CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CURS I, ANUL I, SEMESTRUL II,
RO, 2019-2020, MEDICINĂ
ANATOMIE ȘI EMBRIOLOGIE
- DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE
MORFOFUNCȚIONALE I -
 A APARATULUI RESPIRATOR
ORGANIZAREA FUNCTIONALA

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

 CAILE AERIENE

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

 CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU
ORGANELE RESPIRATORII

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

Organizarea morfofunctionala:
A. Spatii respiratorii
B. Sistemul nervos si
vascular vital
C. Tesutul interstitial
 intrapulmonar
A. Arborele bronhic

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

 CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU
LOBULUL PULMONAR

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

-Capacitate – 1 ml
-50-80 bronhiole intralobulare
-Din ele iau nastere ductele
alveolare cu sacii alveolari (acini)
 CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU
• Acinul pulmonar prezinta o ingustare iar apoi o dilatare
(vestibul) din care pornesc 4-5 conducte alveolare. Ele se
termina in fund de sac.

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

• Ductele alveolare si infundibulii pulmonari au alveole
 intrapulmonara
B. Vascularizatia

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

 C. Tesutul interstitial

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

 CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU
Surfactantul

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

• Fabricarea surfactantului se face prin două mecanisme diferite: în
cursul vieţii embrionare, primul proces începe către luna a cincea
sau a şasea; este momentul din care prematurii devin viabili după
naştere, surfactantul se produce printr-un al doilea mecanism,
trecerea de la un mecanism la celălalt făcându-se treptat
• Pentru o alveolă dată, tensiunea superficială se reduce la reducerea
suprafeţei, pentru a evita creşterea presiunii interne dată de
presiunea Laplace Dacă nu ar exista această variaţie, la scăderea
razei unei alveole, presiunea din interiorul său ar creşte, obligând
aerul din interior să treacă în alte alveole cu raza mai mare. In acest
mod, toate alveolele mici s-ar goli în alveolele mai mari, împiedicând
funcţionarea normală a plămânului.
• Un alt rol important al surfactantului este de a micşora valoarea
coeficientului de tensiune superficială, micşorând astfel consumul de
energie în cursul ciclului respirator.