ESTIMAREA PARAMETRILOR CINETICI DIN TIMPII DE FRACŢIONARE

OBIECTIVUL LUCRĂRII
Determinarea ordinului de reacţie şi a constantei de viteză pentru reacţia de descompunere a
complexului oxalo-manganic prin metoda timpilor de fracţionare.
PARTEA TEORETICĂ
Ionii complecşi Mn C 2 O 4 3  se descompun în soluţie apoasă conform ecuaţiei stoichiometrice:
3

Mn C O  
2 4 3
3

2
2
 Mn 2  5 C 2 O 4  CO 2 1.1

Reacţia poate fi urmărită spectrofotometric, prin măsurarea absorbanţei ionului complex, care are o
culoare brun-violetă. Variaţia absorbanţei este măsurată la lungimea de undă corespunzătoare
maximului de absorbţie a complexului (=450nm).
Conform legii Lambert-Beer, absorbanţa este dată de:
A  cl 1.2
unde ε este coeficientul molar de extincţie, c este concentraţia molară a speciei chimice, şi l este
lungimea drumului optic.
Determinarea ordinului de reacţie se poate face prin metoda timpilor de fracţionare;
considerând timpul de fracţionare t1/f ca fiind timpul în care concentraţia componentului limitativ
atinge 1/f din concentraţia iniţială, ordinul de reacţie, , este:

1  t t 
  1  ln  1/ 4 1/ 2  1.3
ln 2  t1/ 2 

PARTEA EXPERIMENTALĂ
APARATURĂ ŞI REACTIVI
Spectrofotometru, cuve cu l =1cm;
Soluţii: acid oxalic 0,1M; sulfat de mangan 0,1M, permanganat de potasiu 0,01M
Pahare Berzelius, pipete, cronometru.
MOD DE LUCRU
Complexul oxalomanganic se prepară prin adăugarea a 14mL acid oxalic 0,1M peste 2mL sulfat de
mangan 0,1M, într-un pahar Berzelius (soluţia a).
In continuare se prepară 3 soluţii de concentraţii diferite astfel:
– în 3 pahare Berzelius se adaugă câte 12 mL, 12,25 mL, respectiv 12,5mL de apă distilată;
– în fiecare pahar se aduagă câte 2 mL din soluţia a;
– pentru fiecare set cinetic, se adaugă KMnO4 0,01M astfel încât volumul final să fie 15 mL, astfel
pentru primul pahar se adaugă 1mL soluţie permanganat 0,01M; în momentul adăugării KMnO4 -
momentul începerii reacţiei – se porneşte cronometrul şi se umple cuva spectrofotometrului cu
soluţie; se înregistrează absorbanţa complexului la 450 nm la intervale de timp între 1 şi 3 minute,
până la consumarea totală a reactantului;
- se repetă ultimul pas şi pentru celelalte două pahare cu soluţie.
PRELUCRAREA REZULTATELOR
Din graficele A  f  t  se determină t1/2 şi t1/4; se calculează ordinul de reacţie.

Pentru estimarea constantelor de viteză se utilizează metoda integrală sau metoda timpilor de
înjumătăţire, tinand cont ca reactia este de ordinul I, deci dependenta absorbantei in timp este de
forma:
A  A0  kt 1.4
PREZENTAREA REZULTATELOR

Tabelul 1
Proba Set I Set II Set III
t1/2
t1/4


  _____

Proba Set I Set II Set III

k(s-1)-timp injum
k (s-1)-grafic