TULBURĂRI

CIRCULATORII
 Hemoragia
• Extravazarea sângelui din cord, vase în timpul vieţii

2 categorii majore:

• hemoragia externă - sângele extravazat se elimină în

mediul extern
• hemoragia internă - sângele extravazat se elimină in
mediul intern, cavităţi seroase (hemoragii intracavitare)
sau ţesuturi (hemoragii interstiţiale)
 TIPURI DE HEMORAGII EXTERNE

• epistaxisul - hemoragia cu origine în mucoasa nazală care se

exteriorizează prin picaturi nazale
• hemoptizia - este hemoragia cu origine în pulmon care se
exteriorizează prin expectoraţii
• hematemeza este hemoragia cu origine în tractul digestiv
superior ce se exteriorizează prin vărsături
• melena este hemoragia cu origine în tractul digestiv inferior
care se exteriorizează prin scaun
• hematuria – este hemoragia cu origine în tractul urinar care se
exteriorizează prin urină
 TIPURI DE HEMORAGII INTERNE

• Hemoragii intracavitare:
– hemotorax: colecţie de sânge în cavitatea pleurală
– hemopericard: colecţie de sâmge în cavitatea pericardică
– hemoperitoneu: colecţie de sânge în cavitatea peritoneală
– hemartroză: colecţie de sânge în cavitatea articulară

• Hemoragii interstiţiale în raport cu volumul de sânge extravazat:

– peteşii (1-2 mm) se pot produce în piele, membrane mucoase, sau
suprafeţe seroase
– purpura (peste 3 mm)
– echimoze (peste 1-2 cm), fără deformarea ţesuturilor afectate (difuze)
– hematomul - colecţie voluminoasă de sânge, care deformează ţesutul
afectat
 HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ

• Etiologie-prin ruperea arterelor cerebrale cu malformaţii congenitale

(anevrisme berry)
Macroscopie:
pe suprafaţa externă a emisferelor cerebrale – hemoragie in strat subtire ce
afecteaza leptomeningele, care este îngroşat, brun-negricios; nu este
afectata materia cerebrala.
 HEMATOMUL CEREBRAL

• complicaţie a HTA ce rezultă prin ruperea unui microanevrism (Charcot-

Bouchard) localizat pe artera cerebrală mijlocie

Macroscopie:
colecţie voluminoasă de sânge coagulat, de culoare roşie-brună, care poate
distruge peretele ventriculului lateral, cu producerea unei inundaţii
ventriculare şi moarte
 TROMBOZA
• reprezintă procesul de coagulare a sângelui în cord şi vase intacte în timpul
vieţii

3 factori principali predispun la formarea trombului (triada Virchoff):

– lezarea sau disfuncţia endoteliului
– modificări în circulaţia sângelui (staza, turbulenţa)
– modificări ale compoziţiei sângelui (hipercoagulabilitate)

Clasificarea trombilor:

• localizare: arteriali, venoşi, capilari, cardiaci (atriali, ventriculari, valvulari)

• culoare: albi, roşii, micşti
• vechime: recenţi, vechi (organizat conjunctiv)
• relaţia trombului cu endoteliul vascular: parietal (mural), ocluziv
(obliterant)
 TROMBOZA

• Tromb mixt (trombi laminaţi)

(liniile Zahn)
3 segmente:
– cap de culoare albă
– corp vărgat
– coada roşie
 TROMBOZA

Macroscopie:

• trombul este o masa solida, mata, friabila,

cu suprafata neregulata, aderenta de
peretele vasului

Trebuie diferenţiat de
• chiagul postmortem este o masa solida, cu
suprafata neteda, lucioasa, elastica,
neaderenta la peretele vasului
 EVOLUŢIA TROMBULUI

• disoluţie prin activitate fibrinolitică sau liza enzimatică a trombilor recenţi

• propagare – cresterea trombilor prin adaugarea de noi straturi de fibrina si
plachete
• embolizare: trombii se pot disloca şi deplasa în circulaţia sanguină
• organizare conjunctivă şi recanalizare
• calcificarea trombului prin împregnare cu calciu (flebolit)

Organizare conjunctivă recanalizare

 TROMB ARTERIAL RECENT
• artera cu endoteliu alterat prin diferite leziuni (ATS)
• Microscopie
 Lumenul vascular este obliterat printr-un tromb recent, aderent la perete
 Trombul este constituit dintr-o reţea de fibrină eozinofilă, hematii şi
leucocite
 Peretele este îngroşat datorită unei plăci de ATS
 ISCHEMIA

• insuficienţa circulaţiei sângelui în teritoriul unui ţesut sau organ.

Tipuri de ischemie:

cronică: reducerea progresivă şi parţială a circulaţiei arteriale

• cauze: leziuni arteriale cu caracter stenozant (ATS necomplicată)
• consecinţe: atrofie celulară şi fibroză interstiţială (înlocuirea progresivă a
ariilor tisulare atrofiate)

acută: suprimarea bruscă şi totală a circulaţiei arteriale (infarct)

• cauze: leziuni arteriale cu caracter obstructiv (ATS complicată cu tromboză)
• consecinţe: necroză ischemică
 INFARCTUL

• Zonă de necroză ischemică circumscrisă, determinată de

suprimarea bruscă a circulaţiei sanguine în teritoriul unui ţesut
sau organ

• Clasificare:
 Infarctul anemic (macroscopie - alb) se produce în
organe solide, cu circulaţie de tip terminal, anastomotic
nefuncţională (cord, rinichi, splină, creier)
 Infarctul hemoragic (macroscopie - roşu) se produce în
organe cu structură laxă, cu dublă circulaţie (pulmon)
 INFARCT ALB RENAL
Macroscopie:
• Infarctul recent: formă triunghiulară cu baza orientată sub capsulă şi vârful
spre hil; este o arie palidă, compactă, omogenă, delimitată la periferie de o
zonă de congestie (lizereu congestiv), cu baza bombând sub capsulă
• Infarctul cicatrizat: arie palidă, alb-sidefie (fibroză), cu baza retractată sub
capsulă (cicatrice stelată).
INFARCT RENAL RECENT
• Microscopie
(secţiune histologică prin rinichi)
 Necroză de coagulare, ischemică,
structurată
(arhitectură renală păstrată)
 Glomeruli şi tubi cu limite celulare
păstrate, fără nuclei si citoplasma intens
eozinofilă
 INFARCT ALB MIOCARDIC

Macroscopie:

• Infarct recent
zona necrozată este palidă,
moale, bine delimitata

• Infarct vechi cicatricial

după câteva săptămâni aria
necrozată va fi inlocuită de o
cicatrice conjunctivă alb-sidefie
 INFARCT MIOCARDIC RECENT
• Necroză de coagulare structurată

Microscopie:

fibre miocardice necrozate

• citoplasma omogenă, intens eozinofilă
• dispar nucleul şi striaţiile

în interstiţiu printre fibrele miocardice

necrozate
• 12-24 ore - hematii
• 24-72 ore - PMN
 INFARCT ROŞU (HEMORAGIC)
PULMONAR

• Survine pe un plămân de stază, fiind

determinat de o trombembolie pulmonară
(ocluzia unei artere pulmonare mici)

Macroscopie:

• arie roşie (hemoragică), fermă, bine

delimitată, triungiulară sau poligonală, cu
baza sub pleură şi vârful spre hil, la nivelul
vasului obstruat
 Infarct hemoragic pulmonar

Microscopie
(secţiune histologică prin pulmon)
• Arie întinsă de necroză de
coagulare, structurată, cu desen
alveolar păstrat
 Pereţii alveolari necrozaţi au
aspect omogen, eozinofil, fără
nuclei
 Lumenul alveolar conţine
eritrocite
• Parenchimul pulmonar adiacent
ariei de infarct prezintă leziuni de
stază cronică
 Congestia capilarelor parieto-
alveolare
 Micro-hemoragii si siderofage
in lumenul alveolar