Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Agicultura Extensiva Din Regiunile Temperate
Agicultura Extensiva Din Regiunile Temperate
209
AGRICULTURA EXTENSIVA DIN REGIUNILE TEMPERATE
cirezi. Va:carii dirijau cirezile ~i se deplasau pe mai accesibile f~rmierii prefera cre~terea Zootehnia este afectata ~i de diverse forte de
distante mari pentru a colecta vitele ra:t;lcite vitelor. Fermele de ovine din regiunile mai piata internationala care pot cre~te costurile
dar efectuau ~i lungi ca:la:torii pana: la targurile aride sunt specializate in productia de lana ~i fermierilor sau sa scada preturile produselor.
de vite -aspecte ale vietii va:carilor fiind evo- ele i~i cresc propriile turme de inlocuire a infiintarea Comunitatii Europene a
cate In multe filme hollywoodiene. ~eptelului. in zonele mai ploioase mieii sunt amenintat ~i ea industria zootehnica din
Lipsa lmprejmuirilor dintre ferme ducea uneori vanduti pentru came ~i ~eptelul tanar Australia ~i Noua Zeelanda mai ales atunci
adesea la conflicte lntre fermieri ~i cei care este crescut in parte sau integral la ferrrul. cind Marea Britanie, care reprezentase de
cultivau pa:mantul pe terenurile agricole. Une- Cresc~torii de vite recurg adeseala alte ferme mult timp principala piata de desfacere pen-
ori aceste conflicte degenerau In adeva:rate unde i~i cresc sau ingra~~ juncanii. tru carnea ~i lina din Australia ~i Noua
rnzboaie lntre fermieri. Zootehnia poate fi o afacere riscant:l. Sece- Zeelanda, a devenit membra. S-au descoperit
Fermierii modemi din SUA sunt asta:zi ta poate afecta p~~unile unei ferme, in vreme Insa noi piete alternative pentru exporturile
proprietarii terenurilor deoarece din 1934 ce o prim~var~ intarziata sau o iama timpurie acestor tari ~i unii dintre fermieri ~i-au diver-
cre~terea ~eptelului pe terenul statului nece- poate reduce mult sezonul de pa~unat. sificat domeniile de activitate.
sit;l autorizatii speciale. Cele mai multe ferme
sunt lucrate de fermier ~i familia acestuia ~i
doar fermele de foarte mari dimensiuni anga- O Zona din jurul Harta une; estancia, ;nclus;v
unei ferme estancia, zona d;n jurul case; (la scara
jeaza: va:cari. Multe ferme au ca proprietari
ma; mare, sus): casa (1);
companii care detin uneori controlul ~i asupra din nordul
I;vada (2); moara eo/;ana ~;
abatoarelor ~i a fabricilor de conserve. Argentinei. turn de apa (3); barac;le
Aceasta ferma munc;tor;lor (4); generator
Bovine ~i ovine extinsa -avand (5); ut;'aje (6); ~opron de
o ferma: medie din vestul Statelor Unite are peste 23000 de sacr;ficare (7); hambar (8);
aproximativ 1400 hectare dar multe ferme din hectare -este depoz;t pentru lana (9); oco-
Patagonia, regiunea cea mai sudica: din proprietatea unei lul ~; adapatoarea o;lor (10);
America de Sud acopern suprafete mult mai mari companii de ocolul v;telor ( 11); farc ( 12);
mari. Valoarea agricola: a terenurilor se expri- produse alimentare pa~une exper;mentala ( 13);
ma: In termeni de capacitate de lnca:rcare. De ~i este condusa de farcur;le pu;lor (14); troaca
exemplu, la fermele din Patagonia o oaie un manager ajutat cu apa (15); farcul taur;lor
necesit;l un hectar de pa:~une, iar un juncan de doar 30 de (16); poteca (17); gratarul
v;telor (18); ext;ndere (19);
are nevoie de doua: hectare ~i juma:tate. muncitori.
rezervorul mor;; cu apa (20);
Populatia umana: este ~i ea putina:. O ferma Pentru a struni 9000
gard d;n sarma gh;mpata
obi~nuita: de ovine, cu 250000 de hectare din de vite de carne ~i
(21 ); poteca (22); secf;unea
Patagonia implica: doar 200 de muncitori per- 4000 de oi de lana HQ (23); rezervor (24); ca-
manenti dar In perioada tunsului mai sunt se folosesc in jur de blur; telefon;ce (25); rau (26).
angajati cateva sute. Pe pa:~unile mai bune sau 150 de cai.
210
achizitionarea, manevrarea ~i vanzarea cerea-
lelor c:ltre unit:ltile de procesare.
Principalele regiuni comerciale cerealiere
extensive au luat fiint:l in regiunile favorabile
p:l~unatului care in general sunt acoperite cu
soluri fertile, negre sau brune. Aceste zone
includ centrul Canadei ~i al Statelor Unite,
Argentina, Australia ~i portiunea sud-vestic:l a
fostei Uniuni Sovietice.
Primele a~ez:lri au ap:lrut in cele mai
favorizate zone dar curand frontierele agricole
s-au extins. in regiunile indep:lrtate care erau
mai slab populate terenurile au putut fi achiz-
itionate la preturi mici. Ca urmare, fermele
erau mult rnai mari decat cele din celelalte
regiuni, chiar dac:l existau anumite diferente
intre o tar:l ~i alta.
Recoltele ~i produsele
Agricultura cerealier:l extensiv:l a fost carac-
terizat:l intotdeauna prin recolte mici la hectar
deoarece se practic:l in zone nefavorabile din
punct de vedere natural. Oricum, recoltele
raportate la muncitorul agricol sunt rnari
deoarece aproape toate operatiile agricole au
fost mecanizate -un proces realizat u~or ca
urmare a formelor de relief ~i a. conditiilor
propice de munc:l pe p:l~uni. Primele
imbun:lt:ltiri ale uneltelor agricole s-au rea-
Concentra!ia mare de gluten (0 fornl;l de pro- odice. in general, recoltele cerealiere obtinute ~irurile de cereale se cultiv~ frecvent ~i alte
tein~) 11face adecvat pentru paine. Graul mai la hectar au fost mult rnai mici decat cele culturi ~i unii cultivatori de cereale se ocup~
special, adaptat mai bine la condi!iile umede, obtinute la vest de muntii Ural. Dimensiunea ~i cu cre~tereavitelor. Ca unnare, granita din-
uria~a:~i lipsa retelelor de transport din aces- tre cele dou~ tipuri de agricultura extensiv~-
se utilizeaz~ cel mai adesea la produsele de
patiserie ~i cerealelor pentru micul dejun. te noi regiuni au fa:cut ca cerealele sa: cre~tereaanimalelor ~i culturile cerealiere -a
F~ina din graul dur este utilizat~ pentru mac- putrezeasca:adeseaInainte de a putea fi trans- devenit din ce In ce mai obscura. in Australia,
aroane, spaghete ~i alte paste. portate de la ferme. Ca urmare a fa:ramita:rii cea mai mare parte a graului este cultivat in
fostei Uniuni Sovietice, In 1990 ~i 1991, a fenne care combin~ producerea graului cu
devenit evident faptul ca:agricultura din noile cre~tereaoilor.
Tendin,e
o data cu cre~tereanumarului de locuitori ai zone a pus In pericol suprafete mari de teren,
planetei, agricultura extensiv~ s-a Intins In eroziunea solului fiind foarte avansata:. Mai intensiv
zone din ce In ce mai aride. Periodic aceste Unii fermieri care cultiva: cereale iau rna:- Metodele agriculturii intensive se practic~ ~i la
zone sunt afectate de secete care dureaz~ suri Impotriva problemelor ridicate de ploile fermele zootehnice. Acestea presupun refa-
uneori vreme de mai multi ani. Seceta poate prea rare sau prea abundente. in regiunile cerea vegetatiei naturale 1n zonele favorabile;
provoca mari fluctuatti anuale ale productiei unde ploile sunt insuficiente pentru a asigura 1mbun~t~tirea calit~tii vegetatiei prin utilizarea
cerealiere. o recolta: anuala:fermierii practica:agricultura pesticidelor ~i erbicidelor; extinderea irigati-
De exemplu, In anti 1930 secetaa transfor- uscata:sau rotatia 1ntelenita:a graului. Aceasta ilor ~i 1ngr~dirilor dar ~i 1mbun~t~tirea calit~tii
mat terenurile fermierilor din centrul Statelor Inseamna:ca: tot al doilea an terenul ra:mane ~eptelului, uneori prin lmperecheri lncru-
Unite ~i nordul Texasului, a portiunti vestice necultivat pentru ca umezeala ~i azotul sa:se ci~ate, pentru a m~ri productia de came sau
din Oklahoma ~i sud-vestul KansasuluiIntr-un poata:acumula m sol. Multi fermieri lasa:~i o lan~. jn unele regiuni, ca urmare a 1mbun~-
"bazin de praf". Solul arid s-a transformat Intr- miri~te Inalta:. Aceasta protejeaza: solul tatirilor sistemului de transport ~i a mulg~-
un praf fin ~i mare parte din el a fost dus de Impotriva eroziunii provocate de vant. Aratul toarelor mecanice, fermele detin ~epteluri
vant -0 furtum mare a purtat cu ea 0 canti- de-a lungul conturului stopeaza:spa:lareasolu- mari. Unii fermieri recurg la lns~mantare arti-
tate estimata la 318 tone de sol c~tre coasta lui prin straturile de ara:turi de pe pante. ficial~ pentru a obtine productii mai mari ~i
estic~a StatelorUnite. Fermierii au fost ruina!i Zootehnia a fost extinsa:~i In afara regiu- sperma este colectat~ de la tauri de pr~sil~,
nilor temperate. Cre~tereavitelor se practica: lnghetat~ ~i transportat~ la distante foarte mari
~i fortati s~-~ip~r~seasc~p~manturile.
In anti 1950 Uniunea Sovietic~ ~i-a extins chiar ~i In regiuni Inainte acoperite cu pa:duri doar pentru a cre~te productia de lapte.
aria suprafetelor cultivate cu grau de la tropicale, cum ar fi cele din bazinul Aceste facilit~ti sunt gandite pentru a face
terenurile fertile ale Ucrainei pan~ In vestul Amazonului, unde pa:durile au fost defri~ate agricultura mai putin vulnerabil~ la conditiile
Siberiei ~i nordul Kazahstanului. Recoltele au pentru a face loc fermelor produca:toare de meteo ~i de a m~ri capacitatea de 1nc~rcare a
fost Ins~ inconstante ~i supuse la secete peri- came de vita: pentru piata nord-americana:. terenurilor .
Ca ~i celelalte forme de agricultura:,
O Aceasta semanatoare in 12 r3nduri, la o zootehnia ~i cultura cerealiera:extensiva:sunt O Silozurile de cereale sunt cladiri obi~nuite
ferma de gr3u din Galesburgh, Illinois (SUA), supuse la costuri tot mai mari. Cultivatorii de de-a lungul liniilor terate din preeriile nord-
inloCuie~te aratul prin introducerea semin,e- grau ~i-au perfectionat utilajele. De exemplu, americane. Cerealele sunt aduse aici pe calea
lor direct in sol. Ea impra~tie ~i paiele ramase pesticidele ~i fertilizatorii sunt adesea terata. dupa care sunt testate ~i clasificate
de la vechea recolta form3nd 0 patura. Impra:~tiatedin avioane sau elicoptere. Printre urmand a fi din nou transportate cu trenul.
212
Planeta P11mint 66- AGRICULTURA INTENSIVA DIN ZONELE TEMPERATE