Sunteți pe pagina 1din 3

Seminar 2 Procesual civil

1. Pentru a constitui o condiţie de exercitare a acţiunii civile, interesul:


a) trebuie să fie personal, direct, născut, determinabil;
b) trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual;
c) trebuie să existe la momentul formulării cererii indiferent dacă este direct sau
indirect.
2. De principiu, este lipsit de interes apelul prin care:
a) reclamantul invocă citarea nelegală a pârâtului la judecata în primă instanţă;
b)reclamantul atacă o hotărâre prin care prima instanţă a luat act de renunţarea la
judecată;
c) reclamantul sau pârâtul formulează recurs împotriva horărârii de expedient.
3. În cursul procesului civil:
a) pot fi transmise drepturile, nu şi obligaţiile procedurale;
b) calitatea de parte se poate transmite legal sau convenţional, ca urmare a
transmisiunii, în condiţiile legii, a drepturilor ori situaţiilor juridice deduse
judecăţii;
c) poate opera transmisiunea calităţii procesuale numai pe cale legală.
4. Acţiunea civilă:
a) se pune în mişcare prin cererea de chemare în judecată;
b) are acelaşi înţeles cu noţiunea de ˮcerere de chemare în judecatăˮ;
c) este o formă concretă de manifestare a cererii de chemare în judecată.
5. Constituie condiţie pentru exercitarea acţiunii civile:
a) capacitatea procesuală;
b) existenţa unui drept subiectiv;
c) interesul.
6. Condiţiile generale de exercitare a acţiunii civile sunt:
a) interesul şi calitatea procesuală;
b) formularea unei pretenţii/afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesuală,
calitatea procesuală;
c) părţile, obiectul şi cauza.
7. Prin punerea în mişcare a acţiunii civile, se urmăreşte:
a) numai realizarea unui drept subiectiv civil;
b) protecţia juridică( recunoaşterea sau, după caz, realizarea) unui drept subiectiv
civil sau, după caz, protecţia judiciară a unei situaţii juridice pentru a cărei
realizare calea judecăţii este obligatorie;
c) exclusiv protecţia judiciară a unei situaţii juridice juridice pentru a cărei
realizare calea judecăţii este obligatorie.
8. Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească dreptul subiectiv civil pentru a se
bucura de protecţie judiciară sunt:
a) să fie recunoscut şi ocrotit de lege, adică să intre în conţinutul unui raport juridic
care să contravină normelor legale imperative sau regulilor de convieţuire socială
şi să fie exercitat cu bună credinţă;
b) să nu fie exercitat în limitele sale externe, de ordin material şi juridic, precum şi
în limitele sale interne, adică numai potrivit scopului economic şi social în vederea
căruia este recunoscut de lege;
c) să nu fie exercitat cu bună- credinţă.
9. Cerinţa ca dreptul subiectiv civil să fie actual nu trebuie îndeplinită atunci când:
a) se solicită instanţei realizarea dreptului;
b) se cere să se constate existenţa dreptului în starea în care se găseşte;
c) se solicită o asigurare a dovezilor.
10. Dacă în urma probelor administrate şi după dezbaterile contradictorii, instanţa
constată că dreptul subiectiv pretins de reclamant nu există, atunci:
a) cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca prematură, fără a mai fi
cercetată pe fondul pretenţiei;
b) cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca neîntemeiată;
c) cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca nedovedită.
11. Capacitatea procesuală de folosinţă:
a) constă în aptitudinea unei prersoane de a sta în judecată;
b) constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii pe plan
procesual;
c) nu poate fi îngrădită.
12. Capacitatea procesuală de exerciţiu:
a) desemnează aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii pe plan
procesual;
b) nu poate fi limitată în nicio situaţie;
c) constă în aptitudinea unei persoane de a sta în judecată.
13. Actele de procedură îndeplinite de o persoană lipsită de capacitate procesuală
de exerciţiu:
a) sunt nule;
b) pot fi confirmate oricând de reprezentantul legal sau ocrotitorul legal;
c) pot fi confirmate numai în termenul acordat de instanţă.
14. Actele de procedură îndeplinite de o persoană fără capacitate procesuală de
exerciţiu:
a) nu pot fi confirmate;
b) sunt anulabile;
c) trebuie refăcute în totalitate.
15. Este obligatorie reprezentarea legală:
a) dacă persoana fără discernământ este lipsită temporar de ocrotitor legal;
b) numai în cazul minorilor sub 14 ani;
c) în cazul persoanelor fizice lipsite de capacitate de exerciţiu.
16. Calitatea procesuală:
a) nu presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care
este titularul deptului afirmat;
b) presupune existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată (pârâtul)
şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii;
c) este sinonimă cu noţiunea de interes.
17. Calitatea procesuală se justifică:
a) prin cererea de chemare în judecată de către reclamant şi prin întâmpinare de
către pârât;
b) de către reclamant, atât pentru calitatea procesuală activă, cât şi pentru cea
pasivă;
c) numai la cererea instanţei.
18. Calitatea procesuală pasivă:
a) se justifică doar de către pârât, care trebuie să producă dovezi în sprijinul
calităţii sale;
b) trebuie justificată de pârât atât pentru calitatea procesuală pasivă, cât şi pentru
calitatea procesuală pasivă;
c) este o condiţie de exercitare a acţiunii civile.
19. Instanţa verifică atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală
pasivă:
a) numai dacă pârâtul invocă excepţia;
b) fie înainte de începerea dezbaterilor, dacă acest lucru este posibil, fie în cadrul
dezbaterilor asupra fondului dreptului;
c) din oficiu, înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului dreptului.
20. Verificarea calităţii procesuale active şi pasive de către instanţă are loc:
a) întotdeauna înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului dreptului;
b) fie înainte de începerea dezbaterilor, dacă acest lucru este posibil, fie în cadrul
dezbaterilor asupra fondului dreptului;
c) întotdeauna în cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului.