju rid ic e . T o to d a tă , în
R e p u b lic a M o ld o v a nu există, deocam dată, un studiu destinat ab o rd ă rii
sistem ice a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, care ar satisface - cel puţin în
parte, - interesul c e rc e tă to rilo r în m ate rie , de aceea ne-am propus drept scop o
în cercare de abordare a in s titu ţie i ra p o rtu rilo r respective p rin prism a
d iv iz iu n ii d ih o to m ic e a acestora. C u această o cazie se im p u n şi un şir de
ob s e rv a ţii, cele m ai im portante fiin d urm ătoarele:
I. Este im p o s ib ilă tratarea in s titu ţie i ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă în
toată c o m p le x ita te a lo r în cadrul unui studiu teoretic lim ita t, aşa cum
este şi lu crarea de faţă. C u p rin zâ n d to t are a lu l d re p tu lu i m u n c ii,
ra p o rtu rile respective sunt „ in filtra te ” în toate c e le la lte in s titu ţii ale
acestei ra m u ri de drept, ceea ce face d ific ilă separarea şi

7
 „ e x tirp a re a ” acestora pentru a le cerceta în c o n d iţii de laboratorium.
N u insistăm asupra fa p tu lu i că o a stfel de abordare nu ar fi p osibilă,
p ur şi s im p lu scopul pe care ni l-a m propus a constat în cercetarea
fa ţe te i d ih o to m ic e a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, ia r a lte faţete ale
acestora au fost abordate ta n g e n ţia l, în contextul d ih o to m ie i
respective sau în general nu au fost lu ate în vedere, ceea ce nu
în seam nă, totodată, că nu suntem conştienţi de fap tu l că o astfel de
a bordare este una care poate fi considerată, sub an u m ite aspecte,
fragm en tară.
I I . P rezentul studiu este o lucrare m o n o g ra fic ă teoretică, în care sunt
abordate un şir de aspecte ale ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă,
u tilizâ n d u -s e in strum en tarul ep is te m o lo g ic clasic cu care operează,
de re g u lă , cercetătorii în m a te ria ş tiin ţe lo r ju rid ic e . A u fost
consultate şi abordate c ritic - în sensul a n a lize i şi ap recierii
c a lită ţilo r respective, - o p in iile e x p rim a te de către au to rii autohtoni
în m a te rie de d re p t al m u n c ii, precum şi, în m ăsura în care au fost
accesibile, o p in iile e x p rim a te în cadrul u nor a rtic o le , studii şi tratate
de sp ecialitate, susţinute de către cercetători d in a fa ra spaţiului
R e p u b lic ii M o ld o v a . în acest context am în cercat să sesizăm
te n d in ţe le pe care la au ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă, abordate prin
p ris m a d re p tu lu i com parat, in c lu s iv p rin com pararea cu in s titu ţiile
respective din cadrul drep tu lu i c o m u n ita r al m u n c ii, pentru a
pronostica, în m ăsura p o s ib iltă ţilo r, d eru larea în p erspectivă a
in stitu ţiei ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă. M a i puţin a fost abordat
aspectul p ra x io lo g ic al exp e rie n ţe i ju d ic ia re în d o m e n iu , deoarece -
cel p u ţin la etapa actuală a p ra c tic ii ju d ic ia re din R e p u b lic a
M o ld o v a , - aceasta, pe de o parte, nu este u n ifo rm ă , ia r, pe de altă
parte, nu există pra c tic ă ju d ic ia ră consistentă p riv in d fo rm e le atipice
fle x ib ile ale ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă. A u fost tratate c ritic doar
a n u m ite aspecte ale p racticii ju d ic ia re a C u rţii S uprem e de Justiţie,
p rin p ris m a ac te lo r e x p lic a tiv e în m a te rie ale P le n u lu i C u rţii, deşi
n ic i în c o nţin utu l acestora nu se conţin careva abordări ale
ra p o rtu rilo r atip ice.
I I I . R e fe rin ţe le la a u to rii străini, precum şi c itatele din lite ra tu ra de
s p ecialitate străină, au fost făcute şi preluate, în c o nţin utu l s tudiu lui,
u tilizâ n d u -s e (de re g u lă ) lim b a o rig in a lu lu i lu c ră rii la care se face
re fe rin ţă (rusă, fra n c e ză , ucrain ean ă sau e n g le ză ). A cest lu cru a fost
efectuat pentru ca c itito ru l să poată „p a lp a ” şi sesiza m ai bine sensul
pe care l-a avu t în vedere autorul respectiv citat de către noi,
abordând unele sau a lte aspecte la care se fac re fe rin ţă , şi pe care le
considerăm im p o rta n te în contextul ab o rd ă rii d ih o to m ic e a
 in stitu ţiei ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă. în unele c a zu ri, când am
considerat că sensul o p in ie i e x p rim a te de către autorul c itat se poate
transm ite in tegral fară a fi afectat, am tradus respectivul pasaj în
lim b a ro m â n ă şi, astfel, l-a m în g lo b a t contextual în c o n ţin u tu rile
e le m e n te lo r cercetate.
D ih o to m ia ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă presupune şi cunoaşterea
con cep tu lu i general al d ih o to m ie i. D e ş i m a jo rita te a absolută a c ercetăto rilo r,
ale căror studii în m a te ria ra p o rtu rilo r de m uncă au fost ana liza te de către noi,
nu abordează d ih o to m ic in s titu ţia în cauză, am considerat im portantă
d e fle x iu n e a de la tra ta re a d even ită tra d iţio n a lă şi „îm p ro s p ă ta re a ” m a te rie i cu
o v iz iu n e nouă, c h ia r dacă nu suntem în drept să o considerăm drept una de
gen novitas, abordarea d ih o to m ic ă fiin d cunoscută şi în d o m e n iu l tra tă rii unor
in stitu ţii ale a lto r ştiinţe ju rid ic e .
T o to d a tă adresăm pe această cale m u lţu m irile noastre tu tu ro r c e lo r care
au co n trib u it, la d ife rite etape, la d e fin ire a in stitu ţiei ra p o rtu lu i ju r id ic de
m uncă, cât şi la re a liza re a m a i com petentă a acestui studiu m o n o g ra fic .
S tudiul este adresat unui spectru larg de p o s ib ili c itito ri, interesaţi de m a te ria
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă: c e rc e tă to rilo r ş tiin ţific i, c a d re lo r d idactice
un iversitare, ju riş tilo r-p ra c tic ie n i, d o c to ra n zilo r, m a s te ra n zilo r şi s tudenţilor,
dar şi sp e c ia liş tilo r din alte d o m e n ii c o m le m e n ta re , în special e c o n o m iş tilo r,
s o c io lo g ilo r, p s ih o lo g ilo r etc., spe c ia liza ţi sau interesaţi de m a te ria
in tra d is c ip lin a ră a re la ţiilo r sociale de m uncă. P ercep ţia corectă şi avansată a
te o rie i ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă v a p e rm ite , celor care au astfel de
interese, să propună răspunsuri versate şi cu suport ş tiin ţific consistent la
m u ltitu d in e a de m o d a lită ţi în care sunt antrenate persoanele care prestează
sau doresc să presteze o m uncă, în special în tr-o fo rm ă n estandartizată şi
a tip ic ă , m a i puţin cunoscută pe p iaţa m u n c ii din R e p u b lic a M o ld o v a .

Autorul

9
 S E C Ţ IU N E A I

POZIŢIONAREA INSTITUŢIEI
RAPORTULUI JURIDIC DE MUNCĂ
ÎN CADRUL SPAŢIULUI ŞTIINŢIFIC

1!
 Capitolul I.
INSTITUŢIA RAPORTULUI JURIDIC ÎN CONTEXTUL
ŞTIIN ŢELO R DREPTULUI

§1. Homo socialis

O m u l este o fiin ţă socială. F iin d p ro g ram ată de către C re a to r şi expusă
p rin c eleb rele deja c u v in te veterotestam entare nu este bine ca omul să fie
singur, s o c ia liza re a şi-a fă c u t pe d e p lin efe c tu l. O ric â t nu ar în cerca om u l să
se d e so cializeze - eşuează, ia r c a z u rile celebre de desoc ia liza re cunoscute în
istorie, nu re p re zin tă m a i m u lt decât o e xcep ţie şi nu fac a ltceva decât să
c o n firm e re g u la s o c ia liză rii. Şi pentru in teg rarea în spaţiul unui dem ers
ş tiin ţific , dar m en ţin ân d , totodată, va lo a re a in trinsecă şi sensul b ib lic al
cu v in te lo r din Geneză, re fo rm u lă m conceptul, dar păstrăm sensul intact al
id eii şi a firm ă m că este bine ca omul să nu fie singur. A şad ar, homo socialis
şi punctum .
C a şi fiin ţă dotată cu v ia ţă psih o -b io lo g ică, om u l este puternic socializat şi
c u ltu ra liza t de m e d iu , astfel că noi to ţi suntem , în fin a l, un produs al m ed iu lu i
social m a i m u lt sau m a i puţin extins (d a r totuşi lim ita t), în in teriorul căruia ne
tră im via ţa . In d iv iz i u m a n i, prinşi în in terio ru l acestui spaţiu social lim ita t, ne
m işcâm în tre lim ite le convenţionale ale lu m in ii, pe de o parte, şi cele ale
obscurului, pe de altă parte. Partea lu m in o asă se e x p rim ă inclusiv prin aceea că
fiecare dintre n o i, ca şi fiin ţe um ane, in flu en ţează m icrocosm osul social în care
se m işcă, dar partea obscură, uneori ch iar lugubră, constă în faptu l că în
perm anenţă riscăm să deven im un sim plu produs social, parte a unui m ecanism
în c ontin uă m işcare şi care se pare că nu are staţii in term ediare, la care să poţi
coborî pentru că ai greşit direcţia, ci num ai staţie term inus. M a i m u lt ca atât,
m ecanism ul social în cauză d e zv o ltă în cadrul m işcării sale o v ite z ă
am eţito are, care ne prinde atât de aproape unul de celălalt, în cât, deşi pare
paradoxal - nu ne m a i putem vedea, aprecia şi bucura unul de existenţa
c e lu ila lt în cadrul spaţiului social atât de real, dar şi efe m e r totodată. Şi atunci
când constatăm pe d e p lin fap tu l că existăm , în c o n ju ra ţi de o m asă um ană
com pactă şi în m işcare perpetuă, constatarea respectivă generează adeseori
anxietate. D e ş i în a lt context, dar totodată perfect ap lic a b il şi situaţiei descrise
aici, m e d ic u l, psiholo g ul, pedagogul şi om ul de ştiinţă C onstantin Enăchescu
(2 0 0 7 ) spunea: „D e s c o p e rire a fa p tu lu i că eu exist îm i v a pune întrebarea
asupra sensului şi duratei existenţei m ele. C onstatarea că existenţa m ea, ca
via ţă , este lim ita tă în tim p v a d eterm in a neliniştea, g rija propriei m ele persoane
cu p riv ire la existenţa m ea ca durată. D in acest m o tiv , descoperirea de sine v a
deveni pentru m in e o pro b lem ă perm anentă la care nu v o i în ceta să m ă
gândesc.” 1

Constantin Enăchescu, Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, ed.a 2-a, revizuită, - Iaşi. editura “Polirom”, 2007, p.33.
 P rin in te rm e d iu l s o c ia liză rii orice societate îşi pro iectează, reproduce şi
re a lize a ză un a n u m it m o d e l co m p o rta m e n ta l supus unui proces c ontin uu de
m o d ific a re . F iin d un proces social fu n d a m e n ta l, m o d e lu l co m p o rtam en tal
respectiv necesită a fi supus n o rm a tiv iză rii pentru a nu se transfo rm a în haos şi
pentru ca procesul de socializare să fa c ilite ze existenţa n o rm a lă a o a m e n ilo r ca
şi fiin ţe sociale, dar şi pentru a asigura fun c ţio n a lita te a structu rilor create de
către aceştia. In cadrul acestui proces persoanele relaţionează, se bucură şi se
întristează socializat; se îndrăgostesc, se căsătoresc, dau naştere la urm aşi care
de asem enea intră în procesul continuu al socializării interum ane. R elaţionându-
se ca şi fiin ţe sociale, oam enii in tră în d ife rite raporturi prin in term ediul cărora
participă la viaţa socială, iar pentru aceasta trebuie să se com porte în tr-un
anum it m od, conform unor norm e recunoscute şi acceptate de ceilalţi.
In calitatea ei de homo socialis, persoana trebuie să în veţe şi să în ţe le a g ă
c u ltu ra m e d iu lu i din care face parte, să fie capabilă să se în tre ţin ă în cadrul
acesteia. A s tfe l ea devine “ actor social” , se id e n tific ă cu ro lu rile sociale
a tribuite şi acceptate de către c e ila lţi, interacţionând şi intrând în perm anenţă
în d ife rite raporturi sociale cu cei care o în conjo ară. P riv ită p rin prism a
procesului respectiv de relaţionare interpersonală, socializarea nu presupune
num ai un sim plu proces de adaptare in d iv id u a lă şi co n fo rm istă la m e d iu l
social, ci este unul d in am ic în cursul căruia se schim bă atât m e d iu l, cât şi
in d iv id u l, adică se produce o in flu en ţă atât extrinsecă, cât şi intrinsecă a
persoanei. în cadrul acestui proces aceasta asim ile a ză un sistem c o m p le x de
deprinderi şi reguli m orale şi n o rm a tiv e , necesare c o n v ie ţu irii sociale.
O ric e proces social duce la un a n u m it tip de c o n fo rm ita te , de aceea
rela ţio n a re a socială tre b u ie să a ib ă o d ire c ţie şi un re zu lta t c o n fo rm cu
cerin ţele, v a lo rile şi n o rm e le so cialm ente adm ise. A ceste v a lo ri şi norm e
treb u ie să fie fundam entate pe id eea de adevăr şi dreptate, adică tre b u ie să fie
în dreptate spre atin g e re a unei societăţi d o rite şi aşteptate, deci id eale. D in
aceste considerente societatea apelează la ela b o ra re a unui m ecanism p ro p riu
de sta b ilire a n o rm e lo r c o m p o rta m e n ta le , m ecanism care are drept scop să
in dice in d iv iz ilo r m o d a lită ţile de in terrelaţio n are socială. C unoscut sub
de n u m ire a de stat m ecanism ul în cauză im p u n e a n u m ite reg u li de jo c
a p lic a b ile tu tu ro r a c to rilo r so ciali antrenaţi în cadrul spectacolului
s o c ia liză rii, în care fie ca re spectator este totodată şi actor, un fel de spect-
acteur, după in spiratul te rm e n propus de către Pascal L a rd e llie r (2 0 0 9 ) pentru
a d e fin i p a rtic ip a n ţii ritu a lu rilo r c o m u n ita re .2 D in ce în ce m a i m ecaniciste,
m a i p rag m atice şi m a i u tilita ris te , re g u lile respective sunt în cadrate în
in te rio ru l u nei e ntităţi sociale aparte, cunoscute sub de n u m ire a de drept
pozitiv.

2 Pascal Lardellier, Teoria legăturii ritualice, - Bucureşti, editura „Tritonic”, 2009, p.216-217.
 C a şi d o m e n iu ş tiin ţific , dreptul face parte din sfera ş tiin ţe lo r um ane.
N e fiin d ştiin ţă no m o te tic ă , ştiinţa d re p tu lu i, c o n fo rm lu i Jean P iaget, ocupă o
p o z iţie specială, în tru c â t dreptul constituie un sistem de no rm e ale căror
p rin c ip ii şi re la ţii se deosebesc de le g ile ştiin ţe lo r nom otetice, care au ca obiect
a c tiv ită ţile um ane şi îşi propun să stabilească le g ile şi re la ţiile funcţionale
corespunzătoare, utilizân d o bservaţiile sistem atice, experim entele, s tudiile
statistice, etc. S p e c ific u l unei no rm e ju rid ic e (d e d re p t) este să prescrie un
n u m ă r de o b lig a ţii şi de a trib u ţii pe care in d iv id u l trebuie să le respecte,
v io la re a lo r atrăgând s an cţiu n i.3
P riv it ca şi m o d a lita te de reg lem en tare a coexistenţei in terum ane, dreptul
este “ v â rfu l de lance” al socializării n o rm ativizate, adică a re g u lilo r de jo c
im puse re la ţiilo r sociale în care se im p lic ă in d iv iz ii, în calitatea acestora de
spect-acteuri sociali.
T o to d a tă , dreptul este şi o m o d a lita te specifică de re g lem en tare a
co existenţei lib e rtă ţilo r, deoarece o a m e n ii, fiin d im puşi de către stat să
respecte re g u lile jo c u lu i social, nu v o r să renunţe la libertate. însă ideea de
lib e rta te este o idee m o a rtă în lipsa id eei de ade v ă r, ia r adevărul cu care
o p erează dreptul nu poate avea un caracter o b ie c tiv , ci poartă un caracter
su b iectiv, deci a d evăru l d re p tu lu i este un adevăr subiectiv. C a şi orice adevăr
su b iectiv, şi în cazul d reptului id e ile de adevăr nu posedă caracter e m p iric ,
spre deosebire de a d evăru l o b ie c tiv op e ra b il în cadrul ş tiin ţe lo r p o z itiv e ,
deoarece id eea de drept aparţine s u b ie c tiv ită ţii um ane, care este inseparabilă
de p urtătorul s u b ie c tiv ită ţii respective - o m u l. A d e v ă ru l drep tu lu i nu este un
ad e v ă r care poate fi dem onstrat prin in te rm e d iu l e x p e rim e n te lo r şi al a lto r
in strum ente de cercetare ş tiin ţific ă p o z itiv ă (c u an u m ite m ic i e x c e p ţii),
a p lic a b ile în cazu l ade v ă ru lu i o b ie c tiv , deoarece este un adevăr de natură
m e ta fiz ic ă şi nu unul de natură fiz ic ă . D in această cauză adevărul ju r id ic
poartă pe el în pe rm a n e n ţă p ecetea re la tiv ită ţii şi se m o d ific ă (u n eo ri
ca rd in a l) o ri de câte ori se schim bă structura p o litic ă a so cietăţii, fie prin
in te rm e d iu l e v o lu ţiilo r, fie prin in te rm e d iu l re v o lu ţiilo r sociale.

§2. D efin iţia ra p o rtu lu i ju r id ic

în d o m e n iu l ş tiin ţe lo r d re p tu lu i perceperea corectă a conceptului de
raport ju r id ic are o m are im p o rta n ţă atât ep istem o lo g ică, cât şi p ra x io lo g ic ă .
C o n c o m ite n t cu conceptul general al d re p tu lu i ca şi do m eniu al ştiin ţe lo r
um ane, conceptul de ra p o rt ju rid ic ocupă, alătu ri de cel al n o rm ei ju rid ic e , un
loc ex tre m de im p o rta n t în cadrul cercetării structu rii ju rid ic e a oricărei
societăţi, in d ife re n t de caracterul m ai m u lt sau m a i puţin dem ocratic al
acesteia. D in aceste considerente im p o rta n ţa unei a n a lize persuasive atât

3 Citat după Constantin Enăchescu, 'I'ratai de teoria cercetării ştiinţifice, p. 109-110.

14
in trinseci, cât şi e xtrinseci, a conceptului de raport ju r id ic este in discutabilă,
fiin d supusă unei conditio sine qua non.
Pe parcursul v ie ţii persoanele fiz ic e in tră în d ife rite rap o rtu ri,
relaţionându-se ca şi fiin ţe um ane. M a jo rita te a ra p o rtu rilo r respective nu cad
sub in cidenţa le g ii, iar statul nu in tervin e p rin m ecanism ele sale specifice
pentru a stabili regulile jo c u lu i, adică pentru a im pune un şir de c o n d iţii şi a
stabili lim ite le conduitei acceptabile. A ceste raporturi îşi păstrează în
continuare caracterul n o n -ju rid ic şi de aceea nu suferă schim bări esenţiale,
bruşte, în cazul m o d ific ă rii structurale (de esenţă) a co n fig u ra ţie i p o litic o -
o rganizatorice a statului. T o to d a tă însă, o bună parte dintre raporturile sociale
interum ane cade sub in cidenţa n o rm e lo r ju rid ic e , adică a re g u lilo r de condu ită
im pusă sau recom andată de către stat p rin in te rm e d iu l a u to rită ţilo r ab ilitate în
m aterie leg iuito are. A cestea au o im portanţă deosebită, constând, în p rim u l
rând, în prezu m ţia e x te rio riză rii v oinţei generale a societăţii, e x p rim a tă prin
in term ed iu l direct sau in direct al m ecanism elor dem ocraţiei electorale.
S tudiul ra p o rtu rilo r ju rid ic e subliniază aspectele sociale ale co m u n ită ţilo r
um ane, ra p o rtu rile respective fiin d ra p o rtu ri sociale, în care persoanele fiz ic e
in tră (u n e o ri c h ia r a venturându-se), pentru a-şi satisface v a ria necesităţi. D e
la caz la caz, aceste necesităţi pot fi regăsite la e x tre m e d ife rite , m a jo rita te a
plasându-se în p e rim e tru l sp aţiu lu i leg al, ia r unele fiin d c h ia r de o rd in altruist
absolut, cum ar fi necesitatea, pe care o sim te aproape orice fiin ţă um ană
norm ală, de a acorda necondiţionat şi anonim ajutor pentru aproapele. L a cealaltă
e x tre m ă se a flă g a m a de false necesităţi um ane, în to td e a u n a d e p lo ra b ile şi
plasate în afara spaţiului legal, satisfacerea cărora echivalează ju rid ic cu
com iterea unei in fracţiu ni, cum ar fi, de exem p lu , curm area v ie ţii unei persoane,
faptă care se încadrează în conceptul clasic al unei in fracţiu ni penale. A cestea
din u rm ă nu n u m a i că sunt contra bonos mores, dar sunt şi sperăm că vor
răm âne în to td e a u n a şi extra legem.
A ş a d a r, ce este un raport ju rid ic ? în p rim u l şi în p rim u l râ n d , este o
specie de raport social, de re la ţie socială. Relaţia socială sau raportul social
constă in conduita umană, manifestată prin acţiunile sau inacţiunile unei
persoane fa ţă de alte persoane, atât fizice cât şi juridice. D a t fiin d fa p tu l, că
p rezentul studiu are drept o b ie c t abordarea d ih o to m ic ă a rap o rtu lu i ju r id ic de
m uncă, pentru a putea d e fin i raportul ju r id ic respectiv in iţila m e n te
considerăm că este foarte im p o rta n tă d e fin ire a ex more a ra p o rtu lu i ju rid ic .
D o c trin a în m aterie propune d ife rite n o ţiu n i (u n e le cu caracter p u r s p ecu lativ)
ale ra p o rtu lu i ju rid ic , n e fiin d a p lic a b ilă re g u la communis opinio doctorum.
Ilu s tru l cercetător al fe n o m e n u lu i d re p tu lu i din p erio ad a in te rb e lic ă M irc e a
D ju v a ra (1 9 3 9 ) în cadrul u nor o b servaţii m e to d o lo g ic e asupra fe n o m e n u lu i
ju rid ic m en ţio n ează, în le g ă tu ră cu d e te rm in a re a re la ţie i ju rid ic e (a raportului
ju rid ic ), fap tu l că re la ţia respectivă este un ele m e n t n u m ai pu r in te lig ib il, iar

15
nu constatabil p rin tr-o reprezentare sensibilă, o re la ţie , prin in te rm e d iu l căreia
se a trib u ie unei persoane d repturi sau o b lig a ţii în raport cu alta sau alte
persoane.4 A s p e c tu l în cauză - cel re fe rito r la dreptul unei persoane de a cere
ceva de la o a ltă persoană, - este m e n ţio n a t şi în d e fin iţia o fe rită de către un
a lt cercetător ilustru în m a te rie , filo s o fu l şi profesorul ita lia n , un m are expert
în filo s o fia d re p tu lu i, G io rg io del V e c c h io , care d e fin e a raportul ju r id ic drept
o leg ătură în tre persoane, în v irtu te a căreia una d in tre ele poate să pretind ă
ceva de la ce a la ltă persoană, care este o b lig a tă .5 P o triv it lu i N ic o la e P opa
(2 0 0 2 ), raportul ju r id ic re p re zin tă „ legătura socială, reglementată de norma
juridică, conţinând un sistem de interacţiune reciprocă între participanţii
determinaţi, legătură ce este susceptibilă a f i apărată pe calea coerciţiunii
statale”.6 D u m itru M a z ilu (1 9 9 9 ), la rân d u -i, defineşte raportul ju rid ic drept
„ un raport social, de suprastructură, care ia naştere pe baza normelor juridice
între două sau mai multe părţi, care sunt titulare de drepturi şi obligaţiijuridice
reciproce, asigurate, în realizarea lor, la nevoie, de forţa coercitivă a
statului”? C ercetătorii G heorghe A v o m ic , E le n a A ra m ă , B oris N e g ru şi
R uslan Costaş (2 0 0 4 ) definesc ra p o rtu l ju r id ic drept orice re la ţie socială care
cade sub in c id e n ţa n o rm e i ju rid ic e sau care este reglem entată de ea, unii
p a rtic ip a n ţi la această re la ţie având d rep turi su biective, a lţii purtând o b lig a ţii
ju rid ic e , acestea fiin d puse în acţiune şi asigurate, în caz de necesitate, prin
fo rţa c o e rc itiv ă a s ta tu lu i.8 P o triv it u n e ia din cele m a i recente d e fin iţii din
d o ctrin a autohtonă, expusă de către G h e o rg h e A v o m ic (2 0 1 0 ), raportul
ju rid ic este "orice relaţie socială care cade sub incidenţa normei juridice sau
care este reglementată de ea, unii participanţi la această relaţie având
drepturi subiective, alţii purtând obligaţii juridice, acestea fiin d puse în
acţiune şi asigurate, în caz de necessitate, prin forţa coercitivă a statului ”.9
E le m e n tu l communis opinio în to ate d e fin iţiile propuse de către d ife riţi
au to ri este axat pe fa p tu l că o rice raport ju r id ic este un raport social
re g le m e n ta t de o n o rm ă ju r id ic ă .10 P ornind de la acest ele m e n t-c h e ie ,
in dispen sab il o ric ă re i d e fin iţii o fe rite ra p o rtu lu i ju r id ic , considerăm , la rândul
nostru, că raportul juridic reprezintă o relaţie socială între cel puţin doi
participanţi determinaţi, aflată sub incidenţa directă sau indirectă a linei
norme juridice, în virtutea căreia participanţii respectivi interacţionează

4 Mircea Djuvara, Eseuri de Jilosofie a dreptului, - Bucureşti, editura „Trei”, 1997, p .5 1.

5 Giorgio del Vecchio, Lecţii de filosofic juridică, - Bucureşti, editura „Europa Nova”, 1995, p.253.
6 Nicolae Popa, Teoria generala a dreptului, - Bucureşti, editura „AH Beck”, 2002, p.254.
Dumitru Mazilu, Teoria generală a dreptului, - Bucureşti, editura „AII Beck”, 1999, p.289-290.
8 Gheorghe Avomic, Elena Aramă, Boris Negru, Ruslan Costaş, Teoria generală a dreptului. Manual, - Chişi-
nâu, editura “Cartier”, 2004, p.357.
9 Gheorghe Avomic, Tratat de teoria generală a statului şi dreptului. Volumul 11,- Chişinău. F.E.-P.”Tipografia
Centrală”, 2010, p. 123-124.
10 Boris Negru, Alina Negru, Teoria generală a dreptului şi statului, - Chişinău, editura „Bons Offices”, 2006,
p.444; Andrei Negru, Victor Zaharia, Teoria generală a dreptului .şi statului în definiţii şi scheme, - Chişinău,
2009, p.148.
16
reciproc în calitate de titulari de drepturi şi obligaţii, interesele cărora în
cadrul relaţiei date sunt asigurate de forţa coercitivă a autorităţii statului.
D e ş i no rm e le ju rid ic e se re a lize a ză p ra x io lo g ic n u m ai prin in te rm e d iu l
ra p o rtu rilo r ju rid ic e , este greşit să a firm ă m că acţiunea unei n o rm e ju rid ic e
creează, în m o d necesar şi o b lig a to riu , un raport ju rid ic . F iin d re la ţii sociale,
ra p o rtu rile ju rid ic e sunt in dispen sab ile de v ia ţa şi a c tiv ita te a um ană co tid ian ă,
activitate m axim socializată. V ia ţa socializată, eo ipso, la fe l ca şi v ia ţa um ană
nesocializată, presupun în m od necondiţionat existenţa p reven tivă a exp rim ării
actului vo liţio n a l al fiin ţe i um ane. în tr-o societate liberă, dem ocratică, persoana
este în drept de a alege atât participarea, cât şi neparticiparea la v ia ţa socială, iar
în m ajoritatea absolută a c a zu rilo r persoanele aleg socializarea, ceea ce este un
act firesc şi norm al. Totodată, şi alegerea inversă de asem enea, trebuie abordată
prin prism a interesului persoanei, chiar şi atunci când alegerea respectivă poate
fi p rivită neobişnuit de către c e ila lţi, cum ar fi cazul persoanelor care aleg viaţa
de sihăstrie, neînţeleasă ca atare de către m a jo rita te , dar p rin in te rm e d iu l
că re ia persoana în cauză poate să-şi m a n ife s te cu m u lt m a i p le n a r atât
c ap acităţile sale, cât şi d o rin ţa de a trăi o v ia ţă p lin ă de sens in tim , adeseori
b en efică şi pentru cei care aleg segm entul s o c ia liză rii m a x im posibile.

§3. Premisele constitutive ale raportului juridic

Norma juridică (de drept). O ric e raport ju r id ic , fie de drept p u b lic , de
drept p riv a t sau de drept m ix t, necesită d e term in area p rim a ră a p re m is e lo r
sale constitutive. D o c trin a teoriei dreptului acceptă în acest sens existenţa unui
tablou conturat din trei prem ise constitutive (denum ite uneori şi elem ente):
existenţa norm ei ju rid ic e , existenţa subiecţilor şi existenţa fap telo r ju rid ic e ,"
deşi, în o p in ia u nor autori, pot fi considerate drept prem ise constitutive num ai
no rm a ju rid ic ă şi fap tu l ju r id ic .12 N o rm e le ju rid ic e (d e drept) reprezintă
elem entul fundam ental pentru ap a riţia unui raport ju rid ic şi definesc do m en iu l
c o m portării posibile sau datorate a persoanelor participante la anum ite
raporturi sociale, asupra cărora societatea, prin in term ediul organelor abilitate
ale statului, este interesată să acţioneze în tr-u n a num it m od. A cestea nu
determ ină apariţia unor raporturi ju rid ic e concrete, ci doar le in fluenţează sub
aspect ju rid ic , stabilind faptele care au valoare sub aspectul dreptului. N o rm a
ju rid ic ă „ghidează” ca atare ap a riţia u lterioară a raportului ju rid ic , in diferent de
natura publică, privată sau m ix tă a raportului respectiv, fiin d considerată drept o

11 A se vedea, în acest sens. Dumitru Mazilu, Teoria generala a dreptului, p.277-278; Nicolae Popa, Teoria
generală a dreptului, p.250-251.
12 Potrivit profesorului Gheorghe Avomic, subiecţii nu pot fi consideraţi drept premise constitutive ale raportului
juridic, deoarece „ oamenii .suni un „dai” care există în societate dintotdeauna, ei fiin d deja participanţi la
relaţiile sociale, apariţia relaţiilor juridice este precedată, condiţionată .ţi determinată in ultimă instanţă de
premise sociale care particularizează raporturile sociale, transformdndu-le in raporturi juridice. Aceste
premise sunt norma juridică şi faptul juridic ’’ (Gheorghe Avomic, Tratat de teoria generală a statului .fi
dreptului. Volumul II, p. 132).
17
prem isă m ajo ră pentru constituirea unui raport ju rid ic .13 D in aceste considerente
raportul ju rid ic este adesea caracterizat drept norm ă ju rid ic ă în a cţiu n e.14
N e c e s ită a fi m e n ţio n a t fa p tu l că n o rm a ju rid ic ă , re a liza tă p ra x io lo g ic
prin in te rm e d iu l unui raport ju r id ic , constituie regula. T o to d a tă , ţinând cont
de fa p tu l că cea m a i im p o rta n tă re g u lă din d o m e n iu l drep tu lu i constă în
aceea, că orice regulă are cel puţin o excepţie, este necesar de a m e n ţio n a că
şi în cazul n o rm e lo r ju rid ic e sunt un şir de ex c e p ţii de Ia re g u la dată. E xistă
s uficiente no rm e ju rid ic e , re a liza re a p ra x io lo g ic ă a cărora se produce în afara
unor ra p o rtu ri ju rid ic e , cum ar fi cele care im p u n a b ţin erea de la săvârşirea
unor fapte ce ar atenta la o rd in e a de drept sta b ilită în tr-u n a n u m it segm ent al
re la ţiilo r sociale. în m a jo rita te a c a z u rilo r este v o rb a despre no rm e de drept
penal şi no rm e de drept co n tra v e n ţio n al, dar nu n u m a i; pot fi găsite suficiente
no rm e de acest gen şi în cadrul a lto r ra m u ri de drept.
Şi în d o m e n iu l ra p o rtu rilo r ju rid ic e cu caracter m ix t, de drept p riv a to -
p u b lic sau p u b lic o -p riv a t, cum ar fi cazul unor ra p orturi ju rid ic e de m uncă, se
regăsesc, în c alitate de prem ise co n stitu tive ale ra p o rtu rilo r respective,
s uficiente no rm e ju rid ic e cu caracter p ro h ib itiv care in te rzic (sub im in e n ţa
a p lic ă rii s a n c ţiu n ilo r le g a le ), săvârşirea unor fap te de către subiecţi. D re p t
e x e m p lu pot servi ra p o rtu rile d in tre subiecţii drep tu lu i m u n c ii, care atentează
la o rdinea de drept stabilită în d om eniul re la ţiilo r sociale de m uncă. A s tfe l,
p o triv it a rt.1 1 2 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154 din
28.03.2003,15 dreptul s a la ria ţilo r la acordarea concediului anual de odihnă este
garantat, dreptul respectiv neputând face ob ie c tu l v reunei cesiuni, renunţări
sau lim ită ri, ia r o rice în ţe le g e re în tre salariat şi a ngajato r, prin care se renunţă
to ta l sau p a rţia l la acest drept, este lo v ită de n u lita te . Este e v id e n t că scopul
n o rm e i citate aici nu constă în crearea u nui raport ju r id ic sp ecific - raportul
ju rid ic d in tre salariat şi an g ajato r p rin care p rim u l re fu ză de la dreptul de a
b e n e fic ia de acordarea c o n c e d iu lu i, - ci exact invers: in te rzic e re a ap ariţiei
u n u i ra p o rt ju r id ic de acest gen, deoarece n e ab ţin erea s u b ie c ţilo r de la
săvârşirea fa p tu lu i respectiv ar atenta în m o d d ire c t la o rd in e a de drept
stab ilită în m a te ria ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă. N u negăm fa p tu l, că în
b a za n o rm e i ju r id ic e în cauză nu ar putea să apară un raport ju rid ic , ci
atragem atenţia, că în m o m e n tu l a p a riţie i ra p o rtu lu i ju r id ic respectiv sarcina
fu n d a m e n ta lă a n o rm e i în cauză, de natură p ro h ib itiv ă , nu a fost atinsă. In
acest caz, dacă salariatul şi an g ajato ru l v o r aju nge la vre o în ţe le g e re p riv in d
n eacordarea co n ced iu lu i anual de o d ih n ă , astfel generându-se un nou raport
ju r id ic , a p a riţia acestuia v a fi dispusă nu de respectarea n o rm e i ju rid ic e în
cauză, ci de în călcarea in te rd ic ţie i de a aju nge la o astfel de în ţe le g e re . In
te o ria d re p tu lu i penal din R e p u b lic a M o ld o v a ra p o rtu rile ju rid ic e penale sunt

13 Gheorghe Avomic, Tratai de teoria generală a statului şi dreptului. Volumul II, p. 132.
14 Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, p.251.
15 Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.159-162 din 29.07.2003.
18
tratate, sub acest aspect, ca fiin d de două categorii: ra p o rtu ri ju rid ic e
c o n flic tu a le şi ra porturi ju rid ic e de c o n fo rm a re .16
A şadar, o p re m iză oblig ato rie a o ricărui raport ju rid ic o reprezintă
reglem entarea unei re la ţii sociale p rin norm e de o rdin ju rid ic . în consecinţă,
dacă orice raport ju rid ic este o relaţie socială, nu orice relaţie socială, p rin ea
însăşi, este şi un raport ju rid ic . Pentru a avea această calitate este o b lig a to riu ca
ea să îm b ra c e haină ju rid ic ă , adică să fie reglem entaă de către cel puţin o
norm ă de drept. T otodată, chiar şi fiin d reglem entată de o norm ă ju rid ic ă ,
respectiva relaţie socială în nici un caz nu-şi pierde calitatea ei p rim o rd ia lă de
a fi în continuare un raport social.
Subiecţii raportului juridic. R ap o rtu l ju r id ic nu poate să existe în lipsa
unor subiecţi, care să aibă c a lita te a de p a rtic ip a n ţi a c tiv i sau pasivi la raportul
respectiv. Este de neconceput, atât sub aspect ju r id ic , cât şi sub aspect non-
ju rid ic , existenţa u nui raport social în lipsa p a rtic ip a n ţilo r la raportul
respectiv; un astfel de raport social nu poate fi im a g in a t n ici c h ia r sub aspect
pu r m e ta fiz ic . T o to d a tă însă conceptul de subiecţi ca şi e le m e n t al u n u i raport
ju rid ic nu poate fi co n fu n d at, în o p in ia noastră, cu un a lt concept to tal d ife rit:
cel de subiecţi ca şi prem isă co n s titu tiv ă a unui ra p o rt ju r id ic . C o n s id e ră m , că
în cazul p re m is e lo r co n stitu tive ale o ric ă ru i raport ju rid ic (cu ex c e p ţia unor
raporturi conexe din an u m ite d o m e n ii al d re p tu lu i) nu poate fi v o rb a despre
subiecţi, c i n u m a i despre persoanele care “ can d id ează” la o b ţin erea statutului
de subiecţi, adică de participanţi la raportul v iito r respectiv. A s tfe l, abordate
prin prism a p rem iselor constitutive ale unui raport ju r id ic , persoanele în cauză
trebuie considerate antesubiecţi, care p o sibil că v o r obţin e în v iito r statutul de
subiect, deocam dată aflându -se în “ sala de aşteptare” a unui raport ju rid ic .
D e ş i raportul ju r id ic este unul de natură n e m a te ria lă , deci in sesizabil şi
im p o s ib il de a fi m ăsurat prin in te rm e d iu l u n o r instrum ente u tiliz a te în
dom eniul ştiinţelor p o zitiv e , el nu poate să “ prindă v ia ţă ” decât prin in term ediul
participării directe sau uneori indirecte a unor subiecţi m ateriali, deci sesizabili
şi, de regulă, posibili de a fi m ăsuraţi cu ajutorul instrum entarului p o zitiv o -
ş tiinţific. C h ia r dacă regula dată nu poate fi aplicată în m od direct şi asupra
persoanelor ju rid ic e , acestea fiin d , sub aspectul discutat aici, entităţi de ordin
„ v irtu a l” , în spatele oricăror persoane ju rid ic e , m ai aproape sau m a i departe, se
a flă cel puţin o persoană fiz ic ă , deci o entitate sesizabilă. A ş a cum m e n ţio n a
N ic o la e P opa (2 0 0 2 ), raportul ju r id ic creează o stare de dependenţă recip rocă
a p a rtic ip a n ţilo r,17 c h ia r dacă în unele s ituaţii aceştia, sau unul d in tre e i, ar
face tot p o s ib ilu l ca să nu fie „ p a rte n e ri” în cadrul ra p o rtu lu i respectiv.

16 Stela Botnaru, Alina Şavga, Vladimir Grosu, Mariana Grama, Drept penal. Partea generală. Volumul /,
Chişinâu, editura „Cartier”, 2005, p.l 16-117.
17 „Faţă de toate celelalte form e ale coeziunii sociale (contactul spaţial, contactul psihic etc.), raportul juridic, ca
element esenţial al coeziunii sociale, se înscrie in acel tip al legăturilor sociale, caracterizate printr-o stare de
dependenţă reciprocă a partenerilor şi prin reflectarea acestei stări in norme juridice care reglementează
acţiunile lor reciproce " (Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, p.261).
 A b o rd a ţi ca şi p rem isă co n s titu tiv ă a unui raport ju r id ic , antesubiecţi ai
ra p o rtu rilo r ju rid ic e sunt, astfel, persoanele fiz ic e şi persoanele ju rid ic e care
în v iito r v o r p a rtic ip a la aceste rap o rtu ri, fiin d investite cu drepturi şi o b lig a ţii
de natură ju rid ic ă . R elaţion ându-se recip roc, v iito rii p articipanţi ai ra p o rtu rilo r
ju rid ic e - adică an tesu b iecţii, - v o r u rm ă ri satisfacerea unor interese de ordin
personal sau de o rd in social, dar acestea v o r p u tea fi luate în consideraţie
n u m a i atunci când v o r fi c o n fo rm e le g ii, adică se v o r a fla în cadrul
p e rim e tru lu i legal s ta b ilit în m o d direct, p rin in te rm e d iu l unor norm e ju rid ic e
im perative, sau indirect, prin in term ediul no rm elo r d ispozitive sau de altă natură
n on-im perativă. în acest sens, au calitatea de antesubiecţi ai rap o rtu rilo r ju rid ic e
doar fiin ţe le um ane cunoscute sub titu latu ra de persoane fizic e , sau o rganizaţiile
create de către acestea - persoanele ju rid ic e .
C a şi în cazul o ric ă re i re la ţii so ciale, aceasta nu poate să existe fară
p rezen ţa a cel p u ţin u n u i a lt p a rtic ip a n t, cu care să se re la ţio n e ze p rim a
persoană; astfel a p a riţia , derularea, m o d ific a re a , suspendarea şi stingerea unui
rap o rt ju r id ic nu este p o s ib ilă dacă nu există cel puţin doi sau m a i m u lţi
antesubiecţi im p lic a ţi (în v iito r) în raportul respectiv, adică o p lu ra lita te de
antesubiecţi. D re p tu l m u n c ii, în c a lita te de ra m u ră distinctă a sistem ului
d rep tu lu i R e p u b lic ii M o ld o v a , operează cu o p lu ra lita te de antesubiecţi,
v iito ri p a rtic ip a n ţi la ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă, dar cel m a i im portant
raport ju r id ic în m a te rie - ra p o rtu l ju r id ic de m uncă tip ic - poate prin d e v ia ţă
n u m a i cu p a rtic ip a re a a d oi antesubiecţi: a sala ria tu lu i şi a an g ajato ru lu i.
Faptul juridic re p re zin tă o a ltă prem isă co n s titu tiv ă a unui raport ju rid ic .
A ce s ta este, sub aspectul d re p tu lu i, o circu m stanţă ce are efecte ju rid ic e de
ap a riţie , m o d ific a re , suspendare sau stingere a ra p o rtu lu i ju r id ic , fiin d
considerat, spre deosebire de n o rm a de drept, o prem isă c o n stitu tivă m in o ră .18
C o n sid erăm o portun să m e n ţo io n ă m că, de regulă, faptele ju rid ic e care
cu prind un ra p o rt ju rid ic sunt v a ria te , adică în cazul unui raport ju r id ic avem
de a face cu o p lu ra lita te de fapte de acest gen. U n e le fapte duc la ap a riţia
unui raport ju r id ic , alte le la m o d ific a re a ra p o rtu lu i respectiv, alte le la
suspendarea lu i şi alte le la stingerea ra p o rtu lu i ju r id ic în cauză.
O ric e fa p t ju r id ic este c o n co m iten t şi un fa p t so cial, dar n ic i pe departe
nu putem a firm a că toate fa p te le sociale sunt şi fap te ju rid ic e . N u m ă ru l
fa p te lo r ju rid ic e d ife ră de la o societate (s ta t) la altă societate, de la o anum ită
epocă istorică la altă epocă, uneori s c h im b ă rile fa p te lo r ju rid ic e respective
produ cându-se brusc şi c a rd in a l, cum ar fi cazul s c h im b ă rilo r de esenţă a
fo rm e lo r organizaţional-statale ale unor naţiun i p rin in term ediul unor revoluţii
sociale. A cest gen de schim bări a num ărului şi conţinutului faptelor ju rid ic e nu
afectează num ai dom eniul dreptului public, ci şi dom eniul dreptului privat,
precum şi d om eniile ra m u rilo r de drept cu caracter m ix t p u b lic o -p riv a t şi

18 Gheorghe A vornic, Tratai de teoria generală a statului şi dreptului. Volumul II, p. 132.
20
p riv a to -p u b lic . A s tfe l, în U .R .S .S . m u n c a era o o b lig a ţie , ia r n e d o rin ţa unei
persoane fiz ic e apte din punct de vedere ju r id ic , de a m u n c i, în sensul de a se
angaja leg al la m uncă în cadrul unei u n ită ţi, era considerată drept trâ n d ă v ie ,
iar trâ n d ă v ia era considerată abatere a d m in is tra tiv ă (c o n tra v e n ţie ), sau, în
cazul unor circu m stanţe speciale, in fra c ţiu n e . A fost su fic ie n tă scurgerea unei
perioade de d ouăzeci de ani - re la tiv scurtă sub aspect istoric, - pentru ca
nedorinţa unei persoane fiz ic e de a presta o m uncă să nu m ai scandalizeze pe
n im eni, cu atât m ai m u lt să nu m ai solicite intervenţia m ecanism elor speciale de
natură coercitivă ale autorităţilor statului pentru a o b lig a persoana respectivă să
presteze o m uncă.
Faptele ju rid ic e se c la s ific ă în a c ţiuni şi ev e n im e n te , dar în lite ra tu ra de
specialitate se m ai consideră, de către u n ii a u to ri, că din c ateg o ria fa p te lo r
ju rid ic e fac parte şi stările de fapt. C la s ific a re a fa p te lo r ju rid ic e în a c ţiu n i şi
even im en te este d e te rm in a tă de c rite riu l in te rv e n ţie i v o litiv e a fiin ţe i um ane,
adică a persoanei fiz ic e . A c ţiu n ile , la fe l ca şi in a c ţiu n ile , în totdeaun a sunt
m an ife s tă ri de v o in ţă şi ele pot duce, în cazul re g le m e n tă rii lo r ju rid ic e , la
a p a riţia , m o d ific a re a , suspendarea şi în cetarea ra p o rtu rilo r ju rid ic e . A c ţiu n ile ,
săvârşite cu in ten ţia de a genera efecte ju rid ic e , sunt considerate a fi acte
ju rid ic e , acestea reprezentând categoria cea m ai e xtin să de fapte ju rid ic e .
O co n d iţie o b lig a to rie pentru ca a c ţiu n ile şi in a c ţiu n ile în c au ză să
producă efecte ju rid ic e constă în fa p tu l ca ele să fie efectuate de către
persoane cu discernăm ânt. E v e n im e n te le , la rândul lo r, sunt îm p re ju ră ri care
nu depind de v o in ţa o a m e n ilo r, generând raporturi ju rid ic e , m o d ific â n d u -le ,
suspendându-le sau s tingân du-le. Este im p o rta n t de m e n ţio n a t că, din punct
de vedere ju rid ic , toate a c ţiu n ile şi in a c ţiu n ile persoanelor fiz ic e se produc în
in tervalul tem p o rar dintre două evenim ente: naşterea şi m oartea fiin ţe i um ane.
T o to d a tă există suficiente evenim ente care nu au de a face cu fiin ţa um ană.
Producerea acestora nu ţine absolut deloc, sub nic i un aspect, cu existenţa sau
inexistenţa o m u lu i ca atare (spre deosebire de naşterea şi m oartea persoanei),
aici fiin d incluse ca la m ită ţile naturale (seceta, in u n d a ţiile , cu trem u rele),
scurgerea tim p u lu i etc. T o ate aceste evenim ente m enţionate a ic i - naşterea,
m oartea, c a la m ită ţile n a turale, scurgerea tim p u lu i, - sunt fe n o m e n e naturale,
poartă caracter de procese în d e zv o lta re in dependentă de v o in ţa o a m e n ilo r.
A şa cum m en ţio n a N ic o la e P opa ( 2 0 0 2 ) ,19 uneori e v e n im e n te le survin ch iar
îm p o triv a v o in ţe i o a m e n ilo r, drept e x e m p lu clasic în acest sens fiin d decesul
persoanei fiz ic e .

19 Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, p.277.

21
 §4. Trăsăturile caracteristice fundamentale ale raportului juridic
R a p o rtu rile ju rid ic e au un şir de trăsături caracteristice fu n d a m e n ta le ,
g eneral a p lic a b ile , care se regăsesc în cadrul o ric ă ru i ra p o rt ju r id ic , in d ife re n t
de natura p u b lic ă , p riv a tă sau m ix tă a ra p o rtu lu i respectiv. T o to d ată, fiecare
categorie ram urală, subram urală sau instituţională de raporturi ju rid ic e are
trăsături specifice p roprii, pe lângă cele fundam entale. Trăsăturile caracteristice
fu n d a m e n ta le ale ra p o rtu lu i ju r id ic se m e n ţin pe parcursul v ie ţii rap o rtu lu i
respectiv şi dispar n u m a i odată cu stingerea acestuia. E le nu pot fi afectate de
s ituaţii şi stări n ic i de o rd in um an, nic i de o rd in independent de v o in ţa
o m u lu i. S pre deosebire de acestea, trăsăturile caracteristice sp ecifice ale
ra p o rtu rilo r ju rid ic e s u b ie c tiv iza te depind de m a i m u lte circum stanţe şi, în
dependenţă de etapa de d erulare a ra p o rtu lo r respective, adeseori nu se
regăsesc c h ia r în unul şi acelaşi raport ju rid ic .
în ceea ce ţin e de tră s ă tu rile caracteristice gen erale, nic i aici nu există o
communis opinio doctorum. A s tfe l, D u m itru M a z ilu (1 9 9 9 ) consideră drept
trăsături caracteristice fundam entale ale unui raport ju rid ic suprastructuralitatea,
caracterul v o liţio n a l, caracterul de p ro m o v a re , în c u ra ja re şi apărare a
v a lo rilo r so ciale, cel de expresie a e v o lu ţie i istorice şi caracterul de raport
reg le m e n ta t;20 N ic o la e P opa (2 0 0 2 ) consideră drept trăsături caracteristice
caracterul social, suprastructuralitatea, caracterul v o liţio n a l, caracterul va lo ric
şi caracterul de categorie istorică;21 G h eo rg h e A v o m ic (2 0 1 0 ) consideră că un
rap o rt ju r id ic are astfel de p a rtic u la rită ţi cum ar fi caracterul social, caracterul
v o liţio n a l, caracterul istoric, caracterul v a lo ric , suprastructuralitatea şi
caracterul id e o lo g ic .22 T e o re tic ie n ii ruşi V .E .K ra s n e a n s k ii şi I.A .D e n is o v
(1 9 8 7 ) consideră drept trăsături caracteristice ale ra p o rtu lu i ju r id ic caracterul
subiecţional sp e c ific , leg ătura s p ecifică a p ă rţilo r ra p o rtu lu i ju r id ic , existenţa
n o rm e lo r ju rid ic e şi e xistenţa fa p te lo r ju r id ic e .23
Subscriem p a rţia l la o p in iile expuse de către cercetătorii în m aterie
p riv in d tră s ă tu rile caracteristice fu n d a m e n ta le ale ra p o rtu lu i ju rid ic , dar
to to d ată, pe lân gă astfel de trăsături cum ar fi caracterul social, de
suprastructură, caracterul v o liţio n a l şi cel de categorie v a lo ric ă , considerăm
oportună c o m p le ta re a listei respective de trăsături cu alte c in c i p a rtic u la rită ţi,
im portante în o p in ia noastră, pe care le are un raport ju rid ic : caracterul
in telectu al id eatic, caracterul p o z itiv is t, caracterul te m p o ra l, caracterul
antro p o lo g ic şi caracterul su b iectiv. C o n s id e ră m , eo ipso, că o p in ia noastră
poate fi s u fic ie n t consolid ată p rin in te rm e d iu l unor cerin ţe co n ven ţio n ale de
v a lid ita te şi s o lid ita te , expuse în cele ce urm ează.

20 Dumitru Mazilu, Teoria generală a dreptului, p.278-288.

21 Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, p.254-260.
22 Gheorghe Avomic, Tratat de teoria generală a statului şi dreptului. Volumul //, p. 124.-129.
2‘' Teopm pocydapcmea u npaea, y^eîjHHK, nofl peA. npo(|). A.H.KopojieBa h npotţr JIC.flBHHa, - JIennHrpa.ii.
H 3,aaTejibCTB0 JleHHHrpaacKoro VHHBepcHTeTa, 1987 r., p.415-416.
22
 Caracterul intelectual ideatic al raportului juridic. C a ra c te ru l in telectu al
id eatic, ca şi p a rtic u la rita te a ra p o rtu rilo r ju rid ic e , se e x p rim ă p rin aceea că
absolut toate ra p o rtu rile ju rid ic e sunt in iţia l c re a ţii pu r in te le c tu a le , expresii
ale “m in ţii e x te rio riza te ” ale u n o r subiecţi, în scopul de a in tra în tr-o a n u m ită
re la ţie socială, deşi deseori persoanele respective nu conş tie n tize a ză acest
lu cru. Spre deosebire de subiecţii în cauză, care au caracter s esizabil, m a i
m u lt (în cazul persoanelor fiz ic e ) sau m a i p u ţin (în cazul persoanelor
ju rid ic e ), raportul ju rid ic ca şi o rice re la ţie socială ca atare este in sesizabil şi
nu poate fi lo c a liza t în tr-u n spaţiu fiz ic , deoarece ocupă un loc in te rm e d ia r
în tre pu rtăto rii re la ţie i respective. In d ife re n t că este v o rb a de un ra p o rt ju r id ic
în tre doi subiecţi, sau un raport cu o p lu ra lita te de subiecţi, aceştia sunt
e m iţă to rii şi purtătorii de facto a ideii de raport ju rid ic . Caracterul intelectual
ideatic reprezintă, în acest sens, capacitatea şi disponibilitatea subiecţilor de a
reacţiona intern, de a-şi cristaliza necesităţile individuale sau de grup şi de a
se raporta juridic între ei, exteriorizându-şi necesităţile respective. R ap o rtu l
ju rid ic poartă caracter in telectu al ideatic deoarece, in iţia l, re p re zin tă o idee
care poate u lte rio r să ducă la a p a riţia unui o b ie c t m a te ria liza t (d a r nu în m od
o b lig a to riu ). A s tfe l, ca şi idee, raportul ju r id ic re p re zin tă o fo rm ă de
reflectare, de reprezentare g e n e ra liza tă a re a lită ţii v iito a re în co n ştiin ţa
s u b ie c ţilo r p a rtic ip a n ţi la acesta.
Caracterul pozitivist al raportului juridic. Şi caracterul p o z itiv is t, în
o p in ia noastră, re p re zin tă o trăsătură caracteristică a o ric ă ru i raport ju r id ic din
sistem ul drep tu lu i m odern al R e p u b lic ii M o ld o v a . P o zitiv is m u l nu este
in iţia lm e n te o te o rie ju rid ic ă ; el este un curent filo z o fic , conceput de către
A uguste C o m te , al cărui te ză p rin c ip a lă este că sin gura cunoaştere autentică
este cea ş tiin ţific ă , ia r aceasta nu poate v eni decât de la a firm a re a p o z itiv ă a
te o riilo r prin a p lic a re a strictă a m etod ei ş tiin ţific e . In cad ru l conceptului
p o z itiv is t p rim e a ză interesul pro p riu e xag erat pentru p ro b le m e le practice,
m a te ria le , tendin ţa de a u rm ă ri num ai av a n ta je le im e d ia te . In do m en iu l
d re p tu lu i p o z itiv is m u l ju rid ic se e x p rim ă p rin curente d ife rite , cele m ai
im portante fiin d u tilita ris m u l şi pragm atism ul ju rid ic . A p lic a tă d reptului,
v iz iu n e a p o zitiv is tă condam nă orice căutare a unui drept natural, reprezentanţii
curentului respectiv considerând că cei ce s-au angajat pe calea s peculaţiilor
m e ta fizice au ajuns să susţină teze c ontradictorii. T o tu ş i, în u ltim a perioadă se
observă o tendin ţă len tă de abandonare a teo riei p o zitiviste absolute şi de
re lie fa re a aspectelor p o z itiv e din cadrul te o rie i d re p tu lu i natu ral, in clu siv în
m a te rie de drept al m u n c ii. D e ş i nu suntem susţinători ai c urentului p o z itiv is t
in extremis a p lic a b il şi d re p tu lu i, re a lita te a practică din R e p u b lic a M o ld o v a
(d a r nu n u m a i) arată clar, că interesul u rm ă rit atât în ela b o ra re a şi adoptarea

23
n o rm e lo r ju rid ic e , cât şi în generarea m a jo rită ţii absolute a ra p o rtu rilo r
ju rid ic e este u tilita ris m u l, m a n ife s ta t aproape în to td eau n a p rin m a m o n is m .24
D re p tu l p o z itiv actual e x p rim ă v o in ţa statală, rid ic a tă la rangul de lege şi
co n cretizează, p rin in te rm e d iu l re g u lilo r de condu ită o b lig a to rie , cerinţele
d is c ip lin e i sociale, garantate în respectarea lo r p rin fo rţa c o e rc itiv ă a statului.
P rin in te rm e d iu l d re p tu lu i p o z itiv entitatea ju rid ic o -s ta ta lă recunoaşte
m e m b rilo r societăţii şi un şir de p re ro g a tiv e , n u m ite d repturi subiective, pe
care le ocroteşte, pentru ca p rin in te rm e d iu l lo r titu la rii să-şi satisfacă
n ecesităţile si interesele a fla te în in te rio ru l s paţiului leg al. A şadar, eo ipso ,
toate n o rm e le ju rid ic e sunt no rm e p o z itiv e , fiin d c reaţii directe sau in directe
ale o rg a n e lo r a b ilita te ale statului şi, în ca lita te a lo r de prem ise ale apa riţie i
ra p o rtu rilo r ju rid ic e , pot da naştere n u m a i unor ra p o rtu ri ju rid ic e p o zitiv e .
E ste im p o s ib il de construit un raport ju r id ic care să nu poarte haina ju rid ic ă
cu care a fost în zestrat de către n o rm a sau n o rm e le de drept pe care le -a avut
d rept sursă p rim a ră de in sp iraţie. V o in ţa s u b ie c ţilo r de a genera un raport
ju rid ic , c h ia r dacă în acest sens nu poate f i declarată drept v o in ţă p o z itiv ă , ci
una n a turală, cum a r f i, de e x e m p lu , în ţe le g e re a unui tânăr şi a unei tin ere de
a fo rm a o fa m ilie , nu poate să se s p rijin e doar pe d o rin ţa lo r in tim ă şi pe
aco rd u l p ă rin ţilo r, c h ia r dacă acesta, p o triv it le g ii, nu este necesar, ci pe
existenţa unei creaţii a le g iu ito ru lu i - pe o n o rm ă ju rid ic ă , adică pe o entitate
care, sub aspectul filo s o fie i d re p tu lu i, poartă caracter de entitate p o z itiv ă .
Caracterul temporal al raportului juridic. O a ltă partic u la rita te a
rap o rtu lu i ju r id ic este caracterul te m p o ra l al acestuia. O ric e raport ju r id ic se
deru lea ză în tr-u n spaţiu te m p o ra l de te rm in a t şi fin it, adică, per a contrario.
nu au existat, nu există şi nu v o r exista v reo d ată ra p o rtu ri ju rid ic e cu titlu
p erm an en t, care se desfaşoară în tr-u n spaţiu a te m p o ra l. În ţeleg erea sensului
acestei trăsătrui caracteristice fu n d a m e n ta le a unui raport ju rid ic este re la tiv
sim p lă, deoarece poate fi uşor dete rm in a tă ra p ortându-ne la subiecţii
p articip a n ţi la un raport ju r id ic , in d ife re n t de natura acestuia. O ric e subiect al
d re p tu lu i, in clu siv şi persoanele ju rid ic e , nu pot să existe veşnic şi, sub acest
aspect, sunt lim ita te te m p o ra l ca şi existenţă atât fiz ic ă (c a zu l persoanelor
fiz ic e ), cât şi de jure. D e a ic i şi c o n c lu z ia lo g ic ă p o triv it căre ia însăşi raportul
ju rid ic poartă caracter te m p o ra l.
Caracterul antropologic al raportului juridic. D e ş i m a jo rita te a absolută
a c e rc e tă to rilo r în d o m e n iu l d re p tu lu i consideră că raportul ju r id ic este o
categorie istorică, poartă caracter isto ric, considerăm că m a i corect ar fi dacă

24 Propunem aici acest termen pentru a ilustra conceptual tendinţa susţinută şi încurajată în societatea modernă,
inclusiv în cea moldovenească, de a saluta orice activitate umană numai dacă aceasta urmăreşte ca şi scop final
obţinerea unui profit care poate fi evaluat instantaneu sub formă materială, tendinţă preluată şi de jurişti, dar.
din câte se pare. nedefinită deocamdată conceptual ca şi teorie aplicabilă şi în domeniul dreptului. Termenul
provine de la mamona, un cuvânt aramaic, folosit în Noul Testament, atunci când lisus Hristos spune: “Nimeni
nu poate sluji la doi stăpâni... Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona"(Matei 6:24). Mamona, în context
conceptual biblic, înseamnă bogăţie, avere.
24
am d e fin i trăsătura respectivă a rap o rtu lu i ju r id ic drept una a n tropologică.
Sub acest aspect, raportul ju r id ic re p re zin tă re zu lta tu l a c tiv ită ţii b io -p sih ice
ale fiin ţe lo r um ane ca şi fa c to ri creatori de o rd in e s o c ia l-c u ltu ra lă , ordine
structurată, fu n c ţio n a lă şi corespunzătoare sub aspect c a lita tiv unei an u m ite
epoci istorice. A spectu l caracteristic an tro p o lo g ic al ra p o rtu lu i ju r id ic este
m ai b in e d e zv o lta t în lu c ră rile de a n tro p o lo g ie ju rid ic ă , în ca lita te a acesteia
de do m en iu al ş tiin ţe lo r um ane, care are drept scop e x p lic a re a e v o lu ţie i
b io lo g ic e a o m u lu i, adică trecerea de la le g ile b io lo g ic e ale v ie ţii la le g ile
so c ia l-c u ltu ra le , cunoscute în epoca c o n tem porană drept legi p o z itiv e şi
incorporate în cadrul drep tu lu i p o z itiv . Se poate a firm a că - sub aspect
an tro p o lo g ic , - în toate tip u rile de societăţi cunoscute care s-au p erindat d e-a
lungul tim p u lu i, au existat s uficiente sistem e de ra p orturi de natură ju rid ic ă ,
fundam entate pe tip u ri aparte de re la ţii sociale re la tiv structurate. A ceste relaţii
sociale, centrate în m o d d ife rit în dependenţă de etapele istorice anum ite - pe
elem entul d iv in , pe cel d iv in o -u m a n sau pe cel um an, - au v ariat, s-au
m o d ific a t şi s-au d ezvo ltat în cadrul c ic lu lu i de e v o lu ţie a societăţii.
Caracterul subiectiv al raportului juridic. R ap o rtu l ju rid ic poartă un
caracter su biectiv, fiin d im p o s ib ilă e xistenţa unui raport ju rid ic o b ie c tiv .
S u b ie c tiv a re a rap o rtu lu i ju r id ic se a flă în le g ă tu ră d ire c tă cu caracterul
general al d re p tu lu i ca şi dom eniu al ş tiin ţe lo r um ane, care în totdeaun a au
fost ştiinţe su b iective, spre deosebire de d o m e n iu l ş tiin ţe lo r p o z itiv e , şi care
s-au centrat pe ideea de ad e v ă r su b ie c tiv , care este, după e x c e le n ta fo rm u la re
a lu i C onstantin E năchescu (2 0 0 7 ), un „a d e v ă r re v e la t” , spre deosebire de
adevărul o b ie c tiv , care este un „a d e v ă r p o z itiv is t” al co n cretu lu i m a te ria l, cert
şi in d u b ita b il.25

§5. Obiectul raportului juridic

P o triv it d e fin iţiilo r en c ic lo p e d ic e , obiectu l este o entitate filo s o fic ă ,
reprezentând to talita te a p re o c u p ă rilo r a c tiv ită ţii c o g n itiv e a o m u lu i:
a c tiv ită ţilo r sp iritu a le , artistice, de descriere, precum şi a a c tiv ită ţilo r
c o g n itiv e de cercetare. A v â n d o v a lo a re euristică, o b iectu l în to td e a u n a este
strâns legat de subiect în d o m e n iu l cercetării filo s o fic e generale, precum şi în
alte d o m e n ii ale c o g n iţie i um ane, in clu siv în d o m e n iu l cercetării ju rid ic e .
T o to d a tă , nu se poate v o rb i despre o an tite ză în tre subiect şi obiect; aceasta
(a n tite za ) este una pu r re la tiv ă şi d ialectică, deoarece însuşi subiectul devine
obiect atunci, când asupra acestuia este în d re p ta tă a c tiv ita te a c o g n itiv ă a
ju ris tu lu i-c e rc e tă to r. Pe de altă parte şi o b ie c tu l, la râ n d u -i, poate av e a o
existenţă subiectivă pentru el înşuşi. In o rice caz, cunoaşterea adecvată a
o b ie c tu lu i este m a i d ific ilă decât cea a subiectu lui, in clu siv sub aspect ju rid ic ,
pentru că sistem ul um an de operare c o g n itiv ă necesită în acest caz depunerea

25 Constantin Enăchescu, Tratai de teoria cercetării ştiinţifice, p. 116-117.

25'
unui e fo rt cu m u lt m a i c o m p le x din partea c a p a c ită ţilo r in telectu ale ale
cerc e tă to ru lu i, pentru a putea observa în m od abstract o idee care este deja,
p rin p ro p ria -i natură, abstractă.
Şi în cazul ra p o rtu rilo r ju rid ic e acestea în totdeaun a au un obiect. Ţ in â n d
cont de fa p tu l că subiecţii in tră în ra p o rtu ri ju rid ic e urm ărin d un a n u m it scop
fin a l, în procesul de a tingere a scopului propus aceştia, in d ife re n t de fap tu l că
sunt doi sau m a i m u lţi (p lu ra lita te de su b iecţi), au un a n u m it c o m p o rtam en t, o
an u m ită condu ită. Sub acest aspect ob ie c tu l ra p o rtu lu i ju rid ic îl fo rm e a ză ,
după cum s-a m e n ţio n a t în d o c trin a de specialitate, acele a c ţiuni pe care
titu la ru l d re p tu lu i subiectiv le efectuează sau le poate pretinde şi pe care
c e lă la lt subiect este o b lig a t a Ie efectua, adică condu ita p a rtic ip a n ţilo r.26
C o n d u ita respectivă decurge sau din în ţeleg erea s u b ie c ţilo r ra p o rtu lu i ju rid ic ,
sau din c onţin utu l n o rm e i de drept în c a lita te a acesteia de prem isă o b lig a to rie
pentru a p a riţia ra p o rtu lu i în cauză. A s tfe l, ob ie c tu l ra p o rtu lu i ju r id ic constă în
însăşi co n d u ita s u b ie c ţilo r rap o rtu lu i respectiv, adică fe lu l de a se c om porta al
acestora pe tot parcursul d e ru lă rii ra p o rtu lu i. A ceastă condu ită nu este una
am o rfa , statică, c h ia r şi în c a zu rile când este v o rb a despre a b ţin erea de la
săvârşirea u n o r a c ţiu n i ca şi m o d de c ondu ită a su b ie c ţilo r sau a u nuia din
subiecţi. A c easta se poate schim ba, m o d ific a pe parcursul d e ru lă rii ra p o rtu lu i,
în dependenţă de etapa de re a liza re a ra p o rtu lu i ju r id ic . C o n d u ita s u b ie c ţilo r
în procesul d e ru lă rii ra p o rtu lu i v a fi d ife rită de c o n d u ita acestora în procesul
m o d ific ă rii sau suspendării acestuia. In acest sens, p o triv it o p in ie i exp rim ate
de către D u m itru M a z ilu (1 9 9 9 ), prin o b ie c t al unui raport ju rid ic se în ţelege
o a n u m ită sau a n u m ite a c ţiuni ale o a m e n ilo r, o ri abţinerea de a săvârşi o
an u m ită sau a n u m ite a c ţiu n i, cu alte cu v in te - o an u m ită c ondu ită socială a
lo r, la care se referă co n ţin u tu l ra p o rtu lu i ju r id ic .27 N ic o la e Popa (2 0 0 2 )
în ţe le g e prin o b ie c t al ra p o rtu lu i ju rid ic a c ţiu n ile pe care titu la ru l drep tu lu i le
în tre p rin d e sau Ie solic ită în procesul desfăşurării ra p o rtu lu i ju r id ic .28
D e ş i în lite ra tu ra ju r id ic ă de te o rie a d re p tu lu i s-au e x p rim a t şi alte o p in ii
p o triv it cărora ob ie c tu l ra p o rtu lu i ju rid ic îl constituie atât a c ţiu n ile şi
in a c ţiu n ile , cât şi b u n u rile m a te ria le , nu susţinem acest punct de vedere.
A s tfe l, p o triv it lui V .E .K ra s n e a n s k ii şi l.A .D e n is o v (1 9 8 7 ), ,, obiectele
raporturilor juridice sunt extrem de diferite. Din categoria acestora fac
parte, în primul rând, bunurile materiale şi cele spirituale, cu excepţia
obiectelor, excluse din circuitul civil; în al doilea rând - acţiunile şi
rezultatele săvârşirii acţiunilor; în al treilea rând - conduita participanţilor
la raportul juridic poate f i îndreptată asupra unui drept subiectiv. ”29 D u p ă
cum s-a m e n ţio n a t deja su ficien t în lite ra tu ra de specialitate, în cazul în care

26 Ioan Ceterchi, Momcilo Luburici, Teoria generală a sloiului şi dreptului, - Bucureşti, Tipografia Universităţii
din Bucureşti, 1989, p.378.
27 Dumitru Mazilu. Teoria generală a dreptului, p.303.
28 Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, p.276.
29 Teopxm eocydapcmea u npaea, vmcohhk noa pea. npo<J). A.H.KopojieBa h npotj). JI.C.^BHMa. p.422-423.
26
a c ţiu n ile şi in a c ţiu n ile s u b ie c ţilo r se referă la an u m ite bunuri m a te ria le ,
ob ie c tu l rap o rtu lu i ju rid ic îl constituie c o n d u ita de u rm at în legătură cu
b u n u rile respective, ceea ce nu în seam nă că lu cru l m a te ria l la care se referă
co n d u ita respectivă se tran sfo rm ă în ob iect al ra p o rtu lu i ju r id ic .30
O b ie c tu l rap o rtu lu i ju r id ic nu este id entic cu ob ie c tu l d re p tu lu i şi nu pot
fi confundate. In acest sens m e n ţio n ă m că perceperea d ife re n ţe i dintre
obiectu l unui raport ju rid ic şi obiectu l d re p tu lu i este m a i sesizabilă şi totodată
m a i ra r co n fu n d a b ilă în v a ria n ta e x p u n e rii acestora în lim b a rusă şi în lim b a
ucraineană. A s tfe l, p o triv it lite ra tu rii ruse de specialitate în m a te ria te o rie i
d re p tu lu i, ob ie c tu l unui ra p o rt ju r id ic este oâbeKm npaeoomnouieuuH, iar
ob ie c tu l drep tu lu i - npedMem npaea\ p o triv it lite ra tu rii ucraineşti obiectu l
ra p o rtu lu i ju r id ic este o&eKm npaeoeidnocuHu, ia r o b iectu l d re p tu lu i, la fe l ca
şi în lim b a rusă - npedMem npaea. O b ie c tu l d re p tu lu i, în general, îl constituie
ra p o rtu rile ju rid ic e , m a te ria liza te în fie c a re caz aparte în m od d ife rit, în
dependenţă de ram u ra concretă a d re p tu lu i. A s tfe l, obiectu l d re p tu lu i
c o n traven ţio n al îl constituie ra p o rtu rile ju rid ic e de d re p t co n traven ţio n al;
o biectu l d re p tu lu i c iv il - ra p o rtu rile ju rid ic e p a trim o n ia le şi cele personal
n e p a trim o n ia le ; o b ie c tu l d re p tu lu i penal - ra p o rtu rile ju rid ic e penale de
c o n fo rm a re şi de c o n flic t etc. D in cele expuse se poate observa că obiectu l
unei ram uri de drept este p rim a r în raport cu ob ie c tu l unui raport ju r id ic , în
m a jo rita te a absolută a c a z u rilo r obiectu l unei ram u ri de drept îl constituie
rap ortul ju r id ic . Se poate trage c o n c lu zia că pentru d e fin ire a corectă şi precisă
a unei ram u ri din cadrul sistem ulu i d re p tu lu i este necesar de a urm ări
d e zv o lta re a lo gică şi neîntreru ptă a co relaţiei obiect al ra m u rii de drept -
raport ju rid ic - o b ie c t al raportului ju rid ic . D a c ă în cazul sub ie c ţilo r, aceştia,
în m a jo rita te a c a zu rilo r, sunt id e n tic i, când este v o rb a despre ra m u ră şi
obiect, atunci această regulă nu este a p lic a b ilă şi în cazul o b ie c tu lu i d reptului
şi o b ie c tu lu i ra p o rtu lu i ju rid ic .
D u p ă cum se poate observa, condu ita p ă rţilo r serveşte în c alitate de
nucleu fo rm a to r al o b ie c tu lu i unui raport ju r id ic . C o n d u ita respectivă
în to to d eau n a ţin e nu n um ai de subiecţii ra p o rtu lu i, d a r şi de c o nţin utu l
acestuia, după care se g h id e a ză în fa p t. T o to d a tă , este necesar de a m e n ţio n a
şi fap tu l că respectiva co n d u ită a su b ie c ţilo r serveşte în c a lita te de o b ie c t al
tu tu ro r ra p o rtu rilo r ju rid ic e : de drept p ublic, de drept p riv a t şi de drept m ix t.

§6. Conţinutul raportului ju rid ic

S pre deosebire de ob ie c tu l ra p o rtu lu i ju r id ic , c onţin utu l acestuia este m ai
uşor p e rc e p tib il in telectu al, deşi, ca şi în cazul o b ie c tu lu i, de asem enea avem
de a face cu un şir de e lem ente de o rd in m e ta fiz ic . N ic i un raport ju rid ic ,
in d ife re n t de ra m u ra de drept de care aparţine, nu poate exista în stare pură,

30 Pentru detalii a se vedea Dumitru Mazilu, Teoria generală a dreptului, p.303.

 fa ră „în cărcătu ra” in ternă necesară care sâ-i o fere sens şi stabilitate practică,
în acest sens ra portul ju rid ic , ca şi entitate im p o rtan tă din do m en iu l ştiinţelor
ju rid ic e , are un a n u m it c o n ţin u t, ceea ce presupune ab initio că un raport
ju rid ic lip s it de c o n ţin u t nu poate să existe n ic i ca şi concept te o re tic , nic i ca
şi construcţie p ra x io lo g ic ă .
O ric e ra p o rt ju r id ic este fo rm a t, în sensul c e lo r m e n ţio n a te a ic i, din
drepturi şi o b lig a ţii ale s u b ie c ţilo r, ale p ă rţilo r a fla te în raport ju rid ic . D a c ă
n o rm a de drept re g le m e n te a ză sub aspect o b ie c tiv d re p tu rile şi o b lig a ţiile
u nor subiecţi, cum ar f i, de e x e m p lu , art. 1055 din Codul civil al Republicii
Moldova nr.1107 din 06.06.2002,31 care re g le m e n te a ză d re p tu rile şi
o b lig a ţiile a d m in is tra to ru lu i fid u c ia r, atunci conţin utu l ra p o rtu lu i ju rid ic c iv il,
care apare în u rm a în c h e ie rii co n tractu lu i de a d m in istrare fid u c ia ră , conţine
d repturi şi o b lig a ţii ale a d m in is tra to ru lu i fid u c ia r, precum şi ale fid u c ia n tu lu i,
care poartă d e ja caracter su biectiv. In acest sens c onţin utu l unui raport
ju rid ic , in d ife re n t de n atu ra acestuia - fie de drept public, de drept privat sau
de drept m ix t, - este fo rm a t în exclusivitate din d repturi şi o b lig a ţii deja
su b ie c tiv iza te , ad ic ă „ la p u rtă to r” , şi nu d rep tu ri cu caracter general.
A tâ t d re p tu rile , cât şi o b lig a ţiile su b iecţilo r ra p o rtu lu i ju r id ic sunt
in terc o n d iţio n a te ; in te rc o n d iţio n a lita te a respectivă putând fi considerată drept
trăsătură a co n ţin u tu lu i o ric ă ru i raport ju rid ic . D e reg u lă, sunt lo v ite de
n u lita te ra p o rtu rile ju rid ic e , co n ţin u tu l cărora are o abatere e vid en tă de la
in te rc o n d iţio n a lita te a respectivă. S u b ie c ţii rap o rtu lu i ju r id ic în zestraţi cu
d repturi şi o b lig a ţii d e v in astfel titu la ri de drepturi şi, respectiv, titu la ri de
o b lig a ţii. E xis te n ţa în stare p u ră a su b ie c ţilo r, n u m ai în c a lita te de titu la ri de
d repturi sau n u m a i de titu la ri de o b lig a ţii se întâlneşte m a i ra r în practică, în
m a jo rita te a c a z u rilo r subiecţii ra p o rtu rilo r sunt atât titu la ri de drep tu ri, cât şi
titu la ri de o b lig a ţii.
C o n ţin u tu l ra p o rtu lu i ju r id ic poate fi d e fin it, în co n textu l dat, drept
ansam blu l d re p tu rilo r şi o b lig a ţiilo r ju rid ic e corespunzătoare ale s u b ie c ţilo r
rap o rtu lu i ju r id ic . în orice raport ju r id ic poate fi e v id e n ţia t atât conţin utu l
ju rid ic , cât şi co n ţin u tu l m a te ria l. P o triv it cercetătoru lui rus S erghei A le x e e v
(2 0 0 8 ), c o nţin utu l ju r id ic este fo rm a t din d re p tu rile şi o b lig a ţiile ju rid ic e de
n atură subiectivă, care e x p rim ă specificul ra p o rtu rilo r ju rid ic e ca şi fo rm ă
id eo lo g ic ă deosebită a ra p o rtu rilo r sociale în fa p t.3- D re p tu l subiectiv al
subiectu lui rap o rtu lu i ju rid ic , la râ n d u -i, constă în p o s ib ilita te a (pentru partea
în d re p tă ţită ) de a av e a o an u m ită c ondu ită, e x p rim a tă p rin p o s ib ilita te a de
efectuare a unor a c ţiu n i sau de a se abţine de la săvârşirea acestora, cu
c o n d iţia respectării n o rm e lo r ju r id ic e re g u la to rii în m ate rie . O b lig a ţia ju rid ic ă
subiectivă constă în c o n d u ita subiectu lui o b lig a t de a satisface interesele

31 Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.82-86 din 22.06.2002.

32 OoiiţaM meopun npaea, - M ocKBa, H3jiaTejibCTBo «ITpocneKT». 2008r., p . 354-356.
C .C .A neK ceeB .
28
a c ţiu n ile şi in a c ţiu n ile su b ie c ţilo r se referă la an u m ite bunu ri m a te ria le ,
obiectu l raportului ju r id ic îl constituie c o n d u ita de u rm at în legătură cu
b u n u rile respective, ceea ce nu în seam nă că lu c ru l m a te ria l la care se referă
c ondu ita respectivă se tran sfo rm ă în o b ie c t al ra p o rtu lu i ju rid ic .30
O b ie c tu l raportului ju r id ic nu este id entic cu o b iectu l d re p tu lu i şi nu pot
fi confundate. în acest sens m e n ţio n ă m că perceperea d ife re n ţe i dintre
o biectu l unui raport ju r id ic şi o b iectu l d re p tu lu i este m a i sesizabilă şi totodată
m ai rar c o n fu n d a b ilă în v a ria n ta e x p u n e rii acestora în lim b a rusă şi în lim b a
ucraineană. A s tfe l, p o triv it lite ra tu rii ruse de specialitate în m a te ria te o rie i
d re p tu lu i, o biectu l unui raport ju r id ic este o6bei<m npaeoomiioiueiiuH, iar
obiectu l drep tu lu i - npedMem n p a e a ; p o triv it lite ra tu rii ucraineşti ob ie c tu l
rap o rtu lu i ju rid ic este 0 6'eK in n p a e o e id H o c u H U , ia r o b iectu l d re p tu lu i, la fe l ca
şi în lim b a rusă - npedM em n p a e a . O b ie c tu l d re p tu lu i, în general, îl constituie
ra p o rtu rile ju rid ic e , m a te ria liza te în fiecare caz aparte în m od d ife rit, în
dependenţă de ra m u ra concretă a d re p tu lu i. A s tfe l, obiectu l drep tu lu i
c o n traven ţio n al îl constituie ra p o rtu rile ju rid ic e de drept c o n tra v e n ţio n al;
ob ie c tu l d re p tu lu i c iv il - ra p o rtu rile ju rid ic e p a trim o n ia le şi cele personal
n e p a trim o n ia le ; obiectu l d re p tu lu i penal - ra p o rtu rile ju rid ic e penale de
c o n fo rm are şi de c o n flic t etc. D in cele expuse se poate observa că ob ie c tu l
unei ra m u ri de drept este p rim a r în raport cu o b iectu l unui raport ju r id ic , în
m a jo rita te a absolută a c a z u rilo r o b iectu l unei ra m u ri de d re p t îl constituie
raportul ju r id ic . Se poate trage c o n c lu zia că pentru d e fin ire a corectă şi precisă
a unei ra m u ri din cadrul sistem ulu i d reptului este necesar de a urm ări
d e zv o lta re a lo gică şi neîntreru ptă a co relaţiei obiect al ra m u rii de drept -
raport ju r id ic - o b ie c t al ra p o rtu lu i ju r id ic . D a c ă în cazul su b ie c ţilo r, aceştia,
în m a jo rita te a c a z u rilo r, sunt id e n tic i, când este v o rb a despre ra m u ră şi
obiect, atunci această regulă nu este a p lic a b ilă şi în cazul o b ie c tu lu i dreptului
şi o b ie c tu lu i ra p o rtu lu i ju rid ic .
D u p ă cum se poate observa, c ondu ita p ă rţilo r serveşte în calita te de
nucleu fo rm a to r al o b ie c tu lu i unui raport ju r id ic . C o n d u ita respectivă
în totodeau na ţin e nu n um ai de subiecţii ra p o rtu lu i, d a r şi de co n ţin u tu l
acestuia, după care se gh id e a ză în fa p t. T o to d a tă , este necesar de a m e n ţio n a
şi fap tu l că respectiva condu ită a s u b ie c ţilo r serveşte în c a lita te de o b ie c t al
tu tu ro r ra p o rtu rilo r ju rid ic e : de drept p u b lic , de drept p riv a t şi de drept m ix t.

§6. Conţinutul raportului ju rid ic

S pre deosebire de ob ie c tu l ra p o rtu lu i ju r id ic , c o nţin utu l acestuia este m ai
uşor p e rc e p tib il in te le c tu a l, deşi, ca şi în cazul o b ie c tu lu i, de asem enea avem
de a face cu un şir de elem ente de o rd in m e ta fiz ic . N ic i un raport ju r id ic ,
in d ife re n t de ra m u ra de drept de care a parţine, nu poate exista în stare pură,

30 Pentru detalii a se vedea Dumitru Mazilu, Teoria generală a dreptului, p.303.

leg ale ale subiectu lui în d re p tă ţit, n eexecutarea căreia poate fi sancţionată prin
in te rm e d iu l fo rţe i c o e rc itiv e a a u to rită ţii statului.
D e ş i în lite ra tu ra de specialitate se consideră că d re p tu rile su biective pot
fi atât absolute, cât şi re la tiv e , considerăm că de facto nu există d repturi
s u b iective absolute, cu atât m ai m u lt, dacă abordăm lu c ru rile p rin prism a
p o z itiv is tă a d re p tu lu i. A b s o lu tiv ita te a unui drept su b iectiv al persoanei
presupune o b lig a ţia ju r id ic ă a tu tu ro r c e lo rla lţi de a nu aduce vreo atingere
d re p tu lu i respectiv al persoanei date. R e g u la dată poate fi a p lic a tă ta n g e n ţia l
n u m ai în cazul sub iecţilo r acelu iaşi raport, dar este in o p e ra b ilă când in te rv in e
interesul statului în m a te ria concretă a c o n ţin u tu lu i ra p o rtu lu i ju rid ic apărut
în tre subiecţi, c h ia r şi atunci când statul nu p articip ă, sub nic i o fo rm ă , la
raportul în cauză.
în lite ra tu ra rusă de specialitate din d o m e n iu l te o rie i d re p tu lu i se face o
distin cţie interesantă în ceea ce ţine de co n ţin u tu l unui raport ju rid ic . A s tfe l,
conţinutul unui raport ju rid ic are caracter d ihotom ic, în acest sens distingându-
se conţinutul de jure şi conţinutul de facto al raportului. C onţiunu l de jure al
rap o rtu lu i ju rid ic in clude p o s ib ilita te a acordată persoanei în d re p tă ţite de a
efectua an u m ite a c ţiu n i, precum şi, în cazul persoanei o b lig a te , necesitatea de
a efectua a c ţiu n ile sau necesitatea de a se abţine de la efectuarea acestora.
C o n ţiu n u tu l de facto re p re zin tă însăşi a c ţiu n ile , prin in te rm e d iu l cărora sunt
re a liza te p ra x io lo g ic d re p tu rile şi o b lig a ţiile respective. C o n ţin u tu l de jure şi
co n ţin u tu l de facto al ra p o rtu lu i nu este id e n tic , co n ţin u tu l de jure fiin d m a i
extins, in clu zân d în sine un n u m ă r n e lim ita t de p o s ib ilită ţi. A s tfe l, o persoană
fiz ic ă aptă de a m unci este în drept să se angajeze la m uncă la o ric e a ngajato r,
adică în fa ţa lu i se a flă p o s ib ilită ţi teoretice extinse pentru a alege (acestea
fo rm e a ză co n ţin u tu l d re p tu lu i său s u b ie c tiv ), dar re a liz a re a e fe c tiv ă este
po s ib ilă n u m ai dacă v a corespunde c rite riilo r de angajare leg a le , so lic ita te de
către angajato r. A şad ar, co n ţin u tu l de jure al unui raport ju r id ic re p re zin tă
doar una (şi nu m ai m u lte ) din v a ria n te le po sib ile de re a liza re a d re p tu lu i
su biectiv la m uncă al persoanei fiz ic e .
Dreptul subiectiv şi obligaţia juridică. D u p ă cum a fost m enţionat deja,
conţinutul unui raport ju rid ic este fo rm a t d in d rep turi şi o b lig a ţii subiective.
D re p tu l subiectiv şi o b lig a ţia care-i corespunde fo rm e a ză „lia n tu l ju r id ic ”
dintre partea în dreptăţită şi partea o bligată. E xis tă două tip u ri de legături
ju rid ic e în conţinutul unui raport ju rid ic : leg ături ju rid ic e re la tiv e , care apar
în tre subiecţii in d iv id u a liz a ţi, şi legături ju rid ic e absolute, care apar în tre un
subiect şi societate în general.
C a şi concept, dreptul su biectiv a fost şi co n tin u ă să fie larg dezb ătu t în
te o ria d re p tu lu i, precum şi în cadrul filo s o fie i d re p tu lu i. P en tru a enum era
câteva num e, v o m ap e la la unele perso n alităţi istorice celeb re, cum a r fi
Z itte lm a n n , E neccerius, W in d s c h e id , Jhering, J e lly n e k , K e ls e n , H e g e l şi

29
m u lţi a lţii. A ceastă listă arată c la r cât de im p o rta n t a fost şi contin uă să
răm ână conceptul de drept subiectiv, atât sub aspect epis te m o lo g ic , cât şi
p ra x io lo g ic . P ro b a b ilita te a ca d e zb a te rile legate de dre p tu rile su biective să
în ceteze este aproape n u lă , deoarece în do m en iu l ş tiin ţe lo r ju rid ic e avem de a
face, aşa cum am m e n ţio n a t deja, cu un şir de a d evăruri de natură subiectivă;
a d evăru ri care p rin însăşi natura lo r poartă un caracter re la tiv , dar nu absolut.
D re p tu l su biectiv are un şir de trăsături caracteristice, în o p in ia noastră,
cele m a i im p o rtan te fiin d urm ăto arele: 1) D re p tu l su biectiv rep rezin tă lim ite le
c o m p o rta m e n tu lu i p o s ib il; 2 ) C o n ţin u tu l d re p tu lu i subiectiv concret este
d e te rm in a t de n o rm e le şi fa p te le ju rid ic e ; 3 ) Punerea în ap licare a dreptului
subiectiv este asigurată prin in te rm e d iu l o b lig a ţie i pă rţii adverse. în unele
ca zu ri, această o b lig a ţie constă în abţinerea de la ac ţiu n i, care în calcă dreptul
subiectiv al p ă rţii adverse; în a lte c a zu ri - acest drept este asigurat prin
in te rm e d iu l ex e c u tă rii o b lig a ţiilo r asum ate, adică p rin a c ţiu n ile e fe c tiv e ale
p ă rţii o b lig ate; 4 ) D re p tu l subiectiv este acordat persoanei în d re p tă ţite pentru
satisfacerea p ro p riilo r interese, în lipsa acestora dispare stim ulen tul pentru
ex e rc ita re a d re p tu lu i subiectiv; 5 ) A cest drept nu constă doar în po sib ilitatea
de jure, dar şi în c o m p o rta m e n tu l de facto al su b iectu lu i în d re p tă ţit.
D re p tu l su b ie c tiv este un fen o m e n c o m p le x care cuprinde o serie de
a trib u ţii de o rd in ju rid ic : a ) dreptul de a acţiona e fe c tiv în scopul u tiliz ă rii
p ro p rie tă ţilo r b en efice ale o b ie c tu lu i de drept; b) dreptul la acţiuni ju rid ic e
(d rep tu l de a adopta so lu ţii de o rd in ju r id ic ); c ) dreptul de a pretind e de la
partea o b lig a tă executarea o b lig a ţiilo r asum ate, adică dreptul la a c ţiu n ile
c e lu ila lt; d ) dreptul de creanţă, constând în p o s ib ilita te a p u n e rii în acţinune a
m e c a n is m e lo r ju rid ic e de constrângere a persoanei o b lig a te , adică dreptul de
a s o lic ita execu tarea fo rţată a o b lig a ţiilo r.
L a fe l şi o b lig a ţia posedă un şir de trăsături caracteristice, cum ar fi: 1)
O b lig a ţia re p re zin tă lim ite le c o m p o rta m e n tu lu i po s ib il, d e fin ire a precisă a
c o m p o rta m e n tu lu i respectiv. R espectarea lim ite lo r în cauză este o b lig a to rie ,
deoarece în caz contrar ea este asigurată p rin punerea în acţiune a forţei
c o e rc itiv e a statului. 2 ) O b lig a ţia este d e te rm in a tă pe baza fa p te lo r ju rid ic e şi
a c e rin ţe lo r n o rm e lo r de drept. 3 ) O b lig a ţia este sta b ilită pentru satisfacerea
in tereselor subiectu lui în d re p tă ţit - pentru in d iv id sau societate (stat). 4 )
O b lig a ţia nu constă n u m a i în c o m p o rta m e n tu l necesar, dar totodată real şi
e fe c tiv , al persoanei o b lig a te . 5 ) Persoana o b lig a tă nu are de ales în tre
e xecutarea o b lig a ţie i asum ate şi n eexecutarea acesteia: n eexecutarea sau
executarea necorespunzătoare a o b lig a ţie i ju rid ic e se consideră în c ă lc a re ale
le g ii şi atrag după sine a p lic a re a m ă s u rilo r de constrângere din partea statului.
O b lig a ţia ju rid ic ă se exprim ă prin interm ediul a trei form e de bază: abţinerea
de la a c tiv ită ţi ilic ite , e x p rim a tă prin in te rm e d iu l c o m p o rta m e n tu lu i pasiv;
efectu area u n o r acte concrete, e x p rim a te p rin in te rm e d iu l com p o rta m e n tu lu i

30
activ; res tric ţii tem p o rare cu p riv ire la d re p tu rile de natură p riv a tă ,
p a trim o n ia lă sau cu c onţin ut o rg a n iza to ric , re s tric ţii care sunt e x p rim a te prin
in te rm e d iu l m ă s u rilo r de răspundere ju rid ic ă .
A s tfe l, d rep tu l s u b ie c tiv şi o b lig a ţia ju r id ic ă sunt in s e p a ra b ile . N u
ex is tă n ic i un drept s u b ie c tiv , care să nu fie a sig urat p rin in te rm e d iu l unei
o b lig a ţii ju rid ic e , precum nu e x is tă n ic i o o b lig a ţie ju r id ic ă că re ia să n u -i
corespundă un drept s u b ie c tiv . D u p ă e x e m p lu l m e n ţio n a t în lite ra tu ra de
s pe c ia lita te , la fe l cum un corp m a g n e tic nu poate să fu n c ţio n e z e în lipsa
u n u ia d in tre p o lii săi n a tu ra li, la fe l şi un ra p o rt ju r id ic nu poate să existe
sau în lipsa p ă rţii în d re p tă ţite , sau în lipsa p ă rţii o b lig a te .

31
 Capitolul 11.
INSTITUŢIA RAPORTULUI JUR IDIC DE MUNCĂ ÎN
CONTEXTUL ŞTIINŢEI DREPTULUI MUNCII

§1. Cadrul conceptual al problemei

D estră m a re a fu lg e ră to a re a sistem ului com unist din E u ro p a C e n tra lă şi
de S ud-E st a fost d e te rm in a tă , printe alte le, şi de efectul m a lig n al “ tu m o rii”
s o c ia l-p o litic e , in trinseci o ric ă ru i reg im a u to rita r şi to talita ris t. în cele din
u rm ă aceasta a căzut ră p ită de p ro p riu l e fect, care nu putea fi a ltu l, decât
fa lim e n ta re a absolută. B in e în ţe le s , că o în toarcere în ap o i nu m ai este de
conceput, dar şi te rg iv e rs a re a la nesfârşit a procesului de tra n ziţie spre o
societate nouă poate avea consecinţe destul de n eg ative, dacă nu ch iar
nefaste, ţin ân d cont de fa p tu l că s-au scurs d e ja aproape do u ăzeci de ani de la
dem ararea procesului de tra n z iţie a eco n o m ie i fostei R .S .S . M o ld o v e n e ş ti de
la un m o d e l e ta tiza t şi supercentralizat la un m o d e l e conom ic lib e ra l. D a to rită
in fluenţei unor factori eco n o m ici n o i, necunoscuţi sistem ului com m u nist, care
au atât unele caracteristici p o z itiv e - lib e ra in iţia tiv ă , p riv a tiza re a d o m e n iilo r
in eficien te ale pro p rie tă ţii de stat, m u ltitu d in e a fo rm e lo r de proprietate etc., dar
şi unele caracteristici negative - şom ajul, ritm u l galopant al in fla ţie i şi altele, -
s-a c ristalizat in efic a c ita te a m e n ţin e rii pe ro l în continuare a re g le m e n tă rilo r
destul de rig id e şi in fle x ib ile ale ra p o rtu rilo r de m uncă, ap licate pe fu n d a lu l
unei e co n o m ii de piaţă.
E fic ie n ţa unei e c o n o m ii lib e ra le este nu lă, dacă nu se ţine cont de acest
fac to r im p o rta n t, care îl re p re zin tă ra p o rtu rile de m uncă. “Cea mai scumpă
comoară pentru om este munca”, a firm ă un precept b ib lic veterotestam entar,
în C a rte a P rov e rb e lo r. M u n c a , p rin însăşi esenţa e i, este la râ n d u -i in e fic ie n tă
dacă nu se asig ură un p rin c ip iu fu n d a m e n ta l al ra p o rtu rilo r de m uncă —
p rin c ip iu l lib e rtă ţii m u n c ii.33 însă acest p rin c ip iu , cunoscut încă de pe
tim p u rile controversatei, sub aspect social şi istoric, R e v o lu ţii F ranceze de la
1 7 8 9 , se poate tra n s fo rm a , după cum a m e n ţio n a t în perioada in te rb e lic ă
ilu stru l cercetător al ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n că, avo catu l E . C ris to fo re a n u
(1 9 3 7 ), în tr-o ilu z ie , dacă statul nu in te rv in e im pun ând an u m ite lim ite jo c u lu i
lib e re i concurenţe pe p ia ţa fo rţe i de m uncă, căci a ltfe l salariaţii sunt fo rţaţi să
accepte, sub im p e riu l n e v o ilo r, o ric e c o n d iţii im puse de către a n g a ja to ri,34 de
facto sugrum ându-se acest v alo ros p rin c ip iu al unui stat social.
D in n e fe ric ire , aşa cum a firm a m şi cu zece ani în u rm ă în tr-u n studiu,
le g iu ito ru l nostru c ontin uă să m e n ţin ă pe p rim -p la n u l re g le m e n tă rilo r în

33 Alexandru Ţiclea, Opinii in legătură cu "neingrădirea dreptului la muncă şi libertatea muncii" principiu al
dreptului muncii, - Chisinău. revista "Buletinul Asociaţiei Tinerilor Jurişti", nr. 4/1999, p.63-64.
34 E. Cristoforeanu, Teoria generală a contractului individual de muncă, - Bucureşti, editura “Curierul Judiciar",
1937, p.8-9.

32
d o m e n iu l re la ţiilo r econom ice doar c hestiun ile legate de p ro p rietate, v e n itu ri,
îm p ru m u tu ri externe sau im p o zite . N u negăm im p o rta n ţa c a rd in a lă a acestor
e lem en te c o n stitu tive ale unei e c o n o m ii în tra n ziţie , d a r m e n ţin e re a pe plan
secund a unei re g le m e n tă ri e fic ie n te şi c a lita tiv e a ra p o rtu rilo r de m uncă,
n e g lija re a de facto a existenţei pieţei m u n c ii, unde se cum pără şi se v in d e o
m a rfa destul de specifică, care este fo rţa de m u n c ă , şi unde se u tiliz e a ză , de
regulă, m etod e caracteristice în m are parte “ lo v itu rilo r sub centură” , contin uă
să genereze efecte ne g a tiv e , cu consecinţe destul de triste pentru v iito r. A tâ t
im p o z ite le , v e n itu rile , in v e s tiţiile cât şi alte com ponente ale unui m ecanism
e conom ic nu sunt m a i m u lt decât sim p le d e r iv a te a le m u n c ii. N e în ţe le g e re a
sau, m a i bine z is , n edorinţa de a în ţe le g e acest ade v ă r constituie o p la tfo rm ă
de lansare pentru d ife rite c o n flic te sociale, dar şi pentru a c u tiza re a perpetuă a
c rize i de durată, existente în R e p u b lic a M o ld o v a . C u părere de rău,
reglem entarea ju r id ic ă a ra p o rtu rilo r de m uncă răm âne în u rm a d e zv o ltă rii
re la ţiilo r econom ico-sociale, leg iuito rul nostru nereuşind să ţin ă pasul cu
d ezvo ltarea acestora. O p e ra de regularizare a fle x ib ilită ţii ra p o rtu rilo r de
m uncă nu este pe deplin arm onizată la exigenţele z ile i, problem ele din acest
dom eniu au răm as, în cea m ai m are parte, aceleaşi ca şi la m om en tul declanşării
re fo rm e lo r, prin aceasta creându-se, inclusiv, un şir de im pedim ente în calea
d e zv o ltă rii dreptului m u n c ii în sistem ul ştiinţelor ju rid ic e din R e p u b lic a
M o ld o v a şi a rm o n iză rii acestuia cu dreptul co m u n ita r al m u n c ii.
Conceptul reglementării relaţiilor de muncă. C e este m unca? P o triv it
Dicţionarului explicativ al limbii române, p rin m u n c ă se în ţe le g e a c tiv ita te a
conştientă (s p e c ific ă o m u lu i) în d rep tată spre un a n u m it scop, în procesul
căreia om u l efectuează, reglem entează şi controlează prin acţiunea sa schim bul
de m aterii dintre el şi natură pentru satisfacerea tre b u in ţe lo r p ro p rii.3^ în
Dicţionarul de drept al muncii Şerban B eligrădeanu şi Io n T ra ia n Ştefanescu
(1 9 9 7 ) definesc m unca drept acel fa c to r de producţie, care constă în a c tivitatea
um ană specifică, m an u ală şi/sau in telectu ală, p rin care o a m e n ii îşi u tiliz e a ză
ap titu d in ile fiz ic e şi spirituale în scopul producerii b u n u rilo r, prestării
s e rv ic iilo r şi executării lu c ră rilo r cerute de satisfacerea tre b u in ţe lo r lo r.36
P entru crearea a n u m ito r c o n d iţii fa v o ra b ile o rie n tă rii şi p restării e fic ie n te
a m u n c ii şi în scopul a rm o n iz ă rii in tereselor c a p ita lu lu i cu interesele
s a la ria ţilo r, m unca prestată de către o persoană în fo lo s u l sau sub autoritatea
a lte i persoane este, de reg u lă, supusă u n o r reg le m e n tă ri p rin in te rm e d iu l
n o rm e lo r de drept. A ceste no rm e sunt m e n ite "a supraveghea" ca atât
pro p rie ta ru l c a p ita lu lu i să nu fie la discreţia n e lim ita tă a c e lu i care prestează
m u n c a sau a sin d ic a te lo r în ceea ce priveşte m u n c a prestată, cât şi, ceea ce

,s ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche ş a., Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia a 11-a. - Bucureşti,
editura “Univers Enciclopedic”, 1996, p.661.
16 Şerban Beligrădeanu, Ion Traian Ştefanescu, Dicţionar de drept al muncii, - Bucureşti, editura “ Lumina Lex",
1997, p. 106.
33
este cu m u lt m a i im p o rta n t, ca nic i persoana să nu depindă în m o d absolut de
c a p ric iile p ro p rie ta ru lu i de c a p ita l, adică de cel în fo lo s u l sau sub autoritatea
căruia m u n c a este prestată. D a c ă aruncăm o p riv ire în trecut, putem constata
că în R o m a A n tic ă se cunoştea n u m a i aşa-zisul aspect econom ic al m u n c ii,
care e x c lu d e a rem u n e ra re a celu i ce o presta. D a to rită acestui aspect pu r
eco n o m ic al n o ţiu n ii, dreptul p riv a t rom an nu reg le m e n ta in iţia l prestarea
m u n c ii; in s titu ţia ju rid ic ă a lo c a ţiu n ii de servicii - locatio operarum - apare
m a i tâ rziu în re g le m e n tă rile ju ris c o n s u lţilo r ro m a n i.37 în schim b, din
m o m e n tu l a p a riţie i re g le m e n tă rilo r în d o m en iu ele au fost considerate, de
reg u lă, ca aparţinân d d re p tu lu i p riv a t.
D in m o m e n t ce re la ţiile sociale de m uncă sunt supuse re g le m e n tă rilo r
statului, acestea se tra n s fo rm ă în ra p o rtu ri ju rid ic e de m uncă; raporturi care
re p re zin tă o “ specie” , o va rie ta te de raporturi ju rid ic e . A şa cum s-a m en ţio n at
deja, d o c trin a ad m ite în general că rap o rtu l ju r id ic re p re zin tă o re la ţie socială
re g lem en tată de n o rm e le de drept. R ap o rtu l ju r id ic de m uncă are un evid ent
caracter social, care re zid ă în două aspecte: pe de o parte, re la ţia dintre
persoane ca şi p a rtic ip a n ţi ai ra p o rtu lu i ju rid ic nu-şi pierde v a lo a re a de a fi în
contin uare o re la ţie so cială, fiin d reg lem en tată de către n o rm e le leg is la ţie i
m u n c ii, iar, pe de altă parte, o ric e n o rm ă de drept al m u n c ii se adresează
conduitei o a m e n ilo r, în calitatea acestora de fiin ţe sociale dotate cu raţiune.
Este firesc că legea, în general, şi leg islaţia m u n c ii, în special, nu stabilesc
reguli de conduită pentru lu cru ri, ci doar pentru o am en i, astfel că raportul
ju r id ic de m uncă, ca şi alte raporturi ju rid ic e , are totdeauna un caracter
v o liţio n a l. A cest caracter, la râ n d u -i, re zid ă în fap tu l că o re la ţie socială devine
raport ju rid ic de m uncă pentru că acest lucru s-a d o rit şi se doreşte de către
le g iu ito r atunci când este adoptată orice norm ă care reglem entează raporturile
de m u n c ă (de a ltfe l, aspectul dat este com un tu tu ro r ra p o rtu rilo r ju rid ic e ).
Insă în cazul ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă există şi un a lt aspect, specific
ra p o rtu rilo r care izvo răsc din actele ju rid ic e de d re p t al m u n c ii. U n act ju r id ic
de drept al m u n c ii în seam nă m anifestare de v o in ţă a unor subiecţi concreţi în
scopul de a se genera efecte ju rid ic e concrete. în cadrul ra p o rtu rilo r ju rid ic e
de m u n c ă , pe lângă v o in ţa le g iu ito ru lu i e x p rim a tă în n o rm e le de drept care
re g le m e n te a ză n o ţiu n e a şi în c h e ie re a co n tractu lu i in d iv id u a l de m uncă, există
şi v o in ţa p ă rţilo r contractante - a sala ria tu lu i şi a a n g a ja to ru lu i, - de a în c h e ia
re a lm e n te acest contract, adică de a da naştere a n u m ito r efecte ju rid ic e , care
se m a te ria liz e a z ă p rin generarea unui raport ju rid ic c oncret.38

37 M e p iiH jio B C K H H 3.M.. JIckiwu no ptiuacavy vacmno.uy npaay, - M ocKBa, imaTejibCTBO «K)pH£HMecKafl
jiHTcpaTypa», 1991 r , p. 182-183.
38 Potrivit prevederilor conţinute în art.45 şi art.56 din Codul muncii, prin încheierea, în baza negocierilor dintre
părţile contractante, a contractului individual de muncă, salariatul urmăreşte obţinerea unui salariu în
rezultatul prestării unei munci într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, iar angajatorul, la rându-i.
urmăreşte obţinerea unui beneficiu sub formă de muncă prestată de către salariat în folosul său, în schimbul
salariului plătit de către el acestuia.

34
 Socializarea reglementării raporturilor de muncă. în c a lita te de ram u ră
autonom ă a sistem ului d re p tu lu i R e p u b lic ii M o ld o v a , dreptul m u n c ii este şi
v a răm âne în continuare în esenţa sa un drept fo arte d in a m ic , d ato rită
le g ă tu rii in d is o lu b ile cu procesul destul de c o m p le x al unei e c o n o m ii de
piaţă, în tru cât ra p o rtu rile de m uncă sunt strâns legate de baza e co n o m ico -
socialâ a unei c o m u n ită ţi um ane cu o e conom ie bazată pe cerere şi ofe rtă .
L e g iu ito ru l unui stat m odern tre b u ie să fie , ipso facto, destul de recep tiv la
c e rin ţe le unei astfel de societăţi a fla te în tr-o d e zv o lta re m a i m u lt sau m a i
p u ţin d in a m ic ă . C o n c e p tu l p rim o rd ia l al a c tiv ită ţii le g iu ito a re necesită a fi
concordat la te n d in ţa de so c ia liza re a a c tiv ită ţii statului. M a i m u lte ţări
europene au aprobat, la n iv e l co n stitu ţio n al, conceptul de "stat social";
această noţiune fiin d in s titu ţio n a liza tă în unele din cele m a i d e zv o lta te state
d in E uropa: Franţa, G e rm a n ia , S pania, Ita lia , P o rtu g a lia , iar M a re a B rita n ie ,
E lv e ţia , A u s tria şi N o rv e g ia le g ife râ n d n oţiu nea de "stat al p ro s p e rită ţii".
Şi în unele ţări din E u ro p a de Est se m a n ife s tă te n d in ţa de so cializare a
statului (cel p u ţin la n iv e l fo rm a l-ju rid ic ). A s tfe l, p o triv it a lin .(3 ) a rt.l din
C o n s titu ţia R o m â n ie i, "R o m â n i a e s t e s t a t d e d r e p t , d e m o c r a t i c ş i s o c i a l , în
c a r e d e m n i t a t e a o m u lu i, d r e p t u r i l e ş i l i b e r t ă ţ i l e c e t ă ţ e n i l o r , l i b e r a d e z v o l t a r e
a p e r s o n a lită ţii u m a n e, d r e p ta te a ş i p lu r a lis m u l p o litic r e p r e z in tă v a lo r i
su p rem e, în s p i r i t u l tr a d iţiilo r d e m o c r a tic e ale p o p o r u lu i rom â n şi
i d e a l u r i l o r Revoluţiei d in d e c e m b r ie 1989, şi D re p t stat
s u n t g a r a n t a t e " . 1,9
social este pro c la m a tă şi F e d e ra ţia Rusă, prin in te rm e d iu l art.7 a li n . ( l ) din
C o n s titu ţia acestei ţă ri, care statuează fa p tu l că « P o c c u u c k o h (Pcdepaifux -
c o i{u c m b H o e e o c y d a p c m e o , nonumma K o m o p o z o H a n p a e n e H a Ha co3daHue
yaioeuu, o o e c n e H u a a to u f u x docm ou H yro 0KU3Hb u ceo6odn oe pa3eum ue
n e j i o s e n a »;40 şi
U c ra in a , care, p o triv it a rt.l din C o n s titu ţie , «... c c y e e p e n n a i
H e3aneoK H a, d eM O K pam u H H a, c o y ia n b H a , n p a e o e a d e p a K a e a » . 4 ' L e g iu ito ru l
m o ld o vean însă nu a considerat im p o rtan tă şi necesară proc la m a re a
R e p u b lic ii M o ld o v a drept stat social, ex c lu zâ n d n oţiu nea dată din p roiectu l
in iţia l al C o n s titu ţie i.42
R e fe rito r la noţiu nea de "stat social" tre b u ie să rem arcăm că esenţa unui
stat social constă în p ro tejarea şi s lu jire a persoanei p rin in s titu ire a şi
garantarea, la n iv e l co n stitu ţio n al, a unor d rep tu ri sociale fu n d a m e n ta le . Este
necesar de m e n ţio n a t fa p tu l, că d re p tu rile sociale nu pot fi n ic i garantate şi
n ic i asigurate, în c a lita te a lo r de drepturi subiective ale persoanei, doar prin
in te rm e d iu l unor instrum ente ju rid ic e . P entru o e xercitare reală a acestor

39 Republicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 767/29 octombrie 2003.

40 Publicată în «PoccHftcKa» r aieia» din 25 decembrie 1993.
41 Publicată în « B i ; i o m o c t i B e p x o B H o i P a j H Y K p a iH H » . nr.30/1996.
42 Astfel, potrivit prevederilor ait. 1 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova, „Republica Moldova este un stat
de drept, democratic, in care demnitatea omului, drepturile ţi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii
umane, dreptatea w pluralismul politic reprezintă valori supreme .ţi sînt garantate ” (publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 1din 18.08.1994).
35
drepturi este necesar să fie create an u m ite c o n d iţii econom ice. D in aceste
considerente, d re p tu rile sociale nu sunt doar nişte drepturi subiective ale
persoanei c i, în p rim u l râ n d , acestea re p re zin tă o categorie de o b lig a ţii
o b ie c tiv e ale sta tu lu i.43
Este cunoscut fa p tu l că dreptul m u n c ii constituie prin natura sa un drept
social par excellence. S tatul în calita te de le g iu ito r este chem at să in tervin ă în
d o m e n iu l ra p o rtu rilo r de m uncă, re g le m e n tâ n d u -le . P entru ra p o rtu rile
respective esenţa p ro b le m e i constă în d e term in area cât m a i corectă a lim ite lo r
p o sib ile de in te rv e n ţie a statului în reg lem en tarea acestora; ra p o rtu ri, care
deşi sunt axate prepon derent pe d o m e n iu l p riv a tu lu i, conţin suficiente
elem en te şi c aracteristici de drept p u b lic . Fostul Cod al Muncii a!
R.S.S.Moldoveneşti,44 aşa cum a fost el conceput, e la b o ra t şi adoptat în epoca
sovietică, re fle c ta în c onţin utu l său absolutizarea ro lu lu i statului în
re g le m e n ta re a ra p o rtu rilo r de m uncă. Şi astăzi, după scurgerea a aproape
patru decenii de la adoptarea la 25 m a i 1973 a C o d u lu i respectiv,
coonsecinţele acestei a b s o lu tiză ri sunt sim ţite destul de dureros de către
subiecţii ce in tră în ra p o rtu ri ju rid ic e de m uncă. T e o ria a b s o lu tiză rii ro lu lu i
statului în re g le m e n ta re a ra p o rtu rilo r de m u n c ă , aparţinân d p erioadei
sovietice, a fost re fle c ta tă pe d e p lin şi susţinută trib u ta r de către doctrin a
drep tu lu i m u n c ii din epoca respectivă, c o n trib u in d în m o d u l cel m ai direct la
adoptarea u nor astfel de co d u ri, in c lu s iv al celu i din R .S .S . M o ld o v e n e a s c ă ,
în anul 2 0 0 3 le g iu ito ru l R e p u b lic ii M o ld o v a a adoptat un nou C o d al m u ncii
care însă, din n e fe ric ire , lasă m u lt de d o rit sub aspectul c a lită ţii sale
n o rm a tiv e şi concord anţei e fic ie n te cu re a lită ţile p ra x io lo g ic e actuale ale
p ieţe i fo rţe i de m u n c ă din ţară. D e ş i ar putea fi aduse m u ltip le e x e m p le ne
v o m re fe ri doar la un sin gu r aspect, şi anum e la fa p tu l că de la m o m e n tu l
adoptării acesta a fost m o d ific a t p rin in te rm e d iu l a 14 legi adoptate u lte rio r
fiin d , în tr-o fo rm ă sau a lta , m o d ific a te şi c o m p letate, eo ipso , peste 2 7 0 de
no rm e din to ta lu l de 3 9 2 de a rtic o le , pe care le c onţin e leg ea-cadru în m a te ria
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă.
T e o ria m o d e rn ă a drep tu lu i m u n c ii cunoaşte m ai m u lte concepţii de
reg lem en tare a ra p o rtu rilo r sociale de m uncă, in c lu s iv concepţia n eo lib erală,
susţinătorii căreia consideră că este necesară reducerea la m in im a in tervenţiei
statului în pro b lem a reg lem en tării re la ţiilo r de m uncă. M e n ţio n ă m totuşi că
această concepţie poate f i a p lic a tă cu succes do ar în cadrul unui sistem
econom ic lib e ra l avansat, cu tra d iţii în do m en iu , un p rim e x e m p lu în acest
sens servind re g le m e n ta re a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă în S .U .A . L a noi,
în cadrul societăţii m o ld o ven eşti de astăzi, din cauza m entalităţii
postsovietice, a n ih ilis m u lu i ju rid ic şi a opunerii aproape instinctive fa ţă de

43 Tpydoeoe u coijuaibHoe npaeo Poccuu, noa p e a . npocj). JI. H. AHHcwvioBa, - M ocKBa, ryMaHHTapHbifi
H3,naTejibCKHH uem p « B n a a o c » , 1999 r., p.22.
44 Publicat în Veştile Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti, nr.5/1973.
36
 o rice lege, din partea m a jo rită ţii s u b ie c ţilo r de drept (fie persoane fiz ic e , fie
ju r id ic e ), p ro m o v a re a acestei te o rii ar av e a consecinţe nefaste pentru
stab ilitatea în general a o ric ă ro r tip u ri de ra p o rtu ri de m uncă.
A şad ar, p ro b le m a d e te rm in ă rii lim ite lo r posibile de in te rv e n ţie a statului
în cadrul re la ţiilo r ju rid ic e de m uncă pare a fi destul de d ific ilă , dar nu şi
im p o s ib ilă , dacă se respectă aleg erea corectă a c rite riu lu i de in g erin ţă. în
o p in ia noastră, acest c rite riu constă în recunoaşterea caracteru lu i determ in an t
care trebuie să fie unul p ur social, protecţionist (în sensul bun al c u v â n tu lu i),
al re g le m e n tă rii ra p o rtu rilo r de m uncă de către stat, deoarece dreptul m u n c ii
este m e n it să regle m e n te ze , în p rim u l rând, o re la ţie socială in e c h ita b ilă din
c h ia r m o m e n tu l a p a riţie i ei, d in tre doi p arteneri absolut in e g a li din punct de
vedere social, care apar pe piaţa fo rţei de m uncă, o p iaţă m a i m u lt v irtu a lă
decât real v iz ib ilă , d a r existentă totuşi, unde o persoană îş i v in d e fo rţa sa de
m uncă iar a lta o cum pără. P ro te c ţia reală a e x e rc ită rii d re p tu lu i c o n stituţio nal
la m uncă necesită a fi aprobată şi ap lic a tă de către le g iu ito r în calita te de
p rio rita te a p o litic ii sociale a statului, în care e le m e n tu l social tre b u ie pus pe
p ic io r de eg alitate cu g arantarea d re p tu lu i persoanei la o afacere p riv a tă . în
această ord in e de idei statul, prin in te rm e d iu l leg is la ţie i m u n c ii, tre b u ie să
co n tin u ie pro m o v a re a conceptului s ta b ilirii la n iv e l de lege a cu a n tu m u lu i
m in im de drepturi şi m a x im p o sibil de o b lig a ţii pentru cei care prestează
m u n c a - pentru salariaţi. P en tru cei care cum pără fo rţa de m uncă, adică
pentru a n g a ja to ri, - invers: sta b ilire a unui prag m a x im de d repturi şi m in im
de o b lig a ţii în c alitate de co n cep t-reg u lă, o fe rin d totodată şi s uficientă
fle x ib ilita te in tern ă p a rte n e rilo r sociali, precum şi p o s ib ilita te re a lă de
m an evrare (în lim ite le s paţiului le g a l) a n g a ja to ru lu i, pentru ca acesta să-şi
poată proteja, la râ n d u -i, interesele p ro p rii în m a te ria ra p o rtu rilo r de m uncă,
în caz contrar, le g ile eco n o m ie i de p ia ţă v o r co n tin u a să se tra n s fo rm e , în
c o n d iţiile actuale din societatea noastră, în nişte leg i ale ju n g le i, c o n fo rm
c ărora cel puternic este în drept s ă -l distrug ă pe cel slab. N u m a i pro m o v a re a
în continuare a conceptului de so cializare a re g le m e n tă rii ra p o rtu rilo r de
m u n c ă poate servi în c alitate de p rim pas în e d ific a re a e fic ie n tă , şi nu pur
d eclarativă, a unui stat social m o d e m în R e p u b lic a M o ld o v a .

§2. Calitatea mixtă a raportului juridic de muncă:

obiect şi izvor a! dreptului muncii
D re p tu l m u n c ii, în c a lita te de ram u ră a sistem ulu i d re p tu lu i, cunoaşte o
re a liza re p ra x io lo g ic ă prin in te rm e d iu l ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă.
A c estea sunt generate, de regulă, de către contractele in d iv id u a le de m uncă
în cheiate în tre angajato ri şi salariaţi. A s tfe l, contractul in d iv id u a l de m uncă,
în calitate de act ju rid ic , are şi c alitate de iz v o r al ra p o rtu rilo r ju rid ic e de
m uncă. U rm ă rin d lo g ic a d e ru lă rii lu c ru rilo r, p o triv it fo rm u le i “ contract
in d iv id u a l de m u n c ă - raport ju r id ic de m uncă - dreptul m u n c ii” , volens
nolers se poate trage c o n c lu zia că respectivul contract posedă, pe lângă
calita te a de iz v o r al ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă, ca lita te a de iz v o r al dreptului
m u n c ii. Pe de a ltă parte, d octrin a de specialitate în m a te rie de drept al m u n c ii
recunoaşte c alitatea de iz v o r al d re p tu lu i m u n c ii n u m ai actelo r n o rm a tiv e şi
co n tra c te lo r n o rm a tiv e , ia r contractul in d iv id u a l de m u n c ă nu este un contract
n o rm a tiv . P en tru a nu crea c o n fu z ie şi to to d ată pentru a respecta rig o rile
adecvate unei cercetări ş tiin ţific e , este necesar să ne c la rific ă m cu calitatea
d eţinu tă de către ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă în contextul d e te rm in ă rii
surselor generatoare ale d reptului m u n c ii ca şi ra m u ră a sistem ului dreptului.
P rim a în tre b a re care se iscă în m o d lo gic este urm ătoarea: poate să existe
dreptul m u n c ii în lipsa ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă? R ăspunsul, pe cât de
in d is c u ta b il, pa atât şi de in e v ita b il, poate fi n u m a i unul şi foarte tranşant: nu.
A tu n c i, dacă dreptul m u n c ii nu poate să existe - re a lm e n te , dar nu p ur
epis te m o lo g ic , - fa ră existenţa ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, în seam n ă că
ra p o rtu rile în cauză au ca lita te a de sursă generatoare de drept, adică sunt
izv o a re ale d re p tu lu i m u n c ii! Şi dacă nu ne o p rim a ic i atunci toate contractele
in d iv id u a le de m u n că, în c alitate de izv o a re ale ra p o rtu rilo r ju rid ic e de
m uncă, au şi ca lita te a de izv o a re ale d re p tu lu i m u n c ii!
C o n sid erăm că abordarea respectivă nu este una m a n ip u la tiv ă , eronată şi
g reşită, ia r arg u m e n te le în fa v o a re a acesteia sunt cel puţin dem ne de a fi
re ţin u te . T ra ta re a strict p o z itiv is tă a d re p tu lu i, în general, şi a drep tu lu i
m u n c ii, în special, c o n fo rm căreia d rep tu l em ană în m o d direct sau in direct
de la stat, adică a u to rită ţile statului sunt g en erato rii şi re a liz a to rii id e ilo r care
îm b ra c ă u lte rio r haină ju rid ic ă , transfo rm ând u-se în no rm e ju rid ic e , este
in su ficien tă. S itu a ţia de facto este de aşa natură, că re a lita te a practică, m ai
ales în d o m e n iu l ra p o rtu rilo r de m uncă, depăşeşte p o s ib ilită ţile p ur te h n ic o -
ju rid ic e ale le g iu ito ru lu i de a le aborda p re v iz ib il şi de a le re g le m e n ta a
priori, şi putem aduce o sum edenie de e x e m p le în acest sens. Este im portant
de m e n ţio n a t că ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă a tip ic e , care fac parte
in teg ran tă şi destul de im p o rta n tă a cercetării de fa ţă , deseori servesc în
c a lita te de e x e m p le clasice de stări fa p tic e ale drep tu lu i m u n c ii, care nu sunt
reg lem en tate sau sunt re g lem en tate am b ig u u , sau au fost re g lem en tate ca
urm are a unei ab ordări greşite din partea le g iu ito ru lu i. D re p t e x e m p lu ar
p utea servi ra p o rtu rile ju rid ic e de e x te m a liz a re a fo rţe i de m uncă, care nu
sunt absolut în nic i un fe l re g lem en tate în cadrul c o n ţin u tu rilo r p o zitiv is te ale
drep tu lu i m oldo venesc al m u n c ii, dar care cunosc o e x tin d e re şi o
ap lic a b ilita te practică din ce în ce m a i extinsă. Este suficient să m enţionăm
aici, că una din cele m ai m a ri co m p an ii din R e p u b lic a M o ld o v a , care activează
pe piaţă produselor petro lie re nu are personal practic angajat direct, în bază de
contract in d iv id u a l de m uncă. C u excepţia personalului ad m in istrativ, m area

38
m a jo rita te a s a la ria ţilo r din cadrul acestei c o m p a n ii îş i prestează m u n c a în
te m e iu l u nor raporturi ju rid ic e de outstqffîng, care sunt ra p o rtu ri ju rid ic e de
m uncă atipice.
A şadar, revenind la cadrul p ro b le m a tic pus în discuţie, este im perios
necesar de a revedea abordarea d re p tu lu i m u n c ii d o a r în e x c lu s iv ita te prin
prism a p ozitivistă a dreptului obiectiv, tendinţă susţinută tot m ai intens în
doctrina de specialitate.43 C a şi oricare altă ram ură de drept, dreptul m uncii
poate fi abordat şi în calitate de ram ură de drept ob iectiv, cât şi în calitate de
ram ură de drept subiectiv. In acest context, considerăm , că drept exem p lu poate
servi conţinutul unui raport ju rid ic de m uncă in dividu al şi direct (tip ic ), care este
form at, fără careva posibile excepţii, num ai din drepturi şi obligaţii subiective
ale părţilo r - spre deosebire de drepturile şi o b lig a ţiile salariaţilor şi
angajatorilor, m enţionate în art.9 şi a rt.10 din C o dul m u n c ii, care au un caracter
o biectiv, fiin d elaborate şi incluse în conţinutul C o d u lu i de către legiuitor. Şi
izvoarele dreptului m u ncii pot fi abordate exact în acelaşi m od, şi necesită a fi
abordate astfel: izvoare cu caracter o biectv şi izvoare cu caracter subiectiv. C eea
ce doctrina dreptului m uncii din R ep u b lica M o ld o v a (d a r nu n u m a i) recunoaşte
drept izvoare ale dreptului m u n cii, m enţionând u-le în art. 4 din C o dul m u n c ii46,
pot fi considerate izvoare ca atare num ai în sens obiectiv. în sens subiectiv şi
praxiolog ic, real şi, totodată, m ai aproape de scopul şi finalitatea dreptului
m u n c ii, calitatea de izvoare ale dreptului m u ncii o deţin raporturile juridice de
muncă, fundam entate pe contractul in d ivid u al de m uncă, de unde şi concluzia
logică, că şi contractul în cauză are calitatea de iz v o r al dreptului m uncii.
B ineînţeles, că nu doar raporturile ju rid ic e de m uncă clasice, tipice, au calitatea
de izvoare ale dreptului m u n c ii, ci şi raporturile atipice, inclusiv şi raporturile
ju rid ic e de natură m ix tă , pu b lico -p rivată sau p rivato-pub lică, cum ar fi
raporturile ju rid ic e de serviciu ale fu ncţionarilo r publici.

45 Cercetătorul rns Alexandr Grebenşcikov de la Catedra de Drept şi Securitate a Muncii din cadrul Facultăţii de
Drept a Universităţii de Stat din Sankt-Ptereburg, menţiona. în anul 2002, următoarele: «B nocieânee epe.un n
nayt<e mpydoHoco npaea npowounu cyiifecmseHHbie usMenemut ho e&.vidax ua onpeâe.’temie npaea, e
Komopoe Mipstdy c oobeKinueHbw menepb ece vaufe aiciKwaemcn u cyâbeKmueHoe mpydoeoe npaeo, a w.w
mo-ocho yttudemb i/a\iemumiiui/cst omxod om meopuu topuduueacopo n03ummuz.ua u yuem nonooicume.’ibHbix
MOMeumoe meopuu ecmecmneimopo npana. B esoto ouepeâb npusuauue na:iu'iua cy'Ohexmueuopo mpyâoaoso
npaaa daem ocnonanue omuocumb k vuciv e,'o ucmoHmiKon mpyâoeoii âoeoeop, fibino.iiixioufuu (jjyiiKyuio
peutbno;'o peiyjxmopa mi()unu()yaibHbLX mpyâonbix omnomenuu» ( Tpyrioaoe npaao Pvccuu. VneoHUK, 110/1
pea- npo(j). C.n.MaBpHHa h npotj). E.E.XoxjioBa, - MocKBa, H3jjaTe.ibCTBo «KDpHcm.», 2002 r., p. 190).
46 Potrivit art.4 din Codul muncii, raporturile de muncă şi alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt
reglementate de Constituţia Republicii Moldova, de Codul muncii, de alte legi, de alte acte normative ce conţin
norme ale dreptului muncii, şi anume de:
a) hotărârile Parlamentului;
b) decretele Preşedintelui Republicii Moldova;
c) hotărârile şi dispoziţiile Guvernului;
d) actele referitoare la muncă emise de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, de alte autorităţi
centrale de specialitate, în limita împuternicirilor delegate de Guvern;
e) actele autorităţilor publice locale;
f) actele normative la nivel de unitate;
g) contractele colective de muncă şi convenţiile colective; precum şi de
h) tratatele, acordurile, convenţiile şi alte acte internaţionale la care Republica Moldova este parte.
39
 P ro b le m a tic a n o ţiu n ii de iz v o r al d re p tu lu i este una veche, care, după o
an u m ită p erio ad ă de a c a lm ie , din nou este abordată în cadrul d o ctrin ei teo riei
d re p tu lu i, dar şi în cadrul u nor ram u ri aparte ale ş tiin ţe lo r ju rid ic e , in clu siv în
ştiinţa d re p tu lu i m u n c ii. M ih a il M a rc e n k o (2 0 0 8 ) are dreptate atunci când
m e n ţio n e a ză că, conceptul de iz v o r al dreptului c ontin uă să fie unul c o n fu z şi
echivoc, aflându -se în c ă în tr-o stare brută.47 A ş a cum s-a m enţionat în
literatu ra de specialitate cu o cazia d e zb a te rilo r v is -a -v is de in stitu ţia izv o a re lo r
dreptului, chestiunea abordată nu are num ai o im portanţă form al-epistem ologică,
deoarece de capacitatea de o bţin ere a unui răspuns corect depind c rite riile , în
te m e iu l cărora unele sau alte fe n o m e n e v o r putea sau nu v o r putea fi
considerate izv o a re ale d re p tu lu i.48
A b o rd a re a respectivă poate fi considerată n o v a tiv ă n um ai sub aspectul
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă atip ice, şi în p rim u l rând sub aspectul acelor
ra p o rtu ri, care sunt fundam entate pe un act ju r id ic prepon derent cu elem ente
de drept p u b lic . In lite ra tu ra de specialitate din F ed eraţia R usă chestiunea
ra p o rtă rii co n tractu lu i in d iv id u a l de m uncă la izv o a re le drep tu lu i m u n c ii este
la o rd in e a z ile i a d o c trin a rilo r în m a te ria te o rie i drep tu lu i m u n c ii, fiin d
abordată de către cercetătorii E v g h e n ii H o h lo v , S erghei M a v rin , A le x a n d r
G re b e n ş c ik o v , V la d im ir L e b e d e v şi a lţii.4'’ V la d im ir L e b e d e v (2 0 0 6 )
consider, că tre b u ie m o d ific a t structural c h ia r şi c o nţin utu l C o d u lu i m u n c ii al
F e d e ra ţie i R use, m enţionând u-se în m o d e x p lic it şi autonom in stitu ţia
izv o a re lo r d re p tu lu i m u n c ii, ia r c onţin utu l acesteia să fie axat în p rim u l rând
pe ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă şi pe alte ra p o rtu ri, conexe ra p o rtu rilo r de
m uncă. A u to ru l neagă însăşi caracterul de izv o a re ale drep tu lu i m u n c ii, pe
care l-a r avea actele n o rm a tiv e , m en ţio n ân d în acest sens urm ătoarele:
“...mo, mno e coepeMeHHoii meopuu mienyemca ucmoHHUKaMU mpydoeozo
npaea, - 3mo UHcmumym (fiopMbi mpydoeozo npaea, ezo iiopMamueno-
npaeoebix a K m o e , u h u k o k o z o omnouienm k ucmoKaM npaea ou n e imeem,
nocKOJibKy 3mo yoice onpedejieHHbiîi pe3ynbmam npaeomeopnecmea.»so Id eea
p riv in d in s titu ţia ju rid ic ă a fo rm e lo r d re p tu lu i, d ife rită de in s titu ţia iz v o a re lo r
d re p tu lu i, nu este una de o rig in e recentă pentru te o ria dreptului din Federaţia
R usă. în c ă în cadrul şcolii sovietice de te o rie a d re p tu lu i existau dezbateri

47 MapMCHKo M.H., McmoHHUKu npaea, - MocKBa, HJjjareJibc iBo «ITpociieicr», 2008 i\, p.287.
48 «Ecnu <pop.ua npaea pacKpbieaem op?auu3a\\uio npaea, ezo nhipa.ncenue ho eue, mo Kamezopwi ucmouuuKa
npaaa npedcma&wem co6ou cucrne.vy (ţxiKwopoa, npedonpec)e:i>iioi^ux coâepj/ranuc npaea u (pop.ubi eeo
HhipajKemix. Ebimb ucmonnuKOM npaea 3nanum csiyjtcunih tfiatcmopoM nppaeooopa3oeanwt, o6:ia<)anib
cnocouHucmbto k nopMumueuoMy peeşmupoetntwo, daeam b M amepuai O.m iioebix nop.u npaea. HcmomtUK
npaea omo m o 113 ueso ono co3âaemca, eo3UUKaem. <T>op.wa .ace npaea cavocmoame.nbiian KamepopuM,
KomopaH onpeOe:mem cnocoo ebipajtcenwi npaea eo ene, npuoauun KOiikpemrtbLU >ie:ienufLu oipuifua:ibiiou
lopudiwecKoii cuibi, navecm ea ofmfeooM3ame:ibiiocntu, uepapxiWHocmu» (JI.A.M0p030Ba, Jloroeop e
nyfauuHOM npaee: mpuduHecKau npupoda, ocooetmocmu, K:iaccu<f)uk'aiiu>i, - MocKBa, /KypHan «Focy,iapcTBo
ii npaBo», N al/2009 r., p.16).
49 E.E.Xoxjiob, «HeKornopbie aKmyaibHbie npo6:ie.\iu meopuu u npaKmuKU coepe.uemiopo poccuitcKoro mpydoeopo
npaea», - MocKBa, a<ypHaji «TlpaBOBCflCHHe», Xs4/2006 r., p.60; B.M.JIeSeflCB, «CoifuonoetwecKax WKo.ia
mpyooeopo npaea Poccuu», - MocKBa, wypHan «ripaBOBe^eHne», .Nl'4/2006 r., p.72.
50 B.M.JleGeaeB, «Cotfuo.ioeuuecKan w k o . i o mpydoeo?o npaea Poccuu», p.72.
40
p riv in d d ife re n ţe le dintre izv o a re le d re p tu lu i, fo rm e le d re p tu lu i, fo rm e le de
expunere a n o rm e lo r ju rid ic e , fo rm e le externe ale d re p tu lu i etc.51 E v g h e n ii
H o h lo v (2 0 0 6 ) propune o idee destul de interesantă în leg ătură cu d is c u ţiile
apărute v is -a -v is de caracterul n o rm a tiv al co n tractu lu i in d iv id u a l de m uncă,
m en ţio n ân d , eo ipso, că contractul respectiv ar putea f i considerat drept
n o rm ă ju r id ic ă in d iv id u a lă , perso n alizată, care ar p u tea coexista ju r id ic cu
n o rm e le ju rid ic e tra d iţio n a le , nep e rs o n ific a te .5:
în acest context, lăsând deschisă p o s ib ilita te a ab o rd ă rii conceptual-
ş tiin ţific e d ife rite a c a lită ţii ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă - in c lu s iv sub
aspect c ritic a c e lo r expuse în cadrul p re ze n tu lu i studiu m o n o g ra fic , -
apreciem caracterul dual al ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă ca şi in stitu ţie
com ponentă a drep tu lu i m u n c ii. D u a lita te a respectivă se m anifestă, astfel,
p rin c alitatea pe care o deţine raportul ju r id ic de m uncă ca şi o b ie c t al
d re p tu lu i m u n c ii, precum şi p rin ca lita te a acestuia de iz v o r al d reptului
m u n c ii (în sens s u b ie c tiv ). C a lita te a a trib u ită ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă
de a fi obiect al drep tu lu i m u n c ii este c o m p le t şi unanim recunoscută în
doctrin a d reptului m u n c ii, in c lu s iv şi în cea m oldo venească, n e fiin d generate
discuţii şi abordări d ife rite . D o c trin a rom ânească în m a te rie recunoaşte, la fe l,
această c alitate in discu tabilă a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, fu n d am en tată
te o re tic p rin Tratatul de drept aI muncii, ela b o ra t de către S anda G h im p u , Io n
T ra ia n Ştefănescu, Şerban B e lig ră d e a n u şi G h e o rg h e M o h a n u (1 9 7 8 )53,
contin uată şi d e zv o lta tă de către te o re tic ie n ii drep tu lu i m odern al m u n c ii din
R o m â n ia .54
C a lita te a de iz v o r al d re p tu lu i subiectiv al m u n c ii nu este însă nici
abordată şi e v id e n t că nu este n ic i recunoscută în d o c trin a d re p tu lu i m u n c ii
d in R e p u b lic a M o ld o v a . în d o c trin a rom ânească abordarea respectivă, la fe l,
nu este pe o rd in e a z ile i, deşi se recunoaşte caracterul de fo rm ă specifică
(h a in ă ju rid ic ă ) pe care îl d eţin izv o a re le drep tu lu i m u n c ii. A s tfe l, p o triv it
o p in ie i e x p rim a te de către A le x a n d ru Ţ ic le a (2 0 0 9 ), „în accepţiunea juridică
a noţiunii, izvoarele de drept nu se referă la esenţa dreptului, ci la formele
specifice în care acesta îşi găseşte expresia. Pentru a-şi realiza rolul lor de
organizare a vieţii sociale, normele juridice sunt exprimate în anumite forme,
proprii dreptului, care poartă denumirea generică de acte normative. In
funcţie de organul emitent, acestea sunt: legi, ordonanţe, ordonanţe de
urgenţă şi hotărâri ale guvernului, etc. Asemenea acte constituie, în
accepţiunea juridică, izvoare de drept. ”55

51 Tcopun rocydapcnwa u npaoa, yneOHHK no,a peA. A.H.KoponeBa h JI.C.^BHna, p.370-371.

52 E .B .X o x jio b , « lle K o m o p b ie ciKmyaibUhie npoo.ie.Mbi meopuu u npuKimtKU c 0 tipe.venH0?0 poccuuacozo mpydo-
nm n npaaa», p.60.
53 Sanda Ghimpu, Ion Traian Ştefănescu. Şerban Beligrădeanu, Gheorghe Mohanu, Dreptul muncii, Tratat, v o ii,
- Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978.
54 A se vedea, în acest sens. Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, ediţia a 111-a, - Bucureşti, editura
„Universul Juridic”, 2009, p.5-30.
55 Ibidem, p.31.
 §3. Definiţii doctrinare ale raportului juridic de muncă
Definiţii ale raporturilor juridice de muncă în doctrina română, rusă şi
ucraineană. D e ş i conceptul de raport ju r id ic de m uncă este unul consacrat şi
o rd in a r atât pentru p ro fe s io n iş tii p ra c tic ie n i, cât şi pentru cercetătorii în
m a te ria ş tiinţei d re p tu lu i m u n c ii, d e fin iţia ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă nu este
u n ifo rm acceptată în cadrul do c trin e i de specialitate, atât în cea in digen ă, cât
şi în cea străină. C e rc e tă to rii în m a te rie au propus, eo ipso, m a i m u lte
d e fin iţii, re g u la communis opinio doctorum n e fiin d a p lic a b ilă , doctrin a
g h idându-se, în m a te rie n o ţio n a lă , de re g u la diferenţia opinio doctorum, deşi
e le m e n te le -c h e ie care fo rm e a ză „ p iv o tu l” con cep tu lu i de raport ju r id ic de
m uncă se regăsesc în m a jo rita te a d e fin iţiilo r acceptate d octrin ar. C o m p ararea
n o ţio n a lă a conceptului de raport ju r id ic de m uncă în calitate de in stitu ţie
ju r id ic ă au to n o m ă, aşa cum este ea abordată în d octrin a ş tiin ţe i d re p tu lu i
m u n c ii d in d ife rite ţă ri, c o n trib u ie , pe de o parte, la ex tin d e re a o rizo n tu lu i
ş tiin ţific al c e rc e tă to ru lu i, servind astfel p e rfe c ţio n ă rii pro fe s io n a le a acestuia,
iar pe de a ltă parte, abordarea co m p a ra tiv is tă a in s titu ţie i ra p o rtu lu i ju rid ic de
m u n c ă c o n trib u ie la în ţe le g e re a m a i p ro fu n d ă a conceptului respectiv în
context d o c trin a r in d ig en . A s tfe l p o t fi descoperite atât aspectele doctrinare
forte în m a te ria in s titu ţio n a lă a ra p o rtu lu i de m uncă, cât şi aspectele
d octrin are m a i puţin relevan te. Şi în fin a l (d a r nu şi în u ltim u l rând),
cerc e tă rile c o m p a ra tiv is te jo a c ă un rol im p o rta n t în procesul de elab orare a
unor noi n o rm e în d o m e n iu , precum şi procesul de perfecţio n are a c e lo r
existente, ia r uneori ele pot duce şi la ceea ce în doctrin ă se consideră a fi
transplantare a n o rm e lo r ju rid ic e .
D e ş i avocatul E .C ris to fo re a n u (1 9 3 7 ), în ca lita te a pe care o deţine - cea
de a fi unul din p rim ii te o re tic ie n i ro m â n i dedicaţi cercetării contractului
in d iv id u a l de m uncă, - nu defineşte în m od direct raportul ju r id ic de m uncă,
o p in ia sa p riv in d natura ra p o rtu lu i respectiv poate fi dedusă prin in te rm e d iu l
a n a liz e i c e lo r expuse în contextul general al c ontractului in d iv id u a l de
m uncă. A s tfe l, p o triv it a u to ru lu i „ raporturile juridice care se stabilesc între
părţile contractante cu ocazia şi din cauza executării contractului individual
de muncă, se prezintă sub un aspect cu totul deosebit din cauza naturii
speciale a obligaţiunilor care nasc din contract şi pe care legea le creiază şi
le impune în mod obligator părţilor. Obligaţiunea salariaţilor de a presta un
serviciu ca şi toate celelalte obligaţinui care-i incumbă pe baza legii, precum
şi obligaţia patronului de a remunera munca salariatului, de a-i acorda
anual un concediu de odihnă, obligaţia preavizului ca şi întregul sistem al
legii cu privire la desfiinţarea contractului, imprimă un aspect specific
contractului de muncă privit prin natura elementelor lui constitutive. ”5b
A s tfe l, c h ia r şi în lipsa unei d e fin iţii directe a ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă,

56 E.Cristoforeanu, Teoria generală a contractului individual de muncă, p. 17.

42
E .C ris to fo re a n u e v id e n ţia ză trăsătu rile caracteristice ale ra p o rtu lu i respectiv,
abordate prin prism a c ontractului in d iv id u a l de m uncă în c alitate de iz v o r al
acestuia: specificul tră s ă tu rilo r ra p o rtu lu i dat în co m p a ra ţie cu alte ra p o rtu ri,
generate de contracte s im ila re din d o m e n iu l d re p tu lu i p riv a t; natura ju rid ic ă
specială a o b lig a ţiilo r p ă rţilo r contractante; o b lig a ţia sala ria tu lu i de a presta o
m uncă; o b lig a ţia ang ajato ru lu i de a p lă ti salariul; d repturi sp ecifice ale
s a la ria tu lu i, n e în tâ ln ite în cadrul a lto r ra p o rtu ri ju rid ic e , cum ar fi drep tu l la
un concediu de odihnă; o b lig a ţia p re a v izu lu i în ca zu l în c e tă rii ra p o rtu rilo r;
sp ecificu l general al stingerii ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă etc.
O a ltă trăsătură caracteristică a rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă, observată şi
tratată ca atare de către E .C ris to fo re a n u , este r e la ţia de s u b o rd o n a re
existentă în tre salariat şi a n g a ja to r pe to t parcursul d e ru lă rii şi e x e c u tă rii
c o n tra c tu lu i.57 A cest elem en t de subordonare este v ă z u t ca unul de natură pu r
ju r id ic ă şi nu econom ică; subordonarea nu treb u ie în ţeleasă, în o p in ia
au to ru lu i, în sensul a s e rv irii v o in ţe i sala ria tu lu i v o in ţe i a n g a ja to ru lu i, ci în
sensul u n e i dependenţe ierarh ice cu caracter d is c ip lin a r, ca o regle m e n ta re a
energiei consacrate de salariat în fo lo su l în tre p rin d e rii şi necesitată de
o rg a n is m u l în tre p rin d e rii în care se în c a d re a ză m u n c a s a la ria tu lu i, în în ţelesu l
scopului u rm ă rit de în tre p rin z ă to r. D ep en d en ţa, p o triv it acestuia, este strict
personală, u n ila te ra lă şi in erentă rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă, in a n titeză,
autorul punând raportul de a u to n o m ie în prestarea unei a c tiv ită ţi p rin
in te rm e d iu l a lto r contracte, sub re g im u l cărora acel care lu c re a ză îş i asum ă
riscul d e p lin în legătură cu lu crarea efectuată, risc n e în tâ ln it în cadrul
d e ru lă rii ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă în baza unui contract in d iv id u a l de
m uncă. R a p o rtu l de subordonare, în sens ju r id ic , este arg u m en tat şi p rin
fa p tu l, că salariatul nu prestează m u n c a sa sub c o n tro lu l şi supravegherea
e fe c tiv ă şi perm anentă a a n g a ja to ru lu i, ci sub re g im u l in s tru c ţiu n ilo r date de
angajator. D e aceea, pe bună dreptate, autorul consideră drept salariaţi în
sensul leg ii nu n u m ai pe acei care lucrează în ate lie ru l, m a g a zin u l sau biroul
angajato rului, ci şi pe acei care lucrează la d o m ic iliu , cu ustensilele lo r p ro p rii,
pe agenţii c o m e rc ia li etc., şi care prin natura a trib u ţiilo r lo r ies de sub
supravegherea directă a a n gajato rului, însă lucrează sub dependenţa ace s tu ia .'8
U n alt do c trin a r al şcolii rom âneşti de drept p riv a t din perioada
in te rb e lic ă — M a rc o I. B arasch (1 9 3 2 ), - deşi nic i acesta nu defineşte în m od
direct ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă, m e n ţio n e a ză , de asem enea, un şir de
trăsături ale ra p o rtu lu i respectiv, printre acestea regăsindu-se şi subordonarea
sala ria tu lu i fa ţă de angajato r, aducând drept e x e m p lu aşa-zisele regulamente
de atelier, pe care le consideră drept o derogare de la lib e rta te a c o n v e n ţiilo r.5'1
A ceste reg u lam en te c uprindeau, în p erio ad a respectivă, p rescrip ţii cu p riv ire

57 Ibidem, p.33-35.
58 Idem, p.34.
59 Marco 1. Barasch, Principii de legislaţia muncii, - Bucureşti, editura tipografiei „Mişcarea”, 1932, p.39.
43
la o rg a n iza re a m a te ria lă a m u n c ii: în ele erau fix a te re g u lile de re p a rtiza re a
p erso n alu lu i, o re le de lu cru , c o n c e d iile , m o d a lita te a de plată a salariu lu i etc.
în c ălc a re a acestor p re s c rip ţii era sancţionată p rin p e n a lită ţi care erau atât de
o rdin m o ral (a v e rtis m e n tu l, schim barea fu n c ţie i, suspendarea), cât şi de ordin
p ecu n iar (a m e n d a , re ţin e rile din salariu, retragerea p rim e lo r etc.)- Transpusă
în tr-u n lim b a j ju r id ic m o d e rn , o b lig a tiv ita te a salariatu lu i de a respecta
re g u lile de o rd in e in ternă a m u n c ii din cadrul u n ită ţii, sancţionată fiin d prin
m etod e d is c ip lin a re , re p re zin tă aceeaşi caracteristică a ra p o rtu lu i ju rid ic de
m u n că care este subordonarea sala ria tu lu i fa ţă de angajato r. A te n ţia asupra
re g u la m e n te lo r de a te lie r este atrasă, în p erio ad a respectivă, şi de către un a lt
cercetător rom ân al ra p o rtu rilo r de m uncă - G h eo rg h e G . G h eo rg h iu
(1 9 3 5 ).60 In p erio ad a v iz a tă în cazul a n g a jă rii unui salariat de specialitate
c lau ze le co n tra c tu lu i erau discutate, însă în m a jo rita te a c a z u rilo r, datorită
n u m ăru lu i m are de salariaţi, se recurgea la o fe rta a n g a ja to ru lu i sub fo rm a de
reg u la m e n t de m u n c ă (d e a te lie r), care era opera in d iv id u a lă a an g ajato ru lu i.
A ceste re g u la m e n te , fiin d legea in ternă a în tre p rin d e rii, erau o b lig a to rii
pentru salariaţi; n e în d e p lin ire a lo r atrăgea sancţionarea de către angajato r a
s a laria tu lu i, ceea ce presupune, e vid en t, subordonarea salariatu lu i faţă de
angajato r, ca şi trăsătură specifică a u n u i ra p o rt ju rid ic de m uncă.
în lite ra tu ra so vietică de specialitate din perioada postbelică şi
prem ergătoare p erio ad ei cunoscute în is to rio g ra fia m o dernă rusă drept <onoxa
3acmox»,b] erau o fe rite d e fin iţii ju rid ic e clare şi re la tiv concise ale raportului
ju rid ic de m uncă, dar care conţineau o am prentă evid entă a perioadei în cauză
şi a ideologiei com uniste, prom ovate inclusiv în m e d iu l academ ic. D in tre
“ c o rife ii” do c trin e i so vietice de specialitate treb u ie m e n ţio n a t în p rim u l rând
N ik o la i A le x a n d ro v şi fu n d a m e n ta la sa m o n o g ra fie «Tpydoeoe
npaeoomHoiueHue», p u b lic a tă in iţia l în anul 19 4 8 şi reeditată în anul 2 0 0 9 .62
în co n ţin u tu l lu c ră rii respective N ik o la i A le x a n d ro v face o caracteristică
ep iste m o lo g ic ă a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă în ca lita te a acestora de obiect
al re g le m e n tă rilo r ju rid ic e în m a te rie de drept al m u n c ii şi e x am in ează
ca te g o riile istorice ale ra p o rtu rilo r de m uncă, unele părţi ale lu c ră rii fiin d
destinate a b o rd ă rii s u b ie c ţilo r ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, in clu siv
ap a riţie i şi stin g e rii ra p o rtu rilo r respective; sunt ana liza te fundam ental
trăsătu rile caracteristice ale ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă, p rin prism a
d e lim ită rii acestora de ra p o rtu rile ju rid ic e de drept c iv il. N ik o la i A le x a n d ro v
este cel care, în fosta lite ra tu ră sovietică de drept al m u n c ii, a in iţia t discu ţiile

60 Gheorghe 1. Gheorghiu, Studiu asupra contractului individual de muncă, - Bucureşti, tipografia ziarului
„Universul”, 1935, p.46-47.
61 „Epoca stagnării” cuprinde epoca aşa-zisului „socialism dezvoltat” din istoria U.R.S.S., o perioadă istorică
scurtă care include ceva mai mult de două decenii - din momentul venirii la putere, în U.R.S.S., a lui Leonid
Brejnev (anul 1964) şi până la Plenara C.C. al P.C.U.S. din ianuarie 1987, - după care în U.R.S.S. s-au demarat
reformele în toate sferele vieţii sociale şi politice, care au culminat, la începutul anilor 90 ai secolului XX, cu
destrămarea Uniunii Sovietice în cincisprezece state independente.
62 H.r.AjieKcanapoB, Tpydoeoe npanoomnoweiiue, - MocKBa, H3,aaTejibCTBO «TTpocneicr», 2009 r.
44

A
academ ice care c ontin uă şi astăzi în d o c trin a rusă de drept al m u n c ii p riv in d
o b iectu l de reg lem en tare a ş tiin ţe i d re p tu lu i m u n c ii. A u to ru l d e fin e a raportul
ju r id ic de m uncă în m o d u l urm ător: «CoiiucmucmimecKoe mpydoeoe
npaeoomHoiuemie npedcmaejviem codoii moeapuuţecKoe compydmmecmeo
ceoâodHbix om SKcmyamaituu Jiwdeu, îo p iid m e c K o e om Hoiuem ie, e KomopoM
odHa cm opoHa (mpydmiţuucn) o6x3aHa ebinonHnmb ineecm H ozo poda paâomy
no onpedeneHHoii dojiotcHocmu (npoipeccuu, cneiţuanbHocmu, KeanutfiuKatfmi),
exodn e Jimubiu cocmae (KonneKmue) onpedeneHHOzo coijuajiucmuHecKOZo
npednpwimuH (ynpeaicdeHiiH, xosnucmea) u ynacmnyR (ejuecme c dpyzmiu
njiencLMU KomeKmuea) e ynpaenenuu dejicmu n pedn pw m w , a dpyzan
cmopoHa (npednpmmue, ynpeotcdeHue, xo3Mucmeo) o6fi3ma om m ueam b ezo
mpyd no Kommecmey u Kcmecmey, o6ecneuueamb ycnoeun pa6ombi,
6e3onacHbie djw sdopoebH mpydfmţezocM u QnnazonpustmHbie dna eucoKou
npoii36odumejibHocmu mpyda, 3a6omumbCH o .MamepuwibHO-obimoeux u
KyjibmvpHbix Hysicdax padomnuna » .63 D a c ă e lim in ă m ele m e n te le de o rd in
id eo lo g ic şi propag andistic, atunci putem o b ţin e o d e fin iţie re la tiv c la ră şi
concisă a ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă, care conţin e în sine ele m e n te le şi
trăsăturile principale ale unui raport ju rid ic de m uncă, m ai puţin subordonarea
s alariatu lu i fa ţă de angajator.
în perioada u rm ăto are care a durat până la p rim e le sem ne ale
restructu rării gorbacioviste lite ra tu ra de specialitate d e fin e a puţin d ife rit
raportul ju r id ic de m uncă. D ic ţio n a ru l en ciclo p ed ic so vietic de drept al
m u n c ii, o sursă valo ro asă şi dem nă de a fi luată în consideraţie şi astăzi dacă
fa c e m , aşa cum s-a m en ţio n at deja m a i sus, abstracţie de c o n ţin u tu rile
tributare epocii respective, d e fin e a raportul ju rid ic de m uncă astfel: « T p y d o e o e
n p a e o o m H o iu e H u e — wpudimecKcm (popj\ia cesi3u, C K J ia d b ie a to u fe u c n M e w c d y
npednpunm ueM (ynpeoKdeHueM, opzami3aiiueu) u zpaD tcdan u H O M (paâonuM
unu cjiyo ica u fU M ) no n o e o d y npuMeneHua mpyda. Bo3iiuKacm, k c ik npaew io,
Ha ocHoeanuu mpydoeozo dozoeopa, a maKjKe nnaHoebix aKmoe
p a c n p e d e j ie m i H Ha pa6omy n o c jie c n e ifu a jib H o z o (n p o c p e c c u o H a n b H o z o )
o 6yneH U H u dpyzux l o p u d m e c K i i x (p a K m o e ( a K m o e u 3 6 p a u u H , H 03H aneH us{ Ha
d o ji3 K H o c m b ) » MD e fin iţia în cau ză este m a i laco nică decât precedenta şi
conţin e un şir de e lem ente n o i, nem enţionate în d e fin iţia anterioară: izv o a re le
de a p a riţie a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă. P en tru p erio ad a respectivă acestea
erau considerate a fi contractul in d iv id u a l de m u n c ă (re g u la ), actul de
rep artizare în m uncă, a p lic a b il în cazul a p a riţie i ra p o rtu rilo r ju rid ic e de
m u n c ă ale a b s o lv e n ţilo r in s titu ţiilo r de în v ă ţă m â n t p ro fe s io n a l m e d iu , special
şi superior, precum şi alte fap te ju rid ic e .

63 Tpydoaoe npaeo, nou pe,a. juo.h., npot}). H T. AneKcanapoBa, - MocKBa, n3flaTejibCTBO «lOpHUHHecKaa
HHTepaTypa», 1966 r., p.140.
64 Tpydoeoe npaeo. 3ui{wcioneduuecKUU cioeapb, rnaBHbifi pejaicrop C. A. HeaHOB, HeTBepToe n3,uaHHe, -
M ocKBa, H3uaTejibCTBO «CoBeTCKan 3H unK jione^H a», 1979 r ., p .4 6 2 .
45
 Este im p o rta n t de m e n ţio n a t fap tu l că în p e rio d a restructu rării sovietice
p ro cla m a te de G o rb a c io v , în te o ria sovietcică a d reptului m u n c ii a fost
enunţată şi id e e a p riv in d caracterul trila te ra l al ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă.
A s tfe l, R o m a n L iv ş iţ (1 9 8 9 ) considera că m o d e lu l bila te ra l al rap o rtu lu i
ju rid ic de m uncă angajat - întreprindere (administraţie) este unul depăşit, şi
acesta se v a tra n s fo rm a tre p ta t în tr-u n m o d e l trila te ra l, după fo rm u la angajat
- întreprindere (administraţie) - colectiv de muncă.65 F iin d un m o d el irea l şi
utopic din punct de vedere so c io -e c o n o m ic , acesta, b in eîn ţeles, nu a căpătat o
d e zv o lta re n ic i p ra x ilo g ic ă , d a r şi n ic i e p istem o lo g ică ulterioară.
în ceea ce ţine de doctrina rom ânească a dreptului m uncii din perioada
postbelică şi de până la re v o lu ţia rom ână din anul 19 8 9 , aceasta este destul de
v a ria tă şi conţine suficiente d e fin iţii ale rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă, expuse pe
parcursul cercetărilo r efectuate de către d octrin arii în m aterie, iar unul din cele
m ai solide şi com plete studii teoretice în m a te ria dreptului m u ncii din perioada
epocii socialiste a R o m â n ie i, care abordează şi conceptul raportului ju rid ic de
m uncă, este binecunoscutul şi fu n dam entalul Tratat de drept a! muncii, citat de
noi în prezentul studiu.
D o c trin a rom ânească postdecem bristă în m a te rie din an ii 9 0 ai secolului
trecut cunoaşte m u ltip le d e fin iţii ale in stitu ţiei ju rid ic e a rap o rtu lu i ju r id ic de
m uncă, v a ria te ca şi n u m ă r, dar care nu conţin d ife re n ţe s e m n ific a tiv e
ep iste m o lo g ic , e le m e n te le n o ţio n ale de bază m enţinându -se, ca atare, în
cadrul c o n ţin u tu lu i m a jo rită ţii d e fin iţiilo r din lite ra tu ra de specialitate. în una
d in p rim e le tra tă ri d o c trin a ire a m a te rie i ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă din
p erio ad a im e d ia t u rm ăto are an u lu i 1 9 8 9 , S anda G h im p u şi A le x a n d ru Ţ ic le a
(1 9 9 4 ) definesc ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă drept “a c e /e relaţii sociale
reglementate prin lege, ce iau naştere (se formează) între o persoană fizică,
pe de o parte, şi, ca regulă, o persoană juridică (societate comercială, regie
autonomă etc.) pe de o altă parte, ca urmare a prestării unei anumite munci
de către prima persoană în folosul celei de a doua, care, la rândul ei, se
obligă să o remunereze şi să creeze condiţiile necesare prestării acelei
m unci”.66 F iin d destul de laco nică, d e fin iţia .în cauză nu m en ţio n e a ză n im ic
despre rap o rtu l de subordonare d in tre salariat şi a ngajato r, ia r p o s ib ilita te a
unei persoane fiz ic e de a fi pa rtic ip a n t al rap o rtu lu i respectiv, în c alitate de
angajato r, este m e n ţio n a tă d o a r în tr-u n m o d im p lic it. P e parcursul
u rm ă to a re lo r e d iţii a u to rii în cauză îş i m e n ţin p ro p ria v iz iu n e asupra tra tă rii
n o ţiu n ii respective, fă ră a -i aduce c a reva m o d ific ă ri.67 G h e o rg h e B re h o i,
A n d re i Popescu şi Io n T ra ia n Ş tefanescu, în cadrul unor note de curs editate

65 P.3.JThbuihh, Tpydnane saKonodameJihcmfto: uacinomtfee u oydytqee, - MocKBa, n3,iaTe.ihCTBO «Hayxa», 1989

r.,p . 170-171.
66 Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, - Bucureşti, Casa de Editură şi Presă „Şansa” S.R.L., 1994, p.7.
67 A se vedea. în acest sens, definiţiile cuprinse în: Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, ediţie
revăzută şi adăugită, - Bucureşti, Casa de Editură şi Presă „Şansa” S.R.L., 1995, p.7; Sanda Ghimpu.
Alexandru Ticlea, Dreptul muncii, ediţia a 111-a, - Bucureşti, Casa de Editură şi Presă „Şansa” S.R.L., 1997, p.7.
46
în anul 1994, nu definesc în genere ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă, tratând în
m o d d ire c t c o nţin utu l acestora, precum şi trăsătu rile lo r caracteristice.68 O
d e fin iţie puţin m a i retuşată sub aspect ju rid ic este propusă de către pro fe s o rii
Şerban B elig ră d e a n u şi Io n T ra ia n Ştefanescu, în anul 1997, p o triv it cărora
raportul ju r id ic de m uncă re p re zin tă "relaţia socială reglementată prin
norme de drept ce se naşte între o persoană fizică, pe de o parte şi, de
regulă, o persoană juridică, pe de altă parte, ca urmare a prestării unei
munci determinate de către prima persoană în folosul celeilalte, care se
obligă, la rândul ei, să o remunereze şi să-i asigure condiţiile necesare
realizării muncii respective ”.69
D o c trin a rom ânească de la în c e p u tu l m ile n iu lu i nu cunoaşte careva
m o d ific ă ri esenţiale în ceea ce ţine de d e fin ire a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de
m uncă. A s tfe l, A le x a n d ru Ţ ic le a şi C onstantin T u fa n (2 0 0 1 ) p reiau n oţin uea
ra p o rtu lu i în cauză, expusă pentru p rim a dată în anul 1 9 9 4 , fa ră a -i aduce
careva s chim bări de o rd in co nceptual,70 ia r doctrinarul A le x a n d ru Ţ ic le a
(2 0 1 0 ), în Tratatul de dreptul muncii, a fla t deja la cea de a IV - a e d iţie ,
m e n ţin e d e fin iţia care a d e v e n it deja una consacrată.71
In lite ra tu ra de specialitate din U c ra in a d e fin ire a ra p o rtu rilo r ju r id ic e de
m uncă nu generează dezbateri doctrin are, deşi n o ţiu n ile expuse d ife ră de cele
în tâlnite atât în doctrina rusă, cât, îndeosebi, în cea rom ânească. A s tfe l, po trivit
lui V .I.P ro k o p e n k o (1 9 9 6 ), « m p y d o e i n p a e o e i d u o c u H u - z/e d e o x c m o p o H H i
e i d H o c u H u npaifienma 3 b j i o c h u k o m aoo cmeopioeaHwu h u m n i d n p u s M c m e o M ,

ycmaHoeoto, opeaHi3aifi3io n o euK O H aH H K ) 3 a euHazopody p o d o m u n o

o d y M o e jie u iu c n e y ia /ib H o c m i, K e a n ic p u K a iti'i a6o nocadi, 3 n id jim a H H f tM
a H y m p iu iH b O M y m pydoaoM y p o in o p u d k y , u fo n u c m y n a io m b cfjo p M O K )
3a K p in n eH H S i c y & e u m u e H b ix npae i o f j o a ' x i K i e » 12 în tr-o a ltă d e fin iţie ,
ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă sunt considerate a fi « c y c n i.ib H e e id iio u ie in iH ,
s p e e y jib o e a n e uopM aM U mpydoeozo npaea, yn acn u K u hkozo e o n o d iio m b
eidnoeiduo do 3aK 0H 0daecm ea m pydoeuM U npaeaM U i o6oe'H3KaMU».73
E le m e n tu l p rin c ip a l, care distinge n o ţin u ile în cauză de cele precedente
constă în fa p tu l că, p o triv it lu i V .I.P ro k o p e n k o , raportul ju r id ic de m uncă
apare în tre salariat, pe de o parte, şi pro p rie ta ru l sau în tre p rin d e re a (in s titu ţia ,
o rg a n iz a ţia ), fo n d a tă de către acesta, pe de a ltă parte. A s tfe l, autorul în cauză
separă doi p o s ib ili contrasubiecţi ai sala ria tu lu i în cadrul raportului ju r id ic de
m uncă: pro p rie ta ru l în tre p rin d e rii sau însăşi în tre p rin d e re a , creată de către

68 Gheorghe Brehoi. Andrei Popoescu. Ion Traian Ştefanescu. Dreptul muncii. Elemente fundamentale, -
Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de Mâine", 1994, p.45-49.
69 Şerban Beligrădeanu, Ion Traian Ştefanescu, Dicţionar de drept al muncii, p. 135.
70 Alexandru Ticlea, Constantin Tufan, Dreptul muncii. Curs pentru uzul studenţilor, -Bucureşti, editura „Global
lex’\ 2001, p. 10.
71 Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, ediţia a Ill-a, p. 12.
7" B.l.ripoKoneHKo, Tpydone nţxieo, - Khib, TOB «BeHTypi», 1996 p., p. 171.
7< F.I.HaHHUieBa, H.B.BojioTUia, T.M.^oaiHa, O.JT.QneHHiKOB, Tpyooae npaeo V^pai/iu. IlpuKmuKyM, - Khib, C il
«lOpiHKOM iHTep», 1999 p., p.74-75.
47
acesta. S epararea în cauză este, în o p in ia noastră, una a rtific ia lă şi
defectuoasă ju r id ic (sub aspectul d re p tu lu i m u n c ii), deoarece partea cu care
contractează salariatu l în cadrul u n u i rapo rt ju rid ic de m uncă de fie c a re dată
este una şi aceiaşi: a n g a ja to ru l, ia r c a lita te a acestuia - cea de p ro p rie ta r sau
cea de persoană m an d atată de către p ro p rie ta r - ţin e de altă m a te rie ju rid ic ă ,
şi anum e de m a te ria ra p o rtu rilo r ju rid ic e de drept c iv il, care pentru cazul în
speţă - raportul ju rid ic de m uncă - po artă un caracter secundar.
D o c trin a m odernă rusească în m a te ria ra p o rtu rilo r de m uncă defineşte în
m od d ife rit ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă. A ic i se im pun e o precizare
im p o rtan tă cu această o cazie: le g iu ito ru l rus defineşte legal n oţiu n ea
respectivă p rin in te rm e d iu l le g ii-c a d ru în m a te ria ra p o rtu rilo r de m uncă -
C o d u l m u n c ii al Fe d e ra ţie i R u se.74 P o triv it p re v e d e rilo r a rt.1 5 din C o d u l
respectiv, «m p y d o e b ie o t m a u ie u m - o m H o iu e H m , ocHoeaH Hbie H a c o z jia iu e m iu
.w eo K ăy padonm uKO M u p a d o m o d a m e jie M o jiu h h o m e u n o jw e H u u
p a 6 o m H U K o .M 3a nnam y m pydoeou ( p y H K ifu u (p a 6 o n m no o n p e d e jie H H o ii
c n e iiu a jib H u c m u , K H c u u iJ iU K a ifiin u n u d o J iJ K 'iw c m u ), n o d m in e m n i p a C o m m iK a
n p a a u jia x f e n y m p e H H e zo m p yd o eo zo p a c n o p n d ic a npu ooecnevenuu
pa6omodamejieM ycnoeuu m pyda, n p e d y c M o m p e H H b ix m p y d o sb iM
3aK O H o d a m e jib c m e o M , K o n n e K m u e H b iM dozoeopo.M , c o zn a u ie m ie .w , m p y d o e b iM
d o zo e o p o M ». E ste salu tabil fa p tu l, că le g iu ito ru l F ed eraţiei R use, atât spre
deosebire de le g is la ţia fostei U n iu n i S o v ie tic e , cât şi spre deosebire de
le g is la ţia actual a m u n c ii din R e p u b lic a M o ld o v a , m e n ţio n e a ză o astfel de
trăsătură specifică a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, cum este cea p riv in d
caracterul in t u i t u p e rs o n a e al acestora, trăsătură recunoscuta, de a ltfe l, în
do c trin a d re p tu lu i m u n c ii atât din fosta U n iu n e S o v ie tic ă , cât şi din Federaţia
R usă, dar a n te rio r nereg lem en tată o fic ia l la n iv e l de lege. In tr-u n a din e d iţiile
com entate ale C o d u lu i m u n c ii al F e d e ra ţie i Ruse profesorul m o s c o v it Iu rii
O rlo v s k ii m en ţio n e a ză , p rin tre a lte le , fa p tu l, că trăsătura respectivă separă net
un raport ju r id ic de m uncă de ra p o rtu rile ju rid ic e c iv ile lim itro fe (adiacente),
în cadrul acestora, de regulă, o persoană m andatată de către altă persoană este
în drept să în tre p rin d ă an u m ite acţiuni ju rid ic e în num ele acesteia din u rm ă .7'
Sub aspectul d o c trin a r din F ed eraţia Rusă una din cele m ai reuşite
d e fin iţii a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă este, în o p in ia noastră, cea propusă de
către O .V .S m ir n o v (1 9 9 7 ), care defineşte raportul respectiv drept
«topudimecKOM (popMa eb\paotcemisi ooufecmeewio-mpydoeozo oniHomemin,
CKiiadbieaiomezocx Ha pbwtce mpyda Meoicdy padomHUKOM u paâomodamejieM
(opzaHU3aifueu), no KomopMy odna cmopona (pa6omum), dydynu eKiionenuou
e cocmae mpydoeozo KonneKmuea opzaniBaijmi, ofmsaHa ebinomumb

74 Tpvdoeoii Kodeicc Poccuiicicoii <Pedepatpiti, <I>e,aepajibHbiH 3awoH o t 30 jeKa6p« 200 lr. Kl>197-03 (C3 P<t>.
2002. Xs>l ( h.I). Ct .3).
75 KoM uenmapuu k Tpydoeawy Kodexcv Poccuuckou (Pedepaifuu, 2-e H3,aaHne, HcnpaBJieHHoe. aonojiHCHHoe h
nepepaooTaHHoe, o t b . peA- npotj). fO.n.OpjiOBCKHH, - MocKBa, H3flaTe.ibCKHH JJom «HHOPA-M », 2005 r.,
p.57.
48
 o n p e d e jie m to a o poda paoom y c nodnuH em eM ycm an o& n eH H O M y m aM
6 HympeHHeMy m p y d o e o M y p a c n o p x d h y , a d p y z a n c m o p o u a ( p a o o m o d a m e n b ) -
o6ecn en u eam b p a o o m iiu K a paSom ou e coom eem cm eu u c o 6 y c n o e n e H H o it
dozoeopoM ( KoumpaKm o m ) c n e ijiia ib n o c m b i o , K a ii'm ip itK a ifu e u unu
dojiMCHOcmbH), o m m u e a m b ezo m pyd u co3daeaeam b fn a z o n p im m H b ie d m
3 d o p o 8 b x u paiGum un jim H o c m u y c n o e i m m p y d a».76 A ic i se im pun e p recizarea
fa p tu lu i că, sub aspect n o ţio n a l, d e fin iţia dată conţin e şi o re fe rin ţă concretă
la un elem en t fo a rte im p o rta n t - cel al p ieţei fo rţe i de m uncă, - an te rio r
n e u tiliz a t de către te o re tic ie n ii ruşi în m aterie în co n textu l d e fin irii
conceptuale a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă.
O altă d e fin iţie a ra p o rtu lu i de m uncă, care p re zin tă interes, este cea
propusă de către cercetătoarea A .B .P a n in a (1 9 9 8 ). P o triv it a utoarei,
ra p o rtu rile ju rid ic e de m u n c ă în ca lita te a acestora de obiect al d re p tu lu i
m u n c ii « n p e d c m a e m a o m c o 6 o u 3 a e n o n p o m e o d c m e e H H u x o m n o m e n u ii,
c -K J ia d b ie a io iq u x c n e n p o ife c c e n p u u e ite itm m pyda e o â u fec m e e H H O u
K o o n e p a ifu u m p y d a , K o z d a zpcw cdciH U H HKJiioHaemcH e K on n e K m im o p z a n u i a i j u u
dm (S b in a n u eim n o n p e d e je iiH o z o poda paG om u (m p y â o e o u <j!ry w c iţu u ) c
n o d n w te tiu e M y cm a n o e n e H H O .\ry m p y d o e o .M y p a c n o p n d k y » . 11 A u to a re a tratează
ra p o rtu rile ju rid ic e de m u n c ă în c alitate de s e g m e n t a l r a p o r t u r i l o r d e
ceea ce, în o p in ia noastră, lim ite a z ă substanţial câm pul p ra x io lo g ic
p r o d u c ţie ,
a p lic a tiv d e f a d o al re la ţiilo r de m uncă pe p iaţa fo rţei de m uncă, dar şi
câm pul ep istem o lo g ic de cercetare şi evalu are a ra p o rtu rilo r respective. D e
asem enea şi u tiliz a re a te rm e n u lu i de c e t ă ţ e a n , de sorginte ju rid ic ă de drept
p u b lic , în contextul ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă pare neadecvată şi
lim ita tiv ă , deoarece aspectul apartenenţei sala ria tu lu i la o a n u m jită categorie
cetăţenească are un rol secund în cadrul ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă.
A c a d e m ic ia n u l K a n te m ir G u s o v (1 9 9 7 ) defineşte rap o rtu l ju r id ic de m uncă
drept « d o d p o e o j i b i t a n K /p u d m e c K a n c e n 3 b p a 6 o m n w < a c p a 6 o m o d a m e .i e M
( o p z a m i 3 a i ţ u e u ) n o n o e o d y e z o m p y d a , n o K o m o p o u p a o o m t t u K o d fi3 y e m c H
(ib in o jH x m b o n p e d a i e i m y K ) m p y d o e y i o (p y n K iţu K ) e d a H H o u o p z a m a a i f i i u c
nodnuHeHueM e z o eH ym peu H eM y m p y d o e o M y p a c n o p n d K y , a p a â o m o â a m e jib
o6n3yem cH o m a n u e a m b ezo no m p y d o e o M y e m i a d y u co3daeamb y c n o e u n
mpyda e coomeemcmeuu c 3aK0H0damenbcme0M, KonneKmueHbiM u
m p y d o e b iM o z o a o p o M » . 78
U n aspect im p o rta n t pe care-1 c onţin e d e fin iţia
respectivă constă în e v id e n ţie re a caracterului benevol al ra p o rtu lu i ju r id ic de
m uncă, de rând cu subordonarea sala ria tu lu i c e rin ţe lo r re g u la m e n tu lu i intern
al u n ită ţii, în ca lita te a acestuia de act n o rm a tiv lo cal, e lab orat şi aprobat în

76 Tpvdotwe npuun. V'ienitUK, no/l pe/l. nporfi. O.R CMHpnoRa, - MocKBa, H3AaTejibCTBO «IlpocneKT», 1997 r.,
p.106.
77 A.E.riaHHHa, T pydoeoe npaeo. Cxe.uu u KOMMeumapuu, - MocKBa, m,aaTejibCTBo « H o b u h KDpncT», 1998 r.,
p.4.
8 Tpydoeoe npaeo. IlpaKmuKyM, noa pea. npotj). K.H.TycoBa, - MocKBa, H3,aaTejibCTBo «ripocneicr», 1997 r.,
p.59.
49

0
c o n d iţiile le g ii, ceea ce presupune, deşi în tr-o fo rm ă im p lic ită , subordonarea
salaria tu lu i titu la ru lu i p u te rii patro n ale, ad ic ă an g ajato ru lu i.
Definiţii ale raporturilor juridice de muncă în doctrina indigenă. A s u p ra
conceptului ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă s-au expus aproape to ţi cercetătorii
autohtoni în m a te ria d re p tu lu i m u n c ii, dar un studiu m o n o g ra fic co m p let în
m aterie d o c trin a ră lipseşte. C a şi în cazul c e rc e tă rilo r efectuate de către
specialiştii în m a te ria ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă din afara R e p u b lic ii
M o ld o v a , nici doctrin a naţio n ală nu recunoaşte o abordare de genul communis
opinio doctorum v is -â -v is de d e fin ire a conceptului instituţiei în cauză,
d e fin iţiile respective evoluând pe parcurs odată cu schim bările social-politice
m a jo re produse în ţară, schim bări care au afectat atât a p lic a b ilita te a practică a
rap o rtu rilo r sociale de m uncă, cât şi studierea ep istem ologică a acestora.
In una d in p rim e le surse in d ig en e în m a te ria drep tu lu i m u n c ii care a
v ă z u t lu m in a tip a ru lu i după d eclararea independenţei R e p u b lic ii M o ld o v a
cercetătoru l T e o d o r N e g ru (1 9 9 5 ) defineşte foarte laco nic ra p o rtu rile ju rid ic e
de m uncă drept “ relaţii sociale reglementate de legislaţia muncii”?9 N u vo m
face o a n a liz ă p e rtin e n tă a d e fin iţie i în cauză to c m a i d ato rită la c o n ic ită ţii ei,
m ai ales că în studiul respectiv au to ru l tra te a ză aparte şi p u ţin m a i d etaliat
rap o rtu rile ju rid ic e de m uncă fu n d am en tate pe contractul in d iv id u a l de
m uncă. U lte rio r, autorul a re v e n it asupra n o ţiu n ii in stitu ţiei ju rid ic e a
ra p o rtu rilo r de m uncă, în cadrul u nor alte studii elab orate, m o d ific â n d -o şi
co m p le tâ n d -o esenţial. Este re le v a n t fap tu l că în această lu crarea autorul,
pentru p rim a dată în istoria statului independent R e p u b lic a M o ld o v a ,
“ dezg h io acă” ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă, c la s ific â n d u -le în ra p orturi tip ic e ,
a tip ic e şi conexe, m en ţio n ân d că în to ta lita te a lo r acestea fo rm e a ză sistem ul
ra p o rtu rilo r de m u n c ă , şi d eterm inând astfel a u to n o m ia in ternă, în cadrul
d rep tu lu i m u n c ii, a in s titu ţie i ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă. In această ordine
de idei m e n ţio n ă m fa p tu l că, u lte rio r, în cadrul unei lucrări editate în anul
2 0 0 4 , ce rc e tă to rii T e o d o r N e g ru şi C ă tă lin a Scorţescu au d e fin it ra p o rtu rile
ju rid ic e de m u n c ă ca fin d ‘‘relaţii sociale de muncă şi alte relaţii sociale,
indisolubil legate de cele de muncă, reglementate de legislaţia muncii ” ,80
d e fin iţie re lu a tă şi susţinută de către aceştia şi în lu crarea “Dreptul muncii.
Curs universitar" ( 2 0 1 0 ).81 Se poate lesne de observat că a u to rii m e n ţio n a ţi
au inclus în co n ţin u tu l d e fin iţie i ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă şi re la ţiile
sociale in d is o lu b il legate de cele de m uncă, spre deosebire de d e fin iţia
propusă de autorul T e o d o r N e g ru a n te rio r, astfel, obiectu l noţio nal fiin d deja
com pus din două elem ente: re la ţii sociale de m u n c ă şi re la ţii sociale,
in d is o lu b il leg ate de cele de m uncă. T o to d a tă , este necesar de a su b lin ia şi un
alt aspect cu p riv ire la d e fin iţia ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă: cercetătorii

79 Teodor Negru. Dreptul muncii. - Chişinău, ULIM, tipografia „Reclama”, 1995, p. 13.
H0 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii (partea generală), - Chişinău, ULIM, 2004, p.81.
81 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii. Curs universitar, - Chişinău, editura „Labirint’', 2010, p.61.
50
resp ectivi definesc separat ra p o rtu rile ju rid ic e in d iv id u a le de m uncă, p o triv it
cărora acestea “ constituie relaţiile sociale, reglementate de normele
dreptului muncii, care se formează in baza acordului dintre salariat şi
angajator cu privire la prestarea de către angajat contra plată a unei munci
(de o anumită specialitate, calificare, într-o anumită funcţie), subordonându-
se ordinii interne, cu asigurarea de către angajator a condiţiilor de muncă
prevăzute de legislaţia muncii, contractul colectiv şi contractul individual de
m uncă” *1 P riv in d c la s ific a re a sistem ului ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă
a u to rii consider, că acestea pot fi c la s ific a te în raporturi individuale de
muncă, de plasare în câmpul muncii, de parteneriat social, de formare
profesională, de supraveghere şi control asupra respectării legislaţiei
muncii, precum şi în raporturi de jurisdicţie a muncii,83 cla s ific a re susţinută
şi în studiul u lte rio r din anul 2 0 IO .84 A u to rii nu apelează şi la d iv iz a re a
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă în raporturi tip ic e şi a tip ic e , punct de vedere
susţinut an te rio r de către cercetătorul T e o d o r N e g ru . M e ritu l a u to rilo r constă,
totodată, în aceea că argum entează su fic ie n t conceptul sistem ulu i ra p o rtu rilo r
ju rid ic e de m uncă susţinut de către ei, supunând unei e x a m in ă ri m inuţioase
fie c a re categorie de ra p orturi în parte.85
O d e fin iţie re la tiv c o m p le tă a ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă a fost propusă
de către cercetătoru l N ic o la i R om andaş (1 9 9 7 ), p o triv it că ru ia raportul
respectiv re p re zin tă "forma juridică de exprimare a relaţiilor sociale de
muncă, care se constituie pe piaţa muncii între salariat şi patron, potrivit
căreia o parte (muncitorul sau funcţionând), fiin d inclusă în cadrul
colectivului de muncă al întreprinderii, este obligată să exercite o anumită
muncă, subordonăndu-se regulamentului de ordine interioară a muncii
stabilite, iar altă parte - patronul, să-l asigure pe muncitor cu lucru în
corespundere cu specialitatea, calificarea pe care o are sau postul pe care-l
ocupă şi să-i creeze condiţii favorabile pentru sănătatea şi dezvoltarea
personalităţii” .86 V a lo a re a d e fin iţie i respective constă în fa p tu l, că aceasta
cuprinde în c o n ţin u t ele m e n te le conceptuale d e fin ito rii pentru orice raport
ju r id ic de m uncă: lo cul de a p a riţie a ra p o rtu lu i ju r id ic , subiecţii ra p o rtu lu i,
lo cul acestora în cadrul ra p o rtu lu i respectiv, subordonarea s a la ritu lu i fa ţă de
a n g ajato r (p rin in te rm e d iu l re g u la m e n tu lu i in te rn ), precum şi o b lig a ţiile de
bază ale p ă rţilo r în cadrul ra p o rtu lu i de m uncă. T rib u ta re în c ă p erioadei
sovietice, n o ţiu n ile de muncitor şi funcţionar , u tiliz a te de autor erau
considerate, în acel tim p , adecvate atât sub aspect te h n ic o -n o rm a tiv , cât şi
sub aspect ep istem o lg ic şi p ra x io lo g ic , regăsindu-se în co n ţin u tu l actelo r

82 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii. Curs universitar, p.62.

83 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii (partea generală), p.82.
M Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii. Curs universitar, p.62.
85 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii (partea generala), p.82-95; Teodor Negru, Cătălina
Scorţescu, Dreptul muncii. Curs universitar, p.62-69.
86 Nicolae Romandaş, Dreptul muncii. Curs de prelegeri, - Chişinău, editura „S.A. Reclama”, 1997, p.82.
51
n o rm a tiv e adoptate în u ltim u l deceniu al secolului X X . D e asem enea autorul
ap elează la o expunere d e zv o lta tă a con cep telo r de ra p o rt ju r id ic de m uncă
v is -â -v is de alte ra p o rtu ri ju rid ic e , o p e ra b ile în cadrul dreptului m u n c ii,
considerând că din cadrul acestora fac parte ra p o rtu rile ju rid ic e
o rg a n iza ţio n a le de conducere, ra p o rtu rile ju rid ic e de plasare în câm pul
m u n c ii, ra p o rtu rile ju r id ic e apărute în procesul de pre g ă tire p ro fesio n ală a
cad re lo r n e m ijlo c it în p ro d u cţie, ra p o rtu rile de supraveghere asupra protecţiei
m u n c ii şi respectării le g is la ţie i m u n c ii, precum şi ra p o rtu rile ju rid ic e de
exa m in a re a litig iilo r in d iv id u a le şi c o le c tiv e de m u n c ă .87
A s u p ra n o ţiu n ii de raport ju rid ic de m uncă s-a expus şi cercetătoarea
E le n a M o c a n u (1 9 9 7 ). P o triv it acesteia, "raportul juridic de muncă
constituie relaţia cu privire la aplicarea muncii cetăţeanului în calitate de
salariat, prin încheierea contractului individual de muncă cu întreprinderea
(patronul) ” .ss A p ro a p e la fe l de la c o n ic ă ca şi d e fin iţia propusă de către
T e o d o r N e g ru (1 9 9 5 ), aceasta conţin e, to tu ş i, m a i m u lte e lem ente care tin d să
o apropie de conceptul clasic al unei d e fin iţii în m a te rie , im p lic â n d m a i m u lte
elem ente: o b ie c tu l ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă - aplic a re a m u n c ii s alariatului;
subiecţii ra p o rtu lu i - salariatu l şi an g ajato ru l; iz v o ru l ap ariţiei ra p o rtu lu i în
cauză - contractul in d iv id u a l de m uncă. C a şi în ca zu l d e fin iţie i precedente,
propuse de către N ic o la i R om an daş (1 9 9 7 ), autoarea num eşte subiectul
b e n e fic ia r al m u n c ii prestate de către salariat drept patron, term en u zual atât
în pra c tic a a p lic ă rii re la ţiilo r sociale de m uncă, cât şi în cadrul lite ra tu rii de
specialitate din p e rio a d a respectivă, în lo c u it u lte rio r cu un te rm e n acceptat,
p o triv it n e u tra lită ţii c o n fig u ra tiv e a acestuia - te rm e n u l de angajator ,89 U n alt
m e rit al autoarei constă în fa p tu l că aceasta propune o v iz iu n e pro p rie p riv in d
c lasific a re a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, u tiliz â n d două c rite rii d ife rite în
acest scop: iz v o ru l naşterii ra p o rtu lu i şi conţin utu l acestuia. In dependenţă de
p rim u l c rite riu ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă se c la s ific ă , p o triv it autoarei. în
ra porturi pure şi ra porturi conexe, ia r în dependenţă de cel de al doilea
c rite riu ra p o rtu rile respective pot fi tip ic e şi a tip ic e .90
O d e fin iţie aparte este propusă de către cercetătorii B o ris Sosna şi
N ik o la i G o re lk o (2 0 0 1 ), care consideră că rap o rtu l ju r id ic de m uncă
reprezintă «ypezynupoeaHHoe mpydoebiM 3aK0HodamenbcmeoM o6u{ecmeeHHoe
om nom eH ue, 60 3 HUKat0 U (ee Meotcdy pa6om uuKOM u paOomodamejieM Ha
o c H o e a m tu mpydoeozo dozosopa, e coomeemceuu c KomopbiM paoomnnK
o6R3yemcsi jiuhho eunomumb onpedejieHHyw mpydoeyio (pyHKifu/o c
nodnuHeuueM npaewioM eirympeimezo mpydoeozo pacnopndKa, a

87 Ibidem, p.89-96.
88 Elena Mocanu, Curs de prelegeri la dreptul muncii (parlea generală), - Chişinău, 1997, p.47.
89 Pentru dezvoltări privind utilizarea termenilor de patron şi angajator vezi: Nicolae Sadovei, încheierea şi
desfacerea contractului de muncă in sectorul privat. Privire comparativă in dreptul muncii din România şi
Republica Moldova, teză de doctorat. Universitatea din Bucureşti, 1997, p.60 (nepublicată).
90 Elena Mocanu, Curs de prelegeri la dreptul muncii (partea generală), p.50.
pafjomoâamenb oOH'syemcH oâecnenueamb 3dopoewe u 6 e 3 o n a c H b ie ycnoaim
mpyda, a mciKMce ebirmanueamb paoomHUKy 3apa6omnyro m am y e
ycmaHoeneHHOM 3apanee pa3Mepe, ho ne HUOKe zapaHmupoeaHHOzo
3aKOHodamejibcmeoM MUHUMyMa»? A u to rii e v id e n ţia ză astfel ele m e n te le
c o n stitu tive ale rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă, m en ţio n ân d , totodată, şi două
trăsături caracteristice im p o rtan te ale acestuia: caracterul injtuitu personae al
ra p o rtu lu i şi subordonarea s p ecifică a sala ria tu lu i fa ţă de an g ajato r în cadrul
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă. A d e p ţi ai şcolii clasice ruse de drept al
m u n c ii, a u to rii în cauză c la s ific ă ra p o rtu rile ju rid ic e o p e ra b ile în cadrul
m ate rie i drep tu lu i m u n c ii, la fe l ca şi m a jo rita te a d o c trin a rilo r din F ed eraţia
Rusă, în raporturi juridice de muncă şi raporturi ju ridice conexe celor de
muncă.92 C e rc e tă to rii respectivi consideră ca părţi c o m ponente ale
ra p o rtu rilo r conexe urm ăto arele c a tegorii de raporturi: ra p o rtu rile ju rid ic e de
ocupare a fo rţe i de m uncă, ra p o rtu rile ju rid ic e de fo rm a re p ro fesio n ală,
rap o rtu rile ju rid ic e de parteneriat social, ra p o rtu rile ju rid ic e de ad m in istrare a
ra p o rtu rilo r de m uncă, ra p o rtu rile ju rid ic e de supraveghere şi control asupra
respectării leg islaţiei m u n c ii, ra p o rtu rile ju r id ic e de reparare a p re ju d ic iu lu i
m aterial cauzat p ă rţilo r, precum şi ra p o rtu rile ju rid ic e de soluţionare a
litig iilo r de m uncă.
U n punct de vedere aparte este susţinut de către cercetătorul E duard
B oişteanu (2 0 0 5 ), care tratează foarte consecvent şi fă ră am b ig u ită ţi raporturile
ju rid ic e de m uncă.93 în o p in ia sa, acestea sunt „acele relaţii sociale
reglementate de legislaţia muncii, ce iau naştere între o persoană fizică
(salariat), pe de o parte, şi o persoană juridică sau o persoană fizică
(angajator), pe de altă parte, ca urmare a prestării unei anumite munci de
către prima persoană în folosul şi sub autoritatea celei de a doua, care, la
rândul ei, se obligă să-i asigure condiţii echitabile de muncă şi să achite la
timp şi integral salariul". D e fin iţia în c au ză c onţin e, în p p in ia noastră,
ele m e n te le co n stitu tive certe necesare d e fin irii u nui concept ju r id ic special şi
anum e: subiecţii ra p o rtu lu i, obiectu l ra p o rtu lu i ju r id ic - prestarea m u n c ii de
către salariat, subordonarea sala ria tu lu i a n g a ja to ru lu i, o b lig a ţiile salariatu lu i
şi, respectiv, o b lig a ţiile a n g a ja to ru lu i (c o n ţin u tu l parţial al ra p o rtu lu i ju rid ic
de m uncă).
A u to ru l se a filia z ă o p in ie i doctrin are care susţine existenţa c e lo r două
fo rm e ale ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă: a c e lo r tip ic e şi a c e lo r a tip ic e , pe
care cercetătorul le consideră a fi raportu ri im p e rfe c te . D in categoria
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă a tip ic e fac parte, p o triv it a u to ru lu i, ra p o rtu rile
de m u n c ă izv o râ te din contractul de u cenicie, deoarece sarcin ile de m uncă ale

91 E.H.CocHa, H.A.ropejiKO, Tpydottoe npano PecnyojUKU Mojtdoea. HayvHO-npaKinuvecKOC! nocoâue (c

KOMMewnapuH.Mii omdeJibHbix nopM K3oTu PM), - KmiiHHeB, H3,aaTejibCTBo «Reclama» S.A., 2001 r., p.25.
92 Ibidem, p.26.
93 Eduard Boiştenu, Dreptul muncii. Partea generală, - Chişinău, editura „Pontos”, 2005, p.61-75.
94 Ibidem, p.66.
53
 u cen ic u lu i, aşa cum se susţine (de re g u lă ) şi de către d o c trin a rom ânească a
d rep tu lu i m u n c ii, sunt d im in u a te şi ele se subordonează scopului fo rm ă rii
sale p ro fe s io n a le .95 E ste fo a rte b in e v e n ită , în o p in ia noastră, expunerea de
către autor a unei n o ţiu n i p ro p rii a ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă, ţin ân d cont de
suportul a rg u m e n ta tiv fo arte bogat în ceea ce ţin e de expunerea c o m p a ra tiv ă
a d ife rito r ca te g o rii de ra p o rtu ri ju rid ic e de m uncă, în cadrul lu c ră rii elaborate
de către acesta şi m e n ţio n a tă de către noi a ic i.
In 2 0 0 7 cercetăto rii N ic o la i R om andaş şi E duard B oişteanu au re v e n it la
n o ţiu n e a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă, fără însă a -i aduce careva s chim bări de
conţin ut sau de fo rm ă .96 A c e ş tia şi-au m e n ţin u t de asem enea şi pro p ria op in ie
p riv in d fo rm a tip ic ă şi a tip ic ă a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă, considerând
drept fo rm e tip ic e ale ra p o rtu rilo r resp ective pe cele care sunt în te m e ia te pe
un contract in d iv id u a l de m uncă, in c lu zâ n d în categoria acestora şi ra p o rtu rile
ju rid ic e în care sunt im p lic a ţi m ilita rii, m a g is tra ţii şi fu n c ţio n a rii p u b lic i.97 N e
e x p rim ă m , totuşi, re ze rv a fa ţă de p o z iţia dată (v is -a -v is de caracterul tip ic al
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă ale c a te g o riilo r de subiecţi susm enţionaţi),
argum entul in vo cat de către noi fiin d lipsa unor elem ente constitutive
im p o rta n te , prezente in discutabil în cadrul unui rapo rt ju r id ic de m uncă tip ic ,
m a i ales că u lte rio r aceştia m e n ţio n e a ză (în cazul m a g is tra ţilo r) fap tu l că
m a g is tra ţii îşi desfăşoară a c tiv ita te a în te m e iu l unei alte fo rm e (c a te g o rii) a
ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă , deosebită atât de cea a fu n c ţio n a rilo r p u b lic i, cât
şi de cea a s a la ria ţilo r.98
Ş i un a lt a u to r - cercetătoru l E v la m p ie D o n o s (2 0 0 5 ), - s-a pronunţat
asupra n o ţiu n ii ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă. P o triv it o p in ie i acestuia,
,, raporturile juridice de muncă sunt acele relaţii sociale reglementate prin
lege, care iau naştere între o persoană fizică, pe de o parte, şi, ca regulă, o
persoană juridică (societate comercială, întreprindere de stat etc.), pe de altă
parte, ca urmare a prestării unei anumite munci de către prima persoană în
folosul celei de a doua care, la rândul ei, se obligă să o remunereze şi să
creeze condiţiile necesare prestării acelei munci C a şi în cazul m a jo rită ţii
cercetăto rilo r din R o m â n ia şi din R ep u b lica M o ld o v a , şi doctrinarul E v la m p ie
D onos cla s ific ă ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă în două categorii: raporturi
ju rid ic e de m uncă tip ic e şi raporturi ju rid ic e de m uncă atipice.
în o p in ia noastră, care v a fi d e zv o lta tă şi susţinută în contin uarea
studiu lui de faţă, conceptul autohton tra d iţio n a l al ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă
necesită a fi re v iz u it pentru a cuprinde, pe de o parte, toate ra p o rtu rile sociale
clasice de prestare a m u n c ii de către o persoană fiz ic ă în fo lo s u l unei alte

95 Adrian Leik, Mihai Mantale, Gheorghe Filip, Dreptul muncii şi securităţii sociale, - laşi, editura „Graphix",
1997, p. 113.
96 Nicolai Romandaş, Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, - Chişinău, editura „Reclama”, 2007, p.64.
97 Ibidem, p.65.
98 Idem, p.67.
99 Evlampie Donos, Dreptul muncii (Volumul I), - Chişinău, ASEM, 2005, p.22.
persoane, fiz ic e sau ju rid ic e , cât şi ra p o rtu rile de prestare a unei m u n c i de
către o persoană fiz ic ă sub c o n tro lu l şi auto rita te a unei alte persoane, dar fa ră
c a aceasta să fie b e n e fic ia r d ire c t al m u n c ii respective. A s tfe l, fa ră a cădea
sub in cid en ţa decipimur specie recti, in s titu ţia ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă ar
în g lo b a şi acele raporturi sociale din sfera m u n c ii care au un caracter terţiar.
C o n s id e ră m , că din cadrul acestor raporturi fac parte ra p o rtu rile în cadrul
cărora nu există o relaţio n are d ire c tă în tre prestatorul m u n c ii şi b e n e fic ia ru l în
fapt al acesteia, cum ar fi ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă p rin agent de m uncă
te m p o ra ră , ra p o rtu rile de prestare a unei m u n c i de către o persoană sub
a u to ritatea directă a unei a u to rită ţi p ublice angajato are, b e n fic ia r al m u n c ii
respective fiin d statul, precum şi ra p o rtu rile de prestare a unei m unci de către
o persoană fiz ic ă sub autoritatea unei e ntităţi a s o c ia tiv -c o rp o ra tiv e , n etitu lare
fin a lm e n te de b e n e fic iu l re zu lta t din prestarea m u n c ii. în sensul arg u m e n te lo r
expuse a ic i, considerăm că raportul juridic de muncă reprezintă form a
juridică de exprimare a relaţiilor sociale de muncă, aflate sub incidenţa
directă sau indirectă a legii, care iau naştere pe piaţa forţei de muncă între o
persoană fizică, pe de o parte, şi o persoană juridică sau fizică, pe de altă
parte, ca urmare a prestării unei munci de către prima persoană in folosul
sau sub autoritatea celei de a doua şi care este remunerată direct pentru
munca prestată - sub form ă de salariu sau indemnizaţie, sau indirect - sub
form ă de onorariu, în condiţiile legii.

§4. Cadrul problematic al diferenţierii raporturilor juridice de muncă

R a p o rtu rile ju rid ic e de m u n c ă nu po artă caracter in stitu ţio n al în chis şi
sin gular. A tâ t ep is te m o lo g ia drep tu lu i m u n c ii, cât şi p ra x io lo g ia re la ţiilo r de
m uncă ne d ire c ţio n e a ză spre o singură şi in d is c u ta b ilă con c lu zie posibilă:
ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă sunt, în cadrul d re p tu lu i m u n c ii, raporturi cu
caracter in stitu ţional p lu rid im e n s io n a l, existând v a ria ab o rd ări ale acestora,
atât de o rd in teoretic (in c lu s iv te h n ic o -n o rm a tiv ), cât şi de o rdin practic.
F iin d una din in s titu ţiile cele m ai te o re tiza te în cadrul ş tiinţei d re p tu lu i
m u n c ii, in stitu ţia ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă este - sub aspectul re a lită ţilo r
p ractice co tid ien e, - una din cele m ai fle x ib ile , care reacţionează im e d ia t la
orice schim bare a p ieţei în general şi a p ieţei fo rţe i de m uncă în special. în
c o n d iţiile g lo b a liz ă rii pieţei şi e lim in ă rii g ra n iţe lo r pentru lib e ra c irc u la ţie a
c apitalurilor, în cadrul ec o n o m iilo r liberalizate la m a x im are loc un proces de
ştergere, de „vegetalizare” a ra p orturilor ju rid ic e de m uncă, în calitatea acestora
de însoţitoare indispensabile ale capitalelor investiţionale. A cest lucru conduce,
in evitab il, la suprim area perceperii tradiţionaliste a conceptului raportului
ju rid ic de m uncă, ca şi instituţie cercetabilă prin m ecanism ele ştiinţelor ju rid ic e ,
deci o abordare în stil tradiţio nal a acestui raport este una deja depăşită.

55
 Este arhicunoscut fa p tu l, că p o triv it re g u lii generale, contractul
in d iv id u a l de m uncă serveşte în c alitate de iz v o r al apa riţie i rap o rtu lu i ju rid ic
de m uncă. în acest sens, existenţa ra p o rtu lu i respectiv este percepută (c e l
puţin la n iv e l te o re tic ) ca şi im p o s ib ilă în lipsa c o ntractului respectiv sau în
lipsa unui a lt fap t ju r id ic m a te ria liza t, de natură co n ven ţio n ală. D a r, totodată,
ce ne fa c e m cu acele s ituaţii ju rid ic e şi fa p tic e când raportul de m uncă există,
dar nu există un contract in d iv id u a l de m uncă, cum ar fi binecunoscuta
situaţie - la rg dezbătută în d octrin a de specialitate, in clu siv la n iv e l co m u n ita r
şi interesantă pentru abordarea doctrinară, - a a c tiv ită ţii fu n c ţio n a rilo r publici?
C e ne facem cu c a zu rile d e m n ita rilo r, cum a r fi situ aţiile ju d e c ă to rilo r, care se
a flă în tr-u n raport ju r id ic , in c lu s iv cu e lem ente de drept al m u n c ii, dar
a c tiv ita te a cărora se defaşoară în lipsa unui fapt ju r id ic convenţional? C e ne
facem cu m a re a arm ată a lib e r-p ro fe s io n iş tilo r, a fla tă în p lin avânt de
creştere, cum a r fi cazul a v o c a ţilo r, n o ta rilo r, c o n ta b ililo r a u to riza ţi,
a u d ito rilo r p ro fe s io n iş ti, e x p e rţilo r în d ife rite d o m e n ii etc., care se a flă , p rin
e x e rc iţiu l pro fe s ie i pe care o au şi licenţei pe care o d eţin , în p lin ă m uncă şi,
deci, în ra p orturi de m uncă de fa c to l A v â n d un a n u m it re g im de m uncă,
re g im al tim p u lu i de o d ih n ă , b e n e fic iin d de dreptul la asigurări sociale şi de
sănătate etc., - toate fiin d in s titu ţii ju r id ic e pe care le considerăm a fi e ntităţi
clasice ale d re p tu lu i social par excellence, - lib e rii profesio nişti nu au şi nici
nu este p o s ib il să aib ă un contract in d iv id u a l de m uncă şi nic i un angajato r
visibilis, dar, to tu şi, au u nul de o rd in invisibilis, aproape că v irtu a l, care le
o fe ră şi le garantează d re p tu rile respective şi sub autoritatea căruia îşi
prestează m unca. în tre b ă ri po sib ile sunt o m u ltitu d in e , stări de facto - şi m ai
m u lte , răspunsuri şi ab o rd ări de jure - d ife rite şi adesea co n tra d ic to rii şi
in c o m p a tib ile ca esenţă şi tra ta m e n t conceptual. P ra x io lo g ia ju d ic ia ră în
dom eniu este una destul de tim id ă şi, de asem enea, contradictorie, ceea ce face
ca aceste situaţii să producă, cu m u la tiv , o eroziun e serioasă a conceptului
tra d iţio n a lis t de abordare a ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă. în fa p t, ne a flă m în
fa za care s o lic ită o abordare d ife re n ţia tă a conceptului rap o rtu lu i în cauză,
atât în calita te de in stitu ţie autonom ă în cadrul d re p tu lu i m u n c ii, cât şi în
cadrul sistem ulu i d re p tu lu i în general. în acest context abordarea doctrin ară
nu este una u n iv o c ă , existând m ai m u lte în cercări de disecare a ra p o rtu rilo r
respective pentru a putea palpa e lem en tele ascunse o c h iu lu i lib e r al
cercetăto ru lu i interesat, d a r sincer şi cât m a i puţin p ă rtin ito r p o sibil.
P rim u l lucru necesar de a fi efectuat im p lic ă d e term in area c rite riilo r de
d ife re n ţie re a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă şi a in stru m en telo r u tiliz a te în
acest scop. D ife re n ţie re a respectivă, în caltate de proces p rin care se
re a liz e a z ă a n a liz a tră s ă tu rilo r deosebite ale ra p o rtu lu i de m uncă în cadrul
in tra d is c ip lin a r al d re p tu lu i m u n c ii, poate fi efectuată n u m a i după separarea
ra p o rtu lu i în cauză de a lte ra p o rtu ri ju rid ic e , o p e ra b ile în im e d ia ta a propiere a

56
acestora şi adesea c o n fu n d a b ile cu ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă. A s tfe l, este
necesar de a d e te rm in a câm pul ep istem ic şi p ra x io lo g ic al ra p o rtu lu i ju rid ic
de m uncă, p rin prism a tră s ă tu rilo r sale caracteristice. S copul d e te rm in ă rii
tră s ă tu rilo r caracteristice ale ra p o rtu lu i în cauză constă în fu n d a m e n ta re a
a x io lo g ic ă a acestui raport ca şi valo are in contestabilă a ş tiin ţe i drep tu lu i
m u n c ii, d a to rită existenţei c ă ru ia este p o s ib ilă şi fu n c ţio n a re a au to n o m ă a
ş tiinţei respective în cadrul ş tiin ţe lo r ju rid ic e .
în contextul în care cunoaştem deja că fap tu l ju r id ic m a te ria liza t sub
fo rm a unui contract in d iv id u a l de m uncă tip ic nu m a i este sin gura sursă
generatoare a unui raport ju rid ic de m uncă, se pune p ro b le m a dacă lo cul pe
care-1 ocupă in stitu ţia c ontractului respectiv în cadrul sistem ulu i drep tu lu i
m u n c ii - cel de a fi primus inter pares - in s titu ţie p rim a ră , fu n d a m e n ta lă şi
în te m e ie to a re a dreptului m u n c ii, „ m ie z ” al ra m u rii de drept al m u n c ii,
susţinut de cea m a i m are parte a te o re tic ie n ilo r ştiinţei d re p tu lu i m u n c ii -
chintesenţa că re ia se re zu m ă la binecunoscuta aserţiune dreptul muncii este
dreptul contractului individual de muncă, - nu necesită a fi reabordat, cel
puţin la n iv e l de discuţie academ ică. în v irtu te a fa p tu lu i că există deja
suficiente raporturi de m uncă fundam entate pe alte fapte ju rid ic e m a te ria liza te ,
d ife rite de contractul in d ivid u al de m uncă, considerăm că locul ocupat anterior
de acest contract - cel de instituţie centrală a dreptului m u n c ii, - necesită a fi
cedat instituţiei ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, în c alitatea acesteia de entitate
fu n d a m e n ta lă şi an im ato are a d re p tu lu i m u n c ii, ca şi ra m u ră au to n o m ă a
sistem ului m o d e m al d reptului.
S ta b ilire a tră s ă tu rilo r ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă face p o s ib ilă şi
necesară, în an u m ite ca zu ri, in te rv e n ţia le g iu ito ru lu i pentru a e lim in a
s itu a ţiile de c o n fu zie ju r id ic ă în ceea ce ţin e de a p lic a b ilita te a practică a
n o rm e lo r ju rid ic e în m a te ria ra p o rtu rilo r de m uncă. în lipsa existenţei unui
m ecanism care ar face p o s ib ilă aplic a re a e x p e rim e n tu lu i ca şi etapă
fu n d a m e n ta lă o b lig a to rie în cadrul c e rc e tă rilo r în m aterie de ştiin ţe ju rid ic e
(c u foarte m ic i e x c e p ţii, în p riv in ţa cărora ne-am expus d e ja ),100 le g iu ito ru l
tre b u ie să in te rv in ă , aproape în totdeaun a, doar după sesizarea e xisten ţei de
fa d o a unor re a lită ţi de ordin practic pentru a o fe ri suport n o rm a tiv necesar
în c a d ră rii jr id ic e a acestora. A c e s t fa p t constituie un arg u m e n t su p lim en tar,
fa v o ra b il a firm a ţie i noastre p o triv it căreia ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă
servesc în c alitate de iz v o r al d re p tu lu i m u n c ii, ia r actele n o rm a tiv e în
m a te rie , em ise de către o rg a n e lo r a b ilita te , re p re zin tă doar „ h a in a ju r id ic ă ” pe
care o poartă acestea.
Sub aspect conceptual raportul ju r id ic de m uncă re p re zin tă un ansam blu
de elem ente coordonate în tre ele, care fo rm e a z ă un sistem intern fu n c ţio n a l,

100 Nicolae Sadovei, Dimensiuni comunicative în cadrul instruirii juridice. - Chişinău, „Revista Naţională de
Drept” nr. 10-12/2009, p.52-54.
57
prin in term ed iu l căruia se o fe ră suport practic re a liză rii dreptului constituţional
la m u n c ă al persoanei fiz ic e . în contextul a b o rd ă rii d ife re n ţia te a ra p o rtu lu i
resp ectiv, ele m e n te le sistem ului răm ân aceleaşi, m o d ific â n d u -s e , de la caz la
caz, doar co n ţin u tu l acestora. P er to tal însă, dreptul persoanei fiz ic e de a
m u n c i nu este afectat, deoarece acesta se re a lize a ză în cadrul unor m o d a lită ţi
ju rid ic e leg ale d ife rite . în această situaţie cercetătrorul ra p o rtu rilo r ju rid ic e de
m uncă tre b u ie să abordeze ele m e n te le ra p o rtu rilo r în cauză în tr-u n m o d m a i
f le x ib il, pentru a p utea diseca c o n ţin u tu rile e le m e n te lo r respective ca şi parte
a unui în tre g . P iesele disecate astfel sunt p ă rţi com ponente ale altui ansam blu
în tre g care fo rm e a ză , la râ n d u -i, unul din e lem en tele raportului ju rid ic .
D ife re n ţie re a , ca şi concept general, nu se produce la niv e lu l raportului ju rid ic
de m uncă, ci la n iv e lu l c o m ponentelo r ele m e n te lo r constitutive ale acestuia:
subiecţi, o b ie c t şi c o n ţin u t. în acest m o m e n t se poate v o rb i d e ja despre
d ife re n ţie re a netă a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă în cadrul conceptual intern
al ra p o rtu rilo r de m uncă, fiin d p o s ib ilă , astfel, cla s ific a re a ra p o rtu rilo r
respective. A b o rd a tă ca şi m o d a lita te pu r te h n ic ă de efectuare a d ife re n ţie rii
în cadrul oricăru i concept ş tiin ţific , in c lu s iv şi a conceptului in stitu ţiei
ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă, c la s ific a re a aju tă şi cercetătoru l, şi u tiliza to ru l
p ractic al re z u lta te lo r cerc e tă rii, la separarea şi in d iv id u a liz a re a ra p o rtu rilo r
respective atât sub aspect in tra ra m u ra l (în cadrul intern al d re p tu lu i m u n c ii),
cât şi in tra d is c ip lin a r (în cadrul ş tiin ţe lo r ju rid ic e ), dar şi in te rd is c ip lin a r (în
cadrul general al ş tiiţe lo r s o c ia l-u m an e ). C la s ific a re a respectivă v a fi p o s ib ilă
n u m a i în cazul d e te rm in ă rii corecte a c rite riilo r u tiliz a te pentru clasificare,
deoarece în caz co n tra r re zu lta te le cercetării efectuate v o r fi - la n iv e lu l
c la s ific ă rilo r, - în cel m a i bun caz, inexacte.
Abordarea interdisciplinară a ra p o rtu rilo r de m uncă presupune in iţia l
cunoaşterea d o m e n iilo r ş riin ţific e , în cadrul căro ra ra p o rtu rile respective apar
în c a lita te de entită ţi cercetabile sub aspect e p is te m o lo g ic , dar şi sub aspect
a p lic a tiv p ra x io lo g ic . A s tfe l, dat fiin d fa p tu l, că ra p o rtu rile de m uncă sunt
ra porturi sociale, aceasta presupune în p rim u l rând d e term in area câm p u lu i
epistem ic al s ţiin ţe lo r în cadrul cărora ra p o rtu rile de m uncă sunt e ntităţi care
p ot fi cercetate cu a ju to ru l in s tru m e n te lo r ş tiin ţific e , specifice d o m e n iu lu i
concret al ş tiin ţe lo r. R a p o rtu rile de m u n c ă poartă caracter c o m p le x şi din
aceste considerente ele pot fi abordate fiin d p a s ib ile de cercetare ca şi entităţi
din cadrul unor ştiinţe d ife rite : din cadrul ş tiin ţe lo r ju rid ic e , econom ice,
teh n ice, so cio lo g ice, m e d ic a le , psih o lo g ice, an tro p o lo g ice, p o litic e , filo s o fic e
etc. A cest fa p t ne face să a firm ă m că se poate v o rb i despre un c o m p le x
ş tiin ţific in e rra m u ra l - ştiin ţele m u n c ii, în cadrul acestor ştiinţe existând
s uficiente ra porturi interne şi puncte de re fe rin ţă com une. P entru creşterea
e fic ie n ţe i a c tiv ită ţii de m uncă se im p u n e o abordare c o m p le x ă şi in tegrală a

58
p ro b le m e lo r ra p o rtu rilo r de m uncă, ceea ce a şi d e te rm in a t a p a riţia şi
d e zv o lta re a unei ştiinţe in tra d is c ip lin a re a re la ţiilo r de m uncă.
Sub acest aspect raporturile de m uncă sunt raporturi care pot fi v iz u a liz a te
şi cercetate în cadrul econom iei m u n c ii, psiholo giei m u n c ii, pedagogiei
m u n c ii, so cio lo g iei m u n c ii, an tro p o lo g ie i m u n c ii, dar şi în cadrul u nor ştiinţe
exacte, cum ar fi ştiinţele m a tem atice (te o ria sistem elor, te o ria in fo rm a ţio n a lă ,
te o ria a u to m a tiză rii şi c ib e rn e tic ii, te o ria a lg o ritm ilo r), ştiin ţele te h n ic ii
(te h n ic a securităţii, p rotecţia m ecanică a m u n c ii, e tc .), ştinţele m ed ic a le
(m e d ic in a m u n c ii, ig ie n a m u n c ii, fiz io lo g ia m u n c ii etc.).
Dimensiunea psihologică a ra p o rtu rilo r de m u n c ă im p lic ă a n a liz a
c o m p o n e n te lo r psiholo gice ale a c tiv ită ţilo r de m uncă, precum şi a fa c to rilo r
ps ih o lo g ic i care co n trib u ie la sporirea p ro d u c tiv ită ţii şi a satisfacţiei în
m u n c ă .101 D im e n s iu n e a dată se m a n ife s tă prin procesul de recrutare si
selecţie a personalului pentru d ife rite o rg a n iza ţii, evalu area p siholo giăa a
s alariaţilor, a n a lize ale posturilor de m uncă si pro iectarea fiş e lo r de post
pentru acestea, e v a lu ă ri ale p o s tu rilo r de m u n c ă în vederea p ra c tic ă rii unei
re trib u ţii şi p o litic i de recom pense e c h ita b ile , pro iectarea de pro g ram e de
instruire p rofesio nală, studiul c a u ze lo r flu c tu a ţie i personalului şi găsirea
re m e d iilo r aferente, in vestigarea c a u ze lo r stresului ocu p aţio n al şi pro iectarea
de program e de m anagem en t al stresului.
Dimensiunea medicală a ra p o rtu rilo r de m u n c ă constă în studierea
relaţiei om - m uncă, adaptarea persoanei la m uncă şi adaptarea m uncii la
persoana care o efectuează şi include prevenţia, diagnosticarea şi
m anagem entul b o lilo r profesionale şi a celo r legate de profesiune, a accidentelor
de m uncă, precum şi p ro m o v a re a sănătăţii şi p ro d u c tiv ită ţii s a la ria ţilo r; ea
e x p rim ă re la ţia fiz io lo g ic ă d in tre org an ism u l um an şi m u n că, în ca lita te a
acesteia de fa c to r m a jo r de generare şi m e n ţin e re a sănătăţii um ane la un
n iv e l c a lita tiv s u p e rio r.102 P ractica de m e d ic in ă a m u n c ii este asigurată de
către m e d ic ii de m e d ic in a m u n c ii şi, la un n iv e l m a i scăzut, de către m e d ic ii
cu com petenţă în m e d ic in a de în tre p rin d e re . M e d ic u l de m e d ic in a m u n c ii este
fo rm a t în u rm a u nui program de p regătire u n iv e rs ita ră şi postuniversitară.
P o triv it re g u lilo r generale, m e d ic u l de m e d ic in a m u n c ii responsabil de
sănătatea s a la ria ţilo r de la un a n u m it loc de m u n c ă treb u ie să posede, pe
lângă cunoştinţe m edicale şi ş tiin ţific e solide, bune capacităţi de c om unicare
şi relaţionare; să cunoască procesele teh n o lo g ice şi o p e ra ţiu n ile în d e p lin ite de
către salariaţi, să fie fa m ilia riz a t cu p ro p rie tă ţile to x ic e ale m a te ria le lo r
fo lo site, precum şi cu toate riscu rile asociate lo c u lu i respectiv de m uncă; să
d eterm in e ap titu d in e a fiz ic ă şi e m o ţio n a lă a unui a n g ajat pentru lo c u l său de

101 Pentru detalii vezi: Zoltan Bogathy, Obiectul, sarcinile şi istoria psihologiei muncii ţi organizaţionale, în
„Manual de psihologia muncii .fi organizafională", volum coordonat de Zoltan Bogathy, - Iaşi, editura
„Polirom”, 2004, p.20.
102 Pentru d etalii vezi: H.<I>.H3MepoB, A .A .K acnap oB , Medui/UHO m pyda. Haedenue 6 cneiiuaiibHOcmb, - MocKBa,
H3flaTejibCTB0 «MejHUHHa», 2 0 0 2 r.
59
m uncă; să o fere con s ilie re a n g a ja to ru lu i în vederea p reven ţiei b o lilo r legate
de locul de m u n c ă , să le diagnosticheze la tim p şi să le se m n a lize ze organ elo r
com petente atunci când acestea apar; să respecte c o n fid en ţialitatea relaţiei
m ed ic - pacient, etica profesio nală şi leg islaţia în dom eniu; să în ţeleagă atât
pro b le m e le an g ajato ru lu i, cât şi cele ale salariaţilor.
Dimensiunea sociologică a ra p o rtu rilo r de m u n c ă v iz e a z ă studiul
co m p o rta m e n te lo r um ane care se m a n ife s tă cu o c a zia c o n s titu irii d ife rite lo r
g ru p u ri sau c o le c tiv ită ţi de m uncă, precum şi studiul d ife rite lo r aspecte ale
tu tu ro r c o le c tiv ită ţilo r um ane care se fo rm e a ză pentru m uncă, in cluzând
a n a liza m o tiv a ţie i şi satisfacţiei persoanei de pe u rm a prestării m u n c ii.
S o cio lo g ia m u n c ii este o ram u ră a sociologiei care are drept obiect de cercetare
procesele sociale tip ic e ce se m anifestă p rin atitu d in ea persoanei faţă de
m uncă, a c tiv ita te a socială a acesteia, re la ţiile o a m e n ilo r şi a g ru p u rilo r sociale
în m e d iu l de m u n c ă .103 C a şi ştiinţă sociologia m u n c ii are tangenţe directe cu
ştiinţele econom ice (e c o n o m ia în tre p rin d e rii, statistica, organizarea m u n c ii),
precum şi cu d iscipline sociologice ram urale - sociologia o rg a n iza ţiilo r,
sociolog ia m an ag em en tu lu i în tre p rin d e rii, sociolog ia econom iei etc.
Dimensiunea filosofică a ra p o rtu rilo r de m uncă se m a n ife s tă în studiul
a c tiv ită ţii conştiente specifice o m u lu i, în d rep tată spre un a n u m it scop, în
procesul căreia fiin ţa um ană efectuează, re g le m e n te a ză şi c ontrolează prin
acţiunea sa schim bu l de m a te rii d in tre ea şi natură pentru satisfacerea
tre b u in ţe lo r s a le .104
Dimensiunea economică a ra p o rtu rilo r de m u n c ă se referă la studiul
re la ţiilo r de m uncă, a c o n d iţiilo r de fo rm a re şi d e zv o lta re a a p o te n ţia lu lu i
lu c ra tiv u m an , a celo r m a i ra ţio n a le căi de d e zv o lta re în scopul creşterii
e fic a c ită ţii m u n c ii şi a s ig urării unui n iv e l su fic ie n t de c alitate a v ie ţii; studiul
le g ită ţilo r e co n o m ice de d e zv o lta re a sferei de prestare a m u n c ii, precum şi a
celei o c u p a ţio n a le , d iv e rs ific a re a m e c a n is m e lo r de creştere a e fic a c ită ţii
m u n c ii la d ife rite n iv e le ale e c o n o m ie i.105 C a şi dom eniu ş tiin ţific , econom ia
m u n c ii se ocupă cu studiu l re la ţiilo r so c ia l-e c o n o m ic e , care apar în procesul
m u n c ii sub in flu e n ţa fa c to rilo r te rţia ri, iar conceptul de m uncă este e lem entul-
cheie pentru ştiinţa econom iei m u n c ii. T otodată, obiectu l econom iei m uncii
in clude şi a n a liza pieţei forţei de m uncă, a resurselor de m uncă şi a p o litic ilo r

103 Pentru detalii vezi: K).H.lIonoB, A.B.LLleBHyK, Coape.ueunan bkoh o m u ku u coifuo .iop w i mpyda, - Mocraa,
mnaTCJibCTBo «3koh-Hh(|)opm», 2003 r.
104 u & m u ciH frcK O -nujiw m K O H U M U H ecK aH K a m e p o p u x - m p y d k u k a o c m p a K i f m c c lu u n o c e u e , 0e3 u o n io u \e u u n e e o
( m p y d a ) s c e 6 e u n e p u s c e d a w e .io e e u e c ic u .v c y 6 h a c m a u e c m b n e v m o u n o e , k o k d e u c n m u m e .ib H o c m b . 3 m a
d e iic m e u m e jb u o c n tb c m u n o e u m c n u c m u u u o u n p u e o m o u f e u u u m p y d o e o p o p e u u » ue.ioeeK O M h c o m o m c e o e
n o c p e d c m e a u c e o n , n p u o m o M , n u w y m b n e o m u y jtcd a H C b , a y m n ep jtc< k tH c e o n O jih c a u o z o c e o n , « n e p e y io
n u e p e d b , u o :m o K p y .w a io n f e p o c o ifu y .u a , o s ia p o d a p n n o c :ie â n e .\iy . H .u e u u o m a u a i e d y e m n o u u u a tn b ( f te n a u e n
m p y d a , m p y â o n o ii p e n u ii e o o o ttf e » . Pentru detalii vezi: napUBamui B.B., ( ) n w y j t c d e m i e v e jio e e tc a «
n e p c n t K m m e e : io o a : n a a iju u M u p a . CoopniiK c m a rn e ii. BbinycK I (no,a peaaKUHeîi MapKOBa E.B., CojioHHHa
K3.H., IlapuBaHH» B.B.), - H3aaTejibCTBO "rTeTponojiHc", CaHKT-rieTepoypr, 2001 r., p. 262-273.
105 Pentru detalii vezi: Adriana Burlea Şchiopoiu, Claudiu Bocean, Economia muncii, - Craiova, editura
„Universitaria”, 2005.
60
ocupaţionale, studierea v e n itu rilo r sa la ria ţilo r şi a c h e ltu ie lilo r salariale ale
an gajato rilo r, cercetarea p ro b le m a tic ii randam entulu i şi e fic a c ită ţii m u n c ii.
E co n o m ia m u ncii im p lic ă şi elaborarea m e to d o lo g iilo r de o p tim iza re a
n u m ă ru lu i de salariaţi pentru în tre p rin d e ri, precum şi m e to d o lo g ia de
cercetare şi abordare a c a p ita lu lu i um an în sfera econom ică.
Dimensiunea tehnică a ra p o rtu rilo r de m u n c ă v iz e a z ă a n a liza m ă s u rilo r
te h n ic o -ş tiin ţific e adopate pen tru p re v e n ire a a c c id e n te lo r de m u n c ă şi a
îm b o ln ă v irilo r p rofesio nale, în lă tu ra re a c onsecinţelor acestora în caz dacă s-
au produs, m ăsuri care sunt m a te ria liza te în m ecanism e tehnice de securitate
a m u n c ii, protecţie m eca n ic ă a m u n c ii, dotare teh n ică, o p tim iz a re a flu x u lu i
teh n o lo g ic în procesul de prestare a m u n c ii etc.
Dimensiunea antropologică a raporturilor de m uncă abordează cercetarea
m u n c ii ca şi a c tiv ita te tip ic u m a n ă în dim e n s iu n e a o m u lu i drept homo faber,
a c tiv ita te de tran sfo rm are a n a tu rii, a c tiv ita te p rin in te rm e d iu l căre ia s-au
d e zv o lta t fa c u ltă ţile in telectu ale ale o m u lu i, s-a produs d ife re n ţie re a
c o m p o rta m e n tu lu i um an v is -â -v is de co m p o rta m e n tu l an im a l şi prin
in te rm e d iu l cărora (a ra p o rtu rilo r de m u n că) se d e te rm in ă v iito ru l cu ltu ral şi
istoric al fiin ţe i um ane. A b o rd a re a a n tro p o lo g ic ă a ra p o rtu rilo r de m u n c ă este
strâns legată de v iz iu n e a creaţionistă sau ev o lu ţio n is tă asupra o rig in ii fiin ţe i
um ane, astfel c o n c lu z iile a n tro p o lo g ilo r s p e c ia liza ţi în d o m e n iu sunt, adesea,
c o n tra d ic to rii. Ş tiin ţa a n tro p o lo g ie i m u n c ii se ocupă in c lu s iv cu studierea
ro lu lu i m u n c ii în a p a riţia u nor trăsături fu n d a m e n ta le ale o m u lu i care îl
deosebesc de lu m e a a n im a lă , cum sunt lim b a ju l, e xisten ţa în societate,
capacitatea de a stăpâni natura, precum şi ro lu l m u n c ii în fo rm a re a
p a rtic u la rită ţilo r a n a to m o -fizio lo g ic e d is tin c tiv e ale o m u lu i.
Dimensiunea etică a m u n c ii constă în studiu l setului de v a lo ri ob ţin u te
ca re zu lta t al procesului m u n c ii, credinţei că re la ţiile de m uncă produc un
b e n e fic iu m o ral persoanei şi au capacitatea de a în tă ri caracterul persoanei,
in clu zân d in iţia tiv a şi m e n ţin e re a a p titu d in ilo r sociale ale o m u lu i.106 C e l m ai
cunoscut studiu asupra e tic ii m u n c ii se consideră a fi opera fundam entală a
econom istului p olitic şi sociologului germ an M a x W e b e r „ Die protestantische
Ethik und der Geist des Kapitalismus”, 107 lucrare care a servit drept p iatră de
te m e lie în studiile sale de sociologie a re lig iilo r şi, totodată, fiin d p rim a lucrare
ş tiin ţific ă care abordează conceptul de etică a m u n c ii. în această lucrare W e b e r
a subliniat im portanţa protestantism ului ascetic care a condus la naşterea
cap italism u lu i, a b iro craţiei şi a statului ra ţio n a l-le g a l din V est.
Abordarea intradisciplinară a raporturilor juridice de muncă se
e fectu ează în cadrul intern al ş tiin ţe lo r d re p tu lu i. In tra d is c ip lin a rita te a este
sp ecifică oricăru i do m en iu al ş tiin ţe lo r soc ia l-u m an e , in c lu s iv şi d o m e n iu lu i

106 Pentru detalii vezi: Robert Somerville, Ca penlni Domnul. O perspectivă creştină asupra eticii muncii, - Cluj,
editura „Logos”, 1999.
107 Max Weber, Etica protestantă U/ spiritul capitalismului, - Bucureşti, editura „Humanitas”, 2007.
ş tiin ţe lo r ju rid ic e . C a şi in stitu ţie fu n d a m e n ta lă a ş tiinţei drep tu lu i m u n c ii,
ra p o rtu rile ju rid ic e de m u n c ă nu poartă un caracter o b ie c tiv ; acestea, ca şi
o rice altă in s titu ţie a d re p tu lu i, pot fi abordate ş tiin ţific n um ai în m od
sub ie ctiv , având im p rim a te pe ele pecetea s paţiului s o c ia l-p o litic şi econom ic
în in te rio ru l căruia se d e z v o ltă . în acest context abordarea ra p o rtu lu i ju rid ic
de m u n c ă în cadrul închis al s paţiului de operare al ş tiin ţe i d re p tu lu i m u n c ii
este im p o s ib ilă . A tâ t câm p u l ep istem ic al ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, cât
şi câm pul p ra x io lo g ic al acestora este unul foarte fle x ib il, fa ră a avea hotare
fix e şi strict determ in ate. P utem cu siguranţă a firm a că nu există, eo ipso, nici
un raport ju r id ic de m uncă, in c lu s iv n ic i un raport tip ic , care să nu aibă
tangenţe directe sau in d ire c te cu a lte ra p o rtu ri ju rid ic e care fac obiectu l a lto r
d o m e n ii de cercetare (ra m u ri de drept) din cadrul ş tiin ţe lo r ju rid ic e .
C e e a ce ne interesează, în p rim u l rând, nu este im p a c tu l e le m e n te lo r
rap o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă (ca şi in stitu ţie a drep tu lu i m u n c ii) asupra
ra p o rtu rilo r ju rid ic e , care fac obiectu l de cercetare al a lto r ra m u ri de drept, ci
in vers - im p a c tu l e le m e n te lo r co n s titu tiv e ale a lto r ra p o rtu ri ju rid ic e , afla te în
a fara câm p u lu i ep istem ic al d re p tu lu i m u n c ii, asupra ra p o rtu lu i ju r id ic de
m uncă, ca şi entitate c ercetab ilă prin in te rm e d iu l m eca n is m e lo r u tiliz a te în
m a te ria e p istem o lo g ică a ş tiin ţe lo r ju rid ic e . A ltfe l spus, este im p o rta n t ca în
cadrul ab o rd ă rii in tra d is c ip lin a re a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă să fie
d eterm in a t im p a c tu l pe care îl au asupra ra p o rtu lu i în cauză alte ra p o rtu ri care
au ca şi o b ie c t in d ire c t m unca, în c a lita te de a c tiv ita te socială conştientă a
o m u lu i care urm ăreşte un a n u m it scop fin a l, ch iar dacă aceasta nu reprezintă
faţeta p rim a ră a o b ie c tu lu i respectiv. în acest sens este necesar de a cerceta şi
alte d im e n s iu n i ale ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă, în afară de d im ensiunea
intrinsecă a acestuia - cea de in stitu ţie clasică, fu n d a m e n ta lă şi fo rm a to a re ca
atare a d re p tu lu i m o d e m al m u n c ii.
O p rim ă d im e n s iu n e o b lig a to rie pentru abordare constituie dimensiunea
de drept constituţional a ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă. Sub aspectul dreptului
co n stitu ţio n al, d rep tu l la m u n c ă , garantat la n iv e lu l le g ii suprem e p rin
in tre rm e d iu l a rt.4 3 din C o n s titu ţiie ,108 poate fi re a liz a t p rin in te rm e d iu l a
v a ria m o d a lită ţi, în m a jo rita te a c a z u rilo r p rin in te rm e d iu l unor ra porturi de
natură ju r id ic ă d ife rită : de d re p t al m u n c ii, de drept c iv il, de drept com e rc ia l,
de drept a d m in is tra tiv , de drept m ilita r, de drept p oliţien esc etc. A s tfe l
d im en siu n ea co n s titu ţio n a lă a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă este una
fu n d a m e n ta lă pentru abordarea e p is te m o lo g ic ă , dar şi p ra x io lo g ic ă a
in stitu ţiei ra p o rtu lu i de m u n c ă , deoarece p rin in te rm e d iu l C o n s titu ţie i se oferă
suport p rim a r e le m e n ta r s o c ia liză rii persoanei sub d ife rite aspecte, in clusiv

Potrivit prevederilor art.43 alin.(l) din Constituţie, orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a
muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.
62
sub aspectul re la ţio n ă rii acesteia cu alte persoane în procesul prestării unei
m u n c i, în calitate de ac tiv ita te socială conştientă.
Dimensiunea de drept civil a rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă se m anifestă
prin in te rm e d iu l u nor raporturi ju rid ic e care au drept o b ie c t m unca, d a r care
nu cad sub in cid en ţa directă a n o rm e lo r de drept al m u n c ii, ci sub in c id e n ţa
n o rm e lo r conţin ute în C o d u l c iv il. A s tfe l, p o triv it p re v e d rilo r art.2 a lin .(2 )
din C o d u l C iv il, „ ra p o rtu rile fa m ilia le , lo c a tiv e , raporturile de muncă, de
exp lo atare a resurselor n aturale şi de p rotecţie a m e d iu lu i în c o n ju ră to r, ce
corespund p re v e d e rilo r a li n . ( l ) , sunt reglem entate de p rezentul C o d şi de alte
le g i.” L e g is la ţia c iv ilă are drept o b ie c t de reg lem en tare ra p o rtu rile c iv ile
clasice - cele patrim oniale şi cele personal nepatrim oniale dintre persoane fizic e
şi ju rid ic e , - dar şi un şir de raporturi de natură ju rid ic ă „transfrontalieră” , cum
ar fi cazul unui segm ent aparte al raportu rilor de m uncă, reglem entate de către
C o d u l c iv il. P o triv it lo g ic ii le g iu ito ru lu i, le g is la ţia c iv ilă se a p lic ă acestor
raporturi de m uncă d irect, ia r nu în m od subsidiar. P riv ite din această prism ă,
în c ateg o ria dată de raporturi se in clud diverse c a te g o rii, cum ar fi cele
generate de contractele de m andat, cele generate de contractele de prestări
s e rv ic ii, de contractele de a n tre p riză etc. D a r aşa cum se m e n ţio n a şi în
lite ra tu ra de specialitate, în cazul în care în C o d u l m u n c ii sau în alte acte
n o rm a tiv e destinate re g le m e n tă rii ra p o rtu rilo r de m uncă sunt stab ilite reg u li
speciale în raport cu no rm e le din C o d u l c iv il, în c o n fo rm ita te cu a dagiul lex
specialis derogat generalis se v o r a p lic a p re v e d e rile C o d u lu i m u n c ii şi a a lto r
le g i în m a te rie de drept al m u n c ii care apar, în raport cu p re v e d e rile art.2 din
C o d u l c iv il, drept acte n o rm a tiv e s p e c ia le .109
L a fe l ca şi în cazul d im e n s iu n ii c iv ilis tic e , dimensiunea de drept
administrativ a ra p o rtu rilo r de m uncă este una destul de extinsă, fiin d
e x p rim a tă p rin in te rm e d iu l u n o r raporturi de m uncă reglem entate de le g is la ţia
a d m in is tra tiv ă şi care cad atât sub in cid en ţa d re p tu lu i a d m in is tra tiv , cât şi sub
in cidenţa drep tu lu i m u n c ii. C e le m ai m u lte ra p o rtu ri ju r id ic e de m u n c ă de
acest gen sunt ra p o rtu rile care apar în leg ătură cu e x e rc ita re a unei fu n c ţii
pu b lic e (d a r nu n u m a i) şi care sunt re g lem en tate de un a ct n o rm a tiv special -
Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.I58
din 04.07.2008."° P o triv it p re v e d e rilo r art. 3 0 din L e g e , în baza actului
ad m in is tra tiv de n u m ire în fu n c ţia p ublică, em is în c o n d iţiile le g ii, apar
rap orturi de serviciu. D iscutate ap rig şi uneori cu argum ente care nu se prea
în cadrează în spaţiul d e zb a te rilo r academ ice, ra p o rtu rile respective nu cunosc
o interpretare u n ifo rm ă în d o c trin a ju rid ic ă . în tr-o o p in ie d o c trin a ră se
m en ţio n e a ză că natura ju r id ic ă a ra p o rtu lu i de serviciu este cea a unui raport
ju rid ic de m uncă, născut în u rm a re a liz ă rii a cordului de v o in ţă în tre

109 Nicolae Eşanu, art. 2, în Comentariul Codului civil a! Republicii Moldova, vol.l, - Chişinău, Î.S.F.E.-P.
„Tipografia Centrală”, 2006, p.26.
110 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.230-232 din 23.12.2008.
autoritatea sau in stitu ţia p u b lic ă şi fu n c ţio n a ru l p u b lic , p rin tr-u n contract
a d m in is tra tiv , ia r a n a liz a acestui raport ju r id ic face parte din dreptul
a d m in is tra tiv ." 1
Dimensiunea de drept militar a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă este
ex p rim a tă , la râ n d u -i, p rin in te rm e d iu l unor ra p orturi de m u n c ă generate de
ac tiv ita te a socială a m ilta rilo r şi este re g lem en tată p rin in te rm e d iu l unor acte
n o rm a tiv e speciale, cel m a i im p o rta n t act în do m en iu fiin d Legea cu privire
la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei nr.1245 din 18.07.2002 .112
P o triv it p re v e d e rilo r art.4 d in L e g e , s e rv ic iu l m ilita r este o fo rm ă specială a
s e rv ic iu lu i p u b lic ce re z id ă în în d e p lin ire a de către cetăţeni a datoriei
co n stitu ţio n ale p riv in d p reg ătirea pentru apărarea P atriei e x c lu s iv în cadrul
F o rţe lo r A rm a te ale R e p u b lic ii M o ld o v a . în acest context, în cadrul lite ra tu rii
de specialitate se insistă asupra caracteru lu i special al ra p o rtu rilo r de serviciu
ale m ilita rilo r, pe de o p a rte ,113 ia r pe de lată parte - a caracterului de
ra p o rtu ri de m uncă, reg lem en tate p rin le g i s p e c ia le .114 în o ric e caz, ne a flă m
în fa ţa existenţei unui ra p o rt de m u n c ă reg le m e n ta t p rim a r de către o altă
ram u ră de drept - dreptul m ilita r, şi care nu poartă trăsături tip ic e ale unui
ra p o rt ju r id ic de m u n c ă , generat de un contract in d iv id u a l de m uncă
re g le m e n ta t de C o d u l m u n c ii.
Dimensiunea de drept poliţienesc a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă este
e x p rim a tă p rin in te rm e d iu l unor ra p orturi ju rid ic e de m uncă de o rd in special,
apărute în re zu lta tu l satisfacerii s e rv ic iu lu i în cadul org a n e lo r de p o liţie din
R e p u b lic a M o ld o v a . A c tiv ita te a prestată de către p o liţiş ti în calita te de
a c tiv ita te socială u tilă şi conştientă este reglem entată prin in te rm e d iu l unor
acte n o rm a tiv e speciale, lo cul cel m a i im p o rtan t fiin d acordat Legii cu privire
la poliţie nr.416 din 18.12.1990.us P o triv it p re v e d rilo r a rt.1 8 şi a rt.2 0 din
L e g e , personalul p o liţie i este com pus din co lab o rato ri ai p o liţie i, fu n c ţio n a ri
publici şi personal contractual, care desfăşoară activităţi au xiliare, iar angajarea,
transferarea şi concedierea din p o liţie se efectuează în conform itate cu Legea cu
p riv ire la p o liţie , C odul m u n c ii şi alte acte legislative aplicându-se doar în
m ăsura în care nu co n tra v in le g ii în cauză. în acest context se poate a firm a că
serviciu l în cadrul o rg a n e lo r p o liţie i are natura unui raport ju r id ic de m uncă
c o m p le x , in c lu s iv de o rd in ju rid ic o -a d m in is tra tiv . D in aceste considerente
d im en siu n ea ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă al p o liţiş tilo r este plasată în afara
c â m p u lu i de acţiune a le g is la ţie i m u n c ii, deşi aceasta, şi în p rim u l rând
p re v e d e rile C o d u lu i m u n c ii, pot f i ap licate p o triv it aceluiaşi adagiu lex

111 Răzvan Viorescu, Reglementarea juridică a funcţiei publice în slalele europene, autoreferatul tezei de doctor în
drept, - Chişinău, 2009, publicat pe pagina web:
http://www.cnaa.md/files/theses/2010/14917/razvan_viorescu_abstract.pdf (accesat la 08.04.2011).
112 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 137-138 din 10.10.2002.
113 Xenofon Ulianovschi, Gheorghe Ulianovschi, Vitalie Bucatari, Dreptul militar in Republica Moldova, -
Chişinău, editura „Prut Internaţional”, 2003, p.56-57.
114 Nicolai Romandaş, Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, p.67-68.
115 Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 17-19 din 31.01.2002.
64
specialis derogat generalis. C a şi în c a zu l rap o rtu lu i de serviciu al
fu n c ţio n a rilo r p u b lic i, re g le m e n ta t p rin in te rm e d iu l unei leg i speciale, natura
ju rid ic ă a ra p o rtu lu i de m uncă al p o liţiş tilo r este una de raport ju r id ic de
m uncă, d a r care este reg lem en tat atât p rin in te rm e d iu l d re p tu lu i p o liţien esc,
cât şi al drep tu lu i m u n c ii.
Dimensiunea de drept vamal a raportului juridic de muncă este
e x p rim a tă p rin in te rm e d iu l unor ra p orturi ju rid ic e de m uncă de o rd in special,
apărute în urm a an g a jă rii persoanei în cadrul org a n e lo r v a m a le şi o b ţin e rii
statutului de co lab o rato r v a m a l. A c tiv ita te a de m u n c ă prestată de către
co la b o ra to rii v a m a li este re g le m e n ta tă p rin in te rm e d iu l unei leg i speciale -
Legea serviciului în organele vamale nr.l 150 din 20.07.2000.116 P o triv it a rt.l
din L e g e a în cauză, s e rv ic iu l în organele v a m a le este un gen special de
a c tiv ita te în serviciu l pu b lic p rin care se e xercită fu n c ţiile , d re p tu rile şi
o b lig a ţiile o rg a n e lo r v a m a le , incluse în sistem ul o rg a n e lo r de drept şi al
o rg a n e lo r securităţii statului. E ste interesantă fo rm u la re a c o n ţin u tă în art.3
din L e g e , p o triv it că re ia în cadrul o rg a n e lo r v a m a le a c tiv e a ză fu n c ţio n a ri
p u b lic i, supuşi re g le m e n tă rilo r L e g ii cu p riv ire la fu n c ţia p u b lic ă şi statutul
fu n c ţio n a ru lu i p u b lic , şi personal contractual, care desfăşoară a c tiv ită ţi
a u x ilia re , supus re g le m e n tă rilo r le g is la ţie i m u n c ii. L a o p rim ă v ed ere, s-ar
p utea trage c o n c lu zia , că doar personalul a u x ilia r d in cadrul o rg a n e lo r v a m a le
se a flă în ra p orturi ju rid ic e de m uncă, supuse re g le m e n tă rilo r leg is la ţie i
m u n c ii, c e ila lţi a n g ajaţi - c o la b o ra to rii v a m a li - a flâ n d u -s e în alte ra p o rtu ri
ju rid ic e cu organele v a m a le , care nu poartă caracter de ra p orturi ju rid ic e de
m uncă. O astfel de co n c lu zie însă nu este susţinută de alte no rm e d in L e g e ,
in clu siv de către no rm a din co n ţin u tu l a rt.5 , p o triv it căreia a ngajarea în
serviciu în organele va m a le este ben evo lă şi se face în bază de contract
in d iv id u a l de m uncă. N a tu ra ju r id ic ă a ra p o rtu rilo r de serviciu ale
c o la b o ra to rilo r v a m a li este cea a unui raport ju rid ic de m uncă, născut în u rm a
re a liz ă rii a cordului de v o in ţă în tre organu l v a m a l şi colab o rato ru l v a m a l,
p rin tr-u n contract in d iv id u a l de m uncă, ia r a n a liz a acestui raport ju r id ic face
parte atât din drep tul v a m a l, cât şi din dreptul m u n c ii.
Dimensiunea de drept penitenciar a ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă este, la
fe l ca şi în c a zu rile m enţionate m a i sus, u n a specială, ra p o rtu l de serviciu al
c o la b o ra to rilo r sistem ului p e n ite n c ia r fiin d generat de satisfacerea s e rv ic iu lu i
special în cadrul sistem ului o rg a n e lo r p eniten ciare din R e p u b lic a M o ld o v a .
R ap o rtu l de serviciu m e n ţio n a t aici este reg lem en tat de o lege specială -
Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17.12.1996. P o triv it
p re v e d e rilo r a rt.1 9 (1 8 3) din L e g e , în c a d ra re a în s e rv ic iu , atestarea, detaşarea,
transferarea şi concedierea din sistem ul pe n ite n c ia r se efectuează în

116 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 106-108 din 24.08.2002.
117 Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 183-185 din 10.10.2008.
65
co n fo rm ita te cu L e g e a cu p riv ire la sistem ul p e n ite n c ia r şi cu re g u la m e n tu l
special aprobat de G u v e rn , şi n u m a i în partea în care e xercitarea s e rv ic iu lu i în
cadrul s istem ulu i p e n ite n c ia r nu este re g lem en tată p rin acte n o rm a tiv e
speciale, se aplic ă p re v e d e rile C o d u lu i m u n c ii. în acest sens se poate
co n c lu zio n a că natura ju r id ic ă a ra p o rtu rilo r de serviciu ale c o la b o ra to rilo r
sistem ulu i p e n ite n c ia r este cea a u nui raport ju r id ic de m uncă, născut în u rm a
re a liz ă rii aco rd u lu i de v o in ţă în tre organele speciale ale sistem ului
p e n ite n c ia r şi co la b o ra to ru l s istem u lu i pen ite n c ia r, ia r în cad rarea acestui
raport ju r id ic face parte, în p rim u l rând, din dreptul pen ite n c ia r, aplicându-se
subsidiar şi n o rm e le drep tu lu i m u n c ii.
Dimensiunea de drept comercial a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă este
e x p rim a tă p rin in te rm e d iu l unor ra p o rtu ri ju rid ic e de o rdin special, apărute în
re zu lta tu l prestării unei a c tiv ită ţi de natură m a n a g e ria lă în cadrul unor
societăţi c o m e rc ia le . R a p o rtu rile ju rid ic e respective sunt re g lem en tate de m ai
m u lte le g i, in c lu s iv de C o d u l c iv il, Legea privind societăţile pe acţiuni
nr.l 134 din 02.04.1997 , 118 Legea privind societăţile cu răspundere limitată
nr.135 din 14.06.2007u9 şi alte leg i. P o triv it p re v e d e rilo r art. 61 din C o d u l
c iv il, persoana ju r id ic ă îşi e x e rc ită de la data c o n s titu irii d re p tu rile şi îşi
execută o b lig a ţiile p rin ad m in is tra to r, aceasta fiin d persoană fiz ic ă care, prin
lege sau p rin actul de c onstituire, este desem nată să a cţioneze, în ra p o rtu rile
cu te rţii, in d iv id u a l sau c o le c tiv , în n u m e le şi pe seam a persoanei ju rid ic e , iar
ra p o rtu rile dintre persoana ju r id ic ă şi cei care alcătuiesc organele sale
ex e c u tiv e sunt supuse p rin a n a lo g ie re g u lilo r m a n d a tu lu i cu c o n d iţia că legea
sau actul de constituire nu prevede a ltfe l.
în cazul s o c ie tă ţilo r pe a c ţiu n i, p o triv it p re v e d e rilo r a rt.5 0 , 6 9 şi 7 0 din
L e g e , m o d u l de n u m ire a con d u căto ru lu i o rg a n u lu i e x e c u tiv al societăţii
(d ire c to r, m an ag er e tc .), se stabileşte p rin in te rm e d iu l ac te lo r societare
in terne ale societăţii, adică p rin statutul acesteia, sau de către adunarea
generală a a c ţio n a rilo r. O rg a n u l ex e c u tiv al societăţii poate fi co leg ial
(c o m ite t de conducere, d ire c ţie ) sau unipersonal (d ire c to r g en eral, d ire c to r),
ia r fu n c ţio n a re a acestuia se face în b a za le g is la ţie i, statutului societăţii şi
re g u la m e n tu lu i o rg anu lui ex e c u tiv al so cietăţii, ceea ce denotă în m od cla r
caracterul co rp o ra tiv is t (s o c ie ta r) al ra p o rtu rilo r ju rid ic e care apar în tre
m anagerul societăţii pe a cţiuni şi societate.
O m o d a lita te s im ila ră de de te rm in a re a ad m in is tra to ru lu i societăţii
fu n c ţio n e a ză şi în cazul s o c ie tă ţilo r cu răspundere lim ita tă , ca şi în cazul
so c ie tă ţilo r pe ac ţiu n i, dar cu unele m ic i d ife re n ţie ri. A s tfe l, p o triv it
p re v e d e rilo r a rt.4 9 şi 7 0 din L e g e , dacă actul de constituire (a c t societar
in te rn ) nu prevede a ltfe l, desem narea şi elib e ra re a în a in te de term en a

118 Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1-4 din 01.01.2008.

119 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.127-130 din 17.08.2007.
66
ad m in is tra to ru lu i ţin e de co m p eten ţa ad u n ă rii generale a a s o c ia ţilo r sau de
cea a c o n s iliu lu i so cietăţii. P o triv it p re v e d e rilo r a rt.6 9 a L e g ii în cauză, poate
avea ca lita te a de a d m in is tra to r (m a n a g e r) num ai o persoană fiz ic ă m a jo ră , cu
capacitate d e p lin ă de e x e rc iţiu , ia r le g is la ţia m u n c ii se e x tin d e asupra
re la ţiilo r dintre ad m in is tra to r şi societate n um ai în m ăsura în care nu este în
con trad icţie cu L e g e a p riv in d so cietăţile cu răspundere lim ita tă . D in aceste
considerente ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă d in tre a d m in is tra to ru l societăţii şi
societate sunt de natură co m e rc ia lă , raport născut în u rm a re a liz ă rii a cordului
de v o in ţă în tre societate şi ad m in is tra to r, m a te ria liza te , de regulă, p rin tr-u n
contract de m andat, iar a n a liz a acestui raport ju r id ic face parte, în o p in ia
noastră, atât din dreptul c o m e rc ia l, cât şi d in dreptul m u n c ii.
Dimensiunea de drept confesional a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă de
asem eni este una de natură ju rid ic ă specială - de drept necom ercial şi
neguvernam ental, - fiin d guvernată de legi speciale şi m a te ria liza tă prin
in term ediul u nor raporturi ju rid ic e speciale apărute în tre s lu jito rii (de s e rv e n ţii)
c u lte lo r religioase şi o rg an izaţia confesională, în calitate de persoană ju rid ic ă
necom ercială. R ap o rtu rile ju rid ic e respective sunt reglem entate de către o lege
specială în dom eniu — Legea privind cultele religioase şi părţile lor
componente nr.125 din 11 . 05 . 2007.'20 P o triv it p re v e d e rilo r a rt.3 4 şi 35 din
Le g e , părţile com ponente ale c u lte lo r religioase, in s titu ţiile şi în tre p rin d e rile
în fiin ţa te de ele pot angaja lucrători în co n fo rm itate cu leg islaţia m u n c ii,
angajarea d e s e rv e n ţilo r şi s a la ria ţilo r c u lte lo r relig io ase putând fi e fectu ată în
b a za u nui contract in d iv id u a l de m uncă în c h e ia t în fo rm ă scrisă. C h ia r dacă
sunt g refate pe un contract in d iv id u a l de m uncă, ra p o rtu rile ju r id ic e de
deservire c u ltic ă nu pot fi supuse în totalita te , în o p in ia noastră,
re g le m e n tă rilo r generale ale le g is la ţie i m u n c ii, fa ră a ţin e cont de sp ecificu l
unei sau altei confesiu ni relig io ase. D u p ă cum s-a m e n ţio n a t de către
cercetătorii d o m e n iu lu i respectiv, obiectu l ra p o rtu lu i ju r id ic este unul sp ecific
şi ţin e de c o m p o rta m e n tu l c o nfesio nal, re lig io s al d eserventulu i c u ltu lu i, care
nu poate fi în to td e a u n a şi în to talita te c o n fo rm iz a t p re v e d e rilo r le g is la ţie i
m u n c ii.121 R aportul ju rid ic în cauză este un raport de drept co n fesio n al, de
natura rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă cu ele m e n te atip ice, generat în u rm a
re a liz ă rii a cordului de v o in ţă dintre o rg a n iz a ţia de c u lt şi deserventul
(s a la ria tu l) c u ltu lu i respectiv şi m a te ria liza t, de regulă, p rin in te rm e d iu l
în c h e ie rii unui contract in d iv id u a l de m u n c ă gu v e rn a t în m o d d ire c t de
n o rm e le drep tu lu i confesional şi subsidiar de cele ale drep tu lu i m u n c ii.
Dimensiunea de drept maritim a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă este
e x p rim a tă p rin in te rm e d iu l u nor ra porturi ju rid ic e de m uncă de o rd in special,
apărute în re zu lta tu l prestării unei m unci de către personalul am barcat în

120 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 127-130 din 17.08.2007.
121 O.B.CTapicoB, .UeMiitH no maiie «Pe.iu?uo3Hoe n KomfieccuoHaibHoe npmo», - CraBponoju>, îKypHaji
«PoCCHHCKHH KpHMHHOJIOrHHeCKHH B 3 n jlţ0 » JVs>3/2009 i \ , p . 237-245.
67
urm a în c h e ie rii, de reg u lă, a unui contract de am barcare, în c alitate de
varie ta te a co n tractu lu i in d iv id u a l de m u n c ă .122 A c tiv ita te a prestată de către
personalul am barcat este re g lem en tată p rin in te rm e d iu l unui act n o rm a tiv
special - Legea pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale a!
Republicii Moldova nr.599 din 30.09.1999.'2} P o triv it p re v e d rilo r a rt.5 4 şi
a rt.5 8 d in C o d , ra p o rtu rile d in tre m e m b rii e c h ip a ju lu i şi a rm a to r sunt
reglem entate de le g is la ţia statului al cărui p a v ilio n îl poartă nava, dacă
contractul ce re g lem en tează astfel de ra porturi nu prevede a ltfe l, iar m o d u l de
în ro la re şi de co ncediere a m e m b ru lu i de ech ip aj, d re p tu rile şi o b lig a ţiile lu i,
c o n d iţiile de m u n c ă şi de re trib u ţie sunt sta b ilite de leg islaţia R e p u b lic ii
M o ld o v a , in c lu s iv de C o d u l în cauză, de re g u la m e n tu l s e rv ic iu lu i pe nave
m a ritim e , de a c o rd u rile (c o n tra c te le ) c o le c tiv e şi in d iv id u a le de m uncă.
R ap o rtu l ju r id ic de m uncă al perso n alu lu i am b arcat, generat de către
contractul de am barcare, ia naştere în tre personalul am barcat pe o navă
c o m e rc ia lă şi a rm a to ru l n a v e i, ca u rm are a p restării unei m u n c i c a lific a te
sp ecifice de către personalul în cauză în folosu l a rm a to ru lu i, acesta fiin d
o b lig a t să re m u n e re ze m u n c a resp ectivă şi să creeze c o n d iţiile necesare
p restării acestei m u n ci specifice la bordul navei.
N a tru ra ju rid ic ă a ra p o rtu lu i de am barcare este una specială nu num ai
d a torită co n tractu lu i care se în ch eie în tre personalul am barcat şi arm ato r, dar
şi m o d u lu i e x tra te rito ria l (e x tra n a ţio n a l) de prestare a m u n c ii respective de
către personalul nav e i. D a to rită fa p tu lu i că R e p u b lic a M o ld o v a nu este o ţară
m a ritim ă , în m a jo rita te a absolută a c a z u rilo r prestarea m u n c ii de către
personalul navei se face în afara h o ta re lo r ţă rii şi, din aceste considerente, în
an u m ite c azuri in te rv in e necesitatea de ap licare şi respectare in c lu s iv a
n o rm e lo r ju r id ic e în m a te rie a le statelor, în ale căror ape te rito ria le
n a v ig h e a ză n a v a respectivă. O b lig a ţia dată este m e n ţio n a tă în m o d expres
p rin in te rm e d iu l n o rm e i c onţin ute în a rt.l 1 din C o d , p o triv it căreia in cluderea
în contractele pre v ă zu te de C o d u l n a v ig a ţie i m a ritim e c o m erciale de clauze
p riv in d ap lic a re a le g is la ţie i străine şi a u za n ţe lo r n a v ig a ţie i m a ritim e
co m e rc ia le se a d m ite în cazul în care p ă rţile sunt în drept să deroge de la
d is p o z iţiile C o d u lu i.

122 Bogdan Mitric Marian, Raporturile juridice de muncă ale personalului ambarcat, autoreferatul tezei de doctor
în drept, - Chişinău, 2009, publicat pe pagina web:
http://www.cnaa.md/files/theses/2009/14544/marian_bogdan_-mitric_abstract.pdf (accesat la 08.04.2011).
123 Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-4 din 11.01.2001.
 SECŢIUNEA II

DIHOTOMIA TIPICULUI ŞI ATIPICULUI

ÎN RAPORTURILE JURIDICE DE MUNCĂ

69
 Capitolul III.
RAPORTUL JURIDIC DE MUNCĂ TIPIC

§1. Abordarea dihotomică a raportului juridic de muncă:

raportul tipic şi raportul atipic
Ş tiin ţa d re p tu lu i m u n c ii a abordat raportul ju r id ic de m uncă în totdeaun a
cu m a x im interes epis te m o lo g ic . îndeosebi a e xcelat în această p riv in ţă
d o c trin a sovietică a d re p tu lu i m u n c ii, c h ia r dacă în lite ra tu ra de specialitate
rusă (p o s ts o v ie tic ă ) a a n ilo r '90 ai secolului trecut unii autori şi-au e x p rim a t şi
alte puncte de ved e re , retractând u-şi p o z iţia in iţia lă , in c lu s iv până la fap tu l
n e a b o rd ă rii şi e x c lu d e rii din conţin utu l cursu rilo r de drept al m u n c ii a
in stitu ţiei ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă. A s tfe l, A le x e i P aşkov, în conţinutul
m a n u a lu lu i Tpydoeoe npaeo Poccuu, e d ita t în anul 1 9 9 4 , nu abordează în
general rap o rtu l ju r id ic de m u n c ă , la fe l şi E v g h e n ii H o h lo v în cadrul lu c ră rii
Kypc poccuucKozo mpydoeozo npaea, editat în anul 1 9 9 6 .124 T o tu ş i,
m a jo rita te a a u to rilo r ruşi, m a i ales în cepând cu anii 2 0 0 0 , re v in atât asupra
in c lu d e rii in stitu ţiei ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă în conceptul clasic al unui
tra ta t c o m p le t de drept al m u n c ii,125 cât şi asupra d is c u ţiilo r doctrin are p riv in d
conceptul general al unui ra p o rt ju rid ic de m uncă, precum şi p riv in d
e x te n s iu n ile ac e s tu ia .126 D e la o p in ia e x p rim a tă de către cercetătorul sovietic
rus N ik o la i A le x a n d ro v p riv in d natura u n ita ră şi in d iv iz ib ilă a ra p o rtu lu i
ju r id ic de m u n c ă s-a ajuns - trep tat, în u rm a unor dezbateri d o ctrin are, - la
po lu ri d ia m e tra l opuse: de la in clu d erea în cadrul conceptului clasic al
ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă a tu tu ro r ra p o rtu rilo r ju rid ic e care au drept obiect
d ire c t sau in d ire c t a c tiv ită ţile in d iv id u a le sau c o le c tiv e de m uncă, până la
negarea şi e xclu d erea generală şi neco n d iţio n ată a conceptului raportului
ju rid ic de m uncă, ca şi in stitu ţie autonom ă a sistem ului d re p tu lu i m u n c ii, din
a b o rd ă rile e p istem o lo g ice şi p ra x io lo g ic e în m a te rie de drept al m u n c ii.
C o n c e p tu l de raport ju rid ic de m u n c ă este, in iţia lm e n te , o idee rezu ltată
din procesul de abstractizare, fiin d un concept de natură p u r epistem ologică,
în să c o n c o m ite n t cu abordarea te o retică resp e c tiv ă este necesar de a ţin e cont
de fa p tu l, că ra portul ju r id ic este to to d ată şi un raport real şi concret, o relaţie

124 Tpydoaoc npaao Poccuu, y rrennHK, n o fl pefl. npo4). A.C.riamKOBa, - CaHKT-rieTep6ypr, ux'iaTejn.cTHO CaHKT-
flcTcpSyprcKoro yHUBcpciTrcTa, 1994 r.; K yp c poccuucKozo m pydoeozo npaea: nacmb 06114 a h, b 3-x TOMax,
t.I, nofl o6m. pe,u. C.TI.MaBpHHa, A.C.TTamKOBa, E.B.XoxjiOBa, - CaHicr-neTcpoypr, H3jiaTejibcrBo CarncT-
rieTep6yprcKoro yHHBepcHTeTa, 1996 r.
123 A.M.JlyraHKKOB, M .B . JlymHHKOBa, Kypc mpydoeozo npaea, y i e o H H K , b 2 -x T O M a x , t . 1, 2 - e m ^ a H H e , n e p e p a o .
h .aon. - M ocKBa, H3flaTenbCTBO « C n n y r » , 2 0 0 9 r .; Tpydoeoe npaeo Poccuu, n o s peji. npocj). K y p e iiH o ro
A .M ., - M ocKBa, H3flaTejibcTBo «IOpHCTb», 2 0 0 4 r.; K .H J y c o B , B.H.TojiKVHOBa, Tpydoeoe npaeo Poccuu, -
M ocKBa, H-î^aTenbCTBO «FIpocnexT», 2 0 0 4 r.; E .A .E p m o B a, Tpy<)oeoe npaeo e Poccuu, - MocKBa,
H3flaTejibCTBo «CTaTVT», 2 0 0 7 r.
126 Vezi în acest sens: E .B .X o x jio b , Henomopute aicmyajibHbie npooneMbi meopuu u npaKmm u coepe.uenuopo
poccuucKoao m pydoeozo npaea, p.50-67; E.A.ropoxoB, C.H.MaBpnH, E .B .X o x jio b , H cm ow nm t m pydoeozo
npaea u ucmouuuKU npaeoeozo pezynupoeam m ooufecmeenuo-mpydoehi.x omuouieuuu, - M o cK B a , îK ypH an
«TTpaBOBefleHHe» Xs6/2003 r., p.38-39.
70
socială d e te rm in a tă şi s u b ie c tiv iza tă în tre un a n g a ja to r şi un s alariat care sunt
in v e s tiţi cu d rep tu ri şi o b lig a ţii, re p re ze n tâ n d o le g ă tu ră c o n d u c tiv ă şi
c o m u n ic a ţio n a lă în tre aceştia. M o d e la re a ra p o rtu lu i respectiv se efectuează
prin in te rm e d iu l n o rm e lo r de drept al m u n c ii, în să co m p o rtam en tu l social
concret şi su biectiv al p a rtic ip a n ţilo r la re la ţia în cauză deseori nu corespunde
m odelu lui prestabilit, de aceea cu regularitate in tervin e pro b lem a perfecţio n ării
continue a n o rm e lo r de drept al m u n c ii în în ce rc a re a de a în g lo b a to t spectrul
v a lo ric p o sibil al re la ţiilo r de m uncă. în c e rc a re a dată este, de fa p t, im p o s ib ilă ,
deoarece în totdeaun a re la ţiile sociale de m uncă v o r f i cel puţin cu un pas în
faţa n o rm ei ju rid ic e m e n ite să le reglem enteze; ad ic ă în perm anenţă vo m avea
de a face cu două m odele la fe l de reale, adevărate şi „p a lp a b ile ” ale raportului
ju rid ic de m uncă: un m odel de raport m a jo rita r, tip iza t şi p re v iz ib il, şi un alt
m odel - m in o rita r, n e tip iza t şi im p re v iz ib il, de fa c tu ra unui „ re b e l” care nu
doreşte sau poate că n ici nu poate să se în cad reze în cadrul m o d e lu lu i tip iza t
şi p re v iz ib il. D a c ă c irc u la ţia , deplasarea m o d e lu lu i tip ic al ra p o rtu lu i ju rid ic
de m uncă este, sub aspect pu r ep is te m o lo g ic , conservatoare şi uşor
c o n tro la b ilă , m o d e lu l a tip ic al rap o rtu lu i respectiv este cu m u lt m a i lib e ra l,
uneori c h ia r cu nuanţe de „ lib e rtin a j ju r id ic ”, deplasându-se adesea b ro w n ia n
şi destul de haotic, departe de o rb ita p re v iz ib ilă a ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă
tip ic . E ste im p o rta n t de m e ţio n a t că d e v ie re a acestuia poate fî atât una
b en efică p a rtic ip a n ţilo r la raportul ju r id ic de m uncă, de fa c tu ră practică
p o z itiv ă , cât şi una m ai puţin be n e fic ă , uneori c h ia r e m in a m e n te negativă
pentru aceştia, de o factu ră ju rid ic ă m a i m u lt sau m a i puţin nuanţată. A s tfe l,
din sfera p erfectă a m o d e lu lu i-e ta lo n a l ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă tip ic ,
creat în cadrul tih n it al la b o ra to a re lo r de te h n ic ă le g is la tiv ă , tre b u ie să ne
deplasăm către sfera m o d e lu lu i real şi deseori a tip ic al ra p o rtu lu i de m uncă,
care nic i pe departe nu este do rn ic de a se m e n ţin e în chistat în cadrul propus
de către le g iu ito r p rin in te rm e d iu l n o rm e lo r ju rid ic e de drept al m u n c ii. C a şi
construcţie ju rid ic ă , ra portul de m uncă este un concept p o liv a le n t, iar
abordarea e p is te m o lo g ic ă a con cep tu lu i în c au ză nu poate fi c o m p le tă fa ră
co n ştien tizarea n a tu rii d ih o to m ic e a acestuia. T ru n c h iu l conceptual al
raportului ju rid ic de m uncă fiin d unic, tu lp in a p ra x io lo g ic ă se d e zv o ltă
bifu rc a t, produ când o m u ltitu d in e de „fru c te ” , unele încadrându-se în lim ite le
prescrise n o rm a tiv , alte le - nu, fiin d d ife rite atât extrinsec, în co m p a ra ţie cu
cele care se în c a d re a ză în m o d e lu l tip ic , cât şi intrinsec - unele cu a lte le , -
singura coardă care le ţin e îm p re u n ă fiin d fa p tu l apartenenţei la acelaşi
produs atipic al tu lp in ii-m a m e .
In c alitate de fo rm ă de re a liza re pra c tic ă a re g le m e n tă rii ju rid ic e a
re la ţiilo r sociale de m uncă, raportul ju r id ic de m uncă d e te rm in ă atât unitatea
internă şi interdep endenţa e le m e n te lo r sale co n s titu tiv e , cât şi c o v a le n ţe le pe
care le d eţin e cu alte c a tegorii s o c ia l-ju rid ic e . In d ife re n t de m o d e lu l tip ic sau

71
a tip ic de care ţin e , ra p o rtu l de m u n c ă în cauză re p re zin tă fo rm a ju rid ic ă de
re a liza re fa p tic ă a re la ţiilo r sociale de m uncă, re la ţii interdependente şi
p lu rip a rtic ip a tiv e ; este fo rm a pe care o capătă ra p o rtu rile în cauză prin
in te rm e d iu l re g le m e n tă rii de către n o rm e le ju rid ic e atât de drept al m u n c ii,
cât şi prin in te rm e d iu l u nor no rm e ju rid ic e din cadrul a lto r d o m e n ii ale
d rep tu lu i. D u p ă cum a firm a cu m a i m u lţi ani în u rm ă S erghei B ratusi (1 9 6 8 ),
dacă fo rm a ţine de structura unui bun, atunci co n ţin u tu l şi fo rm a acestuia nu
sunt o b lig a to riu e ntităţi d ife rite ; fo rm a este in separabil legată de c o n ţin u t.127
A m b iţia noastră teo retică - de a abo rda sub aspect d ih o to m ic raportul
ju r id ic de m uncă, - are o m iz ă e p is te m o lo g ic ă im p o rtan tă. D ih o to m ia este
separarea unui în tre g în două părţi care nu se suprapun, în sensul că n im ic nu
poate a parţine a m b e lo r p ă rţi sim u ltan , ia r d iv iz iu n e a d ih o to m ic ă este u tiliz a tă
pe larg în cadrul filo s o fie i, a ş tiin ţe lo r m a te m a tic e precum şi în cadrul lo g ic ii.
D iv iz iu n e a d ih o to m ic ă presupune îm p ă rţire a unui concept - în cazul nostru a
concep tului de raport ju rid ic de m uncă, - în două p ă rţi, cu e lem ente de
co n tra d ic to ria lita te în tre ele. în studiul de fa ţă d ih o to m ia ra p o rtu lu i ju r id ic de
m u n că este abordată în c a lita te de in strum ent de cercetare deoarece, în o p in ia
noastră, anum e abordarea d ih o to m ic ă - p rin in te rm e d iu l diviziunii dihotomice
a raportului juridic de muncă, - este m a i corectă d in punct de vedere
ep is te m o lo g ic , astfel reuşindu-se păstrarea scopului in iţia l. U tiliz a re a
in stru m en telo r clasice de îm p ă rţire a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă în
ra p o rtu ri tip ic e şi a tip ic e ni se pare in s u fic ie n tă şi irele v a n tă scopului propus,
deoarece este d ific il de a aleg e un c rite riu de c la s ific a re , care să corespundă
în tru totul e x ig e n ţe lo r unei cercetări cu adevărat ş tiin ţific e . M a i m u lt ca atât:
dacă aspirăm la respectarea rig o rilo r ş tiin ţific e de cercetare, atunci
considerăm im p o s ib ilă dete rm in a re a unui c rite riu e lo cven t pentru clasificarea
ra p o rtu rilo r ju r id ic e în ra p orturi tip ic e şi ra p orturi atip ice. însăşi term enu l
atipic presupune lipsa esenţei (în cadrul con ceptului de raport ju r id ic de
m u n c ă a tip ic ) a ceea ce este considerat drept tipic în cadrul altu i concept - a
celu i de raport ju r id ic de m u n c ă tip ic . A tip ic ita te a re c la m ă lipsa co m p letă a
tip ic ită ţii, ceea ce este - cel puţin în o p in ia noastră, - pe rfe c t v a la b il în cadrul
a b o rd ă rii conceptuale a ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă. în lite ra tu ra de
specialitate din R o m â n ia , de e x e m p lu , m a jo rita te a c e rc e tă to rilo r nu cla s ific ă
ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă în tip ic e şi a tip ic e , ci abordează tip ic ita te a şi
a tip ic ita te a ra p o rtu rilo r de m uncă drept fo rm e ale ra p o rtu rilo r în cauză.
D iv iz iu n e a d ih o to m ic ă a con cep tu lu i de raport ju r id ic de m uncă este
u tiliz a tă în c alitate de c rite riu a u x ilia r pentru fra c ţio n a re a ra p o rtu rilo r ju rid ic e
de m uncă. în cazul când există un concept c la r şi pre s ta b ilit al raportului
ju rid ic de m uncă, d e v e n it deja clasic, şi care este fu n d am en tat în exc lu s iv ita te

127 C.H. E paT ycb, CoOep.wumte u (fiop.ua npaea, - MocKBa, « Y H e H b ie 3anncKn BHHHC3. BunycK XIV», 1968 r.,
pe un contract in d iv id u a l de m uncă, c e le la lte ra p o rtu ri care nu corespund
conceptului clasic, fiin d fo a rte diverse şi pestriţe atât ca şi e n tităţi cercetabile
pu r epis te m o lo g ic , cât şi c a e ntităţi de o rdin practic, necesită a f i, la rândul
lo r, reunite în cadrul unui a lt concept ş tiin ţific . C e le m a i m u lte ra p o rtu ri
ju rid ic e de m uncă abordate şi considerate de către n o i, în p rezentul studiu
m o n o g ra fic , drept ra porturi a tip ic e , fac ob ie c tu l de cercetare, dar şi de
integrare, m ai m u lt sau m ai puţin arg u m en tată lo g ic , şi al a lto r ram u ri ale
e p is te m o lo g ie i, dar şi ale p ra x io lo g ie i d re p tu lu i. în m o d e vid en t, acest fa p t
presupune şi existenţa unei an u m ite o p o z iţii, cu argum ente m a i m u lt sau m ai
puţin p la u z ib ile , faţă de plasarea (co n sid erată de o p o z iţia în c au ză drept
in corectă) acestor ra p orturi în cadrul m a te rie i de drept al m u n c ii. P entru a
păstra sp iritu l c o le g ia lită ţii - pe care îl c onsiderăm , de a ltfe l, foarte im p o rta n t
pentru noi în cadrul unei cercetării ş tiin ţific e , - nu contestăm fa p tu l că o
an u m ită parte din ra p o rtu rile ju rid ic e de m u n c ă a tip ice pot f i, pe bună
dreptate, plasate ca şi com ponente integrante ale a lto r ra m u ri ale ş tiinţei
d re p tu lu i, ceea ce, însă, nu presupune absolut deloc că acestea nu sunt
co n c o m ite n t şi ra p o rtu ri ju r id ic e de m u n c ă care, p riv ite p rin p ris m a o b ie c tu lu i
şi m etod ei ş tiinţei d re p tu lu i m u n c ii, poartă h a in a ju r id ic ă a u nor e ntităţi
atip ic e , dar im portante şi in te g ra to rii drep tu lu i m u n c ii.
Eo ipso, fiin d abordate d ih o to m ic ca şi entitate c o le c tiv ă unică,
ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă a tip ic e au un sin gur lucru în co m u n care le
uneşte - nu sunt ra p orturi de m uncă tip ic e , - toate c e le la lte e lem ente produc o
d ife re n ţie re netă în in te rio ru l g ru p u lu i extrem de pestriţ al ra p o rtu rilo r atipice.
D iv iz a re a d ih o to m ic ă este a tra c tiv ă d a torită p o s ib iltă ţii pe care o o fe ră da a
s im p lific a abordarea unui concept atunci când acest lucru pare, la p rim a
vedere, a fi im p o sib il datorită c o m p le x ităţii conceptului. în acest sens d iv iza re a
d ih o to m ic ă a conceptului de raport ju rid ic de m uncă în două categorii -
raporturi tipice şi raporturi atipice, - este consum ată, deoarece astfel se
epuizează tot spaţiul dim ensional ocupat de către entitatea în cauză, cea a
raportului ju rid ic de m uncă. C e le două secţiuni - raportul ju rid ic de m uncă
tip ic şi, respectiv, cel atipic, - ocupă tot spaţiul predestinat conceptului dat,
n e fiin d posibilă a p ariţia unei noi secţiuni, celei de a treia, o p erab ilă în paralel
cu cele două. Fiecare raport ju rid ic de m uncă, d in m u ltitu d in e a p luralistă a
celo r existente, va face parte sau din categoria ra p o rtu rilo r tip ic e , sau din
categoria ra p o rtu rilo r atipice; fiecare raport în parte excluzându-1, astfel, pe
c elălalt şi făcând im p o s ib ilă u nirea forţată a acestora în cadrul unui singur
concept general cu trăsături caracteristice com une. R aportul respectiv v a fi sau
tip ic , sau non-tipic, adică atipic, procedându-se, de fiecare dată, la exclu derea
din cadrul conceptului general al raportului ju rid ic de m uncă a unei părţi
com ponente - a raportului ju rid ic de m uncă tip ic , - cealaltă com ponentă v a reuni
sub aceiaşi um brelă „surplusul” rămas: raporturile ju rid ic e de m uncă atipice.

73
 T o to d a tă , recunoaştem fa p tu l că d iv iz a re a d ih o to m ic ă a rap o rtu lu i ju rid ic
de m u n c ă în tip ic şi a tip ic are şi un de za v a n ta j, deoarece, procedând astfel,
d evin e fo a rte v a g ă şi oarecum obscură cea de a doua com ponentă structurală
astfel o b ţin u tă - raportul ju r id ic de m uncă atip ic . S inguru l lucru cla r şi
cunoscut despre acest raport este acela că nu este un raport tip ic , ceea ce însă
este de departe in s u fic ie n t pentru a putea opera m e to d o lo g ic corect cu
entitatea astfel o b ţin ută. D a c ă procedăm , în contin uare, la d iv iza re a
d ih o to m ic ă a ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă a tip ic , atunci lu c ru rile devin şi m a i
puţin c lare, în co m p araţie cu p rim a d iv iz a re d ih o to m ic ă efectuată. A s tfe l
ra p o rtu rile a tip ice pot fi, de e x e m p lu , d iv iz a te d ih o to m ic - la rândul lor, - în
două ca te g o rii aparte: ra p o rtu ri ju rid ic e de m u n c ă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i şi
ra p orturi ju rid ic e de m uncă ale n o n -fu n c ţio n a rilo r p u b lic i; cea de a doua
categorie iarăşi poate fi d iv iz a tă în contin uare etc., pe când p rim a categorie
o b ţin u tă în re zu lta tu l p rim e i d iv iz ă ri d ih o to m ic e - cea a ra p o rtu rilo r de
m uncă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i - nu m a i poate fi d iv iz a tă d ih o to m ic în
contin uare. R a p o rtu rile ju rid ic e de m u n c ă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i -
ra p orturi a tip ic e , - pot fi p u r şi sim p lu clas ific a te , u tilizâ n d u -s e c rite riile
clasice, o p e ra b ile în ca zu l o p e ra ţiu n ilo r lo g ic e a unei c la s ific ă ri.
A b o rd a re a d ih o to m ic ă a ra p o rtu rilo r de m uncă a ju tă, aşa cum am m a i
m e n ţio n a t, la e v id e n ţie re a con cep tu lu i tip ic al ra p o rtu lu i în cauză, separarea
u lte rio a ră a acestuia d in cadrul con cep tu lu i general al ra p o rtu rilo r ju rid ic e de
m uncă, şi operarea u lte rio a ră cu cealată com ponentă răm asă - cea a
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă atip ice. A cest lu cru aju tă m u lt cercetătorul la
id e n tific a re a m a i clară a e le m e n te lo r tip ic e şi a tip ic e , precum şi la cercetarea
m ai ap ro fu n d ată a structu rii şi co n ţin u tu lu i ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă în
general. T o to d a tă , acest lucru nu în seam n ă nic id e c u m s im p lific a re a
conceptului de ra p o rt ju r id ic de m uncă tip ic şi transferarea acestuia pe plan
secund în d o m e n iu l epis te m o lo g ie i ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă.
U n ire g u la rita te a ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă tip ic , în c alitate de instituţie
ju rid ic ă rig id ă , statică, este o abordare greşită şi cu siguranţă că pe parcurs
conceptul de raport ju r id ic de m u n c ă tip ic se v a schim ba, in cluzându-se în
co n ţin u tu l acestuia şi un şir de ele m e n te , astăzi considerate a f i atipice.
R a p o rtu rile ju rid ic e de m uncă a tip ic e nu pot fi abordate în acelaşi m od
ca şi ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă tip ic e . R ap o rtu l tip ic ocupă locul central în
contextul general al ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă atât prin v o lu m u l său, cât
şi p rin in flu e n ţa pe care o are in c lu s iv asupra ra p o rtu rilo r de m uncă atipice.
R a p o rtu rile ju rid ic e de m u n c ă a tip ic e nu tre b u ie , totodată, confundate cu
ra p o rtu rile ju rid ic e conexe c e lo r de m uncă, adică acele ra p orturi care nu pot
să existe fa ră ra p o rtu rile ju r id ic e de m uncă in d iv id u a le . în te o ria dreptului
m u n c ii resp ectivele ra p o rtu ri sunt considerate drept ra p orturi de deservire,
deoarece scopul p rim a r al acestora constă în deservirea ra p o rtu rilo r ju rid ic e

74
de m u n c ă d irecte - adică a c e lo r in d iv id u a le . T o to d a tă aceste ra p o rtu ri sunt,
sub aspect c a n tita tiv , cu m u lt m a i p u ţin e decât ra p o rtu rile ju rid ic e directe -
atât tip ic e , cât şi atip ice. M a jo rita te a absolută a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă
sunt raporturi directe.
Sub aspectul d ih o to m ie i tip ic u lu i şi a tip ic u lu i, ra p o rtu rile ju rid ic e de
m uncă atipice ar putea fi considerate fo rm a l drept anomalii de la re g u la
tip ic u lu i, p ro m o v a tă şi susţinută la n iv e l n o rm a tiv (re g u la to riu ). U n e le
ra p o rtu rile atipice au, sub aspect c o m p a ra tiv cu ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă
tip ic e , co n ţin u tu ri frag m en tare, alte le - invers; ra p o rtu rile tip ic e putând fi
considerate drept ra porturi cu co n ţin u t fra g m e n ta r. In d ife re n t de acest fa p t, şi
ra p o rtu rile tip ic e , şi ra p o rtu rile a tip ic e , sunt fa c to ri m e d ia to ri în tre m u n c ă şi
homo socialis.

§2. Noţiunea şi premisele raportului juridic de muncă tipic

Noţiunea raportului juridic de muncă tipic. D a c ă în cadrul a b o rd ă rii
conceptuale a ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă a tip ic ita te a re c la m ă lipsa c o m p le tă
a tip ic ită ţii, atunci este necesară d e fin ire a clară şi concisă a conceptului de
raport tip ic , ca şi ele m e n t p rim a r o b lig a to riu o b ţin u t în u rm a d iv iz ă rii
d ih o to m ic e a rap o rtu lu i de m uncă. Eo ipso, este în ţeleasă p retenţia
d e te rm in ă rii ca d ru lu i n oţio nal şi d e fin ito riu expres şi precis al e n tită ţii
tip iza te , adică a rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă tip ic . însă d o c trin a în m a te rie de
drept al m u n c ii nu defineşte aparte raportul ju r id ic de m uncă tip ic , separat de
conceptul general de raport ju r id ic de m uncă. U tiliz a re a , în acest sens, în
cadrul lite ra tu rii de specialitate a exp resiei generale de raport juridic de
muncă presupune - d o ctrin ar, - acelaşi lu cru cu u tiliz a re a expresiei de raport
juridic de muncă tipic. D in aceste considerente ce rc e tă to rii care a d m it
existen ţa ra p o rtu rilo r tip ic e şi a c e lo r a tip ice în m a te rie de drept al m u n c ii,
d efinesc, de regulă, doar conceptul general de raport ju r id ic de m uncă.
C h ia r dacă riscăm să fim acuzaţi de subiectivism exagerat, considerăm ,
totuşi, că aceste două e ntităţi - cea de raport juridic de muncă şi cea de
raport juridic de muncă tipic, - nu sunt id e n tic e , fiin d dou ă concepte care se
c orelează după fo rm u la „în tre g - parte” . A şad ar, este im perios necesară, după
d e fin ire a pe care am dat-o în cadrul acestui studiu conceptului de raport
ju rid ic de m uncă, să d e fin im şi partea com p o n en tă p rim a ră a acestuia, adică
raportul ju rid ic de m uncă tip ic . T a b lo u l conturat al in stitu ţiei ju rid ic e a
ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă necesită p ropu nerea a trei d e fin iţii aparte: a
d e fin iţie i conceptului general de raport ju r id ic de m uncă, a d e fin iţie i
conceptului de raport ju r id ic de m uncă tip ic şi a d e fin iţie i con cep tu lu i de
raport ju r id ic de m uncă atip ic . P o rn in d de la e lem en tele-stan d ard ale unei
n o ţiu n i, u tiliz a te în ep is te m o lo g ia d re p tu lu i, considerăm că raportul juridic
de muncă tipic reprezintă forma juridică de exprimare a relaţiilor sociale de

75
 muncă, aflate sub incidenţa directă a normelor de drept al muncii, care ia
naştere pe piaţa forţei de muncă în rezultatul încheierii unui contract
individual de muncă între o persoană fizică, pe de o parte, şi o persoană
juridică sau fizică, pe de altă parte, ca urmare a prestării, în condiţii legale
de securitate şi sănătate, a unei munci subordonate, de către prima persoană
în folosul celei de a doua, şi care este remunerată pentru munca prestată sub
form ă de salariu.
Premisele raportului juridic de muncă tipic. R a p o rtu l ju rid ic de m uncă
tip ic re p re zin tă un cadru conturat d in tre i prem ise constitutive: no rm a ju rid ic ă
de drept al m u n c ii, p a rtic ip a n ţii (a n te s u b ie c ţii) ra p o rtu lu i şi fa p te le ju rid ic e
generatoare ale ra p o rtu lu i în cauză. în lipsa uneia d in aceste pre m is e raportul
resp ectiv nu v a fi unul fu n c ţio n a l şi n ic i nu v a p utea fi considerat ca şi
entitate ju rid ic ă . în an sam b lu l p re m is e lo r care con d iţio n e a ză ap a riţia
rap o rtu lu i ju rid ic de m u n c ă tip ic ro lu l fu n d a m e n ta l este exe rc ita t de către
n o rm a de drept al m u n c ii, p a rtic ip a n ţii (an te s u b ie c ţii) şi fa p te le ju rid ic e
aflân d u -se în strânsă interdep endenţă de aceasta.
Norma de drept al muncii în calitate de premisă a raportului juridic de
muncă tipic. N o rm e le de drept al m u n c ii rep rezin tă e le m e n tu l fundam ental
pentru a p a riţia unui ra p o rt ju rid ic de m uncă tip ic şi definesc do m en iu l
c o m p o rtă rii po sib ile sau datorate a p a rtic ip a n ţilo r la rap o rtu l în cauză. N o rm a
ju rid ic a de m u n c ă (d e drept al m u n c ii) poate fi d e fin ită drept regula de
co n d u ită cu caracter general si im person al în m aterie de drept al m u n c ii,
em isă de organele de stat com petente sau de către alte organism e, in c lu s iv de
natură ju r id ic ă p riv a tă , a b ilita te cu acest drept, nerespectarea că re ia poate fi
sancţionată p rin constrângere.
N o rm e le ju rid ic e de drept al m u n c ii nu re p re zin tă un scop în sine, ele
urm ăresc drept fin a lita te m o d e la re a co m p o rta m e n te lo r su b iecţilo r raportului
ju rid ic de m u n c ă tip ic . U n ra p o rt social, apărut în u rm a p restării unei m unci
de către o persoană în fo lo s u l a lte ia , poate deveni raport ju rid ic de m uncă
tip ic n u m a i dacă este re g le m e n ta t în m o d direct de către n o rm e le ju rid ic e în
m a te ria d re p tu lu i m u n c ii. D e ş i m unca, în c alitate de a c tiv ita te socială um ană
conştientă, de cele m a i m u lte o ri poate fi efectuată n um ai prin in te rm e d iu l
unei re la ţii sociale, nu p utem a firm a că respectiva re la ţie socială de m uncă
este deja un raport ju r id ic de m u n c ă tip ic . N u avem a ic i în ved e re c a zu rile
când se în c a lc ă p re v e d e rile n o rm e lo r ju rid ic e care in te rzic an u m ite p ractici în
m a te rie de m u n c ă , cum ar f i m u n c a fo rţată, ro b ia etc., ci tre i ca te g o rii de
a c tiv ită ţi so ciale, u tile şi leg ale, aparte: a) a c tiv ită ţile sociale u tile şi
n einterzise de lege, dar care nu fac o b ie c tu l re g le m e n tă rilo r p rin in te rm e d iu l
n o rm e lo r ju rid ic e , statul ne im p u n â n d o c ondu ită anum e sub iecţilo r a fla ţi în
rap o rtu rile respective; b ) a c tiv ită ţile sociale u tile care fac obiectul
re g le m e n tă rilo r ju rid ic e d irecte sau in directe în m a te rie de drept al m u n c ii
 sau în m aterie de drept m ix t, cuprinse în cadrul conceptului de raport ju rid ic
de m uncă a tip ic ; c) a c tiv ită ţile sociale u tile care fac ob ie c tu l re g le m e tă rilo r
ju rid ic e ale a lto r ra m u ri de drept şi care nu cad, sub nic i o fo rm ă , sub
in c id e n ţa dreptului m u n c ii. P roiectând a firm a ţia S o fie i Popescu (2 0 0 0 ),
p o triv it că re ia separarea ra p o rtu rilo r ju rid ic e de alte ra p o rtu ri sociale este
de te rm in a tă de faptul ca raportul ju rid ic este re g le m e n ta t de către o n o rm ă de
d re p t,128 putem a firm a că raportul ju r id ic de m uncă tip ic poate fi în m od
e x p lic it separat de un raport social de m u n c ă p rin fa p rtu l in te rm e d ie rii d irecte
şi o b lig a to rii a p rim u lu i de către o norm ă de drept al m u n c ii. N o rm a de drept
al m u n c ii o fe ră energie necesară rap o rtu rilo e ju rid ic e de m uncă tip ic e , acestea
fiin d propulsate p ra x io lo g ic de către n o rm e le respective. T re b u ie să
m e n ţio n ă m , totodată, că a ic i există şi un fen o m e n re c ip ro c , în sensul că
deseori an u m ite raporturi sociale de m uncă existente de facto, dar fară
acoperire n o rm a tiv ă , generează în cele d in u rm ă a p a riţia unei no rm e ju rid ic e ,
care p e rm ite în cad rarea leg a lă a ra p o rtu rilo r respective - de cele m a i m u lte ori
sub aspect de p e rm is ib ilita te , - dar în unele c a zu ri şi sub aspect de in te rzic e re
a ra p o rtu rilo r respective de m uncă.
F iin d e lem en tu l de bază al actelo r n o rm a tiv e în m a te rie , n o rm e le de
drept al m u n c ii sunt extrem de v a ria te , ocupân d to t spaţiul n o rm a tiv existent,
începând de la no rm e le contractuale şi fin a liz â n d cu no rm e le absolut
im p e ra tiv e . C o d u l m u n c ii prevede, eo ipso, că n o rm e le de drept al m u n c ii se
conţin în toate c a te g o riile de acte n o rm a tiv e , ra p o rtu rile de m u n c ă (a tâ t cele
tip ic e cât şi cele a tip ic e ) fiin d reglem entate de:
S C o n s titu ţia R e p u b lic ii M o ld o v a ;
■S C o d u l m u n c ii;
S le g i ce conţin norm e de drept al m u n cii;
■S hotărâri ale P arla m e n tu lu i;
■S decrete ale P reşed intelu i R e p u b lic ii M o ld o v a ;
S h o tă rîri şi d is p o ziţii ale G u v e rn u lu i;
v'' acte em ise de M in is te ru l M u n c ii, P ro te c ţie i S ociale şi F a m ilie i;
S acte em ise de alte a u to rită ţi centrale de specialitate, în lim ita
îm p u te rn ic irilo r delegate de G u v e rn ;
■S acte em ise de a u to rită ţilo r pu b lic e locale;
S acte n o rm a tiv e em ise la n iv e l de unitate;
■S contracte c o lective de m uncă;
■S c o n v e n ţii co lective;
■S tratate, aco rd u ri, c o n v e n ţii şi alte acte in tern aţio n ale la care R e p u b lic a
M o ld o v a este p a rte .129

128 Sofia Popescu, Teoria generală a dreptului, - Bucureşti, editura “Lumina Lex”, 2000, p.226.
129 Art.4 din Codul muncii.
77
 L o c u l central în m a te ria re g le m e n tă rii ra p o rtu rilo r de m u n c ă tip ic e este
o cupat de către n o rm e le C o d u lu i m u n c ii, acestea având caracter de n o rm e -
cadru în d o m e n iu l d re p tu lu i m u n c ii. C o n c lu z ia dată o putem trage din
co n ţin u tu l art.2 din C o d , p o triv it că ru ia n o rm e le sale reglem entează
to ta lita te a ra p o rtu rilo r in d iv id u a le şi c o le c tiv e de m u n c ă , c o n tro lu l a p lic ă rii
re g le m e n tă rilo r din d o m e n iu l ra p o rtu rilo r de m uncă, ju ris d ic ţia m u n c ii,
precum şi a lte ra p o rtu ri legate n e m ijlo c it de ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă,
acestea aplicându -se şi ra p o rtu rilo r de m uncă reglem entate prin legi organice
şi p rin a lte acte n o rm a tiv e . Sub aspect p ra x io lo g ic instanţele de ju d e c a tă sunt
o b lig a te , în cazul în care se constată că p rin tr-u n contract c iv il se
re g le m e n te a ză de fa p t ra p o rtu ri de m uncă dintre salariat şi angajato r, să
a p lic e acestor ra porturi p re v e d e rile n o rm e lo r de drept al m u n c ii.
N o rm e le ju rid ic e de drept al m u n c ii care se co n ţin în leg ea-cadru în
m a te ria d re p tu lu i m u n c ii - C o d u l m u n c ii, - servesc drept sursă p rim a ră şi
o b lig a to rie de ap a riţie a unui raport ju rid ic de m uncă tip ic , fiin d im p o s ib ilă
existenţa unui astfel de raport care să nu cadă sub in cid en ţa n o rm e lo r
conţin ute în C o d . C o n tra c tu l in d iv id u a l de m uncă, servin d în calitate de sursă
p rim a ră o b lig a to rie pentru a p a riţia unui ra p o rt ju r id ic de m uncă tip ic , este
reg le m e n ta t p rin in te rm e d iu l a rtic o le lo r 45 - 88 din C o d , astfel n orm ele
respective având caracter sine qua non pentru apariţia, derularea,
m o d ific a re a , suspendarea şi stingerea unui raport de m uncă tip ic.
N o rm e le c o d ific a te ale m u n c ii se a p lic ă tu tu ro r ra p o rtu rilo r ju rid ic e de
m u n c ă tip ic e . D o m e n iu l de ap licare a acestora c uprinde toate ra p o rtu rile
tip ic e cu p a rtic ip a re a s a la ria ţilo r şi a n g a ja to rilo r, persoane fiz ic e sau ju rid ic e
din sectorul p u b lic , p riv a t sau m ix t al eco n o m ie i R e p u b lic ii M o ld o v a , dar nu
în to td eau n a s-a a p lic a t această reg u lă. A s tfe l, istoria re g le m e n tă rilo r în
m a te rie de drept al m u n c ii din R e p u b lic a M o ld o v a a p erioadei cuprinse între
an ii de după A c tu l U n ir ii cu R o m â n ia din anul 1 9 1 8 şi până în anul 2 0 0 3 -
anul a d optării p rim u lu i C o d al m u n c ii n aţio n a l, - cunoaşte m a i m u lte
m o d a lită ţi de acţiune a n o rm e lo r de drept al m u n c ii asupra ra p o rtu rilo r de
m uncă. In tr-o p rim ă p erio ad ă, cea a a p lic ă rii Legii României din 1929 asupra
contractelor de muncă , 130 n o rm e le de drept al m u n c ii ale acestei leg i se
ap lic a u ra p o rtu rilo r de m uncă ale d ife rito r categorii de salariaţi: lu crăto ri,
lu cră to ri la d o m ic iliu , şefi de echipă, suraveghetori, p a zn ic i, p o rta ri, oam eni
de serviciu , v iz itii, h a m a li, friz e ri, c h e ln e ri, s e rv ito ri, m eseriaşi, m e m b ri ai
e c h ip a ju lu i, fu n c ţio n a ri p a rtic u la ri, personal din b iro u ri, p rofesio nişti lib e ri,
v o ia jo ri c o m e rc ia li, v â n z ă to ri, tip o g ra fi, lu crători ai c ă ilo r ferate, personal al
z ia re lo r, lă u ta ri, o fiţe ri din m a rin a c o m e rc ia lă , d ire c to ri de societăţi, salariaţi
ai in d u s triilo r a g ric o le etc., cuprin zân d aproape în to talita te segem entul celo r
care prestau o m uncă (c o n tra cost) unei alte persoane, m ai puţin

130 Publicată în Monitorul Oficial al României nr.74 din 5 aprilie 1929.

78
fu n c ţio n a rilo r p u b lic i.131 A ceastă lege denotă fap tu l a p lic a b ilită ţii extinse a
n o rm e lo r le g is la ţie i m u n c ii în perioada respectivă, no rm e care se e x tin d e a u
asupra unui d o m e n iu vast de raporturi de m uncă.
U lte rio r, în perioada sovietică, n orm ele le g is la ţie i m u n c ii au în cep u t să-
şi restrângă sfera de ap licare, lim itâ n d u -s e n um ai asupra ra p o rtu rilo r de
m uncă ale m u n c ito rilo r şi fu n c ţio n a rilo r (s liu jb a ş ilo r). D u p ă cum se cunoaşte
d in do c trin a d re p tu lu i so vietic al m u n c ii, id eea a p lic a b ilită ţii restrânse a
n o rm e lo r ju rid ic e de m u n c ă n u m a i asupra acestor c a te g o rii de salariaţi a fost
in iţia tă şi susţinută de către N ik o la i A le x a n d ro v în anul 1 9 5 9 .132 D u p ă o largă
d ezbatere ş tiin ţific ă , care a a v u t loc la în cep u tu l a n ilo r '7 0 ai secolul trecut, în
c o nţin utu l B a z e lo r leg is la ţie i m u n c ii a U n iu n ii R .S .S . şi a re p u b lic ilo r
u nio n ale, precum şi în c o nţin utu l c o d u rilo r m u n c ii ale re p u b lic ilo r din
com ponenţa U .R .S .S ., a fost inclusă sfera de acţiune restrânsă a le g is la ţie i
m u n c ii, redusă doar la reg lem en tarea ra p o rtu rilo r jr id ic e de m uncă ale
m u n c ito rilo r şi fu n c ţio n a rilo r. A s tfe l, a r t.l din C o d u l m u n c ii al
R .S .S .M o ld o v e n e ş ti din 2 5 m a i 1973 m e n ţio n a că acesta “ reglementează
raporturile de muncă ale tuturor muncitorilor şi slujbaşilor, contribuie la
creşterea productivităţii muncii, la sporirea eficienţei producţiei sociale şi la
ridicarea pe această bază a nivelului material şi cultural de viaţă al oamneilor
muncii, la întărirea disciplinei muncii şi la transformarea treptată a muncii
spre binele societăţii in prima necessitate vitală a fiecărui om capabil de
muncă", iar m unca m e m b rilo r gosp o d ăriilo r co lective (c o lh o zu rilo r), p o triv it
p re v e d e rilo r art.3 din C o d , “este reglementată de statutele colhozurilor, care
se adoptă pe baza Statutului model al colhozului şi în conformitate cu el,
precum şi de legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S.Moldoveneşti, care se referă
la colhozuri”. Şi n u m ai în cepând cu p erio ad a de după d eclararea
independenţei R e p u b lic ii M o ld o v a (an u l 1 9 9 1 ), s-a re v e n it treptat la ideea de
reglem entare a ra p o rtu rilo r de m uncă ale tu tu ro r s a la ria ţilo r, in c lu s iv şi a
c e lo r angajaţi în cadrul unor u n ită ţi din sectorul ag ric o l. Este n o rm a l că n o ile
re a lită ţi de pe p ia ţa e co n o m ică a fo rţe i de m u n c ă nu se m a i pot d e z v o lta în
sfera restrânsă şi intrinsecă a d re p tu lu i m u n c ii so vietic clasic, în acest sens,
toate ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă - atât cele tip ic e , cât şi cele a tip ic e , -
treb u ie să se regăsească sub u m b re la protectoare a m ec a n is m e lo r a b ilita te ale
statului, în scopul p ro te jă rii e le m e n tu lu i m a i slab al o ric ă ro r re la ţii sociale din
sfera prestării unei m u n c ii dependente - p ro te jă rii s a la ria tu lu i, - in d ife re n t de

„în principiu, între funcţionarii publici şi particulari există incumatibilitate: funcţionarii publici aparţin
domeniului dreptului public şi se încadrează în legile de organizare ale administraţiunilor sloiului din care fa c
parte, pe când funcţionarii particulari din întreprinderile industriale sau comerciale, din instituţiile şi
organizaţiile particulare, aparţin materiilor de drept privat ţi raporturile dintre ei şi patroni sunt supuse Jie
regalelor din dreptul privat (comercial sau civil), Jie legii contractelor de muncă. Funcţionar public este după
definiţiunea statutului (art.l), orice cetăţean român care îndeplineşte un serviciu public permanent (civil şi
eclesiasticj la stat, judeţ, comună sau la instituţiile al căror buget este supus aprobării parlamentului,
guvernului sau consiliilor judeţene şi comunale” (ECristoforeanu, Teoria generală a contractului individual
de muncă, p.48).
1,2 H. T.AjieKcaHjipoB, Coeemcxoe mpvdottoe npano, - MocKBa. HaaaTenbCTBo «FocK)pn3flaT», 1959 r.
79
natura m a i m u lt sau m a i puţin tip ic ă a ra p o rtu lu i ju rid ic , în cadrul căruia are
loc prestarea m u n c ii respective.
In lite ra tu ra ju rid ic ă de specialitate p ro b le m a sferei de aplicare a
d re p tu lu i m u n c ii este supusă d e z b a te rilo r deja o lu ngă perioadă de tim p , dar
în că nu şi-a p ie rd u t re le v a n ţa . N u există în c ă un consens cu p riv ire la
d o m e n iu l ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă ce fac parte din sfera de aplicare
directă a n o rm e lo r de drept al m u n c ii şi a c e lo r ce nu fac parte com ponentă
din sfera respectivă, ra p o rtu rile în cauză aflân d u -se sub “ autoritatea” a lto r
ra m u ri ale s istem ulu i dre p tu lu i. în m e d iile academ ice de p ro fil, precum şi în
cele te rţia re s paţiului ep is te m o lg ic al drep tu lu i în c ă se m a i discută despre aşa-
zisele d o m e n ii de ap licare lato sensu şi d o m e n ii de ap licare stricto sensu a
n o rm e lo r de drept al m u n c ii.
S fe ra de a p lic a re a n o rm e lo r de drept al m u n c ii constă în schiţarea
lim ite lo r in te rv e n ţie i p o s ib ile a n o rm e lo r în cauză asupra ra p o rtu rilo r de
m uncă de pe p iaţa fo rţe i de m uncă. Sub aspect epis te m o lo g ic , determ inarea
sferei respective n ic io d a tă nu v a reprezenta o p ro ie c ţie fid e lă a s itu a ţiilo r
p ra x io lo g ic e în d o m e n iu , deoarece în sfera ş tiinţei dreptului în general şi a
d re p tu lu i m u n c ii în special re a lită ţile practice sunt cu m u lt m a i fle x ib ile decât
ab o rd ă rile e p is te m o lo g ic e , care depind în to td eau n a de su b iectivism u l
cercetăto ru lu i ca şi fa c to r um an, îndeosebi de in flu e n ţa “ m o n ş trilo r sacri” în
m a te rie ş tiin ţific ă care deseori reacţio n ează exagerat de sensibil la alte v iz iu n i
în m a te rie , cu care nu sunt de acord. E v id e n t că o astfel de reacţie nu este
be n e fic ă a m b iţiilo r sănătoase ale unui cercetător în m a te rie ş tiin ţific ă .
Este interesantă p o z iţia savantulu i rus Iu rii O rlo v s k ii (2 0 0 5 ) care
consideră că chestiun ile ce ţin de ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă nu treb u ie să
fie re g le m e n ta te de n o rm e le de drept c iv il, d a r care, totodată, nu a firm ă că
toate ra p o rtu rile de m uncă t r e b u i e să fie reglem entate de n o rm e le de drept al
m u n c ii, ci pur şi s im p lu le d e lim ite a ză după obiectu l acestora.113 « C t f i e p a
d e u c m e iiH e p a o K d a H C K o z o 3 a K 0 H 0 d a m e J ib c m e a — VM)’U {ecm eeH H bie u c6H3dHHbie
c hum u H e m iy u ie c m e e H H b ie o tn H o iu e H m , o cH oeaH H bie Ha paeen cm ee,
aem oH O M U U b o jiu u w iy u ie c m e e H H O U c a u o e m o fim e jib H O c m u u x y n a c m H U K o e;
a fie p a deucm eux mpydoeozo 3 a K o n o d a m e n b c m e a - m p y d o e b ie u
H e n o c p e d c m e e H H o c en sa H H b ie c h u m u o m H o u ie m m » , 134 - astfel a firm ă savantul
rus, deşi a firm a ţia în cauză, la p rim a vedere absolut corectă, pare m a i puţin
sigură ca şi construcţie e p is te m o lo g ic ă , dacă abordăm p ra x io lo g ic ra p o rtu rile
de m uncă, m a i ales p rin p ris m a d ih o to m ie i tip ic u lu i şi a tip ic u lu i al acestora,
în o p in ia noastră, d o m e n iu l de ap licare al n o rm e lo r de drept al m u n c ii - în
c o n d iţiile m o d e m e de coabitare a u nor fo rm e şi tip u ri m u ltip le de p roprietate,
precum şi a d ife rite lo r fo rm e o rg a n iz a to ric o -ju rid ic e de a c tiv ita te econom ică,

133 KoMMenmapuu k T p y d o e a w K o d e tc c y P o c c u u c k o u 0edepaijnti, 2 - e r a a a H H e , n c n p a B jie H H o e , a o n o jiH e H H o e h

n e p e p a 6 o r a H H o e , o t b . p e ,a . npcuj). K D T I .O p jio b c k h h , p .4 6 .
134 Ibiclem, p.46.
 - ar tre b u i extins în tr-o fo rm ă care să asigure co n c o m ite n t şi fle x ib ilita te
su ficien tă, dar şi siguranţă, pentru o acoperire m a x im p o s ib ilă a tu tu ro r
ra p o rtu rilo r sociale de m uncă prestată contra cost. Scopul constă în o fe rire a
unui m in im garantat de p rotecţie socială persoanelor care prestează m unca
respectivă, in d ife re n t de caracterul fo rm a l-ju rid ic al statutului acestora -
salariaţi sau no n -s a la ria ţi, - deoarece o p ia ţă lib e ră care este generatoare de
prosperitate econom ică la n iv e l m acrosocial, poate distruge sistem atic şi fără
scrupule v ie ţi şi destine um ane la n iv e l m icro so cial.
L e g iu ito rii din diverse ţări a bordează în m o d d ife rit sfera de acţiune a
n o rm e lo r de drept al m u n c ii asupra ra p o rtu rilo r sociale de m uncă. D a c ă ar fi
să luăm drept e x e m p lu ra p o rtu rile ju rid ic e de m u n c ă ale fu n c ţio n a rilo r
p u b lic i, d iversitatea de abordare n o rm a tiv ă a acestora este foarte m are,
acoperind practic o bună parte a p e rim e tru lu i de in te rv e n ţie a le g iu ito ru lu i în
m a te ria dată. In R e p u b lic a M o ld o v a , p o triv it p re v e d e rilo r Legii cu privire Ia
funcţia publică şi statutul funcţionarului public, re g im u l general al fu n c ţie i
p ublice, statutul fu n c ţio n a ru lu i p u b lic , ra p o rtu rile ju rid ic e d in tre fu n c ţio n a rii
p u b lic i şi a u to rită ţile p u b lic e (d e n u m ite generic drept ra p o rtu ri de s e rv ic iu ),
precum şi alte ra p orturi ce decurg din acestea, fac o b ie c tu l de regle m e n ta re a
leg ii în cauză, ia r p re v e d e rile le g is la ţie i m u n c ii se a p lic ă c o m p le m e n ta r, şi
num ai în m ăsura în care nu c o n travin le g is la ţie i speciale care re g lem en tează
a c tiv ita te a fu n c ţio n a rilo r p u b lic i - cu alte c u v in te , n orm ele de drept al m u n c ii
se a p lic ă subsidiar n o rm e lo r de drept a d m in is tra tiv care re g lem en tează
ra p o rtu rile de m u n c ă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i.135 în F e d e ra ţia R u s ă , p o triv it
p re v e d e rilo r a r t . l l din C o d u l m u n c ii, spe c ific u l ra p o rtu rilo r ju r id ic e de
m u n c ă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i se stabileşte de către C o d u l m u n c ii şi alte
le g i fe d e ra le , adică se a p lic ă re g u la exact opusă c e le i ap licate în R e p u b lic a
M o ld o v a ; ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă ale fu n c ţio n a rilo r respectivi fiin d
ap licate în m od subsidiar n o rm e le ju rid ic e extrin s e c i, dar nu cele in trinseci
drep tu lu i m u n c ii.
în R om ân ia, p o triv it p revedrilor a rt.l şi a rt.l 17 din Legea privind Statutul
funcţionarilor publici nr. 1 8 8 / 1 9 9 9 , regim ul general al ra porturilor ju rid ic e
dintre funcţionarii p u blici şi stat sau adm inistraţia p ublică locală (denum ite
generic, ca şi în cazul R ep u b licii M o ld o v a , raporturi de serviciu), fac obiectul
legii în cauză - lege specială, - disp o ziţiile căreia se com pletează cu prevederile
legislaţiei m uncii, precum şi cu reglem entările de drept com un c iv ile ,
adm inistrative sau penale, după caz, în m ăsura în care nu contravin legislaţiei
specifice funcţiei publice. A s tfe l, şi în R om ân ia, la fe l ca şi în R epublica
M o ld o v a , norm ele de drept al m u n c ii se aplică subsidiar n o rm e lo r de drept
adm inistrativ care reglem entează raporturile de m uncă ale fun cţio n arilo r publici.

Art. I.. att.76 din Legea privind Statutul funcţionarilor publici (România).
136 Republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 365 din 29.05.2007.
 D a tă fiin d d iv e rs ita te a extinsă a n o rm e lo r de drept al m u n c ii, este
necesar de a m e n ţio n a fa p tu l, că ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă tip ic e li se
a p lic ă d o a r n o rm e le de drept, c o n ţin u te în actele n o rm a tiv e care fac parte din
le g is la ţia m u n c ii, cu m ic i e x c e p ţii fiin d po sib ilă şi ap lic a re a n o rm e lo r de
drept extrinseci le g is la ţie i m u n c ii, acestea din u rm ă fiin d a p lic a b ile doar în
m o d subsidiar. în cazul m a jo rită ţii ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă a tip ice -
spre deosebire de ra p o rtu rile de m uncă tip ic e , - are loc o inversare a a p lic ă rii
no rm elo r: în cazul acestora locul p rim a r este ocupat (d e re g u lă ) de către
n orm ele de drept din cadrul a lto r leg islaţii, cum ar fi n orm ele de drept
a d m in is tra tiv , no rm e le de drept c iv il, n o rm e le de drept necom ercial şi cele de
drept com ercial etc., care sunt intrinseci ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă atipice,
iar no rm e le din leg islaţia m u n c ii fiin d aplicate, de regulă, în m o d subsidiar.
Antesubiecţii în calitate de premisă a raportului juridic de muncă tipic.
P o triv it re g u lii general acceptate, subiecţi ai o ric ă ro r ra porturi ju rid ic e sunt
p a rtic ip a n ţii la aceste ra p o rtu ri, in v e s tiţi cu d repturi şi o b lig a ţii de natură
ju rid ic ă . P rin in te rm e d iu l ra p o rtu lu i ju r id ic la care p articipă, aceştia urm ăresc
satisfacerea unor interese - sau de ordin personal, sau de o rdin social. D re p tu l
m u n c ii, în c alitate de ra m u ră d is tin c tă a sistem ului d re p tu lu i R e p u b lic ii
M o ld o v a , o perează cu o p lu ra lita te de subiecţi p a rtic ip a n ţi la ra p o rtu rile de
m u n c ă , dar nu to ţi su b iecţii resp ectivi sunt şi subiecţi ai unui raport ju r id ic de
m u n c ă tip ic .
O b ie c tu l d re p tu lu i m u n c ii îl constituie ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă,
acestea reprezentând esenţa d re p tu lu i m u n c ii atât ca şi ram u ră a sistem ului
d re p tu lu i, cât şi ca d o m en iu al ş tiin ţe lo r ju rid ic e . In acest sens, în cadrul
ştiinţei d re p tu lu i m u n c ii se operează cu două c a tegorii (n o ţiu n i) aparte:
subiecţi ai d re p tu lu i m u n c ii şi subiecţi ai ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă. D e ş i
sunt adesea confundate, aceste două c a tegorii sunt totuşi distincte, ch iar dacă
în ceea ce ţin e de “ju c ă to rii” cei m a i im p o rta n ţi în m a te ria d re p tu lu i m u n c ii -
sa la ria ţii şi a n g a ja to rii, - aceştia sunt şi subiecţi ai d re p tu lu i m u n c ii, şi
subiecţi ai ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă tip ic e .
P ornind de la p rim a tu l ra p o rtu rilo r ju rid ic e în cadrul drep tu lu i m u n c ii ca
şi ra m u ră a sistem ului d re p tu lu i, este necesar să dete rm in ă m subiecţii
ra p o rtu rilo r respective în c alitate de prem isă con s titu tiv ă , necesară apa riţie i
ra p o rtu lu i respectiv, separându-i în acelaşi tim p de statutul de subiecţi ca şi
e le m e n t c o n s titu tiv al structurii ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă. în cadrul
structu rii ra p o rtu lu i su b iecţii deja p a rtic ip ă , adică sunt im p lic a ţi post-prem isă
în raportul respectiv; în cazul ab o rd ă rii s u b ie c ţilo r în calitate de prem isă a
a p a riţie i ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă aceştia, de rând cu no rm a ju rid ic ă şi
fa p tu l ju r id ic , fa c p o s ib ilă naşterea (g e n e ra re a ) ra p o rtu lu i în cauză. D a c ă în
ca zu l c e lo rla lte două prem ise - a n o rm e i ju rid ic e şi a fa p te lo r ju rid ic e , - are
loc “ m e ta m o rfo za re a ” u lte rio a ră a p re m is e lo r date sub aspect p ra x io lo g ic ,

82
 subiecţii nu dispar, m enţinându -se e xistenţa şi im p lic a re a acestora în raport
pe toată durata d e ru lă rii acestuia, de la a p a riţie şi până la stingere. în acest
context, considerăm că tre b u ie efectuată d is tin c ţia necesară în tre subiecţii
ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă drept ele m e n t al structurii ra p o rtu lu i, şi subiecţii
ra p o rtu lu i drept prem isă o b lig a to rie pentru a p a riţia unui raport ju r id ic de
m u n c ă - deşi nu a firm ă m că ar exista o con tra d ic ţie in e lu c ta b ilă în tre
e n tită ţile respective. In cazul ab o rd ă rii s u b ie c ţilo r prin prism a structu rii
rap o rtu lu i aceştia sunt, în m o d in contestabil, e le m e n t gen sine qua non pentru
e xistenţa rap o rtu lu i respectiv. S itu a ţia este însă puţin m a i d ife rită în cazul
a b o rd ă rii s u b ie c ţilo r ca şi pre m is ă a a p a riţie i ra p o rtu lu i, deoarece aceştia, de
regulă, în c ă nu au c alitatea de subiect al ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă, ci doar
îş i m a n ife s tă d o rin ţa de a de v e n i p a rtic ip a n ţi ai ra p o rtu lu i în cauză. D in aceste
considerente este m ai corectă - cel p u ţin sub aspect epis te m o lo g ic , -
abordarea e n tită ţilo r rerspective nu în calita te de subiecţi ai ra p o rtu lu i, ci în
c alitate de antesubiecţi, adică e ntităţi care se a flă în “ antecam era” rap o rtu lu i
şi aşteaptă în cad rarea în structura acestuia.
D e asem enea, nu sunt id entice n ic i n o ţiu n ile de subiect al raportului
juridic de muncă tipic şi subiect al dreptului muncii, cea de a doua fiin d o
noţiu ne cu m u lt m a i largă (e x tin s ă ) decât p rim a , c u p rin zâ n d o p lu ra lita te de
e ntităţi ju rid ic e care au statut de subiecţi ai drep tu lu i m u n c ii, dar nu au şi
statut de subiecţi ai unui raport de m uncă tip ic . D a c ă abordăm subiecţii
rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă tip ic p rin in te rm e d iu l c rite riu lu i de s in g u la r sau
p lu ra l, atunci, p riv iţi prin p ris m a p re m iz e lo r a p a riţie i ra p o rtu lu i ju r id ic , în
c alitate de antesubiecţi ai ra p o rtu lu i tip ic ap a r doar p o te n ţia lu l salariat -
antesalariatul, şi p o ten ţialu l a n g a ja to r - anteangajatorul. S pre deosebire de
aceştia, în calitate de subiecţi ai d re p tu lu i m u n c ii apar salariatul şi
angajatorul, dar şi o m u ltitu d in e vastă de a lţi subiecţi, cum ar fi subiecţii
re p re ze n ta tiv i (sin d ic a te le şi pa tro n a te le ), o rg a n e lle de ju ris d ic ţie a m u n c ii,
organele de supraveghere şi co n tro l asupra respectării le g is la ţie i m u n c ii,
organele de a d m in istrare a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă etc.
Antesalariatul. P riv it prin in te rm e d iu l prem isei a p a riţie i raportului
ju rid ic de m uncă tip ic , antesalariatul este persoana fizică potenţială de a
obţine statut juridic de salariat, în cazul când îşi va manifesta deschis
criteriul volitiv de a contracta cu un potenţial angajator. A n te s a la ria tu l
treb u ie, astfel, să corespundă în tru totul c e rin ţe lo r leg ale necesare o b ţin e rii
(d e ja e fe c tiv e , dar nu p o te n ţia le ) statutului de salariat, adică să a ib ă capacitate
ju r id ic ă de m uncă, d rep tu ri şi o b lig a ţii, g aran ţii ale e x e rc ită rii d re p tu rilo r, dar
şi posibilitate de a fi atras la răspundere ju rid ic ă pentru neexecutarea sau
executarea neconform ă a o b lig a ţiilo r asum ate. In calitate de antesalariat poate
apărea num ai o persoană fiz ic ă aptă, care a atins vârsta legală pentru a
contracta în cadrul unui raport ju rid ic de m uncă tip ic , prin in term ed iu l căruia
să-şi asum e drepturi şi o b lig a ţii, susţinute prin in term ediul g a ra n ţiilo r şi
p o s ib ilită ţii de a fi atrasă la răspundere ju rid ic ă în caz de neexecutare a
o b lig a ţiilo r asum ate. N u pot deţine statut de antesalariaţi persoanele fiz ic e care
nu corespund cerin ţe lo r m enţionate; acestea nu v o r putea obţin e nic i calitatea
de subiect al unui raport ju rid ic de m uncă atipic, p o triv it re g u lii generale.
Anteangajatorul. C a şi în ca zu l an te s a la ria tu lu i, anteangajatorul ete o
persoană fizică sau juridică potenţială de a obţine statutul juridic de
angajator, în cazul când îşi va manifesta deschis criteriul volitiv de a
contracta cu un potenţial salariat. S pre deosebire de antesalariaţi,
a n te a n g a jato rii sunt de două categorii: a n teangajatori cu statut de persoană
ju rid ic ă şi anteangaj atori cu statut de persoană fiz ic ă . In d ife re n t de statutul
respectiv d eţinu t - cel de persoană fiz ic ă sau cel de persoană ju rid ic ă - şi
an teangajatorul tre b u ie să corespundă în tru totul c e rin ţe lo r leg ale necesare
o b ţin e rii statutului de angajato r. în cazul a n tean g ajato ru lu i cu statut de
persoană fiz ic ă , aceasta treb u ie să aib ă capacitate de p lin ă de ex e rc iţiu ,
drepturi şi o b lig a ţii, g a ra n ţii ale e x e rc ită rii d re p tu rilo r şi p o s ib ilita te a de a fi
atras e fe c tiv la răspundere ju rid ic ă pentru nexecutarea sau executarea
neconform ă a o b lig a ţiilo r asum ate. în cazul angajato rului cu statut de persoană
ju rid ic ă , acesta trebuie să aibă capacitate ju rid ic ă de posibil angajator, drepturi
şi o b lig a ţii, g aran ţii ale exe rc ită rii d re p tu rilo r şi po sib ilitatea e fe c tiv ă de a fi
atras la răspundere ju rid ic ă pentru neexecutarea sau executarea n e c o n fo rm ă a
o b lig a ţiilo r asumate. Totodată, spre deosebire de statutul ju rid ic al antesalariatului
în calitate de posibil salariat, de cele m ai m ulte ori anteangajatorul este deja
c o p a rtic ip a n t al unor ra p o rtu ri ju r id ic e de m uncă atât tip ic e , cât şi a tip ice şi,
în sensul a trib u it a firm a ţie i noastre puţin m a i sus, co n c o m ite n t se a flă atât în
“ antecam era” ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , cât şi în “ o fic iu l” intern al
a lto r ra p o rtu ri ju rid ic e de m u n c ă la care deja particip ă.
Faptul juridic în calitate de premisă a raportului juridic de muncă tipic.
C a şi p re m is ă co n s titu tiv ă a unui ra p o rt ju r id ic de m uncă tip ic , fa p tu l ju r id ic
re p re zin tă o circu m stanţă care duce la a p a riţia rap o rtu lu i ju r id ic m enţionat,
îm preună cu celelalte prem ise constitutive ale acestuia - norm a de drept al m uncii
şi antesubiecţii raportului în cauză. D eşi faptele ju rid ic e sunt entităţi necesare nu
num ai apariţiei, ci şi m o d ific ă rii, suspendării sau stingerii unui raport ju rid ic de
m uncă, inclusiv tipic, acestea nu servesc drept premisă constitutivă a m o d ific ă rii,
suspendării şi s tingerii ra p o rtu lu i, deoarece în toate aceste s ituaţii este vorba
despre un raport deja c onstituit. A s tfe l sub aspectul abordat în acest
co m p a rtim e n t al s tudiu lui de faţă, fa p tu l ju rid ic are calitatea de prem isă
co n s titu tiv ă a ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă tip ic care în că nu este constituit.
D e ş i te o ria d re p tu lu i cunoaşte v a ria fap te ju rid ic e , în c alitate de prem isă
co n s titu tiv ă a unui ra p o rt ju rid ic de m u n c ă tip ic apare doar o singură
categorie de fa p te ju rid ic e . P o triv it re g u lii generale care nu cunoaşte careva

84
e x c e p ţii, orice raport ju rid ic , in c lu s iv raportul de m uncă tip ic , se de ru le a ză în
tim p , ad ic ă are un m o m e n t de a p a riţie şi, respectiv, de stingere. în in te rv a lu l
cuprins dintre generarea şi stingerea ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă, pe parcursul
d e ru lă rii acestuia pot in te rv e n i o sum edenie de circu m stanţe cunoscute drept
fapte ju rid ic e , în v irtu te a cărora se aduce a tingere ra p o rtu lu i, el m o d ific â n d u -
şi - adeseori în m o d card in al, - substanţa in iţia lă . Spre deosebire de toate
aceste circu m stanţe, drept p rem isă e x c lu s iv ă pentru a p a riţia unui raport
ju rid ic de m uncă tip ic serveşte n u m ai o singură categorie de fapte ju rid ic e -
a c ţiu n ile , - în ca lita te a acestora de fapte sociale e x te rio riza te prin in te rm e d iu l
m a n ife s tă rilo r de v o in ţă ale an te s u b ie cţilo r ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă tip ic ,
adică ale antesalariatului şi ale a n teang ajatorului.
Şi fa p tu l ju r id ic care serveşte drept p rem isă co n s titu tiv ă a rap o rtu lu i
ju rid ic de m uncă tip ic , la fe l ca şi cele m a i m u lte fapte ju rid ic e constitutive ale
unor raporturi ju rid ic e cu elem ente de drept p riv a t, necesită a fi m a te ria liza t
p rin in term ediul unui act ju rid ic . A c tu l ju rid ic m a te ria liza t serveşte, în cazul
nostru, în c alitate de iz v o r al a p a riţie i ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă tip ic
concret, adică se in teg rează în conceptul lato sensu al fa p tu lu i ju rid ic . D u p ă
cum m en ţio n a G heorg he B e le iu (1 9 9 2 ), d ife re n ţa de sferă în tre în ţelesu l lato
sensu şi stricto sensu al fa p te lo r ju rid ic e o re p re zin tă actele ju r id ic e .137
C a lita te a respectivă de fa p t ju rid ic c o n s titu tiv şi m a te ria liz a t al ra p o rtu lu i
ju rid ic de m uncă tip ic o deţine în e x c lu s iv ita te n um ai contractul individual de
muncă. P riv it prin prism a fa p tu lu i ju r id ic d e fin itiv m a te ria liza t, contractul în
cauză re p re zin tă o acţiune b ila te ra lă lic ită a an te s u b ie cţilo r ra p o rtu lu i care, în
m od conştient şi n e v ic ia t, prevăd şi doresc su rven irea e fe c te lo r ju rid ic e ale
în c h e ie rii actului ju rid ic în cauză.
A c ţiu n ile în c alitate de fapte ju rid ic e co n stitu tive ale ra p o rtu lu i ju r id ic de
m uncă tip ic re p re zin tă fapte um ane c o m is iv e efectuate cu in ten ţia de a
produce efecte ju rid ic e în m a te ria ra p o rtu rilo r sociale de m uncă, p re v ă zu te de
n o rm e le de drept al m u n c ii. P riv ite sub acest aspect, a c ţiu n ile , ca şi prem isă
co n s titu tiv ă a ra p o rtu lu i tip ic , sunt în to td eau n a v o lu n ta re , autonom e şi dorite.
C o n tra c tu l in d iv id u a l de m u n c ă în c h e ia t de către un salariat şi un angajato r
este concom itent - în calitate de act ju rid ic , - şi vo lu n ta r, şi in tenţionat, şi d o rit
de către aceştia. Sub aspectul in ten ţiei, acţiu n ile respective sunt efectuate de
către subiecţi cu scopul de a produce efecte ju rid ic e . C a şi prem isă constitutivă
a raportului ju rid ic de m uncă tip ic , acţiu n ile an tesubiecţilor urm ăresc a p ariţia
unui raport de m uncă concret şi subiectiv - şi n im ic a ltceva în plus, - dorind
survenirea e fe c te lo r a c tu lu i ju rid ic în cauză. P riv ite din e x te rio r, a c ţiu n ile
an tesu b iecţilo r rap o rtu lu i în cau ză presupun e x p rim a re a e x te rio riza tă
o b lig a to rie a v o in ţe i b ila te ra le a acestora. V o in ţa a n tesalariatu lu i constă în

137 Gheorghe Beleiu, Drept civil român. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, - Bucureşti. Casa
de Editură şi Presă „Şansa”-S.R.L., 1992, p.99.
85
d o rin ţa de a se produ ce naşterea ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă tip ic ,
m a te ria liza tă n o n -ju rid ic p rin d o rin ţa de a presta o m uncă pentru p otenţialul
său angajato r; v o in ţa a n tean g ajato ru lu i constă de asem enea în de zid e ra tu l de
a genera un raport ju r id ic de m uncă tip ic , dar m a te ria liza t p rin do rin ţa de a
o fe ri un loc de m uncă pentru p o te n ţia lu l său salariat.
F iin d de factură in iţia lă p siholo gică, v o in ţa este un fen o m en c o m p le x ce
constă în procesul psihic de conducere a a c tiv ită ţii u m a n e .138 Tră s ă tu rile
p siholo gice ale v o in ţe i sunt scopul propus conştient, efo rtu l sp ecific, c a lific a t
ca v o lu n ta r şi co m p o rta m e n tu l de b iru ire a obstacolelor. Sub aspectul dat
v o in ţa a n tesalariatu lu i constă în n e v o ia sim ţită de fiin ţa um ană aptă de a
m u n c i, necesitate pe care aceasta doreşte să o satisfacă, ea fiin d re fle c ta tă în
m in te a an te s a la ria tu lu i. Pe parcursul re fle c tă rii respective persoana aju nge la
refle c ta re a m o d a lită ţii, a m ijlo c u lu i p rin in te rm e d iu l căruia n e v o ia de a m unci
poate fi satisfăcută. Eo ipso, p rin in te rm e d iu l re fle c tă rii persoana percepe că
nu poate să-şi satisfacă în m od in d iv id u a l n evo ia respectivă, ci este constrânsă
să apeleze la un alt subiect care la fe l sim te o nevoie de alt gen - necesitatea de
a se fo lo si de m unca prestată de către o p rim a persoană. U lte rio r în m intea
am b e lo r personae începe procesul d e lib e ră rii, am bele cântărind toate
ava n ta je le şi d e za v a n ta je le pe care le p re zin tă d o rin ţe le , dar şi m ijlo a c e le de
satisfacere a acestora: antesalariatul - avantajele şi dezavantajele de a m u n c i
pentru cea de a doua persoană, ia r anteangajatorul - av a n ta je le şi
d e za v a n ta je le de a o fe ri un loc de m uncă pentru p rim a persoană. Prin urm are,
în cazul p re v a lă rii c oncom itente la a m b ii subiecţi a a v a n ta je lo r m a te ria liza te
p rin tr-u n m o tiv d e te rm in a n t şi pentru antesalariat, şi pentru anteangajator,
aceştia trec la adop tarea d e c izie i de a în c h e ia un contract in d iv id u a l de
m uncă, în c a lita te de act ju r id ic , ca urm are a unui fa p t ju rid ic c o m p le x
m a te ria liz a t, şi care serveşte u lte rio r drept pre m is ă co n s titu tiv ă a ra p o rtu lu i
ju rid ic de m uncă tip ic .
P riv ită sub aspect p u r ju rid ic v o in ţa este d ih o to m ic ă , constând din două
elem en te - co n sim ţăm ân t şi cauză. C o n s im ţă m â n tu l este c o n d iţia esenţială a
a c tului ju rid ic de m uncă, drept subcategorie a ac te lo r ju rid ic e de drept privat,
ce constă în h otărârea e x te rio riza tă a a n tesalariatu lu i şi anteangajatorului de a
în c h e ia contractul in d iv id u a l de m uncă. N u m a i astfel fap tu l social - acţiunea
v o lu n ta ră b ila te ra lă lic ită a antesalariatului şi a n te a n g a jato ru lu i, - se poate
tra n s fo rm a în fap t ju r id ic co m p le t, servind drept prem isă co n stitu tivă a
rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă tip ic .
în unele c azu ri co n sim ţăm ân tu l an te s u b ie cţilo r ra p o rtu lu i de m u n c ă tip ic
- dar cel m a i adesea al u n u ia dintre e i, - nu în trun eşte toate c o n d iţiile de
v a la b ilita te ale co n s im ţă m â n tu lu i, necesare pentru generarea unui raport
ju r id ic de m u n c ă v a lid . în astfel de c azuri contractul in d iv id u a l de m uncă

138 Paul Popescu-Neveanu, Dicţionar de psihologie, - Bucureşti, editura „Albatros’', 1978, p.777.
86
în c h e ia t de către salariat şi angajato r poate genera un raport ju rid ic de m uncă
in-valid, ad ic ă lo v it de n u lita te . C o d u l m u n c ii, p rin in te rm e d iu l a rt.8 4 ,
statuează fap tu l că nerescpectarea o ric ă re ia d in tre c o n d iţiile stab ilite pentru
în ch e ie re a co n tractu lu i in d iv id u a l de m u n c ă atrage n u lita te a acestuia, care
produce efecte pentru v iito r. în cazul când este p o s ib il, nu lita te a contractului
poate fi în lă tu ra tă prin în d e p lin ire a c o n d iţiilo r corespunzătoare im puse de
lege, dar în caz când aceste c o n d iţii nu pot fi în d e p lin ite , raportul ju rid ic
respectiv se v a stinge în u rm a constatării n u lită ţii co n tra c tu lu i de către
instanţa de ju d e c a tă .
C aracteru l ad validitatem al fa p tu lu i ju rid ic - al ac ţiu n ii voluntare
b ila te ra le lic ite a antesalariatului şi a n te a n g a jato ru lu i, - în c alitate de prem isă
co n s titu tiv ă a unui raport ju r id ic de m uncă tip ic , are o im p o rta n ţă m u ltip lă .
C e le m a i im portante aspecte pentru salariat se e x p rim ă , în p rim u l rând, prin
fa p tu l că acestea d e te rm in ă pentru v iito r fu n c ţia (s p e c ia lita te a , c a lific a re a )
concretă a antesalariatului şi, în al d o ile a rând, d e te rm in ă s alariul v iito r al
an tesalariatu lu i în cauză. D a c ă fap tu l ju r id ic sub an u m ite aspecte este afectat,
acesta nu m ai poate fi considerat drept v a lid în d e p lin u l sens al c u v â n tu lu i,
c h ia r dacă c lau zele nu v o r fi, în m o d o b lig a to riu , lo v ite de n u lita te . In orice
caz, în situaţia po sib ilă de afectare a acestuia, raportul ju r id ic generat de către
un astfel de fa p t ju r id ic nu v a m a i putea fi considerat unul tip ic , p ro b a b il că
un astfel de fa p t ju r id ic v a genera, fiin d în s o ţit de n o rm a ju r id ic ă şi de
subiecţi, un raport ju r id ic de m uncă a tip ic , c h ia r dacă acesta v a av e a în
c alitate de iz v o r de apariţie un contract in d iv id u a l de m uncă. A s tfe l de s ituaţii
sunt p osibile, de e x e m p lu , în cazul a p a riţie i ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă ale
a c e lo r cate g o rii de salariaţi care, deşi nu au statut de fu n c ţio n a ri p u b lic i, sunt
a s im ila ţi acestora. C u atât m a i m u lt în cazul ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă
atip ice, cum a r fi cel al ra p o rtu rilo r c o rp o ra tiv e generate în cadrul e x e rc ită rii
u nor p rofesiu ni lib e ra le - ra p o rtu rile c o rp o ra tiv e de m uncă ale a v o c a ţilo r şi
n o ta rilo r p u b lic i, - care, ca şi în cazul o ric ă ru i raport ju rid ic de m uncă,
presupune existenţa o b lig a to rie a u nor fapte ju rid ic e în c a lita te de prem isă
c o n stitu tivă a rap o rtu lu i respectiv.

§3. Trăsăturile caracteristice ale raportului juridic de muncă tipic

Generalităţi. R a p o rtu l ju r id ic de m u n c ă tip ic are un ş ir de trăsături
caracteristice p ro p rii şi de te rm in a n te , în v irtu te a cărora raportul respectiv
poate f i in d iv id u a liz a t şi separat atât de alte ra porturi ju rid ic e care fac
obiectu l unor alte ra m u ri ale sistem ului d re p tu lu i, cât şi de ra p o rtu rile ju rid ic e
de m uncă atip ic e . A ceste trăsături coabitează contextual şi fo rm e a z ă un tot
în tre g cu trăsăturile fu n d a m e n ta le , sp ecifice o ric ă ru i raport ju r id ic , care se
m en ţin pentru în tre a g a perioadă fu n c ţio n a lă a ra p o rtu lu i respectiv şi dispar
num ai odată cu stingerea ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă s u b ie c tiv iza t.

87
 T ră s ă tu rile fu n d a m e n ta le ale ra p o rtu lu i tip ic nu pot fi afectate de careva
s ituaţii extrinseci ra p o rtu lu i respectiv, fie de o rd in um an, fie de ordin
in d ep en d en t de v o in ţa o m u lu i. F iin d prezente şi în cazul a lto r raporturi
ju rid ic e , au c a lita te a de trăsături fu n d a m e n ta le ale ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă
tip ic u rm ă to a re le atribute: caracterul social, suprastructuralitatea, caracterul
v o liţio n a l, caracterul v a lo ric , caracterul in telectu al id eatic, caracterul
p o z itiv is t, caracterul te m p o ra l, caracterul antro p o lo g ic şi caracterul subiectiv.
T o to d a tă , ca şi orice a lt ra p o rt ju rid ic de natură p riv a tă , p u b lic ă sau
p riv a to -p u b lic ă , şi ra portul ju r id ic de m u n c ă tip ic are p ro p riile sale trăsături,
prin in te rm e d iu l cărora se produce separarea acestuia din cadrul m u ltip le lo r
ra p o rtu ri ju rid ic e care o perează pe o rb ita vastă a d reptului s ib iectiv.
S ta b ilire a , re le v a re a şi in vestigarea acestora este extrem de im portantă, ţinând
cont de contextul ab o rd ă rii d ih o to m ic e a rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă prin
p ris m a tip ic u lu i şi a tip ic u lu i. Im p o rta n ţa respectivă are conotaţii m ix te - atât
de o rd in e p is te m o lo g ic , cât şi p ra x io lo g ic , - pre v a lâ n d , totuşi, im p o rta n ţa
p ra x io lo g ic ă deoarece, p o triv it p re v e d e rilo r le g ii-c a d ru în m a te rie - C o du l
m u n c ii, - instanţa de judecată este obligată să acorde prioritate aspectului faptic
- de facto - al conţinutului unui raport de m uncă, dar nu aspectului fo rm a l-
ju rid ic - de jure.™ A ş a cum se m enţionează (pe bună dreptate) în literatura de
specialitate, în cadrul abordării p ra x ilo lo g ice a ra p orturilor ju rid ic e de m uncă se
aplică prin cip iu l suprem aţiei fa p te lo r,140dar nu m odalitatea u tiliz a tă de către
su b iecţii acestora pentru a fo rm a liz a ju rid ic ra p o rtu rile în cauză.
T ră s ă tu rile caracteristice ale ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă au fost şi sunt în
co n tin u are abordate de către m a jo rita te a absolută a c e rc e tă to rilo r în m a te ria
dre p tu lu i m u n c ii, dar în a fara d ih o to m ie i ra p o rtu lu i, adică trăsăturile
respective sunt considerate a fi specifice - cu m ic i e x c e p ţii, - o ric ă ru i raport
ju r id ic de m uncă. P o triv it a u to ru lu i A le x a n d ru Ţ ic le a , raportul ju rid ic
in d iv id u a l de m uncă are urm ăto arele trăsături caracteristice: naşterea, de
regulă, p rin in term ediul unui contract in d iv id u a l de m uncă, b ilateralitatea,
caracterul intuitu persome, subordonarea salariatului faţă de angajator,
rem unerarea m u n c ii şi protecţia m u ltila te ra lă a s a la ria ţilo r.141 A celeaşi trăsături
caracteristice ale rap o rtu lu i ju rid ic in d iv id u a l de m uncă se regăsesc şi în cadrul
unor lucrări elaborate în com un de către A le x a n d ru Ţ ic le a şi C onstantin T u fa n
(2 0 0 1 ).142 A cest punct de vedere a fost susţinut şi anterior e lab orării s tudiilo r
respective, de către Sanda G h im p u şi A le x a n d ru Ţ ic le a , în cursurile de drept al
m u n c ii editate în anul 19 9 4 143 şi reeditate u lte rio r în anii 1995 şi 1 9 9 7 .144

139 Art.2 alin.(3) din Codul muncii stipulează următoarele: „în cazul in care instanţa de judecată stabileşte că,
printr-un contract civil, se reglementează de Japt raporturile de muncă dintre salariat şi angajator, acestor
raporturi li se aplică prevederile legislaţiei muncii ”
140 Nicolai Romandaş, Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, p.62-63.
141 Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, ediţia a IlI-a, p. 13-14.
142 A lexandru Ţiclea, Constantin Tufan, Dreptul muncii. Curs pentru uzul studenţilor, p. 12-15.
143 Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, p. 12-14.
144 Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, ediţia a IIl-a, p. 14-16.
 în lite ra tu ra de specialitate din R e p u b lic a M o ld o v a trăsăturile
caracteristice ale ra p o rtu rilo r ju rd id ic e de m uncă au fost abordate, dar în m od
d ife rit. A s tfc e l, p o triv it cercetătoru lui T e o d o r N e g ru (1 9 9 5 ), raportul ju rid ic
de m uncă tip ic are urm ăto arele trăsături: ia naştere în baza unui contract
in d iv id u a l de m uncă; este b ila te ra l; este personal; are un caracter co n tin u u , de
luncă durată; p ă rţile sunt egale la m o m e n tu l în c h e ie rii co n tra c tu lu i, u lte rio r
in tervenind subordonarea salariatului fa ţă de angajator; salarizarea angajatu lui,
precum şi asigurarea c o n d iţiilo r de m uncă p revăzute de le g e .145 U lte rio r,
T e o d o r N e g ru şi C ă tă lin a S corţescu, în tr-o lu crare editată în anul 2 0 0 4 ,
consideră drept trăsături caracteristice ale ra p o rtu lu i ju rid ic in d iv id u a l de
m uncă u rm ăto arele: caracterul personal, b ila te ra lita te a , caracterul oneros şi
c o n tin u ita te a.146 O p in ia dată este susţinută de către a u to rii resp e c tiv i, fiin d
p reluată şi inclusă în c onţin utu l m a n u a lu lu i de drept al m u n c ii, editat în anul
2 0 10 . 147 C ercetăto area E le n a M o c a n u (1 9 9 7 ) consideră drept trăsături
caracteristice ale rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă caracterul b ila te ra l, naşterea
prin in te rm e d iu l în c h e ie rii unui contract in d iv id u a l de m uncă, caracterul
personal, a c tiv ita te a generică a s a la ria tu lu i, eg a lita te a p ă rţilo r la m o m en tu l
a p a riţie i rap o rtu lu i şi subordonarea u lte rio a ră a salariatu lu i a n g a ja to ru lu i,
rem unerarea m u n c ii, p recum şi pro te c ţia m u ltila te ra lă a s a la ria tu lu i.148 B o ris
Sosna şi N ic o la i G o re lk o (2 0 0 1 ), deşi nu abo rd ează sistem ic trăsătu rile
caracteristice ale ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă, m e n ţio n e a ză caracterul
personal al acestora, subordonarea salariatu lu i re g u la m e n tu lu i intern,
o b lig a tiv ita te a a s ig urării de către an g ajato r a u n o r c o n d iţii securizate şi
sănătoase de prestare a m u n c ii, precu m şi caracterul oneros al rap o rtu lu i
re s p e c tiv .i4Q D o c trin a ru l N ic o la i R om andaş, în cursul de p relegeri ed itat în
anul 199 7 , m e n ţio n e a ză u rm ăto arele p a rtic u la rită ţi ale ra p o rtu lu i în cauză:
in cluderea c e tă ţe n ilo r în c o le c tiv u l de m uncă, e x e rc ita re a de către lu crăto r a
unui a n u m it fe l de m uncă, subordonarea a m b ilo r subiecţi re g u la m e n tu lu i
intern al u n ită ţii, caracterul personal, caracterul oneros, caracterul de
extin d ere şi caracterul de c o n tin u ita te .150 C e rc e tă to ru l E duard B oişteanu
(2 0 0 5 ) m en ţio n e a ză , la râ n d u -i, urm ă to a re le în suşiri ale rap o rtu lu i ju r id ic de
m uncă: acesta apare drept re zu lta t al re g le m e n tă rii in d iv id u a le a re la ţiilo r
sociale de m uncă; caracterul contin uu; caracterul intuitu personae ; re la ţia de
subordonare a sala ria tu lu i fa ţă de a n g a ja to r.151 A u to rii N ic o la i R om an daş şi
E d u a rd B oişteanu, în m a n u a lu l de drept al m u n c ii editat în anul 2 0 0 7 ,
m e n ţio n e a ză drept în suşiri p ro p rii ale ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă urm ă to a re le

145 Teodor Negru, Dreptul muncii, p. 14.

146 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii (partea generală), p.83-84.
147 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii. Curs universitar, p.62-63.
148 Elena Mocanu, Curs de prelegeri la dreptul muncii (partea generală), p.48-49.
149 E.H.CocHa, H.ATopejiKo, Tpydoaoe npaeo PecnydmtKii Mondoea. Hayuuo-npaKrnuuecKoe nocooue (c
KO.uMenmapwL\m omdejibHbix nop.it K3oTa PM), p.25.
150 Nicolae Romandaş, Dreptul muncii. Curs de prelegeri, p.82-84.
151 Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Partea generală, p.61-65.
caracteristici: a p a riţia ra p o rtu lu i ca re zu lta t al re g le m e n tă rii in d iv id u a le a
re la ţiilo r sociale de m uncă, caracterul co n tin u u , caracterul intuim personae şi
re la ţia de subordonare a sala ria tu lu i fa ţă de a n g a ja to r.152
în ceea ce ţin e de aspectul abordat - cel al a trib u te lo r (tră s ă tu rilo r)
caracteristice ale ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă tip ic , - subscriem în parte la
o p in iile expuse de către cercetătorii în m aterie p riv in d trăsătu rile în cauză ale
rap o rtu lu i ju r id ic de m u n că, dar, totodată, considerăm necesar de a reproiecta
trăsătu rile respective p rin p ris m a a b o rd ă rii d ih o to m ic e a ra p o rtu rilo r de
m uncă, e v id e n ţiin d astfel n um ai acele atrib u te care sunt rep re ze n ta tiv e pentru
raportul tip ic . N u insistăm asupra c e rtitu d in ii in d u b ita b ile a o p in ie i noastre -
evid e n t, este una subiectivă, - dar to to d a tă considerăm că ea este consolidată
prin in te rm e d iu l aceloraşi cerin ţe con v e n ţio n a le de v a lid ita te şi so lid itate,
despre care am m e n ţio n a t d e ja în acest studiu. în sensul c e lo r m e n ţio n a te aici,
considerăm că un raport ju rid ic de m u n c ă tip ic are urm ăto arele p a rtic u la rită ţi:
ia naştere n u m a i p rin în c h e ie re a unui contract in d iv id u a l de m uncă; are
caracter personal; rap o rtu l d in tre salariat şi an g ajato r este g re fa t pe o
subordonare sp ecifică; are caracter b ila te ra l; rem unerarea m u n c ii prestate de
către salariat se efectuează n u m a i p rin p la ta unui salariu d e te rm in a t sau
d e te rm in a b il; caracterul contin uu al ra p o rtu lu i; precum şi caracterul
p rotecţionist sp ecific al ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă tip ic .
Naşterea unui raport juridic de muncă tipic are loc numai prin încheierea
unui contract individual de muncă. U n raport ju rid ic de m uncă tip ic , la fe l ca şi
o rice alt raport ju rid ic , se derulează în tim p ceea ce presupune, o b lig a to riu , un
m o m e n t de apariţie a rap o rtu lu i respectiv. E xisten ţa atem po rală a ra p o rtu lu i
ju rid ic de m u n că, atât a c e lu i tip ic cât şi a celu i a tip ic , este im p o s ib ilă în afara
spaţiului te m p o ra l, ia r în acest sens raportul ju rid ic de m uncă - raportat la
tim p ca şi entitate n e ju rid ic ă , - se naşte, se d erulează, se m o d ific ă , se
suspendă şi se stinge în in te rio ru l tim p u lu i.
T im p u l ca şi entitate este greu d e fin ib il, deşi dinto td eau na a servit drept
subiect im p o rta n t atât al filo s o fie i, cât şi al ş tiinţei. E x is tă m u lte diverg en ţe în
leg ătură cu în sem n ătatea lu i, din acest m o tiv este d ific il de o fe rit o d e fin iţie a
tim p u lu i care să nu ducă la controvese. M u lte d o m e n ii folosesc o d e fin iţie
o p e ra tiv ă în care u n ită ţile tim p u lu i sunt d e fin ite . D in m u ltitu d in e a de d e fin iţii
ale tim p u lu i, cunoscute în cad rul ştiinţei şi filo s o fie i, una din cele m a i scurte
este cea c o n ţin u tă în Encyclopaedia Britannica, p o triv it căreia tim p u l este un
„ continuum care nu are dimensiuni spaţiale ” . 153 Dicţionarul Oxford defineşte
tim p u l ca fiin d procesul in d efin it şi continuu al existenţei evenim entelor în trecut,
prezent şi v iito r, p riv it ca o unitate. Foarte controversat ca şi entitate cercetabilă,
tim p u l este de asem enea o pro b lem ă de o m are im p o rta n ţă socială, având

152 Nicolai Romandaş, Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, p.59-64.

153 Enciclopedia Universală Britannica, voi. 15, - Bucureşti, editura „Litera”, 2010, p.216.
90
valo are e conom ică, precum şi o v a lo a re personală d ato rită percepţiei um ane a
lim ite lo r tim p u lu i. în acest sens şi raportul ju r id ic de m uncă este perceput ca
şi e v e n im e n t care se desfăşoară în tim p , în c a lita te a aceasta fiin d g â n d it în
term en i de trecut, prezent şi v iito r, te rm e n i care sunt in dependenţi de
percepţia in te le c tu a lă um ană şi re p re zin tă c aracteristici o b ie c tiv e ale lu m ii.
A p a riţia rap o rtu lu i ju rid ic de m u n c ă tip ic se produce, astfel, în tim p , şi
drept sursă unică de ap a riţie a acestuia serveşte fa p tu l ju rid ic m a te ria liza t în
cadru co n ven ţio n al - contractul in d iv id u a l de m uncă. A b o rd a t p rin p ris m a
generală n e d ih o to m ic ă a rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă, contractul in d iv id u a l de
m uncă serveşte în calita te de iz v o r principal al a p a riţie i ra p o rtu rilo r ju rid ic e
de m u n c ă ,134 ceea ce presupune existenţa p o s ib ilă şi a a lto r surse generatoare
ale ra p o rtu lu i respectiv, care au caracter de izv o a re secundare. însă p riv ită
prin p ris m a abo rd ării d ih o to m ic e a ra p o rtu lu i, reg u la u n ic ită ţii sursei de
ap a riţie a unui raport ju rid ic tip ic nu cunoaşte n ic i o e xcep ţie, spre deosebire
de a p a riţia rap o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă atip ic , sursa m a te ria liza tă de a p a riţie a
căruia este d ife rită , de la caz la caz. T o ţi s a la ria ţii a fla ţi în ra porturi ju rid ic e
de m u n c ă tip ic e îş i desfăşoară a c tiv ita te a în te m e iu l unui contract in d iv id u a l
de m u n c ă în c h e ia t p o triv it p re v e d e rilo r leg a le în m a te rie , în c a d ra ţi în m uncă
în cadrul u n ită ţilo r d in sectorul p riv a t, p ublic sau m ix t.
T ra ta t în c alitate de fapt ju rid ic m a te ria liza t, contractul in d iv id u a l de
m uncă serveşte atât în c alitate de fo rţă m o tric e a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă
tip ic , cât şi în calitate de condiţie generatoare a subiecţilo r ra p o rtu lu i, deoarece
până la în ch eierea c o ntractului şi a p a riţia ra p o rtu lu i respectiv subiecţii
v iito ru lu i raport au c alitatea, aşa cum am m e n ţio n a t deja, de antesubiecţi care
se a flă în „an tecam era” ra p o rtu lu i ju rid ic de m u n c ă tip ic . M e c a n is m u l ju rid ic
de funcţionare a ra p o rtu lu i de m uncă tip ic nu poate fi pus în m işcare,
n e m a iv o rb in d de fap tu l fu n c ţio n ă rii contin ue şi n o rm a le pe parcurs, dacă nu
începe in iţia l să fu n cţio n eze un a lt m ecanism ju r id ic - contractul in d iv id u a l
de m uncă, - în calita te de „scânteie ju r id ic ă generatoare” a acestuia.
în ştiinţa drep tu lu i m u n c ii din R e p u b lic a M o ld o v a fa p te le ju rid ic e au
fost foarte rar cercetate, de reg u lă, doar în co n textu l a b o rd ă rii u nor in stitu ţii
co m p le x e , cum ar fi in s titu ţia co n tractu lu i in d iv id u a l de m u n c ă .'” T o to d ată,
nu există o abordare a fa p te lo r ju rid ic e în conţin utu l le g is la ţie i m u n c ii din
R e p u b lic a M o ld o v a . C o d u l m u n c ii, în c a lita te de leg e-cadru în d o m e n iu , nu
conţin e n ici o no rm ă cu re fe rin ţă la te m e iu rile a p a riţie i, m o d ific ă rii,
suspendării şi stingerii ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, spre deosebire de
acelaşi C o d al m u n c ii din Federaţia R usă care conţin e un capitol destinat
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă şi un articol aparte destinat apariţiei ra p o rtu rilo r

IW Nicolai Romaiidaş, Contractul individual de muncă, - Chişinău. Centrul Editorial al USM. 2001, p.20.
IS5 Nicolai Romandaş, Contractul individual de muncă, p. 17; Cocna E.H., TpyOoahie rto.'onopbi ( K O H m p a t c n m ) e
Pecnyâmnce M o.idoea u « Poccuitctcoit (Pedepcnjim e yaioaioLX pbiHouHoii okohomuku: meopun u npaKtnwia, -
KHuiHHeB, H3aaTejibCTBo „Reclama”, 2001 r., p.26-27.
respective. A s tfe l, p o triv it p re v e d e rilo r a rt.1 6 din C o d u l m u n c ii rusesc,
«mpydoebie omnoiuenua eo3HUKaiom Meotcdy pa6ommiKo.M u paâomodameneM
Ha ocHoeaHuu mpydoeozo dozoeopa, laKjHonaeMoeo m m e coomeemcmeuu c
H ac in o m ifU M K o d e K c o M » . 156 C o d u l m u n c ii al R e p u b lic ii M o ld o v a defineşte
d oar contractul in d iv id u a l de m uncă, însă nu conţine vre o n o rm ă care ar
m e n ţio n a fap tu l că acesta serveşte drept sursă (iz v o r ) de a p a riţie a rap o rtu lu i
ju r id ic de m uncă. P o triv it p re v e d e rilo r a rt.4 5 d in C o d , contractul in d iv id u a l
de m uncă este în ţe le g e re a d in tre salariat şi angajato r, p rin care salariatul se
o b lig ă să presteze o m u n c ă în tr-o a n u m ită specialitate, c a lific a re sau fu ncţie,
să respecte re g u la m e n tu l in tern al u n ită ţii, ia r a ngajato rul se o b lig ă să-i
asigure c o n d iţiile de m u n c ă p revăzute de C o d u l m u n c ii, de alte acte
n o rm a tiv e ce conţin no rm e ale d re p tu lu i m u n c ii, de contractul c o le c tiv de
m uncă, precum şi să-i achite la tim p şi in teg ral salariu l. N o ţiu n e a citată aici
nu o fe ră p o s ib ilita te de a face o leg ătură directă dintre ra p o rtu l ju rid ic de
m u n c ă şi contractul de m uncă, în d u b la c alitate a acestuia de generator, dar şi
de fo rţă m o tric e a ra p o rtu lu i în cauză.
C o n tra c tu l in d iv id u a l de m uncă - atât în c alitate de act ju r id ic , cât şi în
c alitate de fap t ju r id ic m a te ria liza t, - trebuie să corespundă fo rm e i cerute de
lege. F o rm a c o ntractului in d iv id u a l de m uncă re p re zin tă m o d a lita te a de
e x te rio riza re a m a n ife s tă rii de v o in ţă a an tesalariatu lu i şi, respectiv, a
an tean g ajato ru lu i de a da naştere unui raport ju r id ic de m uncă tip ic în tre părţi.
P entru a putea servi drept sursă de a p a riţie a ra p o rtu lu i, contractul in d iv id u a l
de m u n c ă tre b u ie să fie în c h e ia t în fo rm a prescrisă de lege, iar p o triv it
p re v e d e rilo r leg a le în c h e ie re a co n tra c tu lu i in d iv id u a l de m uncă în fo rm a
prescrisă - cea scrisă - este o b lig a to rie .157 O b lig a tiv ita te a elab orării proiectului
şi în c h e ie rii co n tractu lu i in d iv id u a l de m uncă cade în sarcina an g a ja to ru lu i şi,
în m od n o rm a l, ea treb u ie în d e p lin ită an te rio r d e ru lă rii ra p o rtu rilo r de m uncă.
P rin Convenţia colectivă (nivel naţional) cu privire la modelul Contractului
individual de muncă nr.4 din 25.07.2005 158 a fost aprobat de către p artenerii
sociali modelul co n tractu lu i in d iv id u a l de m uncă. F iin d un contract cu titlu de
m o d e l, acesta (m o d e lu l) nu este o b lig a to riu pentru a fî u tiliz a t în cadrul
p e rfe c tă rii ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă tip ic e . P ărţile ra p o rtu lu i ju rid ic sunt
în drept să u tiliz e z e un m o d el p ro p riu , elab orat în cadrul u n ită ţii, cu co n d iţia
ca acesta să conţin ă acel m in im de c la u ze o b lig a to rii m e n ţio n a te în art. 4 9 din

156 Tpydoeou Kodenc P o ccuuckou < Pedepatfuu, Oe^cpajTbHbifi 3aKOH o t 30 jxeKa6px 2001 r. N*?197-(î>3 (publicat în
C i PO . 2002. Jfsl (m.1). Ct.3).
157 Art.58 alin.(l) din Codul muncii stipulează următoarea regulă: "Contractul individual de muncă se încheie
inform ă scrisă. Contractul individual de muncă încheiat până la data intrării in vigoare a prezentului Cod
poate Ji perfectat in form ă scrisă mimai cu acordul părţilor. Propunerea angajatorului privind perfectarea
contractului individual de muncă in form ă scrisă se aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, prin
ordimil (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului. Propunerea salariatului privind perfectarea contractului
individual de muncă în form ă scrisă se aduce la cunoştinţa angajatorului prin depunerea şi înregistrarea
cererii lui scrise. Refuzul motivat al uneia dintre părţi privind perfectarea contractului individual de muncă in
form ă scrisă se comunică celeilalte părţi prin răspunsul său scris in decurs de 5 zile lucrătoare
158 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 101-103 din 29.07.2005.
92
C o d u l m u n c ii şi să nu c o n tra v in ă p re v e d e rilo r generale ale le g is la ţie i m u n c ii
p riv in d perfectarea ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă.
M o d e le aparte de contracte in d iv id u a le de m u n c ă au fost aprobate şi
recom andate pentru a fi ap licate de către pa rte n e rii so ciali la n iv e l de ram ură.
A s tfe l, un m odel recom andat de contract in d iv id u a l de m uncă se c o n ţin e şi în
Convenţia colectivă (nivel de ramură) pe anii 2008 - 2010 din 14.02.2007,
încheiată între Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi Consiliul Republican al
Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei, care a fost recom andat pentru a fi a p lic a t de
către toţi an g ajato rii din d o m e n iu l educaţiei şi tin e re tu lu i.
C o n tra c te le in d iv id u a le de m uncă în c h e ia te până la data de 1 o cto m b rie
2 0 0 3 (d ata in tră rii în v ig o a re a C o d u lu i m u n c ii) pot fi perfectate în fo rm ă
scrisă n u m ai cu acordul p ă rţilo r - al s a la ria tu lu i şi al a n g a ja to ru lu i, care se
a flă deja în raporturi ju rid ic e de m uncă. Se p re zu m ă că ra p o rtu rile respective
erau g refate pe un contract in d iv id u a l de m u n c ă în c h e ia t în fo rm ă v e rb a lă ,
fo rm ă care e ra p erfect v a la b ilă , sub aspectul le g a lită ţii acesteia, la m o m e n tu l
a n g a jă rii s alariatu lu i în cauză (p â n ă la 1 o c to m b rie 2 0 0 3 ).
P o triv it re g u lii generale, contractul in d iv id u a l de m uncă îşi produce
efectele din z iu a sem n ării, ceea ce presupune că d in m o m e n tu l respectiv
persoana angajată d evin e salariat, iar cel care l-a angajat d evin e pentru
persoana angajată, a ngajato r, ad ic ă raportul ju r id ic de m u n c ă tip ic apare din
m o m e n tu l sem nării c ontractului în c a lita te a acestuia de fap t ju r id ic
m a te ria liza t. R e g u la respectivă poate av e a şi an u m ite e x c e p ţii, când z iu a
sem nării c ontractului in d iv id u a l de m uncă nu c o in c id e cu z iu a când acesta
în cepe să-şi produ că efectele ju rid ic e . P o triv it p re v e d e rilo r art. 85 d in C o d u l
m u n c ii, salariatul care a depus o cerere de d em isie este în drept oric â n d , până
la e x p ira re a te rm e n u lu i legal de p re a v iz, să-şi retragă cererea sau să depună o
nouă cerere, p rin care să o a nuleze pe p rim a . In acest caz an g ajato ru l este în
drept să-l elib e re ze pe salariat n um ai dacă până la retragerea (a n u la re a )
c e re rii depuse a fost în c h e ia t un contract in d iv id u a l de m uncă cu un alt
salariat. S ala ria tu l respectiv cu care a fost d e ja în c h e ia t contractul nu se
bucură de e fectele scontate p rin în c h e ie re a acestuia, deoarece contractul
in d iv id u a l de m uncă îşi v a produce efectele n u m a i după e x p ira re a p erioadei
leg ale de p re a v iz, în u rm a c e re rii de d em isie depuse de către p rim u l salariat şi
aprobare de către angajato r. C u alte c u vin te, rap o rtu l ju r id ic de m u n c ă tip ic
nu se v a considera generat deşi contractul in d iv id u a l de m uncă, în c a lita te de
iz v o r de ap a riţie a acestuia a fost în c h e ia t de către părţi.
R aportul ju rid ic de m uncă tip ic apare, astfel, după în cheierea contractului
in d iv id u a l de m uncă în fo rm ă scrisă. C a re v a fi situ a ţia rap o rtu lu i ju r id ic
apărut în cazul când contractul nu a fost în c h e ia t în fo rm ă scrisă, ci doar
verbală? N e p e rfe c ta re a co n tra c tu lu i in d iv id u a l de m u n c ă în fo rm a scrisă
cerută de lege atrage după sine un şir de consecinţe - de re g u lă n e g a tiv e , -

93
pentru angajato r. C e a m a i im p o rta n tă dintre acestea constă în fap tu l că
raportul ju r id ic de m uncă apărut în u rm a în c h e ie rii contractului în fo rm ă
v e rb a lă se consideră de jure a fi un raport pe o durată n ed eterm in ată, ch iar
dacă de facto p ă rţile s-au în ţeles asupra duratei determ in ate a rap o rtu lu i
respectiv, în c o n d iţii absolut leg ale.
C o n tra c tu l in d iv id u a l de m u n c ă în fo rm ă v e rb a lă îşi produce efectele din
z iu a în care salariatu l a fost adm is la m uncă de către an g ajato r sau de către o
a ltă persoană cu fu n c ţie de răspund ere din unitate, a b ilita tă cu angajarea
p e rsonalului. D e te rm in a re a c a lită ţii (statutulu i ju r id ic ) a persoanei a b ilita te cu
dreptul de angajare a perso n alu lu i se efectuează p rin in te rm e d iu l consultării
a ctelor in terne ale u n ită ţii în cauză, cum ar fi statutul (re g u la m e n tu l de
fu n c ţio n a re ) al u n ită ţii, o rg a n ig ra m a şi rep a rtiza re a fu n c ţiilo r de adm inistrare
din cadrul u n ită ţii, re g u la m e n tu l in te rn , statelor de personal (fu n c ţiu n i), fişei
p o s tu rilo r, re g u la m e n te lo r s u b d iv iz iu n ilo r etc. D u p ă cum m e n ţio n e a ză T u d o r
C apşa (2 0 1 0 ), fa p tu l a d m ite rii persoanei la m uncă poate fi d o v e d it pe două
căi: în procesul n e g o c ie rilo r d ire c te dintre salariat şi an g ajato r sau, în caz
dacă nu s-a ajuns la un acord recip roc, - pe cale ju d ic ia ră .159
D a c ă salariatul dovedeşte fap tu l a d m ite rii la m uncă, perfectarea în fo rm a
scrisă v a fi efectuată de a n g ajato r u lte rio r, în m od o b lig a to riu . In acest sens,
P lenul C u rţii S uprem e de Justiţie, prin in te rm e d iu l p c t.1 0 din Hotărârea
nr. 12 din 03.10.2005 „ Cu privire la practica judiciară a examinării litigiilor
care apar în cadrul încheierii, modificării şi încetării contractului individual
de m uncă”,'61' m e n ţio n e a ză fa p tu l, că dacă n -a fost în c h e ia t un contract în
fo rm ă scrisă şi nu a fost em is un ordin scris în p riv in ţa a n g a jă rii, în ceputul
în d e p lin irii a trib u ţiilo r de serviciu se v a considera din ziu a a d m ite rii de fapt
la lu cru a sala ria tu lu i de către persoana responsabilă de angajare a
p erso n alu lu i în unitate sau p restării a c tiv ită ţii de m uncă cu acceptul e i. în
acest c a z dovada în c h e ie rii co n tractu lu i in d iv id u a l de m uncă se poate face
p rin o ric e m ijlo c de probă. In cazul în care salariatul dovedeşte fap tu l
a d m ite rii la m uncă, pe rfe c ta re a scrisă a co n tractu lu i devine o b lig a to rie pentru
an g ajato r, astfel că rap o rtu l ju r id ic de m uncă tip ic se v a considera, atât în
ca zu l în c h e ie rii co n tractu lu i în fo rm ă scrisă, cât şi în cazul în c h e ie rii acestuia
în fo rm ă v e rb a lă , apărut. D a c ă d in an u m ite considerente an gajarea nu s-a
efectuat cu respectarea p ro c e d u rilo r leg ale p riv in d o b lig a tiv ita te a în c h e ie rii
co n tractu lu i in d iv id u a l de m u n c ă în fo rm ă scrisă, în sarcina u lte rio a ră a
an g a ja to ru lu i re v in e o b lig a tiv ita te a p e rfe c tă rii acestuia în fo rm a cerută de
lege. T o to d a tă , în c o nţin utu l co n tra c tu lu i se v a m e n ţio n a , că z iu a în c h e ie rii
este ziu a când a în cep u t de facto d eru larea ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă,
adică z iu a când salariatul a fost adm is în fa p t la m uncă, dar nu z iu a p e rfe c tă rii

159 Tudor Capşa, Comentariu şiiinţifico-practic la Codul muncii al Republicii Moldova, - Chişinău, revista „Dreptul
muncii”, nr. 10-14/2009, p.47.
160 Publicată în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie, nr.6/4, 2006.
acestuia în fo rm ă scrisă, deşi în registrul respectiv al u n ită ţii destinat
în re g is tră rii co n tractelo r in d iv id u a le de m uncă, contractul v a fi în reg istrat cu
data când a avut loc p erfectarea a c te lo r în fo rm ă scrisă.
în cazul când nu s-au respectat p re v e d e rile leg ale în acest sens,
o b lig a tiv ita te a p e rfe c tă rii co n tractu lu i în fo rm ă scrisă re v in e în sarcina
ang a ja to ru lu i în baza p ro cesu lu i-verb al de control al in specto rului de m uncă.
A ceasta presupune fa p tu l, că salariatu l respectiv a depus o p e tiţie , în acest
sens, în adresa In sp ecto ratu lu i T e rito ria l de M u n c ă , sau fa p tu l că în călcarea
de către angajato r a o b lig a ţie i de a în c h e ia toate contractele in d iv id u a le de
m u n c ă n um ai în fo rm ă scrisă a fost depistată în u rm a e fe c tu ă rii u n u i control
o rd in a r de către In specţia M u n c ii. P o triv it p re v e d e rilo r art.8 d in Legea
privind Inspecţia Muncii nr.140 din 10.05.2001,161 In sp ecto ru l de M u n c ă ,
a fla t în e x e rc iţiu l fu n c ţiu n ii, este în drept să ceară lic h id a re a im e d ia tă sau
în tr-u n a n u m it term en a a b a te rilo r constatate de la d is p o z iţiile ac te lo r
le g is la tiv e şi ale a lto r acte n o rm a tiv e re fe rito a re la c o n d iţiile de m uncă şi la
p rotecţia s a la ria ţilo r în e x e rcitarea a trib u ţiilo r lo r. D a c ă , în u rm a unui control
repetat efectuat de către In specto rul de M u n c ă se v a stabili că s-a produs
neexecutarea intenţionată a p re s c rip ţiilo r a n terioare p riv in d în lă tu ra re a
în c ă lc ă rilo r leg islaţiei m u n c ii în ceea ce ţine de perfectarea c o ntractului
in d iv id u a l de m uncă în fo rm ă scrisă, atunci acesta este în drept să solicite
retragerea de către auto rită ţile adm inistraţiei p ublice com petente a au to rizaţiei
(lic e n ţe i) de a c tiv ita te a a n g a ja to ru lu i pentru neexecutarea in tenţionată a
p re s c rip ţiilo r în cauză.
Caracterul personal (intuitu personae) al raportului juridic de muncă. O
altă trăsătură caracteristică a ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă tip ic este caracterul
intuitu personae al acestui raport. Intuitu personae presupune caracterul
personal al raportului ju rid ic de m u n c ă tip ic în considerarea unor an u m ite
persoane strict d eterm in ate. C a şi adagiu latin , el defineşte actele ju rid ic e la
în ch eierea cărora e lem en tu l d e te rm in a n t îl constituie a p titu d in ile , c a lită ţile
sau p reg ătirea pro fe s io n a lă a unei persoane, cum ar f i cazul s a la ria tu lu i, dar
se a p lic ă şi în cazul a n g a ja to ru lu i, in c lu s iv a an g a ja to ru lu i cu statut de
persoană ju rid ic ă . F iin d o trăsătură clasică atât a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă,
cât şi a c o ntractului in d iv id u a l de m uncă, caracterul personal se întâlneşte şi
în cazul u nor alte acte ju rid ic e , cum a r fi an u m ite contracte de natură ju rid ic ă
c iv ilă : contractul de editare, contractul pentru executarea unei p ic tu ri, a unei
sculpturi etc. D a to rită acestei c a racteristici o b lig a ţiile asum ate de către
p a rtic ip a n ţii ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă tip ic nu pot fi în d e p lin ite prin
rep rezentant şi nu sunt tra n s m is ib ile u nor te rţi. F iin d exclusă re prezentarea şi
tran sm iterea pentru cauză de m oarte, ra p o rtu l ju r id ic de m uncă se stinge în
cazul decesului sala ria tu lu i sau al an g a ja to ru lu i persoană fiz ic ă o ri al în c e tă rii

161 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.68-71 din 29.06.2001.

95
a c tiv ită ţii a n g a ja to ru lu i cu statut de persoană ju rid ic ă (a u n ită ţii). A ş a cum
a firm a cercetătoru l A . B arabaş (2 0 0 3 ), rap o rtu l ju r id ic de m ju n c ă , în calitatea
acestuia de tip aparte de raport ju r id ic din cadrul sistem ului d re p tu lu i, are un
şir de trăsături caracteristice p rin in te rm e d iu l cărora el se in d iv id u a liz e a ză în
cadrul a lto r ra p o rtu ri ju rid ic e s im ila re , p rin te acestea un rol fo a rte im portant
fiin d a trib u it caracteru lu i personal al ra p o rtu lu i în cauză, character care se
re fle c tă în toate in s titu ţiile drep tu lu i m u n c ii.162
C a ra c te ru l personal al ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă nu este reglem entat
în m o d d ire c t de către le g is la ţia m u n c ii, C o d u l m u n c ii nu conţine careva
no rm e ju rid ic e directe în m a te ria intuitu personae. A s tfe l, p o triv it
p re v e d e rilo r a rt.45 din C o d u l m u n c ii, p rin in te rm e d iu l în c h e ie rii contractului
individual de m uncă, “ ...salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită
specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii,
iar angajatorul se obligă să-i asigure... ” , caracterul personal al rap o rtu lu i
ju rid ic care apare în u rm a în c h e ie rii co n tractu lu i respectiv n e fiin d m enţionat.
Spre deosebire de n o rm e le de drept al m u n c ii în v ig o a re , p re v e d e rile
ve c h iu lu i C o d al m u n c ii din 25 m a i 1973 specificau caracterul intuitu personae
a m u n c ii prestate de către salariat p rin in te rm e d iu l a rt.2 8 din C od, care
prevedea că “muncitorul sau slujbaşul trebuie să îndeplinească p e r s o n a l
munca ce i s-a încredinţat şi nu are dreptul să reîncredinţeze îndeplinirea ei
unei alte personae, dacă legea nu prevede altfel. ” D u p ă cum m en ţio n au
a u to rii c o m e n ta riu lu i C o d u lu i m u n c ii din 1 9 7 3 , dreptul la m uncă al persoanei
fiz ic e se re a liz e a z ă personal, p rin in te rm e d iu l în c h e ie rii c ontractului
in d iv id u a l de m uncă; astfel toate dre p tu rile şi o b lig a ţiile asum ate în rezultatul
a p a riţie i ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă au un caracter strict p e rs o n a l.163 E vid e n t,
că în sensul c o n ţin u tu rilo r citate, salariatul nu este în drept să transm ită unui
te rţ executarea o b lig a ţiilo r de m u n c ă , in d ife re n t de fap tu l dacă te rţu l respectiv
se a flă sau nu în ra p o rtu ri ju rid ic e de m uncă cu unitatea în cauză. în acest
context, m e n ţio n ă m că le g iu ito ru l rus, spre deoasebire de cel autohton, a
spe c ific a t în co n ţin u tu l art.15 d in C o d u l m u n c ii al Fe d e ra ţie i Ruse caracterul
personal al ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă , p o triv it că ru ia ra p o rtu rile ju rid ic e de
m uncă sunt ra p o rtu ri fu ndam entate pe acordul dintre salariat şi an g ajato r de
executare personală de către salariat a o b lig a ţiilo r de m uncă a s u m a te .11’4
C o d u l m u n c ii al R e p u b lic ii M o ld o v a în v ig o a re , deşi conţin e două artic o le
aparte m e n ite re g le m e n tă rii d re p tu rilo r şi o b lig a ţiilo r sala ria tu lu i şi
a n g a ja to ru lu i în cad ru l ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă - art.9 şi a rt.1 0 din C od,
- nu conţin e, totuşi, nic i o n o rm ă directă care ar consacra caracterul intuitu

162 Bapaoam A ., O HeKomopbix cn nucim ax m p y d m m o npm onm uouieuufi, - MocKBa, a cyp H a n « F o c y /ia p c T R o h
n p a B o » , Ns> 12/2003 r , p.21.
163 KoMMeumapuu k KodeKcy j c i k o h o s o m pyde Mo:iduncKou CC P, O T B .p e j . H erpy O . F I . , r i e T p o B B .H ., -
K huihhcb, H3jiaTejibCTBo «Kapnc MojmoBeH*cio», 1989 r., p.45.
164 Tpydoeou Kodetcc Pocchuckou (Pedepaijuu, <t>e,aepajibHbiH 3aKOH o t 30 .aeKaop» 2001 r. _Nţ?197-<t>3 (publicat în
C 3 Pd>. 2002. Nul (h.I). C t.3 ).
96
personae ale ra p o rtu rilo r în cauză. O p o s ib ilita te practică de re a liza re a
caracterului personal al rap o rtu lu i de m u n c ă tip ic constă în ap licarea
in te rm e d ia tă a art.9 a lin .(2 ) lit.c ) d in C o d u l m u n c ii, p o triv it c o n ţin u tu lu i
că ru ia salariatul este o b lig a t să respecte re g u la m e n tu l intern al u n ită ţii. în
acest caz, angajato rul ar trebui să insereze în c o nţin utu l re g u la m e n tu lu i
respectiv o clau ză p o triv it căreia salariatul este o b lig a t să în deplinească
personal m unca asum ată p rin in te rm e d iu l co n tractu lu i în c h e ia t cu ang ajato ru l.
Spre deosebire de m a jo rita te a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de drept c iv il în care,
p o triv it le g ii, se ad m ite p o s ib ilita te a ca o persoană să în c h e ie acte ju rid ic e
prin in term ediul re p re ze n ta n tu lu i M în raporturile de m uncă acest lucru nu este
posibil de facto, deşi, aşa cum am m enţionat, nu există de jure im p e d im e n te
d irecte în acest sens. P rin c ip iu l re la tiv ită ţii ac te lo r ju rid ic e res inter alios acta
aliis neque nocere neque prodesse potest nu este a p lic a b il co n tractu lu i
in d iv id u a l de m uncă şi, im p lic it, n ic i ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă tip ic în
calitate de produs al co n tractu lu i respectiv.
C a ra c te ru l intuitu personae al rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă tip ic este
a p lic a b il şi a n g a ja to ru lu i. A ş a cum s-a m e n ţio n a t în lite ra tu ra de specialitate,
persoana fiz ic ă , d even in d subiect al ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă, ob ţin e , de
regulă, şi ca lita te a de m e m b ru al c o le c tiv u lu i de m uncă din unitate. S p e c ific u l
a c tiv ită ţii acesteia, co eziu n ea, capacitatea şi p re s tig iu l c o le c tiv u lu i în cauză
sunt e lem en te de o deosebită im portanţă, determ in ân d persoana fiz ic ă în
cauză să in tre în raportul respectiv în c a lita te de s a la ria t.166 D e a ltfe l şi C o d u l
m u n c ii, deşi în m od in d ire c t, s u b lin ia ză caracterul personal al ra p o rtu lu i
ju rid ic de m uncă în cazul a n g a ja to ru lu i. A s rtfe l, p rin in te rm e d iu l in te rp re tă rii
p re v e d e rilo r a rt.8 6 a li n . ( l ) lit.v ) din C o d se poate co n c lu zio n a , că salariatul
este în drept să re fu ze de a co n tin u a m unca în leg ătură cu schim barea
p ro p rie ta ru lu i un ităţii sau reo rg an izarea acesteia, precum şi a tra n s fe ră rii
u n ită ţii în subordinea unui a lt organ, ceea ce presupune că, în acest caz, se
a fectează de facto caracterul de jure a l trăsăturii intuitu personae, sp ecifice
rap o ru lu i ju r id ic de m uncă tip ic , sub aspectul celu i care are c a lita te a de
angajator. T o to d a tă , existenţa unor c o le c tiv ită ţi în calitate de subiecţi în
cadrul dreptului m u n c ii şi a p re m is e lo r co le c tiv is te în cadrul p restării m u n c ii
nu a fectează însuşirea intuitu personae a ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă tip ic ,
acesta păstrându-şi caracterul bila te ra l şi servin d drept punte in term ed iară
în tre a n g a ja to r şi p ersonalitatea sala ria tu lu i în co n textu l p restării de către
acesta din u rm ă a m u n c ii.
A b o rd a re a ep is te m o lo g ic ă a con cep tu lu i intuitu personae în cadrul
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă tip ic e necesită şi abordarea pe rs o n a liză rii in
extensio a ra p o rtu rilo r respective. Sub acest aspect o im p o rta n ţă fo a rte m are o

1,0 Potrivit prevederilor art.242 alin.(l) din Codul civil, un act juridic poate fi inclieiat personal sau prin reprezen-
tant, împuternicirile reprezentantului rezultând din lege, din act juridic sau din împrejurările în care acţionează.
166 Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, ediţia a IlI-a, p. 14.
97
are şi acea latură a p e rs o n a liză rii ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, ce constă în
crearea unui astfel de c lim a t în societate în cadrul că ru ia şi salariatul, şi
a ngajato rul să fie p ro tejaţi; p rim u l - de b ru ta liz ă rile po sib ile ale an g ajato ru lu i,
din n e fe ric ire fo a rte des în tâ ln ite , ia r cel de-al d o ile a - de te a m a de a apela la
m etod e ile g a le sau, m ai b in e zis, n e ju rid ic e , de reglem entare şi soluţionare a
e v e n tu a le lo r litig ii apărute în tre el şi salariatul său. D in păcate, în R e p u b lic a
M o ld o v a dreptul m u n c ii continuă să reprezinte în sine acea ram u ră de drept în
care există cele m ai m ulte în călcări ale unor drepturi şi libertăţi constituţionale
ale persoanelor, răm ase nesancţionate de către lege. A cest fen o m en contin uă
să ia a m p lo a re şi, în lo c de o perso n alizare e fic ie n tă a re la ţiilo r de m uncă, ele
c ontin uă să fie deperson alizate, m a i ales în sectorul privat. In a c tiv ita te a şi
p a sivitatea sin d ic a te lo r, lipsa aproape to tală a co n tra c te lo r c o le c tiv e de m uncă
în sectorul p riv a t, in e fic ie n ţa re g le m e n tă rilo r leg ale în v ig o a re p riv in d
p ro te c ţia ju rid ic ă specială a s a la ria tu lu i g enerează o atitu d in e n e lo ia lă , ia r
fo a rte des c h ia r ostilă d in partea a n g a ja to rilo r fa ţă de leg is la ţia m u n c ii şi,
p a ra le l, un c o m p o rta m e n t psih o lo g ic c aracterizat p rin tr-u n c o m p le x de
in fe rio rita te din partea sala ria tu lu i fa ţă de an g ajato ru l său .167 D e asem enea,
necesitatea p e rs o n a liză rii ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă este in flu en ţată
n e g a tiv şi de in e fic ie n ţa m ec a n is m e lo r de supraveghere şi control în m aterie -
în p rim u l rând a In sp ecţiei M u n c ii, - asupra respectării în teren a n o rm e lo r
le g is la ţie i m u n c ii.
Este necesar să ne debarasăm de unele stereotipuri care m a i persistă în
tratarea ş tiin ţific ă a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, cum ar fi tratam en tu l
re la ţie i salariat - an g ajato r d re p t o re la ţie de colaborare recip rocă. R a p o rtu rile
ju rid ic e de m u n c ă m a i sunt în c ă tratate ca având în com ponenţa lo r un
e le m e n t sp ecial, cel al p a rtic ip ă rii sala ria tu lu i la conducerea u n ită ţii prin
in te rm e d iu l in c lu d e rii lui în com p o n en ţa c o le c tiv u lu i de m uncă. A m b e le
construcţii sunt greşite. R e la ţia angajato r - salariat nu a fost şi n ic io d a tă nu va
fi o re la ţie de “ co lab o rare” , d ato rită, în p rim u l rând, in e g a lită ţii sociale a
acestor d oi subiecţi: a ngajato rul are ban u l, deci el v a com anda, şi nu invers.
In ceea ce priveşte p a rtic ip a re a sala ria tu lu i la conducerea u n ită ţii - este o
fic ţiu n e , deoarece in clu d erea s alariatu lu i în cadrul unui c o le c tiv de m uncă are
drept scop p rim o rd ia l co n tra riu l, şi anum e o p o s ib ilita te m a i e fic ie n tă pentru
a n g ajato r de a ţin e sub control un a n u m it grup de persoane, decât acelaşi
n u m ă r de in d iv iz i, dar separaţi. Este necesar de a vedea în ra p o rtu rile ju rid ic e
de m uncă ceea ce în realitate acestea reprezintă: nişte re la ţii de locaţiune a
fo rţe i de m u n c ă . C a şi lo caţiu n e a fo rţe i de m uncă, ra p o rtu rile de m uncă
re p re zin tă o celu lă, unul d in tre ele m e n te le com ponente ale re la ţiilo r post-
in dustriale în tr-o societate m odernă, poate ch iar unul din e lem en tele p rim a re

167 Nicolae Sadovei. Specificul contractului individual de muncii în sectorul privat din Republica Moldova,
Chişinău, revista “ Legea şi viata”, nr. 4/1998, p.29-30.
98
ale acestor re la ţii. In această c e lu lă pot fi observate în stare em b rio n a ră toate
c o n tra d ic ţiile care in flu e n ţe a ză d e z v o lta re a societăţii în ansam blu.
R a p o rtu rile de m u n c ă in clud în sine, pe de o parte, c o m u n ita te a de interese a
p a rtic ip a n ţilo r, deoarece de regulă atât salariatul cât şi a ngajato rul sunt
interesaţi în m e n ţin e re a pe durată a lor. Pe de altă parte, aceste ra p orturi
co n ţin şi interese co n tra d ic to rii: ang ajato ru l, în ca lita te a sa de p ro p rie ta r, este
interesat - în p rim u l rând, - în satisfacerea c e rin ţe lo r p ieţei şi astfel în
creşterea v e n itu lu i său. S a la ria tu l, pe de a ltă parte, este interesat de creşterea
sa la riu lu i său şi de îm b u n ă tă ţire a c o n d iţiilo r de m uncă. A s tfe l interesele
a n g a ja to ru lu i, ale p ro p rie ta ru lu i sunt im p la n ta te în c o m ponenta p ro d u c tiv ă a
ra p o rtu lu i de m uncă, pe când interesele sala ria tu lu i sunt im p la n ta te în
com ponenta socială a acestor ra p o rtu ri. C o n tra d ic ţia d in tre e le m e n tu l social şi
cel pro d u c tiv rep rezin tă o con tra d ic ţie in e v ita b ilă , care este cuprinsă în însăşi
n atu ra ra p o rtu lu i de m uncă, în "codul g enetic" al acestor r e la ţii.168 A s tfe l,
ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă - în special cele tip ic e , - v o r fi c la r d eterm inate
şi cel m ai im p o rta n t este că v o r putea fi personalizate.
Natura juridică a subordonării în cadrul raportului juridic de muncă.
In s titu ţia rap o rtu lu i ju rid ic este destul de m in u ţio s supusă s tu d iilo r respective.
A tâ t în do c trin a rusă, cât şi în cea rom ânească cea m ai m are c o n trib u ţie în
d o m e n iu a fost adusă de către rep rezen tan ţii şcolii de drept p riv a t, care se
ocupă de studiul ra p o rtu rilo r ju rid ic e de drept c iv il.169 Esenţa rap o rtu lu i
ju r id ic depinde de natura acelei re la ţii sociale pe care respectiva no rm ă
ju r id ic ă o reg lem en tează. A s tfe l, raportul ju r id ic c iv il de sorginte social-
p a trim o n ia lă sau s o c ia l-n e p a trim o n ia lă (p e rs o n a lă ), re g le m e n ta t de o n o rm ă
de drept, are câteva p a rtic u la rită ţi caracteristice, esenţiale fiin d trei din
acestea:
• raportul ju r id ic c iv il, ca o rice raport ju r id ic , re p re zin tă o re la ţie socială
(in te ru m a n ă );
• raportul ju r id ic c iv il are un caracter du b lu v o litiv ;
• raportul ju r id ic c iv il se c aracterizează p rin p o z iţia de eg alitate ju r id ic ă a
p ă rţilo r p a rtic ip a n te .170
P rim e le două caracteristici sunt specifice şi o ric ă ru i raport ju r id ic de
m u n c ă tip ic , fu n d a m e n ta t pe un contract in d iv id u a l de m uncă. C h estiu n ea
devine însă m a i d ific ilă când se purcede la analiza în esenţă a poziţiei
participanţilor la acest raport, adică la p o ziţia ocupată de salariat faţă de
angajator. R eţinem că nu apar c onfuzii în p riv in ţa po ziţiei de egalitate a părţilo r

168 BeKya H., Tpydoeoii k<mmpa Km « cotipe.\iewmx vcjiosiixc, - E h u i k c k , 1999 r., p. 17.
169 A se vedea: Hofjifjie O.C., ripanoamnouteHusi no c m t e m c K O M y ? • p a .u r d a u c K O M y npuny. - J le H H H rp a n , 1949 r.;
Gheorghe Beleiu Drept civil român. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, p .6 1-108; N.Popa.
Le rapport juridique (notion el traits), - Bucureşti, Analele Universităţii Bucureşti, seria Drept, 1986, p.25-34.
170 Sergiu Baeş, Drept civil. Partea generală, - Chişinău, editura “Toner”, 1994, p. 36; Gheorghe Beleiu, Drept
civil român. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, p. 61-62.
contractante în fa ţa le g ii, fiin d c ă în acest caz este vo rb a de un principiu, dar nu
de o caracteristică, a m b ii subiecţi subordonându-se, evident, legii.
In ceea ce priveşte p o z iţia p ă rţilo r în cad ru l ra p o rtu lu i salariat —
an g ajato r, in iţia l în d o c trin a de specialitate s-au fo rm a t două curente. P rim u l
curent, reprezentat de cei m ai m u lţi aderenţi, susţinea şi contin uă să susţină
fap tu l că salariatul se a flă în tr-o p o z iţie de subordonare fa ţă de angajator;
re p re ze n ta n ţii celu i d e -a l d o ile a curent insistă asupra p o z iţie i de egalitate
ju r id ic ă a p ă rţilo r în cadrul e x e rc ită rii ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă. Ţ in e m să
m e n ţio n ă m fa p tu l, că ele m e n te ra ţio n a le cu caracter evid en t de probaţiune
ep is te m o lo g ic ă se regăsesc în am b ele curente, ceea ce face uneori destul de
d ific ilă subscrierea sigură la unul din ele. D in m o m e n tu l a p a riţie i in stitu ţiei
ju rid ic e m o d e m e a contractului in d iv id u a l de m uncă, d ile m a subordonare —
nesubordonare a generat dispute serioase. A s tfe l, doctrina ju rid ic ă rom ânească
din perioada in terb elică reprezintă un exem plu clasic în acest sens. Pe
m arg in ea acestei pro b lem e s-au expus E . C ristoforeanu (1 9 3 7 ), M a rc o I.
B arasch (1 9 3 2 ), G h e o rg h e G . G h e o rg h iu (1 9 3 5 ) şi a lţii.
P o triv it lu i E . C ris to fo re a n u (1 9 3 7 ), c rite riu l d is tin c tiv al c ontractului
in d iv id u a l de m u n c ă este r a p o rtu l de s u b o rd o n a re e xisten t în tre salariat şi
a n g ajato r în to t tim p u l ex e c u tă rii c o n tra c tu lu i.171 C u m am m e n ţio n a t deja,
acest e le m e n t de subordonare este v ă z u t de către autor ca unul de natură pur
ju r id ic ă şi nu econom ică; subordonarea nu tre b u ie înţeleasă, în o p in ia
a u to ru lu i, în sensul a s e rv irii v o in ţe i salariatului v o in ţe i a n g a ja to ru lu i, ci în
sensul u n e i dependenţe ie ra rh ic e cu caracter d is c ip lin a r. M a rc o I. Barasch
(1 9 3 2 ) m e n ţio n e a ză - în m o d in d ire c t, - subordonarea salariatu lu i fa ţă de
a ngajato r, aducând drept e x e m p lu reg u la m e n te le de a te lie r, pe care le
consideră drept o derogare de la lib e rta te a c o n v e n ţiilo r.172 A te n ţia asupra
re g u la m e n te lo r de a te lie r este atrasă, în p e rio a d a respectivă, şi de către
G h eo rg h e G . G h e o rg h iu ( 1 9 3 5 ).173
L ib e rta te a co n v e n ţiilo r, sau m a i bine zis lib ertatea de a contracta, re flectă
ro lu l pe care îl are v o in ţa p ă rţilo r contractante la a p a riţia ra p o rtu lu i ju r id ic de
m uncă tip ic . In doctrin a m o dernă lib e rta te a de a contracta a fost absolutizată
un a n u m it tim p şi desprinsă în m are m ăsură de realitate. Insă datorită
in fluenţei legislaţiei internaţionale referitoare la drepturile o m u lu i, în dreptul
contem poran s-a ajuns la o concepţie realistă şi practică, în conform itate cu care
libertatea contractuală reprezintă o parte com ponentă a libertăţii in dividuale, un
drept subiectiv de a contracta în conform itate cu dreptul ob iectiv şi în lim ite le
prevăzute de acesta.174 T o ate aceste m om ente se reflectă, im p lic it, şi în oglinda

171 E.Cristoforeanu, Teoria geanerală a contractului individual de muncă, p.33-35.

172 Marco I. Barasch, Principii de legislaţia muncii, p.39.
173 Gheorghe I. Gheorghiu, Studiu asupra contractului individual de muncă, p.46-47.
174 Ioan Albu, Drept civil. Contractul .şi răspunderea contractuală, - Cluj-Napoca, editura „Dacia”, 1994, p.23.
100
"naturală" a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă tip ic e , fu n d am en tate de asem eni
pe o c onvenţie - contractul in d iv id u a l de m uncă.
D o c trin a so vietică de specialitate, până p rin a n ii '7 0 ai seco lu lu i trecut,
nu m e n ţio n a în fo rm ă deschisă e xistenţa subord onării sala ria tu lu i fa ţă de
a ngajato r d in cauza unor în ch istări de o rd in id e o lo g ic , care în m o d categoric
nu aveau n im ic în com un cu re a lita te a ju r id ic ă a acestor raporturi; se accepta
d oar subordonarea sala ria tu lu i fa ţă de reg u la m e n te le de ord in e in te rio a ră a
m u n c ii (re g u la m e n te le in terne, p o triv it lim b a ju lu i ju r id ic m o d e rn ). A s tfe l,
raportul ju rid ic de m uncă era d e fin it drept o "colaborare tovărăşească a unor
o am eni lib e ri de exp lo a ta re , o re la ţie ju r id ic ă c o n firm că re ia o m u l m u n c ii este
o b lig a t să în deplinească o a n u m ită m uncă fiin d inclus în com ponenţa
în tre p rin d e rii (in s titu ţie i, o rg a n iz a ţie i) socialiste şi p a rtic ip â n d la
ad m in istrarea e i, ia r în tre p rin d e re a (in s titu ţia , o rg a n iz a ţia ) este o b lig a tă să-i
rem unereze m unca p rin p ris m a c a lită ţii şi c a n tită ţii acesteia, să-i asigure
c o n d iţii de securitate a m u n c ii în scopul o b ţin e rii unei p ro d u c tiv ită ţi în a lte şi
să m anifeste g rija necesară fa ţă de necesităţile m a te ria le , sociale si culturale
ale s a la ria tu lu i".175 Dicţionarul enciclopedic de drept a! muncii (e d iţia
sovietică din anul 1 9 7 9 ), deşi d e fin e a m u lt m ai laco nic raportul ju r id ic de
m uncă, prezentându-1 drept acea fo rm ă ju r id ic ă a le g ă tu rii care apare în tre o
în tre p rin d e re (in s titu ţie , o rg a n iz a ţie ), pe de o parte, şi o persoană (m u n c ito r
sau fu n c ţio n a r), pe de a ltă parte, în leg ătură cu prestarea unei m u n c i,176 era de
asem eni trib u ta r re g im u lu i p o litic . D u p ă cum se poate observa, nic i o
d e fin iţie nu m en ţio n ează fa p tu l subord onării sala ria tu lu i fa ţă de an g ajato r
deoarece, c o n fo rm id e o lo g ie i com uniste, în cadrul so c ia lism u lu i d e zv o lta t
o a m e n ii m u n c ii sunt lib e ri de orice e x p lo a ta re ,177 ia r subordonarea evid en t
im p lic ă , deşi în tr-o fo rm ă m a i v o a la tă , e xisten ţa unei e x p lo a tă ri.
E cte interesantă şi e v o lu ţia p o z iţie i le g iu ito ru lu i pe parcursul p erioadei
de la adoptarea C o d u lu i m u n c ii al R .S .S .M o ld o v e n e ş ti din 1973 până la
adoptarea C o d u lu i m u n c ii din 2 0 0 3 , a p lic a b il la m o m en t în m a te ria
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă. A s tfe l, p o triv it p re v e d e rilo r a rt.1 6 din C odul
m u n c ii a n te rio r, contractul de muncă este înţelegerea între lucrător şi
întreprindere, instituţie, organizaţie, prin care lucrătorul se obligă să
presteze o muncă după o anumită specialitate, calificare sau la un anumit
post, subordonăndu-se ordinei interioare de muncă, iar întreprinderea,
instituţia, organizaţia se obligă să plătească lucrătorului salariul şi să-i
asigure condiţiile de muncă, prevăzute de legislaţia muncii, de contractul
colectiv şi de înţelegerea părţilor, ia r p o triv it p re v e d rilo r a rt.4 5 din C o d u l
m u n c ii din 2 0 0 3 , contractul individual de muncă este înţelegerea dintre
salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-

l7 i Tpydoeoe npaeo, ncu pea. npocf). HX.AjicKcaHApoBa, p. 140.

176 Tpydoeoe npaeo. 3miUKionediwecKini cioeapb, ncw pea. npotţ)- lUaHOBa C.A., p.462.
177 Teopm eocydapcmea u npatia, rio;i pe;t npo(|> KopojreBa A.H., npo$. JlBHia JI-C-, p. 176-180.
101
o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern
al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute
de prezentul cod, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii,
de contractul colectiv de muncă, precum şi să achite la timp şi integral
salariul. D a c ă e lim in ă m din co n ţin u tu l p rim e i n o ţiu n i e lem en tele id eolog ice
trib u ta re epocii respective, în tre acestea aproape că nu există careva diferenţe
esenţiale ca şi construcţie ju rid ic ă , cu e xcep ţia, destul de im portantă ca atare,
a fa p tu lu i, că în vechea n oţiu ne a co n tractu lu i in d iv id u a l de m uncă era
m e n ţio n a tă subordonarea salariatu lu i re g u la m e n tu lu i intern al u n ită ţii
(im p lic it a n g a ja to ru lu i), fa p t care nu a m ai fost re fle c ta t în n o ţiu n ea cuprinsă
în noul C o d . C u v â n tu l subordonare nu se conţin e în general în C o d u l m uncii
din anul 2 0 0 3 .
D o c trin a contem porană în m a te ria ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă
recunoaşte, aproape în u n a n im ita te , existenţa subord onării salariatu lu i
a n g a ja to ru lu i său în cadrul d e ru lă rii ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă tip ic . T otuşi,
în acest sens raportul dat este a n a liza t sub două aspecte:
• raportul ju rid ic care apare în m o m e n tu l în c h e ie rii c o ntractului in d iv id u a l
de m uncă;
• raportul ju r id ic care apare în urm a în c h e ie rii co n tractu lu i in d iv id u a l de
m uncă.
In p riv in ţa n a tu rii ju rid ic e a ra p o rtu lu i care apare în m o m e n tu l în c h e ie rii
co n tractu lu i in d iv id u a l de m u n c ă acesta se caracterizează, fo rm a l, p rin p o z iţia
de e g a lita te ju r id ic ă a p ă rţilo r contractante. Şi a n g a ja to ru l, şi salariatul sunt
egali şi, cel puţin la n iv e l te o re tic , se c o n fo rm e a ză co m p let cerin ţe lo r
conceptului de lib e rta te contractuală. P ur te o re tic , am b ele părţi n eg o ciază la
această etapă toate c o n d iţiile v iito ru lu i contract, posedând au to n o m ia d eplină
de v o in ţă , garantată de lege. R ecunoaştem , to tu şi, că această p o z iţie de
egalitate ju r id ic ă a p ă rţilo r contractante este una ideală; în re a lita te ea este
afectată de p o z iţia socială d ife rită a c o n tra c ta n ţilo r şi ca atare nu există nici la
m o m e n tu l a p a riţie i ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă tip ic eg alitate de fascto în tre
p ă rţile ra p o rtu lu i.
In u rm a în c h e ie rii c ontractului natura ju rid ic ă a rap o rtu lu i se schim bă,
acesta fiin d c aracterizată p rin tr-o d ife re n ţie re faţă de natura ju rid ic ă a
ra p o rtu lu i, care apare în m o m e n tu l în c h e ie rii con tractu lu i. Se consideră, că
după în c h e ie re a co n tractu lu i rap o rtu l apărut se c aracterizează p rin tr-o
subordonare a s a la ria tu lu i fa ţă de angajato r, ceea ce este sp ecific rap o rtu lu i
ju r id ic de m u n c ă tip ic . A n g a ja to ru l stabileşte p ro g ram u l, lo cul concret de
m uncă, re g im u l de m u n c ă , d is c ip lin a m u n c ii (în c o n d iţiile le g ii, desigur)
pentru salariat şi, sub acest aspect, salariatul se subordonează de ju re

102
 a n g a ja to ru lu i său.178 D e cele m a i m u lte o ri subordonarea este c aracterizată şi
p rin fa p tu l, că salariatul se în cad rează în tr-u n c o le c tiv de m uncă, în
m a jo rita te a c a z u rilo r deja fo rm a t. D e la această reg u lă există şi e x c e p ţii,
caracteristice, de a ltfe l, n u m a i a n g a jă rii în do m en iu l p riv a t, când o persoană
fiz ic ă în c h e ie un contract in d iv id u a l de m uncă în c alitate de salariat cu o altă
persoană fiz ic ă în c alitate de angajato r (exceptân d persoanele fiz ic e cu statut
de co m e rc ia n t) pentru în d e p lin ire a unui a n u m it lucru (a n g a ja re a unui
secretar, de e x e m p lu ) şi când alţi salariaţi nu sunt; b in eîn ţeles, în acest caz nu
m a i există nic i c o le c tiv u l de m uncă în care să se în cad reze salariatul.
In u rm a a n a lize i celo r expuse se iscă, însă, o în trebare: există oare două
ra p o rtu ri ju rid ic e , separate şi autonom e, în cazul în c h e ie rii unui contract
in d iv id u a l de m uncă? în d o c trin a ju rid ic ă din fosta U n iu n e S o v ie tic ă , d a r şi
din R u s ia p ostsovietică, unii autori răspund a firm a tiv Ia această în trebare,
susţinând te n d in ţa existenţei autonom e a două ra p orturi ju rid ic e de m u n c ă .179
In d o c trin a ju rid ic ă din R o m â n ia - d im p o triv ă ; m a jo rita te a s p e c ia liş tilo r nu
au în cercat să disece acest ra p o rt ju r id ic în două ra p o rtu ri separate, această
te n d in ţă p ro life râ n d u -s e im e d ia t după ev e n im e n te le din de c e m b rie 1 9 8 9 .180
N e ra lie m acestui punct de vedere, deoarece pentru existenţa u nor ra p orturi
ju rid ic e separate, autonom e, este n evo ie de existenţa separată a sub ie c ţilo r,
o b ie c tu lu i şi co n ţin u tu lu i acestor rap o rtu ri; c h ia r dacă am a d m ite p o s ib ilita te a
d is o c ie rii ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă tip ic în două ra p o rtu ri, am avea n evo ie
de elem ente autonom e pentru fie c a re ra port, ceea ce nu este p o sibil n ic i de
jure, n ic i de fa d o . In acest sens, este fo arte im p o rta n t de m e n ţio n a t fa p tu l că
în m o m e n tu l tra ta tiv e lo r p riv in d v iito ru l contract a m b e le părţi subscriu
aceloraşi efecte pe care el le v a produce (e x c e p tâ n d , b in eîn ţeles, existenţa
u nor p o s ib ile v ic ii de co n sim ţăm ân t la în c h e ie re a c o n tra c tu lu i). In absoluta
m a jo rita te a s tu d iilo r rom âneşti de specialitate p ost-decem briste se
m en ţio n e a ză , că rap o rtu l ju rid ic g re fa t pe un contract in d iv id u a l de m u n c ă se
c aracterizează p rin tr-u n m o d sp ecific de subordonare a persoanei fiz ic e faţă
de c e lă la lt subiect, în folosu l căruia se prestează m u n c a .181 D e ş i în cadrul
unor ra porturi ju rid ic e c iv ile există un m od sp ecific de re la ţii ale subiectelor
care conţin şi e lem ente ale subo rd o n ării, cum ar fi cazul m a n d a ta ru lu i care,
c o n fo rm art. 10 4 0 din C o d u l c iv il, este o b lig a t să în deplinească in d ic a ţiile
m a n d a n tu lu i, adică să acţioneze în lim ite le în s ă rc in ă rilo r p rim ite de la
m andant, în cadrul ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă tip ic e sa la ria tu l, în
m a jo rita te a absolută a c a zu rilo r, se în cadrează în com ponenţa unui c o le c tiv

" Sanda Ghimpu. loan Traian Ştefanescu, Şerban Beligrădeanu, Gheorhe Mohanu, Drcplul muncii. Tratai, vul.I,
p.83.
179 A se vedea pentru dezvoltări: HflaHOB C.A.. JIhriiimu P.3., 0|xiobckhh K).n., CuHcmt'Koe mpyckmoe npano:
(tonpocbi meopvti, - Mocnsa, n3^aTejibCTBo «HayKa», 1978 r„ p. 180.
180 în acest sens a se vedea: Gheorghe Brehoi, Andrei Popescu. Ion Traian Ştefanescu, Drcplul muncii. Elemente
fundamentale, p.47.
181 Alexandru Ticlea. Constantin Tufan. Drcplul muncii. Curs pentru uzul studenţilor, p. 10-26; Dumitru V. Firoiu.
Dreptul muncii .ţi securităţii sociale, Vol.l, - laşi, editura “Junimea”, 1996. p.60-91.
103
de m uncă e xisten t în tr-o unitate, care presupune în m o d o b lig a to riu o anum ită
structură o rg a n iza to ric ă şi un a n u m it reg im de ierarh ie fu n c ţio n a lă . A s tfe l,
salariatul nu este în drept să a leag ă în tre a fi sau a nu fi m e m b ru al
c o le c tiv u lu i de m uncă, cum ar fi, de e x e m p lu , în cazul a filie r ii sau n e a filie rii
la un sindicat; el d evin e în m od autom at m e m b ru al c o le c tiv u lu i de m uncă. în
acest cadru o rg a n iza to ric p re s ta b ilit v a avea loc şi prestarea m u n c ii, spre
deosebire de an u m ite contracte c iv ile — cum ar fi cel de prestări s e rv ic ii, de
an tre p riză etc; — în b a za căro ra cel care se o b lig ă să desfăşoare a c tiv ita te a în
folosu l a ltu ia îşi o rg a n ize a ză de unul singur m unca, fă ră a se în cadra în tr-u n
co le c tiv de m u n c ă şi fară a se subordona celu i cu care a contractat.
In co n testab il, că subordonarea im p lic ă o b lig a ţia s alariatu lu i de a respecta
d is c ip lin a m u n c ii, ceea ce o feră ang a ja to ru lu i dreptul de a a p lic a anum ite
sancţiuni d is c ip lin a re sa la ria tu lu i său în cazul în c ă lc ă rii o b lig a ţiilo r asum ate
prin contract. D eo arece în cele m a i m u lte c azuri reg u la m e n te le interne ale
u n ită ţilo r de f a d o sunt elab orate şi adoptate de către a n g ajato r în m od
u n ila te ra l, putem a firm a cu siguranţă existenţa în cadrul ra p o rtu rilo r ju rid ic e
de m uncă tip ic e a unui fa c to r, de regulă inexistent în m a jo rita te a absolută a
c e lo rla lte ra p orturi ju rid ic e de natură p riv a tă p riv a tă (c iv ilă ) — factoru l
pu te rii patronale, aplicat de către angajato r în cadrul deru lării rap o rtu rilo r
ju rid ic e de m uncă tip ic e . E xecu tarea contractului in d iv id u a l de m uncă
presupune însă nu doar subordonare, ci, cum s-a m enţionat în literatu ra de
specialitate, un dialo g perm anent în tre salariaţi şi a n g a ja to r.'82 C ert este, că
derularea n orm ală a unui raport ju rid ic de m uncă tip ic înseam nă m ai m ult
decât sim p la prestare a m u ncii de către salariat şi p la ta salariului de către
angajator; ea trebuie să însem ne un dialo g n e m ijlo c it în cadrul unităţii spre a se
re zo lv a toate (sau aproape toate) p roblem ele care apar, în spiritul legislaţiei
m u n c ii, fa ră a se apela fre c v e n t la factorul puterii patronale de către angajator,
sau la c e lă la lt fa c to r — cel al puterii sindicale — de către colectivul de m uncă.
C e lă la lt curent, re prezentanţii că ru ia susţin ideea de egalitate ju rid ic ă a
p ă rţilo r m e n ţin u tă pe tot parcursul d e ru lă rii raportului ju rid ic de m uncă,
ap elează la esenţa p riv a tă a acestui raport. D eo arece în cadrul unei eco n o m ii
lib e ra le fo rţa de m uncă re p re zin tă o m a rfa , evid en t că se m acin ă acel perete
despărţitor care separă raportul ju rid ic de m uncă de raportul de drept c iv il şi
pe parcurs to t m a i m u lte e lem en te constitutive ale drep tu lu i c iv il sunt
u tiliz a te în cadrul ra p o rtu rilo r de m u n c ă .183 Interdep endenţa practică dintre
n o rm e le d re p tu lu i m u n c ii şi no rm e le de drept c iv il în cadrul re g le m e n tă rii
ra p o rtu rilo r de m uncă vorbeşte despre te n d in ţe le tot m a i evid ente de creştere
a ro lu lu i n o rm e lo r de drept c iv il în c a lita te de re g u la to r al ra p o rtu rilo r de
m uncă. D eşi ra p o rtu rile care apar în tre salariat şi a n g ajato r în cadrul prestării

lx‘ loan Traian Ştefanescu. Contractul individual dc muncă, - Bucureşti, editura “ Lumina Lex". 1997. p.67.
IW rptlurtitlilCMte npattn, H.I. no;i pe;i npo(J). Toncroro (O.K., npo(j). CepreeBa A.H., - CaHKT-rieTep6ypr,
H3aaTejibCTBO «TeHC», 1996 r., p. 13.
104
m u n c ii sunt considerate în m od tra d iţio n a l de către m a jo rita te a sp e c ia liş tilo r
drept raporturi de subordonare, nu există nici un te m e i, în o p in ia a d e p ţilo r
acestui curent, de a le id e n tific a drept raporturi de genul «ejiacmb
nodvuHeHue», adică de a le considera drept raporturi adm in is tra tiv e , deoarece
ele se nasc num ai în u rm a în cheierii unui contract, ceea ce presupune existenţa
unor subiecţi cu d repturi absolut e g a le .184 D e asem enea, susţinătorii acestui
curent operează cu ideea că existenţa a n u m ito r a trib u ţii patronale de partea
an g ajato ru lu i în procesul u tiliz ă rii m u n c ii salariatu lu i nu in flu e n ţe a ză
eg alitatea p ă rţilo r contractante, ci d o a r aduce an u m ite res tric ţii a u to n o m ie i de
v o in ţă a salariatu lu i. A s tfe l, lim ite le a u to n o m ie i de v o in ţă a salariatu lu i
d ife re n ţia ză de la caz la caz în fu n c ţie de sfera de a p lic a re a m u n c ii acestuia:
cu cât m a i m a re şi m a i c o m p le x ă este unitatea în cadrul căreia a ctivează
salariatu l, cu atât m a i m a ri sunt şi re s tric ţiile cărora le este supusă a u to n o m ia
de v o in ţă a sala ria tu lu i de către re g u la m e n te le in terne ale u n ită ţilo r şi invers.
D e ş i abordarea d ile m e i subordonare/nesubordonare p rin prism a
a u to n o m ie i de v o in ţă a sala ria tu lu i este destul de interesantă şi b e n e fic ă
te o re tic , e x p rim ă m an u m ite rezerve în ceea ce priveşte acest punct de vedere,
deoarece p rin c ip iu l e g a lită ţii p ă rţilo r contractante, p reluat din concepţia
c iv ilis tic ă a co n tractu lu i, nu atât de jure, cât de fa c to nu corespunde, cum
am m e n ţio n a t deja în a lt studiu, re a lită ţilo r sociale de m u n c ă p ra x io lo g ic e .185
C hestiunea e g a lită ţii p ă rţilo r contractante în cadrul ra p o rtu rilo r ju rid ic e de
m uncă a făcut obiectu l unor dezbateri, in clusiv în cadrul O rg a n izaţie i
In ternaţionale a M u n c ii, ia r un în alt fu ncţionar al acestui prestigios şi in flu e n t
organism internaţional a ţinut să m enţioneze direct şi fară echivoc că
d ezvoltarea continuă a leg islaţiei m u ncii şi a re la ţiilo r de m uncă pe parcursul a
m a i m u lţi ani a im pus recunoaşterea eşecului teoriei preluate din dreptul c iv il
al secolului al X lX - le a conform căreia p ărţile contractului in d iv id u a l de m uncă
se a flă pe p ic io r de egalitate, deoarece în fond această teorie nu reprezintă, în
cadrul ra p o rtu rilo r de m uncă, n im ic m ai m u lc t decât o fic ţiu n e .186
Caracterul bilateral al raportului juridic de muncă tipic. C a şi orice alt
raport ju rid ic , raportul ju r id ic de m uncă tip ic re p re zin tă o entitate c o m p le tă şi
in tegră, in d ife re n t că este v o rb a despre un raport ju r id ic s im p lu sau unul
c o m p le x , n e fiin d po sib ile c a reva e x c e p ţii de la ra g u la în cauză. Pe de altă
parte însă, orice raport ju r id ic presupune o p lu ra lita te de subiecţi, în sensul că
este im p o s ib ilă a p a riţia unui raport ju rid ic doar cu p a rtic ip a re a unui sin gur
subiect: în acest sens o ric e raport ju rid ic are caracter p lu rip a rtic ip a tiv . Sub
aspect general p lu ra lita te a presupune p a rtic ip a re a la raportul ju r id ic a cel
puţin doi subiecţi, n e fiin d lim ita t n u m ă ru l to tal p o s ib il al p a rtic ip a n ţilo r.

w C aim M K O B a JT.B., Uorottop noima mpv<)a » Poccuu. - M o c K B a . irca aT ejltC T B O «M T-npecc». 1999 r.. p.71.
183 N icolae Sadovei. U nele consideraliuni p riv in d căile de dezvoltare a dreptului m uncii in R epublica M oldova.
Chisinău. "Revista de Drept Privat", nr.î/2001. d.50.
M e iim o m u u c u m u p tn p v d a : r:iannbie npoo.ie.ubi oyO yuţero. JţoK iac) I'eH ep a .ih u o p o o u p e k in o p a M E T
n a 72-ii c e c c u u M O T , - }KeHeBa. 1986 r., p.56.
105
 R ap o rtu l ju r id ic de m uncă tip ic este, în acest sens, un raport p lu rip a rtic ip a tiv
m in im , adică un raport cu caracter b ila te ra l, fiin d exclusă p o sib ilitatea
p lu rip a rtic ip a tiv ă d e zv o lta tă în cadrul oricăru i raport ju rid ic de m uncă tip ic .
A ş a cum m enţionau S anda G h im p u şi A le x a n d ru Ţ ic le a (1 9 9 4 ), raportul
ju r id ic de m uncă se poate stabili în tre o persoană fiz ic ă şi o persoană ju rid ic ă ,
sau în tre două persoane fiz ic e , dar nicio d ată în tre două personae ju r id ic e .187
în c a lita te de părţi ale rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă tip ic apare, pe de o
parte, o singură persoană fiz ic ă - s alariatu l, - şi, pe de altă parte, o singură
persoană ju rid ic ă , de regulă, sau fiz ic ă - angajatorul. B ila te ra lita te a în calitate
de trăsătură specific separă raportul ju rid ic de m uncă tipic atât intradisciplinar,
cât şi in te rd is c ip lin a r. R a p o rtu rile ju rid ic e c iv ile , de e x e m p lu , pot avea uneori
o p lu ra lita te de p a rtic ip a n ţi, cum ar fi cazul ra p o rtu rilo r o b lig a ţio n a le cu o
p lu ra lita te de d eb ito ri (în cazul când m ai m u lţi d ebito ri datorează aceiaşi
prestaţie unui sin gur c re d ito r) sau cu o p lu ra lita te de creditori (în cazul când
m ai m u lţi c re d ito ri au dreptul la aceiaşi prestaţie). Şi în cazul unor raporturi
ju rid ic e în m aterie de m uncă, cum ar fi ra p o rtu rile ju rid ic e conexe, există
po sib ilitatea unei p lu rip a rtic ip a tiv ită ţi extinse: raporturile ju rid ic e co lective de
m uncă, raporturile ju rid ic e de adm inistrare publică a re la ţiilo r de m uncă etc.
B ila te ra lita te a nu este consacrată în m od direct, ca şi trăsătură
caracteristică a raportului ju rid ic de m uncă, în C o d u l m u n c ii. în acest sens,
este interesantă abordarea com parată a unor norm e cu conţinut identic, dar cu
aspect de fo rm a liza re ju rid ic ă d ife rită din C odul m uncii al R e p u b lic ii M o ld o v a
şi C o d u l m u n c ii al F e d e ra ţie i Ruse. A s tfe l, p o triv it p re v e d e rilo r art. 4 6 din
C o d u l m u n c ii al R M , salariatul şi a ngajato rul sunt părţi ale c ontractului
in d iv id u a l de m uncă, iar p o triv it a rt.2 0 din C o d u l m u n c ii al Fed eraţiei Ruse,
salariatul şi an g ajato ru l sunt părţi ale raportului ju r id ic de m u n c ă .188 D in
aceste considerente a firm ă m că b ila te ra lita te a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă
tip ic este consacrată de către le g iu ito ru l m o ld a v în m od in direct, ia r de către
respectivul leg iuito r al Federaţiei R u s e - î n m od direct. Totodată, bilateralitatea
rap o rtu lu i tip ic presupune şi un a lt aspect im p o rta n t - cel al re p a rtiză rii
u n ifo rm e a d re p tu rilo r şi o b lig a ţiilo r p ă rţilo r ra p o rtu lu i în cauză. Sub aspect
general, o rice raport ju r id ic se în cad rează în unul din cele trei tip u ri: cel al
ra p o rtu rilo r ju rid ic e u n ila te ra le , al c e lo r b ila te ra le sau al celo r m u ltila te ra le .
S p e c ific u l b ila te ra lită ţii ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă tip ic constă în fap tu l că
a m b ele părţi ale rap o rtu lu i - şi salariatu l, şi a n g a ja to ru l, - au drepturi şi
o b lig a ţii c o re la tiv e reciproce. A spectu l dat al b ila te ra lită ţii izvorăşte direct
d in sin a la g m a tic ita te a un icu lu i iz v o r de apariţie a unui raport ju rid ic de
m uncă tip ic - cea a c ontractului in d iv id u a l de m uncă. P rin natura sa
s in a la g m a tic ita te a presupune fa p tu l, că fie c a re d in tre cele două părţi ale

IH7 Sanda Gimpu, Alexandru Ţiclea. Dreptul muncii, p. 12.

I!w Tpyttottoit K o d e K C PwaiiicKnii (Penepaifliu, 3aK O H o t 30 .aeKaops 2001 r . JsTl» 197-03 (publicat î n
C3 P0>. 2002. Mii (h.I). Ct.3).
106
ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă tip ic se o b lig ă recip roc as tfe l, în cât o b lig a ţia
fie c ă re ia din ele este c o re la tiv ă o b lig a ţie i c e le ila lte părţi. Sub acest aspect
b ila te ra lita te a ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă corespunde c e lo r două c o n d iţii
esenţiale: re c ip ro c ită ţii şi in te rd e p e n d e n ţe i.189 Şi s alariatu l, şi a n g a ja to ru l, în
c alitate de subiecţi ai rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă tip ic , au în acelaşi tim p şi
c alitatea de cred ito r, şi c alitatea de deb ito r, adică au şi d re p tu ri, şi o b lig a ţii.190
In terdep endenţa se m a n ife s tă p rin aceea că o b lig a ţia uneia dintre p ă rţile
ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă este cauza o b lig a ţie i c e le ila lte p ă rţi, şi invers.
Şi în perioada in te rb e lic ă raportul ju r id ic de m uncă fu n d am en tat pe un
contract in d iv id u a l de m uncă era considerat a fi un raport ju r id ic b ila te ra l, în
am b ele în ţelesu ri ale te rm e n u lu i în cauză. P rev e d e rile a rt.3 7 din Legea
asupra contractelor de muncă din 1929, p o triv it cărora „co n tractu l in d iv id u a l
de m uncă este co n ven ţiu n ea p rin care una din părţi, denumită salariat, se
o b lig ă să presteze m unca... unei alte părţi denumită patron care, la rândul
său, se o b lig ă ...” e v id e n ţia ză b ila te ra lita te a ra p o rtu lu i g enerat de contractul în
cauză. în acest context este im p o rta n t de m e n ţio n a t fa p tu l, că şi în perioada
respectivă nu o rice prestare a m u n c ii de către o persoană în fo lo s u l a lte ia
cădea autom at sub c a lific a tiv u l de raport ju r id ic de m u n c ă . E .C ris to fo re a n u
(1 9 3 7 ) m e n ţio n a că Legea asupra contractelor de muncă a trib u ia c a lific a tiv u l
de patron n u m ai persoanei că re ia salariatul îi presta m unca sau s e rv ic iile sale,
se în ţe le g e a în c o n d iţiile pre v ă zu te de lege, deoarece „nu orice serviciu
prestat de o persoane altei persoane generează un raport de muncă în sensul
l e g i i ’'™ '
In lite ra tu ra de specialitae, in c lu s iv cea d in R e p u b lic a M o ld o v a , s-au
e x p rim a t o p in ii p riv in d caracterul p lu rip a rtic ip a tiv extins al unor ra p orturi
ju rid ic e de m uncă. A s tfe l, p o triv it c e rc e tă to rilo r N ic o la i R om andaş şi E duard
B oişteanu (2 0 0 7 ), raportul ju rid ic de m uncă apărut în cazul detaşării
sala ria tu lu i la o altă unitate, în c o n d iţiile art.71 - 72 din C o d u l m u n c ii
precum şi rap o rtu l apărut în cazul a ntrenării ş o m e rilo r la lu crări p u b lic e , sunt
ra p orturi ju rid ic e de natură triu n g h iu la ră .192 N u contestăm aici v e rid ic ita te a
c e lo r expuse de către aceştia p riv in d natura ju rid ic ă p lu rip a rtic ip a tiv ă a
ra p o rtu rilo r m e n ţio n a te , deoarece, u tilizâ n d in strum entele e p is te m o lo g ic e şi
p ra x io lo g ic e necesare, în contextul nostru este abordat exclusivus caracterul
b ila te ra l incontestabil al rap o rtu lu i ju rid ic de m u n c ă tip ic , tra ta t prin prism a
d ih o to m ie i tip ic u lu i şi a tip ic u lu i în cadrul re la ţiilo r de m uncă. în acest sens,
atât ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă apărute în cazul detaşării s a la ria ţilo r, cât şi
ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă ale ş o m e rilo r antrenaţi la lu crări p u b lic e nu se

189 Nicolae Eşanu, „Dispoziţii generale cu privire la contractul sinalagmatic", Cartea a 111-a, Titlul II, art.704, în
Comentariul Codului ch’il al Republicii Moldova, voi.11. ediţia all-a, - Chişinău. editura „Arc”, 2006, p.263.
190 A se vedea în acest sens art.9 „Drepturile şi obligaţiile de bază ale salariatului” şi art. 10 „Drepturile şi obligaţiile
angajatorului” din Codul muncii.
191 E.Cristoforeanu, Teoria ceneralâ a contractului individual de muncă, p.38.
192 Nicolai Romandaş. Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, p.61-62.
107
în c a d re a ză în conceptul unui raport ju r id ic de m u n c ă tip ic , în în ţe le s u l
nostru, ci în conceptul u nui ra p o rt ju r id ic de m uncâ atip ic .
Remunerarea muncii sub form ă de salariu in cadrul raportului juridic
de muncă tipic. In m ateria ra p o rtu rilo r ju rid ic e de drept p riv a t părţile
ra p o rtu lu i urm ăresc, de regulă, procurarea unui avantaj în u rm a in tră rii în
ra p o rtu rile respective, astfel, ra p o rtu rile în cauză având un caracter oneros.
C o n tra c tu l in d iv id u a l de m uncă, în c a lita te de sursă directă şi unică a
ra p o rtu lu i de m uncă tip ic , este prin natura sa oneros. A cest aspect a fost
c onsem nat în lite ra tu ra de specialitate în că în perioada in terb elică, când
E .C ris to fo re a n u (1 9 3 7 ) m e n ţio n a , în studiu l său asupra co n tractu lu i de
m uncă, faptu l că “ ...chiar dacă părţile au omis a stipula remuneraţia cuvenită
lucrătorului sau funcţionarului, din moment ce contractul a fo st pus în
executare (adică a generat un raport ju rid ic de m uncă - n .n .), patronul va f i
obligat a plăti o remuneraţie a! căreia quantum, in lipsă de convenţie, se va
stabili după modul de salarizare a! personalului de aceiaşi categorie, conform
uzului local sau condiţiunilor curente şi obişnuite de salarizare în aceiaşi
ramură de activitate (industrie, comerţ), la alte întreprinderi similare, etc. 193
A n u m e această trăsătură caracteristică - rem unerarea m u n c ii, - este cea care,
cu o p e rio d ic ita te m ai m u lt sau m ai puţin stabilă, generează co n flic te în tre
salariat şi a n g a ja to r în c a lita te a acestora de subiecţi ai raportului ju rid ic , a
căror soluţionare adeseori cere in te rv e n ţia o rg a n e lo r de supraveghere şi
c o n tro l, a b ilita te în m ateria ra p o rtu rilo r de m uncă, d a r şi a o rg a n e lo r de
ju ris d ic ţie a m u n c ii, în p rim u l rând a in stanţelor ju d e c ă to re şti. C e le la lte
trăsături specifice ale rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă, deşi sub aspect
ep is te m o lo g ic sunt cu m u lt m a i c o m p le x e , nu generează, p ra x io lo g ic , atâtea
n e în ţe le g e ri în tre p ă rţile ra p o rtu lu i şi, în sp ecial, nu produc atâta s uferinţă şi
frustare salariatu lu i.
în d e p lin ire a g ra tu ită de către salariat a u nor a c tiv ită ţi în cadrul unui
raport ju r id ic de m uncă tip ic nu poate avea loc. R e g u la dată trece ca un fir
roşu prin to t c o nţin utu l C o d u lu i m u n cii; o b lig a tiv ita te a rem u n erării m u n c ii în
cadrul rap o rtu lu i de m uncă fiin d una din puţin ele reg u li în m ateria
re g le m e n tă rii ra p o rtu rilo r de m uncă care nu conţine absolut nic i o excepţie.
A rt. I din C o dul m u n c ii, d efinind salariatul în calitate de subiect al raporturilor
ju rid ic e de m uncă, s tip u lează că acesta este o persoană care prestează o
m uncă în sch im b u l unui salariu. A rt.3 9 0 din C o d u l m u n c ii - u ltim u l artico l
din C o d care conţin e norm e de drept m a te ria l în d o m e n iu l ra p o rtu rilo r
ju rid ic e de m uncă (a rt.3 9 1 şi a rt.3 9 2 conţin no rm e tra n z ito rii), - stipulează, cu
re fe rin ţă la sa la ria ţii sin d icalişti, fa p tu l că re trib u ire a m u n c ii condu cătoru lui
o rg a n u lu i sindical al cărui contract in d iv id u a l de m uncă a fost suspendat în
leg ătură cu aleg erea în fu n c ţia e le c tiv ă se efectuează din contul m ijlo a c e lo r

193 E.Cristoforeanu, Teoria ceneralâ a contractului individual de muncâ, p.90.

u n ită ţii, m ă rim e a salariului acestuia stabilind u-se p rin n e g o c ie ri. Ia r norrn a-
cadru în m a te ria sa la rizării este cea stipulată în a rt.1 2 8 din C o d , p o triv it
căreia s alariul re p re zin tă orice recom pensă sau cîştig e v a lu a t în bani, plătit
salariatu lu i de către angajato r în te m e iu l c o n tractului in d iv id u a l de m uncă,
pentru m u n c a prestată sau care u rm ează a fi prestată. Este re g re ta b il fa p tu l că
le g iu ito ru l n -a considerat necesar, la m o m e n tu l ra tific ă rii p arţiale a Cartei
Europene Sociale Revizuite, să ra tific e c o m p letam en te şi art.4 din conţinutul
C a rte i, care g arantează tu tu ro r s a la ria ţilo r dreptul la o salarizare e c h ita b ilă .194
C a şi entitate de o rdin ju r id ic conceptul de salariu a în ceput, p o triv it
a u to rilo r fra n c e zi G e ra rd L y o n -C a e n , Jean P elissier şi A la in S u p io t (1 9 9 6 ), ca
un drept de creanţă pentru m u n c a depusă în te m e iu l unei c o n v e n ţii
sin alagm atice, fiin d plasat in iţia l în dreptul c iv il com un al o b lig a ţiilo r .195
R espectiva concepţie, una de natură ju rid ic ă p ur p rivatistă şi lib e ra lă sub
acest aspect, stabilea un raport de ca u za lita te în tre m unca prestată şi dreptul
la p rim ire a s a la riu lu i, ia r a p a riţia drep tu lu i de creanţă era supusă co n d iţiei
p re v e n tiv e de prestare a m u n c ii în c alitate de contraprestaţie. E v id e n t că în
acest context, deşi se presta m u n c a şi se plătea re m u n e ra ţia respectivă,
raportul ju rid ic apărut în tre părţi nu era un raport ju rid ic de m uncă în sensul
conceptului m o d ern , ci un o rd in a r raport ju r id ic de natură c iv ilă . în epoca
m odernă dreptul la salariu este, p o triv it lui V a ie r D orn ean u (1 9 9 9 ), c o rolarul
dreptului la m u n c ă ,19,3 devenind unul din d re p tu rile cele m ai im p o rta n te ale
o m u lu i, consacrat în m ajo ritatea actelo r constituţionale ale ţă rilo r dem ocratice,
precum şi în le g ile -c a d ru în m a te ria ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă. D e aceea
şi u rm ă rire a s a la riu lu i în calitate de obiect al e xecu tării silite este adm is ă - aşa
cum , pe bună dreptate, m e n ţio n e a ză profesorul A le x a n d ru C o ju h a ri (2 0 0 9 ), -
num ai în c a zu rile şi în cuantum ul s ta b ilit de lege, ţinând cont de fu n c ţia
socială şi eco n o m ică fu n d a m e n ta lă a a cestu ia.197
S ala riu l m in im , ca şi concept în m a te rie de regle m e n ta re a m u n c ii, a
apărut pentru p rim a dată în A u s tra lia şi N o u a Z e e la n d ă , p rin an ii 1 8 9 0 , în
contextul m e d ie rii asistate a c o n flic te lo r de m uncă. In anul 1 9 0 9 A n g lia a

194 Art.4 „Dreptul la o salarizare echitabilă” are următorul conţinut: „în vedera asigurării efective u dreptului la o
salarizare echitabilă, Păr file se angajează: l. să recunoască dreptul lucrătorilor la o salarizare suficientă
care să le asigure acestora, precum ţi familiilor lor, un nivel de trai decent; 2. să recunoască dreptul
lucrătorilor la o rată majorată a salarizării pentru orele suplimentare de muncă, cu excepţia unor cazuri
particulare; 3. Să recunoască dreptul lucrătorilor ţi lucrătoarelor la salarizare egală pentru muncă de
valoare egală; 4. să recunoască dreptul tuturor lucrătorilor la o perioadă de preaviz rezonabilă în cazul
încetării angajării; 5. să nu autorizeze reţineri din salarii decât in condiţiile şi limitele prescrise de legislaţia
sau reglementarea naţională ori fixate prin onvenţii colective ori sentinţe de arbitraj. Exercitarea acestor
drepturi trebuie să fie asigurată fie prin intermediul convenţiilor colective încheiate în mod liber, fie prin orice
altă modalitate adecvată condiţiilor naţionale". Republica Moldova, prin Legea pentru ratificarea parţială a
Cartei Sociale Europene revizuite nr.4H4 din 28.09.2001 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.130 din 26.10.2001), a ratificat şi s-a declarat legată doar de prevederile paragrafelor 3-5 din art.4, cele mai
importante şi vitale paragrafe - 1 şi 2 - nefiind ratificate.
195 Gerard Lyon-Caen, Jean Pelissier, Alain Supiot. Droit du travail, 18-eme edition, - Paris, Dalloz, 1996, p.823-
827.
196 Vaier Dorneanu, Sistemul de salarizare în România. - Bucureşti, editura „Lumina Lex”. 1999, p. 12.
197 Drept procesual civil. Partea specială, curs universitar, redactor ştiinţific prof. Cojuhari Alexandru, - Chişinău,
F.-E.P. „Tipografia centrală”, 2009, p.387.
109
 in s titu it c o m is ii pentru sta b ilire a cu an tu m u lu i salariu lu i m in im pe grupe de
p rofesii şi ra m u ri in dustriale, iar în S U A salariul m in im a fost introdus in iţia l
în statul M assachusetts în anul 1912 şi se a p lic a num ai pentru fe m e i.198
D re p tu l la un salariu m in im este consacrat şi în C o n s titu ţia R e p u b lic ii
M o ld o v a . P o triv ite p re v e d e rilo r a rt.4 3 a lin .(2 ) din legea fu n d am en tală,
sa la ria ţii au dreptul la p rotecţia m u n c ii, iar m ăsu rile de protecţie treb u ie să
p rivească in c lu s iv instituirea unui salariu minim pe economie.
Caracterul continuu a! raportului juridic de muncă tipic. R a p o rtu rile
ju rid ic e de m uncă tip ic e , ca şi orice raport ju r id ic de m uncă, se d erulează în
tim p şi sub acest aspect sunt entită ţi fin ite . C o n tra c te le in d iv id u a le de m uncă
în c alitate de izv o a re de apariţie ale ra p o rtu rilo r respective, de asem enea sunt,
sub aspectul tim p u lu i, e n tităţi fin ite şi este lo g ic, că şi ra p o rtu rile generate de
către actele ju rid ic e respective au o fin a lita te în tim p . T o tu ş i, deşi este fin it,
raportul ju r id ic de m uncă tip ic este un raport c o ntin uu, în sensul că are o
durată n edeterm inată. C o n tin u ita te a , ca şi trăsăturaă caracteristică a raportului
ju rid ic de m uncă tip ic , constă în d eru larea acestuia pe durata unei perioade
nedeterm inate şi necunoscute de către p ărţile rap o rtu lu i - salariat şi angajator,
- la m o m e n tu l a p a riţie i acestuia. D eşi contractul in d iv id u a l de m uncă
gen erato r este un act ju r id ic în c h e ia t cu respectarea a u to n o m ie i de v o in ţă a
p ă rţilo r contractante, a u to n o m ie fu ndam entată pe prev e d e rile a rt.5 6 din
C o d u l m u n c ii p o triv it cărora regula a p lic a b ilă în c h e ie rii c ontractului este
negocierea d in tre salariat şi a ngajato r, negocierea respectivă treb u ie să se
în cadreze în p e rim e tru l leg al. în acest sens a rt.4 9 din C o d stabileşte, că deşi
co nţin utu l co n tractu lu i se stabileşte prin acordul p ă rţilo r, acestea sunt
o b lig a te să ţin ă cont de p re v e d e rile leg is la ţie i în vig o are. în ceea ce ţine de
durata co n tractu lu i şi, im p lic it, a rap o rtu lu i ju rid ic generat de către acesta, se
ap lic ă p rin c ip iu l re g u lii şi e xcep ţiei ca şi forţe cata liza to a re ale raportului
apărut. In te rp re tâ n d p re v e d rile a rt.5 4 şi a rt.55 din C o d u l m u n c ii putem a firm a
că raportul ju r id ic de m uncă are, de re g u lă , o durată n ed eterm in ată şi num ai
cu titlu de excepţie poate avea şi o durată determ inată. în cadrându-ne în logica
jo c u lu i propus de către le g iu ito r, putem a firm a cu siguranţă: contractele
in d iv id u a le de m uncă pot genera, de la caz la caz, două categorii de raporturi
ju rid ic e de m uncă: ra p o rtu ri-re g u lâ şi ra p o rtu ri-e x c e p ţie. E v id e n t că
aplicarea re g u lii naşte e n tităţi tip iza te , ia r a plicarea e xcep ţiei - e n tităţi care
nu corespunt tip ic u lu i, adică sunt atip ic e . A s tfe l raportul ju rid ic de m uncă
tip ic este re zu lta tu l a p lic ă rii re g u lii în ceea ce ţin e de du rata raportului
respectiv - duratei n ed eterm in ate, adică contin ue. în acest context
m e n ţio n ă m , că regula dată nu a fost a p lic a b ilă în c o n d iţiile v e c h iu lu i C o d al
m u n c ii al R .S .S .M o ld o v e n e ş ti din anul 1973 care, prin in term ed iu l art. 18,
stipula că aceste contracte de m uncă pot fi încheiate pe o durată nedeterm inată,

1,8 Enciclopedia l Jniversală Brilannica, voi. 13, p.321.

110
pe un a n u m it term en de cel m u lt tre i ani sau pe tim p u l în d e p lin irii unei lucrări
d term in ate, fă ră a stabili te rm e n e -re g u lă şi te rm e n e -e x c e p ţie .
R e g u la duratei contin ue a ra p o rtu lu i ju r id ic de m u n c ă nu era a p lic a b ilă în
perioad a in terbelică. P o triv it p re v e d rilo r art. 3 7 din Legea asupra contractelor
de muncă din 1929, „...salariatul se obligă să presteze munca sau serviciile
sale pentru un timp determinat, sau pentru o lucrare determinată...”, iar
n o rm a c onţin ută în art.41 din leg ea v iz a tă este şi m a i categorică: „ nimeni nu
poate angaja munca sau serviciile sale decât pentru o durată sau o
întreprindere determinată". N o rm e le în cauză au suscitat d iscuţii în literatu ra
de specialitate din perioada respectivă, deoarece în co n ţin u tu l aceleiaşi legi
erau şi alte no rm e care o fereau o altă tra ta re a duratei co n tractu lu i in d iv id u a l
de m uncă. A s tfe l, p o triv it p re v e d e rilo r art. 78 din L eg e, „contractul individual
de muncă cu durată nedeterminată poate fi denunţat prin voinţa oricăreia din
părţi, cu îndatorirea de a preveni pe cealaltă de data încetării obligaţiunilor
contractuale”', interpretarea n o rm ei date ne face să co n clu zio n ăm , că era
posibilă şi existenţa unor raporturi ju rid ic e de m uncă pe durată nedeterm inată
(c o n tin u e ). E .C ris to fe o re a n u (1 9 3 7 ) m e n ţio n a fa p tu l, că în genere contractele
de m uncă se în c h e ie fară d e te rm in a re a duratei lor, fiin d supuse re g im u lu i
special afectat de le g iu ito r acestor contracte cu totul deosebit de re g im u l
co n tra c te lo r cu te rm e n , de a ic i v e n in d şi interesul m a x im de a şti când un
contract este cu sau fară te rm e n .199 în o p in ia tranşantă a acestui ilustru
c ercetător al ra p o rtu rilo r de m uncă, raportul ju rid ic de m uncă este considerat
fa ră durată dacă p ă rţile nu au stipulat în m od expres durata ra p o rtu lu i sau
dacă, în ip oteza existenţei unui raport ju r id ic fu n d a m e n ta t pe un contract
v e rb a l, p ă rţile nu au c o n v e n it asupra te rm e n u lu i şi (s ic !) „ oricât de
categorice ar f i prezumţiunile care ar rezulta în sens contrar din celelalte
clauze sau condiţiuni ale convenţiei ”.~00
U n a lt aspect al c o n tin u ită ţii în c a lita te de trăsătură caracteristică a
rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă tip ic constă în fa p tu l, că ra portul d in tre angajato r
şi salariat nu se stinge după încetarea fie c ă re i z ile de m uncă, ci are loc doar
suspendarea o b lig a ţie i s alariatu lu i de a-şi în d e p lin i sarcin ile asum ate prin
contract - de a presta m unca; precum şi suspendarea o b lig a ţie i ang a ja to ru lu i
de a o fe ri, în m od practic şi e fe c tiv , un loc de m uncă securizat sub aspectul
v ie ţii şi sănătăţii s a la ria tu lu i. Şi aici iarăşi ne în to a rc e m la regula enunţată
m a i sus: le g is la ţia m u n c ii o fe ră salariatu lu i dreptul de a se sim ţi în siguranţă
p riv in d derularea în contin uare a ra p o rtu lu i de m uncă pe care îl are cu
angajato rul c h ia r şi atunci când nu prestează în m od e fe c tiv m unca, deoarece
re g u la in te rzic e în c h e ie re a contractului pe o durată d e te rm in a tă care afectează
stab ilitatea ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, cu titlu de prin c ip iu fu n d am en tal

199 E.Cristoforeanu. Teoria generală a contractului individual de muncă, p.85.

200 Ibidem, p.86.
111
 al d re p tu lu i m u n c ii. A ş a cum a firm a A .B a ra b a ş (2 0 0 3 ), le g is la ţia m u n c ii are
d rept scop să asigure salariatului raporturi ju rid ic e de m uncă cu o durată cât
m a i extinsă p o s ib ilă .201
T re b u ie să m e n ţio n ă m că, în o p in ia unor d o ctrin ari, caracterul continuu
al ra p o rtu rilo r de m uncă (în cel d e -a l d o ile a sens, m en ţio n at de către noi a ic i)
este m ultiasp ectual şi nu poate fi raportat în exc lu s iv ita te num ai la ra p o rtu rile
ju rid ic e de m uncă tip ic e . P o triv it p o ziţie i susţinute de O . S m im o v (1 9 9 7 ),
caracterul c ontin uu al ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă este d eterm in at de
c o nţin utu l specific al acestora, adică de d repturile şi o b lig a ţiile părţilo r, dar nu
de durata ra p o rtu rilo r.202 în acest sens, au caracter continuu toate raporturile
ju rid ic e de m uncă, izvo râte atât din contractele in d iv id u a le de m uncă încheiate
pe o durată nedeterm inată, cât şi cele izvorâte din contractele în ch eiate pe o
durată d e te rm in a tă .203
T ra ta t prin prism a c o n tin u ită ţii ca şi trăsătură caracteristică a unui raport
ju rid ic de m uncă tip ic , este necesar de a m en ţio n a şi fap tu l că, în anum ite
co n d iţii, un raport ju rid ic de m uncă atipic se poate transform a în raport ju rid ic
de m uncă tip ic . P o triv it p re v e d e rilo r art.83 din C o dul m u n c ii, în cazul în care
la exp irarea term enu lui contractului in d iv id u a l de m uncă pe durată determ inată
nici una dintre părţi nu a cerut încetarea acestuia şi rap o rtu rile de m uncă
contin uă de fapt, contractul se consideră p relungit pe durată nedeterm inată,
adică raportul ju rid ic de m uncă atipic se transfo rm ă, în situaţia dată, în raport
ju rid ic de m uncă tip ic . în acest caz suntem în fa ţa c o ntin uării rap o rtu rilo r
ju rid ic e de m uncă prin in term ediul tacitei recondu cţiuni.2'14 A ceastă regulă era
a p lic a b ilă şi în c o n d iţiile v e c h iu lu i C o d al m u n c ii din 1973 care stabilea, prin
in te rm e d iu l a rt.3 5 , re g u la p o triv it că re ia dacă la e x p ira re a te rm e n u lu i
co n tractu lu i in d iv id u a l de m uncă nic i una din părţi nu cerea încetarea lu i şi
raportul ju r id ic de m uncă contin ua de facto, contractul respectiv se considera
p re lu n g it pe o durată nedeterm inată.
Caracterul protecţionist a! raportului juridic de muncă tipic. D reptul
m uncii este, par excellence, un drept social. în această calitate dreptul m uncii
are m enirea de a reglem enta acel spectru de relaţii sociale inegale, care iau
naştere în procesul prestării m uncii, realaţii apărute între angajator şi salariat. în
op in ia noastră, una din cele m ai bune de fin iţii non-juridice a raportului ju rid ic
de m uncă este cea expusă de către autorul englez R .M c C re e d y (1 9 8 7 ) în cadrul
unei conferinţe internaţionale, p o triv it căruia raporturile ju rid ic e de m uncă pot fi
caracterizate drept o căsătorie forţată între doi parteneri sociali inegali.

201 Bapa6am A., O Henomopitx csoucnmax mpyOoaoro npasoomuoiuemm, p.21-27.

202 TpytUmoe npann. V^efmuK, rioj pcj. npotj). O.B.CMHpHcma. p. 108.
20'' Nicolae Romandaş. Dreptul muncii, p.84.
204 Nicolai Romandaş. Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, p.60.
205 MaKKpM.au P„ HeooccncHeunocinb juunniocmu « BesiHKoopumauuu. în culegerea «CpaBHHTejibHoe TpvaoBoc
npuHo: iio M arepnajiaM coB crcK O -opm aH C K oro cHMH03HVMa», o tb . peii. HBaHOB C.A., - MocKBa. 1987 r.,
D in a m ic a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă cel m a i bine poate fi caracterizată
p rin conceptul de putere şi subordonare, dar nu p rin conceptul de e g a lita te şi
consens, a firm a în acelaşi loc şi cu aceiaşi o c a zie , cercetătorul e n g le z c itat de
către noi anterior.
D reptul social presupune o altă abordare epistem ologică a dreptului, diferită
de cea tradiţională care este axată, de regulă, pe poziţia subiecţilor în cadrul
raportului ju rid ic ; în abordarea dreptului social este nevoie de o schimbare cardinal
a accentelor şi fixare a acestora pe necesitatea de a proteja subiectul m ai slab al
raportului respectiv. D repturile sociale, dintre care face parte şi dreptul la m uncă,
nu pot fi garantate şi nici asigurate în calitatea lo r de drepturi subiective ale
persoanei, doar prin interm ediul unor instrumente ju ridice. Pentru exercitarea reală
a acestor drepturi este necesar de a fi create, în prim ul rând, anum ite condiţii
econom ice. D in aceste considerente drepturile şi libertăţile sociale, inclusiv dreptul
la m uncă, nu sunt doar nişte drepturi subiective ale persoanei, ci, în prim ul rând,
acestea reprezintă o categorie foarte im portantă de obligaţii ale statului. Statul, în
calitatea sa de legiuitor, este chem at să intervină în dom eniul relaţiilor care apar în
procesul exercitării acestui drept, reglem entându-le. Pentru raporturile respective
esenţa problem ei constă în determinarea cât m ai corectă a m odalităţii de intervenţie
a statului în reglementarea acestor relaţii, axate preponderent pe dom eniul
privatului, dar şi cu suficient de consistente elem ente de drept public.
P ro b le m a d e te rm in ă rii m o d a lită ţii de in te rv e n ţie a statului în cadrul
re g le m e n tă rii ra p o rtu rilo r de drept al m u n c ii este destul de d ific ilă , dar nu şi
im p o s ib ilă , dacă se respectă aleg erea corectă a c rite riu lu i de in g e rin ţă . U n a
din fa ţetele acestui c rite riu constituie recunoaşterea caracterului determ in an t
care treb u ie să fie unul pu r social, protecfionist (în sensul bun al c u v â n tu lu i),
al re g le m e n tă rii re la ţiilo r respective de către stat. O p o rtu n ita te a c e lo r a firm a te
constă în aceea că ştiinţa d re p tu lu i m u n c ii este m e n ită să abordeze
reg lem en tarea unor re la ţii sociale, in e c h ita b ile din c h ia r m o m e n tu l ap ariţiei
acestora, din tre doi subiecţi in e g a li din punct de vedere social. P rotecţia reală
a e x e rc ită rii d re p tu lu i constituţio nal la m uncă necesită a fi aprobată şi ap licată
de către le g iu ito r în calitate de p rio rita te a p o litic ii sociale a statului, în care
elem en tu l social treb u ie pus pe p ic io r de e g a lita te cu garantarea drep tu lu i
persoanei la o afacere privată şi u tiliz a re a , în acest scop, a forţei de m uncă
d is p o n ib ile pe piaţă. Prestarea soc ia liza tă a m u n c ii nu presupune num ai
existenţa unor raporturi ju rid ic e specifice - a ra p o rtu rilo r de m uncă, - ci
lu m ea m u n c ii este, aşa cum a firm ă şi R obert S o m e rv ille (1 9 9 9 ), o lu m e şi a
re la ţiilo r ie ra rh ic e .206 A ş a după cum am m e n ţio n a t deja, raportul ju r id ic de
m uncă tip ic presupune p rin d e fin iţie şi subordonarea s a la ria tu lu i fa ţă de
angajator; s ubliniem că acolo unde există putere şi subordonare există şi un

206 Robert Somerville, Ca pentru Domnul. O perspectivă creştină asupra eticii muncii, p.87.
113
m are risc de ab u z de putere şi de tran sfo rm are a subord onării în supunere
in d is c u ta b ilă a celu i lip s it de putere. S upunerea foarte rar se produce în m od
firesc şi uşor, deoarece ea se loveşte în salariat de o an u m ită rezistenţă
internă, de o rd in psih o lo g ic, şi în acest context e xercitarea pu te rii este şi m ai
riscantă, ea fiin d p asibilă de a se tra n s fo rm a pentru salariat şi angajato r în tr-
un iz v o r de c o n flic te , care deseori g enerează a p a riţia u nor litig ii de m uncă.
Sub acest aspect ra p o rtu rile ju r id ic e de m uncă pot fi asem ănate cu o m in ă cu
efect în tâ rz ia t, care, cu trecerea tim p u lu i, riscă să se transfo rm e în tr-u n
m ic ro fo c a r de ră zb o i social în u rm a p rodu cerii e x p lo zie i necontrolate a m in e i
respective. D in aceste considerente statul tre b u ie să-şi asum e un rol specific
de “ genist” pentru a d ezam o rsa câm pul m in a t al ra p o rtu rilo r de m uncă şi
pentru a p ro teja, pe în tre a g a durată de d erulare a unui raport ju rid ic de m uncă
tip ic (d a r nu n u m a i), d re p tu rile şi interesele celui care riscă cel m ai m u lt să
fie ră n it în u rm a p rodu cerii e x p lo zie i respective - a s a la ria tu lu i.207 C aracterul
protecţionist ca şi trăsătură caracteristică a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă este
recunoscut în lite ra tu ra de s p ecialitate. A s tfe l, p o triv it lu i A le x a n d ru Ţ ic le a
(2 0 0 9 ), deşi toate n o rm e le ju rid ic e în deplinesc şi fu n c ţia de protecţie a u nor
interese le g itim e , abordarea acestui p rin c ip iu general dobândeşte în cadrul
ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă un accent specific, deoarece leg ea acordă o
p rotecţie specială s a la ria tu lu i.“
U nul din aspectele-cheie care consacră caracterul protecţionist al raporturilor
ju rid ic e de m uncă este conţin ut în cadrul unui p rin c ip iu foarte relevan t al
reglem entării raporturilor de m uncă - principiul in favorem, care este consacrat
prin interm ediul a rt.l 1 şi 12 din C o d u l m u n c ii.209 P o trivit p rin c ip iu lu i în cauză,
actele ju rid ic e în m a te ria ra p o rtu rilo r de m uncă, atât cele in d iv id u a le , cât şi
cele c o le c tiv e (a c te le de p arteneriat s o cial) nu pot să d e fa v o rize ze situaţia
s a la ria ţilo r în co m p a ra ţie cu p re v e d e rile le g is la ţie i m u n c ii, ci invers - să o
fa v o riz e ze . T o to d a tă , este necesar de a m en ţio n a că acest p rin c ip iu im p o rta n t
al drep tu lu i m u n c ii are un caracter un iversal, fiin d ap lic a b il şi în cadrul
co relaţiei tu tu ro r iz v o a re lo r d re p tu lu i m u n c ii. M a i m u lt ca atât, leg islaţia
m u n c ii din R e p u b lic a M o ld o v a stipulează în a rt.6 4 din C o d u l m u n c ii, că
sa la ria ţii nu pot renunţa la d re p tu rile ce le sînt recunoscute prin in te rm e d iu l

207 „Sclavia amică a cedai locul muncii salariate la fe l de grea uneori ca ■>■/ cea a sclavilor, cu deosebire in
scatiul al XlX-lea. Asiâzi, din ce in ce mai mult. organizarea muncii este sistematizată, încadrată de legi.
Această organizare presupune un contract intre cel care angajaează şi angaja iii săi, fiin d insă, in acelaşi timp,
supusă imperativelor economice. Locul de muncă nu mai este in familie sau in micul atelier, ci, de cele mai
multe ori, in mari întreprinderi, concerne internaţionale chiar, unde distanţa dintre patroni şi angajaţi este
atât de mare încât cele două părţi nu se întâlnesc niciodată" (R.Som erville, Ca pentru Domnul. O perspectivă
creştină asupra eticii muncii, p. 102).
208 A lexandru Ţiclea. Tratat de dreptul muncii, ediţia a III- a, p. 14.
209 Potrivit prevederilor articolelor respective din Codul m uncii, nivelul m inim al drepturilor şi garanţiilor de m uncă
pentru salariaţi se stabileşte de Codul m uncii şi de alte acte norm ative ce conţin norm e ale dreptului muncii,
prin interm ediul contractelor individuale de m uncă, contractelor colective de m uncă şi convenţiilor colective
putând fi stabilite pentru salariaţi drepturi şi garanţii de m uncă suplim entare la cele prevăzute de legislaţia
m uncii. Mai m ult ca atât: clauzele din contractele individuale de m uncă, din contractele colective de m uncă şi
din convenţiile colective sau din actele ju rid ice em ise de autorităţile adm inistraţiei publice, care înrăutăţesc
situaţia salariaţilor în com paraţie cu legislaţia m uncii, sunt nule şi nu produc efecte juridice.
114
C o d u lu i respectiv, ia r orice în ţe le g e re p rin care se urm ăreşte renunţarea la
d re p tu rile recunoscute s a la ria ţilo r sau lim ita re a acestora este lo v ită de
n u lita te . A s tfe l, in te rd ic ţia u tiliz ă rii în cadrul ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă a
p rin c ip iu lu i in penis este consacrată în R e p u b lic a M o ld o v a la n iv e l de lege.
In te rd ic ţia de a renunţa în to t sau în parte la d re p tu rile pre v ă zu te de
C o d u l m u n c ii în favo area s a la ria ţilo r, este o m ăsură care are drept scop
p rotecţia reală a s a la ria ţilo r, m e n ită să asigure e x e rc iţiu l n e în g ră d it al
d re p tu rilo r şi al in tereselor le g itim e ce li se c u v in în cadrul ra p o rtu rilo r
ju rid ic e de m u n c ă , pentru a -i fe ri de consecinţele u nor ev e n tu a le a b u zu ri sau
po s ib ile a m en in ţări din p artea a n g a ja to rilo r. M ă s u ra dată nu re p re zin tă un
p riv ile g iu o fe rit s a la ria ţilo r în d e trim e n tu l a n g a ja to rilo r, deoarece este pe
d eplin ju s tific a tă în considerarea situaţiei reale a s a la ria ţilo r raportată la
situaţia, la fe l de reală, a m a jo rită ţii absolute a a n g a ja to rilo r; situaţie care
s o lic ită , în m od tacit, o protecţie m ai m are o fe rită s a la ria ţilo r în raport cu
respectiva p rotecţie o fe rită an g a ja to rilo r. S ala ria ţii sunt p ro te ja ţi, în acest
sens, în tr-u n m o d m ai extins, deoarece atât de jure cât şi de fa d o , ei nu pot
ren u n ţa nu n u m a i la d re p tu rile stabilite în C o d u l m u n c ii, d a r şi la c e le la lte
d re p tu ri, care sunt stabilite p rin acte subordonate le g ii, in c lu s iv p rin acte de
p arteneriat social (c o n v e n ţii c o lective şi contracte c o le c tiv e de m uncă).
C o n c lu z ia dată este fo rm u la tă în baza a rt.1 0 a li n . ( l ) lit.r ) din C o d u l m u n c ii,
p o triv it p re v e d e rilo r căruia în sarcina ang a ja to ru lu i cade şi o b lig a ţia de a
în d e p lin i şi alte o b lig a ţii stab ilite atât de C o d u l m u n c ii, cât şi de alte acte
n o rm a tiv e , de c o n v e n ţiile c o le c tiv e , de contractul c o le c tiv şi de contractul
in d iv id u a l de m uncă. C onsecin ţa ju r id ic ă a re n u n ţă rii s a la ria ţilo r la d re p tu rile
care le sunt garantate prin in te rm e d iu l C o d u lu i m u n c ii, în orice fo rm ă ar fi ea
expusă, constă în lo v ire a de n u lita te absolută a re n u n ţă rilo r respective.
E xp use atât pe cale u n ila te ra lă de către salariat, cum ar fi, de e x e m p lu ,
cererea sala ria tu lu i de a nu i se acorda concediu anual p lă tit, d a r de a fi
în lo c u it acesta cu p lata unei in d e m n iz a ţii s uplim entare la s alariu, sau expuse
pe cale b ila te ra lă , în urm a unui acord în ch eiat în tre salariat şi an g ajato r, cum
ar fi, de e x e m p lu , acordul prin care salariatul re fu ză la dreptul său garantat de
lege de a se asocia în v ed erea fo rm ă rii unui sindicat sau de a se a filia unui
sin dicat existent deja la u nitate, sau în a fa ra u n ită ţii.
C e le m a i im portante d rep tu ri la care nu pot renunţa s a la ria ţii, a fla ţi în
ra p o rtu ri ju rid ic e de m uncă tip ic e , sunt d re p tu rile de natură im p e ra tiv ă ,
reglem entate p rin in te rm e d iu l C o d u lu i m u n c ii, cum ar fi dreptul sala ria tu lu i
la în ch e ie re a unui contract in d iv id u a l de m u n c ă în fo rm ă scrisă (a rt.5 6 , a rt.5 8
din C o d u l m u n c ii), dreptul la prestarea m u n c ii în schim bul unui s alariu, care
nu poate fi sub nic i o fo rm ă m a i m ic decât s alariul m in im g arantat (art.131
din C o d u l m u n c ii), dreptul la respectarea duratei no rm a le a tim p u lu i de
m u n c ă (a rt.9 5 din C o d u l m u n c ii), dreptul la acordarea unui co ncediu anual
p lă tit cu o durată sta b ilită legal (a rt.1 1 3 din C o d u l m u n c ii), dreptul
sala ria tu lu i la o m uncă care să corespundă n o rm e lo r de protecţie a m u n c ii
(a rt.2 2 7 din C o d u l m u n c ii), dreptul c o le c tiv al s a la ria ţilo r la d eclararea unei
g reve (a rt.3 6 2 din C o d u l m u n c ii) etc.

§4. Elementele structurale ale raportului juridic de muncă tipic

Sub aspect general, în cadrul doctrin ei de drept al m u n c ii nu se tratează
separat fo rm a so c ia l-p ra x io lo g ic ă şi cea ju rid ic o -e p is te m o lo g ic ă a raportului de
m uncă, acestea fiin d abordate ca şi un concept com un. A s tfe l raportul ju rid ic
de m uncă este p riv it ca şi o entitate u nitară şi c om plexă, dar care necesită - sub
aspect e pistem ologic, - o d iv iza re relativă pe com ponente fo rm a tiv e , denum ite
elem ente ale raportului ju rid ic de m uncă. A ceste aspecte sunt im portante atât
e pistem ologic, cât şi p raxio lo g ic, m ai ales în contextul apariţiei situ aţiilo r
c o n flic tu a le în tre subiecţii raportului şi e x a m in ă rii co n flic tu lu i respectiv, sub
fo rm ă de litig iu de m uncă, de către instanţa de ju d ecată.
Problematica subiecţilor raportului juridic de muncă tipic. P o triv it
te o rie i g en erale a d re p tu lu i orice raport ju rid ic este fo rm a t din trei elem ente
c o nstitutive: subiecţii ra p o rtu lu i, ad ic ă p a rtic ip a n ţii la raportul respectiv;
c onţin utu l ra p o rtu lu i (ju rid ic şi m a te ria l); obiectu l ra p o rtu lu i.210 T o u ş i, în
d o c trin a de specialitate s-a considerat, sub aspectul a b ordării epistem o lo g ice
a conceptului rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă, că subiecţii nu fac parte din
structura unui raport ju rid ic de m uncă. P o triv it o p in ie i e x p rim a te în c ă în anul
1948 de către N ik o la i A le x a n d ro v în m o n u m e n ta la sa lucrare “Tpydoeoe
npaeoomHOUiemie”, nu este logic ca subiecţii ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă să
fie consideraţi drept elem en t c o n stitu tiv al ra p o rtu lu i respectiv, deoarece
raportul ju rid ic apare în tre subiecţi, dar nu subiecţii apar în c alitate de
elem en t al rap o rtu lu i dat. S ubscriem acestei o p in ii, deoarece nu este v o rb a de
o abordare m e to d o lo g ic ă e x c lu s iv is tă pură a rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă, atât
tip ic , cât şi a tip ic , ci de respectarea unei co n tin u ită ţi lo gice in trinseci a
ra p o rtu lu i în cauză, p o triv it că re ia subiecţii pot fi trataţi ca şi in iţia to ri ai
ra p o rtu lu i respectiv, adică în calita te de prem isă, dar nu de elem en t
co n s titu tiv al ra p o rtu lu i. L a etapa respectivă - cea a tra tă rii p re m is e lo r
rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă, - aceştia au statut de antesubiecţi ai ra p o rtu lu i,
iar din m o m e n tu l g enerării ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă tip ic ei o b ţin c alitatea
de p a rtic ip a n ţi a c tiv i şi gestionari ai ra p o rtu lu i, adică se a flă în e x te rio ru l, dar
nu în in te rio ru l (c o n ţin u tu l) rap o rtu lu i.
Obiectul raportului juridic de muncă tipic. în ceea ce ţine de obiectu l
unui raport ju r id ic de m u n c ă tip ic , conceptul o b ie c tu lu i respectiv este şi m ai
d ific il, deoarece acesta necesită a fi abordat lato sensu, dar nu stricto sensu,
ad ic ă drept ansam blu de d rep tu ri sub iective şi o b lig a ţii ju rid ic e , generate de

210 Gheorghe A vornic, Tratai de teoria genera/â a stalului şi dreptului. Volumul II, p, 134-135.
116
către n o rm e le de drept al m u n c ii. D a c ă am aborda o b iectu l ra p o rtu lu i stricto
sensu, atunci ne-am putea lim ita la considerarea c ondu itei m a te ria le fa p tic e
drept o biect, însă, fiin d abordat prin prism a lato sensu , şi ob ie c tu l ra p o rtu lu i
m a te ria l necesită a fi legat de obiectu l ra p o rtu lu i ju rid ic . R ap o rtu l ju r id ic de
m uncă tip ic nu poate fi considerat un raport ju r id ic clasic de natură
p a trim o n ia lă deoarece conţin e, pe lângă e le m e n tu l p a trim o n ia l, şi ele m e n te de
n atură personal n e p a trim o n ia lă . în c o n d iţiile în care caracterul oneros al
ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă în calitate de trăsătură caracteristică a acestuia ne
g hidează, în p rim u l rând, către o b iectu l m a te ria l, suntem o b lig a ţi să ţinem
cont şi de e lem en tele neoneroase ale ra p o rtu lu i resp ectiv, care operează
a u tonom , cum ar fi c a zu rile când an g ajato ru l nu este o b lig a t să rem unereze
salariatul în caz de în tâ rz ie re la tu ră , neprestare a m u n c ii d in alte m o tiv e
n e în te m e iate etc., s ituaţii când ra portul ju r id ic de m u n c ă nu se suspendă, ci
contin uă să se d eruleze. A s tfe l, L e v G h in ţb u rg (1 9 7 7 ) m e n ţio n e a ză că
subiecţii unui raport ju r id ic de m uncă sunt subiecţi atât ai unui raport ju rid ic
p a trim o n ia l, cât şi ai unui raport ju r id ic n e p a trim o n ia l,2" fa p t abordat în
p erm an en ţă în lite ra tu ra rusă de specialitate, in c lu s iv p rin in te rm e d iu l unor
studii recente asupra e le m e n te lo r personal n e p a trim o n ia le ale ra p o rtu rilo r
ju rid ic e de m u n c ă .212
R ap o rtu l ju rid ic de m u n c ă nu este un raport ju r id ic p a trim o n ia l clasic;
e le m e n tu l personal n e p a trim o n ia l nu este un concept p ur ep is te m o lo g ic , deşi
este c la r fa p tu l că în c o n d iţiile unei e c o n o m ii de piaţă anum e aspectul
p a trim o n ia l al ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă p rim e a ză . E le m e n tu l
p a trim o n ia l se e x te rio rize a z ă p rin in te rm e d iu l ab o rd ă rii ra p o rtu lu i ju r id ic de
m u n c ă tip ic ca şi re zu lta t al în c h e ie rii unui contract de v â n za re -c u m ă ra re a
fo rţei de m u n c ă pe piaţa m u n c ii, când persoana fiz ic ă îşi v in d e fo rţa de
m u n c ă în schim bu l unui salariu. D a r anum e a ic i, în tr-u n m od parad o xal, se
ev id e n ţia ză cel m ai bine şi caracterul personal n e p a trim o n ia l al rap o rtu lu i
ju rid ic de m u n c ă tip ic , deoarece fo rţa de m uncă, în c alitate de obiect
v a n d a b il, este o entitate pur n e p a trim o n ia lă , inseparabilă de persoana fiz ic ă în
calitate de p urtător al acesteia şi care se e x p rim ă prin c a lită ţile n e p a trim o n ia le
pur personale ale titu la ru lu i: cap a c ită ţile , ta le n tu l, a b ilită ţile , o b ic e iu rile etc.
E le m e n tu l p a trim o n ial al o b ie c tu lu i unui raport ju r id ic de m uncă tip ic este
in o p e ra b il în lipsa e le m e n tu lu i personal n e p a trim o n ia l, deoarece anum e
elem en tu l personal n e p a trim o n ia l din cadrul o b ie c tu lu i ra p o rtu lu i se a flă la
te m e lia pe care se ţine obiectu l p lu rid im e n s io n a l fo rm a t din cele două
elem ente. A cest fa p t dic te a ză , ca atere, abordarea u nitară şi p o sib iltatea
d ife re n ţie rii o b ie c tu lu i c o m p le x al ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă. C onsid erăm

~11 JI.fl.FHHiioypr, Cotfua.'iucmu'iccKoe mpydoaoc npaaoontuoiuciiue, - MocKBa. 1977 r., p.71.

212 BacaprHH H . H ., JItMHbie HeiLUVuiecnteemibie npcma h mpviUxioM npatiooînnouteinni, j h c c . K aH ;i. îop. HavK.
12.00.05, - EKaTepHH6ypi\ 2002 r„ 214 c. PrE O #, 61:03-12/928-4.

117
că num ai cu aceste m e n ţiu n i obiectu l rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă poate fi
în cadrat în structura clasică a unui rapo rt ju r id ic de m uncă tip ic , fiin d una din
cele m a i d ific ile e n tităţi ale d re p tu lu i m u n c ii.
Conţinutul raportului juridic de muncă tipic. In ceea ce ţin e de conţinut,
raportul ju rid ic de m uncă tip ic este fo rm a t din o b lig a ţii şi d repturi co relative:
o b lig a ţii ale s a la ria tu lu i, cărora le corespund an u m ite drepturi ale
an g a ja to ru lu i şi, respectiv, o b lig a ţii ale a n g a ja to ru lu i, cărora le corespund
a n u m ite d repturi ale s a la ria tu lu i. Sub aspectul c o n ţin u tu lu i există un spectru
aparte de e lem ente, în cadrul cărora angajato rul are statut de persoană
o b lig a tă şi a ltu l, în cadrul cărora salariatul deţine statutul de persoană
o b lig a tă . S avan tul so vietic rus N ik o la i A le x a n d ro v (1 9 4 8 ) a d iv iz a t
ele m e n te le co n ţin u tu lu i raportului ju rid ic de m uncă în două c a te g o rii, în
cadrul cărora an g ajato ru l apare drept persoană o b lig ată: din p rim a categorie
fac parte d re p tu rile s alariatu lu i la c o n d iţii de m uncă sănătoase şi securizate,
iar din cea de a doua categorie - d re p tu rile s alariale ale persoanei angajate şi
alte d rep tu ri de natură p a trim o n ia lă .

118
 Capitolul IV.
R APORTUL JURIDI C DE MUNCĂ ATIPIC

§1. Cadrul genera! a! problemei

Este fo a rte pro b ab il fap tu l că m u lţi se v o r în tre b a care este re le v a n ţa
ab o rd ă rii d ih o to m ic e , în acest cadru no ţio n a l, a rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă.
D in punctul nostru de vedere, această îm p ă rţire , care poate părea a rtific ia lă şi
fo rm a liz a tă (la p rim a v e d e re ) p u r ju r id ic , re flectă în tr-o m are m ăsură
d ih o to m ia sistem ului social fa p tic al re la ţiilo r de m uncă. A b o rd a t
e p is te m o lo g ic o -p ra x io lo g ic , raportul ju rid ic de m uncă este o construcţie
p o liv a le n tă , în cad rată în in te rio ru l d ih o to m ie i tip ic u lu i şi a tip ic u lu i. Sub acest
aspect, rap o rtu l ju r id ic de m u n c ă tip ic re p re zin tă o construcţie ju r id ic ă solidă
şi conservatoare, care se pare că nu prea este afectată de flu x u rile şi
re flu x u rile re la ţiilo r sociale, fiin d destul de statică pentru a putea fi
rem o d e la tă conceptual, deşi pe parcursul scurgerii tim p u lu i se schim bă şi ea
ca şi entitate ju rid ic ă , dar cu m u lt m a i lent şi m a i puţin tu m u lto s, fa ră ca să
afecteze fu n d a m e n tu l pe care este constituit - cel al in stitu ţiei c ontractului
in d iv id u a l de m uncă.
O p o za n t pe fa ţă al a rh e tip u lu i reprezentat de către raportul ju rid ic de
m uncă tip ic , raportul a tip ic se aseam ănă cu un „c o p il re b e l” al dreptului
m u n c ii, ca şi ram ură autonom ă a sistem ului d re p tu lu i, nesim ţin du-se
c o n fortabil în fa m ilia silenţioasă a dreptului m u n c ii şi căutând noi şi
in te rm in a b ile „ a v e n tu ri” e x tra fa m ilia le , dând în perm anenţă târcoale a lto r
com ponente ale fa m ilie i extinse a sistem ului d reptului, de parcă a r căuta
parteneri de jo a c ă cu care s-ar sim ţi m ai com od şi m ai Ia el acasă. însă, ca şi în
cadrul unei m işcări centrifug e, acesta to tu n a v a fi atras, după fie c a re ”raită prin
v e c in i” , de către pro p ria-i fa m ilie - cea a dreptului m u n c ii, - în care îşi poate
găsi, până la urm ă, s prijinul şi liniştea necesară, adică suportul fundam ental
no rm a tiv , ep istem ologic şi p ra x io lo g ic . In contextul c e lo r m enţionate,
considerăm că este evid entă cel puţin o chestiune: rap o rtu rile ju rid ic e de
m uncă a tip ic e nu pot fi abordate integral în acelaşi m od ca şi ra p o rtu rile
ju rid ic e de m uncă tip ic e . R a p o rtu rile tip ic e ocupă - în R e p u b lic a M o ld o v a , -
lo cul central în cadrul d o m e n iu lu i general al ra p o rtu rilo r de m uncă, atât p rin
cuantum ul lo r, cât şi p rin in flu e n ţa pe care o au asupra a lto r ra p o rtu ri ju rid ic e
conexe d rep tului m u n c ii, dar şi asupra ra p o rtu rilo r de m uncă atipice.
In contextul tra tă rii d ih o to m ic e a ra p o rtu rilo r de m uncă, raportul ju r id ic
de m u n c ă a tip ic se ţine pe partea care-1 deosebeşte net de un raport ju rid ic de
m uncă tip ic , dar care, totodată, n u -i c onferă careva trăsături caracteristice
p ro p rii, deoarece abordarea acestora în c alitate de ansam blu u n ita r este
d ific ilă , dacă nu c h ia r im p o s ib ilă , din cauza neputinţei de a găsi careva
trăsături com une caracteristice absolut tu tu ro r c a te g o riilo r de raporturi

119
ju rid ic e de m uncă a tip ic e cunoscute. A ceste ra p o rtu ri, p riv ite p rin prism a
e p is te m o lo g ic ă a drep tu lu i m u n c ii, servesc d re p t e x e m p lu clasic al fo rm u le i
u n i t a t e p r i n d i v e r s i t a t e , deoarece singurul aspect com un care-1 au este cel al
a - t i p i c u l u i , adică al necorespunderii cu m o d e lu l o rig in a l şi care nu le poate
servi în nici un caz în calitate de posibil etalon.
C u v â n tu l a t i p i c este un a d je c tiv şi caracterizează un lu cru sau un obiect
care se abate de la c a racteristicile ob işn u ite, de la tip u l c om un, şi p ro v in e din
o rig in a lu l fra n c e z a t y p i q u e ? n P rin d e fin iţie , atip ic u l nu poate avea trăsături
c aracteristice, o bişn uite şi a p lic a b ile tip u lu i c om un, deoarece re p re zin tă o
abatere ad m isă de la tip u l com un respectiv, în cazul nostru - de la raportul
ju rid ic de m uncă tip ic . A b o rd a t în contextul ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă,
c uvântul respectiv are corespondenţe paralele şi în alte lim b i, având, de
regulă, aceiaşi rădăcină com ună: r a p p o r t d e t r a v a i l a t y p i q u e (fra n c e ză ),
a t y p i c a l w o r k r e l a t i o n s h i p s (e n g le ză ), a t y p i s c h e a r b e i t s v e r h ă l t n i s s e (germ an ă),
a m u n m H b ie m p y d o e b i e o n iH o u ie H M (rusă) a m u n i'm i m p y d o e i eidH ocu H U
(u c ra in e a n ă) etc.
A tip ic ita te a nu este specifică şi o p e ra b ilă doar în cadrul u nor raporturi
ju rid ic e de m uncă. In cadrul e p is te m o lg ie i d re p tu lu i c iv il, în c ă din perioada
sovietică s-a abordat a tip ic ita te a unor raporturi ju rid ic e c iv ile ,214 cea m ai
cunoscută lu crare în d o m e n iu considerându-se a fi suportul didactic
„ H e m u n u H H b ie d o z o e o p u b i e o m n o i u e n iM e zp a D tcd a n cK O M n p a e e ” , e lab orat de
către cercetătorul V .O ig h e n z ih t (1 9 8 4 ).215 P o triv it p re v e d e rilo r a rt.6 6 7
a lin .(3 ) din C o d u l c iv il, p a rtic ip a n ţii la ra p o rtu rile ju rid ic e c iv ile pot în c h e ia
contracte care nu sunt prevăzute de lege, pe care le g iu ito ru l le num eşte, în
o p o z iţie cu contractele reglem entate direct de le g is la ţia c iv ilă , c o n t r a c t e
n e n u m ite . E v id e n t, că aceste contracte v o r genera ra p orturi ju rid ic e c iv ile
care nu sunt ra porturi tip iza te , izv o râ te din c o n t r a c t e n u m ite , adică raporturi
ju rid ic e c iv ile a tip ic e , în cazul cărora se v o r aplic a , aşa cum s-a m en ţio n at în
d o c trin a ju r id ic ă de drept c iv il, direct n orm ele care re g lem en tează o b lig a ţiile ,
deci n orm ele cu caracter general din C o d u l c iv il.216 D u p ă cum se m enţionează
în lite ra tu ra de sp ecialitate, in flu e n ţa d e term in an tă pentru fo rm a re a in stitu ţiei
ra s p o rtu rilo r contractuale a tip ic e au a v u t-o re a lită ţile sociale p ra x io lo g ic e şi
necesitatea de re g lem en tare a acestora, c h ia r şi în tr-u n m od in d ire c t.217

Doina Cobeţ. Eugenia Dirna. Florin Faifer ş.a.. Dicţionar Enciclopedic, ediţia a V-a, - Chişinău, editura
“Cartier”, 2004, p.70.
214 C îw iik o b O .H ., H e n i u n t m r i h i e i m c i n w n y n i M « c o s e m c K O M e p c u tc d a n c K O .M n p a n e , - MocKBa, acypHaji «Co-
b c t c k o c rocyaapcTBo h npaBo». Nii2/1979 r., p.32-39; OHreHTHXT B.A., ( 'n e i i i i ( f ) U K u p e < y n u p o « u n u n
HCKonwphix .'•pa)K<kincKiLx npaeoomnouienufi, - MocKBa, >KvpHajr «CoBeTCKoe rocyjapcTBo ii npaBo»,
.NL’3/1978 r., p.44-52.
215 OfircH3nxT B.A., UcnmnuHiihie doroHopiihie omnoweinvi « epcotcdancKo.M npaae. V^ennoe nocoâue, - /lyiuaH-
oe, HuiaTejihCTBo Ta-iHCHKCKoro Toc>'AapcTBeHHoro YHHBepcHTeTa, 1984 r.
216 Nicolae Eşanu, „Libertatea contractului". Cartea a IlI-a, Titlul II. art.667, în Comentariul Codului civil al
Republicii Moldova, voi.II, ediţia al l-a, - Chişinău, editura „Arc”, 2006, p.213.
217 HmouiHHa M .H ., TJomimue, nptmiaKii u .uecmo npednpunit.uanie:ibCKia ()monopon n cucme.ue spajicdancxo-
npaHOHhix ooroHopoa. articol, publicat pe pagina web:
http://100dogovorov.ru/index.plip?option=coin_content&task=view&id=735&Itemid=72
120
 Şi în dreptul a d m in is tra tiv sunt situaţii ju rid ic e care poartă caractere
evid en te de a tip ic ita te . A s tfe l, p re v e d rile art.2 din Legea contenciosului
administrativ nr.793 din I0.02.200d2'3 dau o d e fin iţie exte n s iv ă n o ţiu n ii de
act a d m in is tra tiv , introducând în sfera acestei n o ţiu n i, a lă tu ri de m an ifestarea
ju rid ic ă unilaterală de v o in ţă a a u torităţii publice - actul administrativ tipic, - şi
contractul a d m in is tra tiv , asim ilân d u -l pe acesta din urm ă actului a d m in is tra tiv ,
care devine astfel act ad m in istrativ atipic. C onsid erăm că un act ad m in istrativ
a tipic, cum este contractul a d m in is tra tiv , generează raporturi ju rid ic e
a d m in is tra tiv e atipice.
G lo b a liz a re a şi progresele teh n o lo g ic e rapide au provocat restructurări
e co n o m ice p ro fu n d e , dând naştere u nor schim bări în ceea ce priveşte
ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă şi conţin utu l o b lig a ţiilo r a n g a ja to rilo r, dar cel
m ai m u lt ale s a la ria ţilo r. T o a te acestea au dus la n e v o ia de re d e fin ire a
conceptului clasic al ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, în scopul de a e v ita
de n a tu ră rile po sib ile odată cu a p a riţia unor m o d a lită ţi de ocupare a fo rţei de
m u n c ă ce nu m a i corespund standardelor în uz, tip iz a te , şi care s o lic ită
a p a riţia unor noi fo rm e ale ra p o rtu rilo r ju r id ic e de m uncă cu c o n ţin u t a tip ic .
R aportul ju r id ic atipic este un raport fară arh etip şi nu poate fi d e fin it prin
in te rm e d iu l c rite riilo r e p istem o lo g ice clasice o p erab ile în cadrul ş tiin ţe lo r
ju rid ic e , d a to rită lipsei e le m e n te lo r structurale sp ecifice unui arh e tip p rim a r,
în cazul unei în cercări de d e fin iţie a ra p o rtu lu i ju r id ic a tip ic , abordarea
acestuia ar putea fi efectuată n um ai prin in te rm e d iu l m etod ei inverse, adică
p rin e v id e n ţie re a e le m e n te lo r lipsă din cadrul conceptului clasic al unui
raport ju rid ic de m uncă tip ic .
în lite ra tu ra de specialitate ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă a tip ic e sunt
tratate în m od d ife rit, cercetătorii în m aterie e x p rim â n d şi susţinând, prin
a rgum ente m a i m u lt sau m a i puţin forte, argum ente diverse (u n eo ri
d iv e rg e n te ) pentru care optează. A b o rd a re a d ih o to m ic ă a ra p o rtu rilo r ju rid ic e
de m u n c ă - c h ia r dacă în d octrin ă nu a fost considerată, ca atare, drept una
d ih o to m ic ă , - nu este nouă pentru ep is te m o lo g ia drep tu lu i m u n c ii, d a r nic i nu
are o ve c h im e co nsiderabilă în com p a ra ţie cu alte e ntităţi de interes d o c trin a r
d in d o m e n iu l ştiinţei ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă. A s tfe l, reputatul profesor
fra n c e z G .H . C a m e rly n c k în v o lu m u l I „Contrat de Travail” al
m o n u m e n ta lu lu i „Trăite de Droit du Travail", editat la Paris în anul 1 9 6 8 ,
deşi tratează un şir de contracte in d iv id u a le de m uncă care nu se în cadrează
în tip a ru l general c o n c e p tu a liza t, nu c a lific ă ra p o rtu rile generate de către
aceste contracte drept ra p o rtu ri a tip ic e .219 T o to d a tă , cercetătoarea canadiană
D ia n e B e lle m a re (2 0 0 5 ) m e n ţio n e a ză fa p tu l, că “le travail atypique a cru

(accesat la 08.04.2011).
218 Publicată în Monitorul Oficial al republicii Moldova nr.57-58 din 18.05.2000.
219 Trăite de Droi! du Travail, Tonic I, Contrat de Travail, par G.H.Camerlynck. Professeur a la Faculte de Droit et
des Sciences economique de Paris - Paris, Librairie Dalloz, 1968.
enormement depuis 30 a n s”220, ceea ce p re zu m ă , în m o d in d ire c t, fa p tu l, că
ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncâ a tip ic e sunt cunoscute ca atare de peste tre ize c i
de ani, iar p o triv it Rezoluţiei Parlamentului European referitoare la contractele
atipice, securizarea parcursului profesional, flexisecuritate şi noile form e de
dialog social (2009/2220(lNl)), m unca a tip ic ă s-a d e zv o lta t s e m n ific a tiv în
cadrul ţă rilo r m e m b re ale U E de la în cep u tu l a n ilo r 1 9 9 0 .221
D o c trin a rom ânească a drep tu lu i m u ncii tratează ra p o rtu rile ju rid ic e de
m uncă a tip ic e în c ă din anii '70 ai secolului trecut, c o nsiderându-le drept
ra porturi ju rid ic e de m uncă im p e rfe c te .222 A le x a n d ru Ţ ic le a (2 0 1 0 ) este unul
d in tre cercetătorii constanţi în susţinerea p o z iţie i p o triv it căreia ra p o rtu rile
ju rid ic e de m uncă se p rezin tă în două fo rm e , in clu siv în fo rm ă a tip ic ă .223
A b o rd a re a ra p o rtu rilo r de m uncă sub fo rm a unor ra p o rtu ri tip ic e şi atipice
este d e ja una consacrată în d o c trin a drep tu lu i m u n c ii din R o m â n ia ,
necunoscându-se c a reva de v ie ri serioase în tra ta re a respectivă a acestor
rap o rtu ri, deşi există şi an u m ite diverg en ţe p riv in d c a te g o riile ra p o rtu rilo r
ju rid ic e care fac parte din cadrul ra p o rtu rilo r atip ic e . A s tfe l, Şerban
B e lig ră d e a n u şi Io n T ra ia n Ştefănescu (1 9 9 7 ) consideră că ra porturi ju rid ic e
de m uncă există în cazul persoanelor care sunt parte în tr-u n contract
in d iv id u a l de m uncă, în cazul m ilita rilo r profesio niştişi, precum şi în cazul
c e lo r care prestează m unca în cadrul c o o p e ra tiv e lo r m eşteşugăreşti,
m en ţio n ân d totodată fa p tu l, că ra p o rtu rile de m uncă ale c o o p e ra to rilo r
respectivi sunt ra p orturi îngemănate şi se desfăşoară co n c o m ite n t cu alte
c ategorii de ra p orturi ju rid ic e apărute în tre m e m b rii cooperatori şi
c o o p e ra tiv ă .224 A ltfe l spus, ra p o rtu rile de m uncă ale m e m b rilo r cooperatori
sunt raporturi atipice deoarece, p o triv it a firm a ţiilo r re p u ta ţilo r cercetători,
num ai ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă în te m e ia te pe contractele in d iv id u a le de
m uncă se in tegrează în obiectu l d re p tu lu i m u n c ii."- '
D eşi d octrin a sov ie tic ă de drept al m u n c ii a abordat m in u ţio s rap o rtu rile
de m uncă, in c lu s iv p rin in te rm e d iu l c â to rva studii m o n o g ra fic e de m are
v a lo a re , cum a r fi cele elab orate de către N ik o la i A le x a n d ro v (1 9 4 8 ) şi L e v
G in ţb u rg (1 9 7 7 ), ale c ă ro r lu crări au fost deja citate în cadrul p rezentului
studiu, nu cunoaşte d iv iz iu n e a d ih o to m ic ă a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă în
raporturi tip ic e şi a tip ic e . P o triv it lite ra tu rii de specialitate din epoca
respectivă, ra p o rtu rile ju rid ic e generate de către persoanele care prestau o

220 Diane Belleinare, Lcs lois ilu iravail au (Jnehcc c7 le travai! atypique, articol, publicat pe pagina web:
http://cpq.qc.ca/assets/files/dossiers/2005/05_aout_travailatypiquenouvmonde.pdf (accesat la o8.04.2011).
221 Publicată pe pagina web: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-
2010-0263+0+DOC+XML+VO//RO (accesat la 08.04.2011).
222 Sanda Ghimpu, Ion Traian Ştefănescu. Şerban Beligrădeanu, Gheorghe Mohanu, Dreptul muncii. Tratai. vol.I,
p.85.
223 Poziţia dată este susţinută de către prof.univ.dr. Alexandru Ţiclea încă din momentul apariţiei, în anul 1994, a
volumului de Drept al muncii. elaborat împreună cu regretata şi distinsa doamnă prof.univ.dr.Sanda Ghimpu, şi
finalizând cu ultima ediţie a Tratatului de drept al muncii, editat în anul 2010.
224 Şerban Beligrădeanu. Ion Traian Ştefănescu, Dicţionar de drept al muncii, op.cit., p. 135.
225 Ibidem, p. 135.
122
 m uncă în cadrul g o s p o d ă riilo r ag rico le c o le c tiv e (c o lh o z u ri), erau considerate
drept o varie ta te de ra p orturi ju rid ic e cu c onţin ut m ix t. A cest aspect este
m e n ţio n a t şi în d ic ţio n a ru l academ ic Tpydoeoe npaeo. SmfUHJionedmecKuu
cjoeapb, editat sub egida A c a d e m ie i de Ş tiin ţe a U .R .S .S . în anul 1 9 7 9 .22(’ în
lite ra tu ra de specialitate rusă (po s ts o v ie tic ă ), ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă
a tip ice au în cep u t să fie deja abordate, im b o ld u l v e n in d din do m en iu l
p ra x io lo g ic al p restării m u n c ii atipice. T o to d a tă , în cadrul şcolii ruse de drept
al m u n c ii au în ceput serioase discuţii p riv in d necesitatea “ d e d o g m a tiz ă rii”
d rep tu lu i m u n c ii ca şi do m en iu al ş tiin ţe lo r ju rid ic e şi separării d o gm ei
ju rid ic e , ca şi aspect norm al în do m en iu l ş tiin ţe lo r d re p tu lu i, de d o g m atism u l
ş tiin ţific general, ca şi facto r e m in a m e n te n e g a tiv care frân ează d e zv o lta re a
ş tiin ţe lo r. U n şir de aspecte ale u nor fo rm e a tip ice ale ra p o rtu rilo r ju rid ic e de
m uncă, cum ar fi m unca prin agent de m uncă te m p o a ra ră , au fost abordate în
lite ra tu ra de specialitate rusă în că de la fin e le secolului X X , odată cu a p a riţia
a ş a -zis e lo r âupsKeeue apmejiu.221 Se abordează şi se studiază cu interes
practica re g le m e n tă rii şi s tudierii ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă a tip ic e din
alte state prin in te rm e d iu l d ife rito r studii de cercetrare în d o m e n iu ,
co m u n ic ă ri şi p u b lic a ţii în revistele de sp ecialitate.228 Şi în U c ra in a se
m a n ife s tă un interes sporit fa ţă de n o ile m o d a lită ţi de regle m e n ta re a
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă cu caracter a tip ic . A s tfe l, acest d o m en iu a fost
abordat de d ife riţi au to ri, în p rim u l rând din sectorul pra c tic , deoarece este
e v id e n t că ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă a tip ic e nu sunt opere create în cadrul
lab o ra to a re lo r de cercetare în m a te rie ju rid ic ă , ci in vers.229

226 « T p y t)o »h ie npaennm uom euuH p a u o 'iu x u c:iy.)Kw tiirx cjied yem o n u u w n ih mdKMce o m HnynipuKnxxm iihtx
mpydvHbtx npunuvmnuuieuuu, m:iHKnnuxcn o:ie.Menrno.u c:iojkho<'o onmouietuiM no neiicm sy. Tunue
eaMCHeiiuwe sneMeumhi oppaumaifuu tnpyda, kuk onpeoe.ienue .uepbt mpyoa, pacnpeOe.nenue ooxochw MeMcdy
‘nena.Mii ko:ixo3u, no(k)ep.)K w;aiiue mpydoaou âucifumunbi, opruninuifiiH omObixa ti dpyciie pccy:mpymmcn
ycmaeoMU Kojixosoe e coomeemcmbHuu c îlpuuepnbLU ycmatia w, a ntuK.uce npam uaw i Hitympennero
pacnopuOKa k o:ixo3o«» ( Tpydoaoc npaao. 3miiiKJianeoiiHecKuii c.ioeapb, maBiibiH pe^aicrop C. A. HBaHOB.
HeTBepToe j n .n a H n e . p.462-463).
“ 7 E.E.Xoxjiob, HcKomophtc aumvasibubic npoujieMM mcopuu u npuKmuKH coapc.ucnnoi'o poccuUcKWo mpydoeovo
npatiti, p.50-67.
‘ "8 A se vedea, în acest sens: 3vh Coo-Mw, Boioeiicm m ie 3cikohu o nenocmowinou (non-regiilar) junamocmu na
pbuioK inpyda, cGopHHK «CouHanbHo-TpyaoBbie nccneaoBaHHa», - M o c K B a . H M 3 M 0 PA H , 2009 r . , p.105-
116; E.B.CaBHHa, OcoOennocniu npauonoi'o peiy:iupmunnn amumwnitix mpydottNX omnomenuu h npoHwn\uu
Keeoen (KanaOa), - MocKBa, acypHaji «H3bccthh bucium* yneoHbix 3aBe,aeHHH. IlpaBOBeaeHHe», Ki'5/2008 r.,
p.227-236; JI.C.MnpHbix, 3aeMHbiu mpyd. PoccuucKue ncpcncKnumbi, - MocKBa. xcypHan «OreHecTBeHHbie
sanHCKH», M4(36)/2007 r.; M.JIyuiHHKOBa. A.JIyuiHHKOB. 3ae.wihiu mpyd u mpcncKmmbt npanonoro
pe.y.iupoaamoi, - MocKBa. /Kypnan «Hcjiobck h rp y ji», Nl'7/2004 r.; E.CaaoBaa. H onuc niemicmfun uxuenentia
xapaKtnapa coijuaibuo-mpyOoHbix omnoweiiuii h coapeMcnnhix vciohuhx, cuopHMK «CouHajibHO-ipyjOBbie
hccJie^oBaHHJi» , - MocKBa, H M 3 M O PA H , 2008 r.; A.TypKOB. Htwbic (fntpwhi opranu3ai{uu mpv<)oHbix
omnomenuu, - MocKBa, /KypHan «MejioBen h T p y a » , Kl'9/2007 r.; A.B.I yT H H K , A vm copcuur a luipone u
nepcneh-niutibi tvo painum m « Pocct/u, c6opmnc «ComiajibHo-TpynoBbie HccneaoBaHm». - MocKBa, H M 3 M O
PAH , 2009 r.. p.54-64; H .M .K (n nH a. Tpvo no :iu3un?y, cfiopHHK «CouHajibHO-TpyaoBbie HccJiejioBaHHJi», -
MocKBa, H M 3 M O PA H , 2009 r., p.65-75; T.KopuiyHOBa, Ilpanonoe pe,y:iuponanue omnouiunuii, ctui3anuhix
c uanpae.ieuueM paoomnuKoe d:m ubino.inenioi paoom a dpypux opmiiU3atfusLX (3ae.wibtu mpyd), - MocKBa.
>KypHaji «T p ya oB o e n p a B o » , JVL’6/2005 r., p.7-30; B.r.CoH(j)ep. Tpydonoe u rpa.MikmcKoe 3UKouo<kinie:ibamo
fi pery.nupoaanuu mpyooahix omnowenuu, - MocKBa, /K^pnaji «3aK0H0AaTenbCTB0 h i k o h o m h k 3 » , W®9/2005 r..
etc.
229 O.PvGhhhhk, M.Py6HHMHK, Aym copcnm mu nepe«edeiuifi na m tcuiacoey pooom y h xapvoniu npoMuc.umocmi
ina npoM iicionocm i 3 anpooiniuima nanoin: 3a?po3a npaiiiuniiK O M i cn k iK a u m a an p a m e ri.» n po(fx:ni:ioK ,
publicat pe pagina web: http://www.iuf.org/drupal/files/IUF_Outsourcing_Ukrainian.pdf (accesat la
08.04.2011).
 A u to rii din R e p u b lic a M o ld o v a , cu m ic i e x c e p ţii, nu au tratat aparte
rap o rtu rile ju rid ic e de m uncă atip ice, doar m enţionând existenţa acestora ca şi
o fo rm ă aparte a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă. T e o d o r N e g ru (1 9 9 5 ), în
cadrul unei lu crări care conţin e o expunere sum ară a celo r m ai im portante
elem ente ale dreptului m u n c ii, atribuie regim ju rid ic de raporturi atipice
rap o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă ale m ilita rilo r, ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă ale
m e m b rilo r c o o p e ra tiv elo r şi ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă ale a v o c a ţilo r.230
N ic o la i R om andaş (1 9 9 7 ) în cadrul p rim u lu i m anual integral de drept al
m u n c ii, editat în R e p u b lic a M o ld o v a după declararea independenţei ţă rii, nu
m enţionează o astfel de categorie de raporturi ju rid ic e .231 Sunt abordate succint
rap o rtu rile ju rid ic e de m uncă atipice, ca şi categorie specială de raporturi de
m uncă (în dependenţă de conţinutul acestora), în cadrul cursului de p relegeri la
dreptul m uncii elaborat de către E le n a M o c a n u (1 9 9 7 ). P o triv it autoarei,
fo rm e le atipice ale ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă cuprind num ai o parte din
trăsăturile caracteristice ra p o rtu rilo r tip ic e , cercetătoarea considerând, la fel ca
şi T e o d o r N e g ru (1 9 9 5 ), că din această categorie fac parte raporturile ju rid ic e
de m uncă ale m ilita rilo r, cele ale m e m b rilo r c o o p erativelo r şi raporturile
ju rid ic e de m uncă ale a v o c a ţilo r.232 T e o d o r N e g ru şi C ă tă lin a Scorţescu
(2 0 0 0 ), în cadrul unei lu crări care conţin e o expunere succintă (în ta b e le ), a
co n ţin u tu lu i integral al cursului de drept al m u n c ii, nu abordează ra p o rtu rilo r
ju rid ic e de m uncă a tip ic e ;233 în alte două lu c ră ri, editate în an ii 2 0 0 4 şi 2 0 1 0 ,
deşi tra te a ză re la tiv d e ta lia t in s titu ţia ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, nu
abordează ra p o rtu rile respective prin prism a tip ic u lu i şi a tip ic u lu i.234 N ic o la i
R om andaş şi E duard B oişteanu (2 0 0 3 ), în cadrul unui curs special de drept
co le c tiv şi in d iv id u a l al m u n c ii, nu abordează rap o rtu rile ju rid ic e de m uncă,235
de asem enea, nic i au to rii B oris Sosna şi N ic o la i G o relco (2 0 0 1 ), în cadrul unui
curs de drept al m u n c ii editat în lim b a rusă, nu abordează raporturile ju rid ic e
de m uncă a tip ic e .236 C ercetătorul E duard Boişteanu (2 0 0 5 ) abordează, în
cadrul unui curs care conţine in stitu ţiile părţii generale a dreptului m u n c ii,
raporturile atipice de m uncă, drept fo rm ă im perfectă a rap o rtu rilo r ju rid ic e de
m uncă. în o p in ia a u to ru lu i, fac parte din cadrul ra p o rtu rilo r a tip ice ra p o rtu rile
de m uncă izv o râ te din contractul de u cenicie, p o le m izâ n d totodată cu
le g iu ito ru l p riv in d natura ju rid ic ă a c ontractului de uce n ic ie .- ’7 O a ltă lucrare

230 Teodor Negru, Dreptul muncii, p. 13-15.

231 Nicolae Romandaş. Dreptul muncii. Curs de prelegeri. p.79-96.
1,2 Elena Mocanu. ( 'urs de prelegeri la dreptul muncii (partea generală), p.50-53.
233 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu. Dreptul muncii (in tabele),- Chişinău, complexul editorial-poligrafic al
UL1M. 2000. p.7-8.
234 Teodor Negru, Cătălina Scorţescu, Dreptul muncii (parte generală), p.80-95; Teodor Negru, Cătălina Scorţescu,
Dreptul muncii. Curs universitar, p.61-69.
235 Nicolae Romandaş, Eduard Boişteanu. Dreptul colectiv şi individual al muncii, C.E.P. „Tipografia centrală”,
Chişinău, 2003.
236 CocHa E.H., Topcjino H.A., Tpydonoe npano l'ecnyo.iiiKU Mo:u)ona. Hayvuo-npaKmuHecKoe nocooue (c
K<tM.\tetmiapii>iMU nmr)e:ihHhix nopM K3oTu PM), p.24-28.
237 Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Partea generală, p.67-72.
124
în m aterie - m a n u a lu l co m p le t de drept al m u n c ii ela b o ra t de către N ic o la i
R om an daş şi E d u a rd B oişteanu în an u l 2 0 0 7 , - abordează ra p o rtu rile ju rid ic e
de m uncă a tip ic e în aceiaşi fo rm u lă ca şi cea susţinută în precedenta lucrare
m e n ţio n a tă de către noi a ic i, autorii m a n u a lu lu i considerând drept a tip ice
ra p o rtu rile de m uncă generate de contractele de u c e n ic ie ."'8
A şad ar, deşi în cadrul doctrin ei de drept al m u n c ii din R e p u b lic a
M o ld o v a nu există un punct de vedere communis opinio doctorum asupra
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă atip ic e , acestea sunt abordate - c h ia r dacă în tr-
o m ăsură p u ţin m a i rezervată, - şi de către cercetăto rii autohtoni în m a te ria
ep is te m o lo g ie i dreptului m u n c ii. T re b u ie , to tu şi, de m e n ţio n a t fap tu l că, ch iar
dacă abordează ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă p rin prism a tip ic u lu i şi
a tip ic u lu i, n ic i unul din autori nu defineşte ra portul ju rid ic de m u n c ă a tip ic ,
sp ecificând d o a r fa p tu l, că acesta nu întruneşte toate ele m e n te le (c o n d iţiile )
unui raport ju rid ic de m u n c ă tip ic , adică rap o rtu l în cauză este abordat în
exclu sivitate n u m a i prin prism a raportului tip ic , care este plasat ep istem ologic
în fa ţa rap o rtu lu i atipic. Plasarea respectivă este absolut logică şi corespunde
unei tratări dihotom ice a raportului ju r id ic de m uncă drept entitate supusă
cercetării ş tiin ţific e . în lipsa unei abordări pregnante a naturii ju rid ic e a
rap o rtu lu i tip ic este im p o s ib ilă şi lip s ită de sens şi o abordare seerioasă a
n a tu rii ju rid ic e a ra p o rtu lu i de m u n c ă atipic.
D e ş i în d o c trin a de sp e c ia lita te din R o m â n ia şi ta n g e n ţia l în cea din
R e p u b lic a M o ld o v a se o p e re a ză aproape în e x c lu s iv ita te cu co n cep tu l de
raporturi atipice sau, u n e o ri, cu cel de raporturi imperfecte, m a te ria
d re p tu lu i m u n c ii din a lte ţă ri, în special cele fra n c o fo n e şi a n g lo fo n e ,
u tiliz e z ă te rm e n i d ife riţi pentru d e fin ire a e n tită ţii în cauză. A s tfe l, în
lite ra tu ra de s p e c ia lita te de lim b ă fra n c e ză , pe lângă te rm e n u l de rapport de
travail atypique se m ai folosesc şi n o ţiu n ile de travail atypique,239 emploi
atypique240 şi salarie atypique ;241 în lite ra tu ra de lim b ă e n g le ză - te rm e n ii
atypical work relationships242 atypical work 243 şi atypical w o rker244 în
lite ra tu ra de spe c ia lita te de lim b ă rusă - te rm e n ii amununHvie mpydoebie
npaeoomHouieHiiH, 245 iiemunuluibie mpvooebie npaeoomHouieHun 24 6 şi
amunuHHOH 'jcammocmb. 247
238 Nicolai Romandaş, Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Manual, p.65-69.
239 A se vedea pagina web: http://www.ftu-namur.org/fichiers/CSC-travailatypique.pdf (accesat la 08.04.2011).
24(1 A se vedea pagina web: http://fr.wikipedia.org/wiki/Emploi_atypique (accesat la 08.04.2011).
241 A se vedea pagina web: http://www.unifr.ch/rho/agrh2007/Articles/pages/papers/Papier89.pdf
(accesat la 08.04.2011).
242 A se vedea pagina web:
http://heinonline.org/HOL/LandingPage?collection=joumals&handle=hein.joumals/mulrl9&div=
27&id=&page= (accesat la 08.04.2011).
243 A se vedea pagina web:
http://www.eurofound.europa.eu/areas/industrialrelations/dictionary/definitions/atypicalwork.htm (accesat la
08.04.2011).
244 A se vedea pagina web: http://www.gla.ac.uk/humanresources/policies/a-g/atypical_work/
(accesat la 08.04.2011).
245 E.B.CaBHHa, Ocimeuuocmu npuamopo pe.yiuponaiimi amunuwih/x rnpyfkwhix omuouieHiiii h npoHunifuu Kw-oen
(Kauada), - MocKBa, 5KypHan «H3BecTHji b m c u j h x yMe6Hbix 'jaBenenHu. FIpaBOBeneHHe», >r«5/2008 r., p.227-236.
125
 P entru fo arte m u lte state, în special pentru cele din U n iu n e a E uropeană,
ra p o rtu rile de m uncă a tip ice p re zin tă un v iu interes atât sub aspectul
reglem entării ju rid ic e a acestora, cât şi sub aspectul abord ărilo r epistem ologice
şi p ra x io lo g ic e . Foarte active în sensul acesta sunt a u to rită ţile p ublice
naţio n ale ale statelor, d a r şi o rg an ism ele in te rn a ţio n a le , in clu siv O rg a n iz a ţia
In te rn a ţio n a lă a M u n c ii. D e asem enea foarte a c tiv se im p lic ă în rap o rtu rile
ju rid ic e de m uncă a tip ic e , în special în cele ce ţin de m unca in com p letă,
m unca prin agent de m uncă tem p o rară etc., şi organele rep rezen tative ale
s a lria ţilo r - s in dicatele, d a r şi cele ale a n g a ja to rilo r care u tiliz e a z ă m unca
salariată a tip ic ă - patronatele. A s tfe l, O rg a n iz a ţia In te rn a ţio n a lă a M u n c ii, în
u rm a u nor d iscuţii p u b lice, a e lab orat şi adoptat acte speciale în m a te rie , cum
ar fi Convenţia nr. 177/1996 privind munca la domiciliu şi Convenţia
nr. 181/1997 privind agenţiile private de ocupare a forţei de muncă.
E xcep tân d ra p o rtu rile de serviciu ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i şi ra p o rtu rile
ju rid ic e de m uncă co rp o ra tiv e , ra p o rtu rile ju rid ic e de m u n c ă a tip ice aduc
a tingere unui p rin c ip iu im p o rta n t al d re p tu lu i m u n c ii - p rin c ip iu lu i s ta b ilită ţii
în m uncă. P entru a putea satisface, cel puţin re la tiv , interesele p ă rţilo r unui
raport a tip ic , în special atunci când este v o rb a despre prestarea unei m u n c ii
a tip ic e sau în c o n d iţii atip ice, a fost propus conceptul de flexisecuritate. D e ş i
fle x is e c u rita te a este o entitate nouă, aceasta este deja larg u tiliz a tă , îndeosebi
în ţă rile m e m b re ale U n iu n ii E uropene, reprezentând îm b in a re a parte n e ria lă a
n e v o ilo r de fle x ib ilita te ale ang a ja to ru lu i cu n e v o ile respective de securitate
ale sala ria tu lu i si crearea unui e c h ilib ru intern în tre aceste două dim e n s iu n i.
P arla m e n tu l European a atenţionat organele le g iu ito a re ale s tatelo r-m em b re
asupra fa p tu lu i, că evalu a re a fle x is e c u rită ţii este c o m p le x ă şi abordarea
h o lis tic ă este esenţială, în special în lu m in a m o d ific ă rilo r pe care c riz a
econom ică le poate induce şi în com portam en tul ang ajato rilo r, condiţionân du-i
pe salariaţi să se angajeze în raporturi ju rid ic e de m uncă d in ce în ce m ai
i 248
puţin protejate şi uneori extrem de p recare.'
D a to rită aspectului in secu rităţii care adesea le însoţeşte, ra p o rtu rile
ju rid ic e de m uncă a tip ice necesită a fi p o ziţio n ate pe un fu ndam ent legal şi
re g u la to riu re la tiv stabil, în v irtu te a căruia orice persoană angajată în
raporturi de acest gen să se poată bucura de un n iv e l m in im garantat de
securitate şi să b e n e fic ie ze de un set de drepturi de bază. In ceea ce ţine de
contractele in d iv id u a le de m uncă, dreptul co m u n ita r al m u ncii u tiliz e a ză două
noţiu ni d ife rite : contracte standard şi contracte atipice. R a p o rtu rile ju rid ic e
de m uncă ale s a la ria ţilo r cu contracte atipice fac obiectu l d ire c tiv e lo r
c o m u n ita re existente care v iz e a z ă c a te g o riile de salariaţi din cadrul U n iu n ii

24(1LLIabaHOBa M . A ., Ocooeuuocmu npa»oam o pery.iupoaumiu nenwnimnhix mpyr)onhL\ dmoeopo», ;uiccepTauna

KanjHaaTa jophahm cckhx HayK: 12.00.05 - flpoenaB.Tb. 2008 r. -2 1 1 c. P r E Q fl, 61:08-12/685
247 FHMncnbcoH B., HecmandapmnuH ja n m n o c m h , - MocKBa, >KypHaji «Bonpocbi okohomhkh», X" 1/2006 r.
2JX R ezoluţia Parlam entului European din 6 iulie 2010 referitoare la contractele atipice, securizarea parcursului
profesional, flexisecuritate i noile fonne de dialog social (2009/2220(1NI)).
126
E u ropene, in c lu s iv Directiva privind timpul de lucru (1993/104/CE) , 249
Directiva privind munca prin agent de muncă temporară (2008/104/EC) , 250
Directiva privind munca pe fracţiune de normă (1997/8l/EC)2' ' şi Directiva
Consiliului privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată
(1999/70/CE).252 P o triv it n o rm e lo r de drept c o m u n ita r al m u n c ii, se
reco m an d ă le g iu ito ru lu i să se concentreze asupra u nor aspecte ale
re g le m e n tă rii ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă a tip ic e , aşa cum propune şi
O rg a n iz a ţia In te rn a ţio n a lă a M u n c ii în re c o m a n d ă rile sale din 2 0 0 6 , deoarece
este v ita l ca salariaţii angajaţi în astfel de raporturi să a ib ă garantate un set de
drepturi m in im e şi să fie pro te ja ţi de exp lo atare prin: 1) e x tin d e re a urgentă a
p ro tecţiei s a la ria ţilo r angrenaţi în ra p o rtu ri ju rid ic e de m uncă atip ic e ; 2 )
gruparea tu tu ro r co n tractelo r a tip ice (de m uncă şi nu n u m a i), în scopul
s im p lific ă rii, în calitate de izvo are ale ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă atip ic e ,
în aceeaşi clasă; 3 ) crearea du ra b ilă de ra porturi ju rid ic e de m u n c ă no rm a le ;
4 ) c la rific a re a situaţiei m u n c ii dependente, in clu zân d m ăsuri p re v e n tiv e în
ceea ce priveşte sănătatea şi siguranţa s a la ria ţilo r a tip ic i; 5 ) adoptarea urgentă
a unor m ăsuri îm p o triv a m u n c ii nedeclarate (la negru); 6 ) s p rijin u l în
fa v o a re a creării de n oi lo cu ri de m u n c ă , in c lu s iv lo cu ri de m u n c ă pentru
sa la ria ţii angajaţi cu contracte in d iv id u a le de m uncă a tip ice şi fa c ilita re a
tra n ziţie i în tre d ife rite situaţii de ocupare a fo rţei de m uncă şi de şom aj prin
p ro m o v a re a u nor p o litic i precum in d e m n iz a ţii speciale de m uncă, în v ă ţa re a
continuă, reconversia profesio nală şi fo rm a re a profesio nală la locul de m uncă;
7 ) în curajarea m ăs u rilo r pentru c la rific a re a situaţiei m u n c ii dependente.
Este im p o rta n t de m e n ţio n a t fa p tu l, că organele le g iu ito a re ale U n iu n ii
E uro p en e fa c distin cţie în tre ra p o rtu ri ju rid ic e de m u n c ă atipice şi ra p o rturi
ju rid ic e de m u n c ă foarte atipice, distin cţie făcută in iţia l de către European
Foundation fo r the lmprovement o f Living and Working (EUROFOUND).25*
A s tfe l, P arlam entul E uropena consideră că m ulte fo rm e de raporturi ju rid ic e de
m uncă atipice sunt opţiu ni im portante pentru persoanele care au
responsabilităţi de în g rijire , pentru studenţi şi alte persoane care se bazează pe

249 Publicată în Official Journal L 307, 13.12.1993, p. 18-24.

250 Publicată în Official Journal L 32 7, 15.12.2008, p.9-14.
251 Publicată în Official Journal L 14, 20.02.1998, p.9-14.
252 Publicată în Official Journal L 175, 10.7.1999, p.43-48.
253 Fundaţia Europeană pcm ru îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă (EUROh'UND), cu sediul la Dub­
lin, este un organism al Uniunii Europene înfiinţat în 1975, în scopul de a contribui la planificarea şi instituirea
unor condiţii de viaţă şi de muncă mai bune în Europa. Ea pune la dispoziţia guvernelor, angajatorilor,
sindicatelor şi Comisiei Europene date, cunoştinţe şi avize rezultate din studii independente şi comparative.
Fundaţia îşi desfaşoară activitatea în trei domenii centrale de expertiză, concentrându-se pe următoarele
chestiuni: a) condiţii de muncă: inclusiv organizarea muncii, planificarea timpului la locul de muncă,
flexibilitatea, monitorizarea schimbărilor asociate condiţiilor de muncă; b; condiţiile de viaţă, chestiuni care
afectează viaţa cotidiană a cetăţenilor europeni, inclusiv echilibrul între viaţa profesională şi cea de familie,
punerea la dispoziţie de servicii publice şi promovarea integrării profesionale: c) relaţii industriale:
modificările industriale şi restructurarea întreprinderilor mari. participarea salariaţilor la luarea deciziilor,
europenizarea relaţiilor industriale. Fundaţia este condusă de către un consiliu de administraţie tripartit, format
din reprezentanţi ai autorităţilor publice (guveme şi Comisia Europeană), ai organizaţiilor patronale şi ai
sindicatelor.
127
contracte in d iv id u a le de m uncă pe term en scurt şi pe m unca cu fracţiune de
n o rm ă , de e x e m p lu , pentru a câştiga un v e n it suplim entar. R a p o rtu rile
ju rid ic e de m uncă atipice (cu excepţia raporturilor ju rid ic e de m uncă atipice ale
fu n cţio n arilo r publici şi a raporturilor ju rid ic e de m uncă atipice corporative), în
calitate de fo rm e de angajare in stabile, pot să constituie o o p ortunitate, dacă
sunt protejate în m od corespun zător şi in clu d un s prijin în do m en iu l
as ig u ră rilo r so ciale, al d re p tu rilo r s a la ria ţilo r şi al tra n ziţie i acestora către un
loc de m uncă stabil şi protejat. In m od n o rm a l, recurgerea la fo rm e de
angajare a tip ice ar trebui să fie o alegere personală şi nu o im pun ere dictată
de bariere d in ce în ce m ai num eroase în calea accesului pe p ia ţa fo rţei de
m uncă al a n u m ito r g rupu ri sau de lipsa de locuri de m uncă de în a ltă calitate,
în acest sens, în special pentru salariaţii d e fa v o riz a ţi din m a i m ulte puncte de
vedere, în p rim u l rând, cei fără o ex p e rie n ţă de m uncă practică, ra p o rtu rile de
m uncă a tip ice (adaptate in d iv id u a l) pot fi o o pţiu ne v ia b ilă , deoarece asigură
realiza re a unui prim pas în câm pul m u n c ii. N u toate ra p o rtu rile ju rid ic e de
m uncă a tip ic e conduc neapărat la o a c tiv ita te p ro fesio n ală instabilă, nesigură,
ocazio n ală , cara c te riza tă de n iv e lu ri m a i scăzute de protecţie socială, de
salarii m ai m ic i şi de un acces lim ita t la fo rm a re a şi la în v ă ţa re a contin ue - şi
un p rim e x e m p lu opus ar putea servi an gajarea în tr-o fu n c ţie p u b lic ă sau în tr-
o fu n c ţia a s im ila tă fu n c ţie i p ublice, care, în contextul studiului de faţă, sunt
de asem enea ra p orturi ju rid ic e de m uncă atipice, sub aspect strict ju rid ic o -
epis te m o lo g ic . în acest sens, ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă a tip ice ocupă tot
spectrul posibil al p ieţei fo rţe i de m uncă, fa ră a fi vre-u n do m en iu al
eco n o m ie i în care să nu existe, m ai m u lt sau m ai puţin stabile, d ife rite fo rm e
de angajare atip ice. A ş a cum s-a su b lin iat şi în c o nţin utu l Rezoluţiei
Parlamentului European referitoare la contractele atipice, securizarea
parcursului profesional, flexisecuritate şi noile form e de dialog social
(2009/2220(INI)), contractele in d iv id u a le de m uncă pe durată n edeterm inată
trebuie să răm ână prin cip ala fo rm ă de ocupare a forţei de m uncă şi de apariţie
a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, dar, în contextul o rg a n iză rii m o d em e a
m u n cii, ar trebui să se prevadă contracte care să fie fle x ib ile în ceea ce priveşte
m o d alită ţile de lucru, dar sigure în ceea ce priveşte protecţia lo c u rilo r de
m uncă şi dre p tu rile aferente. în acest sens, d e fin ire a cadrului ju rid ic pentru
contractele in d iv id u a le de m uncă pe durată nedeterm inată şi m odul în care
acestea sunt orientate către conceptul de flexisecu ritate în dreptul naţional al
m u ncii sunt extrem de im portante pentru acceptarea lo r şi de către angajatori,
şi de către salariaţi. în lo c u ire a contractelor in d iv id u a le de m uncă obişnuite cu
fo rm e contractuale atipice, care contrib uie la condiţii de m uncă m ai precare şi
m ai nesigure decât c o n d iţiile de m uncă obişnuite şi care sunt în detrim entul
salariaţilo r, sunt considerate de către P arlam entul E uropean drept practici
abuzive care în calcă şi destabilizează m o d e lu l social european.

128
 C o n fo rm p ra c tic ilo r în m a te rie le g iu ito a re ale U n iu n ii E uropene,
ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă cu una sau m a i m u lte d in tre u rm ăto arele
caracteristici sunt considerate ra p orturi atipice: ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă
cu fra c ţiu n e de n o rm ă, ra p o rtu rile de m uncă oc a zio n ală , cele de m uncă
tem p o rară, de m uncă pe durată d eterm inată, de m uncă la d o m ic iliu şi de
m uncă la distanţă, de m uncă cu o n o rm ă p a rţia lă de cel m u lt 2 0 de ore pe
săptăm ână. P o triv it unei o p in ii d o ctrin are, ce a parţine cercetătoarei canadiene
D ia n e B e lle m a re (2 0 0 5 ), tout ce qui n'est pas un travail ă temps plein,
regulier, salarie et â horaire non standard est qtialifie de travail atypique,2:>4
adică sunt considerate drept ra porturi ju rid ic e de m uncă a tip ice ra p o rtu rile
apărute în leg ătură cu prestarea unei m u n c i care nu este o m u n c ă cu tim p
reg u lat, nu este o m uncă cu n o rm ă în treagă şi nu este o m uncă prestată cu
ore-standart.
în c o n fo rm ita te cu re g u lile a p lic a b ile în U n iu n e a E uropeană, m unca
a tip ic ă se referă la ra p o rtu rile de m uncă ce nu respectă cara c te ris tic ile tip u lu i
standard de angajare: cu n o rm ă în tre a g ă , re g u la tă , pe durată n e determ inată,
cu un singur an g ajato r d e -a lu n g u l unei perioade lu ngi de tim p . în statele
m e m b re ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă a tip ice generate de contracte fle x ib ile
re p re zin tă unul d in tre in strum entele p o litic ilo r p riv in d ocuparea fo rţei de
m uncă care i-au aju tat pe şom eri să-şi găsească un loc de m uncă. A ş a cum am
m en ţio n at a ic i, au apărut şi fo rm e foarte atipice de an g ajare, cum a r fi
contractul in d iv id u a l de m uncă cu o durată m a i m ic ă de şase lu n i, cu un
p rogram de m uncă sub zece ore şi contractele de m u n c ă nescrise. A ceste
fo rm e de ocupare a fo rţei de m u n c ă sunt în tâ ln ite m a i cu seam ă în rândul
s a la ria ţilo r tin e ri cu vârsta cuprinsă în tre 19 şi 2 9 de ani sau al c e lo r tre c u ţi de
50 de an i, al fe m e ilo r şi al lu c ră to rilo r slabi c a lific a ţi. P o triv it unui raport
prezentat de către Pascale G ru n y (2 0 1 0 ), sa la ria ţii angrenaţi în fo rm e le de
angajare fo a rte a tip ic e au parte de m a i p u ţin ă fo rm a re pro fe s io n a lă , au
perspective pro fesio n ale m a i lim ita te şi un v e n it m a i m ic în c o m p a ra ţie cu
alte c a tegorii de salariaţi, având astfel un statut de angajare m ai precar.25'
O altă categorie de raporturi ju rid ic e de m uncă a tip ic e , dar care, de
regulă, nu sunt afectate în m od direct de in securitate, cum sunt ra p o rtu rile
a tip ice din c a te g o riile expuse m a i sus, o constitue ra p o rtu rile ju rid ic e de
m u n c ă ale persoanelor care p rofesează o pro fesiu n e considerată a fi lib e ra lă ,
adică ra p o rtu rile ju rid ic e ale lib e rilo r-p ro fe s io n iş ti. L ib e rii p ro fesio n işti sunt,
p o triv it lui M ă d ă lin N ic u le a s a (2 0 0 6 ), persoanele care practică o profesie
lib e ra lă , adică “o activitate profesională a cărei prestare este restricţionată

254 Diane Bellemare. /.ev h is du ircn-ail au Qitebec el Iu iravail atypique, articol, publicat pe pagina web:
http://cpq.qc.ca/assets/files/dossiers/2005/05_aout_travailatypiquenouvmonde.pdf (accesat la 08.04.2011).
255 Pascale Gruny, Raport referitor la contractele atipice, securizarea parcursului profesional, jlexisecuritate i
noile form e de dialog social (2009 2220(1NI)) (raportoare din partea Comisiei pentru ocuparea forţei de
muncă şi afaceri sociale), publicat pe pagina web: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do7pubRef—
//EP//TEXT+REPORT+A7-2010-0193+O+DOC+XML+VO//RO (accesat la 08.04.2011).
129
de efectuarea dovezii privind pregătirea profesională necesară unei astfel de
activităţi”,2ib ia r pro fe s ia lib e ra lă este, în o p in ia aceluiaşi autor, " acea
profesie reglementată care se exercită în mod independent de către
persoanele fizice (individual sau colectiv - în corpuri) care au dobândit în
prealabil o pregătire profesională adecvată" 251 C onstantin T u fa n considera
drept profesiu ne lib e ra lă acea p rofesie dobân dită de o persoană fiz ic ă prin
p regătirea pro fe s io n a lă în cadrul sistem ului de în v ă ţă m â n t, e x p rim a tă p rin
specialitatea însuşită şi care ar u rm a să fie e xercitată, în m o d lib e r şi
independent, p rin orice fo rm ă de o rg a n iza re fie c a re (in d iv id u a l sau p rin
b iro u ri p a rtic u la re ).

§2. Categoriile raporturilor juridice de muncă atipice

R a p o rtu rile ju rid ic e de m unca a tip ice sunt raporturi de m uncă ce nu
posedă toate tră s ă tu rile unui raport de m uncă tip ic şi, cel m ai adesea, nu sunt
fu ndam entate pe un contract in d iv id u a l de m uncă. D ife rite , în com paraţie cu
rap o rtu rile tip ic e , sunt destul de v a ria te şi în in te rio ru l g ru p u lu i intrinsec al
ra p o rtu rilo r a tip ic e , fiin d d ific ilă o c la s ific a re a acestora u tilizâ n d u -s e
c rite riile ob işn u ite de c la s ific a re a ra p o rtu rilo r ju rid ic e . C u toate acestea,
rap o rtu rile ju r id ic e de m uncă a tip ic e au un şir de trăsături com une, care le
id e n tific ă ca atare. C e a m ai im p o rtan tă trăsătură, abordată strict în contextul
ep is te m o lo g ic al s tudiu lui de faţă, constă în faptu l că toate ra p o rtu rile ju rid ic e
de m uncă a tip ice sunt re la ţii sociale, care apar în leg ătură cu prestarea unei
m u n c i, ceea ce ne o fe ră dreptul de a considera ra p o rtu rile în cauză drept
raporturi de m uncă nestandardizate. C e l m a i adesea, acestor ra p orturi li se
ap lic ă în m od direct p re v e d e rile cuprinse în re g le m e n tă ri speciale, iar
leg islaţia generală a m uncii - inclusiv C o dul m u n c ii, - se aplică doar
com plem entar. R ap o rtu rile respective sunt n um ite în m od d ife rit, in clusiv în
literatura de drept al m u n c ii, în dependenţa de practica de aplicare a acestora şi
de m odul de reglem entare generală a ra p o rtu rilo r de m uncă de către autorităţile
ab ilita te cu acest drept. P o triv it cercetătorilo r canadieni R o b e rt P .G agno n ,
Lo u is L e B e l şi Pierre V e rg e (1 9 9 1 ), există practică contractuală uzuală
(pratiques contractuelles usuelles) şi practică contractuală atipică (pratiques
contractuelles atypiques)'25i p o triv it o p iniei d o c trin a rilo r ruşi M a rin a
L u ş n ik o v a şi A n d re i L u ş n ik o v (2 0 0 4 ) există fo rm e atipice, nestandardizate, de
ocupare a fo rţei de m uncă (HemunuuHbie, HecmandapmHbie cpopMbi
3aH fim ocm u);259 dintre care cea m ai cunoscută fo rm ă este m unca e x tem alizată.

256 Mădălin Niculeasa. Profesiile liberale: reglementare, doctrină, jurispmdenfă, - Bucureşti, editura „Universul
Juridic”. 2006. p. 18.
257 Ibidem. p.38.
25K Robeit P. Gagnon. Louis LeBel, Pierre Verge. Droit du Travail, deuxieme edition, Laval, Les Presses de
rU niversite Laval. 1991. p.55-65.
M.JTyuuiHKOBa, A.JTvuihhkob. SaeMiibiu mpyd: ucmopiwecKirii ornam u nepcneKmunhi npaeoeo?o
per):mp(MatniH, - MocKBa, acyptiaji «MejiOBeK n Tpya», -Nb7/2004 r.
 M o d a lită ţile a tip ice de prestare a m u n c ii sunt fo a rte v a ria te şi pestriţe,
existând o m u ltitu d in e de fo rm e de ra p orturi ju rid ic e a tip ic e apărute în urm a
prestării m u n c ii atipice respective. U n e le din aceste fo rm e rep rezin tă opera
le g iu ito ru lu i, care a e x tirp a t o serie de ra p orturi ju rid ic e de m uncă tip ic e şi le-
a plasat în tr-o categorie aparte, acestea devenind astfel ra p o rtu ri ju rid ic e de
m uncă atip ice, cel m ai proaspăt e x e m p lu fiin d ra p o rtu rile de m uncă ale
fu n c ţio n a rilo r p u b lic i; alte fo rm e de ocupare a fo rţe i de m u n c ă sunt opera
p ra x io lo g ic ă în do m en iu , drept iz v o r de a p a riţie a acestora servin d practica
z iln ic ă de u tiliz a re a forţei de m uncă. C e l m a i adesea ra p o rtu rile a tip ic e de
sorginte p ra x io lo g ic ă se în cad rează în una din u rm ăto arele două stări: sau nu
sunt în general reglem entate de le g is la ţie , sau sunt re g le m e n ta te ca şi
raporturi nestandardizate de m uncă. O a ltă categorie de ra p o rtu ri a tip ic e o
fo rm e a ză , aşa cum am m e n ţio n a t deja m a i sus, ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă
co rp o rative a le lib e rilo r pro fe s io n iş ti, pentru care există legi aparte ce
re g lem en tează en detail m o d u l de prestare a m u n c ilo r respective. Sub
aspectul abordat în studiul de fa ţă , în fa m ilia ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă
a tip ice m a i poate fi în cad rată şi o altă categorie de ra p o rtu ri - ra p o rtu rile care
ap a r în leg ătură cu prestarea unei m unci vo lu n tare şi gra tu ite , de interes
p u b lic , dar fundam entată pe un suport re g u la to riu p re s ta b ilit.260
A şadar, pentru m o m e n t în lite ra tu ra de specialitate nu există o p o ziţie
doctrin ară, c o n fig u ra tă şi precisă, în ceea ce ţine de ra p o rtu rile de m uncă
atip ice. P o triv it lui Ig o ri K is e lio v (2 0 0 6 ), ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă
a tip ice sunt ra p o rtu rile apărute în urm a prestării unei m u n c i în baza unui
contract in d iv id u a l de m uncă pe o perioadă determ inată, a unei m u n ci prestate
în cadrul unui regim de m uncă in com p let, telem u n ca şi m unca externai izată;261
cercetătoarea N . P odşibeakina (2 0 0 9 ) consideră că din categoria ra p o rtu rilo r
atipice fac parte raporturile apărute în legătură cu leasing-ul personalului,
oittstaffing-u\, outsourcing-u l şi raporturile freelancer- ilo r ;'6" O .M o ţn a ia
(2 0 0 9 ) m enţionează că din categoria ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă atipice fac
parte raporturile grefate pe un contract in d iv id u a l de m uncă cu o durată
d eterm inată, cele cu un reg im de m uncă in c o m p le t, cele g refate pe un
contract in d iv id u a l de m uncă cu clau ză de prestare a m u n c ii în a fa ra adresei
a n g a ja to ru lu i, precum şi cele g refate pe un contract, în c h e ia t cu partic ip a re a
a g e n ţiilo r p riv a te de ocupare a fo rţei de m u n c ă ,263 etc. în u rm a s tudiu lui

260 Potrivit prevederilor art.4 din Legea voluntariatulini nr.121 din 18.06.2010 (publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 179-181 din 24.09.2010), voluntariatul se poate desfăşura pe baza unui contract încheiat
în formă scrisă între voluntar şi instituţia gazdă. în condiţii de libertate contractuală a părţilor şi cu respectarea
dispoziţiilor legii, instituţia gazdă fiind obligată să încheie cu voluntarul un contract de voluntariat dacă acesta
este implicat în activitatea de voluntariat mai mult de 20 de ore lunar.
201 H.fl.KncejieB, Tpydounc npano Pnccuu u lapyoe.wiibix anpuu. Me.wrniiapoâime nnpuN mpyda, - MocKBa.
H 3flaT ejibCTBo « 3 k c m o » , 2006 r., p.329-343.
262 riofluiHOJiKHHa Jlpoâie.ui>i mpydonbix omuouienuu: armmuwihie (fjop.uu jaiiumocmu, - MocKBa, w<ypHan
«Tpya h c o u H a n b H b ie o T H o u ie H H a » . K» 1/2009 r.
263 O.M ouHaa, Tlpaeoeoe pepy:\upommie rnpydonbix omnouienuii npu nemiiniiUHbix rf)op\uix 3unstmocmu, -
MocKBa, îKvpHaji "KaapoBHK. TpvaoBoe npaBo KaapoBHk-a", .Nl>6/2009 r.
131
le g is la ţie i, e p is te m o lo g ie i şi p ra x io lo g ie i în m a te ria ş tiinţei d re p tu lu i m u n c ii,
considerăm că sunt raporturi juridice de muncă atipice raporturile care apar
în urma prestării unei munci de către persoanele fizice în folosul sau sub
autoritatea altei persoane fizice sau juridice, în cadrul cărora lipsesc sau sunt
modificate una sau mai multe trăsături caracteristice esenţiale ale raportului
juridic de muncă tipic, standartizat, din categoria raporturilor personale,
organizaţionale sau patrimoniale.
R a p o rtu rile ju rid ic e tip ic e , standardizate, care fo rm e a ză obiectu l clasic al
d re p tu lu i m u n c ii, pierd , cu fie c a re zi care trece, to t m a i m u lt teren din spaţiul
vast al ra p o rtu rilo r sociale de m uncă, ocupat an terio r aproape c o m p letam en te
de către acestea, cedându-1 ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă atipice. în ceea ce
ţine de R e p u b lic a M o ld o v a , ra p o rtu rile de m uncă tip ic e prevalează în cadul
în tre p rin d e rilo r de stat, m u n ic ip a le , in s titu ţiilo r p u b lice (cu excepţia
a u to rită ţilo r p u b lic e ), precum şi în cadrul în tre p rin d e rilo r m a ri din sectorul
in dustrial p riv a t, unde există c o le c tiv ită ţi m a ri de persoane angajate. în ceea
ce ţine de sectorul eco n o m ie i care se ocupă cu prestarea s e rv ic iilo r de d ife rit
gen, in c lu s iv cel al s e rv ic iilo r prestate de către a u to rită ţile p ublice ale statului
sau cele lo cale, care s o lic it o sp ecializare m a i fle x ib ilă şi unde este n e v o ie de
o m a n e v ra b ilita te rapidă, fia b ilita te şi reacţie de gen i n s t a n t , în prim plan apar
fo rm e le a tip ic e de angajare care g enerează ra p orturi ju rid ic e de m uncă
a tip ice. A ş a cum s-a m e n ţio n a t în literatu ra rusă de specialitate, „ p a s e u m u e
H e m u m m H o ii m p y d o e o u 3 a H fim o c m u H a o c H o e e m p y d o e o z o n p a e o o m u o u ie n u n
H c a n e m c n o d h U M 113 n p o n e j i e H u u m e n d e H i f u u o â b e K m u e u o u d u t ţ x p e p e m i u a i f u u
e npaeoeo.M pezyn u poeaH u u m pyda. Tlpu 3m oM ochobhum u ( f ia i< m o p a \iu
m a K o îi d u (p (p e p e H n u a iju u eu cm yn am m d n u m e jih H o c m b m pydoeozo
n p a e o o m H o iu e m tn , M ecm o ebw on u em m p a â o m b i, p e o tc m t m pyda m u
ocoâeH H O cm u p e a n m a i\u u m pydoeou (p y H K if u u p a 6 o m n u K a , e p e 3 y jib m a m e
n ezo u 3 M e n n io m c ji o m d e J ib iib ie c v u te c m e c u iib ic n p u 3 i ia K U m pydoeozo
„ 264
npaeoomHouieHusi.

§3. Raporturile juridice de muncă flexibile

Generalităţi. D a c ă ar fi să interpretăm datele statistice, în R epublica
M o ld o v a raporturile atipice (cu excepţia raporturilor de serviciu ale
fu n c ţio n a rilo r p u b lic i) ocupă un loc in firm în vo lu m u l total al raporturilor
ju rid ic e de m uncă, deşi în realitate num ărul acestor raporturi este considerabil
m ai m are. D ific u lta te a cu care se ciocnesc angajatorii, dar şi salariaţii, constă în
aceea că în cele m ai m ulte cazuri raporturile ju rid ic e de m uncă atipice nu au
suport regulatoriu la nivel de lege, astfel încât orice încercare a participanţilor
ra porturilor de a leg aliza relaţiile respective se loveşte, cel m ai adesea, de

O.MouHa», Flpwtotioe pery.iupomiime mpyrtosbix omnoiuemni npu HemumwHbtx <pop.\tax lannmocmn, -

MocKBa. JKvpHan "K ajpoB H K . TpyjioBoe npaB o /in a KaapoBHKa", >f»6/2009 r.
132
rig id ita te a n o rm e lo r care se conţin în C o d u l m u n c ii şi care sancţionează dur
orice abatere fo rm a lă de la lite ra le g ii. Sub acest aspect, totuşi, se observă o
tendin ţă de creştere a n um ărului ra p o rtu rilo r atipice, fundam entate pe contracte
atipice de m uncă. N u m ă ru l persoanelor angajate în te m e iu l unui contract
in d iv id u a l de m uncă clasic, trad iţio n al şi standardizat, este în scădere lentă, dar
sigură. R aportul ju rid ic de m uncă tra d iţio n a l, tip ic , se transfo rm ă - lent, - în tr-
o excepţie de la regulă; excepţie care se va aplic a doar unui n u m ă r din ce în ce
m ai restrâns de persoane care v o r face parte din cadrul unui grup p riv ile g ia t de
salariaţi. A c eştia v o r fo rm a , în fo n d , n ucleul c o le c tiv u lu i de m uncă, c e ila lţi
a n g ajaţi v o r avea statut de salariaţi cu ra p o rtu ri ju rid ic e de m uncă a tip ic e şi
ex tre m de fle x ib ile .
A ş a cum s-a m en ţio n at în lite ra tu ra de specialitate, contractul in d iv id u a l
de m uncă tip ic , încheiat pe o durată nedeterm inatâ, cu un program de lucru fix ,
corespunde intereselor m u lto r categorii de angajatori şi salariaţi, dar, cu
siguranţă, nu satisface n e v o ile tuturor p a rtic ip a n ţilo r la rap o rtu rile de
m uncă.265 L u m e a liberală m odernă, în care cererea şi o fe rta dictează re g u lile
jo c u lu i pe piaţă, fo rm ează un c ircu it închis care include şi piaţa fo rţei de
m uncă. P ia ţa în cauză este fundam entată pe prin c ip iu l m a m o n is m u lu i, care cel
m ai adesea se ghidează după regula scopul scuză mijloacele. în cadrul acestei
p ieţi supravieţuieşte şi prosperă num ai cel m ai tare şi care, de regulă, jo a c ă la
lim ite le acceptabile ale re g u lii, riscând în o ric e m o m e n t sau să fie depăşit de
către concurenţi sau să fie e lim in a t prin in te rm e d iu l s a n c ţiu n ilo r ap lic a te de
către stat. D a to rită acestui fapt se cere o m o b ilita te extrem ă şi o fle x ib ilita te în
toate dom eniile: cel al afacerilor, al finanţelor, al educaţiei, dar şi cel al re la ţiilo r
de m uncă. F le x ib ilita te a ra p o rtu rilo r de m uncă presupune o piaţă a forţei de
m uncă extrem de a d aptabilă, care necesită şi un suport n o rm a tiv adecvat.
în scopul m o d e rn iză rii re la ţiilo r de m uncă, U n iu n e a E uropeană a lansat,
pe lângă conceptul de fle x is e cu rita te a m u n c ii, un d o cu m en t cunoscut drept
Cartea Verde a Dreptului Muncii, d e n u m it o fic ia l (în lim b a fra n c e ză ),
„ Moderniser le Droit du Travail pour relever Ies defis du XXI-e siecle ” .266
D o c u m e n tu l în cauză u tiliz e z ă o serie de concepte n o i, in c lu s iv cel re fe rito r la
un nou în ţeles al n o ţiu n ii clasice de raport de muncă. în cadrul Cărţii Verzi a
Dreptului Muncii se u tiliz e a ză atât sintagm a contract de muncă, cât şi cea de
raport de muncă. A s tfe l, o persoană poate presta o m uncă fie în baza unui
contract in d iv id u a l de m uncă, fie în baza unei re la ţii de m uncă, fiin d p o s ib ile ,
în acest sens, an u m ite c o n fu z ii, în contextul p ercep erii tra d iţio n a le a
conceptului de raport de m uncă. D u p ă cum m e n ţio n e a ză cercetătorul A n d re i
Popescu (2 0 0 8 ), este e vid en t că nu se au în vedere n um ai sa la ria ţii care

265 Raluca Dimitriu, Tendinţe de flexibilitate a raporturilor de muncă. - Bucureşti, revista „Studii de drept
românesc”, an 20(53), nr. 1-2/2008, p.241.
266 Livre veri Moderniser le droit du travail pour relever Ies defis du XXl-e siecle, Document COM (2006), 444
final, publicată pe pagina web:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0627:FlN:ro:PDF (accesat la 08.04.2011).
133
lu c re a ză în te m e iu l unor contracte in d iv id u a le de m uncă, care generează
raporturi ju rid ic e de m uncă tip ic e , ci şi alţi sa la ria ţi, ce se a flă în raporturi de
m uncă în baza a lto r te m e iu ri de drept, decât contractul in d iv id u a l de m uncă
tip ic , cum ar fi fu n c ţio n a rii p u b lic i, m ilita r ii, co o p e ra to rii, a g ric u lto rii etc .267
C o m is ia E uropeană a m enţionat cu acest prilej că, datorită pieţei de m uncă
fragm en tate, dacă nu v o r fi luate un şir de m ăsuri pentru adaptarea contractelor
in d iv id u a le de m uncă tipice la tendin ţa în creştere de fle x ib ilita te a m u n c ii, atât
din punctul de vedere al salariaţilo r, cât şi al ang ajato rilo r, există un risc destul
de serios pentru d e zv o lta re a în c ontin uare a practicii de recurgere la alte
fo rm e de m uncă decât cele u zu ale, în cu rajân d u -se, astfel, nu doar în cheierea
d ife rito r contracte a tip ic e , dar şi m unca deghizată.
R a p o rtu rile ju rid ic e de m uncă fle x ib ile o b lig ă la m o d e rn iza re a leg is la ţie i
m u n c ii R e p u b lic ii M o ld o v a , care tre b u ie să c uprindă p o s ib ilita te a legală de
fle x ib iliz a re a c o n tra c te lo r in d iv id u a le de m uncă, fle x ib iliz a re care tre b u ie să
a ib ă o m a i m are p o s ib ilita te de m a n e v ră în ceea ce ţine de p o s ib ilita te a de a
in trod uce clau ze non-standart în c o nţin utu l co n tractelo r in d iv id u a le de m uncă
(a rt.4 9 C o d u l m u n c ii); o rg a n iza re a b ila te ra lă a procesului de m uncă atât de
către an g ajato r, cât şi de către salariat; durata m u n c ii z iln ic e , cât şi trecerea de
la re g u la a n g a jă rii fu ll time la dreptul de alegere în tre fu ll time si part time;
m o b ilita te a rapidă a s a la ria ţilo r şi fa ră costuri s uplim entare m ajorate în exces
etc. A ceste lucruri ar p e rm ite s a la ria ţilo r să răm ână o perioadă p re lu n g ită pe
p iaţa fo rţe i de m uncă, d a r şi să e v o lu e ze constant pe p iaţa respectivă, fă ră a fi
afectaţi prea m u lt de flu c tu a ţiile acesteia. Este evident că şi R epublica M o ld o v a
este afectată de intensificarea concurenţei în cadrul g lobalizării pieţei, de
creşterea cu v ite z a u ltrasun etului a proceselor teh n o lo g ic e , m o d ific a re a
produ sului intern brut în sensul creşterii com ponentei sectorului s e rv ic iilo r şi
m icşo rării sigure şi constante a com ponentei in d u striale, dar şi a celei
a gricole, care până de curând a fost com ponenta dom in antă a P IB -u lu i
naţion al. A ceste lucruri duc, in e v ita b il, la fle x ib ilita te a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de
m uncă şi la o rganizarea întreprinderilor suple (sintagm ă devenită deja uzuală
în do m en iu l dreptului co m u n itar al m u n c ii), care să le p e rm ită po sib ilitatea de
a reacţiona pro m p t la m o d ific a re a cerin ţe lo r pieţei: reoorgan izarea internă
im ediată, m ane v ra b ilita te a fără rig id ită ţi cu tim p u l de m uncă al salariaţilor,
cuantum ul salariilo r, m o d ific a re a statelor de personal etc. A ceste m om en te
atrag după sine şi d iv e rs ific a re a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă, generând o
m u ltitu d in e de raporturi atipice necunoscute anterior.
în acest scop este necesar de a reglem enta la n iv e l de C o d al m u n c ii,
contractele in d iv id u a le de m uncă atipice, în calitate de una din sursele posibile
de ap a riţie a ra p o rtu rilo r de m uncă a tip ic e şi, totodată, u n ic a sursă de apariţie

~'>7 Andrei Popescu. Modernizarea dreptului nimicii şi flexisecurilaiea muncii in viziunea Uniunii Europene.
Impactul asupra legislaţiei române, - Bucureşti, revista „Buletin de informare legislativă” nr.2/2008, p.6.
134
a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă fle x ib ile , în c a lita te de varie ta te a ra p o rtu rilo r
atip ic e . P o triv it d e fin iţie i, contractele in d iv id u a le de m uncă a tip ice sunt acele
contracte, alte le decât cele bazate pe contractul in d iv id u a l de m uncă pe durată
n edeterm inată cu tim p de lu cru in tegral. în această categorie se în cadrează
contractele pe durată dete rm in a tă , contractele cu tim p p a rţia l, contractele de
m uncă p rin agent de m u n c ă tem p o rară, contractele de m uncă in te rm ite n te
(când se lu crează, d in d ife rite ra ţiu n i, n um ai o parte din săptăm ână, spre
e x e m p lu , sâm băta şi d u m in ic a ), contractele „ze ro ore” (când salariatul
răm âne la d is p o ziţia a n g a ja to ru lu i, urm ând a fi so licitat la m uncă, în caz de
n ecesitate), şi c h ia r contractele lu c ră to rilo r in d ep en d en ţi.268 în acest context
considerăm că A n d re i Popescu (2 0 0 8 ) are în vedere n u m ai contractele de
m u n c ă fle x ib ile , d a r nu toate contractele in d iv id u a le de m uncă a tip ic e , cum ar
fi, de e x e m p lu , contractele de m uncă ale m ilita rilo r, care de asem enea sunt,
cel puţin în o p in ia noastră, contracte a tip ic e , dar nu pot fi considerate
contracte fle x ib ile . în acest sens, putem d e fin i raportul juridic de muncă
flexibil drept raportul de muncă, generat de regulă de către un contract
individual de muncă, care este diferit de raportul juridic generat de către un
contract individual de muncă tipic pe durată nedeterminată şi cu timp de
lucru normal şi complet. în o p in ia R a lu c ă i D im itr iu (2 0 0 8 ), apar în c a lita te de
instrum ente de fle x ib iliz a re a ra p o rtu rilo r de m uncă contractul de m uncă pe
durată determ in ată, contractul de m uncă te m p o ra ră , contractul de m uncă cu
tim p p a rţia l, contractul de m uncă la d o m ic iliu , contractul de m uncă on call,
precum şi contractul de job-sharing,26q iar, prin in terp retarea o p in ie i
e x p rim a te de către A le x a n d ru Ţ ic le a (2 0 0 9 ) p riv in d contractele in d iv id u a le
de m uncă speciale, au ca lita te a de izv o a re de a p a riţie a ra p o rtu rilo r ju rid ic e
de m uncă fle x ib ile contractul in d iv id u a l de m u n c ă p rin agent de m uncă
tem p o rară, contractual in d iv id u a l de m uncă cu tim p p a rţia l, contractul
in d iv id u a l de m uncă la d o m ic iliu şi te le m u n c a .'70
D u p ă cum s-a m e n ţio n a t deja, un concept fo a rte im p o rta n t în contextul
ra p o rtu rilo r de m uncă fle x ib ile îl constituie flexisecuritatea. P o triv it n o rm e lo r
a p lic a b ile în cadrul U n iu n ii E uropene, conceptul p riv in d fle x is e cu rita te a
necesită a fi abordat sub cele două com ponente ale sale: fle x ib ilita te a şi
securitatea. F le x is e c u rita te a este d e fin ită în d ocum entele U n iu n ii E uropene
drept o strategie integrantă de consolidare simultană a flexibilităţii şi
securităţii pe piaţa forţei de m uncă21' F le x ib ilita te a , concept c o n s titu tiv al
fle x is e c u rită ţii, se m a n ife s tă p rin p o s ib ilita te a de elas tic iza re a abordării
ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă, acordarea unei m a i m a ri lib e rtă ţi de acţiune
pentru an g ajato ri, m anifestată prin lib e ra liz a re a p ro c e d u rilo r de stingere a

268 Andrei Popescu, Ibidem , p.8.

269 Raluca Dimitriu, Tendinţe de flexibilitate a raporturilor de muncă , p.242-255.
270 Alexandru Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, ediţia a IU - a. p.590-603.
_7! Pentru detalii vezi pagina web:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri-COM:2007:0627:FlN:en:PDF (accesat la 08.04.2011).
135
ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă fle x ib il, reducerea sau e xclu d erea c o sturilor
a fe re n te stin g e rii ra p o rtu lu i, m icşorarea Ia m a x im posibil a c a z u rilo r de
încetare a rap o rtu rilo r de m uncă, care cad sub incidenţa sintagm ei de concediere
abuzivă, prioritatea contractelor in dividuale de m uncă atipice în calitate de
izvoare de apariţie a ra porturilor ju rid ic e de m uncă fle x ib ile : contracte pe durată
determ inată, contracte de m uncă prin agent de m uncă tem porară, contracte de
m uncă cu regim de m uncă parţial, contracte de telem uncă etc.
R aportul ju r id ic de m uncă fle x ib il, în calitate de m odel a tip ic al
ra p o rtu rilo r de m uncă, in te n s ific ă in e g a lită ţile econom ice şi sociale inerente
ra p o rtu rilo r de m u n c ă şi d im in u e a z ă n iv e lu l de protecţie al sala ria ţilo r. U n
raport fle x ib il este bazat pe un şir de p rin c ip ii, care o perează c u m u la tiv sau în
parte: existenţa unui loc de m uncă tem po rar; reg im de m u n c ă cu tim p p arţial;
re la ţie de m uncă g u vern ată doar p arţial de n o rm e le clasice ale drep tu lu i
m u n c ii; trecerea c ontractului in d iv id u a l de m uncă tip ic pe plan secund sau
în lo c u ire a acestuia cu un a lt act ju rid ic de drept p rivat; transferul răspunderii
u n ila te ra le a ang a ja to ru lu i pentru în cetarea ra p o rtu lu i asupra a m b e lo r părţi în
egală m ăsură - atât asupra a n g a ja to ru lu i, cât şi asupra s a la ria tu lu i, sau
transferu l c o m p le t al acesteia asupra s alariatu lu i şi ab so lvirea an g ajato ru lu i
de răspundere; consacrarea p rin c ip iu lu i work instability în detrim en tu l
p rin c ip iu lu i work stability, a p lic a b il în cadrul raportului de m uncă tip ic etc.
D in aceste considerente sa la ria ţii a fla ţi în raporturi ju rid ic e de m uncă
fle x ib ile sunt co n sid eraţi, din punct de vedere al d reptului c o m u n ita r al
m u n c ii, salariaţi vulnerabili, în prin c ip a l ca urm are a fa p tu lu i că, în tim p , se
pot a fla în lo curi de m uncă succesive de slabă calitate, pe durate determ inate
foarte scurte şi cu o protecţie socială scăzută.
Raporturile juridice de muncă apărute în urma încheierii contractelor
de punere la dispoziţie (raporturile de leasing a personalului). R a p o rtu rile
ju rid ic e de punere la d is p o ziţie , d en u m ite în lite ra tu ra de specialitate (în
special în cea din d o m e n iu l ş tiin ţe lo r e c o n o m ic e) şi raporturi de leasing a
personalului,212 sunt unele din cele m ai uzuale fo rm e de ra p o rtu ri ju rid ic e de
m uncă fle x ib ile . S pre deosebire de m a jo rita te a c e lo rla lte raporturi de m uncă
fle x ib ile , leasingul personalului nu este - în cazul R e p u b lic ii M o ld o v a , - o
c reaţie a le g iu ito ru lu i, ci un concept do c trin a r, care dă expresie unor
îm p re ju ră ri existente de fa d o . L e a s in g u l personalului constă în punerea la
d is p o ziţie a s a la ria ţilo r, angajaţi de către o agenţie de m uncă tem porară,
pentru o altă parte - unitatea u tilizato are, care Ie d eterm ină acestora o b lig a ţiile
de m u n c ă şi e fectu ează controlul asupra în d e p lin irii acestor o b lig a ţii de către
sa la ria ţii resp e c tiv i. R a p o rtu rile ju rid ic e de leasing a personalului sunt

,'hnw ir nepcoHU.no a Poccuu: npouuioe, Haammuee, oydyufee, articol, publicat pe pagina

272 M h p o h o b A iieK c eH ,
web: http://w w w .lir-portal.ru/article/lizing-personala-v-rossii-proshloe-nastoyaslichee-budushchee (accesat la
08.04.2011).

136
ra porturi de m uncă triu n g h iu la re , apărute în re zu lta tu l p lasării în m uncă a
s a la ria ţilo r, cu caracter te m p o ra r, p rin a g enţii de m uncă tem p o rară. A ceste
ra porturi se stabilesc în tre agenţie, salariat şi în tre p rin d e re a u tiliza to a re ,
re la ţia de m uncă deven in d , astfel, un raport ju r id ic c o m p le x . în tre agenţia de
m u n c ă te m p o ra ră şi u tiliz a to r se în c h e ie un contract de natură c o m e rc ia lă .
D in punct de vedere al te rm in o lo g ie i ju rid ic e , strict ş tiin ţific e , u tiliz a re a
sin tagm ei de leasing de personal este in corectă, aceasta fiin d m ai apropiată
de d o m e n iu l stâng- u lui p ro fe s io n a l, decât de cel al ep is te m o lo g ie i d re p tu lu i,
şi din această cauză în an u m ite lim b a je ju rid ic e sin tagm a este o entitate
u zu a lă şi în cetăţen ită, ia r în a lte le - nu. L ite ra tu ra ro m â n ă de specialitate nu
o perează cu această sintagm ă; fiin d o in stitu ţie re g le m e n ta tă la n iv e l de lege,
se u tiliz e a ză sin tagm a de raporturi juridice prin agent de muncă temporară.
T e rm in o lo g ia e n g le ză a o rig in a lu lu i in stitu ţiei respective, în deosebi cea
p ra x io lo g ic ă , o p erează cu d ife rite n o ţiu n i, care toate pot fi cuprinse în
c onţin utu l sin tagm ei generale de raporturi ju rid ic e prin agent de m uncă
te m p o ra ră , dar cu un şir de e lem ente p ro p rii, care p e rm it d ife re n ţie re a
acestora în cadrul general al conceptului: ra porturi de sta ff leasing , raporturi
de temporary staffing, raporturi de outstaffing şi ra p orturi de outsourcing.
Raportul de sta ff leasing este acea v arietate internă a ra p o rtu rilo r de
m u n c ă p rin agent de m uncă te m p o ra ră , care in c lu d e toată g a m a de raporturi
ju rid ic e generate de contractele in d iv id u a le de m uncă te m p o ra ră , în cheiate de
către un salariat cu un agent de m uncă te m p o ra ră din num e p ro p riu , fară
im p lic a re a u tiliz a to ru lu i fin a l al m u n c ii care v a fi prestată, şi rep a rtiza re a
ulte rio a ră a acestuia la o unitate pentru a presta m unca pentru o perioadă
re la tiv lu ngă - de la trei lu ni (d e re g u lă ) până la câţiv a an i. Este v a rie ta te a cea
m a i apropiată de fo rm e le de leasing a personalului care au în c e p u t d e ja să fie
practicate şi în R e p u b lic a M o ld o v a .
Raportul de temporary staffing este acea va rie ta te in tern ă a ra p o rtu rilo r
de m uncă prin agent de m uncă tem p o rară, care in c lu d e toată g a m a de
ra p o rtu ri ju rid ic e generate de contractele in d iv id u a le de m uncă te m p o ra ră ,
id entice schem ei ap licate şi în cazul ra p o rtu rilo r de staff leasing, d a r cu o
p erio ad ă fo arte scurtă de prestare a m u n c ii - de la câteva z ile până la tre i lu n i.
Este m o d a lita te a de angajare a p e rsonalului în cadrul d e ru lă rii u nor p roiecte
de scurtă durată, c o n ferin ţe, e x p o z iţii, precum şi în cazul în lo c u irii s a la ria ţilo r
ale căror contracte in d iv id u a le de m uncă au fost suspendate pentru o perioadă
scurtă de tim p .
Raportul de outstaffing este acea v a rie ta te internă a ra p o rtu rilo r de
m u n c ă p rin agent de m uncă tem p o rară, care re p re zin tă m o d a lita te a cea m a i
efe c tiv ă de e x te rn a liza re a p e rsonalului, adică de scoatere a unei părţi din
statele de personal ale u n ită ţii în a fa ra s paţiului fo rm a l ju rid ic de a c tiv ita te al
u n ită ţii (sub aspectul ra p o rtu rilo r de m un că). In situaţia dată agentul de m uncă

137
tem po rară nu alege salariaţi pentru an g a ja to ru l-u tiliza to r, ci fo rm a lize a ză
ju r id ic an gajarea s a la ria ţilo r care d e ja lu crează în cadrul a n g a ja to ru lu i-
u tiliz a to r, în statele de personal ale a gentului de m uncă tem p o rară, deşi în
fa p t sa la ria ţii îşi c ontin uă m unca la vech iu l loc de m uncă, cu aceleaşi
o b lig a ţii fu n cţio n ale.
Raportul de outsourcing este acea va rie ta te internă a ra p o rtu rilo r de
m uncă p rin agent de m uncă tem po rară, care rep rezin tă m o d a lita te a de transfer
a u nor fu n c ţii ale u n ită ţii către o unitate din e x te rio r, care poate efectua
an u m ite a c tiv ită ţi prin in te rm e d iu l a două m o d a lită ţi: sau p rin in te rm e d iu l
s a la ria ţilo r p ro p rii, sau prin in te rm e d iu l transferu lui fo rm a liz a t al s a la ria ţilo r
de la un ita te a care a so licitat prestarea s e rv ic iilo r de outsoucing Ia unitatea
care a p re lu a t fu n c ţiile respective, adică la unitatea cu statut de agent de
m uncă tem p o rară. R a p o rtu rile de outsourcing au, astfel, m a i m u lte m o d a lită ţi
interne de re a liza re şi, sub aspect ju r id ic , re p re zin tă o entitate c o m p le x ă în
co m p a ra ţie cu alte v a rie tă ţi ale ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă p rin agent de
m uncă tem p o rară. In co m p a ra ţie cu ra p o rtu rile de o u ts ta ffin g , ra p o rtu rile de
outsourcing se e v id e n ţia ză prin m o d a lită ţile de colaborare dintre agentul de
m uncă şi salariaţi. O u ts ta ffin g -u l presupune n um ai fo rm a liz a re a de jure a
ra p o rtu rilo r de m uncă ale s a la ria ţilo r, fa ră m o n ito riza re a co m p letă a
procesului de m uncă al s a la ria ţilo r, deoarece această m o n ito riza re (care
in clude c o n tro lu l procesului de prestare a m u n c ii, a g ra fic u lu i de m uncă, a
co n ţin u tu lu i procesului de m uncă e tc.) se e fectu ează de către angajato rul
u tiliz a to r. în cadrul ra p o rtu rilo r de outsoucing, însă, agentul de m uncă preia
absolut toate fu n c ţiile de m o n ito riza re a ra p o rtu rilo r de m uncă, specifice
prestării m u n c ii în cadrul unui raport ju rid ic de m uncă tip ic .
L e g is la ţia m u n c ii din R e p u b lic a M o ld o v a nu reglem entează rap o rtu rile
ju rid ic e de leasing a personalului, spre deosebire de le g is la ţia în m a te rie din
alte state, in clu siv cea din R o m â n ia . C o nceptul de leasing a personalului este
prelu at din dreptul en g le z şi cel am erican în m a te rie .273 în le g is la ţia rom ână
leasingul personalului este reglem entat prin in term ediul art. 8 7 -1 0 0 din C odul
m u n c ii, defin in d u -se m unca tem po rară274, salariatul tem po rar275, u tiliz a to ru l,276
agentul de m uncă te m p o ra ră 27' şi, im p lic it, contractul de m uncă tem porară.~7S

21i Jean Pellisier. Alain Supiot Antoine Jeammaud. Droil du Travail, edition 23-e, - Paris, Editions Dalloz, 2006, p.397.
274 Munca prin agent de munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care a încheiat un contract de
munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra
temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. (art.87 alin.(l) Codul muncii al României).
:7? Salariatul temporar este persoana care a încheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca
temporara, in vederea punerii sale la dispoziţia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si
conducerea acestuia din urma. (art.87 alin.(2) Codul muncii al României).
276 Utilizatorul este persoana Jizica sau juridica pentru care si sub supravegherea si conducerea careia munceşte
temporar un salariat temporar pus ia dispoziţie de agentul de munca temporara, (art.87 alin.(4) Codul muncii
al României).
277 Agentul de munca temporara este persoana juridica, autorizata de Ministerul Muncii, Familiei si Proiecţiei
Sociale, care încheie contracte de munca temporara cu salariaţi temporari, pentru a-i pune la dispoziţia
utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilita de contractul de punere la dispoziţie sub supravegherea si
conducerea acestuia. Condiţiile de funcţionare a agentului de munca temporara, cat si procedura de
autorizare se stabilesc prin hotarare a Guvernului, (art.87 alin.(3) Codul muncii al României).
138
R ap o rtu l ju r id ic apărut în tre agenţia de m uncă te m p o ra ră şi u tiliz a to t este un
raport ju r id ic de natură c o m e rc ia lă , apărut în baza c ontractului de punere la
d is p o ziţie . P rin in te rm e d iu l co n tractu lu i respectiv se stabileşte m o tiv u l pentru
care este necesară u tiliz a re a unui salariat te m p o ra r, te rm e n u l m is iu n ii şi, dacă
este ca zu l, p o s ib ilita te a m o d ific ă rii acestui te rm e n , cara c te ris tic ile specifice
postului (în special c a lific a re a necesara), locul ex e c u tă rii m is iu n ii şi
p ro g ram u l de lu cru, c o n d iţiile concrete de m u n c ă , ec h ip a m e n te le in d iv id u a le
de p rotecţie şi de m uncă pe care salariatul te m p o ra r tre b u ie să le u tiliz e z e ,
orice alte serv ic ii şi fa c ilită ţi în fa v o a re a sala ria tu lu i te m p o ra r, va lo a re a
c ontractului de care b e n e fic ia ză agentul de m u n c ă te m p o ra ră , precum şi
re m u n e ra ţia la care are dreptul salariatul.
C o n tra c tu l de punere la d is p o ziţie nu este reg le m e n ta t n ici de le g is la ţia
m u n c ii, nic i de leg is la ţia c iv ilă din R e p u b lic a M o ld o v a . T o to d a tă , însă,
considerăm că le g is la ţia c iv ilă p e rm ite în c h e ie re a acestor contracte, prin
in te rm e d iu l a rt.6 6 7 din C o d u l c iv il, care g arantează libertatea c o n tra c te lo r în
c alitate de p rin c ip iu fu n d a m e n ta l, a fla t la baza drep tu lu i c iv il.2™ A s tfe l,
p o triv it n o rm e lo r în vig o a re p ă rţile contractante pot în c h e ia în m od lib e r (în
lim ite le s paţiului le g a l) d ife rite contracte, in c lu s iv contracte care nu sunt
prevăzute de lege - contracte n e n u m ite , s tabilind de com un acord conţin utu l
acestora. G h id â n d u -n e de p rin c ip iu l lib e rtă ţii contractuale şi in spirând u-n e
din leg is la ţia , precum şi din ep is te m o lo g ia şi p ra x io lo g ia în m a te rie existentă
în afara spaţiului R e p u b lic ii M o ld o v a , în p rim u l rând din cel al două ţă ri-
m e m b re ale U n iu n ii E u ropene - F ra n ţa şi R o m â n ia , putem să dete rm in ă m
s p e c ific u l, natura ju rid ic ă şi caracterele necesare unui contract de punere la
dis p o ziţie . în acest sens, contractul de punere la d is p o ziţie poate fi considerat
drept o v arietate a contractului c iv il de prestări s e rv ic ii,280 cu titlu oneros,
c o m u ta tiv , consensual, s in alag m atic şi cu executare succesivă.281 în c alitate
de părţi contractante apar agentul de m uncă tem p o rară şi u tiliz a to ru l; în u rm a
în c h e ie rii c ontractului respectiv în tre părţi va apărea un raport ju r id ic c iv il
clasic, dar nu un raport ju rid ic de m uncă a tip ic , c h ia r dacă obiectu l
c o ntractului în cauză îl constituie punerea la d is p o z iţia u tiliz a to ru lu i, contra
plată, a unor salariaţi te m p o ra ri pentru prestarea unei an u m ite m u n c i. Şi o
parte, şi cealaltă parte a rap o rtu lu i ju rid ic respectiv treb u ie să dispună de
capacitate ju rid ic ă ; dacă în cazul cap a c ită ţii ju r id ic e a ag en tu lu i de m uncă
tem po rară, p riv it în exc lu s iv ita te n um ai prin prism a c ontractului de punere la
dis p o ziţie , dar nu şi a c ontractului in d iv id u a l de m un că în c h e ia t cu salariatul

278 Cornradul de munca temporara e.sle un contract individual de munca ce .se incheie in scris intre agentul de
munca temporara si salariatul temporar, pe durata unei misiuni, (art.93 alin.( 1) Codul muncii al României).
279 Nicolae Eşanu, art.667 „Libertatea contractului”, în Comentariul Codului civil al Republicii Moldova, voi.II.
ediţia a 11-a, - Chişinâu, editura „Arc”, 2006, p.211-213.
280 Ion Traian Ştefanescu, Tratat de dreptul muncii, - Bucureşti, editura „Wolters Kluwer”, 2007. p .4 15.
281 Giorgiu Coman, Laura Georgescu, Contractul de punere la dispoziţie, - Bucureşti. „Revista română de dreptul
muncii”, nr.4/2007, p.50.
139
te m p o ra r, se a p lic ă p re v e d e rile generale c iv ile p riv in d capacitatea ju rid ic ă
c iv ilă , atunci în cazul u tiliz a to ru lu i este necesară respectarea atât a c e rin ţe lo r
legale p riv in d capacitatea ju rid ic ă c iv ilă tip ic ă , cât şi a celo r p riv in d
capacitatea ju rid ic ă de m uncă. în acest sens u tiliz a to ru l treb u ie să corespundă
c e rin ţe lo r stabilite de C o d u l m u n c ii p riv in d capacitatea ju rid ic ă de m uncă a
ang a ja to ru lu i persoană ju rid ic ă sau a an g a ja to ru lu i persoană fiz ic ă .
P o triv it p re v e d e rilo r a rt.4 6 din C o d u l m u n c ii, an g ajato ru l persoană
ju r id ic ă o bţin e capacitate ju rid ic ă de m uncă din m o m en tu l d o b â n d irii
p erso n alităţii ju rid ic e , personalitatea respectivă dobân dind u-se, p o triv it
p re v e d e rilo r a rt.6 0 din C o d u l c iv il, de la data în re g is tră rii de stat. A şa cum s-
a m e n ţio n a t în d o c trin a de drept c iv il, capacitatea de fo lo s in ţă a persoanei
ju rid ic e se dobândeşte co n c o m ite n t cu obţin erea c a lită ţii de persoană ju rid ic ă ,
adică de la data în re g is tră rii şi in c lu d e rii în reg istru l de stat respectiv, ia r în
c alitate de act c o n firm a to r serveşte c e rtific a tu l de în registrare e lib e ra t de
organu l de stat care e fectu ează în re g is tra re a .282 în ceea ce ţine de an g ajato rii
cu statut de persoană fiz ic ă , aceştia obţin capacitate ju rid ic ă de m uncă în m od
d ife rit de p o s ib ilita te a o b ţin e rii c a p a c ită ţii ju rid ic e de m uncă în calitate de
salariaţi. C o n fo rm s tip u lă rilo r a rt.4 6 a lin .(7 ) din C o d u l m u n c ii, angajato rul
persoană fiz ic ă o bţin e capacitate ju r id ic ă de m uncă din m o m e n tu l do b ân d irii
c apacităţii de p lin e de e x e rc iţiu . M e n ţio n ă m , totodată, că n o rm a în cauză se
a p lic ă s itu a ţiilo r când este vo rb a despre a ngajato ri persoane fiz ic e care nu au
statut de com e rc ia n t, adică nu se ocupă cu o a c tiv ita te c o m e rc ia lă fă ră a
o bţin e personalitate ju rid ic ă , deoarece, p o triv it p re v e d e rilo r a rt.2 6 din C odul
c iv il, asupra a c tiv ită ţii de în tre p rin z ă to r desfaşurate de către o persoană fiz ic ă
fa ră co n s titu ire a de persoană ju rid ic ă , se a p lic ă re g u lile care reglem entează
a c tiv ita te a persoanelor ju rid ic e cu scop lu crative, dacă din lege sau din esenţa
ra p o rtu rilo r ju rid ic e nu re zu ltă a ltfe l. în acest sens le g iu ito ru l egalează
capacitatea de fo lo s in ţă a în tre p rin ză to ru lu i in d iv id u a l cu capacitatea de
fo lo s in ţă a persoanelor ju rid ic e cu scop lu c ra tiv . C a p acitatea de exerciţiu
constă în p o s ib ilita te a persoanei de a dobân di şi de a e x e rc ita drepturi de
natură c iv ilă p rin p ro p riile fapte, de a-şi asum a o b lig a ţii c iv ile şi de a le
ex e c u ta ,281 şi începe, p o triv it re g u lii generale, de la data când persoana fiz ic ă
atinge vârsta cerută de a rt.2 0 din C o d u l c iv il - cea de 18 ani, cu cele două
ex c e p ţii de dobân dire a cap a c ită ţii de p lin e de e x e rc iţiu până la atingerea
vârstei de 18 ani: căsătoria m in o ru lu i până la atin g erea vârstei de 18 ani,
precum şi a trib u ire a c apacităţii d e p lin e de e x e rc iţiu unui m in o r prin
em ancipare.

Nicolae Roşea, art.60 „Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice”, în Comentariul Codului civil a l Republicii
Moldova, vol.I, - Chişinău. Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”, 2006. p. 110.
283 Tatiana Tabuncic. art.20 „Capacitatea deplină de exerciţiu a persoanei fizice”, în ( ’omentariul Codului civil al
Republicii Moldova, vol.I. - Chişinău, Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală”. 2006, p.59.
140
 Raportul ju rid ic de leasing a personalului poate fi generat num ai de contractul
de m uncă prin agent de m uncă tem porară, în cheiat în fo rm ă scrisă, fo rm ă care
reprezintă, aşa cum s-a m enţionat în tr-un studiu destinat leasingului
personalului, o condiţie ad validitatem pentru apariţia raportului respectiv.284 D e
a ltfe l, şi contractul de punere la dispoziţie, generator al unui raport ju rid ic de
natură com ercială, este supus cerinţei ad validitatem, v is-â-vis de obligativitatea
în ch eierii acestuia în fo rm ă scrisă.283 D eşi raportul ju rid ic de punere la dispoziţie
este un raport bilateral, relaţia ce se stabileşte între unitatea in iţială (unitatea
angajatoare) şi unitatea subcontractantâ (unitatea u tilizato are) are şi caracter
triu n g iu la r, deoarece, în m od n o rm al, responsabilitatea celo r doi contractori este
com ună şi solidară, în cazul n e în d e p lin irii o b lig a ţiilo r de către subcontractant,
inclusiv în ce priveşte o bligaţiile ce decurg din contractul de punere la dispoziţie,
în calitate de varietate atipică a contractului individual de m uncă clasic.
D o c trin a de specialitate este foarte d ife rită în ceea ce ţine de tratarea
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de leasing a personalului, o p in iile ex p rim a te plasându-se
adesea la poli opuşi - de la acceptarea fară nici o rezervă a conceptului de m uncă
prin agent de m uncă tem po rară, până la respingerea categorică şi absolută a
leasingului de personal. C onceptul de leasing a personalului a apărut in iţia l şi
s-a d ezvo ltat rapid în anii 6 0 - 70 ai secolului X X în S U A , ca răspuns la
tendin ţa de fle x ib ilza re a procesului de organizare şi adm inistrare a m u n c ii, iar
statutul de p ă rin te -fo n d a to r al sistem ului de leasing al personalului îl deţine
W illia m Russel K e lly , fondatorul uneia din cele m ai m ari agenţii p rivate de
ocupare a forţei de m uncă din lu m e - „ K e lly S ervices” , - transfo rm ată d e ja în
com panie transnaţională. Sub aspectul dreptului in ternaţional al m u n c ii,
rap o rtu rile ju rid ic e de leasing a personalului au fost recunoscute prin
in term ed iu l adoptării de către O rg a n izaţia In ternaţională a M u n c ii a Convenţiei
nr.181 din 19.07.1997 privind agenţiile private de ocupare a forţei de muncă,
m enţionată deja în prezentul studiu,286 şi a Recomandării nr. 188/1997 privind
agenţiile private de ocupare a forţei de muncă. R a p o rtu rile de leasing a
personalului reprezintă, deopo trivă cu rap o rtu rile de m uncă cu tim p p arţial,
raporturile de m uncă la d o m ic iliu şi rap o rtu rile de te lem uncă, cele m ai
cunoscute varietăţi ale ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă fle x ib ile . R a p o rtu rile de
leasing ale personalului m ai sunt considerate în literatura de specialitate drept
raporturi de arendă financiară a salariaţilor, p o triv it cărora arendatorul achită
com paniei de leasing a personalului o an u m ită sum ă pentru deţinerea şi
u tiliza re a tem po rară a s e rv ic iilo r acordate de personalul arendat.287

2W Alexandru Ambrozie, Ştefan Naubauer, Organizarea muncii prin agent de muncă temporară conform noului
Cod al muncii, - Bucureşti, „Revista română de dreptul muncii”, nr. 1/2003. p.95-96.
285 Vlad Barbu. Dreptul muncii, - Bucureşti, editura ..Naţional”. 2003, p. 115-116.
286 Ratificată prin Legea nr.482 din 28.09.2001 pentru ratificarea ( 'onvenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii
nr. 1X1 privind agenţiile private de ocupare a forţei de muncă (publicată în Monitorul Oficial nr.130 din
26.10.2001).
' x7 H.M.Ko3HHa, 3ae.Miihiu mpyd: cotiuaibUbie acneKnm, - MocKBa, wvpHaji « C ouHOJioniHeKCHe HccneAOBaHH*»,
m 1/2008 r .,p .3 - 12.
141
 R a p o rtu rile de leasing a personalului sunt ra porturi de natură alte rn a tiv ă ,
c o m p a ra tiv cu ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă tip ic e , iar ap lic a re a schem elor de
u tiliz a re a m u n c ii tem po rare schim bă în fin a l şi co n fig u ra re a structurii sociale
a u n ită ţii u tiliza to a re a m u n c ii p rin agent de m uncă tem p o rară. în c o n d iţiile
tra n s fo rm ă rii contin ue şi rapide a ra p o rtu rilo r de m uncă în sim p le raporturi de
gen c u m p ă ra re -v ân za re , in e v ita b il se produce şi tra n s fo rm a re a m o d e lu lu i
tra d iţio n a l al rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă tip ic . A cesta poate fi considerat
drept un raport p a te m a lis t v is -â -v is de ra p o rtu rile de leasing a personalului,
deoarece sa la ria ţii care m uncesc de facto la o an u m ită unitate nu se m ai
consideră legaţi de unitatea respectivă, dat fiin d fap tu l câ după ex p ira re a
perioad ei de “ leasing” ei v o r fi transm işi altei un ităţi u tiliza to a re , şi aşa m ai
departe. T o a te aceste aspecte, abordate c u m u la tiv , afectează destul de serios
conceptul rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă tip ic , deoarece salariatul riscă şi m ai
m u lt să se tran sfo rm e din subiect al ra p o rtu rilo r în tr-u n sim p lu obiect,
transm is din m ână în m ână la in iţia tiv a u nor te rţi, fă ră ca aceştia m ă c a r să-l
în treb e - cel puţin fo rm a l, - dacă este sau nu de accord cu acest lucru.
U n a lt aspect al ra p o rtu rilo r de leasing a personalului constă în
fra g m e n ta re a lo c u rilo r de m uncă din cadrul u n ită ţilo r în lo curi de m uncă de
bază, ocupate de salariaţi a fla ţi în ra p orturi ju rid ic e de m uncă tip ic e , şi locuri
de m uncă p e rife ric e , ocupate de salariaţi a fla ţi în raporturi de m uncă fle x ib ile
şi, deci, v u ln e ra b ile . L o c u rile de m uncă p e rife ric e au un a lt c o n ţin u t c a lita tiv ,
care se a flă sub lim ita acceptată pentru lo c u rile de m uncă de bază, deoarece
ra p o rtu rile ju r id ic e de leasing a personalului sunt p rv iv ite atât de către
a n g a ja to ri, cât şi de sa la ria ţii a fla ţi în raporturi tip ic e , drept lo cu ri de m uncă
de gen “ secondhand", cu salarii m a i m ic i, fa ră garan ţii sociale o b lig a to rii în
cadrul pachetului social (a s ig u ră ri sociale şi asig urări o b lig a to rii de asistenţă
m e d ic a lă ) etc. S ala ria ţii preluaţi p rin in te rm e d iu l ra p o rtu rilo r de leasing sunt
p riv iţi adesea drept persoane destinate să ocupe locuri de m uncă precare, ceea
ce riscă să atragă după sine noi fo rm e de in egalitate socială în rândul
s a la ria ţilo r. Pe de altă parte, este aproape im p o s ib il de o p rit procesul
respectiv de tran sfo rm are c a lita tiv ă a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă şi cu atât
m ai m u lt de a le e lim in a , d a to rită procesului de g lo b a liza re agresivă,
d e zv o lta re u ltra ra p id ă a te h n o lo g iilo r in fo rm a ţio n a le , tra n s fo rm ă rii unor
genuri de oc u p a ţii din categoria c e lo r in dustriale, “ p a lp a b ile ” , în ocupaţii din
c ateg o ria s e rv ic iilo r la distanţă, şi deci oarecum “ v irtu a le ” , etc. în acest
context, ra p o rtu rile ju rid ic e de leasing a personalului se apropie cu paşi ra p izi
- dar n u m ai sub aspect strict cantita tiv ! - de ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă
tip ic e , ceea ce poate conduce la faptu l că aceste ra porturi, considerate
fle x ib ile şi atip ice, v o r ocupa locul ra p o rtu rilo r de m uncă tip ic e , iar cele
considerate a fi astăzi tip ic e , fu ndam entate pe p rin c ip iu l s ta b ilită ţii lo cului de
m uncă, riscă să d e v in ă ra p orturi m in o rita re nu m e ric şi, în consecinţă, să

142
ocupe locul ocupat astăzi de ra p o rtu rile de m uncă a tip ic e . C u atât m a i m u lt,
cu cât pe p ia ţa fo rţe i de m u n c ă există şi v a rie tă ţi m a i rad icale ale ra p o rtu rilo r
de leasing a perso n alu lu i, care sunt şi m a i fle x ib ile , şi m a i puţin securizate
social, cum ar fi ra p o rtu rile ju rid ic e de outsourcing şi ra p o rtu rile ju r id ic e de
o utstaffin g. A s tfe l, ra p o rtu rile ju rid ic e de m u n c ă tip ic e se pare că nu m ai
corespund te n d in ţe lo r m odei econom ice în m a te ria fo rţei de m uncă, care
caută n o i m o d e le care să corespundă s o lic ită rilo r c lie n ţilo r, în cazul nostru -
s o lic ită rii an g a ja to rilo r.
R ap o rtu l ju r id ic de m uncă tip ic , clasic, este un raport b ila te ra l, fiin d
cercetat en detail în cadrul ş tiinţei drep tu lu i m u n c ii. în cadrul ra p o rtu rilo r
ju rid ic e de m u n c ă p rin agent de m uncă te m p o ra ră com p o n en ţa s u b ie c ţilo r
este d ife rită , deoarece de facto angajato rul este reprezentat de către doi
subiecţi: agentul de m uncă tem po rară şi u tiliza to ru l. în situaţia dată avem de-a
face, aşa cum s-a m enţionat şi în doctrină, cu faptu l că d repturile şi o b lig a ţiile
salariatului sunt în d e p lin ite atât la angajatorul n o m in a l, care este agentul de
m uncă tem p o rară, cât şi la angajato rul real, care este u tiliz a to ru l, dar în
v o lu m d ife rit.288
C e rc e tă to rii în m aterie de drept al m u n c ii au atras ate n ţia spe c ia liş tilo r
asupra fa p tu lu i că ra p o rtu rile ju rid ic e de leasing a personalului se aseam ănă
cu sp ecificu l ra p o rtu rilo r apărute în urm a detaşării s a la ria ţilo r, deoarece în
am b ele cazuri sa la ria ţii prestează m unca în fa v o a re a unor terţi (a lţi
a n g a ja to ri) din d is p o ziţia a n g a ja to rilo r lo r in iţia li. M a i m u lt ca atât; p o triv it
lui A le x a n d ru Ţ ic le a (2 0 0 9 ), m u n c a p rin agent de m uncă te m p o ra ră , adică -
im p lic it, - ra p o rtu rile ju rid ic e de leasing a p erso n alu lu i, poate fi considerată
drept detaşare cu caracter s p ecial.280 Spre deosebire de leasingul p e rsonalului,
detaşarea rep rezin tă o m o d a lita te de m o d ific a re tem p o rară a contractului
in d iv id u a l de m uncă al unui salariat, re g le m e n ta tă de n o rm e le C o d u l m u n c ii,
care constă în prestarea tem p o rară a m u n c ii de către salariat, în u rm a o b ţin e rii
de către angajato r a acordului p re v e n tiv scris al s a la ria tu lu i, în fo lo su l unui
a lt an g ajato r, a fla tă atât pe te rito riu l R e p u b lic ii M o ld o v a , cât şi în afara
te rito riu lu i ţă rii, în te m e iu l unui contract in d iv id u a l de m u n c ă distinct,
în c h e ia t pe o durată d e te rm in a tă .">0 C o n fo rm p re v e d e rilo r art. 7 6 lit. e ) din
C o d u l m u n c ii, pe p erio ad a e fe c tu ă rii detaşării contractul in d iv id u a l de m uncă
de bază al salariatu lu i detaşat se suspendă eo ipso, ceea ce presupune că în
acest caz v o r in te rv e n i, în m o d autom at, e fectele cele m ai im p o rta n te ale
suspendării, pre v ă zu te în art. 75 a lin . ( 2 ) d in C o d u l m u n c ii - suspendarea
prestării m u n c ii de către salariat în fo lo su l ang a ja to ru lu i său, precum şi
suspendarea p lă ţii d re p tu rilo r s alariale (s a la riu , s poruri, alte p lă ţi) de către

~xx r o j i o b h h q C ., Codep.ncanue m pydoeoeo dopoaopu npu iucmiiom mpyde, - MocKBa, >KypHan « X o 3 h h c tb o h

n p a B o » , Ns 10/2004 r.
289 Alexandru Ţiclea, Treaial de dreptul muncii, ediţia a III-a, p.499,
290 Art.71,72 şi 76 din Codul muncii.
143
an g ajato r în folosu l s a la ria tu lu i. Este im p o rta n t de m en ţio n at faptu l că, pe
toată durata detaşării s a la ria tu lu i, c e le la lte d repturi şi o b lig a ţii ale p ă rţilo r,
prevăzute de le g is la ţia m u n c ii în vig o are, precum şi de contractul in d iv id u a l
de m uncă în c h e ia t în tre părţi, c ontin uă să se m enţină, cu ex c e p ţia c a z u rilo r
când contractul c o le c tiv de m uncă sau cel in d iv id u a l nu co n ţin alte prevederi.
A s tfe l, în c a zu l detaşării avem de a face, sub aspect ju r id ic , cu o cesiune
temporară a contractului individual de muncă al s a la ria tu lu i, a fla t în
detaşare, de la a ngajato rul său de bază, la în tre p rin d e re a unde el a fost detaşat
şi care astfel d e v in e , la râ n d u -i, angajator temporar pentru salariatul
respectiv, în te m e iu l unui a lt contract in d iv id u a l de m uncă pe durată
dete rm in a tă , d is tin c t de p rim u l contract. Şi în cazul leasingului de personal,
de a ltfe l, se în c h e ie două contracte distincte: contractul de muncă temporară,
în c h e ia t în tre agentul de m uncă tem p o rară şi salariat, şi contractul de punere
la dispoziţie, care este o va rie ta te a co n tractu lu i c iv il (c o m e rc ia l) de prestări
s e rv ic ii, şi care se în c h e ie în tre agentul de m uncă tem p o rară şi u tiliz a to ru l
acestei m u n c ii. A n u m e faptu l în c h e ie rii unui a lt contract in d iv id u a l de m uncă
re p re zin tă d ife re n ţa cea m a i im p o rta n tă d in tre detaşare şi deplasarea în
interes de serviciu, deoarece detaşarea presupune, în plus fa ţă de deplasare,
atât schim barea te m p o ra ră a ang ajato ru lu i la care m unca este prestată şi
salarizată, cât şi - atunci când este ca zu l, - schim barea s p e c ific u lu i (fe lu lu i)
m u n c ii, d a r n u m ai cu acordul scris şi p re v e n tiv al s a la ria tu lu i.291
L e g is la ţia na ţio n a lă a R e p u b lic ii M o ld o v a pentru p rim a dată a introdus în
uz n o ţiu n e a de detaşare, în sensul descris de către noi m a i sus, în anul 2 0 0 3 ,
odată cu punerea în ap licare a no u lu i C o d al m u n c ii. A n te rio r C o d u l m u n c ii
din anul 1973 nu reglem enta sub nici o fo rm ă detaşarea, în conţinutul
acestuia reflectân d u -se (şi aceea în m od in d ire c t), d o a r deplasarea de
• • 292
serviciu.

A se vedea, în acest sens, prevederile art. 71 alin. (5) din Codul muncii. Totodată, este necesar de menţionat că
cele menţionate mai sus, precum şi în cele ce vor urma. nu se referă la detaşarea persoanelor angajate în funcţii
diplomatice, administrativ-tehnice sau de serviciu în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în privinţa cărora
se aplică reglementări speciale.
y>2 Este necesar de a menţiona şi existenţa unei confuzii în legătură cu neînţelegerea corectă şi aplicarea deseori
incorectă a sintagmelor leasing de personal, detaşare şi deplasare in interes de serviciu. în ceea ce ţine de
leasingul de personal acesta nu este reglementat de legislaţia în vigoare, spre deosebire de dataşare şi
deplasarea în interes de serviciu. Deplasarea în interes de serviciu este reglementată prin intermediul Hotărârii
Guvernului din 24.06.2002 nr.836 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la detaşarea angajaţilor
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova". Regulamentul vizat reglementează în
fapt deplasarea de serviciu, şi nu detaşarea ca atare. Mai mult ca atât. deşi în conţinutul Regulamentului
menţionat se utilizează destul de des termenul de detaşare, sub această noţiune se are în vedere în fapt
deplasarea de serviciu. în acest sens Regulamentul respectiv oferă doar noţiunea deplasării in interes de
serviciu, prin care se înţelege, conform pct. I din Regulament, ' delegarea salariatului, conform ordinului
(dispoziţiei, hotărârii) angajatorului, pe un anumit termen, pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu in afara
locului de muncă perm anent", definiţia detaşării nefiind expusă. De asemenea, acest lucru se poate observa şi
prin intermediul comparării termenilor utilizaţi în limbile română şi rusă: astfel, detaşarea este denumită în
varianta rusă a Codului muncii drept omKOMUudupoeaHuc; pe când în hotărârea respectivă a Guvernului aceşti
termeni sună în felul următor: în limba română - detaşare; iar în limba rusă - K O M a H d u p o e a n u e (denumirea
regulamentului respectiv: „flo.io.nceuue o koitaudupoaauuu paoommiKos npeonpmmuU, yvpejtcdenuu u
op.'aumaifuu l'ecnvoniKu Mojidona").
144
 U n şir de e x p lic a ţii re fe rito r la detaşare se conţin şi în Hotărârea
Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 12 din 3 octombrie 2005 „ Cu privire la
practica judiciară a examinării litigiilor care apar în cadrul încheierii,
modificării şi încetării contractului individual de muncă” 293 A s tfe l, p o triv it
pct. 2 2 din H o tărâre a v iza tă , „detaşarea constă în schimbarea temporară a
locului de muncă cu acordul în scris al salariatului, prin dispoziţia conducerii
unităţii, pentru o perioadă maximă de 1 an, care poate f i prelungită cu
acordul scris al salariatului cu cel mult 1 an, urmată de încadrarea persoanei
la o altă unitate la care este trimisă în scopul executării unor lucrări în
interesul acesteia. La examinarea litigiilor apărute în legătură cu detaşarea se
vor lua în consideraţie următoarele: detaşatul dispune de anumite măsuri de
protecţie (garanţii) în privinţa menţinerii funcţiei şi salarizarea în
conformitate cu art. 72 din Codul muncii; se va acorda o diferenţă de salariu
dacă în calitate de detaşat acesta beneficiază de o încadrare superioară; se
vor acorda aceleaşi drepturi pecuniare subsecvente, analogic cu cazul
delegării; salariul şi concediul de odihnă se va acorda de către unitatea la
care este detaşat, dacă dreptul la concediu survine în perioada detaşării; în
caz de imposibilitate de plată a unităţii la care a fo st detaşat salariatul,
obligaţia de retribuire a muncii prestate va reveni unităţii care a dispus
detaşarea; răspunderea materială se va stabili de către unitatea la care este
detaşat, în cazul în care prejudiciul a fo st cauzat în perioada detaşării.
Puterea disciplinară faţă de salariat se exercită, de regulă, de către unitatea
la care acesta este detaşat, cu excepţia încetării contractului individual de
muncă. ” E x p lic a ţii s uplim entare cu re fe rin ţă la detaşare se conţin şi în altă
hotărâre a P le n u lu i C u rţii - Hotărârea nr. 11 din 3 octombrie 2005 „Cu
privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce
reglementează obligaţia uneia dintre părţile contractului individual de muncă
de a repara prejudiciul cauzat celeilalte părţi.”294 P o triv it pct. 14 alin .3 şi
a lin .4 din H o tărâre a v iza tă , „salariatul, cu acordul scris a! acestuia, poate f i
detaşat, pentru executarea obligaţiilor de serviciu, ta o altă unitate pentru o
perioadă de cel mult un an cu posibilitatea prelungirii perioadei de detaşare,
prin acordul părţilor, cu încă cel mult un an. In condiţia cauzării de prejudiciu
unităţii, salariatul va purta răspundere materială faţă de unitatea de unde a
fo st detaşat, nefiind răspunzător faţă de unitatea la care este angajat”.
în ceea ce ţin e de d o m e n iu l detaşării s a la ria ţilo r, există a n u m ite
re g le m e n tă ri în m aterie şi la n iv e lu l drep tu lu i c o m u n ita r al U n iu n ii E uropene,
care se conţin în Directiva 96/71/CE a Parlamentului European din 16
decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor efectuată în cadru! unei
prestări de servicii.29* C o n fo rm p re v e d e rilo r de drept c o m u n ita r cu p riv ire la

293 Publicată în Buletinul C'urţii Supreme de Justiţie nr. 6/2006.

294 Publicată în Buletinul Curţii Supreme de Justitie nr.2/2006.
295 Publicată în Official Journal L 0 1 8 . 21 01 1997, p. 0001 - 0006.
145
detaşarea unui lu crăto r în alt stat din U n iu n e a E uropeană, se aplic ă no rm e le
de asig urări sociale d in tr-u n sin gur stat m e m b ru , în m ăsura în care nu este
p re v ă zu ta expres o e xcep ţie de la această reg u lă. C u caracter general, toate
persoanele care se deplasează în a lt stat m e m b ru în scopul desfăşurării unei
a c tiv ită ţi, fac ob ie c tu l sistem ului de asigurări sociale din noul stat în care îşi
desfăşoară a c tivitatea.
U n salariat este considerat detaşat, dacă unitatea la care prestează
a c tiv ita te în m od curent şi care îşi desfăşoară ac tiv ita te a în tr-u n stat m e m b ru ,
îl detaşează pe acesta în tr-u n a lt stat m e m b ru , pentru a efectua în contul său o
a c tiv ita te . In sensul d ire c tiv e i m en ţio n ate, prestarea de s e rv ic ii poate consta
fie în executarea de lu crări de către o în tre p rin d e re , în num ele său şi sub
conducerea sa, în cadrul unui contract în c h e ia t în tre această în tre p rin d e re şi
destinatarul p re s tă rilo r de s e rv ic ii, fie prin punerea la d is p o ziţie de salariaţi
pentru u tiliz a re a de către o în tre p rin d e re , în cadrul unei pieţe pu b lic e sau
p riv a te . C o n fo rm d ire c tiv e i respective, contractul este supus le g ii ţă rii în care
s alariatu l, în executarea c o ntractului său, îşi desfăşoară în m od obişnuit
m unca, c h ia r dacă este detaşat cu titlu te m p o ra r în tr-o altă ţară. D acă
s alariatul nu-şi desfăşoară în m od o bişnuit a c tiv ita te a în aceiaşi ţară - de către
legea unde se găseşte în tre p rin d e re a care a a n g ajat salariatu l, dacă nu re zu ltă
din ansam blul circ u m s ta n ţe lo r pe care contractul in d iv id u a l de m uncă le
p re zin tă legături m a i strânse cu a ltă ţară, caz în care este a p lic a b ilă legea
acesteia din urm ă.
D ire c tiv a ş i-a propus sta b ilire a unui set m in im de reg u li im p e ra tiv e de
protecţie pe care tre b u ie să le respecte în ţara de p rim ire a n g a ja to rii care
detaşează salariaţii în vederea e fe c tu ă rii unei m unci cu titlu te m p o ra r pe
te rito riu l statului în care se prestează m unca. P o triv it d ire c tiv e i, statele
m e m b re treb u ie să veg heze ca în tre p rin d e rile v iz a te să garanteze s a la ria ţilo r
detaşaţi pe te rito riu l lo r c o n d iţiile de m uncă p revăzute în d is p o ziţiile
leg is la tiv e , regulam en tare sau a d m in is tra tiv e , sau de contractele c o le c tiv e ori
d e c iz iile a rb itra le declarate de ap licare generală în statul în care se desfăşoară
m unca în ceea ce priveşte: durata m a x im ă de lucru şi durata m in im ă de odihnă;
durata m in im ă a co n c e d iilo r anuale plătite; n iv e lu rile salariului m in im , inclusiv
cele m ajorate pentru orele de m uncă suplim entară; securitatea, sănătatea şi
igiena la locul de m uncă; m ăsurile de protecţie ap lic a b ile c o n d iţiilo r de m uncă
şi ocupare ale fe m e ilo r însărcinate, lăuze, c o p iilo r şi tin e rilo r; eg alitatea de
tratam ent între bărbaţi şi fem ei, precum şi alte dispoziţii în m ateria nediscrim inării.
M e n ţin e re a rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă în tre angajato rul care re a lize ază
detaşarea si salariatul detaşat depinde în special de m e n ţin e re a raportului
în tre aceleaşi persoane care au în c h e ia t contractul in d iv id u a l de m unca, în
baza c ă ru ia s-a re a liza t angajarea. C e l care dispune detaşarea are dreptul să
pună capăt co n tractu lu i prin in te rm e d iu l re z ilie rii; unitatea care re a lize ază

146
detaşarea d e te rm in ă în c ontin uare natura a c tiv ită ţii care u rm ează a fi
desfăşurată de către salariatul detaşat, iar unitatea care a în c h e ia t contractul
in d iv id u a l de m u n c a v a răspunde pentru p la ta re m u n e ra ţie i, in d ife re n t de
persoana care efectuează e fe c tiv p lata. D e asem enea, d ire c tiv a m e n ţio n e a ză şi
tre i s ituaţii în care se pot a p lic a excepţii de la aplic a re a e i, şi anum e în situaţia
lu c ră rilo r de m ontaj şi de p rim ă instalare (care nu depăşesc opt z ile ), în cazul
detaşării ce nu depăşeşte o lună, precum şi în cazul lu c ră rilo r de m ic ă
am p lo are.
Natura juridică a raporturilor dintre subiecţii detaşării. Drepturi şi
obligaţii. în cadrul detaşării apar ra p orturi ju rid ic e în tre a ngajato rul care a
dispus detaşarea şi salariatul detaşat, în tre an g ajato ru l la care salariatul a fost
detaşat şi salariatul detaşat, precum şi în tre a ngajato rul care a dispus
detaşarea şi angajato rul la care salariatul a fost detaşat. în tre a n g a ja to ru l care
a dispus detaşarea şi salariatul detaşat există raporturi ju r id ic e de m uncă, ce
se m e n ţin şi pe perioada detaşării s a la ria tu lu i, însă în tr-o stare suspendată,
„în g h e ţa tă ” . A ltfe l spus. pe perioada detaşării contractul in d iv id u a l de m uncă
este în v ig oare; acesta nu în cetează, pur şi sim plu nu se produc toate e fectele
co n tractu lu i respectiv care s-ar produce în tr-o situaţie n o rm a lă , adică în
situaţia când salariatul nu ar fi detaşat.
D etaşarea se v a efectua p rin tr-u n act ju r id ic în fo rm ă scrisă - un contract
in d iv id u a l de m uncă distinct pe o durată determ in ată. A c o rd u l sala ria tu lu i de
asem enea necesită a fi în fo rm ă scrisă şi tre b u ie o b ţin u t în p re a la b il de la
salariat, adică până la em ite re a actului de detaşare. M o d e lu l a c ordului nu este
spe c ific a t de lege, deci acesta poate fi pe rfe c ta t în fo rm ă lib e ră , im p o rta n t
este să fie în fo rm ă scrisă. în urm a ra p o rtu lu i ju r id ic de detaşare, ap a r un şir
de d repturi şi o b lig a ţii pentru p ă rţile ra p o rtu lu i, sp ecifice detaşării. C e le m a i
im p o rtan te o b lig a ţii ale ang a ja to ru lu i care a dispus detaşarea sunt: o b ţin erea
p re v e n tiv ă a a cordulu i de la salariat; e m ite re a în com un cu salariatul a actului
de detaşare - sem narea c ontractului in d iv id u a l de m uncă distinct pe o durată
determ inată; m e n ţin e re a lo cului de m uncă şi a fu n c ţie i sala ria tu lu i pe toată
p e rio a d a detaşării, precum şi a c e lo rla lte d rep turi ale s a la ria tu lu i, cu e xcepţia
d re p tu rilo r salariale; d e te rm in a re a duratei detaşării; asig urarea com pensării
c h e ltu ie lilo r de transport şi a c e lo r de cazare, precum şi a unei in d e m n iz a ţii
speciale extra s a la ria le conform leg is la ţie i în v ig o a re , co n tractu lu i c o le c tiv sau
contractului in d iv id u a l de m uncă; o b lig a ţia ca, în caz de im p o s ib ilita te de plată
a angajato rului la care s-a efectuat detaşarea, să efectueze plata s alariului.
D re p tu rile cele m a i im portante ale angajato rului constau în posibilitatea
desfacerii contractului cu salariatul detaşat, atragerea acestuia la răspundere
(in c lu s iv m aterială, dacă a prejudiciat angajatorul său de bază), precum şi
dreptul de a dispune încetarea detaşării în ainte de expirarea term enului acesteia.

147
 S ala ria tu l detaşat, la rândul său, de asem enea b e n e fic ia ză de un şir de
d re p tu ri, cele m ai im portante fiin d : dreptul de a re fu za detaşarea dacă nu şi-a
dat p re v e n tiv acordul în fo rm ă scrisă şi nu a sem nat contractul; dreptul la
m e n ţin e re a lo c u lu i de m uncă pe to ată perioada detaşării, precum şi a
c e lo rla lte drep tu ri, cu ex c e p ţia d re p tu rilo r salariale; dreptul la asigurarea
com pensării c h e ltu ie lilo r de transport şi a celo r de cazare, precum şi a unei
in d e m n iza ţii speciale extrasalariale conform legislaţiei în vig oare, contractului
c o le c tiv sau c ontractului in d iv id u a l de m uncă; dreptul de a cere, în caz de
im p o s ib ilita te de plată a an g a ja to ru lu i la care s-a efectuat detaşarea, plata
salariu lu i de către a ngajato rul care a dispus detaşarea; dreptul de a cere
desfacerea, în c o n d iţiile leg ii, a contractului cu angajatorul care a dispus
detaşarea; dreptul de atragere a angajatorului care a dispus detaşarea la
răspundere m aterială, dacă acesta nu-şi execută o b lig a ţiile pecuniare (m ateriale)
faţă de salariatul detaşat; dreptul de a cere aplicarea co n d iţiilo r celor m ai
favo rab ile, dacă la noul loc de m uncă condiţiile de salarizare şi tim p u l de odihnă
sunt d ife rite de cele de care acesta beneficia la angajatorul care a dispus
detaşarea. O b lig a ţiile cele m ai im portante ale salariatului detaşat constau în
respectarea o b lig a ţiilo r contractuale cu angajato rul care a dispus detaşarea, în
condiţia în care aceasta să fi fost efectuată în co n fo rm itate cu prevederile legii.
Natura juridică a raportului apărut între salariatul detaşat şi unitatea la
care s-a efectuat detaşarea. Drepturi şi obligaţii. C o n sid erăm că în tre
a ngajato rul la care s-a efectuat detaşarea şi salariatul detaşat de asem enea
există raporturi de muncă, ce au apărut în u rm a cesiunii tem po rare a
c o ntractului in d iv id u a l de m uncă de bază al s a la ria tu lu i, a fla t în detaşare, de
la a ngajato rul său de bază, la unitatea, unde el a fost detaşat şi care astfel
d e v in e , la râ n d u -i, a n g a ja to r te m p o ra r pentru salariatul respectiv. în acest
sens, an g ajato ru l care a dispus detaşarea este angajato r-cedent, ia r cel care a
p reluat detaşarea este a ngajato r-cesionar. T o to d a tă , m e n ţio n ă m că în tre
s alariatul detaşat şi n oul său a n g a ja to r nu se v a în c h e ia un nou contract
in d iv id u a l de m uncă, ci se v o r a p lic a c lau zele (c o n d iţiile ) stab ilite în actul de
detaşare - contractul in d iv id u a l de m uncă distinct pe o perioadă determ inată,
în c h e ia t de către salariat cu a n g ajato rul-cedent.
în u rm a ra p o rtu lu i ju rid ic de detaşare apare un şir de d rep tu ri şi o b lig a ţii
noi pentru salariatul detaşat şi a n g ajato ru l-cesio n ar, specifice detaşării.
A s tfe l, cele m a i im portante o b lig a ţii ale a ngajato rului-cesionar sunt: preluarea
raportului de m uncă al salariatului detaşat; acordarea lo cului de m uncă şi a
funcţiei co n fo rm c o n d iţiilo r detaşării, m o d ificarea sp ecificului m uncii fiin d
efectuată doar cu acordul p re v e n tiv scris al salariatului; efectuarea plăţii
salariului şi a a lto r drepturi salariale (pecuniare); în cadrarea salariatului detaşat
în noul co lectiv de m uncă; dispunerea m ăsurilor de protecţie a m u ncii
necesare şi a g a ra n ţiilo r stabilite de lege; acordarea tim p u lu i de odihnă

148
necesar sala ria tu lu i c o n fo rm le g ii; acordarea c o n c e d iu lu i de o d ih n ă , dacă
dreptul la concediu survine în perioada detaşării; respectarea c e lo rla lte
d rep turi a le s a la ria tu lu i, pre v ă zu te de le g is la ţia m u n c ii şi/sau sta b ilite în
contractul in d iv id u a l de m uncă distinct. D re p tu rile cele m ai im p o rtan te ale
a n g a ja to ru lu i-ce s io n a r constau în p o s ib ilita te a atrag erii la răspundere
d is c ip lin a ră a sala ria tu lu i detaşat, cu e xcep ţia co n c e d ie rii s a la ria tu lu i. D e
asem enea, ang a ja to ru l-c e s io n a r este în drept să dispună atragerea la
răspundere m a te ria lă a sala ria tu lu i detaşat, în cazul în care p re ju d ic iu l a fost
cauzat în tim p u l detaşării s alariatului.
S alariatu l detaşat se bucură, la râ n d u -i, de un şir de d rep tu ri pe care
tre b u ie să i le o fere a n g ajato ru l-cesio n ar, cele m ai im portante fiin d : dreptul
de a cere în c a d ra re a în postul (fu n c ţia ) c o n form a c tu lu i de detaşare; dreptul
de a cere p la ta s a la riu lu i şi a a lto r d rep tu ri s alariale (p e c u n ia re ); dreptul de a
cere acordarea c o n d iţiilo r de m uncă securizate ig ie n ic şi c o n fo rm e re g u lilo r
de p rotecţie a m u n c ii; dreptul de a cere respectarea leg islaţiei p riv in d durata
m a x im ă a tim p u lu i de m uncă; dreptul de a cere acordarea tim p u lu i de odih n ă
z iln ic , săptăm ânal precum şi a con c e d iilo r; dreptul de a cere respectarea
c e lo rla lte drepturi ale sale, p revăzute de leg islaţia m u n c ii şi/sau stab ilite în
co ntractul in d iv id u a l de m uncă. O b lig a ţia cea m a i im portantă a salariatului
detaşat fa ţă de a n g ajato ru l-cesio n ar constă în respectarea d is c ip lin e i m u n c ii
de la noul său angajato r, subordonându-se acestuia, care are dreptul lim ita t de
e xercitare a p u te rii d is c ip lin a re (p a tro n a le ) fa ţă de salariatul detaşat, ca şi faţă
de sa la ria ţii săi titu la ri. D e asem enea, salariatul respectiv este o b lig a t să
respecte şi toate cele la lte o b lig a ţii asum ate p rin contractul in d iv id u a l de
m u n c ă în c h e ia t în acest scop cu a n g ajato rul-cedent.
Natura juridică a raportului apărut între angajatorul-cedent şi
angajatorul-cesionar. în tre angajato rul care a dispus detaşarea (a n g a ja to ru l-
cedent) şi angajato rul la care salariatul a fost detaşat (a n g a ja to ru l-c es io n a r),
de asem enea apar raporturi ju rid ic e , dar care nu sunt g re fa te pe leg is la ţia
m u n c ii. Iz v o ru l acestor ra porturi ju rid ic e este, de reg u lă, un act ju r id ic c iv il,
cum ar fi contractul de colaborare, contractul de prestări s e rv ic ii, contractul
p riv in d efectuarea unor lu crări de m ontaj (in s ta la re ) etc. In co n ţin u tu l acestor
contracte, p rin clau ze aparte, se sp ecifică şi c o n d iţiile de efectuare a detaşării
u nor salariaţi de către a n g a ja to ru l-c e d e n t la a n g ajato ru l-cesio n ar,
m e n ţio n â n d u -s e toate c o n d iţiile detaşării s a la ria ţilo r, in c lu s iv durata detaşării,
lo c u rile de m u n c ă şi fu n c ţiile s a la ria ţilo r detaşaţi, c o n d iţiile de salarizare,
acordarea s paţiului lo c a tiv pe durata detaşării etc. C o n s id e ră m , to tu şi, că în
c o n ţin u tu l acestor contracte nu v o r p utea fi m enţionate n u m e le s a la ria ţilo r
detaşaţi, deoarece sala ria ţii, in c lu s iv cei detaşaţi, nu v o r putea să d evin ă
o biect al unor raporturi ju rid ic e , in d ife re n t de natura acestora.

149
 C o n s titu in d o m ăsură care tre b u ie dispusă în cadrul şi în c o n d iţiile
stab ilite de lege, orice în c ă lc a re a n o rm e lo r leg ale în m a te ria detaşării poate
atrage după sine d eclararea n u lită ţii acesteia. R a p o rtu rile ju rid ic e de detaşare
în cetează, de reg u lă, în u rm ăto arele c azuri: în u rm a e x p iră rii te rm e n u lu i
pentru care a fost dispusă detaşarea; prin revocarea detaşării de către
an gajato rul-cedent; p rin concedierea sala ria tu lu i pentru orice m o tiv prevăzut
de lege de către a ngajato rul care a dispus detaşarea; p rin d em isia salariatului:
în acest caz cererea respectivă de d e m is ie v a tre b u i adresată ang a ja to ru lu i
care a dispus detaşarea, adică cu care s-a în c h e ia t contractul in d iv id u a l de
m uncă distinct; la e x p ira re a te rm e n u lu i p re v ă zu t în actul de detaşare -
contractul in d iv id u a l de m uncă distinct, în c h e ia t pe o durată determ inată. în
leg ătură cu în cetarea detaşării ca u rm are a stingerii ra p o rtu rilo r de m uncă
d in tre angajato rul cedent şi salariatul detaşat, în d octrin ă s-a p re c iza t fa p tu l,
că „ m cazul în care contractul individual de muncă urmează a înceta pentru
motive subiective , salariatul detaşat poate încheia cu angajatorul unde
lucrează efectiv un nou contract; când salariatul nu acceptă o asemenea
rezolvare a situaţiei sale, angajatorul de care aparţine este obligat să-i ofere
o altă muncă corespunzătoare pregătirii sale profesionale ori să ia măsuri
pentru recalificarea sa. ”' q6
Raporturile juridice de telemuncă. O altă va rie ta te a ra p o rtu rilo r ju rid ic e
de m uncă a tip ice fle x ib ile o fo rm e a ză ra p o rtu rile ju rid ic e de te lem uncă, una
din cele m ai m oderne fo rm e a ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă care, datorită
d e z v o ltă rii te h n o lo g iilo r in fo rm a ţio n a le , capătă o ap licare extrem de rapidă şi
extinsă. L e g is la ţia m u n c ii din R e p u b lic a M o ld o v a re g lem en tează prestarea
m u n c ii la d o m ic iliu , o a ltă fo rm ă a ra p o rtu rilo r de m uncă atipice şi fle x ib ile ,
care nu tre b u ie , însă, confundate cu ra p o rtu rile de te lem uncă. P o triv it
p re v e d e rilo r a rt.2 9 0 din C o d u l m u n c ii, salariaţi cu m u n c a la d o m ic iliu sînt
considerate persoanele care au în ch eiat un contract in d iv id u a l de m uncă
p riv in d prestarea m u n c ii la d o m ic iliu cu fo lo s ire a m a te ria le lo r,
in stru m en telo r şi m e c a n is m e lo r puse la d is p o ziţie de angajato r sau procurate
din m ijlo a c e p ro p rii. A s tfe l, ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă la d o m ic iliu sunt
acele ra p o rtu ri, care ap a r în u rm a în c h e ie rii unui contract in d iv id u a l de
m u n c ă la d o m ic iliu , în u rm a c ă ru ia salariatul prestează m unca u tilizâ n d
p atrim o n iu lu i a ngajato rului sau u tilizâ n d p ropriul patrim o n iu . C ercetătorul
T u d o r C apşa (2 0 1 0 ) nu m enţionează în cadrul c o m entariului asupra c a p .IX
“ M u n c a la d o m ic iliu ” din C o d u l m u ncii nici direct, dar nici indirect, afin itatea
rap o rtu rilo r de m uncă la d o m ic iliu cu raporturile ju rid ic e de telem uncă." '7 A şa
cum m enţionează autorul c o m e n ta riu lu i, p o triv it Regulamentului cu privire la
condiţiile de activitate ale salariaţilor cu munca la domiciliu, adoptat în c ă în

296 Alexandru Ţiclea, TrataI de dreptul muncii. p.503.

";7 Tudor Capşa, Comentariu şlimlifico-praclic la Codul muncii al Republicii Moldova, - Chişinău, revista „Dreptul
muncii”, nr.5-6/2010, p.20-24.
150
cadrul fostei U .R .S .S ., în anul 198 1 , dreptul pre fe re n ţia l de a fi în ra p orturi de
m uncâ la d o m ic iliu se acordă unopr categorii aparte de sa la ria ţi, cum ar fi
m a m e le cu c opii m ic i, pen s io n a rii, persoanele cu d is a b ilită ţi, persoanele care
au în în g rijire o persoană cu d is a b ilită ţi sau o persoană b o ln a v ă , studenţii cu
fre c v e n ţă la zi etc. L e g iu ito ru l recom andă m u n c a la d o m ic iliu , de re g u lă , în
dependenţă de statutul sp ecific al s a la ria tu lu i, statut care nu are de a face cu
specialitatera şi fu n c ţia pe care o ocupă, pe când în c a zu l ra p o rtu rilo r de
te le m u n c ă c rite riile reco m a n d a b ile pentru antrenarea p ersoanelor la
tele m u n c ă nu ţine de statutul sp ecific al persoanei, ci de caracterul şi
sp e c ific u l m u n c ii prestate. Pentru com p a ra ţie m e n ţio n ă m că a rt.1 0 5 din
C o d u l m u n c ii al R o m â n ie i consideră drept salariaţi cu m unca la d o m ic iliu
acele persoane care în deplinesc la d o m ic iliu l lo r a trib u ţii specifice fu n c ţie i pe
care o deţin la angajato r, ia r a rt.3 1 0 din C o d u l m u n c ii al Fe d e ra ţie i Ruse
consideră drept salariaţi cu m u n c ă la d o m ic iliu persoanele, care au în c h e ia t
un contract de m uncă p riv in d prestarea unei m unci la d o m ic iliu cu u tiliz a re a
m a te ria le lo r şi in s tru m e n te lo r şi m e c a n is m e lo r a n g ja to ru lu i sau p rocurate din
cont p ro p riu de către salariatul cu m u n c a la d o m ic iliu . L e g is la ţia m u n c ii din
R e p u b lic a M o ld o v a se ex tin d e asupra ra p o rtu rilo r de m u n c ă la d o m ic iliu cu
un şir de p a rtic u la rită ţi stab ilite atât prin in te rm e d iu l C o d u lu i m u n c ii,298 cât şi
prin in te rm e d iu l a lto r acte n o rm a tiv e , in c lu s iv la n iv e l in te rn a ţio n a l.:Ql>
A ş a d a r, deşi sunt foarte apropiate ca esenţă, ra p o rtu rile ju rid ic e de tele m u n c ă
nu sunt id en tice cu ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă la d o m ic iliu ,’00 deşi în
doctrin a d reptului m u n c ii au fost expuse şi o p in ii p riv in d “ gradul de ru d e n ie ”
m a i m u lt decât a p ro p ia t d in tre tele m u n c ă şi m unca la d o m ic iliu . A s tfe l,
C onstantin B ratu (2 0 0 8 ) consideră, că ‘ munca la domiciliu este din ce în ce
mai prezentă în zilele noastre în mai toate ţările, mai ales datorită utilizării
eficiente, la scară tot mai mare, a informaticii aplicate în procesul muncii. Tot
mai multe persoane din Statele Unite ale Americii, şi, mai recent, din Europa,
lucrează online, fără să mai fie nevoie să se deplaseze la locul de muncă.
Acesta este şi motivul pentru care ne găsim în prezenţa unui concept novator,
acela de "telemuncă" (teleworking), denumire generică dată acestei actuale
forme de muncă”,301 ia r A n a C io ric iu Ş tefanescu (2 0 0 9 ) consideră că, în cazul

298 Codul muncii reglementează raporturile juridice de muncă la domiciliu prin intermediul unui capitol aparte
(cap.lX) din cadrul titlului IX din Codul muncii „Particlularităţile de reglementare a muncii unor categorii de
salariaţi” .
Astfel, OIM a elaborat şi adopta şi o convenţie specială în materia muncii la domiciliu - Convenţia nr.I77 1996
privind munca la domiciliu. Potrivit art. 1 din Convenţie, munca la domiciliu este acea muncă pe care o
persoană o efectuează la domiciliul ori în alt local la alegerea sa. altul decât locurile de muncă ale
angajatorului, cu condiţia remuneraţiei, în vederea realizării unui produs ori a unui serviciu răspunzând
cerinţelor angajatorului, oricare ar fi provenienţa echipamentelor, materialelor utilizate în acest scop, cu
condiţia ca această persoană să nu dispună de un grad de autonomie şi independenţă economică necesară
pentru a fi considerată ca lucrător independent. în virtutea legislaţiei naţionale sau a hotărârilor judecătoreşti.
300 Pentru detalii privind diferenţele dintra telemuncă şi munca la domiciliu a se vedea Alexandru Ţiclea. Tratai de
dreptul muncii, p.599-603.
,HI Constantin Bratu. Consideraţii privind munca la domiciliu, - Bucureşti, „Revista română de dreptul muncii”,
nr.6/2008, p.79.
151
co n tractu lu i de tele m u n c ă , ne a flă m în prezenţa unui contract n u m it, g re fa t pe
contractul in d iv id u a l de m uncă la d o m ic iliu . în o p in ia cercetătoarei, "se
poate spune chiar că reprezintă o form ă avansată a acestuia, urmare a
globalizării şi tendinţei tot mai accentuate de dezvoltare informaţională şi
trhnico-ştiinţifică. ”302
P o triv it Acordului-cadru privind telemuncă S/2002/206.01.02, încheiat la
16.07.2002 între Uniunea Industriaşilor din Comunitatea Europeană, Uniunea
Europeană a Artizanilor şi a întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Centrul
European al Întreprinderilor cu Participare Publică şi a întreprinderilor cu
Interes Economic General şi Confederaţia Europeană a Sindicatelor,
telem uncă este d e fin ită drept “formă de organizare şi de realizare a muncii,
utilizând tehnologiile informatice în cadrul unui contract sau a unei relaţii de
muncă, în care munca - ce ar putea fi realizată, în egală măsură în localurile
angajatorului - este efectuată în afara acestora, în mod regulat ”.303
în d o c trin a de specialitate din R e p u b lic a M o ld o v a te le m u n c ă nu a făcut
obiectu l unei abordări doctrin are serioase, careva cercetări de esenţă în acest
d o m e n iu lip s in d . T o to d a tă , însă, ra p o rtu rile ju rid ic e de tele m u n c ă v o r prinde,
cu siguranţă, contur din ce în ce m a i c la r şi în R e p u b lic a M o ld o v a , m a i ales
că în p ra x ilo lo g ia ra p o rtu rilo r de m uncă de pe piaţa fo rţei de m uncă sunt
cunoscute deja raporturi de acest gen. E xtin d e re a nu m ăru lu i u n ită ţilo r care
u tiliz e a ză intens d ife rite te h n o lo g ii in fo rm a ţio n a le şi de c om unicare,
u tiliz a re a din ce în ce m ai largă a reţelei de c om unicare v irtu a le In ternet,
n iv e lu l rid ic a t al societăţii in fo rm a ţio n a le din R e p u b lic a M o ld o v a (recunoscut
in c lu s iv pe plan e x te rn ), v o r c o n d iţio n a le g iu ito ru l să in te rv in ă pentru
reg le m e n ta re a d o m e n iu lu i dat deoarece, aşa cum am a firm a t m a i sus,
e xistenţa de facto a u nor raporturi ju rid ic e de m uncă serveşte drept sursă de
a p ariţie a u nor noi norm e de drept al m u n c ii. C h ia r dacă nu sunt reglem entate
d irect de le g is la ţia m u n c ii, ra p o rtu rile ju rid ic e de te le m u n c ă pot fi u tiliz a te
legal şi în R e p u b lic a M o ld o v a , p rin in te rm e d iu l în c h e ie rii c ontractelor
in d iv id u a le de tele m u n c ă , în baza le g is la ţie i de drept c om un al m u n c ii,
u tilizâ n d u -s e în acest sens p rin c ip iu l lib e rtă ţii contractuale în c alitate de
p rin c ip iu in terram u ral al drep tu lu i m u n c ii. în lite ra tu ra de specialitate s-au
m e n ţio n a t interesele a n g a ja to rilo r de a lu a în considerare telem u n că. P o triv it
lui C .M a n (2 0 0 7 ), există patru cate g o rii p rin c ip a le de m o tiv e pentru care
te le m u n c ă este luată în consideraţie de către a ngajato ri: c o m p e tiv ita te a m ai
rid ic a tă , e x p rim a tă p rin reducerea c o sturilor, precum şi a u nor in v e s tiţii de
capital m a i reduse; o v ia ţă m ai bună pentru te le s a laria ţi, e x p rim a tă prin
fle x ib ilita te m ai m are, reducere a stresului, e c h ilib ru în tre v ia ţa personală şi
v ia ţa legată de prestarea m u n c ii; im pact m ai redus asupra m e d iu lu i, e x p rim a t

102 AnaCioriciu Ştefanescu. Telemuncă, - Bucureşti. „Revista română de dreptul muncii”, nr, 1/2009, p.72,
101 A se vedea pagina web: htrp:/ec.europa.eu/employment_social/news/2002/jul/telework_iT.pdf (accesat la
08.04.2011).
152
p rin u tiliz a re a m a i redusă a tran sp o rtu lu i, a spaţiului pentru b iro u ri, o fic ii
ete., şi îm b u n ă tă ţire a te h n o lo g ie i, e x p rim a tă p rin u tiliz a re a In te rn e tu lu i şi a
a lto r reţelele de te le c o m u n ic a ţii de calita te şi v ite z ă to t m a i rid ic a tă .304
în d o c trin a de specialitate te le m u n c a a făcu t şi co n tin u ă să fa c ă obiectu l
unei cercetări în creştere, m ai m u lţi cercetători străini expunân du-şi p ro p riile
v iz iu n i în d o m e n iu , printre aceştia fiin d şi cercetăto rii ro m ân i R adu Ş erban,
Io n T ra ia n Ştefanescu, A n a C io ric iu Ş tefanescu, O v id iu Ţ in e a , A le x a n d ru
Ţ ic le a , C onstantin B ratu , B rin d u şa V a rto lo m e i, R a lu c a D im itriu şi a lţii, deşi
n ic i în C o d u l m u n c ii rom ânesc conceptul de te le m u n c ă nu este consacrat
le g a l.305 D in această cauză şi conceptul de te le m u n c ă este d e fin it în d octrin ă
în m o d d ife rit, deşi se observă o abordare conceptuală g en erală în acest sens.
A s fe l, R a lu c a D im itr iu (2 0 0 8 ) defineşte te le m u n c a drept "o form ă flexibilă
de organizare a activităţii, salriatul îndeplinindu-şi atribuţiile de serviciu
prin utiulizarea de tehnologii informatice";306 B rîn d u şa V a rto lo m e i (2 0 0 8 )
consideră că “ telemunca presupune încheierea intre unitate şi salariat a unui
contract individual de muncă având ca obiect prestarea unei munci cu
mijloace informatice în afara locului de muncă din interiorul unităţii ”;307
A n d re i Popescu (2 0 0 8 ) consideră că te le m u n c a este “o form ă juridică de
organizare şi/sau de prestare a muncii în condiţiile tehnologiilor moderne
ale informaţiei, pe baza unui contract sau a unei relaţii de muncă, în care
munca se desfăşoară - de regulă - în afara înteprinderii ": ]UHp o triv it lui Ion
T ra ia n Ş tefanescu (2 0 0 7 ) te le m u n c a se c a ractzerizează prin fap tu l că
“activitatea - comparabilă cu cea realizată de către un salariat la sediu!
angajatorului - se prestează, cu regularitate, în afara acestui sediu,
utilizându-se tehnologiile informatice aflate în legătrură cu reţeaua
informatică a angajatorului”;309 ia r A le x a n d ru Ţ ic le a (2 0 0 9 ) consideră că
te le m u n c a este o fo rm ă de org a n iza re a m u n c ii, id e n tific a tă uneori cu m unca
la d o m ic iliu , presupunând în ch e ie re a unui c im , ac tiv ita te a re a lizâ n d u -s e , ca
regulă, în afara s ediului a n g a ja to ru lu i, ia r ob ie c tu l acesteia constă în prestarea
unei m unci cu m ijlo a c e in fo rm a tic e .310
T e le m u n c a are cel puţin două ech ivalen te în lim b a engleză: teleworking
(te rm e n u l cel m a i u z u a l) şi telecommuting. T e rm e n u l de teleworking este cel

304 C.Man, Teleworking: lelelucni, teleaclivilăţi sau muncă la distanţă. - Oradea, editura „Grafnet". 2007, p.80.
305 Radu Şerban. Munca la distanţă - Bucureşti, revista „Raporturi de muncă", nr.4/2005, p.61-64; ion Traian
Ştefanescu, Tratai de dreptul muncii, - Bucureşti, editura Wolters Kluwer. 2007. p.265-266; Ana Cioriciu
Ştefanescu. Forme de prestare a muncii la domiciliu. - B ucureşti.R evista română de dreptul muncii", nr.3/2008.
p.76; Ana Cioriciu Ştefanescu, Telemunca, - B ucureşti.R evista română de dreptul muncii”, nr. 1/2009. p.60-105;
Ovidiu Ţinea, Preocupări pentru amplificarea dialogului social in Uniunea Europenaă. Acordul Cadru asupra
telemuncii, - Bucureşti. „Revista română de drept comercial", nr.5/2003, p.64; Alexandru Ţiclea, Tratat de
dreptul muncii, p.601-603; Constantin Bratu, Consideraţii privind munca la domiciliu, p.79-83; Brinduşa
Vartolomei. Telemunca o nouă form ă de organizare a muncii, - Bucureşti, revista „Dreptul", nr.2/2008, p.62-
69; Raluca Dimitriu. Tendinţe de flexibilitate a raporturilor de muncă, p.250.
306 Raluca Dimitriu, Tendinţe de flexibilitate a raporturilor de muncă, p.250.
307 Brînduşa Vartolomei, Telemunca o nouă formă de organizare a muncii. p.62.
308 Andrei Popescu, Dreptul internaţional al muncii, ediţia a 1l-a, - Bucureşti, editura C.H.Beck. 2008, p.403.
309 Ion Traian Ştefanescu. Tratat de dreptul muncii, - Bucureşti, editura Wolters Kluwer, 2007, p.265.
310 Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, p.601.
153
u tiliz a t în actele U n iu n ii E uropene, ia r te rm e n u l de telecommuting este
u tiliz a t în le g is la ţia şi p ra x io lo g ia te le m u n c ii din S U A . în c a lita te de
in v e n ta to r al conceptului de te le m u n c ă este considerat, un a n im , cercetătorul
Jack N ille s de la U n iv e rs ita te a d in C a ro lin a de Sud, care a sugerat că m unca
se poate presta şi de la distanţă, tehnologia in fo rm aţiei având capacitatea de a
în locui deplasarea fiz ic ă prin interm ediul sistem elor de com unicare electronică.
D u p ă cum m enţionează cercetătoarea A n a C io ric iu Ştefânescu (2 0 0 9 ), Jack
N ille s face, totuşi, o distincţie între teleworking şi telecommuting,311 în acest
sens Jack N ille s percepea teleworking-u\ drept acel fenom en care se produce
atunci când acţiu n ea m u ncii im p lic ă o ric e fo rm ă de înlocuire a trasnsportului
către locul de m uncă cu folosirea tehnologiei inform aţiei sub fo rm a
te le c o m u n ic a ţiilo r şi/sau a calc u la to a re lo r. Telecommutingul, la râ n d u -i, este
o fo rm ă a teleworking-u lu i, care constă în prestarea unei m u n ci în afara
b iro u lu i, fie acasă, fie la sediul c lie n tu lu i sau în tr-u n centru dotat cu aparatură
s p ecifică te le in fo rm a ţiilo r (telecottage sau telecentre), una sau m a i m u lte z ile
pe săptăm ână, sau în lo c u ire a to tală sau în parte a transportulu i la sau de la
locul de m uncă u tiliz â n d în acest scop te h n o lo g iile in fo rm a ţio n a le . în anul
1 9 7 9 un a lt c ercetător A m e ric a n , F ra n k S k iff, contiu nă d e zv o lta re a id e ilo r
susţinute de către Jack N ille s şi propune un nou concept - flexiplace, cu
s e m n ific a ţie de loc de m uncă fle x ib il.
T e rm e n u l fra n c e z pentru tele m u n c ă este, practic, id entic cu cel u tiliz a t în
lim b a ro m â n ă - teletravail, de a ltfe l ca şi te rm e n u l germ an telearbeit, precum
şi cel rus mejiepaâoma. în literatu ra rusă se m a i u tiliz e a ză şi term enu l de
ducmamfuoHHcm 'iaiimnocmb. P o triv it d e fin iţie i din E n c ic lo p e d ia L ib e ră
W ik ip e d ia , «le teletravail designe de maniere generale toutes Ies formes de
«travail ă distance», c'est-ă-dire Ies formes d'organisation et/ou de realisation
du travail rendues possibles hors de la classique unite de temps et de lieu, par
Ies moyens de telecommunication et VInternet dans le cadre d'une prestation
de service ou d'une relation d'emploi».312 în literatura rusă de specialitate
te le m u n c ă este abordată m u ltiasp ectu al, fiin d elab orate şi teze de doctorat în
m a te rie , cum ar fi cea susţinută de către M a r in a L ib o (2 0 0 3 ) «Komfenifw
mejtepaâonibi kok hobox 4>0P ^a ynpaeneHun nepcouaiOM e opzaHmaiţuxx
eupmyaibHozo muna e Poccuu».m în concepţia lui Ig o r K is e lio v (2 0 0 5 ),
telem uncă reprezintă „paiHoeudHOcmb mpydoeoii denmejibHocmu, Komopan
Gbino.iHxemoi e wecme, ydcuteHHOM om tfeHmpaibHozo ocfiuca, nmo ucKJirouaem
603M03tcn0cmb o6uieHun paâomHUKa c pyKoeodcmeoM u c cocJiyjtcmifaMu”? u

Ana Cioriciu Ştefânescu. Telemuncă, p.61.

112 tinciclopeclia l.iheru Wikipedia. pagina web: http://fr.wikipedia.org/wiki/T%C3%A9l%C3%A9travaii
(accesat la 08.04.2011).
111 J T h o o M.r„ K o m te n itia m eitepaâom iA k u k n o a a x tjw p .u u ynpu<i:iemtn n e p c o iia m M n op?uiunuiitiH X
mipnivaibuoco muna n Voccim, /iHcccprauH» k;ihh. 3koh. HavK : 08.00.05: CaHKT-rieTep6vpr, 2003 r., 279 c.
PFB 0^,61:04-8/1815.
" J KwcejieB H.51., ( 'putwume.ihiioe mpvdoHoe npauo, m cohhk. - MocKBa, 2005 r.
154
 ia r I.B o ro d in (2 0 0 8 ) d e fin e a te le m u n c a drept "npoiţecc ebinoiiHCinui pad o m w
compydHUKOM ene mpaduyaoHHoeo ocjmca nocpedcmeo.M meneKOMMvuuxa-
tfUOHHbix cpedcm e cen3u"Mi
In doctrină s-au expus o p in ii, p o triv it cărora rap o rtu rile ju rid ic e de
telem uncă pot fi generate atât de contractele in d iv id u a le de m uncă, cât şi de
contractele c iv ile în m aterie. M a i m u lt ca atât: p o triv it cercetătoarei M .
B ele a e v a (2 0 0 8 ), raporturile ju rid ic e de tele m u n c ă pot fi fundam entate in clusiv
pe un „acord virtual”.316 în acest context O .M o ţn a ia consideră, pe bună
dreptate, că ra p o rtu rile ju rid ic e de tele m u n c ă nu sunt id e n tic e cu ra p o rtu riu le
ju rid ic e de m uncă la d o m ic iliu , deoarece m unca la d o m ic iliu este fundam entată
re g u la to riu pe le g is la ţia m u n c ii, spre deosebire de te le m u n c ă .317
P o triv it p re v e d e rilo r Acordului-cadru comunitar privind telemuncă,
ra p o rtu rile ju rid ic e de te le m u n c ă pot purta un caracter au to n o m , în sensul că
p ot face obiectu l unui contract in d iv id u a l de tele m u n c ă (contract de m uncă
a tip ic ), care are drept obiect prestarea unei m u n ci cu m ijlo a c e in fo rm a tic e la
d o m ic iliu sau în a lt loc (cu ex c e p ţia lo c a ţiilo r a n g a ja to ru lu i), sau pot avea un
caracter dependent, în sensul că sunt generate de o clau ză de te le m u n c ă d in tr-
un contract in d iv id u a l de m unca tip ic , având drept obiect prestarea unei m unci
cu m ijlo a c e in fo rm a tic e la d o m ic iliu sau în a lt loc (cu ex c e p ţia lo c a ţiilo r
a n g a ja to ru lu i). D ife re n ţie re a d in tre un raport ju r id ic de te le m u n c ă autonom şi
un raport ju rid ic de te le m u n c ă dependent constă, aşa cum s-a m en ţio n at
re la tiv recent în tr-u n a rtic o l sem nat de A n a C io ric iu Ş tefanescu (2 0 1 0 ), în
„preponderenţa prestării activităţii la domiciliul salariatului cu ajutorul
tehnologiei informaţiei în raport cu norma de muncă convenită in contractul
individual de muncă 318
Subiecţii raportului juridic de telemuncă. In c alitate de subiecţi ai
raportului ju rid ic de telem uncă apar, la fel ca şi în cazul unui raport ju rid ic tipic,
salariatul şi a n g a ja to ru l, cu a n u m ite p re c iză ri necesare pentru salariat. A s tfe l,
p o triv it p re v e d e rilo r art.2 a lin .2 din Acordul-cadru comunitar privind

315 Bopo.lHH H .H ., riputiiMtoit cniamyc meJiepaoomi/UKa (h noputiKe nocmanotiKii luiMi'iu), - MocKBa. îKypHaji
„TpyaoBoc n p a B o ” . JV«5/2008 r.
<lfl EejifleBa M.r., Ocoveunocniu mpyOoebtx omnouienuu s vchjhiolx Oucnianuuonnou 3uuynnocinu, - MocKBa.
>KypHaji „TpynoBoe n p a B o ” , -Ni'5/2008 r. Cercetătoarea în cauză menţionează următoarele, în contextul unui
„acord virtual” privind telemunca: „Tlpu muKou âo?onopeunocmu n3uuMO()eucimue paoom odame:m u
paoomuuKa npoucxooum n nenpationo.M none. Ochohhov npuvw tou nence.ianun paoomodamejiH otfjinfua/ibiio
u(pop.uifWib omuouioiuH c pauomuuKOM HU-iHcmot cmpeMienue coKparnunib usdepjKKU, c«Hsunubie c iiuumom
paooneii a m a . H e saK.'uovaH m pydoeoii d o to eo p c paoomnuKOM, paoom otkwie.ih ne necent nuk-aKux
(K)H3ame.ibcma nepeâ npw neuem tbiu compydnuKo.11. V nero ne pacm em yuciem iocm h paoomnuKon, unw
seâem k lamuKem no <f><»n)a onuantbt m pytia u naio.'ooâ.iaraeM ou oa3N d w onpeoe.'iemtfi uetcomopiiix
naioi'oe u coopou. Panii n ny.no u inOepjKKU, cuHiaiuibie c pucmopjtceiiue.u d o n w o p a c paoomnuKOM.
Paoom odamenb oKouo.uum maK.we v na Kaoponoii panom e orfiopM.ieuuu mpydonhix ()oronopon, pacuem e 11
uumtc.teuuu jupuoomnou inumbt u dpyrux ubinunn, uedeuuu aceii doKy.uenmatfUU u m .ă " Articolul este
publicat pe pagina web: http://otd-lab.ru/spravochnik/stati/pravovoe-regulirovanie/osobennosti-trudovykh-
otnoshenii-v-usloviyakh-distantsionno (accesat la 08.04.2011).
,|7 O.MouHa», TlpanoHoe pery.mponanue tnpydo«btx oniiiouieinni npu nem unwubix (fopMax lam m ocm u, MocKBa.
- JKvpHaji "KaapoBHK. TpynoBoe npaBo ajih KaapoBHKa". ^.*6/2009 r.
318 Ana Cioriciu Ştefanescu. C ontractul individual p riv in d telemunca si clauza de telemuncă, articol, publicat pe
pagina web: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_20647/Contractul-individual-privind-telemunca-si-
clauza-de-telemunca.html#ixzzlGemlgXD4 (accesat la 08.04.2011).
155
 telemunca, p artea care prestează m u n c a în cadrul unui raport ju rid ic de
te le m u n c ă , poartă de n u m ire a de telesalariat, iar pentru a o bţin e statutul
ju rid ic respectiv trebuie să facă faţă unor c ondiţii speciale, pe lângă cele
generale cerute de lege, fa p t m enţionat şi în acordul-cadru. U n telesalariat
treb u ie să corespundă, in iţia l, cerin ţe lo r p riv in d o bţin erea calităţii de salariat
p o triv it n o rm e lo r leg islaţiei naţionale. C o n d iţiile speciale solicitate sunt:
existenţa unui contract in d iv id u a l de m uncă ce nu are un caracter ocazional;
desfăşurarea a c tiv ită ţii de telem uncă prin in term ediul te h n o lo g iilo r in form atice
cu regularitate, ia r nu incidental; m unca să se desfăşoare în afara u n ită ţii, la
d o m ic iliu l salariatului sau în tr-u n a lt loc, d ife rit de lo caţiile angajato rului.
Obiectul raportului ju r id ic de telem uncă constă în prestarea unei m u n ci cu
m ijlo a c e in fo rm a tic e în a fara lo c u rilo r de m uncă din in terio ru l unităţii
angajatoare, m unca putând fi prestată atât în reg im on-line, cât şi în regim off-
line. în acest sens, obiectu l unui raport ju rid ic de telem uncă este m ai restrâns
în co m p araţie cu obiectu l posibil al unui raport de m uncă tip ic , deoarece num ai
a c tiv ită ţile de m uncă specifice pot face obiectu l te le m u n c ii, ac tiv ită ţi care ţin
de procesarea, m anipu larea, transfo rm area şi transm iterea in fo rm a ţie i, şi care
sunt efectuate, de regulă, de către program atori şi analişti ai te h n o lo g iilo r
in fo rm a ţio n a le , dar nu num ai. Este destul de dezvoltată tele m u n c a efectuată de
către telesalariaţi care se ocupă cu ac tiv ită ţi de plasare a p u b lic ită ţii
e lectronice, de banere sau m edia, serv ic iile prestate de către unele categorii de
freelanceri , cum ar fi translatori, ju rn a liş ti, c ontabili au to rizaţi, c o p y w rite ri,
re w rite ri, w eb -d e s ig n e ri, precum şi alţi „ v irtu a li” telesalariaţi. O condiţie sine
qua non pentru prestarea unei telem u n ci de către un telesalariat constă în
cunoaşterea avansată a te h n o lo g iilo r in fo rm a ţio n a le şi posibilitatea de u tiliza re
a m ijlo a c e lo r m oderne de c om unicare, cel m a i im p o rtan t fiin d calcu latorul.
Conţinutul raportului juridic de telemuncă. C a şi în cazul unui raport
ju rid ic de m uncă tip ic, conţinutul raportului ju rid ic de telem uncă este form at din
drepturile şi o b lig a ţiile subiective ale p ărţilor raportului, adică ale angajatorului
şi ale telesalariatului. P o trivit p revederilor art.3 şi art.4 din conţinutul Acordului-
cadra comunitar privind telemunca, telesalariaţii beneficiază de aceleaşi
drepturi şi ob lig aţii ca şi ceilalţi salariaţi ai angajatorului, inclusiv dreptul de a
participa activ la desfăşurarea ra porturilor colective de m uncă din unitate,
drepturi de acces la calitatea de m em bru de sindicat etc. A n gajatorul, la rându-i,
este pasibil de a fi atras la răspundere pentru nerespectarea norm elo r şi
in strucţiunilor p riv in d organizarea, sănătatea şi securitatea în m uncă, fiin d
o bligat să in form eze telesalariatul despre p olitica proprie în m ateria sănătăţii şi
securităţii în m uncă, în special privind cerinţele de utilizare a ecranelor de
v izu a liza re (m on itoare etc.).

156
 §4. Raporturile juridice de muncă corporative ale liberilor
profesionişti (raporturile juridice profesional-corporative)
O categorie aparte, cu trăsături specifice p ro p rii care le rem a rc ă în cadrul
d ecorului m u ltic o lo r al ra p o rtu rilo r atip ice, o fo rm e a ză ra p o rtu rile ju rid ic e de
m u n c ă ale lib e rilo r p ro fesio n işti - ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă p ro fe s io n a l-
co rp o rative. R a p o rtu rile respective sunt g re fa te pe e x e rc ita re a u nor pro fesii
a utonom e şi lib e re , cunoscute în te o ria d reptului ca şi profesii liberale. A tâ t
d octrin a p riv in d p ro fe s iile lib e ra le , cât şi le g is la ţia care re g lem en tează
ra p o rtu rile co rp o rative ale lib e rilo r p rofesio nişti nu este una unitară, existând
o m u ltitu d in e v a ria tă de abordări şi tra tă ri, in c lu s iv la n iv e l de lege, atât a
p ro fe s iilo r lib e ra le , cât şi a ra p o rtu rilo r respective. C u toate acestea, în
R e p u b lic a M o ld o v a lipsesc careva studii fu n d a m e n ta le p riv in d natura ju rid ic ă
a p ro fe s iilo r lib e ra le şi cea p riv in d statutul ju r id ic al lib e rilo r pro fe s io n iş ti. în
acest sens, este im p o rtan tă, în o p in ia noastră, c la rific a re a u rm ă to a re lo r trei
aspecte: d ete rm in a re a re g im u lu i ju rid ic al p ro fe s iilo r lib e ra le , d eterem in area
statutului ju r id ic al lib e rilo r pro fe s io n iş ti, precum şi d e te rm in a re a naturii
ju rid ic e a ra p o rtu rilo r co rp o rative ale lib e rilo r p ro fesio n işti.
Regimul juridic al profesiilor liberale. In R e p u b lic a M o ld o v a le g iu ito ru l
nici nu defineşte, nici nu re g lem en tează re g im u l ju r id ic general al p ro fe s iilo r
lib e ra le . D e fin iţii n o rm a tiv e ale p rofesiei lib e ra le pot fi id e n tific a te doar la
n iv e l in te rn a ţio n a l, adică acele d e fin iţii o fe rite în cadrul re g le m e n tă rilo r
e xtra n a ţio n a le ale d o m e n iu lu i vast şi extrem de pestriţ al p ro fe s iilo r lib erale,
în ceea ce ţine de le g is la ţia n a ţio n a lă , există n um ai d e fin iţia servicilor
profesionale, dar nu şi cea a p ro fe s iilo r lib e ra le , care, totuşi, nu sunt id entice.
A s tfe l, p o triv it p re v e d e rilo r art.5 din Codul fiscal al Republicii Moldova
nr.1163 din 24.04.1997 ,319 p rin servicii profesionale se în ţe le g a c tiv ită ţile
independente de o rd in ş tiin ţific , lite ra r, artis tic , ed u cativ sau pedagogic,
precum şi a c tiv ită ţile independente ale m e d ic ilo r, ju riş tilo r, in g in e rilo r,
a rh ite c ţilo r, d e n tiş tilo r, a u d ito rilo r şi c o n ta b ililo r, desfăşurate în c o n fo rm ita te
cu le g is la ţia în v ig o a re . în sensul n o rm ei leg ale respective, există două
subcategorii de servicii profesio nale: 1) s e rv ic ii pro fesio n ale care in c lu d
a c tiv ită ţile independente ale persoanelor în d o m e n iu l ş tiin ţific , lite ra r, artis tic ,
educaţio nal şi pedagogic; 2 ) s e rv ic ii p ro fesio n ale care in clud a c tiv ită ţile
independente efectuate de către m e d ic i, ju riş ti, in g in e ri, a rh ite c ţi, dentişti,
audito ri şi c o n ta b ili. In terpretând p re v e d e rile leg ale citate, am putea a firm a
că, din punct de vedere al le g is la ţie i fiscale, sunt considerate p ro fesii
independente şapte p rofesii: cele de m e d ic , ju ris t, in g in e r, arh ite c t, dentist,
au d ito r şi co n ta b il. în o p in ia cercetătoru lui M ih a i Taşcă (1 9 9 8 ), pot e x e rc ita o
profesiu ne lib e ra lă m e d ic ii, pro feso rii (în v ă ţă to rii), a v o c a ţii, n o ta rii p u b lic i,

319 Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 08.02.2007 (ediţie specială).
157
 in g in e rii, a rh ite c ţii, scu lp to rii, c o n ta b ili, asistenţii m e d ic a li, artiştii etc.320
D e ş i este p a s ib ilă de c ritic ă serioasă p o z iţia le g iu ito ru lu i în m a te ria citată
a ic i, ne vo m op ri doar asupra fa p tu lu i, că abordarea d ife rită a unei pro fesii
din punct de vedere fiscal, c iv il, penal, al m u n c ii etc. este una defectuoasă şi
generatoare de c o n flic te , in c lu s iv de litig ii care necesită in te rv e n ţia org a n e lo r
ju ris d ic ţio n a le în m aterie. A s tfe l, în R e p u b lic a M o ld o v a nu există un cadru
n o rm a tiv autonom care să definească în m o d c la r p ro fe s iile lib erale; putem
a firm a că există num ai un cadru legal la n iv e l de lege al unor profesii aparte,
pe care le putem d e fin i drept profesii reglem entate, dar nu p ro fesii lib erale.
Pentru fie c a re profesie reglem entată există câte o lege specială de organ izare
si exe rc ita re a p rofesiei respective, uneori reg lem en tarea în cauză fiin d
în cad rată în contextul e x e rc ită rii unei an u m ite a c tiv ită ţi.321

1 Mihai Taşcâ, Consideraţii privind profesiunile liberale. Avocatura regina profesiunilor liberale. Organizarea
avocaturii in Republica Moldova in viziunea proiectelor de lege al Comisiei Juridice a Parlamentului şi cel al
Prezidiului ( 'olegiului A vocalilor, - Chişinău, revista „Avocatul Poporului”, nr. 10/1998, p.6-7.
1:1 Potrivit prevederilor art. 1din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19.07.2002 (publicată în Monitorul
Oficial nr. 159 din 04.09.2010/ profesia de avocat este exercitata de persoane calificate .fi abilitate, conform
legii, sâ pledeze şi să acţioneze in numele clienţilor lor, să practice dreptul, să apară in fa ţa unei instanţe
judecătoreşti sau să consulte şi să reprezinte in materie juridică clienţii lor, fiind liberă şi independentă, cu
organizare şi funcţionare autonomă, iar activitatea avocatului nu este activitate de 'întreprinzător. Potrivit
prevederilor art.8 din Legea cu privire la notariat nr.!453 din 08.11.2002 (publicată în Monitorul Oficial
nr. 154-157 din 21.11.2002). notarul este persoana autorizată de stat să presteze in numele acestuia servicii
publice prin desfăşurarea activităţii notariale in baza licenţei eliberate de Ministerul .Justiţiei, suportând toate
cheltuielile pentru exercitarea activităţii sale, fiind independent in activitatea sa şi supunăndu-se numai legii,
fiind interzisă orice imixtiune in activitatea sa. Potrivit prevederilor art.6, ait.7 şi ait. 13 din Legea cu privire la
mediere nr.134 din 14.06.2007(publicată în Monitorul Oficial nr. 188-191 din 07.12.2007), mediatorul este
persoana care asistă părţile in procesul de mediere in vederea soluţionării conflictului dintre acestea, având
dreptul la onorariu, absolventă a cursurilor de pregătire iniţială a mediatorilor şi atestată de către Consiliul
de mediere. Potrivit prevederilor art.2 din Legea privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17.06.2010
(publicată în Monitorul Oficial nr. 126-128 din 23.07.2010), executorul judecătoresc este persoană fizică
licenţiată in domeniu, investită de stat cu competenţa de a 'îndeplini activităţi de interes public, fiind
exponentul puterii de stat, iar activitatea sa nu este activitate de 'întreprinzător, executorul judecătoresc
nefiind in drept de a refuza executarea unui act dat in competenţa sa, decit in cazurile şi in condiţiile stabilite
de lege. Potrivit prevederilor art. 4 şi din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr.264 din
27.10.2005 (publicată în Monitorul Oficial nr. 172-175 din 23.12.2005), profesiunea de medicare un caracter
uman, poate fi exercitată de orice persoană care este cetăţean al Republicii Moldova; are domiciliu sau drept
de reşedinţă in Republica Moldova; are studii superioare medicale complete; işi perfecţionează, pe parcursul
întregii sale activităţi profesionale, cunoştinţele teoretice şi deprinderile practice utilizind in acest scop toate
posibilităţile accesibile; este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii şi nu cade sub
incidenţa restricţiilor şi incompatibilităţi/or prevăzute de lege, fiind obligat să manifeste disponibilitate,
corectitudine, devotament şi respect fa ţă de fiinţa umană. Totodată, potrivit prevederilor art.8 şi 9 din Legea
ocrotirii sănătăţii n r.4 ll din 2S.03.I995 (publicată în Monitorul Oficial nr.34 din 22.06.1995), exerciţiul
profesiunii medico-sanitare poate fi independent (libera practică) sau dependent, şi exercitat numai in bază de
licenţă. Potrivit prevederilor art.27 din Legeaai privire la activitatea farmaceutică nr. 1456 din 25.05.1993
(republicată în Monitorul Oficial nr.59-61 din 15.04.2005), personalul farmaceutic este compus din farmacişti
- specialişti cu studii farmaceutice superioare şi laboranţi-farmacişti specialişti cu studii farmaceutice medii.
Activitatea farmaceutică poate fi exercitată, potrivit prevederilor art.8 şi 9 din Legea ocrotirii sănătăţii n r.4 ll
din 2fi.03.1995 (publicată în Monitorul Oficial nr.34 din 22.06.1995), la fel ca şi activitatea medico-sanitarâ, in
nuni independent (libera practică) sau dependent şi numai in bază de licenţă. Potrivit prevederilor art.2, 5, 11
şi 13 din Legea privin activitatea de audit nr.6l din 16.03.2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. 117-126 din
10.08.2007), auditorul este persoana fizică care deţine certificat de calificare al auditorului, putând desfăşura
activitate de audit in calitate de salariat al societăţii de audit sau de auditor întreprinzător individual, in
exercitarea profesiei fiin d independent, obligat să respecte confidenţialitatea informaţiei referitoare la
businessiil entităţii auditate, obţinute in timpul exercitării serviciilor profesionale. Potrivit prevederilor art. 18
din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr. 2X3 din 04.07.2003 (publicată în Monitorul
Oficial nr.200-203 din 19.09.2003), este detectiv particular persoana fizică, cetăţean al Republicii Moldova,
cu studii juridice sau pregătire specială in domeniu, care prestează se m e ii prevăzute de lege, şi care poate
activa in cadrul unei organizaţii sau in m od independent, putându-se asocia, in condiţiile legii, in uniuni cu
statui de persoană juridică. Potrivit prevederilor art.8 din Legea cu privire la expertiza judiciară, constatările
tehnico-ştiinţifice şi medico-legale nr. 1086 din 23.06.200 (publicată în Monitorulo Oficial nr. 144-145 din
158
 în general se consideră că persoanele care practică o profesiu ne lib e ra lă
- la fe l ca şi a c tiv ita te a acestora, - sunt ex te rio a re ac te lo r de c o m e rţ, ch iar
dacă sunt org an izate în tr-o a n u m ită fo rm ă o rg a n iz a to ric o -ju rid ic ă , cerută de
lege şi care poate avea, uneori, nuanţe de re g le m e n tă ri co m e rc ia le . T o tu ş i,
leg ătura acestor pro fesii cu a c tiv ita te a c o m e rc ia lă produce o "c o n ta m in a re ” a
lo r cu s p e c ific u lu i c o m e rţu lu i, producându-se, astfel, un adio concrescere a
ac te lo r n e c o m e rc ia le , specifice p ro fe s iilo r lib e ra le , cu actele p ur c o m e rc ia le ,
deoarece şi p ro fe s iile lib e ra le sunt guvernate de aceleaşi legi ale e conom iei
de p iaţă care sunt, de reg u lă, m a i puternice şi m ai in flu e n te decât le g ile
p o z itiv e , „produse” de către a u to rită ţile statului. Se poate v o rb i, în contextul
abordării ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă a tip ice (în special a celo r corporative
şi a celo r de serviciu ), de existenţa unei tendin ţe de desocializare a ra p o rtu rilo r
ju rid ic e de m uncă şi de co m e rc ia liza re a acestora. A s tfe l, dreptul m u n c ii este
afectat direct prin in term ediul in gerinţei ele m e n te lo r de drept p u blic, cum ar fi
cazul rap o rtu rilo r ju rid ic e atipice de serviciu, şi al ele m e n te lo r de drept
com e rc ia l, cum ar fi cazul p ro fe s iu n ilo r liberale. E p is te m o lo g ia dreptului
com ercial cuprinde m o tiv e le pentru care atât faptul de com erţ, cât şi
c o m e rc ia n tu l, cele două c rite rii de c o m e rc ia lita te a unui raport ju r id ic , tin d a
fi în lo cu ite de conceptul de afacere, adică de a ctivitate org an izată de o
persoană, pe risc econom ic p ropriu, în intenţia de a obţine p ro fit. N o ţiu n e a de
afacere in clude, în sensul expus a ic i, orice ac tiv ita te ce presupune asum area
unui risc în vederea ob ţin e rii de p ro fit si nu num ai ac tiv ita te a co m ercială
clasică. D reptul in tervine, m ai în tâ i, pentru a stabili un m in im de ordine,
onestitate si securitate în re la ţiile dintre lib e rii profesionişti şi c lie n ţii acestora.
L a n iv e l c o m u n ita r, p ro fe s iile lib e ra le sunt re g lem en tate de către
U n iu n e a E uropeană p rin in te rm e d iu l Directivei 2005/36/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 07.09.2005 „Privind recunoaşterea
calificărilor profesionale" ,3" P o triv it n o rm e lo r c o m u n ita re , «la profession
liberale designe toute profession exercee sur la base de qualification
appropriees, ă titre personnel, sous sa propre responsabilite et de faşon
professionnellement independante, en offrant des services intellectuels et
conceptuel dans l'interet du client et du public».

16.11.2000), expertul judiciar esle persoana fizică care are capac Halea de a acţiona cti discernămini, are
studii superioare universitare, pregătire respectivă intr-un anumit domeniu al expertizei judiciare şi a obţinut
calificare de expert judiciar, este atestată în calitate de expert judiciar intr-un anumit domeniu, se bucură de o
bună reputaţie profesională şi activează într-o instituţie statală de expertiză judiciară sau a fo s t atestată, in
modul stabilit, ca expert particular ş/' este indusă în Registrul de stal al experţilor judiciari atestaţi. Prin
interpretarea prevedrilor pct. 16 din Regulamentul privind organizarea activităţii interpreţilor şi traducătorilor
antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii, organele de
urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii judecătoreşti, aprobat prin
Hotărârea guvernului nr.459 din 05.08.2009 (publicat în Monitorul Oficial nr. 124-126 din 14.08.2009),
interpret traducător autorizat este persoana fizică autorizată potrivit prevederilor normative in vigoare,
deţinătoare a diplomei de licenţă ori echivalentă din care rezultă specializarea in limba sau limbile străine şi
Jură antecedente penale.
322 Publicată în Official Journal L 255, 30.9.2005, p.22-142.
159
 P ro fe s iile lib e ra le , fiin d abordate prin prism a respectivei d e fin iţii a
s e rv ic iilo r pro fesio n ale (în sensul d re p tu lu i fis c a l), sunt considerate de către
E duard B oişteanu (2 0 0 5 , 2 0 1 1 ) drept a c tiv ită ţi care nu cad sub in cidenţa
leg is la ţie i m u n c ii,323 deoarece nu sunt a c tiv ită ţi subordonate (dependente) şi
supuse re g im u lu i ju rid ic al s a la riz ă rii. Şi în d octrin a rom ână de drept al
m u n c ii m a jo rita te a c e rc e tă to rilo r consideră că e xercitarea unei profesii
lib e ra le nu cade sub in c id e n ţa re g le m e n tă rilo r de drept al m u n c ii.324 T o to d ată,
în cepând cu anul 2 0 0 0 , se rem arcă o te n d in ţă e p istem o lo g ică destul de
ciudată: deşi m a jo rita te a c e rc e tă to rilo r exclu d ra p o rtu rile c o rp o ra tiv e ale
lib e rilo r p rofesio nişti de sub a ria de acoperire a drep tu lu i m u n c ii, aceştia
e x a m in e a ză aceste ra p orturi - uneori destul de en detail 325 - în cadrul s tu d iilo r
în m a te rie de drept al m u n c ii, in c lu s iv în cadrul m a n u a le lo r universitare
destinate stu d en ţilo r, c h ia r dacă susţiun că ra p o rtu rile respective fac obiectu l
u nor alte ra m u ri ale sistem ulu i d re p tu lu i.326
P o triv it a lto r o p in ii, cum ar fi cea e x p rim a tă de către M ă d ă lin N ic u le a s a
(2 0 0 6 ), in stitu ţia p ro fe s iiilo r liberale aparţine, de prin cip iu , dreptului m u n c ii,327
acesta a firm â n d , pe bună dreptate, că se im p u n e cu prisosinţă necesitatea
reaşezării o b ie c tu lu i d re p tu lu i m u n c ii, prin în g lo b a re a în cadrul acestuia şi a
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de gran iţă, in c lu s iv a ra p o rtu rilo r ju rid ic e ale lib e rilo r
p ro fe s io n iş ti,3' 8 cu atât m ai m u lt că la nivel c o m u n ita r se discută nu doar
despre ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă a tip ic e , ci şi despre ra p o rtu rile ju rid ic e
de m u n c ă fo arte a tip ic e .329 C a te g o riile de salariaţi antrenaţi în raporturi
ju rid ic e de m uncă foarte atipice au tendin ţa de a fi foarte variate, de la salariaţi
foarte puţin c a lific a ţi cu contracte de m uncă tem porară, la liber-profesion işti
în a lt c a lific a ţi, solicitaţi pe perioadă ultra-scurte, raporturi bazate pe atribuţii
specifice. In m od clar, situaţia acestor două categorii de persoane antrenate în
raporturi foarte atipice d ife ră radical în ceea ce priveşte natura raportului
ju rid ic , deşi şi salariaţii foarte puţin c a lific a ţi, şi lib er-profesion iştii în alt
c a lific a ţi prestează o m uncă.
P o triv it d e fin iţiilo r e n ciclo p ed ice, sub aspectul d re p tu lu i m u n c ii profesia
re p re zin tă «coeoKymocmb npuo6pemenHbix paoommiKOM cneifiiaiibHbix
mpydoebix HaeuKoe, oâheduHxeMbix o b itfU M na3eaH ue.\i».m P o triv it unei alte

331 Eduard Boişteanu, Dreptul muncii. Partea generală, p.9-10; Eduard Boişteanu, Consideraţii generate privind
profesiunile liberale din Republica Moldova, articol nepublicat oficial.
324 Sanda Gliimpu, Alexandru Ţiclea, Dreptul muncii, ediţia a IU-a, p.5-6; Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan,
Dreptul muncii. Curs pentru uzul studenţilor, p.8; Ion Traian Ştefanescu, Dreptul muncii, - Bucureşti, editura
„Lumina Lex’\ 2000. p.21; Alexandru Ţiclea. Tratat de dreptul muncii, ediţia a l/I-a. p.6-8.
323 Ion Traian Ştefanescu, Dreptul muncii, p. 17-21.
326 Potrivit lui Ion Traian Ştefanescu. ar fi justificată o ramură aparte, autonomă. în cadrul sitemului general al
dreptului, care să integreze toate raporturile juridice care implică prestarea unei munci - dreptul profesional (a
se vedea pentru detalii: Ion Traian Ştefanescu, Dreptul muncii, p.24-25).
327 Mădălin Niculeasa. Profesiile liberale: reglementare, doctrină, jurisprudenţă, p.10.
'2X Ibidem, p.38.
329 A se vedea în acest sens Raportul Eurofm nd “Very atypical Jorms o f work", publicat pe pagina web::
http://www.eurofound.europa.eu/publications/htinlfiles/eflb091 .htm (accesat la 08.04.2011).
330 Tpv()ont>e npano.3miUKJone<)twecKtm c.ioaapb, p.364.
160
d e fin iţii enciclopedice, profesia reprezintă o „ activitate cu caracter permanent
pe care o desfăşoară cineva pe baza linei calificări; complex de cunoştinţe
teoretice şi de deprinderi practice de un anumit gen şi de un anumit grad care
definesc pregătirea cuiva pentru exercitarea unei ocupaţii”,33' iar p o triv it
Noului dicţionar explicativ al limbii române (NODEX), profesiu nea lib e ră este
o profesie ba za tă pe m u n c a in te le c tu a lă şi e x e rc ita tă de persoane n e a fla te în
serviciu p lă tit (s c riito ri, pic to ri e tc .).332
D o c trin a defineşte d ife rit p ro fe s iile lib e ra le . U n a din cele m a i e lo cvente,
concise şi, totodată, frum o ase n o ţiu n i a p ro fe s iilo r lib e ra le , este cea a
ju ris tu lu i fra n c e z Jean S av a tie r (1 9 4 7 ), care a d e fin it pro fe s iu n e a lib e ra lă
drept ,, line activite intellectuelle, independante et desinteressee ”, 333 autorul
e v id e n ţiin d astfel trei c rite rii im portnate care c aracterizează o profesiu ne
lib erală: in te le c tu a lis m u l, independenţa şi desinteresul. C onstantin T u fa n
defineşte, aşa cum s-a m e n ţio n a t în acest studiu, pro fe s ia lib e ra lă drept
p rofesia o b ţin u tă de o persoană fiz ic ă prin p regătirea pro fe s io n a lă în cadrul
sistem ului de în v ă ţă m â n t e x p rim a tă prin specialitatea însuşită şi care ar urm a
să fie exercitată, în m od lib e r şi independent, p rin o rice fo rm ă de org a n iza re
fie c a re (în m o d in d iv id u a l sau p rin b iro u ri p a rtic u la re ), ia r M ă d ă lin N ic u le a s a
(2 0 0 6 ) defineşte p ro fe s iile lib e ra le drept p ro fesii re g lem en tate care se
e x e rc ită în m o d in dependent de către persoane fiz ic e (în m o d in d iv id u a l sau
în c o le c tiv - în c o rp u ri) şi care au ob ţin u t în p realab il o preg ătire p rofesio nală
adecvată.334 P o triv it Enciclopediei Libere Wikipedia, p ro fe s ia lib e ra lă
desem nează o ocupaţie in telectu ală, e xercitată de o persoană pe cont p ropriu
- un lib e r-p ro fe s io n is t - care face parte, în m od o b lig a to riu , d in tr-u n ordin
p ro fe s io n a l.335
în lite ra tu ra de specialitate se foloseşte atât sin tagm a profesie liberală,
cât şi cea de profesie liberă. U tiliz a re a sintagm ei de profesie liberă este
c ritic a b ilă , deoarece, a contrario, sugerează şi po sib ilitatea existenţei unor
profesii care nu sunt libere, ceea ce ar reprezenta muncă forţată sau muncă
obligatorie, cu v io la re a art. 4 din Convenţia pentru apărarea Drepturilor
Omului şi a Libertăţilor Fundamentale din 04. II. I95(f'}<) şi dreptului
constituţional la m uncă, care in terzic m unca forţată. P o triv it art. 1.5 din S tatutul
U n iu n ii M o n d ia le a P ro fesiu n ilo r L ib e ra le , „ Ies Professions Liberales
constituent, au niveau internaţional et naţional, un secteur economique et

331 Cobeţ Doina, Dima Eugenia. Faifer Florin ş.a.. Dicţionar enciclopedic, p.739.
333 Noul dicţionar explicativ al limbii române, editura „Litera Internaţional’’, 2002, publicat pe pagina web:
http://dexonline.ro/definitie/profesiune (accesat la 08.04.2011).
333 A se vedea pagina web: http://www.pme.gouv.fr/mission-profession-liberale/contribition_CIPAV_def_PL.pdf
(accesat la 08.04.2011).
334 Mădălin Niculeasa, Profesiile liberale: reglementare, doctrină, jurisprudentă, p.38.
335 A se vedea pagina web: http://ro.wikipedia.org/wiki/Profesie_liberal%C4%83 (accesat la 08.04.2011).
336 Ratificată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1298 din 24.07.1997 privind ratificarea
Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului ţi a libertăţilor fundamentale, precum .fi a unor protocoale
adiţionale la această (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.054 din 21.08.1999).
161
social specifiqite ”,337 e v id e n ţiin d u -s e astfel şi sp ecificu l social al
p ro fe s iu n ilo r lib erale.
P ro fe s iile lib e ra le sunt guvernate de un şir de p rin c ip ii, cele m ai
im p o rtan te fiin d , în o p in ia noastră, urm ătoarele:
a)Sunt profesii independente. Independenţa, ca şi trăsăturaă caracteristică
a p ro fe s iu n ilo r lib e ra le , se m anifestă prin in te rm e d iu l p rin c ip iilo r
a u to n o m ie i, a c tiv ită ţii personale, p rin c ip iu lu i o b ţin e rii unui v e n it non-
salarial (d e regulă o n o ra riu ), precum şi ţin e rii unei co n ta b ilită ţi
p ro p rii. In acest sens, d a to rită re g im u lu i ju r id ic special, pro fe s iu n ile
lib e ra le sunt o p o za b ile atât p ro fe s iu n ilo r salarizate, cât şi p ro fe s iu n ilo r
e xercitate prin in te rm e d iu l fu n c ţiilo r publice;
b )Sunt profesii aflate sub un regim de drept privat special. R e g im u l
ju rid ic de drept p riv a t al p ro fe s iu n ilo r lib e ra le se m anifestă prin
in te rm e d iu l fa p tu lu i că ele au o natură ju rid ic ă m ix tă , atât de drept
c iv il, cât şi de drept al m u n c ii, dar nu sunt prin esenţă de natură
ju r id ic ă pu r c o m e rc ia lă , deşi - aşa cum am m enţionat, - se observă o
te n d in ţă de c o ntam inare cu ele m e n te de d re p t co m e rc ia l a acestora.
A s tfe l, sub aspectul naturii ju rid ic e , p ro fe s iu n ile lib e ra le sunt
o p o z a b ile p ro fe s iu n ilo r clasice p rin care statul îşi e x e rc ită puterea
p u b lică, în p rim u l rând, p ro fe s iu n ii de fu n c ţio n a r p u b lic , dar şi
p ro fe s iu n ilo r p u r co m e rc ia le , cum ar fi p ro fe s iu n ile din d om eniul
a fa c e rilo r;
c )Sunt profesii eminamente de natură intelectuală. In cadrul exe rc ită rii
p ro fe s iu n ilo r lib e ra le , lib e rii profesio nişti sunt în perm anentă activitate
in telectu ală, adesea c h ia r de natură c ercetolog ică (savan tă), elaborare,
propunere şi o fe rire pentru cei interesaţi (c lie n ţi) a u n o r servicii
con c e p tu a liza te , de o m an ie ră in te le c tu a lă pro p rie. în acest sens,
a c tiv ita te a titu la rilo r unei profesiu ni lib erale este o p o za b ilă titu la rilo r
p ro fe s iu n ilo r n o n -in telectu ale: in dustriale, ag ric o le , a rtiza n a le etc.;
d) Sunt profesii guvernate de principiul maximalismului. E xe rc ita re a unei
p rofesiu ni lib e ra le presupune m a x im e com petenţe, m a x im e cunoştinţe
şi m a x im e c a lită ţi p ro fesio n ale, fiin d lim ita te p o s ib ilită ţile de aplicare
a p rin c ip iilo r clasice ale lib erei concurenţe, în special în ceea ce ţine
de p o s ib ilita te a a p lic ă rii m ec a n is m e lo r de creştere a p reţu lu i
s e rv ic iilo r o fe rite c lie n ţilo r prin in term ed iu l p u b lic ită ţii. în acest sens,
p ro fe s iu n ile lib e ra le sunt o p o za b ile o c u p a ţiilo r din sfera c o m e rc ia lă
tip ic ă , g u vern ată de le g ită ţile lib e re i concurenţe, care au drept scop
fin a l o cât m ai bună va n d a b ilitate a s e rv ic iilo r şi produselor propuse
pe piaţă;

m Slaluls de tlniun Mondiale des Professions I.iberales flexle a jo u r au 2H Septembre 2009). publicat pe pagina
web: http://www.umpl.com/contents/docs/statuts_fr.pdf, (acesat la 08.04.2011).
 e) Sunt profesii care urmăresc finalmente interesul social general. în
acest sens, le g is la ţia reg u lato rie în m a te ria p ro fe s iu n ilo r lib erale
s o lic ită uneori titu la rilo r p ro fe s iu n ilo r respective prestarea unei
a c tiv ită ţii dezinteresate, in c lu s iv g ra tu ite (în an u m ite c a z u ri),
respectarea unor reg u li n o n -ju rid ic e , de o rd in etic şi d eo n to lo g ic, o
c alitate în a ltă a s e rv ic iilo r prestate, p rim a tu l in tereselo r c lie n tu lu i în
raport cu alte interese le g a le , precum şi respectarea strictă a
c o n fid e n ţia lită ţii. Sub acest aspect, p ro fe s iu n ile lib e ra le sunt o p o za b ile
p ro fe s iu n ilo r gen business, precum şi p ro fe s iu n ilo r gen fu n c ţie
publică.
P ro fe s iile lib e ra le au şi un şir de trăsături specifice care, în o p in ia lui
M ă d ă lin N ic u le a s a (2 0 0 6 ), sunt urm ătoarele:
a) P ro fe s iile lib e ra le sunt e m in a m e n te a c tiv ită ţi p ro fesio n ale reg lem en tate,
adică a c tiv ită ţi p ro fesio n ale, prestarea cărora este res tric tio n a tă de
efectuarea d o v e zii p riv in d p reg ătirea pro fe s io n a lă necesară e x e rc ită rii
p rofesiei respective;
b )P ro fe s iile lib erale u tiliz e a ză cu noştinţele şi a p titu d in ile d obân dite în
u rm a educaţiei sau la locul de m uncă, prin preg ătire si ex p e rie n ţă în
dom eniu;
c) P ro fe s iile lib e ra le folosesc o p re g ă tire reg lem en tată, adică o educaţie şi
p regătire efectuată în scopul p ra c tic ă rii unei p ro fe s ii, ale cărei cursuri
de o rd in teoretic sunt c om pletate de p regătirea şi practica p ro fe s io n a lă
necesară;
d ) P ro fe s iile lib e ra le necesită o perioada de adaptare, în sensul că
p racticarea acestor p ro fesii este în so ţită de co n tin u area p re g ă tirii şi
educaţiei p ra x io lo g ic e , cunoscute drept stagiere pro fesio n ală;
e ) P ro fe s iile lib e ra le constituie o specialitate (c a lific a re ) d e ţin u tă de o
persoană p rin studii;
f ) P ro fe s iile lib e ra le sunt profesii e xercitate de către m e m b rii a s o c ia ţiilo r
p riv a te /p u b lic e leg alizate;
g )P ro fe s iile liberale beneficiază de o recunoaştere profesională (ca lific a tiv ă ),
adică dip lo m e le şi c e rtificatele profesio nale care atestă c a lific a re a în tr-o
a n u m ită profesie sunt recunoscute de către o a utoritate a d m in is tra tiv ă a
statului, în colaborare cu o rg a n iz a ţiile pro fesio n ale şi sunt urm ate de
e m ite re a u nor licenţe pentru e x e rcitarea p rofesiei respective;
h) P ro fe s iile lib e ra le sunt supuse testului de a p titu d in i, adică testului
pentru evalu area co m petenţei pro fesio n ale a s o lic ita n tu lu i, d e ru la t sub
ausp ic iile a u to rită ţilo r com petente în m a te rie .” s
Statutul juridic al liberilor profesionişti. T itu la r ii p ro fe s iu n ilo r lib e ra le
sunt liberii profesionişti, adică persoanele fizic e care exercită o profesie liberală.

3,8 Mădălin Niculeasa, Profesiile liberale: reglementare, doarmă, iurisprndenţu, p. 18-19.

163
 d irect sau in d ire c t reglem entată de lege, şi care desfăşoară o activitate
s p ecializată creatoare de v a lo a re in te le c tu a lă , şi care sunt, de regulă,
co n s titu iţi în corpuri pro fesio n ale distincte. C a şi în cazul oricăru i a lt subiect,
statutul ju rid ic al lib e rilo r profesio nişti este fo rm a t din to talita te a atrib u te lo r
şi c a lită ţilo r prin care lib eru l profesio nist este in d iv id u a liz a t în cadrul
so cietăţii, d in punct de vedere al n o rm e lo r ju rid ic e . A n s a m b lu l n o rm e lo r
ju rid ic e care re g lem en tează statutul ju rid ic al lib e ru lu i profesionist are drept
scop e x p rim a re a a trib u te lo r specifice ale lib e ru lu i profesio nist în c alitate de
titu la r al unei p rofesiu ni din c ateg o ria p ro fe s iilo r lib e ra le . D e te rm in a re a
corectă a statutului ju r id ic al lib e ru lu i profesionist im p lic ă re lie fa re a tutu ro r
a trib u te lo r ju rid ic e sp ecifice acestuia, cele m ai im portante fiin d capacitatea
ju rid ic ă de m uncă, d re p tu rile şi o b lig a ţiile , garantarea e x e rc ită rii d re p tu rilo r şi
e x e c u tă rii o b lig a ţiiilo r, precum şi răspunderea lib e ru lu i profesionist.
C ap a c ita te a ju r id ic ă de m uncă a lib e ru lu i p rofesio nist, în c alitate de
atrib u t al statutului ju r id ic , constă în ap titu d in e a acestuia de a dobân di şi
e x e rc ita d rep tu ri în practicarea p rofesiei lib e ra le a cărei titu la r este, precum şi
de a-ş i asum a şi executa o b lig a ţii în cadrul e x e rc ită rii p rofesiei respective,
p rin în c h e ie re a d ife rito r acte ju rid ic e . în acest sens capacitatea ju rid ic ă de
m uncă a lib e ru lu i profesio nist nu este o capacitate u n iversală, ci una specială,
fiin d în g ră d ită de cadrul legal care reglem entează p rofesia lib e ra lă titu la ră .
L e g is la ţia în v ig o are lim ite a z ă p o s ib ilita te a lib e ru lu i profesio nist de a
p a rtic ip a la ra p orturi ju rid ic e în co n textu l e x e rc ită rii profesiei lib e ra le prin
s ta b ilire a m o d a lită ţii de d o bân dire a statului de lib e r profesio nist care
presupune şi o a u to lim ita re a acestuia în an u m ite p o s ib ilită ţi care sunt, de
fapt, n einterzise persoanelor care nu deţin statutul respectiv. N o rm e le legale
care re g le m e n te a ză re g im u l ju rid ic al p ro fe s iilo r lib erale stabilesc, de regulă,
c o n d iţiile de bază şi m o d u l de practicare a p rofesiei lib e ra le respective,
d e te rm in ă fo rm e le de org a n iza re a a c tiv ită ţii p rofesio nale, stabilesc lim ita tiv
g e n u rile de a c tiv ită ţi care pot fi practicate de către lib e ru l profesio nist,
stabilesc g a ra n ţii pentru practicarea profesiei respective, precum şi d eterm in ă
m o d u l de ad m ite re în profesie.
In unele ca zu ri, cum ar fi, de e x e m p lu , practicarea profesiei lib erale de
avocat, leg ea stabileşte şi p rin c ip iile pe care tre b u ie să se bazeze liberul
profesio nist în practicarea profesiei respective, unul din acestea constând în
apartenenţa la c o rp u rile profesio nale care reunesc to ţi titu la rii p rofesiu nii
lib erale în cauză. A s tfe l, p o triv it p re v e d e rilo r art. 10 şi a rt.l I din Legea cu
privire la avocatură, poate o bţin e statut ju rid ic de avocat lib e r-p ro fe s io n is t
persoana care are cetăţenia R e p u b lic ii M o ld o v a , are capacitate d e p lin ă de
e x e rc iţiu , are d ip lo m ă de lic e n ţia t în drept sau ec h iv a le n tu l acesteia, se bucură
de o reputaţie irep ro şab ilă şi a fost adm isă în p ro fe s ia de a v o cat după
susţinerea e x a m e n u lu i de c a lific a re . Pe de altă parte, e x e rcitarea a c tiv ită ţii

164
av o c a tu lu i lib e r-p ro fe s io n is t este in c o m p a tib ilă cu un şir de a c tiv ită ţi, cum ar
fi d eţin erea oric ă re i fu n c ţii re trib u ite (c u ex c e p ţia fu n c ţiilo r legate de
ac tiv ita te a ş tiin ţific ă şi didactică, precum şi de a c tiv ita te a în c a lita te de a rbitru
al ju d e c ă ţii arbitrale (a rb itra ju lu i), cu activitatea de întreprinzător, cu activitatea
de notar, precum şi cu o ricare alte a c tiv ită ţi ce lezează d em n ita te a şi
independenţa p rofesiei de avocat sau bunele m o ra v u ri.
C a p acitatea ju rid ic ă de m uncă a lib e ru lu i p rofesio nist are şi dife re n ţe
intraspecie, fiin d d ife rită de la o p rofesie lib e ra lă la alta, n e fiin d id entice, de
e x e m p lu , c o n d iţiile de a d m itere şi de e xercitare a pro fe s ie i de avocat cu
profesia de m edic. T o to d ată, un şir de c o n d iţii fundam entale necesare o b ţin erii
statutului ju rid ic de lib e r profesionist sunt id entice pentru capacitatea ju rid ic ă
de m uncă a m a i m u lto r categorii de lib eri profesio nişti, cum ar fi reputaţia
irep roşabilă a aspirantu lui la statutul ju rid ic de lib e r profesio nist. în orice caz,
capacitatea ju rid ic ă a lib e ru lu i p rofesio nist este, cu siguranţă, o capacitate
ju rid ic ă de m uncă, în sensul că persoana titu la ră a unei p ro fesii lib e ra le
urm ăreşte prin aspirarea la obţinerea statutului ju rid ic de lib e r profesionist,
p osibilitatea de a presta o an u m ită m uncă specifică, în c o n d iţiile leg ii.
T otodată, este cla r că nu putem a firm a faptu l că m unca respectivă va fi prestată
în b e n e fic iu l direct al unei alte persoane în c a lita te de angajato r, deoarece în
cazul tu tu ro r c a te g o riilo r de lib e ri profesio nişti m unca prestată de către
aceştia nu are c a racteristicile m u n c ii prestate în cadrul unui raport ju r id ic de
m uncă tip ic , fu n d a m e n ta t pe un contract in d iv id u a l de m uncă.
în c alitate de atrib u t al statutului ju r id ic , capacitatea ju rid ic ă de m uncă a
lib e ru lu i p rofesio nist serveşte în c alitate de prem isă e lem en tară pentru a-i
a tribui acestuia acele drepturi subiective şi o b lig a ţii, care decurg direct din
conţin utu l leg ii şi nu au tangenţe cu efectu area de către acesta a u nor acţiuni
subiective.
Drepturile şi obligaţiile subiective ale liberului profesionist. P rintre
p ro fe s iile lib e ra le se în scrie şi cea de m e d ic , u tilita te a socială a căre ia este
in discutabilă. P rin p racticarea m e d ic in ii în c alitate de profesiu ne lib e ra lă se
în ţeleg e practicarea unei p ro fesii dobân dite de o persoană fiz ic ă prin
p regătirea pro fe s io n a lă în cadrul unei in s titu ţii superioare de în v ă ţă m â n t
m e d ic a l, e x p rim a tă p rin însuşirea spe c ia lită ţii de m edic şi care să fie
e xercitată în m o d lib e r şi in dependent prin fo rm ă in d iv id u a lă de org an izare.
M e d ic ii - liberi profesionişti pot să se constituie în corpuri profesionale
distincte, să aibă un statut propriu, în virtutea caruia să fie răspunzători de acel act
profesional pe care îl îndeplinesc - acordarea asistenţei m ed ic a le (prestarea
s e rv ic iilo r m e d ic a le ). în tre a g a lo r a c tiv ita te tre b u ie să fie pusă în serviciu l
o c ro tirii sănătăţii p u b lic e , prin acordarea s e rv ic iilo r de sănătate c lie n ţilo r în
s chim bu l unui onorariu.

165
 P rin c ip a la trăsătură a d re p tu rilo r şi o b lig a ţiilo r unui lib e r profesionist,
in c lu s iv şi a unui m e d ic cu statut de lib e r p rofesio nist, constă în fap tu l că
acesta nu-şi in deplineşte an u m ite o b lig a ţiu n i în calita te de salariat, nu incheie
cu nici un a n g a ja to r pu b lic sau p riv a t un contract in d iv id u a l de rnuncă,
lipsind, în acest caz, un raport de subordonare clasic, necesar atunci când există
un angajator şi un salariat, dar aceasta nu exclude un alt gen de subordonare,
sp ecific ra p o rtu rilo r ju rid ic e c o rp o ra tiv e ale lib e rilo r p rofesio nişti. Spre
deosebire de aceiaşi a v o c a ţi, consideraţi a av e a statutum rex în tre lib e rii
pro fe s io n iş ti, m e n ţio n ă m , totuşi, că m e d ic ii, în c a lita te de lib e ri profesio nişti
pot avea în acelaşi tim p atât statut ju rid ic de persoane care exercită o profesiune
lib e ra lă , cât şi statut ju rid ic de salariaţi în cadrul unui raport ju r id ic de m uncă
tip ic . M e d ic ii pot fi salariaţi în reţeaua in s titu ţiilo r m ed ico -san itare publice
sau p riv a te , ceea ce în prezent fo rm e a ză regula, dar în acelaşi tim p pot să-şi
ex e rc ite profesiu nea în cadrul unui c ab in et m edical p articu lar, in d iv id u a l.
M o d u l general de exercitare a p ro fe s iu n ii de m edic este reglem entat de
d is p o z iţiile a două legi în m aterie: Legea ocrotirii sănătăţii şi Legea cu
privire la exercitarea profesiunii de medic. P rev e d e rile a m b e lo r legi se aplic ă
d e o p o triv ă m e d ic ilo r de toate s pecialităţile: salariaţi ai in s titu tiilo r m e d ic o -
sanitare p u b lice, ai c e lo r p riv a te şi m e d ic ilo r care îşi e x e rc ită profesiu nea pe
cont p ro p riu , în c alitate de lib eri p rofesio nişti. B a za le g a lă p rim a ră a
ex e rc ită rii p ro fe s iu n ii m e d ic a le în calita te de profesiu ne lib e ra lă o constituie
art.8 a lin .(2 ) din Legea o c ro tirii sănătăţii, care stipulează că e x e rc iţiu l oricărei
p ro fesiu n i m e d ic a le poate fi in dependent (lib e ra p ractică) sau dependent.
P rin c ip iile m e d ic in ii, ca şi p rofesiu ne lib e ra lă , sunt reglem entate tot in
această lege, num ai că sunt incluse in d ife rite a rtic o le ale e i. A s tfe l, aceste
p rin c ip ii sunt: lib e ra alegere de către m e d ic a lo c u lu i şi m o d u lu i de practică
m e d ic a lă ; lib e ra alegere a m e d ic u lu i de către pacient; lib ertatea e fectu ării
actului m ed ical în a fa ra o ricărei constrângeri ad m in is tra tiv e sau de a ltă
natură. M e d ic u l-Iib e r profesio nist, ca şi m e d ic u l-s ala ria t, nu este în drept să
re a lize ze acte de c o m e rţ cu produse farm aceutice; in caz contrar, el devine
in c o m p a tib il cu e x e rc itiu i p ro fe s iu n ii respective.
Spre deosebire de m e d ic u l-s ala ria t, m edical lib e r-p ro fe s io n is t este m ai
puţin supus a c te lo r de control direct, fiin d c ă îşi e x e rc ită profesiu nea în m od
in dependent şi pe p ro p ria sa răspundere. D in această cauză există o necesitate
acută în adoptarea unei legi speciale în m a te ria p ro fe s iu n ilo r lib e ra le , care ar
re g le m e n ta concret, spre deosebire de pre v e d e rile generale ale le g is la ţie i în
v ig o a re , o rg a n iza re a şi supravegherea e x e rc iţiu lu i p ro fe s iu n ilo r lib erale în
R e p u b lic a M o ld o v a . A trib u ţiile în acest d o m e n iu ar tre b u i să fie
descentralizate şi date în com petenţa u nor structuri pro fesio n ale speciale -
c o rp u rilo r pro fesio n ale ale lib e rilo r p rofesio n işti pe dom enii profesio nale
aparte. Aceste structuri ar trebui să fie organizaţii profesionale, cu personalitate

166
ju rid ic ă , a p o litic e şi fă ră scop p a trim o n ia l, care ar rep rezen ta interesele
generale ale lib e rilo r profesio nişti pe d o m e n ii pro fe s io n a le aparte.
A p a rten e n ţa tu tu ro r lib e rilo r pro fe s io n iş ti din R e p u b lic a M o ld o v a la aceste
corpuri pro fesio n ale ar trebui să fie de drept, adică din ea a r trebui să facă
parte to ţi p ractican ţii p ro fe s iu n ilo r lib e ra le , a u to riza ţi în m od legal să practice
o p rofesie lib e ra lă . In m o d special este necesar de a insista asupra fa p tu lu i ca
nici un lib e r profesio nist să nu fie a u to rizat cu dreptul de lib e ră practică dacă
nu doreşte să fie m e m b ru al corp u lu i p ro fesio n al respectiv, cu statut special,
cu to tu l şi cu to tu l d ife rit de acel al o rg a n iz a ţiilo r de tip asociativ,
reglem entate de Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr.837 din
17.05.1996.^ A ceste corpuri p ro fesio n ale tre b u ie sa fie in vestite cu dreptul
de aprobare a unor coduri de d eo n to lo g ie, care ar trebui sa prevadă o b lig a ţiile
m o ra le specifice ale lib e ru lu i p rofesio nist.
Raporturile juridice de muncă profesional-corporative. In leg ătură cu
statutul ju rid ic al lib e ru lu i p rofesio nist, c onsiderăm că e x e rc ita re a unei
profesiu ni lib erale dă naştere unor ra porturi ju rid ic e co m p le x e , de d ife rit gen,
cum ar fi ra p o rtu rile dintre lib e rii profesio nişti si c lie n iii lo r, care nu in tră în
sfera drep tu lu i m u n c ii, ci au un caracter de ra p o rtu ri ju rid ic e c iv ile , pentru că
izvorăsc din d ife rite contracte de prestări s e rv ic ii; ra p o rtu rile ju rid ic e ale
corp u lu i pro fesio n al respectiv al lib e rilo r p rofesio nişti şi o rg an ele statului,
p recum şi cu d ife rite organism e p ro fesio n ale in te rn a ţio n a le în m ate rie ,
ra p orturi care, de asem enea, nu fac o b iectu l d re p tu lu i m u n c ii. L o c u l c entral,
abordat în contextul o b ie c tu lu i studiu lui de fa ţă , îl ocupă, însă, ra p o rtu rile
dintre lib e rii p rofesio nişti şi corpul pro fesio n al din care aceştia fac parte,
ra p orturi care nu se în cad rează în d o m e n iu l ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă
tip ic e , n e fiin d reglem entate de către C o d u l m u n c ii în calita te de leg e-cadru în
m a te ria ra p o rtu rilo r de m uncă tip ic e , dar care sunt ra porturi ju r id ic e de
m uncă co rp o ra tiv e , adică atip ic e . C o n c lu zia respectivă este fu n d am en tată pe
m a i m u lte e lem en te, unele dintre acestea regăsindu-şi tratarea in c lu s iv la
n iv e l de lege. E le m e n tu l cel m a i v iz ib il, cu nuanţe n ucleice s p ecifice oricăru i
raport ju r id ic co rp o ra tiv al lib e rilo r pro fe s io n iş ti, îl constituie e x e rcitarea de
către corpul p rofesio nal a unor a trib u ţii de putere p a tro n a lă lim ita tă fa ţă de
lib e rii p ro fesio n işti care fac parte din corpul profesio nal respectiv, a trib u ţii
m anifestate prin p o s ib ilita te a atrag erii la răspundere disciplinară a
m e m b rilo r c o rp o ra tiv i. A s tfe l, p o triv it p re v e d e rilo r a rt.5 6 a li n . ( l ) din Legea
cu privire la avocatură, avocaţii sunt pasib ili de atragere la răspundere
d is c ip lin a ră pentru a c ţiu n ile p rin care se în c a lc ă p re v e d e rile leg ii în cauză,
n o rm e le C o d u lu i deon to lo g ic al avo c a tu lu i şi p re v e d e rile a lto r acte n o rm a tiv e
ce reglem entează a c tiv ita te a a v o c a ţilo r. R ăspunderea d is c ip lin a ră este una din
fo rm e le răspunderii ju rid ic e şi este o răspundere tip ic ă şi a p lic a b ilă în m ateria

339 Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 153-156B1S din 02.10.2007.
167
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă ,140 lucru m en ţionat de către toţi d o c trin a rii în
m a te ria ra p o rtu rilo r de m u n c ă .141 P o triv it n o rm e lo r leg ale care reglem entează
rap o rtu rile ju rid ic e co rp o rative ale a v o c a ţilo r, in fo rm a ţia cu p riv ire la
abaterile disciplinare com ise de avocat în tim p u l e x e rc ită rii a trib u ţiilo r
p ro fesio n ale, se e x a m in e a ză de către C o m is ia pentru etică şi d is c ip lin ă , care
este o c o m is ie din cadrul U n iu n ii A v o c a ţilo r, în c a lita te a acesteia de organ de
au to ad m in istrare al a v o c a ţilo r, din care fac parte toţi m e m b rii b a ro u rilo r din
ţară. In cazul existenţei u nor te m e iu ri su ficien te, c o m is ia dispune efectuarea
unui c o n tro l, care se e fectu ează de către m e m b rii c o m is ie i sau se pune în
sarcina ba ro u lu i. C o m is ia pentru etică şi d is c ip lin ă treb u ie să solicite
avo c a tu lu i căruia i-a fost intentată procedura disciplinară, în m od
o b lig a to riu , in c lu s iv explicaţii în form ă scrisă. C o m is ia pentru etică şi
d is c ip lin ă poate adopta d e c izia de a p lic a re a a unei sancţiuni disciplinare.
L e g e a în cauză e n u m era e xhaustiv toate s ancţiun ile d is c ip lin a re , care pot fi
ap licate avo c a tu lu i - lib e r profesionist: a) a vertizarea; b) m ustrarea; c)
am enda; d ) suspendarea a c tiv ită ţii de avocat; e) retragerea licen ţei.
R ăspunderea d is c ip lin a ră a lib e ru lu i profesio nist este un atrib u t fu n d am en tal
al unui raport ju rid ic de m uncă c o rp o ra tiv , deoarece p ro fe s iu n ile lib erale
sunt, aşa cum s-a m e n ţio n a t d e ja în d octrin a de specialitate, profesii
d is p o n ib ile , responsabile, independente, lib ere, de p ro x im ita te si de contact
um an d irect. C a şi a trib u t al ra p o rtu lu i respectiv, răspunderea este una
specifică, in d iv id u a lă , d ire c tă si perm anentă a lib e ru lu i profesionist, fiin d
ev id e n tia tă în cadrul ra p o rtu rilo r dintre lib e rii profesio nişti si corpul
pro fe s io n a l, şi este in flu e n ţa tă direct de com petenţa, ca lita te a p re s ta ţiilo r si
m o ra lita te a m e m b rilo r corp u lu i p rofesio nal al lib e rilo r profesio nişti.
R a p o rtu rile ju rid ic e de m uncă p ro fe s io n a l-c o rp o ra tiv e sunt raporturi
atip ic e care apar în tre o persoană fiz ic ă cu statut de lib e r p rofesio nist şi
corpul p rofesio nal asociativ, care reuneşte toţi lib e rii profesionişti practicanţi
în tr-u n a n u m it d o m e n iu , în legătură cu prestarea m u n c ii de către lib eru l
profesio nist, sub autoritatea, c o n tro lu l şi tutela c o rp u lu i profesional respectiv.

u" Potrivit lui Gheorghe Avomic (2010), „răspunderea disciplinara este reglementată de normele dreptului mun-
cii (in special, de normele C’odului muncii, precum .ţi de statutele disciplinare sau alte acte normative pentru
unele categorii de angajaţi), care se aplică tuturor categoriilor de angajaţi (muncitori, slujbaşi, funcţionari
publici ele.), indiferent de statutul juridic .şi forma de proprietate a întreprinderilor, instituţiilor şi
organizaţiilor (unităţi), pentru încălcarea disciplinei muncii (comiterii unei abateri disciplinare), pentru care
administraţia întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei aplică una din sancţiunile disciplinare prevăzute de
legislaţia muncii pentru acea categorie de angajaţi care a comis abaterea disciplinară. " (Gheorghe Avomic,
Tratat de teoria generală a statului şi dreptului. Volumul II, p.302-303).
în literatura juridică de drept al muncii răspunderea disciplinară este definită în mod diferit, însă autorii
menţionează că această formă de răspundere juridică este una specifică dreptului muncii. A se vedea în acest
sens. Alexandru Ţiclea. Tratat de dreptul muncii,ediţia a IIl-a. p.748; Şerban Beligrădeanu. Ion Traian
Ştefănescu. Dicţionar de drept al muncii, p. 135-139; Nicolai Romandaş. Eduard Boişteanu, Dreptul muncii,
p.345-347. Mai mult ca atât: Sanda Ghimpu şi Alexandru Ţiclea s-au expus foarte tranşant şi categoric sub
acest aspect, menţionând următoarele: „caracterisitca cea mai importantă, care este conformă atât răspunderii
disciplinare, cât şi răspunderii materiale, constă in faptul că ambele sunt specifice dreptului muncii,
aplicându-se numai in cadrul raportului juridic de muncă. ” (Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea. Dreptul
muncii, ediţia a IIl-a. op.cit., p.391).
D re p tu rile şi o b lig a ţiile de m uncă ale lib e rilo r profesionişti sunt, în acest
context, drepturi şi o b lig a ţii de natură corporativă n ecom ercială, fundam entate
pe ca lita te a de m em b ru al lib e ru lu i profesio nist în cadrul corp u lu i profesio nal
din care acesta face parte. D eşi nu prestează o m uncă în folosu l direct al
corp u lu i profesio nal - spre deosebire de ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă tip ic e , -
a c tiv ita te a de m uncă prestată de către lib e ru l p ro fesio n ist este supusă
co n tro lu lu i şi a u to rită ţii corp u lu i p rofesio nal respectiv, care este în drept să
aplic e m ăsu rile leg a le o p e ra b ile , de re g u lă , în m a te ria ra p o rtu rilo r ju rid ic e de
m uncă tip ic e , în situaţia când lib eru l p ro fesio n ist în c a lc ă o b lig a ţiile sale, ale
căror titu la r este în v irtu te a statutului său ju rid ic .
R a p o rtu rile ju rid ic e de m u n c ă p ro fe s io n a l-c o rp o ra tiv e nu sunt rapo rturi
ju rid ic e societare (c o rp o ra tiv e c o m e rc ia le ), care apar în te m e iu l p a rtic ip ă rii
su b ie c ţilo r în cadrul unor entită ţi o rg a n iz a to ric o -ju rid ic e de drept c o m ercial
cu statut de persoană ju rid ic ă .34^ R a p o rtu rile ju rid ic e societare au în
com ponenţa lo r drepturi şi o b lig a ţii ju rid ic e de natură c o m e rc ia lă , fin a lita te a
cărora constă în o b ţin erea unui p ro fit de către m e m b rii societăţii c o m erciale
respective. R e a liza re a d re p tu rilo r societare urm ăreşte d ire c t sau in d ire c t
satisfacerea in ereselor p a trim o n ia le ale titu la rilo r - ale m e m b rilo r societăţii
c o m e rc ia le în cauză. D in aceste considerente ra p o rtu rile ju r id ic e societare
sunt, întotdeauna, raporturi de natură co m ercială, spre deosebire de rap o rtu rile
ju rid ic e de m uncă corporative ale lib e rilo r profesio nişti, elem entrul
p a trim o n ia l al cărora nu este prim a r; în cadrul rela ţie i liberul profesionist -
corpul profesional trebuie să p rim eze în prim u l rând com ponenta socială şi
num ai m ai apoi com ponenta econom ică.343 R ap o rtu rile ju rid ic e de m uncă
co rp o rative ale lib e rilo r p ro fesio n işti urm ăresc, ca şi fin a lita te , sta b ilita te a şi
m en ţin e re a statutului lib e ru lu i p rofesio nist, p rin in te rm e d iu l a u to rită ţii
exercitate de către corpul profesio nal respectiv al lib e rilo r profesio nişti
asupra e x e rc ită rii a c tiv ită ţii - care nu este a ltc e v a decât o prestare a unei
m u n c i, - de către lib e rii p rofesio nişti care fac parte din cadrul corpului
p ro fesio n al. A u to rita te a în cauză urm ăreşte m o d u l în care corpul profesio nal
este a b ilita t să a d m ită o persoană în rândul m e m b rilo r corp u lu i p ro fe s io n a l, să
ţin ă e v id e n ţa m e m b rilo r, să gestioneze p reg ătirea şi p erfecţio n area
p ro fesio n ală a lin b e rilo r pro fe s io n iş ti, in c lu s iv fo rm a re a in iţia lă pentru
s o lic ita n ţii de o bţin ere a statului ju rid ic de lib e r profesio nist, să asigure
m o d a lita te a de susţinere a pro b elo r pentru a d m ite re , să ela b o re ze bunele
pra c tic i pro fe s io n a le pentru lib e rii p ro fesio n işti şi să co n tro leze respectarea

342 Despre raporturile juridice societare a se vedea mai mult în JIom ukuh //. B ., «Kopnopam uenbie npcMoonmowe-
h u b : Ooiifcin meopun u npaKmuKa ee npuuenenuH h xm niicim em ibix ooniecnw ax», - MocKBa. H*vurrejik c t r o
«CTaiyr», 2008 r.; 3lypaoMt A p m yp Akohohim, «KopnopamuHUbte npanoom ium ienuu kuk kw) ppajmkmcKux
npuHoornuouieHuu», ^ h c c . k . k î . h . : 12.00.03, - MocKBa, 2008 r . , 219 c., P r E O / I .
343 Trebuie să recunoaştem, totuşi, că în contextul mamonizârii valorilor ne lovim de o inversare a priorităţilor,
inclusiv în rândul liberilor profesionişti, în sensul că aceştia îşi fundamentează din ce în ce mai mult prezenţa
în mediul economic, micşorând sau eliminând chiar prezenţa în mediul social.
acestora, precum şi să sancţioneze d is c ip lin a r lib e rii profesio nişti care nu
respectă p re v e d e rile legale şi c o rp o ra tiv e în d o m e n iu , in clu siv să le retragă
statutul de lib e r profesio nist şi să-i ex c lu d ă din rândul corp u lu i profesional
respectiv, ceea ce duce şi la stingerea ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă
c o rp o ra tiv e ale lib e rilio r p ro fesio n işti.

§5. Raporturile juridice de muncă ale funcţionarilor

şi demnitarilor publici
O categorie extinsă de raporturi ju rid ic e de m uncă a tip ice o fo rm e a ză
ra p o rtu rile de serviciu ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i şi ra p o rtu rile de e xercitare a
fu n c ţie i ale persoanelor care deţin fu n c ţii de d e m n ita te p u b lică. R a p o rtu rile în
cauză au făcut şi continuă să facă obiectul unor dezbateri interesante în literatura
de specialitate din dom eniul dreptului m uncii, precum şi din dom eniul dreptului
adm inistrativ, dar şi sub aspectul aplicabilităţii praxiologice a n o rm e lo r ju rid ic e ,
care re g le m e n te a ză ra p o rtu rile respective de prestare a m u n c ii de către
fu n c ţio n a rii şi d e m n ita rii p u b lic i.
Sub aspectul isto ricu lu i re g e le m e n tâ rilo r în m a te ria re g im u lu i ju rid ic al
fu n c ţie i pu b lic e şi cel al statutului ju rid ic al titu la ru lu i fu n c ţie i în cauză - a
fu n c ţio n a ru lu i p u b lic , - abordarea ra p o rtu rilo r respective a cunosciut trei
m o d a lită ţi, începând cu declararea independenţei R e p u b lic ii M o ld o v a . în tr-o
p rim ă abordare, ra p o rtu rile ju rid ic e de prestare a m u n c ii de către fu n c ţio n a rii
p u b lic i erau ra p o rtu ri ju rid ic e de m uncă clasice, tip ic e , n e d ifire n ţiin d u -s e sub
nic i un fel de ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă ale c e lo rla lţi salariaţi. U lte rio r
ra p o rtu rile de prestare a m u n c ii de către fu n c ţio n a rii p u b lic i au fost, odată cu
adoptarea Legii serviciului public nr.443 din 04.05.1995,344 - care a fost, ca
atare, p rim a reg lem en tare specială în m aterie de fu n c ţie p u b lic ă din
R e p u b lic a M o ld o v a , - considerate drept raporturi de m uncă, generate de
contractele in d iv id u a le de m uncă în c h e ia te cu fu n c ţio n a rii p u b lic i, dar care
aveau unele sem ne pa rtic u la re , cunoscute drept trăsături caracteristice ale
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i. în fin e , la m o m e n t
ra p o rtu rile ju rid ic e de prestare a m u n c ii de către fu n c ţio n a rii p u b lic i sunt
considerate de către le g iu ito r - în u rm a ad o p tă rii Legii cu privire la funcţia
publică şi statutul funcţionarului public nr.158 din 04.07.2008 şi a Legii cu
privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr.199 din
16.07.2010,^ drept ra porturi de serviciu , care nu sunt g refate pe un contract
in d iv id u a l de m uncă.
I. P rim a etapă - cea de abordare de către le g iu ito r a ra p o rtu rilo r de
m uncă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i d re p t raporturi ju rid ic e de m uncă clasice, - a
d urat de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova din

w Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.61 din 02.11.1995.

145 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 194-196 din 05.10.2010.
170
2 7 august 1991, aprobată prin L e g e a nr.691 din 2 7 .0 8 .1 9 9 1 şi până la 1
ian uarie 1 9 9 6 , odată cu in trarea în v ig o a re a L e g ii s e rv ic iu lu i p u b lic n r.4 4 3
din 0 4 .0 5 .1 9 9 5 . In cadrul acestei p erio ad e ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă ale
persoan elor angajate în cadrul a u to rită ţilo r p u b lic e cădeau sub in cid en ţa
c o m p le tă a le g ii-c a d ru în m a te ria ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă - a C o d u lu i
m u n c ii al R .S .S .M o ld o v e n e ş ti din 2 5 m ai 1973, n e fîin d cunoscute nici de
către le g iu ito r, n ic i de către d o c trin a autohtonă şi nic i de către practica
ju d ic ia ră în dom eniu sin tagm ele d t funcţie publică şi de funcţionar public,
le g is la ţia m u n c ii u tiliz â n d în p erio ad a respectivă o noţiu ne aparte - cea de
slujbaş. In să conceptul de slujbaş nu in clu d ea n um ai persoanele angajate
în tr-o fu n c ţie p u b lică, ci to ţi s a la ria ţii, cu e xcep ţia m u n c ito rilo r şi m e m b rilo r
g o s p o d ă riilo r a g ric o le c o le c tiv e , cunoscuţi drept colhoznici.146 P o triv it
p re v e d e rilo r a rt.l din v e c h iu l C od al m u n c ii, codul respectiv reg lem en ta
ra p o rtu rile de m uncă ale tu tu ro r m u n c ito rilo r şi slu jb a ş ilo r, având m e n ire a să
apere d re p tu rile în m a te rie de m uncă ale tu tu ro r m u n c ito rilo r şi slu jb a ş io lr,
deci şi ale fu n c ţio n a rilo r din a d m in is tra ţia p u b lic ă , ia r re a liz a re a d re p tu lu i la
m u n c ă atât al m u n c ito rilo r, cât şi al s lu jb a ş ilo r se re a liz a , p o triv it p re v e d e rilo r
a rt.2 din C o d , p rin in te rm e d iu l în c h e ie rii co n tractelo r de m u n c ă cu o
în tre p rin d e re , in stitu ţie sau o rg a n iza ţie . Şi m u n c ito rii, şi slu jbaşii erau
consideraţi, în v irtu te a a r t .l6 din C o d u l m u n c ii, drept lucrători, cu aceştia
în cheind u -se un contract in d iv id u a l de m u n c ă în fo rm ă v e rb a lă .347 A ş a cum
m en ţio n au şi au to rii Comentariului asupra Codului muncii al
R.S.S.Moldoveneşti, sarcina C o d u lu i respectiv consta în reg lem en tarea
ju rid ic ă a ra p o rtu rilo r de m uncă ale tu tu ro r m u n c ito rilo r şi slu jb aşilo r,
independent de fap tu l dacă aceştia se a flă în ra p o rtu ri ju rid ic e de m u n c ă cu
în tre p rin d e ri, in s titu ţii şi o rg a n iza ţii de stat, c ooperative sau obşteşti.348 D eşi
în anul 1993 în C o d u l m u n c ii au fost introduse, prin in te rm e d iu l Legii
nr.1315 din 02.04.1993 , ’4° o serie de m o d ific ă ri esenţiale, le g is la ţia m u n c ii a
c ontin uat să reg le m e n te ze - p o triv it art.3 în redacţie nouă din C o d , - re la ţiile
de m u n c ă ale s a la ria ţilo r a n g ajaţi la în tre p rin d e rile , in s titu ţiile şi o rg a n iz a ţiile
de pe te rito riu l R e p u b lic ii M o ld o v a , in d ife re n t de tip u l de pro p rie ta te şi
fo rm a de gospo dărire, in c lu s iv re la ţiile de m uncă din g o s p o d ă riile
ţărăneşti (d e fe rm ie r). L e g is la ţia m u n c ii (cu ex c e p ţia n o rm e lo r şi re g u lilo r
p riv in d protecţia m u n c ii) nu se extindea num ai asupra persoanelor care

w6 în perioada respectivă, până la desfiinţarea oficială a gospodăriilor agricole colectiva - a colhozurilor. - munca
membrilor gospodăriilor respective era reglementată, potrivit prevederilor art.3 din Codul muncii din
25.05.1973, de către statutele colhozurilor, care se adoptau pe baza Statutului model al colhozurilor şi în
conformitate cu el.
347 Contractul de muncă este înţelegerea între lucrător şi întreprindere, instituţie, organizaţie, prin care lucrătorul
se obligă să presteze o muncă după o anumită specialitate, calificare sau la un anumit post, suhordonându-se
ordinii interioare de muncă, iar întreprinderea, instituţia, organizaţia se obligă să plătească lucrătorului
salariul şi să-i asigure condiţiile de muncă, prevăzute de legislaţia muncii, de contractul colectiv şi de
înţelegerea părţilor (ari. 16 din Codul muncii din 25.05.1973).
348 KoMMeHmapuu k Kodency 3 u k o h o h o mpyde MojidaecKoii (X l \ OTB.pe.zi- Herpy FleTpoB B.H.. p.8.
349 Publicată în Monitorul Oficial nr.005 din 01.05.1993.
171
desfăşurau a c tiv ita te particu lară de a ntreprenoriat fa ră a fo lo si m unca
salariată. în acest sens, leg islaţia m u ncii din R e p u b lic a M o ld o v a , din perioada
care a urm at im ed iat după declararea independenţei statului, a continuat să
aplice aceiaşi reg u lă unitară (d in perioada fostei U .R .S .S .), în ceea ce ţine de
reg lem entarea ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă ale tuturor persoanelor angajate,
inclusiv şi a celo r angajate în cadrul a u to rită ţilo r publice.
In p erio ad a s o vietică reg u la era id e n tic ă celei ap licate şi în an ii 1991 —
1996 în R e p u b lic a M o ld o v a , de unde aceasta a fost, de a ltfe l, şi preluată.
Insă în perioada in te rb e lic ă , când B asarabia era parte com ponentă a R egatu lui
R o m â n ie i, re g u la ap lic a tă în m a te ria ra p o rtu rilo r de m uncă ale fu n c ţio n a rilo r
p u b lic i era d ife rită de cea din perioada so vietică. A s tfe l, prev e d e rile Legii
asupra contractelor de muncă din 1929 nu se aplicau ra p o rtu rilo r de m uncă
ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i, m u n c a acestora fiin d reglem entată p rin in te rm e d iu l
u nor acte speciale. A ş a cum m e n ţio n a E .C ris to fo re a n u (1 9 3 7 ), „...legea se
aplică tuturor întreprinderilor comerciale sau industriale, fie că au caracter
public, fie că au caracter particular, exceptându-se numai salariaţii publici,
care deţin o parte din suveranitatea statului şi al căror regim este fixat prin
statutul funcţionarilor publici".350 în lite ra tu ra rom ânească in te rb e lic ă de
drept a d m in is tra tiv fu n c ţio n a ru l p u b lic a fost d e fin it de către A n ib a l
T eodo rescu (1 9 2 9 ) drept acea persoană care în schim bu l unei rem u n eraţii
în d ep lin eşte sau co lab o rează la în d e p lin ire a unui serviciu pu b lic de pe lângă o
a d m in is tra ţie p ublică. M e n ţio n ă m , că p o triv it leg islaţiei in te rb e lic e care
re g le m e n ta statutul fu n c ţio n a rilo r p u b lic i, era considerat fu n c ţio n a r p ublic era
orice cetăţean rom ân care în d e p lin e a un serviciu public perm anent (c iv il şi
e clesiastic) la stat, ju d e ţ, co m u n ă sau la in s titu ţiile a căror buget era supus
apro b ării de către P arlam en t, G u v e rn , c o n s iliile ju d e ţe n e sau c o n s iliile
c om u n a le , angajat în fu n c ţie pe baza unui act de numire , care era considerat
în d o c trin a din perioada respectivă drept fundam ent al fu n c ţie i p ublice. în
lite ra tu ra de specialitate in te rb e lic ă abordarea a d m in is tra tiv is tă , p o triv it căreia
un fu n c ţio n a r public în d ep lin ea, prin d e fin iţie , un serviciu public şi prin
urm are trebuiau excluşi din categoria acestora fu n c ţio n a rii care „m uncesc
n um ai cu b raţele” , a fost ve h e m e n t com bătută. A c e la ş i E .C ris to fo re a n u
(1 9 3 7 ) m e n ţio n a că o astfel de abordare este „ totalmente greşită, bazată pe o
eronată interpretare a noţiunii de serviciu public ”.351
II. C e a de a doua etapă de reglem entare a m u n c ii prestate de către
fu n c ţio n a rii p u b lic i se în cad rează în in te rio ru l perioadei cuprinse în tre 1
ian uarie 2 0 0 6 , de la z iu a punerii în ap licare a L e g ii s e rv ic iu lu i p u b lic , şi până
la data de 1 ianuarie 2 0 0 9 - data de punere în aplicare a u ltim e i legi în m aterie
de serviciu p u b lic , - a L e g ii cu p riv ire la fu n c ţia p u b lic ă şi statutul

,5° E.Cristoforeanu, Teoria generală a contractului individual de muncă. p.47.

331 Ihidem, p.49.
fu n c ţio n a ru lu i p u b lic . R e g le m e n tă rile cuprinse în L e g e a 4 4 3 /1 9 9 5 au fost
p rim e le re g le m e n tă ri speciale în m a te rie de fu n c ţie p u b lic ă din istoria
contem porană a R e p u b lic ii M o ld o v a . L e g e a d e fin e a m ai m u lte e ntităţi noi
pentru leg is la ţia , dar şi pentru do c trin a în m a te rie din R e p u b lic a M o ld o v a ,
cum ar fi serviciul public, funcţia publică, funcţia de demnitate publică,
persoana cu funcţie de răspundere şi, abordată în contextul studiu lui de faţă,
cea m ai im p o rtan tă entitate - cea de funcţionar public. A s tfe l, p o triv it
p re v e d e rilo r a rt.l din L e g e , s e rv ic iu l p ublic reprezenta to ta lita te a a u to rită ţilo r
pu b lic e şi a c tiv ita te a persoanelor ce ocupau posturi în aparatul acestor
organe, în d rep tată spre re a liza re a îm p u te rn ic irilo r acestor a u to rită ţi în scopul
d e z v o ltă rii eco n o m ie i, c u ltu rii, sferei sociale, p ro m o v ă rii p o litic ii externe,
ap ă ră rii o rd in ii de drept şi a s ig u ră rii securităţii n a ţio n a le , o c ro tirii
drep tu rilo r, lib e rtă ţilo r şi intereselor le g itim e ale cetăţenilo r, iar funcţionaru l
p u b lic reprezenta persoana fiz ic ă care ocupa o fu n c ţie de stat re m u n e ra tă şi
care dispunea de ra ngu ri şi grade, stab ilite în c o n fo rm ita te cu legea. F u n cţia
p u b lic ă în sem na unitatea p rim a ră a a u to rită ţii p u b lic e , care d e te rm in a locul şi
ro lu l cetăţeanu lui în m unca socială în sistem ul s e rv ic iu lu i p u b lic , d re p tu rile şi
o b lig a ţiile , precum şi e x ig e n ţe le fa ţă de p regătirea lu i profesio nală.
A b o rd a te p rin prism a p re v e d e rilo r L e g ii 4 4 3 /1 9 9 5 , persoanele care
deţineau fu n c ţii cu caracter p u b lic erau d iv iz a te în trei c ateg o rii: persoane cu
statut de fu n c ţio n a ri p u b lic i, asupra cărora se extindeau c o m p le ta m e n te
p re v e d e rile le g ii; persoane p arţia l a s im ila te fu n c ţio n a rilo r p u b lic i, asupra
cărora p re v e d e rile le g ii se extindeau în parte şi n u m ai în m ăsura în care
activitatea acestora nu era reglem entată prin acte legislative special
p riv in d statutul lo r ju rid ic ; persoane care deţineau un şir de fu n c ţii în cadrul
d ife rito r a u to rită ţi ale statului, asupra cărora p re v e d e rile le g ii nu se extindeau .
D in p rim a categorie facea parte un cerc extrem de vast de persoane,
p re v e d e rile le g ii extin zân d u -se asupra persoanelor fiz ic e care deţineau fu n c ţii
p u b lic e în cadrul a u to rită ţilo r, şi anum e în cadrul ap aratu lu i P a rla m e n tu lu i,
a p aratu lu ii P reşedintelui R e p u b lic ii M o ld o v a , C a n c e la rie i de Stat,
S ecretariatu lu i C u rţii C o n s titu ţio n a le , C e n tru lu i pentru D re p tu rile O m u lu i,
a paratulu i şi u n ită ţilo r C u rţii de C o n tu ri, aparatulu i C o n s iliu lu i S u p e rio r al
M a g is tra tu rii, a p aratelo r a u to rită ţilo r p ublice centrale constituite de către
P reşedintele R e p u b lic ii M o ld o v a , P arlam ent sau G u v e rn , conducerii
A c a d e m ie i de Ş tiin ţe a M o ld o v e i, aparatului C o n s iliu lu i S uprem pentru Ş tiin ţă
şi D e zv o lta re T e h n o lo g ic ă şi celu i al A g e n ţie i pentru In o vare şi T ra n s fe r
T eh n o lo g ic , conducerii şi aparatului C o n s iliu lu i N a ţio n a l pentru A c re d ita re şi
A testare, A c a d e m ie i de A d m in is tra re P ublică de pe lîn g ă Preşedintele
R e p u b lic ii M o ld o v a , s tru c tu rilo r re p re ze n ta tiv e ale R e p u b lic ii M o ld o v a în
o rganism ele in te rn a ţio n a le la care R e p u b lic a M o ld o v a este parte, a p aratelo r
centrale şi u n ită ţilo r te rito ria e ale m in is te re lo r, d ep a rta m e n te lo r şi ale a lto r
 a u to rită ţi pu b lic e centrale de s p ecialitate, a p aratelo r şi u n ită ţilo r te rito ria le ale
de p a rta m e n te lo r şi ale a lto r organe ale a d m in is tra ţie i p u b lic e din subordinea
a u to rită ţilo r p ublice centrale de specialitate, org a n e lo r centrale şi u n ită ţilo r
te rito ria le ale S e rv ic iu lu i de Stat de arh iv ă , a u to rită ţilo r a d m in is tra ţie i
pu b lic e locale, d ire c ţiilo r şi s e c ţiilo r lo r autonom e, o rg a n e lo r instanţelor
ju d e c ă to re şti, p ro c u ra tu rii, s e rv ic iu lu i d ip lo m a tic , serv ic iu lu i fis c a l, C e n tru lu i
pentru C o m b a te re a C rim e lo r E co n o m ic e şi C o ru p ţie i, inspectoratelor de stat,
controlului v a m a l, securităţii statului, organelor de interne, organelor apărării,
precum şi asupra persoanelor care deţineau fu n c ţii pu b lic e în au to rităţile
pu b lic e respective, a căror a c tiv ita te nu era re g lem en tată p rin acte le g is la tiv e
speciale p riv in d statutul ju r id ic al acestor a u to rită ţi p u b lice. D in cea de a
doua categorie - a persoanelor parţial a s im ila te fu n c ţio n a rilo r p u b lic i, -
faceau parte ju d e c ă to rii, p ro c u ro rii, lo c ţiito rii şi a ju to rii acestora, o fiţe rii de
u rm ă rire penală, c o la b o ra to rii s e rv ic iu lu i d ip lo m a tic , s e rv ic iu lu i fis c a l, g ă rzii
fin a n c ia re , din organele co n tro lu lu i v a m a l, securităţii statului, din organele de
in terne, precum şi m ilita rii. D in cea de a tre ia categorie de persoane, asupra
cărora p re v e d e rile L e g ii 4 4 3 /1 9 9 5 nu se extin d e a u , faceau parte P reşedintele
R e p u b lic ii M o ld o v a , deputaţii în P arlam ent, m e m b rii G u v e rn u lu i, ju d e c ă to rii
C u rţii C o n s titu ţio n a le , m e m b rii C u rţii S uprem e de Justiţie, m e m b rii
C o n s iliu lu i S u p e rio r al M a g is tra tu rii, c o n s ilie rii a u to rită ţilo r ad m in istraţiei
pu b lic e locale şi p rim a rii. S tatutul ju rid ic al acestora era s ta b ilit de
C o n s titu ţie şi de alte legi.
O c u p a re a unei fu n c ţii pu b lic e se efectua p rin in te rm e d iu l a n g a jă rii,
n u m irii, a le g e rii sau concursu lui, care se efectuau de au to ritatea p u b lic ă în
cadrul c ă re ia persoana urm a, aşa cum m en ţio n au pre v e d e rile a rt.1 4 a lin .(5 )
din L e g e , să lucreze, adică să presteze o m uncă în fo lo su l au to rită ţii publice
angajato are, în c a d ra re a efectuân du-se p rin in te rm e d iu l în c h e ie rii unui acord
individual de muncă , prin e m ite re a unei h otărîri (d e c iz ii, d is p o z iţii) sau prin
e m ite re a unui o rdin de an g ajare.332 P reved erea ce v iz e a z ă în c h e ie re a aşa-
zis u lu i “ acord in d iv id u a l de m uncă” era una d e fic ita ră , cu atât m a i m u lt cu
cât alte p revederi d in L e g e a 4 4 3 /1 9 9 5 u tiliz a u deja fo rm u la re a ju rid ic ă
a decvată şi corectă, şi anum e sin tagm a contract individual de muncă ,353

,52 „încadrarea in serviciu! public se efectuează prin încheierea unui acord individual de muncă, prin emiterea
unei hotarîri (decizii, dispoziţii) sau a unui ordin ” (art. 17 din Legea serviciului public).
w Astfel, potrivit prevederilor art.25 alin.(6), “ funcţionarilor publici al căror contract individual de muncă a fost
desfăcut în condiţiile art.28 alin.(l) lit.h) li se păstrează garanţiile sociale şi compensaţiile prevăzute în
prezentul articol”, iar potrivit prevederilor art.28 ‘Temeiurile încetării serviciului public”, “(1)
Încetarea serviciului public are loc in temeiul .fi in modul stabilit de legislaţia muncii. Serviciul public
încetează ţi in cazul: a) neexecutării obligaţiilor prevăzute la art. 10 alin. (2); b) încălcării restricţiilor
prevăzute la art. II alin. (3); c) comiterii încălcărilor enumerate la art. 30 alin. (4); d) nerespectârii
exigentelor speciale prevăzute la an. 12; e) refuzului de a depune jurămintul, prevăzut la art. 15; J) pierderii
cetăţeniei Republicii Moldova; g) expirării împuternicirilor în funcţia publică; h) desfacerii contractului
individual de muncă in legătură cu schimbarea conducătorilor autorităţii publice, a persoanelor care deţin
funcţiile prevăzute la art. 14 alin. (fi). (2) încetarea serviciului public in cazurile prevăzute la alin.(I) lit. a), b),
c), d), e), J), g) ţi h) are loc prin desfacerea contractului individual de muncă, la iniţiativa autorităţii publice.
(3) Desfacerea contractului individual de muncă in cazurile prevăzute la alin. (2) se efectuează de autoritatea
publică de a cărei competenţă ţine încadrarea funcţionarului in serviciul public. ”
174
 P o triv it art.2 din Legea 4 4 3 /1 9 9 5 , raporturile de m uncă ale fu n cţio n arilo r
p u b lic i, nereglem entate p rin p re v e d e rile L e g ii s e rv ic iu lu i p u b lic , cădeau sub
in c id e n ţa re g le m e n tă rilo r c onţin ute în le g is la ţia m u n c ii, in c lu s iv în C o d u l
m u n c ii, în calitatea acestuia de leg e-cadru în m a te ria ra p o rtu rilo r de m uncă,
în acest sens le g iu ito ru l a s ta b ilit o regulă im p o rta n tă p riv in d c o re la ţia dintre
p re v e d e rile L e g ii 4 4 3 /1 9 9 5 (le g e specială în m a te ria ra p o rtu rilo r ju r id ic e de
m u n c ă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i), şi p re v e d e rile generale ale le g is la ţie i
m u n c ii, şi anum e regula a p lic ă rii subsidiare a leg islaţiei m u n c ii în m a te ria
ra p o rtu rilo r de m u n c ă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i. Este e v id e n t, că natura
ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i, care cădeau sub
in cid en ţa p re v e d e rilo r L e g ii s e rv ic iu lu i p u b lic , nu era id entică cu natura
ra p o rtu lu i ju rid c de m uncă al unui salariat fară statut special, adică fară statut
de fu n c ţio n a r p u b lic sau de fu n c ţio n a r a s im ila t statutului ju rid ic al
fu n c ţio n a ru lu i p u blic.
în d octrin a dreptului a d m in is tra tiv , precum şi în d o c trin a de contencios
a d m in is tra tiv , ra p o rtu rile ju rid ic e apărute în u rm a în c a d ră rii în m u n c ă a unui
fu n c ţio n a r p u b lic erau considerate ra p o rtu ri de drept a d m in is tra tiv , d a r nu
ra p o rtu ri ju rid ic e de m uncă. O p in ia dată era fu n d am en tată pe p re v e d e rile unei
legi speciale în m aterie de contencios a d m in is tra tiv - Legea contenciosului
administrativ nr.793 din 10.02.2000,354 care pentru p rim a dată în istoria
R e p u b lic ii M o ld o v a a d e fin it conceptul de contract administrativ. P o triv it
p re v e d e rilo r art.2 din Legea 7 9 3 /2 0 0 0 , contractul a d m in is tra tiv rep rezin tă
contractul în ch eiat de autoritatea p u b lică, în v irtu te a p re ro g a tiv e lo r de putere
p u b lic ă , având ca obiect ad m in is tra re a şi fo lo s ire a b u n u rilo r p roprietate
p u b lic ă , executarea lu c ră rilo r de interes p u b lic , prestarea de s e rv ic ii p u b lic e ,
precum şi activitatea funcţionarilor publici care reiese din relaţiile de muncă
reglem entate de statutul ju r id ic al acestora. în v irtu te a d e fin iţie i în cauză în
d octrin a de contencios a d m in is tra tiv s-a m e n ţio n a t, cu p riv ire la contractele
in d iv id u a le de m uncă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i, că acestea sunt a s im ila te
co n tractelo r a d m in is tra tiv e .’ 35 C h ia r dacă nu putem fi de acord cu o astfel de
o p in ie , m enţionăm totuşi fa p tu l, că a u to rii nu consideră contractul in d iv id u a l
de m uncă al fu n c ţio n a ru lu i p u b lic drept un contract a d m in is tra tiv , ci
a s im ile a ză contractul în cauză celu i a d m in is tra tiv , ceea ce ne face să tragem
c o n c lu zia că însăşi a u to rii în cauză recunosc fap tu l că acest contract - p riv it
e xc lu s iv prin p ris m a drep tu lu i a d m in is tra tiv , - poate fi considerat, în cel m ai
bun caz, un contract a d m in is tra tiv a tip ic , nic id e c u m unul tip ic . T o to d ată,
considerăm absolut nefondată şi lip s ită de suport ju rid ic te m e in ic o p in ia
C u rţii S uprem e de Justiţie a R e p u b lic ii M o ld o v a , p o triv it căreia a tin g e rile
aduse unor drepturi la m uncă ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i, d repturi care re zu ltă

3S1 Publicată in Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58 din 18.05.2000.

155 Valeriu Zubco. Anastasia Pascari. Gheorghe Cretu. Conlenciusul administrativ. - Chişinău, editura ..Cartier".
2004, p.93.
175
din re la ţiile lo r de m uncă ( !) , nu d e riv ă d in tr-u n contract in d iv id u a l de m uncă
( ! ! ) , ci d in tr-u n act em is de căptre o autoritate p u b lic ă , în v irtu te a
re g le m e n tă rilo r c onţin ute în art.5 din L e g e a contenciosului a d m in is tra tiv ,
p o triv it cărora pot fi subiecţi cu drept de sesizare în contenciosul
a d m in is tra tiv in c lu s iv fu n c ţio n a rii p u b lic i care se consideră v ătăm aţi în tr-u n
drept al lor, recunoscut de lege, de către o autoritate p u b lică, p rin tr-u n act
a d m in is tra tiv .’50 C h ia r dacă abordăm contractul in d iv id u a l de m uncă al
fu n c ţio n a ru lu i p u b lic prin p ris m a exclu s iv is tă a L e g ii contenciosului
a d m in is tra tiv , p o triv it n o rm e lo r că re ia contractul in d iv id u a l de m uncă este
a s im ila t co n tra c tu lu i a d m in is tra tiv , acest fa p t nu tra n s fo rm ă contractul
respectiv în actum desuetus. N u m a i natura ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă
generate de contractul în cauză c onferă raportului respectiv ca lita te a de raport
de m uncă a tip ic , d a r nu raport de m uncă tip ic . C u atât m ai m u lt, cu cât în
co n ţin u tu l Contractului-inodel individual de muncă, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.345 din 23.03.2005,357 se m e n ţio n a în m od direct faptu l că
acest contract se în c h e ie de către autoritatea p u b lic ă şi fu n c ţio n a ru l respectiv,
condu cîndu -se atât de p re v e d e rile L e g ii s e rv ic iu lu i p u blic, cât şi de cele ale
a rtic o le lo r 4 5 -9 4 din C o d u l m u n c ii.
I I I . C e a de a tre ia etapă de re g u la riza re a m u n c ii prestate de către
fu n c ţio n a rii p u b lic i şi persoanele a s im ila te acestora, este etapa raporturilor
de serviciu, reg lem en tate p rin in te rm e d iu l L e g ii cu p riv ire la fu n c ţia p u b lic ă
şi statutul fu n c ţio n a ru lu i p u b lic n r.1 5 8 din 0 4 .0 7 .2 0 0 8 , care a fost pusă în
a p lic a re cu începere de la 1 ian uarie 2 0 0 9 . Şi Legea 1 5 8 /2 0 0 8 , ca şi actul
le g is la tiv precedent în m a te rie de fu n c ţie p u b lic ă (L e g e a 4 4 3 /1 9 9 5 ), definesc
serviciu! public, funcţia publică şi funcţionarul public. A s tfe l, serviciu l
p u b lic , p o triv it p re v e d e rilo r a rt.2 din L e g e , este o a c tiv ita te de interes p u b lic ,
o rg a n iza tă şi desfăşurată de către o autoritate p ublică. Spre deosebire de
v e c h ile reg le m e n tă ri în m ate rie , a u to rită ţile p u b lice nu m ai sunt încadrate
ju r id ic în conceptul de serviciu p u blic, legea separând astfel entitatea de
a utoritate p u b lic ă de cea de serviciu p u b lic . In o p in ia noastră, abordarea
respectivă este, sub aspect conceptual, o abordare corectă, deoarece orice
s e rv ic iu , in c lu s iv s e rv ic iu l p u b lic , presupune o ac tiv ita te - dar nu o structură
o rg a n iza to ric ă (o rg a n ), - constând în acţiu n ea de a servi, a presta o m u n c ă în
fo lo su l sau în interesul cuiv a . F u n cţia p u b lic ă constă, p o triv it le g ii, în
ansam blu l a trib u ţiilo r şi o b lig a ţiilo r stabilite în te m e iu l leg ii în scopul
re a liz ă rii p re ro g a tiv e lo r de putere p u b lică. A s tfe l, conceptul de funcţie
p u b lic ă se deosebeşte de d e fin iţia anterioară. P o triv it v e c h ilo r reg lem en tări în
m a te rie , sensul fu n c ţie i p u b lic e consta în unitatea p rim a ră a au to rită ţii

A se vedea pct.23 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.27 din 24.12.2001 „Cu privire la practi­
ca aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii Contenciosului administrativ"
(publicată în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie nr.4-5/2002).
,57 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.55-58 din 08.04.2005
p u b lice. F u n c ţio n a ru l p u blic, p o triv it p re v e d e rilo r noii le g i, re p re zin tă o
persoană fiz ic ă n u m ită , în c o n d iţiile L e g ii cu p riv ire la fu n c ţia p u b lic ă şi
statutul fu n c ţio n a ru lu i p u b lic , în tr-o fu n c ţie p u b lic ă , d e fin iţie care nu a suferit
careva schim bări conceptuale în co m p araţie cu d e fin iţia fu n c ţio n a ru lu i p u b lic
din L e g e a 4 4 3 /1 9 9 5 , deja abrogată.
L a fel ca şi în cazul v e c h ilo r reg le m e n tă ri în m a te rie , persoanele care
deţin fu n c ţii cu caracter pu b lic pot fi d iv iz a te , prin prism a L e g ii 1 5 8 /2 0 0 8 , în
trei categorii: fu n c ţio n a ri p u b lic i, asupra cărora se ex tin d p re v e d e rile L e g ii
1 5 8 /2 0 0 8 ; fu n c ţio n a ri p u b lic i cu statut special, asupra cărora p re v e d e rile leg ii
v iz a te se ap lic ă c o m p le m e n ta r şi n u m ai în partea în care statutul lo r nu este
reg lem en tată p rin legi speciale; persoane care e x e rc ită fu n c ţii de d em n itate
p u b lică, statutul ju r id ic al cărora este re g le m e n ta t prin in te rm e d iu l unei legi
speciale - L e g e a cu p riv ire la statutul persoanelor cu fu n c ţii de de m n ita te
p u b lic ă n r.1 9 9 din 1 6 .0 7 .2 0 1 0 , - şi asupra cărora p re v e d e rile L e g ii 1 5 8 /2 0 0 8
nu se e x tind.
D e ţin statut ju r id ic de fu n c ţio n a r p ublic tip ic fu n c ţio n a rii p u b lic i din
cadrul a 2 4 a u to rită ţi p u b lic e .351' D in cea de a doua categorie de fu n cţio n ari
p u b lic i - fu n c ţio n a ri cu statut special - fac parte c o la b o ra to rii s e rv ic iu lu i
d ip lo m a tic , s e rv ic iu lu i v a m a l, ai org a n e lo r a p ă ră rii, securităţii naţio n ale şi
o rd in ii p u b lic e , precum şi ai a lto r c ategorii de s e rv ic ii şi organe speciale,
stab ilite p rin legi speciale. Spre deosebire de fu n c ţio n a rii p u b lic i, în cazul
persoanelor cu fu n c ţii de d em n itate pu b lic ă legea num eşte direct c a te g o riile
de d e m n ita ri p u b lic i, fa ră specificarea a u to rită ţilo r resp e c tiv e .359

158 Este vorba despre funcţionarii angajaţi de către Secretariatul Parlamentului; aparatul Preşedintelui Republicii
Moldova; Cancelaria de Stat; aparatul Consiliului Superior al Magistraturii; secretariatul Curţii Constituţionale;
aparatul Curţii Supreme de Justiţie; Centrul pentru Drepturile Omului; aparatul şi unităţile Curţii de Conturi;
aparatul Comisiei Electorale Centrale; aparatul Academiei de Ştiinţe a Moldovei; aparatul Consiliului Naţional
de Acreditare şi Atestare; aparatele altor autorităţi publice instituite de către Parlament, Preşedintele Republicii
Moldova sau Guvern; autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi alte autorităţi administrative
(aparatele centrale, serviciile publice desconcentrate. alte organe ale administraţiei publice din subordinea
autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate); aparatele autorităţilor administraţiei publice locale,
ale unităţii teritoriale autonome cu statut special şi serviciile descentralizate ale acestora; aparatele instanţelor
judecătoreşti, procuraturii, organele serviciului diplomatic, vamal, organele apărării, securităţii naţionale şi
ordinii publice (persoanele care deţin funcţii publice în autorităţile publice enumerate, a căror activitate nu este
reglementată prin acte legislative speciale).
359 Au statut juridic de persoane cu funcţii de demnitate publică Preşedintele Republicii Moldova; Preşedintele
Parlamentului; Prim-ministrul; Prim-vicepreşedintele Parlamentului; Vicepreşedintele Parlamentului; Priin-
viceprim-ministrul; Vicepriin-ministrul; preşedinţii comisiilor permanente ale Parlamentului; vicepreşedinţii
comisiilor permanente ale Parlamentului; preşedinţii fracţiunilor parlamentare; membrii Biroului permanent al
Parlamentului; secretarii comisiilor permanente ale Parlamentului; deputaţii în Parlament; miniştrii;
viceminiştrii; Guvernatorul (Başcanul) Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; Preşedintele Adunării Populare
a Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; vicepreşedinţii Adunării Populare a Unităţii teritoriale autonome
Găgăuzia; preşedinţii comisiilor permanente ale Adunării Populare a Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia;
Prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Comitetului Executiv al Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia;
Primarul General al municipiului Chişinău; primarii; viceprimarii; Preşedintele Consiliului municipal
Chişinău; preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor; ambasadorii extraordinari şi plenipotenţiari; reprezentanţii
permanenţi sau delegaţii pe lîngă organismele internaţionale; consulii generali; directorii generali (directorii)
autorităţilor administrative centrale; Preşedintele, judecătorii, judecătorii asistenţi ai Curţii Constituţionale;
Preşedintele, membrii ai Consiliului Suprem al Magistraturii cu activitatea de bază în Consiliu; Preşedintele,
vicepreşedinţii, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie; preşedinţii, vicepreşedinţii, judecătorii curţilor de apel;
Preşedinte, vicepreşedinţii, judecătorii Curţiii de Apel Economice; preşedinţii, vicepreşedinţii, judecătorii
judecătoriilor; Procurorul General, prim-adjunctul Procurorului General, adjuncţii Procurorului General,
procurori de toate nivelurile; Directorul Centrului pentru Drepturile Omului; avocaţii parlamentari;
177
 A s tfe l, după nu m ăru l total al su b iecţilo r, titu la rii sta tu tu lu ii ju rid ic de
fu n c ţio n a r p u b lic tip ic sunt cei m a i num eroşi, deoarece în categ o ria dată sunt
în cadrate toate persoanele care prestează o m uncă (e x e rc ită o a c tiv ita te ) de
n atura fu n c ţie i p u b lic e , aşa cum este d e fin ită aceasta prin in te rm e d iu l le g ii.
P o triv it a rt.3 0 din Le g e a 1 5 8 /2 0 0 8 , toţi fu n c ţio n a rii p u b lic i se a flă în
ra porturi de serviciu cu au to ritatea pu b lic ă angajato are, ra p o rtu ri generate de
actul a d m in is tra tiv de n u m ire în fu n c ţia p u b lică. A cesta are fo rm ă scrisă şi
c onţin e te m e iu l legal al n u m irii, re fe rin ţa la una din m o d a lită ţile de ocupare a
fu n c ţie i p u b lic e , nu m e le fu n c ţio n a ru lu i p u b lic , fu n c ţia p u b lică, data de la care
acesta u rm e a ză să e xercite fu n c ţia p ub lică, d re p tu rile s alariale, perioada de
probă, după caz, alte com ponente necesare, sta b ilite de leg is la ţie . C ea de a
doua categorie de subiecţi - fu n c ţio n a rii p u b lic i cu statut special, - fo rm e a ză
to talita te a persoanelor angajate în fu n c ţii p u b lice speciale, statutul ju rid ic al
fu n c ţio n a rilo r resp ectivi, la fe l ca şi re g im u l ju r id ic al fu n c ţie i, fiin d
reg le m e n ta t prin in te rm e d iu l u nor legi speciale. în acest sens, dacă urm ăm
lo gica stab ilită de către le g iu ito r, ra p o rtu rile ju rid ic e apărute în tre
fu n c ţio n a ru l respectiv şi autoritatea pu b lic ă specială angajato are, nu sunt
ra porturi g re fa te pe un act a d m in is tra tiv , de natura celui m e n ţio n a t în a rt.3 0
d in L e g e a 1 5 8 /2 0 0 8 , ci ra p orturi ju rid ic e g refate pe un act ju rid ic d ife rit de
actul a d m in is tra tiv clasic. în m a jo rita te a c a z u rilo r este vo rb a despre un iz v o r
g eneral, gen erato r al ra p o rtu rilo r respective - contractul in d iv id u a l de m uncă,
aşa cum s tip u lează re g le m e n tă rile speciale în m ate rie . A s tfe l, p o triv it L e g ii
s e rv ic iu lu i în organele v a m a le n r.1 1 5 0 din 2 0 .0 7 .2 0 0 0 , angajarea în serviciu
în o rg an ele v a m a le este be n e v o lă şi se face în bază de contract individual de
muncă (a rt.5 a lin .(2 ); p o triv it p re v e d e rilo r L e g ii cu p riv ire la p o liţie n r.4 1 6
din 1 8 .1 2 .1 9 9 0 , an gajarea, transferarea şi co ncedierea din p o liţie se
efectuează în c o n fo rm ita te cu L e g e a cu p riv ire la p o liţie , C o d u l m u ncii şi alte
acte le g is la tiv e se a p lic ă în m ăsura în care nu c o ntravin le g ii în cauză;
p o triv it p re v e d e rilo r Legii privind Serviciul de Informaţii şi Securitate a!
Republicii Moldova nr.753 din 23.I2.2009,}bo personalul S e rv ic iu lu i este
în c a d ra t, în bază de contract, cu m ilita ri care în d ep lin esc s e rv ic iu l m ilita r şi

Preşedintele, vicepreşedinţii, membrii Curţii de Conturi; Directorul, directorii adjuncţi ai Serviciului de

Informaţii şi Securitate; Preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul Comisiei Electorale Centrale; Preşedintele,
membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului; Preşedintele, vicepreşedinţii, membrii Comisiei
Naţionale a Pieţei Financiare; Guvernatorul, prim-viceguvematorul. viceguvernatorii Băncii Naţionale a
Moldovei; Directorul general, directoi ai Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică; Directorul,
directorii adjuncţi ai Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia
Informaţiei; Directorul general, directorii generali adjuncţi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei;
şefii, şefii adjuncţi ai oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat; Directorul, directorii adjuncţi ai Serviciului de
Protecţie şi Pază de Stat; Directorul, directorii adjuncţi ai Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu
Caracter Personal; Şeful Centrului Serviciului Civil; Preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii.
Secretarul ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Preşedintele, vicepreşedinţii. Secretarul
ştiinţific al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare; Şeful Serviciului de Stat de Curieri Speciali;
Directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină; Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări
Sociale; Directorul Serviciului de Stat de Arhivă, precum şi Agentul guvernamental - reprezentant al
Guvernului Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
v’° Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 156 din 31.12.2009.
178
cu salariaţi c iv ili (a rt.1 4 a lin .( l) ; p o triv it p re v e d e rilo r Regulamentului cu
privire la modul de îndeplinire a serviciului specia! în cadrul Serviciului
Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, aprobat prin hotărârea
g u vern u lu i nr.461 din 2 4 .0 3 .2 0 0 8 ,361 angajarea în cadrul S e rv ic iu lu i se
efectuează în bază de contract individual de muncă, în c h e ia t în c o n fo rm ita te
cu leg is la ţia în v ig o a re (p c t.3 6 ); p o triv it p re v e d e rilo r Legii cu privire la
statutul militarilor nr.162 din 22.07.2005,362 to ţi cetăţenii R e p u b lic ii
M o ld o v a care au îm p lin it v îrs ta de 18 ani au drepturi egale la în c a d ra re în
s e rvic iu l m ilita r p rin contract; p o triv it p re v e d rilo r L e g ii cu p riv ire la sistem ul
p en iten c ia r n r.1 0 3 6 din 1 7 .1 2 .1 9 9 6 , în sistem ul p e n ite n c ia r pot fi a n g a ja ţi, pe
b ază de contract, cetăţeni ai R e p u b lic ii M o ld o v a care au îm p lin it v îrs ta de 18
an i, nu au fost a n te rio r con d a m n a ţi, cu un c o m p o rta m e n t dem n în societate,
apţi c o nform c a lită ţilo r personale, s tu d iilo r şi stării de sănătate să
în deplin ească sarcin ile de serviciu (a rt.1 8 a lin .( l) .
R a p o rtu rile ju rid ic e de prestare a m u n c ii ale persoanelor cu fu n c ţii de
d em n itate p u b lică sunt, p o triv it p re v e d e rilo r art.6 din L e g e a 1 9 9 /2 0 1 0 ,
raporturi de exercitare a funcţiei. R a p o rtu rile în cauză sunt generate, în cazul
în care ocuparea fu n c ţie i are loc prin in te rm e d iu l m ec a n is m e lo r elec to ra le , de
către m andatul v a lid a t de către autoritatea com petentă în m a te rie , ia r în cazul
în care ocuparea fu n c ţie i are loc prin n u m ire , în c alitate de iz v o r al a p a riţie i
rap o rtu lu i apare actul de n u m ire . în a m b e le situ a ţii, p o triv it p re v e d e rilo r
leg ale în m aterie, izv o ru l de a p a riţie a ra p o rtu lu i ju rid ic de prestare a m u n c ii
de către d e m n ita rii p u b lic i este nonco ntractual, în sensul, că actul ju rid ic
g enerator al ra p o rtu lu i respectiv este un act de natură u n ila te ra lă , em anat de
către un subiect cu autoritate p u b lic ă , care îşi asum ă astfel c a lita te a de
a utoritate angajatoare a d e m n ita ru lu i p u b lic respectiv. în s itu a ţia dată rap o rtu l
ju rid ic de exercitare a fu n c ţie i de d e m n ita te p u b lic ă este un ra p o rt ju r id ic de
m u n că , deoarece fin a lita te a u rm ă rită de către a m b ii pa rtic ip a n ţi la raportul
respectiv - atât de către d e m n ita ru l p u b lic , cât şi de a u to ritatea an g ajato are, -
im p lic ă prestarea unei m unci specifice de către persoana aleasă sau n u m ită în
fu n c ţia de d em n itate p u b lic ă , în folosu l d ire c t sau in d ire c t al a u to rită ţii
angajatoare.
N e fiin d , to tu şi, generat de către un contract in d iv id u a l de m uncă,
raportul de m uncă al d e m n ita ru lu i p ublic nu este un raport ju r id ic de m uncă
tip ic , g re fa t pe un contract in d iv id u a l de m u n c ă , ci un raport ju r id ic de m uncă
a tip ic , sursa acestuia fiin d extraco n tractu ală. C a lific a re a ra p o rtu lu i de
exercita re a fu n c ţie i de de m n ita te p u b lic ă drept ra p o rt ju r id ic de m u n c ă a tip ic
este fu ndam entată pe un şir de p revederi ale L e g ii 1 9 9 /2 0 1 0 , care
reglem entează tim p u l de m uncă, salarizarea, tim p u l de o d ih n ă , suspendarea

161 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.66-68 din 01.04.2008.

162 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 129-130 din 30.09.2005.
m an d atu lu i şi răspunderea d e m n ita ru lu i p u b lic . A s tfe l, p o triv it n o rm e lo r
legale în m aterie, d urata tim p u lu i de m uncă al de m n ita ru lu i, in clusiv a
tim p u lu i lucrat peste durata no rm ală, este supusă reg lem en tărilo r
corespunzătoare din leg islaţia m u n c ii referitoare la tim p u l de m uncă, în partea
în care aceste raporturi nu sunt stabilite în leg ea specială ce reglem entează
a c tivitatea acestui de m n ita r (art.9 a lin .(2 ) din L ege); salarizarea persoanelor cu
fu n cţii de dem nitate p ublică se efectuează în m odul, în c o n d iţiile şi în m ă rim ile
prevăzute de Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar
nr.355 din 23.12.2005 3°J sau de Legea salarizării nr.847 din 14.02.2002,364
care sunt legi speciale în m ateria ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m uncă şi care
reglem entează m odul de salarizare a persoanelor angajate în m uncă (a rt.1 4 din
Lege); persoanele cu fu n c ţii de dem nitate p ublică pot b eneficia, pe lângă
concediul de o dihnă anual p lă tit cu o durată de 35 z ile calendaristice, şi de alte
tipuri de concedii, co n fo rm legislaţiei m u n c ii, dacă legea specială nu prevede
a ltfe l (a rt.1 5 a lin .(2 ) din L eg e); exercitarea m andatului de m n ita ru lu i se
suspendă în te m e iu l p re v e d e rilo r legislaţiei m u n c ii, re g le m e n tă rilo r de drept
com un c iv ile , adm in is tra tiv e sau penale, al le g ilo r speciale ce reglem entează
a c tiv ita te a d e m n ita ru lu i, precum şi în te m e iu l p a rtic ip ă rii d e m n ita ru lu i în
c a m p a n ia e le c to ra lă sau al desfăşurării anchetei de serviciu în legătură cu
s ăvîrşirea de către d e m n ita r a fa p te lo r im p u ta b ile acestuia (art,21 a lin .(2 ) din
L e g e ); în c ă lc ă rile com ise în e x e rc iţiu l m an d atu lu i atrag răspunderea
d is c ip lin a ră , c iv ilă , co n tra v e n ţio n ală sau penală în c o n d iţiile le g ii (a rt.2 3
a lin .(2 ) d in L e g e ). D e asem enea, legea consacră re g u la a p lic ă rii subsidiare a
leg is la ţie i m u n c ii asupra ra p o rtu rilo r de e xercitare a fu ncţiei de dem nitate
p ublică, stab ilin d , prin in te rm e d iu l d is p o z iţiilo r fin a le şi tra n z ito rii, că
d is p o z iţiile acesteia se c o m p letează cu p re v e d e rile leg is la ţie i m u n c ii, cu
re g le m e n tă rile de drept com un c iv ile , a d m in is tra tiv e sau penale, după caz, în
m ăsura în care nu c o n travin le g ilo r ce re g lem en tează a c tiv ita te a persoanei cu
fu n c ţie de d e m n ita te p u b lic ă (a rt.2 4 din L e g e ).
S ta b ilire a n a tu rii ju rid ic e a ra p o rtu lu i ju r id ic presupune id e n tific a re a
categoriei fu n d a m e n ta le a d re p tu lu i, prin in te rm e d iu l căreia poate fi evocată
esenţa rap o rtu lu i ju r id ic al fu n c ţio n a ru lu i p u b lic în c alitate de realitate
ju r id ic ă ce serveşte drept obiect de re fe rin ţa ep istem o lo g ică, precum şi
sta b ilire a corectă a re g im u lu i ju rid ic a p lic a b il. L ite ra tu ra de specialitate în
m a te ria rap o rtu rilo r ju rid ic e ale fu n c ţio n a rilo r p ublici şi ale persoanelor
a s im ila te fu n c ţio n a rilo r p u b lic i nu este u n iv o c ă în ceea ce ţin e de
c a racterizarea naturii ju rid ic e a ra p o rtu rilo r generate de e x e rcitarea unei
fu n c ţii publice, observându-se un a n u m it partizanat, uneori exclu sivist, în
tratarea ra p o rtu rilo r respective în dependenţă de „ta b ă ra ” din care face parte.

Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.35-38 din 03.03.2006.

164 Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.50-52 din 11.04.2002.
180
Se e v id e n ţia ză , pe de o parte, a b o rd ă rile a d m in is tra tiv is te , susţinute de
te o re tic ie n ii în m a te ria ş tiin ţe lo r de drept a d m in is tra tiv , şi, pe de altă parte,
ab o rd ările contractualiste ju rid ic e clasice, susţinute de s pecialiştii în m a te ria
ş tiin ţe lo r de drept p riv a t, şi în p rim u l rând ale e x p o n e n ţilo r ştiinţei dreptului
m u n c ii. A s tfe l, sub aspectul naturii ju rid ic e a rap o rtu lu i de serviciu al
fu ncţionarilo r publici, continuă disputa între concepţia axată pe natura ju rid ic ă
de drept public a raportului respectiv, generat de către un act a d m in is tra tiv , şi
concepţia axată pe natura contractuală a ra p o rtu lu i dat, gen erat de către un
contract de m uncă, sau de către un a lt tip de contract de re g im ju r id ic p riv a t.
T o tu ş i, în u ltim u l tim p se observă o te n tin ţă de re la tiv ă c o n c ilie re în tre aceste
două tabere, ceea ce v a s ervi, în m o d e v id e n t, n u m a i în b e n e fic iu l atât al
a b o rd ă rilo r epistem o lo g ice ale ra p o rtu rilo r respective, cât şi al a b o rd ă rilo r de
natură p ra x io lo g ic ă . C e l puţin tratarea intinsecă a ra p o rtu lu i ju r id ic în cauză,
in d ife re n t din ce parte şi din care tabără nu ar ven i ea, este una d e fic ita ră , de
aceea este necesară abordarea interdisciplinară, p u blico -privatistă, a raportului
respectiv, pentru o p o s ib ilita te de determ in are a esenţei n a tu rii ju rid ic e a
acestui raport.
P o triv it d octrin ei rom âneşti de drept a d m in is tra tiv atât fu n c ţia p u b lică,
cât şi rap o rtu l ju r id ic generat în u rm a e x e rc ită rii unei fu n c ţii p u b lic e , aparţin
in stitu ţio n al drep tu lu i a d m in is tra tiv . C o n fo rm o p in ie i lui A n to n ie Io rg o v a n
( 2 0 0 1 ), desprinderea conceptuală a fu n c ţiu e i pu b lic e de ra portul ju r id ic de
m uncă deja s-a re a liz a t, drept a rgum ent al d o c trin a ru lu i servin d fa p tu l că
toate litig iile legate de fu n cţie ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i sunt soluţionate de
către instanţele de contencios a d m in is tra tiv , şi nu de către instanţele c iv ile .16'
U n alt cercetător în m a te ria d re p tu lu i a d m in is tra tiv - V a le n tin Prisacaru
(2 0 0 4 ), - consideră că ra p o rtu rile de serviciu ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i nu au
n im ic în com un cu ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă, fu n d a m e n ta te pe un
contract in d iv id u a l de m uncă, deoarece ra p o rtu rile de serviciu iau naştere din
actul a d m in is tra tiv de a utoritate de n u m ire a unei persoane fiz ic e în tr-o
fu n c ţie p u b lic ă .366 N ic u la e N e a g u (2 0 0 6 ), la râ n d u -i, consideră că e xtensia de
la raportul ju r id ic de serviciu al fu n c ţio n a rilo r p u b lic i la rap o rtu l ju r id ic de
m u n c ă este una fo rţată, care nu poate fi susţinută.367 în lite ra tu ra rom ânească
in te rb e lic ă de drept a d m in is tra tiv de asem enea se susţinea p o z iţia p re lu a tă de
către do c trin a postcom unistă în m a te ria de drept a d m in is tra tiv p riv in d natura
ju rid ic ă a ra p o rtu lu i d in tre fu n c ţio n a ru l p u b lic şi auto rita te a p u b lic ă .368

365 Antonie Iorgovan, Tratai de drept administrativ, voii, ediţia a Jll-a, - Bucureşti, editura „AII Beck”, 2001,
p.558.
366 Valentin I. Prisacaru. Funcţionarii publici, - Bucureşti, editura ,.A11 Beck”, 2004, p. 102.
367 Niculae Neagu, Natura juridicii şi etica funcţiei publice, - Bucureşti, editura „Bren". 2006, p. 125.
m în ceea ce ţine de natura juridică a raportului respectiv. Anibal Teodorescu (1929) considera câ funcţia nu este
un contract ci o situaţie legală, obiectivă, creată de către stat în interesul său exclusiv şi generatoare de un
complex de drepturi totdeauna variabil pentru stat şi de un minim de drepturi pentru funcţionar (Anibal
Teodorescu. Tratat de Drept administrativ, ediţia a IIl-a, vol.l, - Bucureşti. 1929. p.297), iar Paul Negulescu
(1934) considera că nu se poate face nici o apropiere între raporturile ce există între administraţie şi funcţionar
şi între raporturile existente între un funcţionar privat şi patronul său. deoarece numirea funcţionarului este un
181
 în lite ra tu ra ju rid ic ă de drept al m u n c ii s-a conturat o altă p o ziţie v is -a -
vis de ra p o rtu rile ju rid ic e respective, deşi nu este atât de u n ila te ra lă ca cea
expusă în d o c trin a de drept a d m in is tra tiv . A s tfe l, în lite ra tu ra m oldovenească
de drept al m u n c ii m a jo rita te a a u to rilo r care s-au expus asupra na tu rii ju rid ic e
a ra p o rtu rilo r ju rid ic e dintre fu n c ţio n a rii p u b lic i şi autoritatea p ublică,
consideră că ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă ale acestor fu n c ţio n a ri sunt
raporturi ju rid ic e de m uncă tip ic e , g refate pe un contract in d iv id u a l de
m uncă. P o triv it lui E duard B oişteanu (2 0 0 5 ), au o fo rm ă tip ic ă rap o rtu rile
ju rid ic e de m uncă în care sunt im p lic a ţi fu n c ţio n a rii p u b lic i, m a g is tra ţii şi
m ilita r ii,1"'1 p o z iţie susţinută şi în m an u alu l de drept al m u n c ii ed itat în anul
2 0 0 7 de către a u to rii N ic o la i R om andaş şi E duard B oişteanu.370 în literatu ra
rusă (p o s ts o v ie tc ic ă ) de drept al m u n c ii apartenenţa ra p o rtu rilo r ju rid ic e
d in tre fu n c ţio n a rii p u b lic i şi a u to rită ţile p u b lice la ra p o rtu rile de m uncă este
m ai puţin d iscu tab ilă, d ato rită re g le m e n tă rii acestora in clu siv de către C o d u l
m u n c ii al Federaţiei Ruse. P o triv it p re v e d e rilo r a rt.1 9 din C o d u l respectiv,
« m pydoabie ow H oiuem m HOJHUKamm na ocHouamiu m p y d o e o zo d o z o s o p a s
p e iy .ib m a m e Ha3HaneHun Ha dojiMcnocnib unu y m e e p y c d e m m e donotcHocmu e
aiynafix, npedycM ompeHHbix 3aKOHOM, uhhm hnp.MamusHbiM npaaonbi.M
axmoM unu ycm aeoM (nojio3iccnue.\i) o p za n m a n u u » . 371 To tu şi, există
suficiente abordări conceptuale d ife rite şi în doctrina ju rid ic ă rusă p riv in d
natura ju rid ic ă a raportului dintre fu ncţionaru l public şi autoritatea publică
angajatoare. A s tfe l, p o triv it lui S. E. C ia n n o v (2 0 0 9 ), «KownpaKm o
npoxoDtcdeHuu zocydapcm eeH H ou cnywcfibi n p ia e a n no 6ojibiueu nacm u He
onpede.nxmb undueitdyanbHbie y a i o e m npoxojKdeHun zocydapcm eeH H ou
cjiyowGbi, a 3U(JjUKcnpo8amb (JjctKm doSpoeoiibH ozo deyxcmopoHHezo
eo.ieu3hfi8.neHm o e e npoxoMcdemut. B o m n m u e om m p yd o e o zo d o zo e o p a
KoumpaKm o npoxoDwdeHuu zocydapcm eeH H ou cjiyjKâbi ocH oebieaem cx Ha
no.noDicenwx ne mpy’doeozo, a cncifuanbiiozo cnyoiceouozo 3aKonodam ejibcm ea.
n o ceomi npu3HaKCLM KOHtnpaKm o npoxooK dem m zocydapcm eeH H ou CM’OKâbi
Bm ixce ne k m pydoeoM y, a k ad.vuhucm pam uenOMy d o zo e o p y » . 37“ C u toate
o p in iile disidente, în d octrin a de drept al m u n c ii din F ed eraţia R usă s-a
în c e tă ţe n it p o ziţia , fu n d am en tată pe n orm ele leg islaţiei m u n c ii, p o triv it căreia

act de putere publică încadrându-se într-un procedeu de drept public, înfăptuit printr-un act de autoritate (a se
vedea P.Negulescu. Tralal ile Drept administrativ, ediţia a IV-a, - Bucureşti. 1934. p.541-543). Mihai Văraru
(1928), un alt doctrinar interbelic în materie de drept administrativ, considera, la rându-i, că raporturile ce se
nasc între stat şi funcţionarii săi sunt raporturi de drept public, funcţionarii respectivi nedeţinând nici o putere
şi nici un drept de la autoritatea care i-a numit, sursa competenţei lor fiind legea organică a funcţiunii
(M. Văraru, Tratat de Drept administrativ român. - Bucureşti. 1928, p. 148).
m Eduard Boişteanu. Dreptul muncii, p.67.
370 Nicolai Romandaş, Eduard Boişteanu, Dreptul muncii, p.65.
171 Tpyâofiou Kodewc P o c c u Î i c k o u <I>edepaiţuu, cDe/ieparihHhrH 'SaKOH o t 30 ^eK afipa 2001 r. JNTsl 97-03 (publicat în
C3 pa». 2002. m (m.I). Ct.3).
m MaHHOB C.E., HeKomopbie aonpochi orncpauunemui rnpydonoro doronopa om KOHmpaKmoa c
eocyâapcnmeiuibLMii uMytiuifiina.ihiihLmi c j i v - h c u i u u m u , articol, publicate pe pagina web:
http://otd-lab.ru/spravochnik/stati/nekotoi-ye-voprosy-otgranicheniya-trudovogo-dogovora-ot-kontraktov-s-
gosudarstvenny (accesat la 08.04.2011).
182
în cazul celo r m ai m u lte c ategorii de fu n c ţio n a ri p u b lic i ra p o rtu rile ju rid ic e
de m u n c ă sunt generate de către fapte ju rid ic e c o m le x e , care au drept
com ponente actul a d m in is tra tiv de n u m ire sau alegere în fu n c ţie şi contractul
in d iv id u a l de m u n că, în c h e ia t în u rm a e m ite rii a c tului a d m in is tra tiv respectiv.
T o to d a tă , şi le g iu ito ru l, şi d octrin a rusă de specialitate în m aterie de fu n c ţie
p u b lic ă fac o d ife re n ţie re în tre statutul ju r id ic al fu n c ţio n a rilo r p u b lic i şi
statutul ju rid ic al fu n c ţio n a rilo r m u n c ic ip a li, care constă în aceea că
în cadrarea în tr-o fu n cţie p u b lic ă a unui fu n c ţio n a r m u n ic ip a l se e fectu ează în
b a za unui contract de m uncă, pe când în c a d ra re a în m u n c ă a unui fu n c ţio n a r
p u b lic se efectuează în baza în c h e ie rii unui contract de s e rv ic iu .373
Aspecte concluzive. în lite ra tu ra rom ânească de drept al m u n c ii s-a
fo rm a t o o p in ie fo a rte consistentă, p o triv it căre ia ra p o rtu rile de serviciu ale
fu n c ţio n a rilo r p u b lic i sunt ra p orturi ju rid ic e de m uncă tip ic e , c h ia r dacă
acestea nu sunt fu ndam entate pe un contract in d iv id u a l de m uncă. D in
această perspectivă una din cele m ai arg u m en tate tra tă ri ale ra p o rtu rilo r
respective din această a fost efectuată de către Şerban B elig ră d e a n u (2 0 0 0 ),
în tr-u n studiu p u b lic a t im e d ia t după adoptarea L e g ii n r. 1 8 8 /1 9 9 9 p riv in d
statutul fu n c ţio n a rilo r p u b lic i,374 relu ată de către reputatul cercetător în m a i
m u lte studii u lte rio a re .375 P o triv it m a jo rită ţii cerc e tă to rilo r, în cazul titu la rilo r
unei fu n c ţii p u b lic e raportul ju r id ic de m uncă al fu n c ţio n a rilo r respectivi are
drept te m e i - exact ca şi în cazul ra p o rtu rilo r ju rid ic e de m u n c ă clasice, - tot
un acord de v o in ţă ; raportul în cauză având, astfel, natură contractuală. Sursa
o p in ie i date o constituie o d e c izie a în a lte i C u rţi de C asaţie şi Justiţie a
R o m â n ie i.37b C onsid erăm foarte corectă o astfel de abordare p riv in d natura
contractuală a ra p o rtu lu i ju rid ic de serviciu al fu n c ţio n a ru lu i p u b lic , ceea ce
co n fe ră acestuia suficiente trăsături pentru a fi plasat, cel puţin în parte, în
a ria de acoperire a d re p tu lu i m u n c ii, deoarece însăşi necesitatea, absolut
lo g ic ă şi n o rm a lă , de acceptare de către v iito ru l fu n c ţio n a r p u b lic a a c tu lu i de
n u m ire sau - în cazul d e m n ita ru lu i p u b lic , - de alegere sau n u m ire în fu n c ţia
p u b lică, o feră expresie unui raport ju r id ic de natură contractuală, c h ia r şi dacă
a p a riţia rs a portului de facto este c o n d iţio n ată de e m ite re a actului
a d m in is tra tiv de către autoritatea p u b lic ă angajato are. C u p re c iză rile de
rig o are care se im pun în ceea ce ţine de ra p o rtu rile ju rid ic e de m uncă ale
d e m n ita rilo r p u b lic i: peroanele fiz ic e care deţin fu n c ţii de de m n ita te p u b lic ă
îş i desfăşoară a c tiv ita te a în te m e iu l unei alte fo rm e a ra p o rtu lu i ju rid ic de

173 C.H.EpaTaHOBCKHH, ('oomuvweuue oouţux u cnequaibHMx ocmmuniu npeKpauţemot Aiyiiuifunutbiio-cjiy.MceO-

Hbix omuouiemtii, - M ocraa, vKypHan «rocyaapcTBO h npaBo». Ne 10/2010 r.. p.49.
374 Şerban Beligrădeanu, Consideraţii teoretice yi practice în legătură cu Legea nr. IH8 1999 privind statutul
funcţionarilor publici, - Bucureşti, revista „Dreptul", nr.2/2000, p.6-14.
375 „...raportul de serviciu al funcţionarului public constituie una dintre form ele tipice ale raportului juridic de
muncă, alături de cel bazat pe contractul individual de muncă" (Şerban Beligrădeanu, Natura raportului
juridic de muncă al membrilor corpului diplomatic şi consular al României in lumina Legii nr.269 2003, -
Bucureşti, revista „Dreptul", nr. 10/2003, p.33).
376 Şerban Beligrădeanu, Ion Traian Ştefanescu, Răspunderea civilă reciprocă intre părţile raportului contractual
de serviciu al funcţionarului public, - Bucureşti, revista „Dreptul", nr.4/2009, p.78-79.
183
 m uncă, cu an u m ite deosebiri fa ţă de raportul ju rid ic de serviciu - raport
ju r id ic de m uncă atip ic , - al fu n c ţio n a rilo r p u b lic i. în cazul u nor d e m n ita ri
p u b lic i, cum ar fi, de e x e m p lu , ju d e c ă to rii, legea specială care reglem entează
statutul ju rid ic al acestora - Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544
din 20.07.1995,377 - nu c onţin e n ici un fe l de m enţiuni cu re fe rire la natura
ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă al ju d e c ă to rilo r. T o to d a tă , m enţionăm că în
cadrul d o ctrin ei fra n c e ze în m a te rie s-a conturat o ram ură re la tiv autonom ă de
drept, d e n u m ită Droit de la fonction publique.'7'
N a tu ra ju r id ic ă a ra p o rtu lu i de serviciu al fu n c ţio n a rilo r p u b lic i depinde
in c lu s iv de d te rm in a re a na tu rii ju rid ic e a fu n c ţie i p u b lice. Sub acest aspect,
d o c trin a c o n tem porană a fu n c ţie i p ublice cunoaşte, de regulă, două tip u ri de
abordări: abordarea statutar contractuală şi abordarea statutar legală. T e o ria
statutului contractual al fu n c ţie i p ublice este fu ndam antată pe ideea p o triv it
căreia esenţa fu n c ţiilo r pu b lic e este fu n d am an tată pe un contract (de regulă
a d m in is tra tiv ), o p in ie care este susţinută şi de către unii te o re tic ie n i în
m a te ria dreptului adm inistrativ şi al contenciosului ad m in istrativ din R epublica
M o ld o v a . N a tu ra contractuală a rap o rtu rilo r de serviciu ale fu n c ţio n a rilo r
p u blici este ferm susţinută şi de către teo reticien ii dreptului m uncii în m aterie,
num ai că de pe alte p o ziţii şi cu alte argum ente epistem ologice.
T e o ria statutului legal al fu n c ţie i pu b lic e consideră fu n c ţia pu b lic ă drept
un statut legal, deoarece actul de in stitu ire a oricărei fu n c ţii p ublice em ană de
la stat. în acest sens, raportul ju rid ic generat în urm na o c u p ă rii de către o
persoană a unei fu n c ţii p ublice u rm ează, în m od lo gic, lin ia dete rm in a tă de
către natura ju r id ic ă a fu n c ţie i p ublice. în ceea ce ne priveşte, considerăm că
atât fu n c ţia p u b lică, cât şi raportul generat în u rm a o cupării acesteia este de
n atură contractuală, deoarece e n titatea de fu n c ţie pu b lic ă nu poate fi abordată
separat de subiecţii im p lic a ţi în punerea în m işcare a fu n c ţie i respective,
ad ic ă separat de în c a d ra re a unei persoane în fu n c ţia dată, în cadrare care se
efectuează, o ric u m nu am p riv i-o , p rin in te rm e d iu l unui act de natură v o litiv ă
b ila te ra lă - a unui acord de v o in ţă a p ă rţilo r im p lic a te în procedura de
ocupare a fu n c ţie i publice: a unei persoane fiz ic e , aspirante la fu n c ţia pu b lic ă
şi, respectiv, a unei au to rităţi p ublice în cadrul căreia este inclusă fu n c ţia în
cauză. în caz co n trar se poate a ju nge la o co n c lu zie greşită p o triv it căreia
o rice fu n c ţie din cadrul unei u n ită ţi cu capital de stat, cum ar fi, de e x e m p lu ,
in s titu ţiile p u b lic e , sunt fu n c ţii de natură ju r id ic ă leg ală, care au drept sursă
generatoare p rim a ră v o in ţa statului de a institui fu n c ţia respectivă. A m b e le
situ a ţii presupun, până la urm ă, e xistenţa - directă sau in directă, - a unui act

177 Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 117-119 din 15.08.2002.
17s Jean-Marie Auby, Jean-Beinaid Auby, Didier Jean-Pieire. Antony Taillefait, Droil de la Fonction Publique, -
Paris, editeur Dalloz. collection Precis DaiIo: Droil Public, 2005. Potrivit autorilor în cauză, „le droil de la
fonction publique comporte quatre elemenis: - Ies regles generales applicables â la fonction publique, - le
statut de la Function publique - celui de la fonction publique territoriale - celui de la fonction publique
hospitaliere
184
de natură a d m in is tra tiv ă , deşi n im e n i nu pune la în d o ia lă caracterul de drept
al m u n c ii al rap o rtu lu i care apare în tre in s titu ţia p u b lic ă şi sala ria tu la angajat
de către aceasta.
N a tu ra ju rid ic ă a ra p o rtu lu i de serviciu al fu n c ţio n a rilo r p u b lic i este,
o ric u m nu s-ar în cerca abordarea ra p o rtu lu i respectiv, una c o m p le x ă , cu
im p lic ă ri ju rid ic e in tra d is c ip lin a re , situându-se atât în sfera d re p tu lu i m u n c ii,
cât şi în sfera drep tu lu i a d m in is tra tiv . R ap o rtu l generat în u rm a o cupării
fu n c ţie i pu b lic e de către o persoană fiz ic ă are drept o b ie c t prestarea unei
a c tiv ită ţi de natură p u b lică, care a fost, este şi cu siguranţă că v a fi o muncă
prestată p o triv it unui re g im prestab ilit, atât de m u n c ă cât şi de o dihnă; o
m uncă supusă aspectelor d is c ip lin a re şi, to to d ată, o m uncă, prestarea căreia
poate o ricând în c e ta , în c o n d iţiile le g ii. T o to d a tă , există su fic ie n te e lem ente
în cadrul acestui raport care ne fac să a firm ă m că de la „o c u p a n tu l” fu n c ţie
pu b lic e em ană puterea pu b lic ă a statului, ceea ce este sp ecific unui raport
ju r id ic a d m in is tra tiv . A s tfe l, şi sub aspect de drept al m u n c ii, şi sub aspect de
drept a d m in is tra tiv , raportul generat este un raport juridic atipic. D u p ă cum
susţinea şi V e g in ia V e rd in a ş (1 9 9 8 ), fu n c ţio n a ru l p u b lic are un statut ju r id ic
gen erato r al unei in s titu ţii co m p le x e , afla te la hotarul dintre dreptul
a d m in is tra tiv şi dreptul m u n c ii.371’
Putem c o n c lu zio n a cu certitu d in e că este im p o s ib il de separat
com ponenta a d m in is tra tiv ă de com ponenta de drept al m u n c ii în cadrul
ra p o rtu lu i ju r id ic al fu n c ţio n a ru lu i p u b lic cu autoritatea p u b lic ă angajato are,
în tre acestea existând, p ra x io lo g ic , o unitate d ia le c tic ă in d iv iz ib ilă . A b o rd a re a
separată a com ponentei de drept al m u n c ii de cea a d m in is tra tiv ă în c onţin utu l
ra p o rtu lu i respectiv este p o s ib ilă num ai strict e p is te m o lo g ic , în contextul
tra tă rii teoretice a ra p o rtu lu i de serviciu în cauză. D in aceste considerente
(d a r nu n u m a i) ra portul ju r id ic de serviciu al fu n c ţio n a rilo r p u b lic i poate fi
abordat atât drept un raport ju r id ic a d m in is tra tiv , cât şi un raport ju r id ic de
m uncă, dar, în am b ele cazuri şi s itu a ţii, acesta nu este un raport tip ic nici
pentru dreptul a d m in is tra tiv , n ici pentru dreptul m u n c ii. A s tfe l, în cazul dat
a v e m de a face cu un ra p o rt ju rid ic non-standard care, abordat p rin prism a
d re p tu lu i m u n c ii, este un raport ju rid ic de m u n c ă a tip ic . D u p ă cum a firm a
cercetătorul A le x a n d ru Ţ ic le a (2 0 0 9 ), abordarea „canto nată” a d reptului
m u n c ii, doar la studiuI relaţiilor de muncă in sectorul privat şi cu totul
incidental al celor din sectorul public ,380 este incorectă şi sterilă, care nu
re fle c tă absolut deloc situaţia p ra x io lo g ic ă în m a te ria ra p o rtu rilo r de m uncă.
In acest sens, ra p o rtu rile ju rid ic e de m un că ale fu n c ţio n a rilo r p u b lic i -
ra porturi de serviciu, p o triv it le g ii, - sunt ra porturi ju rid ic e de m uncă tipice,
dacă acceptăm ideea existenţei unui drept public al muncii , in d ife re n t de

379 Verginia Verdinaş. Slatlultil fimcţionantlui public, - Bucureşti, editura „Nemira”, 1998. p.41-42.
380 Alexandm Ţiclea, Opinii privitul dreptul public al muncii subramuru a dreptului muncii, - Bucureşti.
„Revista română de dreptul muncii”, nr.4/2009, p. 16.
185
m o d u l de abordare - ra m u ră autonom ă a sistem ului d re p tu lu i sau subram ură
a d re p tu lu i m u n c ii clasic. T o tu ş i, până la statuarea şi fundam entarea
ep is te m o lo g ic ă şi d e fin itiv co n c e p tu a liza tă ş tiin ţific , fiin d p riv ite p rin prism a
re g le m n tă rilo r actuale în m a te rie , cât şi prin prism a do c trin e i clasice a
d re p tu lu i m u n c ii, ra p o rtu rile de serviciu sunt raporturi de m uncă atip ice,
apărute în tre două părţi: în tre ben e fic ia ru l a c tiv ită ţii de m uncă subordonată -
a u to ritatea p u b lică, şi prestatorul a c tiv ită ţii (m u n c ii) respective - fu n cţio n aru l
p u b lic sau, după caz, d e m n ita ru l p u b lic . F u n c ţio n a rii p u b lic i, în c alitate de
prestatori ai u nor an u m ite genuri de a c tiv ita te , specifice fu n c ţiilo r p ublice,
sunt, p o triv it te rm in o lo g ie i c o m u n ita re , precum şi c o nform doctrin ei
d rep tu lu i m u n c ii din spaţiul c o m u n ita r, lucrători,381 A d ic ă salariaţi, p o triv it
te rm in o lo g ie i uzuale în m aterie din R e p u b lic a M o ld o v a , noţiu nea de
fu n c ţio n a r pu b lic fiin d una d erogatorie de la noţiunea de salariat,38’ iar în
m aterie de ra p o rtu ri ju rid ic e de m unca, tip ic e sau atip ice, leg ea-cadru (d rep tu l
c o m u n ) este C o d u l m u n c ii.383

,KI Nicolas Font, Le iravail subordonne entre droit prive el droit public, preface de Jean-Marie Ponlier, - Paris,
edition Dalloz, collection Nouvelle bibliolheque de theses, 2009, p.23.
3X2 Alexandru Ţiclea, Opinii privind dreptul public al muncii subramură a dreptului muncii, - Bucureşti.
„Revista română de dreptul muncii", p.27.
m După cum afirmă, pe bună dreptate, autorii lucrării Dreptul public al muncii, atunci când este cazul, completa­
rea legislaţiei privind funcţia publică se efectueaza, în primul rand (si in principal), cu prevederile Codului
muncii şi cu celelalte acte normative incluse în legislaţia muncii, şi în al doilea rând (în subsidiar), cu
reglementările de drept civile, administrative sau penale (Alexandru Ticlea, Laura Georgescu, Ana Cioriciu
Stefanescu, Barbu Vlad, Dreptul public al muncii, - Bucureşti, editura Wolters kluvver, 2010, p.32).
 SCURTĂ POSTFAŢĂ
R a p o rtu rile ju rid ic e de m u n c ă sunt entită ţi p lu rid im e n s io n a le , v a ria b ile
şi fle x ib ile , după cum se poate observa din co n ţin u tu l s tu d iu lu i m o n o g ra fic de
fa ţă . T ra ta te prin prism ă d ih o to m ic ă , acestea d em onstrează pregnan t fa p tu l,
că re la ţiile sociale de m uncă, in d ife re n t de atitu d in e a activ ă sau pasivă,
abordată de către le g iu ito r, au caracter flu c tu a n t, fiin d im p o s ib ilă elab o rarea
unei e n tită ţi-e ta lo n în do m en iu . D eşi se vrea tip iza tă , p a ra d ig m a ra p o rtu lu i,
propusă de către le g iu ito r prin in te rm e d iu l n o rm e lo r-c a d ru din C o d u l m u n c ii,
este în m are parte depăşită de tim p şi constituie un m o d el m ai m u lt te o re tic ,
decât a p lic a b il în practica c o tid ia n ă a re la ţiilo r de m uncă.
în an ii '7 0 ai secolului trecut şcoala sovietică de drept al m u n c ii,
reprezentată de către cercetăto rii L e v G h in ţb u rg , R o m an L iv ş iţ, Iu rie
O rlo v s k ii şi a lţii, a elab orat şi propus un m o d el bifu rcat al ra p o rtu lu i ju r id ic
de m uncă, constituit din raportul in d iv id u a l de m uncă şi, respectiv, raportul
co le c tiv de m uncă. F iin d u lte rio r p reluat de către m a jo rita te a c e rc e tă to rilo r în
do m e n iu l ştiinţei de drept al m u n c ii, m o d e lu l respectiv c ontin uă să fie
susţinut şi astăzi în cadrul doctrin ei de drept al m u n c ii din spaţiul
postsovietic, in c lu s iv în cadrul doctrin ei în m aterie din R e p u b lic a M o ld o v a .
F ix a re a rig id ă pe acest m o d e l este, în o p in ia noastră, depăşită, şi nu n u m ai
sub aspect p ur e p is te m o lo g ic , ci, ceea ce este şi m a i im p o rtan t, sub aspectul
re a lită ţilo r practice. M o d e lu l în cauză c o m b in ă (p u r te o re tic , d esigur) două
en tităţi care conţin e lem en te structurale d ife rite şi obiectu l cărora n ic i pe
departe nu este id e n tic , pentru a le putea în g lo b a în cadrul unei e ntităţi
com une - cea a ra p o rtu lu i ju rid ic de m uncă. C e e a ce se consideră a fi raport
in d iv id u a l de m uncă este, de fa p t, singura e n tita te care are de a face cu
obiectul direct al oricărui raport ju rid ic de m uncă, m a te ria liza t prin prestarea şi
rem unerarea m u n cii. R aportul co lectiv are cu totul şi cu totul a lt ob iect, esenţa
căruia constă în d ialogu l social în tre partenerii care reprezintă co le c tiv e le de
m uncă, pe de o parte, şi a n g a ja to rii, pe cea la ltă parte. în acest sens este
necesară, în o p in ia noastră, separarea ra p o rtu lu i c o le c tiv de m uncă, care este,
de fa p t, ra p o rt de d ia lo g social, de tu lp in a e n tită ţii com une - cea a rap o rtu lu i
ju r id ic de m uncă. D in aceste considerente şi a u to rită ţile le g iu ito a re ar trebu i
să dem areze procesul de elaborare a unui act no rm a tiv c o d ific a t autonom ,
separat de C odul m u n c ii, - eventual, un C od de dialo g social, - care să in cludă
toată g a m a vastă şi extrem de im p o rta n tă a re la ţiilo r care apar în cadrul
pa rte n e ria tu lu ii social. în acest caz şi raportul ju r id ic de m uncă clasic, care
ţine exclusivus de prestarea m u n c ii, va putea fi abordat în tr-o m a n ie ră m ai
fle x ib ilă , fă ră ca să fie bătut în ţin te le d o g m a tic e ale unui concept care este
deja depăşit.
A c tu a liz a re a conceptuală a in stitu ţiei rap o rtu lu i ju r id ic de m uncă nu
re p re zin tă o sarcină uşoară nici pentru leg u ito r, dar nici pentru cercetătorii

187
 interesaţi în m aterie. O ric u m nu s-ar încerca, m odelu l p raxiolog ic al raportului
ju rid ic de m uncă - fie tip ic , fie atip ic , - va fi d ife rit de cel fo rm a liz a t ju rid ic , şi
cel puţin cu un pas m a i în a in te fa ţă de m o d e lu l în cad rat în spaţiul regulato riu.
Şi pentru a avea o p erspectivă pe tim p m e d iu asupra d e z v o ltă rii ra p o rtu rilo r
ju rid ic e de m uncă, este necesară in clu siv cunoaşterea rep erelo r istorice a
d e z v o ltă rii co n c e p tu lu i, repere care necesită a fi coroborate cu elem entele
in terd iscip lin are în m a te ria re la ţiilo r de m uncă, care fig u re a ză în cadrul a lto r
ştiinţe sociale, şi în p rim u l rând în cadrul s o c io lo g ie i, ec o n o m ie i şi p siholg iei
m u n c ii, dar şi în cadrul tra tă rilo r a n tro p o lo g ice ale d im e n s iu n ii m u n c ii.
Separarea şi segregarea conceptuală a ra p o rtu lu i de m uncă, în ch istat în cadrul
d im en sio n al al c o n ţin u tu rilo r ju rid ic e este, în o p in ia noastră, lip s ită de o
v iz iu n e de perspectivă. C e l puţin o faţetă im p o rtan tă a ra p o rtu lu i -
a tip ic ita te a, - nu poate fi abordată în s tilul m ecan icist al te h n ic ii ju rid ic e , fa ră
a ţine cont de m ultiaspectualitatea conceptului. O ric u m , atât tipicitatea, cât şi
atipicitatea raportului, este abordată ca atare nu de către persoanele participante
la aceste ra porturi - salariaţi şi a n g a ja to ri, - dar de către te rţi, din rândul
cărora fac parte, în v irtu te a statutului pe care-1 au, toţi cercetăto rii interesaţi
de m a te ria re la ţiilo r de m uncă.
în c h e ie m această scurtă postfaţă cu speranţa că cei interesaţi au găsit în
co n ţin u tu l s tu d iu lu i m o n o g ra fic „ D ih o to m ia ra p o rtu lu i ju r id ic de m uncă” m ai
m u lte sau m ai puţine repere, care să le fie u tile în cadrul u nor cercetări în
m a te ria ra p o rtu rilo r de m uncă. D e la ei se aşteaptă, totodată, şi un ochi c ritic
care să sesizeze acele carenţe care, o ricum nu am în cerca, sunt inseparabile
de o rice în cercare de abordare e p is te m o lo g ic ă a unor concepte ş tiin ţific e , din
cadrul cărora face parte şi in stitu ţia rap o rtu lu i ju rid ic de m uncă.

188
 SUPORT NORMATIV ŞI PRACTICĂ JUDICIARĂ

1. ACTE NORMATIVE NAŢIONALE

1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994 (publicată în Monitorul Oficial
al Republicii M oldova n r.l din 18.08.1994).
2. Codul muncii al Republicii Moldova nr.l54 din 28.03.2003 (publicat în
Monitorul O ficial al Republicii M oldova nr. 159-162 din 29.07.2003).
3. Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107 din 06.06.2002 (publicat în
M onitorul O ficial al Republicii M oldova n r.82-86 din 22.06.2002).
4. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.l 163 din24.04.1997 (republicat în
M onitorul O ficial al Republicii M oldova din 08.02.2007) (ediţie specială).
5. Legea pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale al Republicii
Moldova nr.599 din 30.09.1999 (publicată în M onitorul O ficial al Republicii
M oldova nr. 1-4 din 11.01.2001).
6. Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr. 199
din 16.07.2010 (publicată în M onitorul O ficial al Republicii M oldova n r.l 94-
196 din 05.10.2010).
7. Legea voluntariatuliui nr.121 din 18.06.2010 (publicată în Monitorul O ficial al
Republicii M oldova nr. 179-181 din 24.09.2010).
8. Legea privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17.06.2010 (publicată în
Monitorul O ficial al Republicii M oldova nr. 126-128 din 23.07.2010).
9. Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.l58
din 04.07.2008 (publicată în Monitorul O ficial al Republicii M oldova nr.230-
232 din 23.12.2008).
10 .Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr.l35 din 14.06.2007
(publicată în M onitorul O ficial al Republicii M oldova nr.127-130 din
17.08.2007).
11. Legea cu privire la mediere nr.l34 din 14.06.2007 (publicată în Monitorul
O ficial al Republicii M oldova nr. 188-191 din 07.12.2007).
12. Legea privind cultele religioase şi părţile lor componente nr.l25 din
11.05.2007 (publicată în Monitorul O ficial al Republicii M oldova nr.127-130
din 17.08.2007).
13. Legea privind activitatea de audit nr.61 din 16.03.2007 (publicată în Monitorul
Oficial nr.l 17-126 din 10.08.2007).
14. Legea cu privire la statutul militarilor nr.162 din 22.07.2005 (publicată în
M onitorul O ficial al Republicii M oldova nr.129-130 din 30.09.2005).
15. Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr.264 din 27.10.2005
(publicată în Monitorul O ficial al Republicii M oldova n r .l72-175 din
23.12.2005).
16. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355 din
23.12.2005 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii M oldova nr.35-38 din
03.03.2006).

189
17. Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din
04.07.2003 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.200-203
din 19.09.2003).
18. Legea salarizării nr.847 din 14.02.2002 (publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.50-52 din 11.04.2002).
19. Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei nr.1245 din
18.07.2002 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.137-138
din 10.10.2002).
20. Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19.07.2002 (publicată în Monitorul
Oficial nr.159 din 04.09.2010).
21. Legea cu privire la notariat nr.1453 din 08.11.2002 (publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 154-157 din 21.11.2002).
22. Legea privind Inspecţia Muncii nr.140 din 10.05.2001 (publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.68-71 din 29.06.2001).
23. Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000 (publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58 din 18.05.2000).
24. Legea cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-ştiinţifice şi
medico-legale nr.1086 din 23.06.2000 (publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 144-145 din 16.11.2000).
25. Legea serviciului în organele vamale nr.l 150 din 20.07.2000 (publicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 106-108 din 24.08.2000).
26. Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova
nr.753 din 23.12.1999 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 156 din 31.12.1999)
27. Legea privind societăţile pe acţiuni nr.l 134 din 02.04.1997 (republicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova n r.l-4 din 01.01.2008).
28. Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr.837 din 17.05.1996 (republicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova n r.l53-156 BIS din 02.10.2007).
29. Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.l036 din 17.12.1996 (republicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova n r.l83-185 din 10.10.2008).
30. Legea ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28.03.1995 (publicată în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr.34 din 22.06.1995).
31. Legea cu privire la activitatea farmaceutică nr.l456 din 25.05.1993
(republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.59-61 din
15.04.2005).
32. Legea cu privire la poliţie nr.416 din 18.12.1990 (republicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 17-19 din 31.01.2002).
33. Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului special în cadrul
Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.461 din 24.03.2008 (publicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.66-68 din 01.04.2008).
34. Regulamentul privind organizarea activităţii interpreţilor şi traducătorilor
antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministend Justiţiei, de
organele procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de

190
 notari, avocaţi şi de executoriijudecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.459 din 05.08.2009 (publicat în M onitorul O ficial nr.124-126 din
14.08.2009).
35. Convenţia colectivă (nivel naţional) cu privire la modelul Contractului
individual de muncă nr.4 din 25.07.2005 (publicată în M onitorul O ficial al
Republicii M oldova nr. 101-103 din 29.07.2005).
36. Codul Muncii al R.S.S.Moldoveneşti din 25.05.1973 (publicat în Veştile
Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti nr.5/1973). A ct abrogat.
37. Legea serviciului public nr.443 din 04.05.1995 (publicată în M onitorul O ficial
al Republicii M oldova nr.61 din 02.11.1995). A ct abrogat.

II. HOTĂRÂRI EXPLICATIVE ALE PLENULUI CURŢII

SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
1. Hotărârea Plenului CSJ nr.Il din 3 octombrie 2005 „Cu privire la practica
aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează
obligaţia uneia dintre părţile contractului individual de muncă de a repara
prejudiciul cauzat celeilalte părţi” (publicată în Buletinul C urţii Supreme de
Justiţie nr. 2/2006).
2. Hotărârea Plenului CSJ nr.12 din 3 octombrie 2005 „Cu privire la practica
judiciară a examinării litigiilor care apar în cadru! încheierii, modificării şi
încetării contractului individual de muncă” (publicată în Buletinul Curţii
Supreme de Justiţie nr. 6/2006).
3. Hotărârea Plenului CSJ nr.27 din 24.12.2001 „Cu privire la practica aplicării
de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului
administrativ” (publicată în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie nr.4-5/2002).

III. ACTE NORMATIVE ALE ALTOR STATE

1. Constituţia României (republicată în Monitorul O ficial al României. Partea I,
nr. 767/29 octombrie 2003).
2. K o H cm u m yiţu n Poccuuckoh 0 e d e p a t ţu u (publicată în «Poccuuckosi ? a 3 e m a »
d in 2 5 d e c e m b r ie 1 9 9 3 ).
3. Koucmumytţm Vicpaimt (publicată în «BidoMocmi R epxoB H oi Padu yKpaimi»,
nr.30/1996).
4. Tpydoeou KodeKC P occmickou (fredepaiiuu om 30A2.200h. (publicat în C3
P®. 2002. N°1 (h.I). Cm. 3).
5. Legea României privind Statutul funcţionarilor publici nr. 188/1999
(republicată în Monitorul O ficial al României. Partea 1, nr. 365 din
29.05.2007).
6. Legea României din 1929 asupra contractelor de muncă (publicată în
Monitorul O ficial al României nr.74 din 5 aprilie 1929). A ct abrogat.

191
 IV. ACTE INTERNAŢIONALE ŞI REGIONALE
1. Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.177/1996 privind munca la
domiciliu.
2. Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.181/1997 privind agenţiile
private de ocupare aforţei de muncă.
3. Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
Fundamentale, adopată la Roma de către ţările membre ale CE în data de
04.11.1950.
4. Carta Socială Europeană revizuită, adoptată la Strasbourg în data de
03.05.1996.
5. Rezoluţia 2009/2220(INI) referitoare la contractele atipice, securizarea
parcursului profesional, flexisecuritate şi noile forme de dialog social
(publicată pe pagina web:
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-
//E P //T E X T + T A + P 7 -T A -2 0 10 -0 2 6 3 + 0 + D 0 c + X M L + V 0 //R 0 (accesat la
08.04.2011).
6. Directiva 2008/104/EC privind munca prin agent de muncă temporară
(publicatăîn Oficial Journal L 327, 5.12.2008, p.9-14).
7. Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale
(publicatăîn Officia! Journal L 255, 30.9.2005, p.22-142).
8. Acordul-cadru S/2002/206.01.02 privind telemunca, încheiat între Uniunea
Industriaşilor din Comunitatea Europeană, Uniunea Europeană a Artizanilor
şi a întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Centrul European al întreprinderilor cu
Participare Publică şi a întreprinderilor cu Interes Economic General şi
Confederaţia Europeană a Sindicatelor (publicat pe pagina web:
http:/ec.europa.eu/employm ent_social/news/2002/jul/telework_fr.pdf
(accesat la 08.04.2011).
9. Directiva 1999/70/CE privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată
determinată (publicată în Oficial Journal L 175, 10.7.1999, p.43-48).
10. Directiva 1997/81/EC privind munca pe fracţiune de normă (publicată în
Oficial Journal L 14, 20.1.1998, p.9-14).
11. Directiva 1996/71/CE privind detaşarea lucrătorilor efectuată în cadrul unei
prestări de servicii, (publicatăîn Oficial Journal L 18, 21.1.1997, p.1-6).
12. Directiva 1993/104/CEprivind timpul de lucru (publicată în Official Journal L
307, 13.12.1993, p. 18-24).
13. Livre vert - Moderniser le droit du travail pour relever Ies defis du XXI-e
siecle, act adoptat de către Com isia Comunităţilor Europene (C O M /2 0 0 6 /0 7 0 8
final) (publicat pe pagina web: http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CO M :2007:0627:FlN :ro:PD F
(accesat la 0 8 .0 4 .2 0 11).
14. Statutul Uniunii Mondiale a Profesiilor Liberale (text oficial de la data de
28.09.2009) (publicat pe pagina web: http://w w w .um pl.com /
contents/docs/statuts fr.p d f (acesat la 08.04.2011).

192
 BIBLIOGRAFIE DE REFERINŢĂ
(tratate, studii monografice, manuale, articole,
dicţionare, enciclopedii, rapoarte, surse internet)

1. A L B U IO A N , Drept civil. Contractul şi răspunderea contractuală, - C lu j-

Napoca. editura „D acia", 1994.
2. A U B Y J E A N -M A R IE , A U B Y J E A N -B E R N A R D , D ID IE R J E A N -
P IE R R E , T A IL L E F A IT A N T O N Y , Droit de la Fonction Publique, - Paris.
Editeur D a llo z, collection Precis Dallo: Droit Public, 2005.
3. A V O R N IC G H E O R G H E , A R A M Ă E L E N A , N E G R U B O R IS , C O S T A Ş
R U S L A N , Teoria generaă a dreptului. Manual, - Chişinău. editura
‘‘Cartier", 2004.
4. A V O R N IC G H E O R G H E , Tratat de teoria generală a statului şi dreptului.
Volumul II, - Chişinău, F .E .-P .'T ip o g ra fia Centrală", 2010.
5. B A E Ş S ER G 1U , Drept civil. Partea generală, - Chişinău, editura “ Toner” ,
1994.
6. B A R A S C H M A R C O I., Principii de legislaţia muncii, - Bucureşti, editura
tipografiei „M işcarea”, 1932.
7. B E L E IU G H E O R G H E , Drept civil român. Introducere în dreptul civil.
Subiectele dreptului civil, - Bucureşti, Casa de Editură şi Presă „Şansa”-
S .R .L ., 1992.
8. B E L 1 G R Ă D E A N U Ş E R B A N , Ş T E F Ă N E S C U IO N T R A 1 A N . Dicţionar de
drept al muncii, - Bucureşti, editura “ Lum ina Le x ”, 1997.
9. B E L IG R Ă D E A N U Ş E R B A N , Consideraţii - teoretice şi practice - în
legătură cu Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, -
Bucureşti, revista „D reptul", nr.2/2000.
10. B E L IG R Ă D E A N U Ş E R B A N , Natura raportului juridic de muncă al
membrilor corpului diplomatic şi consular al României în lumina Legii
nr.269/2003, - Bucureşti, revista „Dreptul” , nr. 10/2003.
11. B E L IG R Ă D E A N U Ş E R B A N . Ş T E F Ă N E S C U IO N T R A IA N , Răspunderea
civilă reciprocă între părţile raportului - contractual - de serviciu al
funcţionarului public, - Bucureşti, revista „Dreptul”, nr.4/2009.
12. B E L L E M A R E D IA N E , Les lois du travail au Quebec et le travail atypique, -
articol, publicat pe pagina web: http://cpq.qc.ca/assets/files/dossiers/2005/05 aout
travailatypiquenouvmonde.pdf (accesat la 08.04.2011).
13. B O G A T H Y Z O L T A N , Obiectul, sarcinile şi istoria psihologiei muncii şi
organizaţionale, în „Manual de psihologia muncii şi organizaţională”, volum
coordonat de Zoltan Bogathy, - Iaşi, editura „Polirom ”, 2004.
14. B O IŞ T E N U E D U A R D , Dreptul muncii. Partea generală, - Chişinău, editura
„Pontos”, 2005.
15. B O IŞ T E A N U E D U A R D . Consideraţii generate privind profesiunile liberale
din Republica Moldova (articol nepublicat oficial).

193
 16. B O T N A R U S T E L A . ŞA V G A A L IN A ,. G R O S U V L A D IM IR . G R A M A
M A R IA N A . Drept penai Partea generală. Volumul /. - Chişinău, editura
..Cartier” , 2005.
17. B R A T U C O N S T A N T IN , Consideraţii privind munca la domiciliu, - Bucureşti,
„ Revista română de dreptul muncii”, nr.6/2008.
18. B R E H O I G H E O R G H E , P O PE SC U A N D R E I. Ş T E F Ă N E S C U IO N T R A IA N .
Dreptul muncii. Elemente fundamentale, - Bucureşti, editura Fundaţiei
..România de M âine”, 1994.
19. Trăite de Droit du Travail, Tome /, Contrat de Travail, par
G .H .C A M E R L Y N C K . Professeur a la Faculte de D roit et des Sciences
economique de Paris - Paris, Librairie D alloz, 1968.
20. C A P Ş A T U D O R , Comentariu ştiinţifico-practic la Codul muncii al Republicii
Moldova, - Chişinău, revista „Dreptul muncii” , n r.l 0-14/2009.
21. C A P Ş A T U D O R , Comentariu ştiinţifico-practic la Codul muncii al Republicii
Moldova, - Chişinău, revista „Dreptul muncii”, nr.5-6/2010.
22. C E T E R C H I IO A N , L U B U R IC I M O M C IL O , Teoria generală a statului şi
dreptului, - Bucureşti, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1989.
- 23. C H A L M E L P A T R IC K , Le nouveau droit du licenciement apres la Loi de
1989, - Paris, Les Editions d'Organisation. 1990.
24. C IO R IC IU Ş T E F Ă N E S C U A N A , Forme de prestare a muncii la domiciliu, -
Bucureşti.,. Revista română de dreptul muncii”, nr.3/2008.
25. C IO R IC IU Ş T E F Ă N E S C U A N A . Telemunca, - B u c u re ş ti,R e v is ta română de
dreptul m uncii”, nr. 1/2009.
26. C IO R IC IU Ş T E F Ă N E S C U A N A . Contractul individual privind telemunca si
clauza de telemuncă, - articol, publicat pe pagina web:
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_20647/Contractul-individual-
privind-telem unca-si-clauza-de-telemunca.html#ixzzl Gem 1g X D 4 (accesat la
08.04.2011).
27. C O B E Ţ D O IN A D IM A E U G E N IA . F A IF E R F L O R IN ş.a., Dicţionar
Enciclopedic, ediţia a V-a, - Chişinău. editura "Cartier”, 2004.
28. Drept procesual civil. Partea specială, curs universitar, redactor ştiinţific prof.
C O J U H A R I A L E X A N D R U , - Chişinău, F.-E.P. „Tipografia centrală” . 2009.
29. C O M A N G IO R G IU , G E O R G E S C U L A U R A , Contractul de punere la
dispoziţie, - Bucureşti. „Revista română de dreptul m uncii”, nr.4/2007.
30. C O T E A N U IO N , S E C H E L U IZ A , S E C H E M IR C E A ş.a.. Dicţionarul
Explicativ al Limbii Române, Ediţia a Il-a, - Bucureşti, editura “ Univers
Enciclopedic” , 1996.
31. C R IS T O F O R E A N U E„ Teoria generală a contractului individual de muncă, -
Bucureşti, editura “Curierul Judiciar”, 1937.
32. D J U V A R A M IR C E A , Eseuri de filosofte a dreptului, - Bucureşti, editura
„Trei”, 1997.
33. D IM IT R IU R A L U C A , Tendinţe de flexibilitate a raporturilor de muncă, -
Bucureşti, revista „Studii de drept românesc” , an 20 (53), nr. 1-2/2008.
34. D O N O S E V L A M P IE , Dreptul muncii (Volumul I), - Chişinău, A S E M , 2005.
35. D O R N E A N U V A L E R . Sistemul de salarizare in România. - Bucureşti, editura
„Lum ina Lex” , 1999.
36. Enciclopedia Liberă Wikipedia, - articol, publicată pe pagina web a
enciclopediei: http://fr.w ikipedia.org/w iki/T% C 3% A 91% C 3% A 9travail (accesa
la 08.04.2011).
37. Enciclopedia Universală Britannica, voi. 15, - Bucureşti, editura „Litera”, 2010.
38. E N Ă C H E S C U C O N S T A N T IN . Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, ed.a 2 -a
revizuită, - Iaşi, editura “ Polirom”, 2007.
39. E Ş A N U N IC O L A E , art.2, in Comentariu! Codului civil al Republicii Moldova,
vol.I, - Chişinău. Î.S.F.E.-P. „Tipografia Centrală”. 2006.
40. E Ş A N U N IC O L A E , „Libertatea contractului", Cartea a Ill-a, Titlul II,
art.667, în Comentariul Codului civil al Republicii Moldova, vol.II, ediţia ali­
aj - Chişinău, editura „A rc” , 2006.
41. E Ş A N U N IC O L A E , „Dispoziţii generale cu privire la contractul
sinalagmatic ", Cartea a IlI-a, Titlul II, art.704, în Comentariul Codului civil al
Republicii Moldova, voi.II, ediţia a Il-a, - Chişinău. editura „A rc” , 2006.
42. F IR O IU D U M IT R U V ., Dreptul muncii şi securităţii sociale, vol.I, - laşi,
editura “Junimea” , 1996.
43. F O N T N IC O L A S , Le travail subordonne entre droit prive et droit public.
Preface de Jean-Marie Pontier, - Paris, edition D alloz, collection Nouvelle
bibliotheque de theses, 2009.
44. G A G N O N R O B E R T P„ L E B E L L O U IS . V E R G E P1ERRE. Droit du Travail,
deuxieme edition, - Laval, Les Presses de T’Universite Laval, 1991.
45. G H E O R G H 1 U G H E O R G H E 1.. Studiu asupra contractului individual de
muncă, - Bucureşti, tipografia ziarului „Universul”, 1935.
46. G H IM P U S A N D A . Ş T E F Ă N E S C U IO N T R A IA N , B E L IG R Ă D E A N U
Ş E R B A N , M O H A N U G H E O R G H E . Dreptul muncii. Tratat, vol.I. -
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1978.
47. G H IM P U S A N D A . Ţ IC L E A A L E X A N D R U , Dreptul muncii, - Bucureşti,
Casa de Editură şi Presă „Şansa” S.R .L.. 1994.
48. G H IM P U S A N D A . Ţ IC L E A A L E X A N D R U , Dreptul muncii, ediţie revăzută
şi adăugită. - Bucureşti. Casa de Editură şi Presă „Şansa” S .R .L., 1995.
49. G H IM P U S A N D A . Ţ IC L E A A L E X A N D R U . Dreptul muncii, ediţia a IIl-a. -
Bucureşti, Casa de Editură şi Presă „Şansa” S .R .L., 1997.
50. G IO R G IO D E L V E C C H IO , Lecţii de filosofte juridică, - Bucureşti, editura
„Europa N ova” , 1995.
51. G R U N Y P A S C A L E . Raport referitor la contractele atipice, securizarea
parcursului profesional, flexisecuritate şi noile forme de dialog social
(2009/2220(lNI)) (raportoare din partea Comisiei pentru ocuparea forţei de
muncă şi afaceri sociale), - raport, publicat pe pagina web:
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-
//E P //T E X T + R E P O R T + A 7 -2 0 10-019 3 + 0 + D O C + X M L + V O //R O (accesat la
08.04.2011).

195
52. IO R G O V A N A N T O N IE , Tratat de drept administrativ, vol.l, ediţia a IlI-a , -
Bucureşti, editura „AU Beck”, 2001.
53. L A R D E L L IE R P A S C A L . Teoria legăturii ritualice, - Bucureşti, editura
„Tritonic”, 2009.
54. LEIK. A D R IA N . M A N T A L E M IH A I. F IL IP G H E O R G H E . Dreptul muncii şi
securităţii sociale, - Iaşi, editura „Graphix” , 1997.
55. L Y O N -C A E N G E R A R D . P E L IS S IE R JE A N . S U P IO T A L A IN , Droit du
travail, 18-eme edition. - Paris. Dalloz, 1996.
56. M A N C „ Teleworking: telelucru, teleactivităţi sau muncă la distanţă, - Oradea,
editura „Grafnet”, 2007.
57. M A R IA N B O G D A N M IT R IC , Raporturile juridice de muncă ale personalului
ambarcat, autoreferatul tezei de doctor în drept, - Chişinâu, 2009, publicat pe
pagina web: http://vv\vw.cnaa.md/files/theses/2009/14544/marian bogdan -
mitric abstract.ndt'( accesat la 08.04.2011).
58. M A Z IL U D U M IT R U , Teoria generală a dreptului. - Bucureşti, editura „AU
Beck" 1999.
59. M O C A N U E L E N A , Curs de prelegeri la dreptul muncii (partea generală), -
Chişinău. 1997.
60. N E A G U N IC U L A E , Natura juridică şi etica funcţiei publice, - Bucureşti,
editura „Bren". 2006.
61. N E G R U A N D R E I. Z A H A R IA V IC T O R , Teoria generală a dreptului şi
statului în definiţii şi scheme, - Chişinâu, 2009.
62. N E G R U B O R IS , N E G R U A L IN A , Teoria generală a dreptului şi statului, -
Chişinău. editura ..Bons Offices”. 2006.
63. N E G R U T E O D O R . Dreptul muncii, - Chişinău, U L IM , tipografia „Reclama”,
1995.
64. N E G R U T E O D O R , S C O R Ţ E S C U C Ă T Ă L IN A . Dreptul muncii (in tabele). -
Chişinău. complexul editorial-poligrafic al U L IM . 2000.
65. N E G R U T E O D O R , S C O R Ţ E S C U C Ă T Ă L IN A , Dreptul muncii (partea
generală), - Chişinău, U L IM , 2004.
66. N E G R U T E O D O R , S C O R Ţ E S C U C Ă T Ă L IN A . Dreptul muncii. Curs
universitar. - Chişinău. editura „Labirint”, 2010.
67. N E G U L E S C U P A U L . Tratat de Drept administrativ, ediţia a IV -a , - Bucureşti,
1934.
68. N IC U L E A S A M Ă D Ă L IN , Profesiile liberale: reglementare, doctrină,
jurisprudenţă, - Bucureşti, editura „Universul Juridic” , 2006.
69. Noul dicţionar explicativ al limbii române, publicat pe pagina web:
http://dexonline.ro/definitie/profesiune (accesat la 08.04.2011).
70. P E L L IS IE R JE A N . S U P IO T A L A IN , J E A M M A U D A N T O IN E , Droit du
Travail, edition 23-e. - Paris. Editions Dalloz. 2006.
71. P O PA N „ Le rapport juridique (notion et traits), - Bucureşti, Analele
Universităţii Bucureşti, seria Drept, 1986.
72. P O PA N IC O L A E , Teoria generală a dreptului, - Bucureşti, editura „ A II
Beck”, 2002.

196
73. PO PESC U A N D R E I, Modernizarea dreptului muncii şi flexisecuritatea muncii
în viziunea Uniunii Europene. Impactul asupra legislaţiei române, - Bucureşti,
revista „Buletin de informare legislativă” nr.2/2008.
74. P O PE SC U A N D R E I, Dreptul internaţional al muncii, ediţia a Il-a , - Bucureşti,
editura C .H .B eck. 2008.
75. P O PE SC U S O F IA . Teoria generală a dreptului, - Bucureşti, editura "Lum ina
Lex”, 2000.
76. P O P E S C U -N E V E A N U P A U L , Dicţionar de psihologie, - Bucureşti, editura
„Albatros", 1978.
77. P R 1S A C A R U V A L E N T IN 1., Funcţionarii publici, - Bucureşti, editura „ A II
Beck” , 2004.
78. Raportul Eurofound "Very atypicalforms o f work”, - publicat pe pagina web:
http://ww w.eurofound.europa.eu/publications/htmlfiles/efl0091.htm (accesat la
08.04.2011).
79. R O M A N D A Ş N 1 C O L A E . Dreptul muncii. Curs de prelegeri, - Chişinâu.
editura „S.A. Reclama", 1997.
80. R O M A N D A Ş N IC O L A 1 , Contractul individual de muncă, - Chişinâu, Centrul
Editorial al U S M , 2001.
81. R O M A N D A Ş N IC O L A E . B O IŞ T E A N U E D U A R D , Dreptul colectiv şi
individual al muncii, - Chişinâu, C.E.P. „Tipografia centrală", 2003.
82. R O M A N D A Ş N IC O L A I, B O IŞ T E A N U E D U A R D , Dreptul muncii. Manual, -
Chişinău. editura „Reclama". 2007.
83. R O Ş C A N IC O L A E , art.60 „ Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice ”, în
Comentariul Codului civil al Republicii Moldova, vol.I, - Chişinău, Firm a
Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală". 2006.
84. S A D O V E I N IC O L A E , Încheierea şi desfacerea contractului de muncă în
sectorul privat. Privire comparativă în dreptul muncii din România şi
Republica Moldova. Teză de doctorat, - Bucureşti. Universitatea din Bucureşti.
1997 (nepublicată).
85. S A D O V E I N IC O L A E , Specificul contractului individual de muncă în sectorul
privat din Republica Moldova, - Chişinău, revista "Legea şi viaţa", nr. 4/1998.
86. S A D O V E I N IC O L A E , Unele consideraţiuni privind căile de dezvoltare a
dreptului muncii în Republica Moldova, - Chişinău. "Revista de Drept Privat",
nr. 1/2001.
87. S A D O V E I N J IC O L A E , Dimensiuni comunicative în cadrul instruirii juridice.
- Chişinău, „Revista Naţională de D rept" nr. 10-12/2009.
88. S O M E R V IL L E R O B E R T , Ca pentru Domnul. O perspectivă creştină asupra
eticii muncii, - C luj, editura „Logos", 1999.
89. Ş C H IO P O IU B U R L E A A D R IA N A . B O C E A N C L A U D IA , Economia muncii,
- Craiova. editura „Universitaria", 2005.
90. ŞER B A N R A D U , Munca la distanţă - Bucureşti, revista „Raporturi de
muncă”, nr.4/2005.
91. Ş T E F Ă N E S C U IO N T R A IA N , Contractul individual de muncă, - Bucureşti,
editura "Lum ina Lex” , 1997.

197
 92. Ş T E F Â N E S C U IO N T R A IA N , Dreptul muncii, - Bucureşti, editura „Lum ina
Lex”, 2000.
91 Ş T E F Â N E S C U IO N T R A IA N . Tratat de dreptul muncii. - Bucureşti, editura
..W olters K luw er", 2007.
94. T A Ş C A M I H A I, Consideraţii privind profesiunile liberale. Avocatura - regina
profesiunilor liberale. Organizarea avocaturii In Republica Moldova în
viziunea proiectelor de lege al Comisiei Juridice a Parlamentului şi cel al
Prezidiului Colegiului Avocaţilor. - Chişinău, revista „Avocatul Poporului”,
nr. 10/1998.
95. T E O D O R E S C U A N IB A L . Tratat de Drept administrativ, ediţia a IlI-a , vol.I, -
Bucureşti, 1929.
96. Ţ IC L E A A L E X A N D R U , Opinii in legătură cu "neingrădirea dreptului la
muncă şi libertatea muncii"— principiu al dreptului muncii, - Chişinău, revista
"Buletinul Asociaţiei Tinerilor Jurişti", nr. 4/1999.
97. Ţ IC L E A A L E X A N D R U , T U F A N C O N S T A N T IN , Dreptul muncii. Curs
pentru uzul studenţilor, - Bucureşti, editura „Global lex”, 2001.
98. Ţ IC L E A A L E X A N D R U , Opinii privind dreptul public al muncii - subramură
a dreptului muncii, - Bucureşti, „Revista română de dreptul m uncii”,
nr.4/2009.
99. Ţ IC L E A A L E X A N D R U , Tratat de dreptul muncii, ediţia a IlI-a, - Bucureşti,
editura „Universul Juridic”, 2009.
100. T IC L E A ALEXANDRU, GEORGESCU LAURA. C IO R IC IU
S T E F Ă N E S C U A N A , V L A D B A R B U , Dreptul public al muncii.
Bucureşti, editura Wolters K luw er, 2010.
101. Ţ IN C A O V ID IU . Preocupări pentru amplificarea dialogului social în Uniunea
Europenaă. Acordul Cadru asupra telemuncii, - Bucureşti, „Revista română de
drept comercial”, nr.5/2003.
102. U L IA N O V S C H I X E N O F O N . U L IA N O V S C H I G H E O R G H E , B U C A T A R I
V IT A L IE , Dreptul militar în Republica Moldova, - Chişinău, editura „Prut
Internaţional”, 2003.
103. V A R T O L O M E I B R ÎN D U Ş A , Telemunca - o nouă formă de organizare a
muncii, - Bucureşti, revista „Dreptul”, nr.2/2008.
104. V Ă R A R U M IH A I, Tratat de Drept administrativ român, - Bucureşti, 1928.
105. V E R D IN A Ş V E R G IN IA , Stattutul funcţionarului public, - Bucureşti, editura
„N em ira”, 1998.
106. V IO R E S C U R A Z V A N , Reglementarea juridică a funcţiei publice în statele
europene. Autoreferatul tezei de doctor în drept, - Chişinău, 2009, publicat pe
pagina vveb: http://www.cnaa.md/files/theses/2010/14917/razvan viorescu
abstract.ndf (accesat la 0 8 .0 4 .2 0 11).
107. W E B E R M A X , Etica protestantă şi spiritul capitalismului, - Bucureşti, editura
„Hum anitas”, 2007.
108. Z U B C O V A L E R IU , P A S C A R I A N A S T A S IA . C R E Ţ U G H E O R G H E .
Contenciosul administrativ, - Chişinău. editura „Cartier” , 2004.

198
109. Tpydoeoe u coifuanbHoe npaeo Poccuu, iio;i pc;i. npocj). A H H C H M O B A JT.H.,
- MocKBa, r) MaHHTapHbiH H3^aTejibCKHH ueHTp «B ;ia jo c ». 1999 r.
110. AJ1EKCAH/JPOB H.r., CoeemcKoe mpydoeoe npaeo, - Mocraa.
M3^iaTejibCTBo «FocK)pH3flaT», 1959 r.
111. Tpydoeoe npaeo, noji pc;i. fl.io.n.. npocj). A JIE K C A H flP O B A H. F., - MocKBa,
H3jiaTejibCTBo «lOpHflHMecKaH jiHTeparypa», 1966 r.
112. AJIEKCAI 1/XPOB H.r.. Tpydoeoe npaeoomuouieuue. - Mockbo, H3,iaTe:ii,CTUO
«ripocneKT», 2009 r.
113. AJIEKCEEB C.C., Oâuim meopim npaea, - MocKBa, H3;iaTe;n,cTno
«ripocneKT», 2008 r.
114. E A P A E A IU A., O ueKomopbix ceoucmeax mpyOoeoao npaeoomHouieHm. -
MocKBa, 5K) pnaji «rocyTiapcTBO h npaBo». Nel 2/2003 r.
115. E A C A P TO H W. H., Jlimubie HeitMyufecmeeHHbie npaea e mpydoeoM
npaeoomHoiuemm , - ;ihcc. kuh^. wp. HayK, 12.00.05, EKaicpunGypi'. 2002 r.,
214 c. PrE O fl, 61:03-12/928-4.
116. BEJIHEBA M .r., Oco6eHHOcmu mpyooebix omnouteiiuii e ycnoeimx
ducmaHifiioHHoii 'iannmocmu. - MocKBa, >Kypnaji „TpyjtoBoc npaBo", Ks5/2008
r., articol publicat pe pagina web: http://otd-lab.ru/spravochnik/stati/pravovoe-
regulirovanie/osobennosti-trudovykh-otnoshenii-v-usloviyakh-distantsionno
(accesat la 08.04.2011).
117. EOPO^HH H.H., llpaeoeoii cmamyc mejiepaâoniHUKa (e nopudKe
nocmanoem 3a0auu). - MocKBa, >KypHa.i „Tpy^oBoe npaBo” , N25/2008 r.
118. E P A T A I IO BC KHH C.M, Coonmouienue o u n /ia it cneiiuajibHbix ocitoaaindi
npeKpaufeHM MyHuifunajibHo-aiyjKeOHbix omnoiuenuu , - MocKBa, >KypHaji
« r o c ) flapcTBO h n p a B o » , JVe 10/2010 r.
119. E PATYC E C.H., Codepmcaiiue u (popAia npaea, - MocKBa, «Y^ienue 3anncKH
BHHHC3. BbinycK X IV », 1968 r.
120. B E K Y A H.. Tpydoeou KonmpaKm e coope.\iewibixycjioeunx, - Ehiur-ck. 1999 r.
121. FFH H H.B., Tpydoeou KoâeKC P occuuckou <t>edepaifiiu. rTpotpeccuoHanbHbiii
KOMMeumapuii dnx dvxcajimepoe, - MocKBa, roaaiejiLCTBo «fle .io h Cepiinc»,
2002 r.
122. rH M nEJIEC O H B.. HecmanOapirtiicm jai/nmocmb, - MocKBa, >KvpHaji
«Bonpocbi 3KOHOMHKH», JVgl/2006 r.
123. FMI II [HYI’ f JT.M.. C.omianucmimecKoe mpydoeoe npaeoomHoiuemie, -
MocKBa, 1977 r.
124. rO JIO B H H A C., Codep.yKamie mpydoeoeo âozoeopa npu 3(teMH0M nipyde, -
MocKBa, >KypHajr «X o3«hctbo h npaBo», N»10/2004 r.
125. FO PO XO B E.A., M AB PH H C.H., XOXJIOB E.E.. M cm om um mpydoeozo
npaea u ucmoHHwai npaeoeozo pezynupoeamin oouiecmeeHHo-mpydoebix
omHomemiii, - MocKBa. >KypHaji «I IpaBOBefleHHe» _Ns6/2003 r.
126. Tpydoeoe npaeo. TIpaKmuKyM, no/i pevi. npotj). r Y C O B A K.H., - MocKBa,
H3;[aTCjit.cTBO «ripocneKT». 1997 r.
127. r y C O B K.H., T O JIK Y H O B A B.H., Tpydoeoe npaeo Poccuu, - MocKBa.
H3flaTejihCTBO «ripocneKT», 2004 r.

199
128. FYTHHK A.B., AymcopcuHZ e Eepone u nepcueKmuebi ezo pcaeumun e
Poccttu, c6opHHi< «CouHaJibHO-TpyflOBbie HCCJiefloBaHHH», - MocKBa,
H M 3 M 0 PAH. 2009 r.
129. MeHfuoiifuucu Mup mpyda: zjiaeHbie npo6ne.\tbi 6ydyufezo, JloKjiad
renepajibiioeo dupcKmopa M ET na 72-u ceccuu MOT, - >Keneea, 1986 r.
130. EPUIOBA E.A., Tpydoeoe npaeo e Poccuu, - Mockbeu H3,aaTejn>CTBC
«CraTyr», 2007 r.
131. 3YPABAH A.A. «KopnopamueHbie npaeoomHouienm kqk eud zpa>KdancKUX
npaeooiriHouieHuu», ane. k.io.ii.: 12.00.03, - MocKBa, 2008 r., 219 c., PrE OJI.
132. HBAHOB C.A., fvlemooouozunecKue npoâjieMbi cpaemimejibHbix
uccjiedoeamrii e mpydoeoM npaee u m pydoeux omHouieHunx, în culegerea
«Comparative Labour Law - CpartHHieJibHoe ipv^oBoe npaBo», - MocKBa,
1987 r.
133. HBAHOB C.A.. J1HBII1HU P.3.. OPJIOBCKHH lO .n., CoeemcKoe mpydoeoe
npaeo: eonpocbi meopuu, - MocKBa, H3aaTC-ibCTBo «Hayna», 1978 r.
134. Tpydoeoe npaeo. 3mţuKj\oneOuHecKuit cnoeapb, rjiaBHbifi pe^aicrop HBAHOB
C.A., HeTBcpToe H3;ianMc. - MocKBa. H3flaTcjibCTBo «Cobctcroh
3HiiHKjioneflHa», 1979 r.
135. H3MEPOB ll.O ., KAC11APOB A.A.. Meriui/itua mpyda. Beedemte e
cneuuanbHOcmb. - MocKBa. H3,aaTe.nbCTBo «MeflHUHHa». 2002 r.
136. HJIIOUIHIIA M .l[.. 11oHHinue, npu3naiat u Mecmo npednpuHMtamejibCKUX
dozoeopoe e cucme.ve zpavcdaHCKo-npaeoebix dozoeopoe, - articol, publicat pe
pagina web: http://100dogovorov.ru/index.php?option=com content&task
=view&id:=735&ltemid=72 (accesat la 08.04.2011).
137. HOc|)ct>E O.C., npaeoomHoiueHUH no coeemcKOMy zpa.vcdaHCKOMy npaey, -
Jleiimirpaji. 1949 r.
138. KHCEJ1EB H.>I„ Tpydoeoe npaeo Poccuu u japyoe.iicnbix cmpaH.
Me.iicdynapodnbie nopMbi mpyda, - MocKBa, H3flaTejibcTBO «3kcmo», 2006 r.
139. KHCEJTEB H.M., CpaeHumeiibHoe mpydoeoe npaeo. Vnedum, - MocKBa, 2005 r.
140. K 03HH A H.M., 3aeMHbiu mpyd: coifuajtbHbie acneumu, - MocKBa, >Kypnaji
«CouHOJiorpmeKcne Hccjie^oBaHH»», _N"11/2008 r.
141.K 03H H A H.M., Tpyd no mauuzy. CdopmtK «CoiiuanbHO-mpydoebie
itccjiedoeuHiiH», - MocKBa, H M 3 M 0 PAH, 2009 r.
142. Teopm zocydapcmea u npaea. WeouuK. noii pe;i. npo(|i. KOPOJIEBA A.H. h

npo(j). 51BH4A JI.C., - JleHHHrpa/t, n3,uaTejibcTBo JleHHHrpaacKoro

yHHBepeHTeTa, 1987 r.
143. KOPUIYHOBA T., Tlpaeoeoe pezynupoeanue omHowemiu, c6H3aHHbix c
HanpaeJieuueM pa6onniUKoe dnn eunomemist pa6om e dpyzux opzamaamiax
(3aeMUbiii mpyd), - MocKBa, *ypHan «Tpyaoaoe npaBo», N26/2005 r.
144. Tpydoeoe npaeo Poccuu , noji pe;i. npotţ). KYPEHHOI O A.M., - MocKBa,
H3flaTejibCTB0 «lOpucTb», 2004 r.
145. JTEKEJIEB B.M.. «CouuoitozuHecKaa uinona mpydoeozo npaea Poccuu», -
MocKBa, VKypHa.1 «npaBOBe,aeHne», JV»4/2006 r.
146. JIJFEO M.F., Komfenyux menepa6ombi kcik hobcm (pop.va ynpaeneHun
nepcoHanoM e opzanu3atiutix eupmyajibHozo muna e Poccuu, ,uhc. KaHfl. 3koh.
HayK: 08.00.05: - CaHKT-neTep6vpr. 2003 r.. 279 c. PFE Ofl, 61:04-8/1815.
publicată pe pagina web: http://www.lib.ua-ru.net/diss/cont/79058.html
(accesat la 08.04.2011).
147. JTHBIIIHIJ P.3., Tpydoeoe 3aKOHodamejibcmeo: Hacmomifee ti oydyufee, -
MocKBa. H3flaTejibcxBo «HayKa», 1989 r.
148. JTHTBHHOB h-fbAJIMHCKMM B .n.. &a6piwHoe 3aKoutx)anie.ibcnieo u
(paopumiasi uHcnexiiiH m, Pocciu, H3^anie BTopoe, HcnpaBjremioe h
„lono.iHeHiioe. - C.-neTep6yprc>. ™norpa<}>ifl A.C. CvBepHHa. 1904 r.
149. JTOMAKHH «KopnopamiwHbie npaeoonmouieHun: Oâuicw meopun u
n p a K m m a ee npuMemuuH e xo3HiicmeeHHbix oOu/ecm eax», - MocKBa,
H3jiaTeJTbCTBo «CTaiyT», 2008 r.
150. JIYIIIIIHKOB A.M.. JIYIUHHKOBA M.B., Kypc mpydoeozo npaea.
3 ueomiK. b 2-x TOMax, t. I, 2-c M3,aannc, ncpcpao. h ;ion. — MocKBa,
n3,aaTejibCTBo «CTaTyT». 2009 r.
15 1 . J iy iU H M K O B A M .. JIY IJII1M K O B A .. 3aeM H biu m p y d : u c m o p m e c K u u o n u m
u n e p c n e x m u e b i n p a e o e o z o p e z y m p o e a H im , - M ocKBa, w ypH aji « H c jio b ck h
Tpya», N°7/2004 r.
152. Tpydoeoe npaeo Poccuu. V ' i e o n u K . no;i pe;i. npotj). MABPHHA C.l I. h npo(j).
XOXJIOBA E.B., - MocKBa. H3jiaTejibCTBO «l()pncn>», 2002 r.
153. Kypc poccuucxozo mpyâoeozo npaea: nacrni, oouian. b 3 - x TOMax, t.I, nofl
o6m. pe.a. MABPHHA C.M., riAIlIKOBA A.C.. XOXJTOBA E.K.. - Camcr-
neTep6ypr, HS/iuTejibcmo CaHKT-neTep6yprcKoro YHHBepcHTeTa, 1996 r.
154. MAKKPH.QH P., Heo6ecneHemocmb 3ammocmu e BejiUKo6pwnaHUU, în
culegerea «CpaBHHTejibHoe TpyaoBoe npaBo: no MaTepnajiaM coBeTCKo-
SpuTaHcKoro CHMiiosHVMa». otb. pefl. HBAHOB C.A., - MocKBa, 1987 r.
155. MAPMEHKO M.H., IIcmomiuKU npaea, - MocKBa, H3flaTenbCTBo
«ITpocneKT», 2008 r.
156. M 0 P 0 3 0 B A JT.A., JJozooop e nyditmHOM npaee: iopu0mecKO}i npupoda,
ocoOeHHOcmu, miaccutpiiKaiiim, - MocKBa, «ypHaji «FocyjiapcTBO h npaBo»,
1/2009 r.
157. MOI II IA>1 O., Tlpaeoeoe pezyjiupoeantie mpyduebix omiiouiemiii npu
HemunuHHbix cpopMctx 3ammocmu, - MocKBa. wypHan "KaapoBHK. TpyaoBoe
npaBo ana KaapoBHKa". JV“6/2009 r.
158. KoMMeHmapuu k Kodexcy saxonoe o mpyde MojidaecKou CCP, OTB.pcfl.
H E rP Y <t>.TL, nETPO B B .n., - KmiiHHeB, H3jtaTeJTbCTB0 «KapTfl
M ojuobchhcio», 1989 r.
159. OHFEH3HXT B.A., C n eifU fpm a pezynupoeamm HeKomopbix zpajtcoaiicKiix
n paeoom n om eu u u , - MocKBa, ^Kypnaji «CoBeTCKoe rocyaapcTBo u npaBo».
N23/1978 r.
160. OHFF.TI3WXT B.A., Hewunmnbie ânzoeopHhie onwomeHUR e zpamâaHCKOM
npaee. Vnednoe nocooue. - .flyuiaiiGe. H3,TuvrejibciBO FaiPKHKCKoro
FocyaapcTBeHHoro Y HHBepcjrreTa, 1984 r.
161. K oM M eH m apuu k 2-e H 3,naH iie,
T p y d o e o M y K o d e K c y P o c c u u c k o u @ e d e p a if iiu ,
HcnpaBJieHHoe, .nonojiHeHHoe h pea. npocţi.
nepepa6oTaH H oe. o tb .
OPJIOBCKMW FO.n., - MocKBa. H3aaTejibCKHH floM «HHOPA-M», 2005 r.
162. ITAHHHA A.B., Tpydoeoe npaeo. CxeMbi u KOMMenmapuu, - MocKBa,
H3flaTeJibCTBo «HoBbiti IOpncT», 1998 r.
163. FIA Pi (RAHMJI B.B., OnviyncOemie nenoeeKa e nepcnexrmiee zno6cuiu3auuu
Mupa. CoopmtK cmameii. BbinycK I (noa peflarameH MAPKOBA E.B.,
COJTOHHHA lO.H., ITAPI(BAI IHM B.B.), - H3aaTejibCTBO "FleTponojiHe",
CaiiKT-rieTep6ypr, 2001 r.
164. Tpydoeoe npaeo Poccmi. yue6miK, noa pefl. npocţ). rfA IU K O BA A.C., -
CaHKT-rTeTep6ypr, H3/iaTejibCTBo CaHKT-neTep6yprcKoro YHHBepcHTexa,
1994 r.
165. I IOiiIIIHB>1KHHA H.fl., TIpo6jieMbi mpydoebix onmomenuu: amumiHHbie
i/iopMbi 3aiU T O C T H , - MocKBa, w y p H a ji «Tpvj h e o u H a jib H b ie O TH O iueH H fl»,
JVs1/2009 r.
166. F IO nO B lO.H.. LOEBMYK A.B., Coepe.weHHax skohomuko u coyuojiozwi
rnpyda, - MocKBa, H3flaTejibcxBo «3K0H-MH<j)0pM», 2003 r.
167. nPO K O FIEH K O B.I.. Tpydoee npaeo, - KhTb. TOB «BeHTvpi», 1996 p.
168. PyBMIIMHK ()., PYBMIIMMK M., Aymcopcimz ma nepeeeriemix na
muMHacoey poâomy e xapuoeiu npoMiicnoeocmi ma npoMiicjioeocmi 3
eupo6mnfmea nanoie: 3azpo3a npaifiemiKOM i cnijiKaM ma cmpamezin
npo(f)cnijioK, - articol, publicat pe pagina web: http:/Avww.iuf.org/drupal/files/
IUF Outsourcing Ukrainian.pdf (accesat la 08.04.2011).
169. C A B H H A E.B., OcodeHHOcnni npaeoeozo pezynupoeamtH amunuHHux
mpydoebix onwomeHuu e npoeuHtfutt KeeâeK (Kanada), - MocKBa, wypHan
«H3BecTH» BbiciuHX yneSHbix 3aBeaeHHH. ripaBOBeaeHHe». N°5/2008 r.
170. CA/JM KOB O.H., Hemimunuue uucmwnymu e coeemcmM zpa>icdancKOM
npaee, - MocKBa. >KypnajT «CoBeTCKoe rocy,napcTBO h npaBO», N °2/l979 r.
171. CAflOBAM E„ Hoebie meHdeHifiiu u3Me»enm xapaKmepa coiiuanbHo-
mpydoebix ommuiemm e coepeMeHHbtx ycjioeiixx, cSopiWK «CoiwaJibHO-
TpyaoBbie HccjieflOBaHHfl», - MocKBa, H M 3 M 0 PAH, 2008 r.
172. C A H H H K O B A JI.B., /Jozoeop HaiiMa mpyda e Poccuu, - MocKBa,
H3iiarejibci BO «M T -IIpeec». 1999 r.
173. Tpydoeoe npaeo. VvedmiK, noa pe;i. npocj). CM H PH O BA O.B., - MocKBa,
H3^aTeJibcTBo «ripocneicr», 1997 r.
174. CM H PHBIX JI.. S a eM H b iii m p y d . P o c c n u c n i e n e p c n e K m u e b i, - MocKBa,
/KypnaJT «OTenecTBeHHbie 3anncKH». JV>i4(36)/2007 r.
175. C O H O E P B.F., Tpydoeoe u zpam dancKoe 3aKouodamejibcmeo e pezyjiupoeamiu
m pydoebix omnoiuenuu, - MocKBa. >KvpHan «3aK0H0aaTejrbCTB0 h
3KOHOMHKa». ^ “9/2005 r.
176. C O O -M H 3Y H . Bo3deiicmeue 3aKOHa o iienocmoHiuioii (non-regular)
iaiixmocimi Ha phiHOK mpyâa, cfiopiwK «('onnaibiio-Tpy;ioBbre
Hccjic.TOBaiiHsi». - MocKBa, H M 3 M 0 PA H, 2009 r.

202
177. COCHA E.H., rOPEJTKO H.A., Tpydoeoe npaeo Pecny6.nuKU Mondoea.
IlayHHo-npaKnnmecKoe noco6ue (c KOMMeumapuHMU omâe.ibHbix nopM K3oTa
PM), - KniuHHeB. H3^aTejrtcTBo «R eclam a» S.A., 2001 r.
178. COCHA E.H., Tpydoebie dozoeopu (KonmpaKnibi) e Pecny6siuKe Mondoea u e
P occuuckou 0eâepatfuu e ycjioewix pbinomiou -moiiomuku: rneopm u
npaKmuKa, - KmuHHeB, n3,naTejTi>cTBo ..Reclama", 2001 r.
179. CTAPKOB O.B., J le ta m n n o m eM e « P e jiu e iio sn o e u K O iK peccuoiiajibiioe
npaeo», - C'raBponorn,, acypHaji «Pocchmckhh KpHMHHOJTOrmecKHH B3rjiafl»
W°3/2009 r.
180. FparHcdaHCKoe npaeo, m.I, nou pe;i. npoij). TOJTCTOrO fO.K.. ripocj).
CEPrEEBA A.H., - Caii k t - I leTepovpr. raaaTemcTBO «Tenc», 1996 r.
181. TYPKOB A., Hoebie ipopMbi opaaHUsai/uu mpydoebix omHouiemm, - Mockbo.
>KypHaji «HenoBeK h rpyjj», W»9/2007 r.
182. XOXJTOB E.B., « H e n o m u p b ie aK m yanbH bie npoăn eM bi m e o p u n u npuKmiiKU
c o e p e M e m io zo p o ccu u cK ozo m p yd o eo zo npaea», - MocKBa, acypHaji
«IIpaBOBefleHHe», JV«4/2006 r.
183. HAHMIBEBA 1.1., BOJIOTIHA H.B.. flO/UHA T.M., OJIEHHIKOB O.J1.,
T p y d o e e n p a e o \i< p a iiiu . TIpaKmuKyM, - KhTb, CU «lOpiHKOM Im ep » , 1999 p.
184. 4A1IHOB C.E., H e K o m o p b ie e o n p o c b i o r m p a H m e m tH m p y d o e o z o d o z o n o p a
o m KonmpaKmoa c aocyâapcmeeHHbLM U u MyHnifunajibHbiMU c jn o tc a iq m iu , -
articol, publicat pe pagina web: http://otd-Iab.ru/spravochnik/stati/nekotorye-
voprosy-otgranicheniya-trudovogo-dogovora-ot-kontraktov-s-gosudarstvenny
(accesat la 08.04.2011).
185. MEPHHJ10BCKHH 3.M., JleKi^uu no piiMCKOMy nacmnoMy npaey, - MocKBa,
n3flaTejn>cTBo «lOpRUHHecKafl jTirrepaTypa», 1991 z.
186. IHABAHOBA M.A., Ocoâeiinocmu npaeoeoeo pepyiupoeanm nemwnimibix
mpydoebix dozoeopoe, jmc. icatm. rop. HayK: 12.00.05 - JlpocjiaBjib. 2008 r.
211 c .P rB 0^,61:08-12/685.
187. http://www.ftu-namur.org/fichiers/CSC-travailatypique.pdf (accesat la
08.04.2011).
188. http://fr.wikipedia.org/wiki/Emploi_atypique (accesat la 08.04.2011).
189. http://www.unifr.ch/rho/agrh2007/Articles/pages/papers/Papier89.pdf
(accesat la 08.04.2011).
190. http://heinonline.org/HOL/LandingPage?collection=joumals&hand!e=hein.jour
nals/mulrl 9&div=27&id=&page= (accesat la 08.04.2011).
191. http://www.eurofound.europa.eu/areas/industrialrelations/dictionary/definitions
/atypicalwork.htm (accesat la 08.04.2011).
192. http://www.gla.ac.uk/humanresources/policies/a-g/atypieal_work/
(accesat la 08.04.2011).
193. http://www.pme.gouv.fr/mission-profession-
liberale/contribition CIPAV_def_PL.pdf (accesat la 08.04.2011).
194. http://ro.wikipedia.org/wiki/Profesie_liberal%C4%83 (accesat la 08.04.2011).