1. Care dintre următoarele structuri este absentă în celula bacteriană?

A. ADN
B. complex Golgi
C. membrana celulară
D. ribozomi
E. flagelii

2. Fenomenul de macrotransport mediat de vezicule:

A. este prezent doar în celulele animale
F. este prezent și la virusuri
G. este prezent în unele celule bacteriene
H. influenţează compoziţia peretelui celular
I. nu este prezent la procariote

3. Experimentul lui Stanley Miller, din 1950 demonstrează că:

B. în anumite condiţii propice, moleculele organice s-au putut
forma din constituenţi preexistenţi apariţiei vieţii
J. oxigenul liber a fost un element important care a condus la
apariţia atmosferei primitive
K. teoriile precedente referitoare la apariţia vieţii erau probabil
incorecte
L. condiţiile de pe Terra nu erau propice apariţiei vieţii
M. în anumite condiţii propice, moleculele anorganice s-au putut
forma din constituenţi preexistenţi apariţiei vieţii

4. ADN-ul în formațiunile unicelulare primitive este organizat în:

C. o singură moleculă circulară necombinată, formând un
cromosom unic
D. o masă densă, numită heterocromatină
N. o formă liniară, cu ramificații simetrice
O. în jurul unor proteine numite histone, prin înfășurare
P. formă bicatenară

5. Strămoșii eucariotelor NU posedă:

E. ribosomi
Q. mitocondrii
R. membrană
S. nucleu sau nucleoid
T. perete celular

6. Consideraţi că bacteriile:
F. Sunt organisme unicelulare și pluricelulare
U. Sunt eucariote
V. Sunt organisme unicelulare procariote
W. Au nucleu bine delimitat
X. Unele aparţin eucariotelor altele procariotelor
7. Modelul membranar in mozaic fluid are următoarele caracteristici cu
EXCEPȚIA:
A. Bistratul lipidic reprezintă structura de bază a membranelor cu
proteine atașate intern, extern și transmembranar
B. Membranele sunt structuri dinamice în care componentele sunt
mobile și se pot agrega tranzitoriu pentru diferite interactiuni
C. Membranele sunt structuri asimetrice datorita distributiei
asimetrice a moleculelor componente
D. Membranele sunt structuri simetrice datorita distributiei
simetrice a moleculelor componente intre cele doua straturi
E. Membranele biologice includ proteine periferice și proteine
transmembranare

8. Componentele chimice cu rol izolator la nivelul membranarelor

celulare sunt formate din:
A. Un cap hidrofob și cozi hidrofile
B. Un cap hidrofil alcatuit din acizi grași
C. Cozi alcatuite din molecule de alcool
D. Capete simetrice hidrofile de ambele părți ale monostratului
lipidic
E. Un cap hidrofil și cozi hidrofobe

9. Selectați caracteristica discordantă referitoare la colesterolul

membranar:
A. Este o molecula de mari dimensiuni, cu formă discoidală
B. Prezinta 4 inele formate din atomi de C
C. Este o moleculă compactă, cu o mobilitate redusă
D. Este un lipid important, hidrofil, cu rol de izolator electric
E. Este un derivat ciclopentanoperhidrofenantrenic

10. Lipidele membranare se pot autoasambla într-un mediu apos în mod

spontan, formând:
A. un monostrat, dispus pe o parte și pe alta a unui strat proteic
B. un bistrat în care cozile hidrofile sunt dispuse in sandwich intre
extremitățile polare hidrofobe
C. un bistrat în care cozile hidrofile sunt dispuse către exterior
D. un lizozom
E. un bistrat în care cozile hidrofobe sunt dispuse în sandwich
între extremitățile polare hidrofile

11. Prezența colesterolului la nivelul plasmalemei unor celule animale:

A. crește susceptibilitatea subiectului animal pentru afecțiuni
cardiovasculare
B. permite celulei să extragă atomi de hidrogen din fosfolipidele
saturate
C. permite adiția de atomi de hidrogen la nivelul fosfolipidelor
nesaturate
D. permite rigidizarea peretelui celular, inducând creșterea
rezistenței la presiunea osmotică
E. permite membranei să își conserve permeabilitatea chiar în
condițiile reducerii temperaturii
12. Proteinele globulare prezinta urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA:
A. Sunt formate din lanturi polipeptidice, care se grupează într-o
forma sferica
B. Ocupa o suprafata mare de ancorare in grosimea bistratului
lipidic
C. Pot fi proteine canal
D. Formeaza receptori celulari
E. Pot fi proteine cărăuș

13. Care este condiția esențială pe care trebuie să o îndeplinească o

proteină din compoziția plasmalemei, pentru a fi transmembranară:
A. să prezinte un caracter hidrofil
B. să prezinte un caracter amfipatic
C. să fie hidrofobe
D. să fie tapetate de fosfolipide
E. să prezinte extensie glucidică spre mediul extracelular

14. În cazul efectuării unei proceduri de criofracturare la nivelul

membranei celulare, după detașarea celor două monostraturi,
structurile care rămân proeminente sunt:
A. proteinele periferice
B. glicolipidele
C. moleculele discoidale de colesterol
D. proteinele integrale
E. fosfolipidele

15. Fluiditatea bistratului lipidic este dependentă de:

A. Conținutul în colesterol
Y. Conţinutul glucidic
Z. Procentul proteinelor transmembranare
AA. Distribuția asimetrică a fosfolipidelor
BB. Prezenţa proteinelor fibrilare

16. Care dintre următoarele afirmații este corectă pentru proteinele

membranare integrale:
A. nu prezintă o structură terțiară
CC. sunt de obicei proteine transmembranare
DD. nu prezintă mobilitate în bistratul lipidic
EE. au un rol eminamente structural în membrană
FF. prezintă o stabilitate redusă în bistrat

17. Fosfolipidele membranare prezintă:

A. un cap polar glucidic
GG. un cap polar neutru
HH. un reziduu glucidic
II. două cozi hidrofobe
JJ. un rest de acid sialic
18. Care funcție a plasmalemei este afectată în cazul absenței extensiilor
oligozaharidice pe fața non-citoplasmatică a acesteia:
A. transportul ionic împotriva gradientului electrochimic
KK. recunoaşterea intercelulară
LL. fluiditatea bistratului lipidic
MM. rolul în cuplarea la citoschelet
NN. rolul de barieră electrostatică

19. Conform modelului actual al membranelor biologice, structura

acestora este formată din:
A. monostrat lipidic cu 2 straturi proteice învecinate
OO. bistrat lipidic cu un strat central proteic
PP. tristrat cu proteine intrinseci
QQ. bistrat lipidic cu proteine integrale si periferice
RR. bistrat lipidic cu proteine cu extracţie facilă

20. Deși diferite ca structură, lipidele membranare au o proprietate

comună:
A. Sunt amfifile
G. Sunt hidrofile
H. Sunt hidrofobe
I. Au un rest glucidic
J. Nu sunt structuri flexibile

21. Care dintre următoarele proteine străbat bistratul lipidic de mai multe
ori:
A. proteinele periferice
SS. integrinele
TT. adenilat ciclaza
UU. proteinele transmembranare
VV. glicoproteinele

22. Printre funcţiile proteinelor membranare NU se numără:

A. schimbul pasiv de substanţe între celulă şi mediul înconjurător
WW. transmiterea mesajelor
XX. transportul activ
YY. menţinerea formei membranare
ZZ. menţinerea celulelor în contact

23. In structura biochimică a lipidelor membranare, cea mai mică grupare

hidrofilă o posedă:
A. Colesterolul
K. Glicolipidele
L. Cerebrozidele
M. Fosfolipidele
N. Gangliozidele
24. Impermeabilitatea bistratului lipidic NU este valabilă pentru:
A. Ioni
AAA. Aminoacizi
BBB. Vitamina D
CCC. Glucoză
DDD. Hormoni polipeptidici

25. Ce clasă de lipide membranare este generată prin esterificarea

glicerolului cu acizi graşi şi acid fosforic ?
A. Glicolipide
EEE. Fosfolipide
FFF. Cerebrozide
GGG. Trigliceroli
HHH. Colesterol

26. Asimetria moleculară a membranei este determinată de:

A. Sfingofosfolipide şi glicerofosfolipide
III. Distribuția colesterolului
JJJ. Distribuţia actinelor
KKK. Încărcarea substituentului de la capul polar
LLL. Distribuția principalelor fosfolipide membranare

27. Printre rolurile proteinelor membranare se numără:

A. Creşterea fluidităţii plasmalemei
MMM. Creşterea rigidităţii membranare la temperaturi
fiziologice
NNN. Stabilitatea structurală a bistratului lipidic
OOO. Toate cele de mai sus
PPP. Numai A şi C

28. Diferenţa majoră între mişcările proteinelor şi lipidelor membranare

este:
A. Mecanismul de rotaţie în jurul axului propriu
QQQ. Mecanismul de translaţie laterală
RRR. Mecanismul de ping-pong / flip-flop
SSS. Mecanismul de transducţie
TTT. Mecanismul de transport

29. Substanţele ce pot părăsi celula prin difuzie simplă sunt:

A. O2
UUU. N2
VVV. benzen
WWW. molecule mici, polare neîncărcate electric
XXX. toate de mai sus
30. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mecanismul de
funcţionare a pompei de Na+/K+ este corectă?
A. Na+/K+-ATPaza utilizează energia pentru a pompa Na+ în
interiorul celulei şi K+ în afară
YYY. Na+/K+-ATPaza utilizează energia pentru a transporta
Na+ şi K+ în interior
ZZZ. fosforilarea Na+/K+-ATPazei nu afectează configuraţia
pompei
AAAA. Na+/K+-ATPaza utilizează energia pentru a pompa Na+
în afara celulei şi K+ în interior
BBBB. Na+/K+-ATPaza utilizează energia pentru a transporta
Na+ şi K+ în afară

31. Difuzia simplă reprezintă calea de transport transmembranar utilizată

în principal de:
A. moleculele polare cu greutate moleculară mare
CCCC. moleculele nepolare cu greutate moleculară mare
DDDD. ioni
EEEE. moleculele nepolare cu greutate moleculară mică
FFFF. moleculele polare cu greutate moleculară mică

32. Care din următoarele reprezintă o proprietate a plasmalemei ce

limitează trecerea moleculelor prin difuzie simplă :
A. Asimetria
GGGG. Difuzia facilitată
HHHH. Permeabilitatea selectivă
IIII. Autoansamblarea
JJJJ. Înmugurirea
33. Proteinele care realizează cotransportul:
A. Folosesc energia depozitată într-un gradient electrochimic
KKKK. Transportă două molecule diferite sau o moleculă și un
ion
LLLL. Transportul se realizează în aceeași direcție sau direcții
diferite
MMMM. Toate cele de mai sus
NNNN. Numai B și C
34. Difuzia facilitată de proteine cărăuș diferă de difuzia facilitată de
proteine canal prin:
A. Eficiența transportului
OOOO. Specificitate
PPPP. Direcţia de transport
QQQQ. Energia consumată
RRRR. Influența ATP
35. Difuzia reprezintă trecerea unei molecule de la concentraţie mare →
concentraţie mică. Care din factorii următori NU afectează rata
difuziei:
A. tipul celular
SSSS. mărimea moleculelor
TTTT. temperatura
UUUU. gradientul de concentraţie
VVVV. liposolubilitatea moleculelor

36. Transportul ATP-dependent include:

A. Pomparea ionică
WWWW. Difuzia prin bistratul lipidic
XXXX. Difuzia facilitatăde proteine canal
YYYY. Proteinele transportoare GLUT
ZZZZ. Difuzia prin ionofori

37. Transportul activ prin membranele biologice se realizează:

A. conform gradientului de concentraţie
AAAAA. cu producere de energie prin ATP
BBBBB. prin proteine cărăuş
CCCCC. prin proteine canal
DDDDD. cu ajutorul proteinelor extrinseci

38. Proteinele uniport:

A. Transportă numai un singur tip de molecule sau un grup de
molecule înrudite
EEEEE. Efectuează un transport pentru care coeficientul de
partiție este esențial
FFFFF. Sunt proteine atașate plasmalemei
GGGGG. Realizează un transport nespecific
HHHHH. Realizează o difuzie simplă prin plasmalemă

39. Pompa de H+/K+:

A. Se găseşte la nivelul enterocitelor
IIIII. Realizează eflux de K+
JJJJJ. Realizează eflux de H+
KKKKK. Realizează influx de H+
LLLLL. Nu consumă ATP

40. Structurile veziculare cu invelis de clatrină sunt asociate cu:

A. Învelişul nuclear şi RE
MMMMM.Lizozomii
NNNNN. Procesul de endocitoză
OOOOO. Matricea extracelulară
PPPPP. Membrana mitocondrială internă
41. Care din următoarele tipuri celulare considerați că au o activitate
endocitotică mai intensă:
A. Macrofage
A. Eritrocite
B. Celulele acinare pancreatice
C. Enterocite
D. Nefrocite

42. Este un mesager secund:

A. GTPc
E. AMPc
F. Calmodulina
G. Mg2+,Zn2+
H. Toate cele de mai sus

43. Răspunsul celular la semnalizarea prin hormoni steroizi NU include:

A. modificarea/activarea unei căi metabolice
I. depolarizarea membranei nucleare
J. sinteză şi secreţie celulară
K. Transcripția unor gene
L. Legarea complexului hormon-receptor la ADN

44. AMPc este:

A. un inactivator al proteinkinazei A
M. un mesager prim
N. un produs de inactivare a căii adenilat ciclazei
O. un produs al acţiunii adenilat ciclazei
P. un mesager terţiar

45. Microtubulii reprezintă un component major al:

A. Vacuolelor
Q. Cililor şi flagelilor
R. ADN-ului
S. Mitocondriilor
T. Peroxizomilor

46. Stereocilii sunt structuri:

A. Mobile cu rol în direcționarea produșilor de secreție
U. Destinate transportului "covorului" mucos
V. Temporare
W. Imobile și permanente
X. Dependente de consumul de ATP

47. Stereocilii au un miez format din:

A. Microtubi
Y. Filamente intermediare
Z. Keratină
AA. Brațe de miozină
BB. Filamente de actină
48. Cilii şi microvilii sunt specializări:
A. Permanente ale polului lateral celular
CC. Temporare ale polului bazal
DD. Prezente doar la nivelul polilor latero-apicali
EE. Temporare și parțial mobile
FF. Permanente ale polului apical

49. Microvilii :
A. Sunt specializări permanente,imobile
GG. Temporare la nivelul polului apical
HH. Permanente la nivelul polului bazal
II. Formează platoul striat la nivelul enterocitelor
JJ. Au rol în mișcarea flagelilor

50. Matricea extracelulară are următoarele roluri cu EXCEPȚIA:

A. Rol metabolic
KK. Menține constantă suprafața plasmalemei
LL. Rol în adezivitate
MM. Conferă protecție celulei față de o serie de agenți
patogeni
NN. Asigură elasticitatea țesuturilor

51. Cromatina este o componentă a:

A. Nucleolului
OO. Nucleului
PP. Citoplasmei
QQ. Spaţiilor intercelulare
RR. Nici una din cele de mai sus

52. ADN-ul este localizat în:

A. ribozomi
SS. complexul Golgi
TT. RER
UU. lizozomi
VV. nici una din cele de mai sus

53. ARN-ul ribozomal ia naştere în:

A. Heterocromatină
WW. Eucromatină
XX. Nucleol
YY. Complexul Golgi
ZZ. Mitocondrii

54. Nucleul unei celule inactive prezintă:

A. Doar heterocromatină
AAA. Doar eucromatină
BBB. Predominant heterocromatină
CCC. În special eucromatină
DDD. Cantităţi egale de hetero şi eucromatină
55. Nucleul celulei este:
A. Întotdeauna unic în celulă
EEE. Un organit care stochează informaţia genetică
FFF. Structura ce direcționează mișcările de locomoție prin
pseudopode
GGG. Înconjurat de o membrană internă, una intermediară şi
una externă
HHH. Acoperit complet la exterior de o lamină fibroasă

56. Eucromatina conţine:

A. Gene active
III. Gene inactive
JJJ. Ambele tipuri de gene
KKK. ARN
LLL. Nici una din cele de mai sus

57. Porii nucleari realizează comunicarea între:

A. nucleoplasma şi lumenul RER
MMM. citoplasma şi ribosomi
NNN. RER şi Golgi
OOO. Nucleoplasmă şi citoplasmă
PPP. Citoplasmă şi nucleoli

58. Care dintre următoarele molecule transferă informaţia de la nucleu în

citoplasmă:
A. ADN
QQQ. ARNm
RRR. ARNt
SSS. Proteinele
TTT. Lipidele

59. Care dintre următoarele structuri este responsabilă de sinteza

proteinelor:
A. Ribozomii
UUU. Mitocondria
VVV. Lizozomii
WWW. Vacuolele
XXX. Reticulul endoplasmatic

60. Care organit NU este implicat direct în procesul de sinteză şi secreţie

celulară:
A. Ribosomii
YYY. Nucleul
ZZZ. RER
AAAA. Peroxizomii
BBBB. Complexul Golgi
61. Transportul intracelular al veziculelor de secreţie se realizează:
A. Prin difuziune simplă
CCCC. Prin transport ghidat de elementele citoscheletului
DDDD. Prin fuziune cu membranele nucleară şi apoi
citoplasmatică
EEEE. Cu ajutorul nucleolilor
FFFF. Prin exocitoză

62. Ce organit este sediul sintezei proteice:

A. RER
GGGG. Mitocondria
HHHH. Aparatul Golgi
IIII. Nucleul
JJJJ. REN

63. Ribozomii sunt implicaţi în următoarele mecanisme cu EXCEPŢIA:

A. Formarea legăturilor peptidice
KKKK. Legarea aminoacizilor la ARNt
LLLL. Legarea factorilor proteici în timpul elongării
MMMM. Legarea aminoacil-ARNt la ARNm
NNNN. Legarea ARNm la codonul de iniţiere

64. Principala funcţie a ribozomilor este:

A. Neutralizarea toxinelor
OOOO. Sinteza ADN-ului
PPPP. Distrugerea organitelor îmbătrânite
QQQQ. Sinteza proteinelor
RRRR. De a replica ADN-ul

65. Ribozomii sunt formaţii din:

A. Proteine şi ARN ribozomal
SSSS. Polizaharide şi ADN ribozomal
TTTT. Pectine şi zaharuri ribozomale
UUUU. Peptidoglicani şi lipide ribozomale
VVVV. Proteine granulare

66. Principalele localizări ale ribozomilor sunt:

A. Nucleul şi aparatul Golgi
WWWW. Lizozomi şi peroxizomi
XXXX. Reticolul endoplasmatic şi citoplasma
YYYY. Vacuole şi mitocondrii
ZZZZ. Membrana internă nucleară şi mitocondrială

67. In etapa de iniţiere a sintezei de proteine are loc:

A. Sinteza ARNm
AAAAA. Activarea AA şi formarea complexului AA-ARNt
BBBBB. Asamblarea ribosomului şi găsirea codonului AUG
CCCCC. Elongarea lanţului peptidic
DDDDD. Inserţia celui de-al doilea AA-ARNt
68. Un codon reprezintă:
A. O secvenţă de 10 nucleotide
EEEEE. Un reziduu ribosomal
FFFFF. O secvenţă de ADN care va fi transcrisă
GGGGG. O secvenţă de 3 nucleotide care codifică pentru un
aminoacid
HHHHH. O secvenţă de aminoacizi esenţiali

69. Translocarea ribosomului în etapa de elongare se face:

A. În direcţia 3’
IIIII. În direcţia 5’
JJJJJ. Între codonul AUG şi capătul 5’
KKKKK. Dincolo de capătul 5’
LLLLL. Dincolo de capătul 3’

70. Membrana reticulului endoplasmatic rugos se continuă cu:

A. Membranele mitocondriale
MMMMM.Plasmalema
NNNNN. Învelișul nuclear
OOOOO. Membrana complexului Golgi
PPPPP. Membrana ribosomilor

71. Care este principala diferenţă între R.E.G. şi R.E.N.:

A. Rolul în biosinteza proteinelor
QQQQQ. Adezivitatea la alte structuri celulare
RRRRR. Prezenţa sau absenţa ARN
SSSSS. Posibilitatea de mișcare
TTTTT. Nici una din cele de mai sus

72. Funcţia principală a reticulului endoplasmatic rugos este de a

sintetiza:
A. Lipide
UUUUU. Carbohidraţi
VVVVV. Proteine
WWWWW. Acizi grași
XXXXX. Glicogen

73. Organitele implicate în procesul de secreţie sunt:

A. RE și complexul Golgi
YYYYY. REN și mitocondriile
ZZZZZ. Endosomii
AAAAAA. Citoschelet
BBBBBB. REG și lizozomii

74. Proteinele secretate de către celulă sunt sortate şi împachetate în:

A. Lizozomi
CCCCCC. Endozomi
DDDDDD. Reticolul endoplasmatic
EEEEEE. Reţeaua trans Golgi
FFFFFF. Peroxizomi
75. Care organit celular este implicat în procesele de împachetare şi
export a proteinelor?
A. Mitocondria
GGGGGG. Reticolul endoplasmatic rugos
HHHHHH. Nucleul
IIIIII. Complexul Golgi
JJJJJJ. Plasmalema

76. Care dintre structurile de mai jos funcţionează ca o cale de transport

intracelular?
A. Reticolul endoplasmatic neted
KKKKKK. Complexul Golgi
LLLLLL. Membrana celulară
MMMMMM. Mitocondria
NNNNNN. Filamentele intermediare

77. Reticolul endoplasmatic este descris ca fiind:

A. Reţea de canale dispuse între nucleu şi complexul Golgi
OOOOOO. Un organit care produce proteine
PPPPPP. Vacuolă care produce enzime digestive
QQQQQQ. Structură implicată în deplasarea celulară
RRRRRR. Reţea de filamente implicate în secreţia celulară

78. Toate evenimentele moleculare de mai jos au loc în mitocondrii cu

EXCEPTIA:
A. Biosinteza acizilor graşi
SSSSSS. Sinteza proteică
TTTTTT. Sinteză de ATP
UUUUUU. Beta-oxidarea acizilor graşi
VVVVVV. Ciclul acidului citric

79. Enzimele lanţului respirator se regăsesc la nivelul:

A. Matricei mitocondriale
WWWWWW. Membranei mitocondriale externe
XXXXXX. Camerei mitocondriale externe
YYYYYY. Membranei mitocondriale interne
ZZZZZZ. Ribozomilor mitocondriali

80. Lizozomii sunt organite celulare care:

A. Construiesc molecule
AAAAAAA. Produc energie/ATP pentru celule
BBBBBBB. Conţin informaţia genetică
CCCCCCC. Digeră resturi celulare, structuri îmbătrânite,
granule de secreție
DDDDDDD. Sunt implicate în transcitoză
81. Mitoza este procesul prin care o celulă:
A. Îşi divide citoplasma
EEEEEEE. Produce propriul substrat respirator
FFFFFFF. Realizează copii identice ale ADN-ului în celulele
fiice
GGGGGGG. Înglobează particule mari
HHHHHHH. Înglobează particule mici

82. Prima etapă a mitozei este:

A. Metafaza
IIIIIII. Telofaza
JJJJJJJ. Anafaza
KKKKKKK. Profaza
LLLLLLL. Interfaza

83. Faza mitozei, în care fusul de diviziune se desface în două părţi,

încep să se formeze cele două membrane nucleare iar cromozomii se
despiralizează şi se formează cromatina, este:
A. Metaza
MMMMMMM. Telofaza
NNNNNNN. Anafaza
OOOOOOO. Profaza
PPPPPPP. Interfaza

84. În care dintre fazele mitozei cele două cromatide surori se desfac
simultan?
A. Metafaza
QQQQQQQ. Telofaza
RRRRRRR. Anafaza
SSSSSSS. Profaza
TTTTTTT. Interfază

85. Autoreplicarea ADN-ului :

A. Are loc in etapa S a interfazei
UUUUUUU. Este activata de proteina P21
VVVVVVV. Are loc in etapa G1 a interfazei
WWWWWWW. Se face in metafaza mitozei
XXXXXXX. Nici una din cele de mai sus

86. În care fază a ciclului celular, celulele pot rămâne în stare de repaus,
chiar pentru ani de zile?
A. Faza M
YYYYYYY. Faza G1
ZZZZZZZ. Faza G0
AAAAAAAA. Faza G2
BBBBBBBB. Faza S
87. În care fază a ciclului celular, cromosomii sunt aglomeraţi la nivelul
plăcii ecuatoriale?
A. Faza M – etapa metafazica
CCCCCCCC. Faza S
DDDDDDDD. Faza M – etapa telofazică
EEEEEEEE. Faza G1
FFFFFFFF. Faza G2

88. Fusul de diviziune este format din:

A. Microtubi
GGGGGGGG. Filamente de actina
HHHHHHHH. Filamente intermediare
IIIIIIII. Material pericentriolar
JJJJJJJJ. Laminina

89. Membrana nucleară se fragmentează în:

A. Profaza
KKKKKKKK. Prometafază
LLLLLLLL. Telofază
MMMMMMMM. Interfază
NNNNNNNN. Metafaza

90. Care din următoarele evenimente NU au loc in interfaza:

A. condensarea cromozomilor
OOOOOOOO. autoreplicarea genomului
PPPPPPPP. transcripția ADN
QQQQQQQQ. creștere celulara
RRRRRRRR. sinteza proteinelor histone

91. Celula petrece cea mai mare perioadă de timp în:

A. Interfază
SSSSSSSS. Profază
TTTTTTTT. Metafază
UUUUUUUU. Anafază
VVVVVVVV. Telofază

92. Cum se numeşte materialul genetic celular în timpul interfazei?

A. Cromatină
WWWWWWWW. ARN
XXXXXXXX. Cromozom
YYYYYYYY. Cromatidă
ZZZZZZZZ. Carioplasma

93. Ciclul celular:

A. Cuprinde interfaza şi o diviziune celulară completă
AAAAAAAAA. Reprezintă perioada dintre 2 diviziuni celulare
BBBBBBBBB. Se împarte în trei faze: G1, S şi G2
CCCCCCCCC. Include profaza, metafaza şi telofaza
DDDDDDDDD. Are trei faze:M,G1,G2
94. Procesul prin care se formează gameții haploizi în organismele
diploide este numit
A. Citokinesis
EEEEEEEEE. Interfază
FFFFFFFFF. Meioză
GGGGGGGGG. Mitoză
HHHHHHHHH. Diviziune nucleară

95. Care din structurile celulare din organismul uman se formează în

urma meiozei
A. Gameții
IIIIIIIII. Celule somatice
JJJJJJJJJ. Toate celulele organismului
KKKKKKKKK. Cromozomii X și Y
LLLLLLLLL. Autozomii

96. Un cercetător măsoară cantitatea de ADN din celule în cultură. Când

considerați că NU va găsi o cantitate dublă de ADN:
A. În faza G1
MMMMMMMMM. În profază
NNNNNNNNN. În faza S
OOOOOOOOO. În faza G2
PPPPPPPPP. În faza M

97. Când are loc fenomenul de crossing-over, în meioză?

A. Interfază
QQQQQQQQQ. Profaza I
RRRRRRRRR. Metafaza II
SSSSSSSSS. Anafaza I
TTTTTTTTT. Telofaza II
98. O caracteristică principală a procesului de senescență este:
A. Creșterea potențialului proliferativ
UUUUUUUUU. Scăderea potențialului proliferativ
VVVVVVVVV. Creșterea volumului celular
WWWWWWWWW. Lungirea telomerelor
XXXXXXXXX. Scăderea în volum a matricei extracelulare

99. În cadrul procesului de senescență, după un anumit număr de

diviziuni, este activată o genă, care codifică o proteină ce inhibă
intrarea celulei:
A. În faza M
YYYYYYYYY. În faza S
ZZZZZZZZZ. În faza G1
AAAAAAAAAA. În faza G2
BBBBBBBBBB. În faza G0
100. În cadrul teoriei îmbătrânirii privind rata de supraviețuire, rata
metabolică este:
A. în relație directă cu diferențierea celulară
CCCCCCCCCC. în relație directă cu durata vieții
DDDDDDDDDD. în relație inversă cu diferențierea celulară
EEEEEEEEEE. în relaţie inversă cu durata vieţii
FFFFFFFFFF. în relație directă cu diviziunea celulară

101. În reglarea mecanismelor apoptozei intervin:

A. Unele fosfolipide membranare
GGGGGGGGGG. Familia proteinelor Bcl-2
HHHHHHHHHH. Integrinele
IIIIIIIIII. Selectinele
JJJJJJJJJJ. Enzime peroxizomale

102. Mecanismele moleculare ale apoptozei:

A. Se bazează pe acțiunea caspazelor
KKKKKKKKKK. Implică activarea proteikinazelor A
LLLLLLLLLL. Includ activarea imunglobulinelor
MMMMMMMMMM. Activează enzimele lizozomale
NNNNNNNNNN. Necesită endocitoza unor molecule din
matricea extracelulară

103. Proteinele localizate pe suprafaţa celulelor tumorale se numesc:

A. Anticorpi anti-tumorali
OOOOOOOOOO. Integrine
PPPPPPPPPP. Antigene anti-tumorale
QQQQQQQQQQ. Antigene tumorale
RRRRRRRRRR. Proteine multipas