Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NR 4 33 2014
NR 4 33 2014
STOMATOLOGICĂ
Publicaţie oficială
A ASOCIAŢIEI STOMATOLOGILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
Şi a universităţii de stat de medicină şi farmacie
„Nicolae testemiţanu“
CHIŞINĂU — 2014
CZU 616.31:061.231
M52
ISBN 978—9975—52—006—5-4
-4
POLIDANUS S.R.L.
str. Mircea cel Bătrîn, 22/1, ap. 53,
mun. Chişinău, Republica Moldova.
Tel.: 48-90-31, 069236830
polidanus@mail.md
Adresa redacţiei:
bd. Ştefan cel Mare, 194B (blocul 4, et. 1)
MD-2004, Chişinău, Republica Moldova.
Tel.: (+373 22) 205-259
Adresa redacţiei:
Fax: (+373 22) 243-549
bd. Ştefan cel Mare, 194B (blocul 4, et. 1)
MD-2004, Chişinău, Republica Moldova.
Tel.: (+373 22) 243-549
Fax: (+373 22) 243-549
Evenimente Events
Croitoru Vadim, Dumitru Hîţu Croitoru Vadim, Dumitru Hîţu
CONGRESUL „STUDENT 2014“ . . . . . . . . . 54 Annual congress “STUDENT 2014“. . 54
5
6
ИЗУЧЕНИЕ ПРИЧИН ВОЗНИКНОВЕНИЯ НАРУШЕНИЙ
В РАБОТЕ ВИСОЧНО–НИЖНЕЧЕЛЮСТНЫХ СУСТАВОВ
(ВНЧС) У БОЛЬНЫХ С МЫШЕЧНО–СУСТАВНОЙ
ДИСФУНКЦИЕЙ (МСД) И ВЫЯВЛЕНИЕ НАИБОЛЕЕ ОБЩИХ
СИМПТОМОКОМПЛЕКСОВ. СООБЩЕНИЕ №2
Аркадий Максимович
Резюме Боян,
При обследовании 1618 больных с МСД ВНЧС выявлены разнообраз- к. м. н., доцент,
ные причины, предположительно приведшие к развитию заболевания, врач высшей
а у 279 больных (17,24%) не удалось выявить причины возникновения. аттестационной
Исследование показало наличие у всех больных дискоординации и раз- категории
балансированности работы жевательных мышц, а также несоответствие
между привычной окклюзией и истинной центральной окклюзией. Республиканский
Выявление причин, приводящих к возникновению МСД ВНЧС у Центр
части больных позволит индивидуализировать лечение, сократить Стоматологической
сроки и финансовые затраты. Имплантации
Ключевые слова: Височно–нижнечелюстные суставы (ВНЧС), дисфунк- (РЦСИ), г. Харьков,
ция ВНЧС, мышечно–суставная дисфункция ВНЧС, центральная окклюзия. Украина
Rezumat
STUDIU PRIVIND CAUZELE APARIȚIEI DEREGLĂRILOR ÎN AC-
TIVITATEA ARTICULAȚIEI TEMPORO–MANDIBULARE (ATM) LA
PACIENȚII CU DISFUNCȚIA MUSCULO–ARTICULARĂ ȘI DEPIS-
TAREA COMPLEXULUI DE SIMPTOME GENERALE
În urma examinării a 1618 pacienți cu disfuncție a ATM au fost de-
pistate diverse cauze care au dus la dezvoltarea afecțiunii. La279 pacienți
(17,24%) n–au fost identificate cauzele apariției bolii.
Studiu a constatat existența la toți pacienții descoordonării și dezichili-
brarea activității mușchilor masticatori, precum și, necorespunderea oclu-
ziei «de facto» cu ocluziea centrică veridică.
Depistarea cauzelor apariția disfuncției ATM va permite individualiza-
rea, micșorarea duratei tratamentului și a cheltuelilor financiare.
Cuvinte cheie: Artuculația temporo–mandibulară (ATM) , disfuncția
ATM, disfuncție musculo articulară ATM, ocluzia centrică.
Summary
OBSERVATION OF THE CAUSES OF TEMPOROMANDIBULAR
JOINTS (TMJ) DISORDERS IN PATIENTS WITH MUSCLE–JOINT
DYSFUNCTION, AND THE IDENTIFICATION OF THE MOST COM-
MON SYMPTOMS
In a study of 1618 patients with muscle and joint dysfunction of TMJ
various causes were identified which presumably led to the development of
the disease, and in 279 patients (17.24%) we failed to identify the causes.
The study revealed that all patients have incoordination and imbalance
of the masticatory muscles, as well as the discrepancy between habitual oc-
clusion and true central occlusion.
Identification of the causes leading to the emergence of the muscle and
joint dysfunction of TMJ will allow to individualize treatment for some pa-
tients, reduce the time and cost of treatment.
Key words: temporomandibular joints (TMJ), temporomandibular joints
dysfunction, muscle and joint dysfunction of temporomandibular joints, cen-
tral occlusion. 7
Актуальность функции ВНЧС могут послужить перенесенные
Несмотря на то, что проблема патологии ВНЧС различные инфекционные заболевания, и как
все время активно дискутируется в медицине, а следствие — возникновение реактивного артри-
врачи стоматологи, отоларингологи, невропато- та, анкилозирующий спондилоартрит, псориати-
логи и др. постоянно сталкиваются на практике ческий артрит, ювенильные спондилоартропатии
с разными ее аспектами, следует отметить, что и, так называемые, недифференцированные фор-
нет единых механизмов развития патологических мы спондилоартрита [14,3,41,43].
процессов в ВНЧС, и этот факт оказывает влия- Некоторые авторы [33,34], изучавшие состав
ние на эффективность и прогнозированность ле- синовиальной жидкости ВНЧС, выявляли раз-
чения [19,21,4,30,40,10,28,5,46]. личные микроорганизмы, которые, по их мнению,
Одной из причин, приводящей к нарушени- могли в той или степени влиять на клинические
ям в работе ВНЧС являются нарушения окклю- показатели и развитие симптомов дисфункции.
зии. Основоположником окклюзионной теории По мнению ряда авторов дисфункциональные
височно–нижнечелюстных расстройств (ВНЧР) явления в ВНЧС связаны с аномалиями зубных
считают Костена (Costen) [29], который в свою рядов и аномалиями прикуса, особенно с глубо-
очередь опирался на идеи других авторов [47,31]. ким резцовым перекрытием и глубоким прикусом
Следует принимать во внимание положения, [42,15]. В ходе ортодонтического лечения могут
утвержденные авторитетными профессиональны- возникнуть преждевременные контакты на про-
ми организациями США, например, ААЧЛБ (Аме- трузионных поверхностях, возможно дистальное
риканская ассоциация челюстно–лицевой боли) смещение суставных головок с переднемедиаль-
и Национальным институтом здравоохранения ной дислокацией диска. Это ведет к повреждению
(National institute of Health), которые считают ок- задисковой зоны, которая осуществляет трофику
клюзионную теорию ВНЧР не обоснованной [39]. ВНЧС, способствует стабилизации суставного
К сожалению, несмотря на это, теория окклю- диска за счет эластичных волокон, противостоя-
зионной патологии как этиологического фактора щих наружной крыловидной мышце. При этом
ВНЧР по–прежнему популярна в стоматологиче- нарушаются образования синовиальной жидко-
ском обществе [32,18,6,7]. сти, питание хрящевых структур. [25,45].
Окклюзионные факторы, несомненно, игра- В отдельных трудах на первое место в раз-
ют важную роль в возникновении мышечно– витии мышечно–суставной дисфункции вы-
суставной патологии, так как они нарушают ко- носится психологический фактор — роль
ординированную активность мышц и движений психо–эмоционального напряжения, которое
нижней челюсти, вовлекая в патологический про- выражается в возникновении несогласованных
цесс все органы зубочелюстной системы. [17,24]. сокращений жевательных мышц. [7]. Некоторые
При мышечно–суставной дисфункции ВНЧС авторы также указывают на связь эмоционально-
отдельные группы жевательных мышц работают го напряжения и болевого спазма жевательных
в разбалансированномом режиме и функцио- мышц, которые вызваны психовегетативной сти-
нально перегружены. Причины перегруженности муляцией [44].
могут быть различными, такие как: суперконтакт, Другие отмечают, что ведущая роль в поддер-
протяженные дефекты зубных рядов, патологии жании полноценной функции жевательного ап-
прикуса, односторонний тип жевания, стрессо- парата принадлежит именно группе жевательных
вые ситуации и др. [26,20]. мышц, которые должны постоянно находиться
Все вышеперечисленные факторы могут при- в гармонии с окклюзией и всеми компонентами
вести к смещению нижней челюсти относительно ВНЧС. Сильное психо–эмоциональное напряже-
верхней по всем плоскостям (сагиттальной, гори- ние в сочетании с незначительными нарушения-
зонтальной, фронтальной) [2]. ми окклюзии может превысить адаптационные
Другой причиной, приводящей к нарушени- возможности организма и вызвать развитие дис-
ям в работе ВНЧС по мнению некоторых авторов функции ВНЧС. В свою очередь значительные
является гипермобильность суставов [35,12,8]. нарушения окклюзии способны привести к дис-
Гипермобильность ВНЧС проявляется выходом функции суставов даже при относительно сла-
головки нижней челюсти за пределы нормаль- бом стрессовом воздействии; также возможно
ной амплитуды движений. При максимальном возникновение асимметрии мышечной активно-
открывании рта суставная головка смещается за сти и топографии расположения головок ВНЧС,
пределы суставного возвышения. Повышенная травмы нервных окончаний капсулы сустава, за-
эластичность связок может привести к полному дисковой зоны, нарушения гемодинамики тканей
вывиху ВНЧС. Встречается это явление относи- ВНЧС [23,9].
тельно редко (около 3% вывихов всех синовиаль- Чрезвычайно разнообразная, подчас сложная
ных суставов) и преимущественно у женщин в клиническая картина заболеваний ВНЧС часто
возрасте 21–30 лет [38,37]. требует участия врачей разного профиля: стома-
Согласно публикациям многих авторов, важ- тологов, невропатологов, ЛОР–врачей, остеопа-
8 ным этиологическим фактором в развитии дис- тов, ревматологов, психотерапевтов и др. [27,22].
Недостаточное знание механизмов возник- Цель исследования
новения этого заболевания является одной из Выработка наиболее эффективного способа
основных причин неэффективности используе- лечения на основе этиологии и развития заболе-
мых методов лечения. В литературе по–прежнему вания у каждого больного.
существует много противоречивых мнений по Объекты и методы исследования
этому вопросу. Сторонники этиологической Объектом исследований являлись пациенты с
концепции обычно игнорируют или преумень- нарушениями в работе ВНЧ суставов, обративши-
шают роль других теорий, как будто в основе еся за стоматологической помощью в многопро-
этого заболевания лежит только одна причина. фильную стоматологическую клинику (Республи-
[16,36]. На основе вышеизложенного, четко про- канский центр стоматологической имплантации,
сматривается разнообразие причин возникно- г. Харьков). Наличие заболевания у лиц выявлено
вения данного заболевания. Наши многолетние путем анализа специальной анкеты №1, которую
наблюдения подтверждают полиэтиологичность заполнял сам пациент при обращении в клинику.
возникновения нарушений в работе ВНЧС. При наличии утвердительных ответов пациента,
[11,1,13,19]. указывающих на нарушения в работе ВНЧ суста-
Сбор анамнеза, осмотр и применение специ- вов, с ним проводилось дополнительное собесе-
альных методов обследования позволяют выявить дование, включающее сбор анамнеза и детальный
различные этиологические причины, приводящие осмотр. При этом врачом заполнялась анкета №
в последующем к развитию МСД. Выявление при- 2 (см. Приложение 1), позволяющая детализиро-
чин, послуживших развитию заболевания, на наш вать симптомокомплекс, имеющийся у каждого
взгляд, будет способствовать наиболее результа- пациента. После ознакомления с полученными
тивному лечению. данными, пациент подписывал анкету.
Приложение 1.
Summary
BIONICS AND BIOMIMETICS IN THEORY AND PRACTICE IN RE-
STORATIVE DENTISTRY
Detailed study of the anatomical and histological features of the structu-
re of tissues and organs of dental system and surveillance in nature allowed
to consider further perspective for development of this scientific direction
in dentistry.
12 Key words: bionics, biomimetics, restoration, dentition.
Науку, занимающуюся изучением строения ности верхней и нижней челюстей больше, чем
и функционирования живых организмов, чтобы на вестибулярной, с тенденцией к увеличению
использовать это для решения инженерных задач, площади покрытия в области больших коренных
создания новых приборов и механизмов, называ- зубов. В губчатой ткани образуется своеобразное
ют бионикой (от греч. bios — жизнь). Этот термин сочетание менее (широкие слои) и более (тонкие
впервые прозвучал 13–15 сентября 1960 г. в Дай- слои) плотных слоев в виде «сэндвича», у боковых
тоне (США) на I–ом американском национальном стенок альвеол располагаясь главным образом в
симпозиуме «Живые прототипы — ключ к новой горизонтальной плоскости (шпангоуты — прим.
технике». Название науки «бионика» предложе- авт. ст.), а на их дне принимают более отвесное,
но американским ученым Джеком Стилом [1,2]. параллельное длинной оси зуба расположение
Сегодня бионика имеет несколько направлений. (стрингеры — прим. авт. ст.) [3]. В качестве еще
Например, «Архитектурно–строительная биони- одного примера, рассмотрим следующий процесс:
ка» изучает законы формирования и структуроо- отложение минеральных солей в основном веще-
бразования живых тканей, занимается анализом стве дентина происходит в форме глыбок и зерен,
конструктивных систем живых организмов по которые сливаясь между собой сообщают обыз-
принципу экономии материала, энергии и обеспе- вествленным участкам форму шаров. Известно,
чения надежности [2]. Сейчас во всем мире боль- что шар — это самая экономичная форма. У шара
шое внимание уделяется новым строительным самая малая поверхность при самом большом
технологиям. Например, в области разработок объеме. На его оболочку уходит меньше матери-
эффективных и безотходных строительных тех- ала, чем на любую другую. Форма шара широко
нологий перспективным направлением является распространена в органическом мире. Шар легко
создание слоистых конструкций. Идея заимство- приспосабливается к окружающим условиям, так
вана у глубоководных моллюсков, стенки кото- как легко перекатывается, сплющивается (икрин-
рых состоят из чередующихся жестких и мягких ки, вирусы, простейшие микроорганизмы и т. д.).
пластинок. Когда жесткая пластинка трескается, В пустынных и засушливых областях мира, для
то деформация поглощается мягким слоем и тре- растений наиболее рациональной формой оказа-
щина не идет дальше [1]. Интересным примером лась форма шара.
применения бионики, как науки, в инженерных Установлено, что формирование шаровидных
конструкциях является метод повышения устой- полостей меньше всего нарушает устойчивость
чивости панели или стержня, при их установке, с зуба в целом к стрессовым жевательным нагруз-
помощью тросов и растяжек или таких элементов кам, а также снижается степень концентрации
как шпангоуты и стрингеры. Шпангоуты — это внутренних напряжений в зубе после применения
ребра жесткости, идущие по периметру сечения, а шаровидных боров [5,7,9]. По–видимому, есте-
расположенные в продольном направлении носят ственное образование обызвествленных шаров
название стрингеров [5]. в результате слияния глыбок и зерен минераль-
Другой пример универсального конструкци- ных солей и искусственное формирование ша-
онного решения природы, с точки зрения мини- ровидных полостей в последующем заполненных
мального расхода строительного материала, для пломбировочным материалом, обусловливает
создания облегченной, но в то же время проч- оптимальные биомеханические свойства рестав-
ной ткани с оптимальными биомеханическими рированным зубам, на что указывает и В. В. Пед-
характеристиками, является морфологическая дер и соавт. (2004) [5]. Итак, междисциплинарный
структура альвеолярных отростков челюстей. подход к изучению проблемы может оказать су-
Их щечная и язычная стенки состоят из ком- щественную помощь в поиске оптимального, с
пактного костного вещества, то есть множества точки зрения бионики, решение проблемы.
костных пластинок образующего кортикальную В 70–х годах ХХ века было установлено, что
пластинку альвеолярного отростка, где в области после протравливания дентина к нему можно
его краев продолжается в стенки зубных альве- прочно и герметично присоединить композит.
ол. Важной структурной особенностью зубной Но, гидрофобные эмалевые адгезивы не спо-
альвеолы является пластинчатое строение кост- собны были запечатывать открытые дентинные
ной стенки пронизанной большим количеством канальцы, что обычно приводило к воспалению
шарпеевских волокон являющихся продолжени- пульпы из–за прямого к ней доступа микроорга-
ем коллагеновых волокон периодонта, а также ее низмов. Появление к середине 90–х годов много-
ячеистое строение в виде многочисленных мел- целевых (гидрофильных) адгезивных систем,
ких отверстий, через которые в периодонтальную способных одинаково прочно присоединяться к
щель проникают кровеносные сосуды и нервы. эмали и дентину (17–20 мПа и выше), позволи-
Свободное пространство между стенками аль- ло решить, в основном, проблему защиты пуль-
веол и кортикальными пластинками альвеоляр- пы от инфекционной агрессии, эффективного
ного отростка заполнены губчатой костью, со- прикрепления с кариозным или склерозирован-
ставляющей основу межзубных и межкорневых ным дентином, избегая при этом применения
перегородок. Толщина ее на оральной поверх- дополнительных ретенционных элементов, раз-
13
личного вида штифтов или вкладок [4,5,6,7,9]. сила адгезии к периферическому дентину выше,
За последнее десятилетие в научной литературе чем к дентину, расположенному вблизи пульпы.
сложилось представление о том, что после про- Исходя из этого, можно сделать вывод, что такая
травливания дентина адгезивная связь образу- тактика подготовки зубных тканей будет способ-
ется за счет пропитывания радиально располо- ствовать более длительному сроку службы вы-
женных коллагеновых волокон и проникновения полненной реставрации.
адгезива в раскрытые дентинные канальцы, по Как указывает С. В. Радлинский (1999), каж-
данным разных авторов, возможно на глубину от дый бугорок жевательной поверхности по форме
10 до 30–50 мкм, при этом исключается прямой напоминает четырехгранную пирамиду, основа-
доступ микроорганизмов к пульпе зуба [9,10]. ние которой имеет форму неправильного четы-
Следует подчеркнуть, что одной из особенностей рехугольника и находится внутри зубной корон-
морфологического строения дентина является ки, а треугольные грани образуют четыре ребра
направление коллагеновых волокон в наружном [9]. Одно из них расположено на окклюзионной
или «плащевой» слое, где преобладают волокна, поверхности коронки и с точки зрения жеватель-
идущие в радиальном направлении и в основном ной эффективности является самым важным,
параллельно ходу дентинных канальцев — во- так как на расстоянии 1–2 мм от вершины бу-
локна Корфа, а в более широком внутреннем или горков на них находятся окклюзионные контакт-
«околопульпарном», приблизительно под пря- ные точки, которые выполняют дробление пищи
мым углом к радиальным, более тонкие и густо на более мелкие фрагменты, а грани пирамиды
расположенные волокна Эбнера. Основываясь на обеспечивают устойчивость биоконструкции во
данном факте, можно предположить, во–первых, время функции. Можно предположить, что такая
что при адгезивной подготовке в сформирован- форма бугорков обеспечивает не только функ-
ной полости зуба при глубоком кариесе, проник- цию дробления и жевания пищи, но и позволяет
новение адгезива возможно только в дентинные равномерно распределять жевательное давление
канальцы, так как коллагеновые волокна Эб- по ребрам бугорков к основанию пирамиды, уро-
нера, расположенные к ним под прямым углом, вень которой расположен в области экватора.
как указывает Л. И. Фалин (1963) [3], не могут Следует также отметить, что одним из наиболее
полноценно участвовать в классической адгезив- важных элементов биоконструкции зубных рядов
ной связи. Во–вторых, при восстановительной являются контактные пункты и боковые эмале-
терапии следует учесть, что хронический кари- вые валики выполняют не только определенную
ес характеризуется интенсивной пигментацией биомеханическую функцию, но и выполняют
(коричневая, бурая), полным или почти полным роль в качестве биологических барьеров, так как
отсутствием размягченной зоны и мощным раз- на проксимальных поверхностях зубов толщина
витием прозрачного и вторичного дентина, что эмали составляет всего около 0,01 мм и эти ана-
приводит к сужению и облитерации дентинных томические области являются «зоной риска» для
канальцев, диаметр которых в норме в среднем первичного поражения кариозным процессом.
равен 0,5–0,8 мкм. И, в–третьих, при кариесе Рецепторный аппарат краевого пародонта, в
вначале изменяется не диаметр дентинных ка- области межзубного сосочка, даже в норме обла-
нальцев, а толщина располагающихся в них от- дает повышенной тактильной чувствительностью
ростков одонтобластов (1–4), которые заполняют по сравнению с рядом расположенными участ-
весь просвет канальца. В последующем каналь- ками десны. По–видимому, это обусловлено его
цы приобретают форму четкообразно вздутых, определенной биологической «охранительной»
нередко сливающиеся между собой с образова- ролью подлежащих тканей, так как его реакция
нием обширных каверн. Следует также учесть, на механический раздражитель характеризуется
что в норме плазматическая мембрана отростка настолько интенсивным болевым синдромом,
одонтобласта прилегает к стенке канальца, вы- что необходимо проводить дифференцирован-
стланной кислото– и щелочеустойчивой нейма- ный диагноз с пульпитом зуба. Мы считаем, что
новской оболочкой, хотя в отдельных случаях межзубной сосочек в свою очередь предохраня-
может отставать, при этом Томсовы волокна об- ет от повреждения замыкающую кортикальную
разуют выросты или рукава, обращенные к стен- пластинку над межальвеолярной перегородкой,
ке канальцев [8]. Описанные нами особенности которая в данном месте имеет наименьший диа-
гистологического строения дентина, теоретиче- метр и интенсивность. Следовательно, крае-
ски подтверждают возможность проникновения вые эмалевые валики и межзубной контактный
адгезива, после предварительного 15 сек. травле- пункт, вместе с экватором зуба, межзубным со-
ния, в дентинные канальцы витального зуба на сочком и замыкающей кортикальной пластин-
глубину не более 10 мкм, из–за находящихся там кой межальвеолярной перегородки являются
отростков одонтобластов и дентинной жидкости. структурными образованиями, которые тесно
При формировании полостей в зубах с глубоким связанны между собой не только анатомически,
кариесом мы считаем обоснованным создание но и функционально. При этом каждый из этих
14 ретенционных элементов, так как считается, что элементов выполняя определенную присущую
только ему роль, в совокупности обеспечивают ние на теплофизические, физико–химические и
гармоничное взаимодействие всей зубочелюст- другие свойства пломбировочного материала.
ной системы, на что следует обращать внимание Однако, относительно эмали зуба бариумное
при диагностике и восстановительном лечении. стекло — особо подходящий наполнитель в от-
Следовательно, можно сделать вывод о наличии в ношении прочности, в то время как кварцевое
норме в строении зубоальвеолярного комплекса стекло является гораздо более абразивным веще-
«трех биологических уровней защиты» подлежа- ством для зуба–антагониста. И, в–третьих, как
щих тканей расположенных в межзубном проме- отмечает С. В. Радлинский (2001), в реставраци-
жутке: 1) краевые эмалевые валики; 2) межзубной онной конструкции граница между обычным и
контактный пункт; 3) межзубной сосочек. опаковым оттенками композита точно повторяет
Рассматривая вопрос о прямой реставрации топографию эмалево–дентинного соединения,
при помощи светоотверждаемых композитов, а оптическая плотность оттенков современных
представляют интерес некоторые аспекты мо- композитных материалов, например Спектрум
делирования предложенные С. В. Радлинским (Дентсплай), точно повторяет опаковость по-
(1996, 1999) [9,10]. Так, по мнению С. В. Радлин- верхностной эмали, основной эмали и основного
ского, при воспроизведении вестибулярной по- дентина [9]. Таким образом, мы предлагаем ис-
верхности резцов необходимо оттенки шейки, пользование двух терминов дополняющих друг
тела и края зуба перекрывать чешуеобразно, то друга: «бионика» как наука и «биомиметика» как
есть послойно, перекрывающими друг друга пор- концепция современной реставрационной сто-
циями композита, что обеспечит плавные пере- матологии с применением универсальных ком-
ходы цвета [9]. По нашему мнению предлагаемая позитных материалов. В конечном результате
автором техника укладки отдельными порциями имитируется не только форма, цветовые оттенки,
материала, обеспечивает возможность не только структурные особенности зуба, но и обеспечива-
воспроизведения цветовых особенностей анало- ется максимальное интегрирование реставрации
гичных интактным зубным тканям, но и учета в зубные ткани, что, несомненно, оказывает влия-
биомеханических свойств эмали и дентина. И не ние на эстетический результат, биомеханическую
вызывает сомнения, что такая методика модели- функцию и восстановление физиологических па-
рования соответствует концепции «биомимети- раметров пародонта [10,11,12].
ки», то есть «имитации природы», но такой под-
ход более соответствует известным принципам Библиография
«бионики» описанным в начале статьи и дальше 1. Бионика: Природа знает лучше! Новый Акрополь, 2003, №
5.
мы приведем некоторые доводы для подтверж- 2. Лебедев Ю. С. Архитектурная бионика. М.: Изд–во Строй-
дения данной точки зрения. Так, в своих иссле- издат, 1990, 269 с.
дованиях, Л. И. Фалин (1963), Е. В. Боровский 3. Фалин Л. И. Гистология и эмбриология полости рта и зу-
(2003) отмечают, что, во–первых, на поперечных бов. М., 1963, 219 с.
4. Радлинский С. В. Виды прямой реставрации зубов. Ден-
шлифах эмалевые призмы, расположенные в тарт, 2004, № 1, с. 33–40.
форме аркад, имеют полигональную или гекса- 5. Педдер В. В., Леонтьев В. К., Иванова Г. Г., Дистель Р. А.
гональную форму и напоминают собой рыбью Собственное внутреннее напряженное состояние зуба,
чешую. Во–вторых, в качестве неорганического возможности и перспективы его использования в одонто-
препарировании. Матер. XII и XIII Всеросс.х науч.–практ.
наполнителя в композитах часто присутствует конф. и Тр. IX съезда Стом. Ассоц. Рос. М., 2004, с. 410–
кварцевая мука. Кварц, SiO2, один из самых рас- 412.
пространенных породообразующих минералов 6. Блунк У. Адгезивные системы. Обзор и сравнение. Ден-
на Земле. При разработке пломбировочных ма- тАрт, 2003, № 2, с. 5–11.
7. Николаенко С. А., Франкенбергер Р. Оценка эффективно-
териалов применяют плавленный кварц, исходя сти современных самопротравливающих адгезивов. Сто-
из того, что он прозрачен, имеет коэффициент матология, 2006, Т. 85, № 3, с. 4–7.
преломления света 1,56, близкий к аналогично- 8. Бушан М. Г., Кодола Н. А., Кулаженко В. И. Кариес зу-
му коэффициенту эмали равный 1,62, инертен, бов, лечение и профилактика с применением вакуум–
электрофореза. Кишинев. Изд–во «Картя Молдовеняскэ»,
обладает высокими значениями прочности. По 1979, 283 с.
твердости эмаль нередко сравнивают с кварцем, 9. Радлинский С. В. Реставрация боковых зубов: стратегия и
но исследования Д. Н. Цитрина показали, что принципы. ДентАрт, 1999, № 4, с. 30–40.
твердость эмали зуба человека колеблется от 10. Радлинский С. В. Биомеханика зубов и реставраций. Ден-
тАрт, 2006, № 2, с. 42–48.
250 до 300 единиц Виккерса, что в 5 раз меньше 11. Маунт Г., Нгоу Х. Минимальная интервенция: новая кон-
твердости кварца и в 2 раза — апатита [3]. Ми- цепция оперативной стоматологии. ДентАрт, 2001, № 2, с.
неральный наполнитель — одна из главных ка- 12–19.
чественных характеристик каждого композита и, 12. Глазер Р. Очерк основ биомеханики. М.: Изд–во «Мир»,
(пер. с нем.), 1988, 129 с.
как правило, это стеклочастицы. Кварцевая мука
вносит основной вклад в механические свой- Data prezentării: 09.07.2014
ства композита, оказывая существенное влия- Recenzent: Pavel Gnatiuc
15
РАЗВИТИЕ ЭСТЕТИКИ КАК НАУКИ В ИСТОРИЧЕСКОМ
АСПЕКТЕ И ЕЕ РОЛЬ В СОВРЕМЕННОЙ СТОМАТОЛОГИИ
Александр Постолаки,
доктор медицины, Резюме
доцент В статье представлены основные исторические этапы развития и
формирования эстетики как науки и ее значение в современной сто-
Кафедра матологии.
Ортопедической Ключевые слова: Эстетика, история, стоматология.
Стоматологии
им. «Иллариона
Постолаки»
ГУМФ «Николае Rezumat
Тестемицану» DEZVOLTAREA ESTETICII CA ŞTIINŢĂ ÎN ASPECT ISTORIC ŞI
ROLUL EI ÎN STOMATOLOGIA CONTEMPORANĂ
În articol sunt prezentate perioadele istorice de bază în dezvoltarea şi
formarea esteticii ca ştiinţă şi importanţa ei în stomatologia contemporană.
Cuvinte–cheie: Estetica, istoria, stomatologie.
Summary
AESTHETICS DEVELOPMENT AS A SCIENCE IN HISTORICAL AS-
PECT AND ITS ROLE IN MODERN DENTISTRY
The article presents the main historical stages of development and the
formation of aesthetics as a science and its importance in modern dentistry.
Key words: aesthetics, history, dentistry.
Введение
Независимо от эстетических стандартов, установленных обществом,
многие люди желают изменить свой внешний вид, чтобы быть, нередко, по-
хожими на их кумиров. Социальное положение влияет на представления
людей о привлекательности. Понятия «естественный», «красивый» и «хо-
рошо выглядящий» имеют разное значение в представлении разных слоев
населения. Поэтому врач–стоматолог должен понять, что пациент имеет в
виду и определить, до какой степени идеал пациента может быть достигнут.
Самое важное — это собственное представление пациента об эстетике и его
самовосприятие [1].
Цель исследования: изучить понятие предмета эстетики в ее историче-
ском развитии и ее значение в современной стоматологии.
Материалы и методы: Синтез и анализ литературы по эстетике, антро-
пологии, эстетической стоматологии.
Так, что же понимается под эстетикой? Эстетика — это философское
учение о сущности и формах прекрасного в художественном творчестве, в
природе и в жизни, об искусстве как особом виде общественной идеоло-
гии. Можно встретить и другое определение: эстетика — (греч. Αισθητικός
— чувствующий, чувственный, от αίσθημα — чувство, чувственное вос-
приятие), наука о чувственном познании, постигающем и создающем пре-
красное и выражающемся в образах искусства. Основным предметом изуче-
ния является эстетическое и его действительность, его законы и нормы, его
формы и типы (прекрасное, возвышенное и др.), его отношение к природе
и искусству, его происхождение и роль в художественном творчестве и на-
слаждении. Понятие «эстетика» ввел в научный обиход в середине XVIII в.
немецкий философ–просветитель Александр Готлиб Баумгартен (Эстети-
ка, 1750). Баумгартен выделил эстетику как самостоятельную философскую
дисциплину. Искусство и прекрасное издавна были предметом изучения.
Элементы эстетической рефлексии обнаруживаются в культурах Древнего
16 Египта, Вавилона, Шумера и других народов Древнего Востока. Так, пока-
зательным примером являются знакомый многим рационализм Декарта, утверждавшего, что осно-
стиль изображения людей на стенах храмов и в вой познания является разум. Классицизм — это,
скульптурах Древнего Египта, которые относят- прежде всего, господство разума. Одной из ха-
ся к периоду правления фараона Эхнатона (по рактерных черт эстетики классицизма можно на-
рождению Аменхотеп IV, 1351—1334 гг. до н. э.) — звать установление строгих правил творчества.
десятый фараон XVIII династии, во время прав- Художественное произведение понималось не как
ления которого произошли значительные изме- естественно возникший организм, а как явление
нения в египетском религиозном мировоззрении искусственное, созданное человеком по плану, с
и искусстве. По указанию и научению Эхнатона определенной задачей и целью.
художники и скульпторы Египта вдруг начали ри- В эстетической мысли XVII века выделяется
совать и ваять в неореалистической манере (чего барочное направление, не оформленное в строй-
не было в Египте ни до, ни после и никогда более), ную систему. Эстетика барокко создает систему
как в искусстве вошло в моду изображение людей категорий, в которой игнорируется понятие пре-
в гипертрофированном модернистском стиле (с красного, а вместо гармонии выдвигается поня-
длинными шеями, с тонкими худыми фигурами, с тие дисгармонии и диссонансов. Отказываясь от
широкими женоподобными бедрами и с необыч- представления о гармоничном устройстве Вселен-
ной пластикой в движениях). Но следует отме- ной, барокко отражает мировоззрение человека
тить, что систематическое развитие эстетическая начала Нового времени, постигшего противоре-
мысль получает только у древних греков [2,3]. чивость бытия. Особенно остро это мироощу-
В Древней Греции изучение сущности красоты, щение представлено у французского мыслителя
прекрасного, сформировалось в самостоятель- Блеза Паскаля.
ную ветвь науки — эстетику, которая у античных Английская эстетика XVII—XVIII веков пред-
философов была неотделима от космологии. Тог- ставлена учением Джона Локка о чувственной
да же родилось представление о том, что основой основе мышления, которое способствовало раз-
прекрасного является гармония. Красота и гармо- витию идей о «внутреннем ощущении», чув-
ния стали важнейшими категориями познания, в стве, страсти, интуиции. Также была обоснована
определенной степени даже его целью, ибо в ко- идея о принципиальной тесной связи искусства
нечном итоге художник ищет истину в красоте, а и нравственности, ставшая доминирующей в
ученый — красоту в истине [5]. На протяжении эстетике Просвещения. Идеи английского Про-
более двух тысячелетий эстетика развивалась в свещения оказали большое влияние на француз-
рамках философии, теологии, художественной ского мыслителя Дени Дидро. Так же, как и его
практики и художественной критики. В процессе предшественники, он связывает красоту с нрав-
развития усложнялся и обогащался предмет эсте- ственностью. Назначение искусства Дидро видел
тики. В период античности эстетика затрагивала в смягчении и улучшении нравов, в воспитании
общефилософские вопросы природы красоты добродетели. Характерной чертой эстетической
и искусства; теология оказывала существенное теории Дидро является ее единство с художе-
влияние на средневековую эстетику, служившую ственной критикой.
одним из инструментов познания Бога. В эпоху Развитие эстетики немецкого Просвещения
Возрождения эстетическая мысль развивалась в связано с именами А. Баумгартена, И. Винкель-
основном в сфере художественной практики, и ее мана, Г. Лессинга, И. Гердера. В их трудах впервые
предметом становится художественное творче- эстетика определяется как наука, формируется
ство и его связь с природой. В эстетике Ренессанса принцип исторического подхода к произведени-
зарождается идея, что художник сам творит, зано- ям искусства, обращается внимание на изучение
во создает саму эту форму. Одним из первых эту национального своеобразия художественной
мысль сформулировал Н. Кузанский (1401—1464) культуры и фольклора. Немецкие просветители
в трактате «Об уме». Он писал, что искусство не оказали большое влияние на последующее раз-
только подражает природе, но носит творческий витие эстетической мысли в Германии, особенно
характер, создавая формы всех вещей, дополняя ее классического периода. Немецкая классическая
и исправляя природу. Богатая художественная эстетика (конец XVIII — начало XIX веков) пред-
практика Ренессанса породила многочисленные ставлена И. Кантом, И. Г. Фихте, Ф. Шиллером, Ф.
трактаты об искусстве Леона–Баттисты Альбер- В. Шеллингом, Г. Гегелем. И. Кант традиционно
ти, Луки Пачоли, Леонардо да Винчи. рассматривал предмет эстетики как прекрасное
Для XVII века характерно доминирование в искусстве. Одним из первых он дал классифи-
философской эстетики над практической. В этот кацию видов искусства. Он разделяет искусства
период возникают философские учения Ф. Бэко- на словесные (искусство красноречия и поэзия),
на, Т. Гоббса, Р. Декарта, Д. Локка, Г. Лейбница, ко- изобразительные (скульптура, архитектура, жи-
торые оказали большое влияние на эстетическую вопись) и искусства изящной игры ощущений
рефлексию Нового времени. Наиболее целостную (музыка). Г. Гегель определял предмет эстетики
эстетическую систему представлял классицизм, как философию искусства или философию худо-
мировоззренческой основой которому послужил жественной деятельности и считал, что эстетика
17
занимается определением места искусства в си- ция (по некоторым предположениям названная
стеме мирового духа. Эстетические теории ХХ «Золотым Сечением» еще Леонардо да Винчи,
века разрабатывались не столько в специальных и сегодня, чаще всего, этот термин связывают с
исследованиях, сколько в контексте других наук: его именем) [8,9,10,11]. Все исследователи этого
психологии, социологии, семиотики, лингвисти- явления едины в одном: Золотое Сечение — это
ки. Великий русский философ А. Ф. Лосев рассма- феномен, пронизывающий собой все уровни ор-
тривал предмет эстетики как мир выразительных ганизации материальных объектов, и поэтому он
форм, созданных человеком и природой. Главным наделен глубоким онтологическим смыслом. Еще
трудом жизни Лосева станет 10–томник «История в 1925 году известный русский биолог Любищев
античной эстетики». Большое внимание Лосев в показал, что морфологические структуры био-
своих трудах уделил золотому сечению. Широко логических объектов «лишь в частных случаях
известно следующее его высказывание, касающе- определяются выполняемыми функциями, а в бо-
еся роли золотого сечения в античной науке: «С лее общем случае подчиняются некоторым мате-
точки зрения Платона, да и вообще с точки зре- матическим законам гармонии. В многообразии
ния всей античной космологии мир представляет форм есть своя, не зависимая от функции упоря-
собой некое пропорциональное целое, подчиняю- доченность». При всем этом, чем больше ученые
щееся закону гармонического деления — Золото- изучают природу, тем больше они находят в ней
го Сечения…» [4,5]. эстетических закономерностей, которые выявля-
Психологические особенности суждений вку- ются, как правило, не сразу, но после детального
са исследовал английский философ Дэвид Юм. В математического анализа. Это, в частности, каса-
большинстве своих сочинений («О норме вкуса», ется и Золотой Пропорции, как математического
«О трагедии», «Об утонченности вкуса и аффек- выражения (Золотое Сечение геометрическое по-
та» и др.) он утверждал, что вкус зависит от при- нятие), которая в природе, в большинстве случа-
родной, эмоциональной части живого организма. ев, распространена в виде своих производных,
Он противопоставлял разум и вкус, считая, что скрытых от поверхностного наблюдения. Таким
разум дает знание истины и лжи, вкус дает пони- образом, вся окружающая нас природа наполне-
мание красоты и безобразия, греха и добродете- на эстетически правильными структурами. И вся
ли. Д. Юм предполагал, что красота произведения эта красота свидетельствует не о борьбе за выжи-
заключается не в нем самом, а в чувстве или вкусе вание, а о чем–то другом, совершенно непонят-
воспринимающего. И когда человек лишен этого ном для современной науки [7].
чувства, он не способен понимать красоту, хотя По мнению основателя Ассоциации Эстетиче-
бы, и был всесторонне образован. Вкус отлича- ской стоматологии США доктора Г. Эванса (1992),
ется известной закономерностью, которая может совершенная улыбка складывается из трех компо-
быть изучена и видоизменена с помощью доводов нентов: 1) ровные красивые зубы; 2) здоровая дес-
и размышлений. Красота требует активности ин- на; 3) неповрежденная красная кайма губ, подчер-
теллектуальных способностей человека, который кивающая белизну зубов. Сегодня ровные белые
должен «прокладывать путь» для правильного зубы — неотъемлемая часть имиджа благополуч-
чувства [4]. В 1867 году русский ученый А. П. ного человека. Однако понятие «ровные краси-
Богданов первым составил «Антропологический вые зубы» дает лишь самое общее представление
альбом русского народа», демонстрировавшийся о деталях эстетики зуба. Конкретизировать эти
на международных выставках. За много лет до со- детали можно с помощью таких критериев, как
временного бурного развития антропоэстетики форма, цвет и прозрачность зуба. Цвет является
он обосновал не только ее теоретическую часть, очень важным фактором при проведении рестав-
но и приступил к систематизации практического рации зуба. Но имитировать цвет естественных
материала, именно с целью выявления «типич- зубов иногда бывает весьма сложно, к тому же ка-
но русских лиц». Основоположник «евгеники» жущееся изменение цвета эмали связано с ее раз-
англичанин Ф. Гальтон (1822—1911) также пред- личной толщиной и с близостью к более темному
ложил создавать обобщенные карты красоты по дентину. Важную роль цвет играет для пациентов
географическим местностям. Его инициатива от- различного возраста. Это важно помнить, так как
носится к 1883 году, а немецкая антропоэстетиче- иногда даже осветление зубов придает пациенту
ская программа возникла только лишь в 1926 году более молодой вид и наоборот — подобрав слиш-
[6]. А. С. Хоменков в статье «Красота в природе ком темный оттенок можно искусственно «со-
и искусстве» в частности отмечает, что эстети- старить» пациента. Р. Ломбарди считает, что пол
ческие закономерности загадочны и совершенно человека влияет не только на цвет его зубов, но и
не вписываются в рамки всех распространенных на их форму. В свою очередь, по мнению Г. Дикер-
в настоящее время мировоззренческих систем сона различные по форме фронтальные зубы об-
[7]. Многочисленными исследованиями уже до- разуют различные типы улыбок. Он выделяет 12
казано, что строение живых существ тяготеет к видов улыбок и каждая получила свое название:
геометрически правильным формам, среди ко- «голливудская», «естественная», «агрессивная»,
18 торых особое место занимает Золотая Пропор- «улыбка мачо» и др. Помимо формы зубов необ-
ходимо рассматривать и форму их поверхностей. гии особенно актуально, и во многом это связано с
Форма поверхности чрезвычайно важна, осо- повышением уровня информативности общества
бенно когда речь идет о вестибулярной или же- относительно новых медицинских технологий. Но
вательной поверхности. Неправильное модели- для достижения высоких результатов необходи-
рование вестибулярной поверхности и экватора мы, в первую очередь, глубокие знания анатомо–
зуба нарушают отражение лучей от поверхности, гистологического строения и физиологии тканей
что может привести к визуальному расширению и органов зубочелюстной системы, законов сим-
или сужению зуба. Отмечается, что не следует метрии в природе и антропологической эстетике,
забывать и о блеске, присущем здоровой эмали. обладать художественным вкусом и иметь пред-
Для «омоложения» улыбки необходимо учиты- ставления об истории искусства, владеть навы-
вать также и форму углов. Для женщин предпо- ками рисования и моделирования для того чтобы
чтительно моделирование скругленных углов, а у чувствовать цвет, форму и объем предмета. Во
мужчин близко к прямым. Форма режущего края многом это является частью самовоспитания и
резцов и жевательной поверхности премоляров саморазвития в рамках университетского обра-
и моляров являются важными элементами, как с зования, когда будущий врач–стоматолог должен
эстетической точки зрения, так и, безусловно, в научиться ясно и грамотно выражать свои мысли,
функциональном плане. Выраженность бугров, показать широкий спектр теоретических знаний
глубина фиссур, угол наклона скатов влияют не и уметь применить необходимые практические
только на способность зуба полноценно участво- навыки в выбранной им профессии.
вать в акте жевания, но и на прочность конструк-
ции, созданной при реставрации [10]. Библиография
Важно помнить о весомой психологической 1. Гольдштейн Р. Эстетическая стоматология. Том 1.
Теоретические основы. Принципы общения. Методы
роли эстетического результата для пациента. Но лечения. STBOOK, 2003, 496 с.
для этого следует внимательно подходить к об- 2. Эхнатон. Мнение. http://victorsolkin.livejournal.com/95700.
суждению с пациентом возникшей стоматоло- html. — 2008. (дата обращения 22.02.2010)
гической проблемы, обращая его внимание на 3. Ученые нашли мумию Нефертити и своими глазами
увидели, как выглядела первая красавица Древнего
возможные риски и осложнения, о степени целе- Египта. http:// science.compulenta.ru/ 15114. — 2001. (дата
сообразности в стремлении к мнимой эстетике обращения 30.10.2013).
«голливудской улыбки», особенно в тех клини- 4. Авдеев В. Б. Рассуждения о расовых предрассудках. http://
ческих ситуациях, когда первоочередную роль velesova–sloboda.vho.org/antrop/raciology–04.html#02 (дата
обращения 19.06.2013).
имеет сохранение объема твердых тканей зубов, 5. Хоменков А. С. Красота в природе и искусстве.
их витальности, например, при протезировании “Православная беседа”. № 2, 1997. http: // moo–preobrazhe-
физиономическими комбинированными метал- nie.narod.ru/krasota.html. (дата обращения 22.02.2010)
локерамическими коронками или мостовидными 6. Шевелев И.; Марутаев М., Шмелев И. Золотое сечение. М.
Стройиздат. 1990.
протезами в боковых участках зубных дуг, тем са- 7. Васютинский Н. Золотая пропорция. М. Молодая гвардия.
мым, избегая, главного, — нанесения вреда здоро- 1990.
вью пациенту. В настоящее время высокий эсте- 8. Петухов С. В. Биомеханика, бионика и симметрия. М.
тический результат, может быть достигнуть при Наука. 1981.
9. Стахов А. П. Важнейшие научные открытия современной
помощи прямой реставрации композитами и эта науки, основанные на «золотом сечении». http:// www. trini-
технология зарекомендовала себя как надежная tas./ ru.
альтернатива ортопедическим методам лечения. 10. Мейен С. В., Соколов Б. С., Шрейдер Ю. А. Классическая
Таким образом, предмет эстетики подвижен и и неклассическая биология. Феномен Любищева. Вестник
АН СССР, № 10. — 1977.
изменчив, и в исторической перспективе эта про- 11. О реставрации зубов и красоте улыбки. http:// www.meda-
блема остается открытой и многогранной [4]. Ее farm.ru. — 2005. (дата обращения 22.02.2010)
практическое значение в современной стоматоло-
Data prezentării: 09.08.2014
Recenzent: Pavel Gnatiuc
19
SINUZITA MAXILARĂ ODONTOGENĂ PERFORATIVĂ
(Curs teoretic)
Dumitru Hîţu,
conferenţiar universitar Rezumat
Sinusul maxilar are raport anatomic de vecinătate cu dinţii de pe arca-
Catedra Chirurgie da dentară superioară. O parte importantă a patologiei sinusului maxilar
OMF, Implantologie este legată de afecţiunile periapicale a dinţilor şi de manevrele de tratament
orală şi Stomatologie endodontic a dinţilor arcadei superioare. Una din principalele cauze ale
Terapeutică „Arsenie morbidităţii sinusului maxilar de origine odontogenă este traumatizarea
Guţan“, USMF „Nicolae peretelui inferior a sinusului maxilar în timpul şi după diverse manipulaţii
Testemiţanu“ chirurgicale asupra dinţilor arcadei superioare. „Sinuzita perforativă“ — in-
flamaţia mucoasei sinusului maxilar cauzată de o fistulă care face comuni-
care cu cavitatea bucală.
Leziunile traumatice şi infecţioase de origine odontogenă sunt rezolva-
te de chirurg oro–maxilo–facial, iar cele de origine rinogenă de otorinola-
ringolog. Din aceste considerente colaborarea între aceste două specialităţi
este inevitabilă şi recomandabilă.
Sinusita aduce un prejudiciu nu numai prin deteriorarea sănătăţii paci-
entului, aflarea la tratament mult timp, suportul financiar suportat de so-
cietate, dar şi prin complicaţiile grave la care poate să ducă. Studiul acestui
compartiment pentru viitorul specialist este de o mare importanţă în sta-
bilirea diagnosticului preventiv, explorările paraclinice, îndreptarea pacien-
tului în secţia respectivă, tratamentul şi evidenţa în dinamică a pacientului
după externare.
Cuvintele cheie: sinusită perforativă, plastie, reabilitare, profilaxie.
Summary
ODONTOGENIC MAXILLARY SINUSITIS PERFORATION (THEO-
RETICAL COURSE)
Maxillary sinus is anatomically neighborhood compared with the teeth
of the upper dental arch. An important part of the maxillary sinus pathol-
ogy is related to diseases of the teeth and periapical endodontic treatment
maneuvers of upper arch teeth. One of the main causes of maxillary sinus
morbidity of odontogenic origin is inferior maxillary sinus wall trauma, dur-
ing and after, various surgical manipulations of the upper arch teeth. „Perfo-
rative sinusitis“ — inflammation (acute, chronic) of maxillary sinus mucosa
caused by a fistula wich make communication with oral cavity. Injuries and
infectious of odontogenic origin are handled by the oral and maxillofacial
surgeon and those of rhinogente origin by the Otolaryngol. Therefore col-
laboration between the two specialties is inevitable and desirable. Sinusitis
harms not only by damage the patient’s health, finding time to treatment, fi-
nancial support for society, but also by the serious complications that can re-
sult. Study this section for future specialist is of great importance in preven-
tive diagnosis, laboratory explorations, sending the patient of the appropiate
sedion, treatment and record the dynamics of the patient after discharge.
Key words: perforative sinusitis, plastik, rehabilitation, prevention.
Introducere
Studiul proceselor infecţioase prezintă o importanţă crescândă în ultimul de-
ceniu prin varietatea aspectelor clinice şi a problemelor pe care le ridică sinuzitele,
atât pentru reabilitarea lor morfologică, cât şi funcţională. Incidenţa diferă atât
după zona geografică, nivelul dezvoltării economice şi sociale a diferitor state, iar
unele calcule statistice în acest sens se pot utiliza pentru a programa măsurile de
profilaxie şi tratament adecvat. „Sinuzit“ — inflamaţia mucoasei care tapetează
20 sinusurile feţei. Sinusul maxilar (SM) are raport anatomic de vecinătate cu dinţii de
pe arcada dentară superioară. „Sinuzita perforativă legată de formarea şi dezvoltarea sistemului dento-
(SP)“ — inflamaţia mucoasei sinusului maxilar cau- maxilar şi respiraţia nazală. Raportul SM cu dinţii
zată de o fistulă care face comunicare cu cavitatea bu- se modifică în permanenţă şi depinde de vârstă, sex,
cală. Comunicarea oro-sinusală(COS) — deschiderea morfologia rădăcinii dinţilor, procesului alveolar.
accidentală a SM în timpul intervenţiilor chirurgicale, Dimensiunile sinusului maxilar variază individu-
care după plastie nu dă inflamaţie. Sinonime: Sinuzita al, la toate categoriile de vârstă studiate, dimensiunile
perforativă, sinuzita posttraumatică, etc. maxime întâlnindu-se între 20130 de ani, apoi se re-
O parte importantă a patologiei sinusului maxilar este duc treptat. Nowak şi Mahlis (1975) observă dimen-
legată de afecţiunile periapicale a dinţilor şi de manevrele siunile mai mici la bărbaţi decât la femei şi, de obicei,
de tratament endodontic a dinţilor arcadei superioare. sinusul stâng mai mare decât cel drept [9].
Una din principalele cauze ale morbidităţii sinusu- Grosimea septului alveolo-sinuzal are o variaţie
lui maxilar de origine odontogenă este traumatizarea între 0,5—4,5 mm (Kustra) [2] şi 0—12 mm (Bernad-
procesului alveolar în timpul şi după diverse manipu- schii Iu.) [9].
laţii chirurgicale asupra dinţilor şi nu numai. Dinţii cei mai apropiaţi de sinus sunt: 6, 7, 5, 8, 4,
Datorită particularităţilor anatomo– topografice 3, rădăcinile deseori proemină în SM, fiind separate
de vecinătate a regiunii maxilo–faciale şi otorinola- de ţesut spongios care uneori poate lipsi şi atunci mu-
ringologice această patologie este studiată de ambele coasa SM acoperă direct rădăcinile dentare [4]. Con-
specialităţi. Leziunile traumatice şi infecţioase de ori- siderăm că, COS are loc numai după extracţia dinţilor
gine odontogenă sunt rezolvate de chirurg oro-maxi- incluşi, distopaţi, retinaţi şi altor dinţi de pe arcda su-
lo-facial, iar cele de origine rinogenă de otorinolarin- perioară cu scop ortodontic. Dintele tratat endodontic
golog. Sinuzita odontogenă şi perforativă nu cu mult şi cu parodontită apicală acută sau cronică e necesar
se deosebeşte de clinica sinuzitei rinogene, în acelaş de diagnosticat ca sinuzită perforativă.
timp au multe particularităţi diagnostice şi de trata- Ababii I. ne descrie o capacitate a sinusului maxilar
ment. Din aceste considerente colaborarea între aces- de aproximativ 15 ml [1]. După C. Burlibaşa cavitatea
te două specialităţi este inevitabilă şi recomandabilă. sinuzală are o capacitate cuprinsă între 14-25 cm³ [2].
Sinuzita aduce un prejudiciu nu numai prin de- Mucoasa SM e tapetată de epiteliu cilindric pluris-
teriorarea sănătăţii pacientului, aflarea la tratament tratificat ce conţine cili. În prezent se cunosc 3 tipuri
mult timp, suportul financiar suportat de societate, de sinus maxilar: pneumatic, sclerotic, mixt şi mul-
dar şi prin complicaţiile grave la care poate să ducă. ticameral. Tipul pneumatic se caracterizează prin-
Studiul acestui compartiment pentru viitorul spe- tr-un volum considerabil al sinusului, datorită cărui
cialist este de o mare importanţă: stabilirea diagnos- fapt sinusul maxilar se află inferior de fundul cavităţii
ticului preventiv, explorările paraclinice, îndreptarea nazale. Cu cât sinusul maxilar va fi mai pneumatic cu
pacientului în secţia respectivă, tratamentul şi evi- atât varietatea infectării şi deschiderii accidentale va
denţa în dinamică a pacientului după externare. Din creşte. O importanţă deosebită are raportul peretelui
considerentele enumărate mai sus, leziunile sinusului inferior a sinusului maxilar şi cavitatea nazală.
maxilar sunt studiate într-un compartiment aparte a În 42,8% fundul sinusul maxilar este mai jos ca
chirurgiei oro-maxilo-faciale. peretele inferior a cavităţii nazale, în 17,9% mai sus
şi în 39,3% la acelaş nivel, aşadar numai în 57,2% se-
Anatomia sinusului maxilar creţiile din sinus vor drena liber în cavitatea nazală.
Sinusul maxilar este o cavitate pneumatică, ne- Aceste dimensiuni sunt importane de a le şti atât pen-
regulată, situată în grosimea maxilarului superior. tru diagnostic cât şi tratament.
Denumirea de „gaimorită (highmoeită)“ este dată în
cinstea autorului, medic şi anatom englez, Nathaniel Frecvenţa
Highmore (1613—1685) ce a descris sinusul maxilar În marea majoritate COS e creată de molarii su-
pentru prima dată. Sinusul maxilar este cel mai mare periori şi premolari (50%), tumori (18,5%), infecţii
şi voluminos din toate sinusurile paranazale. SM ocu- osoase (osteomielita) (11%), operaţii cu acces la sinus
pă osul maxilar, forma de prizmă triunghiulară cu (7,5%), traume (7,5%), chist dentigen (3,7%), corecţii
vârful orientat spre osul zigomatic şi baza orientată la septul (3,7%) [8].
medial spre peretele medial a fosei nazale. După datele literaturii (Мyхин П., 2012) prezenţa
Pe contul lungimii mari a rădăcinilor dinţilor per- comunicării oro-sinuzale ocupă în etiologia sinuzitei
manenţi spaţiul dintre peretele inferior al sinusului odontogene locul de frunte între 41,2% şi 77,2%, iar
maxilar şi apexul rădăcinilor dentare scade, iar volu- tendinţa de scădere a numărului de comunicări oro-
mul sinusului creşte. În urma pierderilor dinţilor şi sinuzale şi a complicaţiilor acesteia, nu se atestă [12].
scăderii funcţiei masticatorii volumul sinusului ma- După datele secţiei de chirurgie oro-maxilo-faci-
xilar scade. N. Gănuţă consideră că după pierderea ală din oraşul Chişinău (IMU) în anii 2003—2006 —
dinţilor, nu se manifestă numai prin atrofia peretelui 66% din bolnavii trataţi (D. Hîţu, 2008) cu afecţiuni
alveolar, dar coboară şi podeaua sinusului astfel încăt sinuzale odontogene, au fost diagnosticaţi cu sinuzită
la câţiva ani după pierderea acestora, doar o lamelă perforativă [4].
subţire separă podeaua alveolei de sinusul maxilar[2]. Conform studiului pe anul 2013 la PSM (Negruzzi)
Dezvoltarea şi pneumatizarea sinusului maxilar este au fost analizate 26 cazuri de COA din totalul pacienţi-
21
lor ce s — au adresat la ChOMF, dintre care la 2 (7,69%) În intervenţiile terapeutice de tratament endo-
au fost depistate prezenţa sinuzitei perforative. Dintre dontic foarte rar, pot apărea unele incidente ca, rupe-
pacienţii cu comunicare oro-sinuzală la 5 (19,23%) au rea instrumentului (acul Kerr sau Lentulo) în canalul
fost depistaţi corp străin în sinusul maxilar [6]. radicular, propulsarea materialului de plombare după
apexul radicular, ieşirea conului de gutapercă după
Etiologia apex, pot fi unii factori declanşatori a sinuzitei odon-
Factori favorizanţi — polipi sinuzali, deviaţii de togene perforative.
sept, granulaţii, hipertrofii de cornete, vegetaţii ade-
noide, celulele agger nazale proeminente care provoa- Anatomia patologică a sinuzitei perforative
că obstrucţia meatului mijlociu, obstrucţia ostiumului Relaţiile anatomo-morfologice de vecinătate ime-
maxilar prin edem a mucoasei, conha buloza, proces diată a rădăcinilor dentare cu sinusul maxilar pot fi
uncinat hipoplastic, sinus maxilar hipoplastic, sinus cauza deschiderii sinusului maxilar în odontectomii a
sclerotic(sau pneumatic). dinţilor sănătoşi (supranumerari, retinaţi, distopaţi,cu
Scăderea rezistenţei organismului, gripa, infecţii scop ortodontic) dar plastia comunicării oro-sinuzale
virotice acute, alergii, noxe chimice, diabet, surmenaj la timp şi calitativă nu va permite infectarea sinusului.
fizic şi psihic, suprarăcirea şi supraîncălzirea, maladii Cercetările morfologice realizate de Трошкова
ale sângelui, stări decompensate, pneumonii, alergii, (1987), au elucidat faptul că peste 6 ore după comu-
dereglări metabolice, hiperplazia mucoasei, etc [4]. nicarea oro-antrală (odontectomie), are loc edemul
Traumatici — extracţii dentare traumatice şi blân- reactiv al mucoasei sinuzale. Peste 48 de ore după
de, chiuretajul exagerat şi normal, rădăcini dentare comunicarea oro-antrală apar semne de inflamaţie
şi dinţi propulsaţi în sinus, meşe de iodoform, dre- septică şi se dezvoltă deja sinuzita maxilarului de eti-
najuri, material de obturare. În urma unor intervenţii ologie infecţioasă sau cu alte cuvinte — sinuzita per-
chgirurgicale ca: aplicarea implantelor, rezecţii apica- forativă (Killey, Kay, 1967) [4].
le, premolarizări, operaţii plastice, osteosinteze — se Patogenia: Acest traumatism se produce prin
poate deschide sinusul maxilar. Stenoze post-chirur- distrugerea structurilor osteo-mucozale (mucoasa
gicale, stenoze posttraumatice (fracturi ale oaselor sinuzală, ţesutul osos — septul alveolo-sinuzal, mu-
nazale, complexului zigomatic, maxilarului superior, coasa cavităţii bucale), ce separă cele două cavităţi. Cu
şi fracturi de bază de craniu) [4]. Factorii traumatici propulsare (corpilor străini) rădăcinii, dinte, implant,
cauzaţi în timpul intervenţiilor chirurgicale se mai material de la tratament endodontic, sinus lifting, etc.
numesc şi iatrogeni (Fig. 1). Trebuieşte de accentuat un lucru: sinuzita poate apă-
rea (primară) şi după o extracţie blândă, fără chiuretaj
exagerat sau propulsarea rădăcinii în sinus. Deoarece
procesul periapical a dus la o distrugere a septului al-
veolo-sinuzal cu implicarea mucoasei sinuzale, extrac-
ţia sau tratamentul endodontic serveşte ca un declan-
şator al infecţiei cronice din sinus, cel mai corect în
cazurile acestea se stabileşte diagnosticul de sinuzită
cronică odontogenă perforativă exacerbată. Bolnavul
poate să spună că el nu a suferit de sinuzită. În multe
cazuri semnul Valsalva la extracţie este negativ.
Clasificarea:
După faza clinică: Acută, Cronică, Exacerbată.
a) Acută: seroasă, purulentă;
b) Cronică: purulentă, polipoasă.
După prezenţa corpilor străini în sinus:
a) SP cu prezenţa corpilor străini în sinus;
b) SP fără prezenţa corpilor străini în sinus.
După etiologie — infecţioasă şi neinfecţioasă:
a) traumatică,
b) infecţioasă,
c) tumorală.
Clinica
Cele mai frecvente cauze sunt extracţiile dentare.
COA este însoţită de inflamaţie sub formă de SPA ori
SPC. La clinica COA se mai adaugă semnele clinice
Fig. 1. Bolnavul C. OPG, dintele 27 cu material de plombare după cauzate de inflamaţie. Orificiul de obicei localizat pe
apex şi conurile de gutapercă, Extracţia 27, Sinuzită Oodontogenă creasta alveolară, şanţul vestibular, mai rar palatinal,
Cronică Purulentă Perforativă, prelucrat prin alveolă cu soluţie de uneori punctiform, alteori invizibil, uneori cu polip
22 H2O2–3 şi eliminări prin fosa nazală sau granulaţii în faza cronică.
Diagnosticul
Acuzele, anamneza bolii, examenul clinic local
(endobucal, exobucal, endonazal) şi general ne per-
mite a stabili diagnosticul preventiv.
Acuzele: refluarea lichidului, trecerea aerului, …
Anamneza bolii este diferită în dependenţă de
timpul expirat după extracţia dentară:
a) În fotoliu — după extracţia dintelui sunt elimi-
nări purulente (sangvino-purulente, sangvi-
no-chisto-purulente) din alveolă, instrumen-
tul butonat pătrunde în sinus la examinarea
Fig. 2. Pacientul A. Simptomul Valsalva alveolei;
b) După extracţia dintelui pacientul părăseşte ca-
1. Simptomul Valsalva pozitiv — pacientul suflă binetul stomatologic şi după un timp se adre-
nasul cu fosele nazale pensate manual de că- sează repetat cu semne clinice ale SP;
tre medic, aerul din nas pătrunde în sinusul c) Operaţii programate ca chistectomia (alte tu-
maxilar şi de aici prin orificiul posttraumatic mori): după înlăturarea chistului se determină
(fistulă) în cavitatea bucală cu un sunet speci- că — peretele ce separă cavitatea chistică şi si-
fic (sânge şi aer). Obturarea fistulei cu polip, nusul lipseşte şi mucoasa este inflamată;
granulaţii sau eliminări purulente poate îngre- d) Pacientul a suportat un traumatism facial
una stabilirea simptomului Valsalva. Proba în- (fractura maxilarului superior LeFort, fractu-
cordării obrajilor pozitivă — pacientul închide ra osului zigomatic, leziuni dento-parodonta-
cavitatea bucală şi i se propune să expire aerul le), s-a tratat (sau nu s-a tratat) şi după un
sub presiune. În normă aerul din cavitatea bu- timp oarecare se adresează cu semne clinice
cală nu nimereşte în cavitatea nazală (Fig. 2). ale SP.
2. Trecerea aerului din cavitatea bucală, sinusului Examenul clinic local:
maxilar în cea nazală. a) Endobucal — prezenţa fistulei oro-sinuzale.
3. Rinolalie — schimbarea tembrului vocal. b) Exobucal — semnele clinice se întâlnesc rar.
4. Eliminări (seroase, purulente, chistice, sang- c) Endonazal — eliminăr sangvine, purulente,
vine sau asocieri diferite) purulente prin fosa modificarea mucoasei(edem, hiperemie).
nazală după extracţia dentară (unilaterală). Examenul clinic general: febră, modificări ale pul-
5. În timpul lavajului alveolei lichidul nimereşte sului şi tensiunii arteriale, etc.
în cavitatea nazală. Explorările paraclinice şi diagnosticul diferenţiat
6. Alveola lipsită de cheag, goală, sau cu polipi, ne va da posibilitatea de a stabili diagnosticul clinic
granulaţii. (definitiv).
7. După 4-6 săptămâni orificiul postextracţio-
nal se epitelizează, marginile devin denivelate,
prin el poate proemina polipul, granulaţii sau
eliminări purulente.
8. Poate fi prezentă o senzaţie moderată de tensi-
une în regiunea genio-infraorbitală.
9. Cacosmia este prezentă de regulă.
10. Durerea este prezentă mai ales dimineaţa şi
dispare (sau diminuează) de regulă în timpul
zilei. În cazul obturării ostiumului maxilar (fis-
tulei) când secreţiile rămân în sinus, durerile se
exacerbează.
11. Instrumentul bont pătrunde profund în sinusul
maxilar, pe o lungime mai mare ca alveola (Fig. 3).
Summary
OCCLUSAL CONCEPTS IN IMPLANTS SUPPORT–PROSTHESIS
Clinicians today face different concepts regarding the number, loca-
tion, and inclination and distribution of dental implants required to pro-
vide functional requirements and occlusal restoration prosthetic implant.
Planning and execution of optimal occlusal schemes is an integral part of
restorations supported by dental implants. In a broader sense it includes
ensuring adequate bone support, which ensures the correctness of static
and dynamic occlusal schemes.
Key words: occlusal loading, dental implants, dental occlusion, implant–
prosthetic restorations, treatment planning, occlusal scheme.
Introducere
Conceptele de refacere ocluzală au evoluat prin protezarea fixă cu dezvoltarea
continuă a progreselor în implantologia stomatologică. Restaurările implanto–
protetice sunt preconizate de a restabili funcţia şi estetica elementelor pierdute ale
dentiţiei. În multe cazuri clinicienii aplică paradigme a ocluziei fiziologice, bazân-
du–se pe tratamente empirice. Din cauza lipsei ligamentului parodontal, osteoin-
tegrarea implanturilor dentare, spre deosebire de dinţii naturali, diferă. Implantu-
rile dentare sunt mai predispuse la supraîncărcare, care este adesea considerată ca
fiind una dintre cauzele posibilele a eşecului implantului dentar [1,2,3]. Definiţia
de ocluzie este „relaţia contactului static între arcadele dentare“. Ocluzia fiziologi-
că este o ocluzie compatibilă cu funcţiile sistemului stomatognat, de masticaţie şi
estetică bună [4].
Dawson (1974) a descris cinci concepte importante pentru o ocluzie ideală:
1. Stopuri dentare stabile pe toţi dinţii, atunci când condilii articulari sunt în
poziţia cea mai postero–superioară (relaţia centrică).
2. Ghidajul anterior, care este în armonie cu mişcările mandibulei.
3. Inocluzia tuturor dinţilor posteriori în mişcările de protruzie.
4. Inocluzia dintilor laterali pe partea de echilibrare (de balans).
Nu există nici un tipar ocluzal pentru toţi indivizii, ci un model adecvat care
poate fi găsit în baza criteriilor de mai sus. Există trei scheme ocluzale ideale şi recu-
noscute, care descriu modul în care dinţii ar trebui să, şi nu ar trebui să contacteze
în diferite poziţii funcţionale şi excursive a mandibulei. Acestea includ ocluzia echi-
librată (de balans) şi tipurile ocluziilor de grup (ghidaj incisival şi cel canin) [5,6].
Tabelul 1
Analiza comparativă între dinţii naturali şi implantele dentare
DINȚI NATURALI IMPLANTE DENTARE
Legătura Ligamentul periodonţiului Osteointegrare,
anchiloză funcţională
Mobilitate axială 25—100 mm 3–5 mm
Două faze: primară–neliniară şi complexă; O fază: liniară şi elastică
Fazele mişcării Secundară: liniară şi elastică
Caracteristica încărcării Distribuirea stresului ocluzal uniform Stres ocluzal la nivelul
osului crestal
Forţele laterale Treimea apicală a canalului radicular Osul crestal
Tabelul 2
Ghidul oclusal în diferite situaţii clinice a restaurărilor implanto-protetice
SCHEMA OCLUZA-
TIPUL PROTEZEI RECOMANDĂRI ADIȚIONALE
LĂ OPTIMALĂ
Contacte simultane bilaterale și antero-posterioare în relația
Restaurare fixă im- Ghidaj anterior centrică.
planto-protetică Contactele anterioare previn suprasarcina în zonele laterale.
Ghidaj de balans Ghidajul ocluzal canin crescut poate induce eșecul restaurării.
Supraproteză mobili-
Ocluzie de balans cu Echilibru în cel puțin trei puncte.
zabilă pe implante
înclinare lingualizată Reducerea dimensiunii verticale, atunci când distanța între
Fără resorbția apofizei
arcadele dentare este mare și prezintă risc biomecanic.
alveolare
Supraproteza sprijinită anterior și posterior de implanturi
Cu resorbția apofizei
Ocluzie în plan sagital dentare îmbunătățește retenția și previne deplasarea bazei în
28 alveolare
zona distală.
un echilibru psihoemoţional optim. Interesul gnato- 3. Sumiya Hobo Eiji Ichida, Osseointegrataion and Occlusal Reha-
logilor faţă de aceste aspecte ale corelării morfologice bilitation, Quintessence Publishing Company. Ideal occlusion,
p. 315–328.
şi funcţionale a planurilor înclinate cuspidiene şi arti- 4. H.T.Shillingburg, Fundamentals of Fixed Prosthodontics, 3rd
culare constă în faptul că ele trebuie respectate în ca- edition; Fundamentals of occlusion, p. 11–24.
drul tratamentului stomatologic. Minimizarea supra- 5. Dawson PE, Evaluation, Diagnosis and Treatment of Occlu-
sarcinii la interfaţa os–implant, distribuirea uniformă sion And Occlusal Considerations Shantanu Jambhekar, et,
al.Occlusal Problems: A textbook of Occlusion. 2 nd Edition,St.
a forţelor ocluzale oferă longevitatea implantelor den- Louis,C V Mosby Co. 1978. p.274–297.
tare şi a restaurărilor implanto–protetice. În plus, pla- 6. Gunnar E. Carlsson, Dental occlusion: modern concepts and
nul de tratament individualizat, tehnica chirurgicală their application in implant prosthodontics ; Odontology 2009;
şi restaurările protetice care se bazează pe principiile 97: p.8–17.
7. Iven Klineberg, Dianna Kingston and Greg Murray; The bases
biomecanice sunt premise pentru optimizarea sche- for using a particular occlusal design in tooth and implant–bone
melor ocluzale. reconstructions and complete dentures, Clinical Oral Implants
Research, June 2007; 18, Issues3, p. 151–167.
Bibliografie 8. Sahin S, Cehreli MC, Yalcın E. The influence of functional for-
1. Yongsik Kim, Tae–Ju Oh, Carl E. Misch et al, Occlusal conside- ces on the biomechanics of implant–supported prostheses—a
rations in implant therapy: clinical guidelines with biomecha- review. J Dent 2002;30:271–282.
nical rationale, Clin. Oral Impl. Res. 2005; 16:26–35 IJDA, 2(1), 9. Taylor TD, Wiens J, Carr A. Evidence–based considerations for
2010, p.130–135. removable prosthodontic and dental implant occlusion: a litera-
2. MD Gross, Occlusion in implant dentistry. A review of the lite- ture review. J Prosthet Dent 2005;94:555–560.
rature of prosthetic determinants and current concepts, Austra-
lian Dental Journal(1 Suppl): 2008; 53: S60– S68. Data prezentării: 27.07.2014.
Recenzent: Ion Munteanu
29
SPECIFICUL AFECŢIUNILOR CAVITĂŢII ORALE
LA COPII CU PATOLOGIE ENDOCRINĂ
Elena Stepco,
doctor în medicină, Rezumat
conferenţiar universitar Scopul prezentei lucrări a constituit studiul frecventei afecţiunilor cavi-
tăţii orale şi specificul acestora la copiii cu patologie endocrină. Subiectul
Catedra Chirurgie OMF cercetării au fost 371 de copii: 181 de fete (48,8%) şi 190 de băieţi (51,3%).
pediatrică, Pedodonţie Cele mai frecvente patologii endocrine în acest grup de pacienţi au fost:
şi Ortodonţie, USMF diabetul zaharat — 258 de copii (69,5%), obezitate — 37 de copii (9,9%),
„Nicolae Testemiţanu“ patologia glandei tiroide — 27 de copii (7,2%), hipostatură constituţională
-24 de copii (6,4%), patologia hipotalamo-hipofizară — 13 de copii, (3,5%).
Victoria Vudu, Afecţiunile stomatologice au fost depistate mai frecvent la copiii cu diabet
rezident anul I zaharat: gingivita în 81% de cazuri, caria dentară în 74% de cazuri, leziuni
ale mucoasei orale în 32% de cazuri, candidoza mucoasei orale în 9% de ca-
Facultatea Stomatologie, zuri. Alte endocrinopatii sunt însoţite de tulburări ale erupţiei dentare, ale
USMF „Nicolae formării dinţilor, afecţiuni ale limbii, gingiilor, mucoasei orale şi glandelor
Testemiţanu“ salivare.
Cuvinte cheie: patologie endocrină, diabet zaharat, patologia glandei ti-
roide.
Summary
THE PECULIARITY OF THE ORAL CAVITY DISORDERS IN CHIL-
DREN WITH ENDOCRINE PATHOLOGY
The aim of this work was the study of oral disorders frequency and their
specificity in children with endocrine pathology. The subject of the resear-
ch were 371 children: 181 girls (48.8%) and 190 boys (51.3%). The most
common endocrine diseases in this group of patients were: diabetes — 258
children (69.5%), obesity — 37 children (9.9%), thyroid pathology — 27
children (7.2% ), constitutional hypostature -24 children (6.4%), hypothala-
mic-pituitary pathology — 13 children (3.5%). Dental diseases were found
more frequently in children with diabetes: gingivitis in 81% of cases, tooth
decay in 74% of cases, oral mucosal lesions in 32% of cases, oral mucosal
candidiasis in 9% of cases. Other endocrinopathies are accompanied by di-
sorders of tooth eruption and formation, diseases of the tongue, gums, oral
mucosa and salivary glands.
Key words: endocrine pathology, diabetes mellitus, thyroid pathology.
Introducere
Sănătatea orală, la fel ca şi sănătatea somatică şi psihică este determinată de o
serie de factori, printre care un rol deosebit revine factorilor endocrini. Sistemul
endocrin deţine un rol major în dezvoltarea armonioasă a dentiţiei şi menţinerea
sănătăţii orale pe întreaga perioadă a vieţii. Disfuncţiile glandelor endocrine pro-
voacă dereglări ale metabolismului organismului şi ca urmare — leziuni trofice.
Afecţiuni ale cavităţii orale sunt depistate în diabetul zaharat (DZ), în patologia
glandelor tiroide, paratiroide, sexuale şi a sistemului hipotalamo-hipofizar[16].
Manifestările stomatologice deseori au un rol de diagnostic preventiv, deoarece
unele din ele depăşesc în timp apariţia simptomelor clinice generale a patologiei
endocrine. Conform datelor statistice, circa 25% din pacienţii cu DZ, pentru prima
data sunt informaţi despre această patologie de medicul stomatolog [11,16].
Endocrinopatiile se acompaniază de o multitudine de dereglări ale sistemu-
lui stomatognat, printre care: tulburări ale erupţiei dentare (accelerată, întîrziată,
vicioasă), ale formării dinţilor (displazii dentare) şi troficităţii smalţului şi denti-
nei (distrofii dentare), ale oaselor maxilare (micrognaţie, retrognaţie, prognatism
mandibular, osteoliză), ale buzelor (macrocheilite), ale limbii (macroglosie, glosi-
30 te) şi ale gingiilor (hipotrofie gingivală, hiperplazie gingivală, gingivite), ale mu-
coasei bucale şi glandelor salivare (hiposalivaţie, hi-
persalivaţie, litiază salivară) consecinţa fiind edentaţia
precoce, incidenţa crescută a cariilor, fracturi dentare,
complicaţiile infecţioase şi tulburările de masticaţie şi
deglutiţie [1,6].
Cunoaşterea particularităţilor modificărilor siste-
mului stomatognat în patologia endocrină indiscuta-
bil va favoriza depistarea precoce a stadiilor incipiente
ale dezvoltării bolilor endocrine, precum şi a mani- Fig.1. Repartizarea pacienţilor cu patologia endocrină
festărilor patologiilor oro-maxilo-faciale şi selectării după unităţile nozologice
metodelor de tratament.
Luând în consideraţie faptul că afecţiunile orale Analiza pacienţilor cu DZ după sex (vezi fig. 2)
la copii au o frecvenţă sporită şi are loc „întinerirea“ denotă că, din cei 258 de pacienţi, 155 de copii (60%)
bolilor endocrine, actualitatea studierii manifestărilor erau de sex masculin, iar 103 (40%) — de sex femi-
bolilor endocrine la nivelul cavităţii orale la copii de- nin.
vine indiscutabilă.
Au fost investigaţi 27 copii cu patologia glandei ti- Fig. 14. Hipoplazie la pacient cu hipotiroidie
roide (7,2%), dintre care 14 — cu hipotiroidie, 3 — cu
hipertiroidie, 10 — cu funcţia glandei tiroide norma- La copii cu hipertiroidie, cu vârste de 8, 10 şi 11 ani
lă. s-a înregistrat erupţie dentară accelerată (100%), atât
Repartizarea pacienţilor cu patologia glandei tiro- la nivelul dentiţiei temporare cât şi a celei definitive.
ide după sex (fig. 12) denotă că, din cei 27 copii, 22 Din spusele mamelor pacienţilor, deja la vârsta de mai
erau de sex feminin, iar 5 — de sex masculin. puţin de 1,5 ani era prezent şi molarul 2 temporar, iar
la 8 ani erau erupţi premolarii şi caninii permanenţi.
La toţi 3 copii cu hipertiroidie, s-au înregistrat carii
dentare (100%), gingivită hipertrofică (67%), iar 1
copil a prezentat acuze de senzaţie de arsură în gură,
însoţită de durere şi xerostomie — sindromul „gurii
arzînde“.
Fig. 12. Repartizarea pacienţilor cu patologia glandei tiroide după sex Cei 10 copii cu funcţia normală a glandei tiroide
nu au prezentat modificări dentare specifice, dar toţi
Copii cu hipotiroidie au prezentat următoare- au avut carii dentare multiple, ceea ce nu a fost obliga-
le manifestări patologice orale: dereglări de erupţie, tor în corelaţie cu patologia glandei tiroide.
anomalii dentare de volum — microdonţie, de struc- 13 copii sufereau de patologia hipotalamo-hipo-
tură — hipoplazie de sistem, de culoare, carii dentare, fizară (3,5%): nanism hipofizar, bazofilism juvenil,
macrocheilită, macroglosie. distrofie adipozo-genitală. Cele mai multe modificări
Repartizarea patologiilor cavităţii bucale (în cifre dentare au fost depistate la copiii care sufereau de
absolute) la copii cu hipotiroidie este prezentată în fig. nanism hipofizar (3 copii). Aceştia prezentau arcade
13. dentare hipodezvoltate — micrognaţie, cu întârzierea
erupţiei premolarilor dentiţiei permanente — 1 copil
de 8 ani nu avea erupt primul molar, iar la un copil de
14 ani nu erau erupţi caninii, premolarul unu şi doi şi
molarul secund.
Din 371 copii investigaţi, 37 aveau obezitate
(9,9%). Principalele modificări dentare determinate
Fig. 13. Repartizarea patologiilor cavităţii orale la copii cu la aceşti copii au fost: xerostomia — la 35 copii (95%),
hipotiroidie caria dentară — la 30 copii (81%), disgeuzie — la 15
33
copii (40%), gingivită catarală — la 12 copii (32%) şi
6 copii au prezentat eroziune dentară (16%). Copii cu
eroziuni dentare au prezentat modificări ale formei
dintelui, aspect îngălbenit al dinţilor şi aspect trans-
lucid al marginii dinţilor.
Fig. 16. Spectrul patologiilor cavităţii orale la copii cu obezitate Fig. 19. Benzi brune, negre pe mucoasa linguală
36
UNELE MĂSURI DE URGENŢĂ ÎN ENDODONŢIA PRACTICĂ
Valeriu Burlacu,
Rezumat d.ş.m prof. universitar
Unul din cele mai mari progrese în stomatologia modernă a fost atins în
endodonţie, care manifestă simptomul de bază — doloritatea. Angela Cartaleanu,
O organizare corectă a urgenţelor stomatologice în bolile pulpei şi ţesu- d.ş.m., conferenţiar
tului periapical vor include obligatoriu un şir de măsuri. universitar
Diagnosticarea cu stabilirea an amnesticului general şi stomatologic,
evoluţia clinică şi manifestările temporale, intensitatea durerii, investigaţiile Boris Golovin,
clinice şi fizice (palparea, percuţia, testele diagnostice: de temperatură, în- d.ş.m., conferenţiar
călzire, răcire, electrometric) vor fi obligatorii. Unicul simptom în regiunea universitar
maxilo-faciala poate fi edemul.
Tratamentul de urgenţă în endodonţie va urma trei regulii: Tudor Costru,
1. Tratamentul va fi efectuat doar după confirmarea diagnosticului. d.ş.m., conferenţiar
2. Mai bine nu se va trata, decât să se trateze incorect. universitar
3. La apariţia dubiilor diagnostice, va fi obligatorie consultaţia altor sto-
matologi. Oleg Chiriac,
În urgenţa endodontică principala procedură de tratament va fi cea doctorand anul III
simptomatică.
Cuvinte cheie: urgenţă endodontică, durere, edem, reguli. Catedra Chirurgie
OMF, Implantologie
şi Stomatologie
Terapeutică „Arsenie
Summary Guţan“, USMF „Nicolae
SOME EMERGENCY ORGANIZATIONAL ACTIONS IN PRACTICAL Testemiţanu“
ENDODONTICS
One of the greatest advances in modern stomatology was reached in Victor Burlacu,
endodontics, which present the pain like basic symptom. medic stomatolog,
A proper organization of dental emergencies in the dental pulp and pe- Galaţi, România
riapical tissue diseases will obligatory include a number of actions.
The diagnosis which will establish the general and stomatological ana-
mnesis, the clinical evolution and the temporal manifestations, the pain
intensity, the physical and clinical investigations (palpation, percussion,
diagnostic tests: temperature, heating, cooling, electrometric) will be com-
pulsory. The only possible symptom in maxillofacial region may be the
swelling.
Endodontics emergency treatment will follow three rules:
1. Treatment will be performed only after confirming the diagnosis.
2. Better not to treat than to treat incorrectly.
3. In case of diagnostic doubt, the consultation of other stomatologists
will be mandatory.
In case of endodontic emergency the main treatment procedure will be
the symptomatic one.
Key words: endodontic emergency, pain, swelling, rules.
Introducere
Unul din cele mai mari progrese ale stomatologiei moderne a fost obţinut în
domeniul tratamentului bolilor pulpei dentare şi a ţesutului periapical.
Majoritatea covărşitoare a fiinţelor umane care necesită asistenţa de urgenţă
stomatologică, prezintă doloritate, condiţionată de consecinţele leziunilor pulpare
sau celor periapicale.
În aşa situaţii pacientul întotdeauna v-a avea posibilitatea să se adreseze sto-
matologului. Medicului îi vor fi provocate unele dificultăţi de activitate, deoarece
pentru consultarea urgenţei apare necesitatea de a modifica vremea de acordare a
asistenţei profesionale pacienţilor înscrişi, rapid şi precis de determinat diagnoza
şi de acordat asistenţa stomatologică eficientă.
Se v-a insista o atenţie deosebită, când medicul v-a primi decizia să trateze 37
starea de urgenţă stomatologică în afara orelor de primire. Preventiv vom deter-
mina, dacă situaţia prezentată este de urgenţă. Vom Anamneza stomatologică:
duce cont de securitatea personală şi posibilităţile pa- Ulterior selectării anamnezei clinice, medicul sto-
cientului de a se adresa în organele juridice, în cazul matolog v-a fi obligat să acumuleze datele anamnezei
acordării tratamentului în lipsa asistentului medical. stomatologice, foarte grijuliu înscrise în fişa pacientu-
Diagnosticarea: lui, conchis oglindind acuzele şi simptoamele prinic-
Pentru tratamentul corect al pacientului cu simp- pale evidenţionate, menţionând debutul maladiii şi ce
tomatică de afectare a sectorului maxilo-facial v-a fi după părerile pacientului, îmbunătăţeşte sau agravea-
necesar de apreciat precis diagnoza stării de urgenţă. ză situaţia clinică.
De regulă, situaţiile endodontice sunt nişte încercări, Informaţia v-a fi acumulată, impunând pacientu-
ale măiestriei de diagnosticare a medicului, din care lui întrebări direcţionate spre proces, în acelaşi timp
considerente rezolvarea lor corectă v-a provoca paci- foarte grijuliu analizându-le.
entului sentimentul de o recunoştinţă sinceră şi pro- V-a fi necesar de a scoate la evidenţă factorii, care
fundă. îmbunătăţesc sau agravează situaţia prezentată. Răs-
Anamnesticul clinic: punsul la aşa întrebări prezintă medicului informaţie
Unii pacienţi cu patologii somatice generale, de necesară, întru obţinerea datelor succinte despre sta-
exemplu, endocardită cronică, atacuri reumatice din rea pacientului.
anamneză sau terapie chimio-ionizantă a tumorilor, La o bună parte de pacienţi sunt prezente vădit fie
pot insista tratament profilactic cu antibiotice. Dacă doloritatea, fie proieminarea, ceea ce obligă o majori-
pacientul a suferit sau suferă de hepatită infecţioasă, tate de întrebări direcţionate lor.
herpes sau SIDA, medicul stomatolog şi asistentul vor Interogarea, cu astfel de întrebări, v-a facilita pro-
lua măsuri deosebite de protejare a contaminării po- cesului de apreciere a localizării, originea, caracterul
sibile. şi gradul severităţii stării clinice prezentate.
Prin urmare, numai prin anamneza clinică poate Dacă medicul propune câteva întrebări orientati-
fi determinată necesitatea unei protecţii speciale ne- ve pacienţii devin conştienţi nu numai să răspundă la
cesare medicului stomatolog şi asistentului, anticipat ele, dar şi de sinestătător să aducă la cunoştinţă alte
realizării cercetărilor de diagnoză şi efectuare a tra- date capabile să suplinească tabloul verbal a situaţiei
tamentului. Mai mult de cât atât, pentru a preântâm- acuzate. Destul de frecvent, în faza obţinerii anamne-
pina intoleranţa preparatelor folosite de pacient cu zei stomatologice poate fi determinată diagnoza pre-
medicamentele care vor fi administrate şi pot fi pre- ventivă a procesului patologic. Şi de regulă, examenă-
scrise de medicul stomatolog în timpul tratamentului rile şi testările, care urmează, confirmă presupunerea.
endodontic, stomatologul este obligat să cunoască ce Şi poate rămânea doar situaţia determinării dintelui
remedii curative primeşte pacientul. Nu vom exclude afectat. Vom duce cont de faptul că, în cadrul situa-
şi posibilitatea prezenţei la pacient a deranjelor psihi- ţiilor clinice, când medicul determină dintele masiv
ce, despre care unii din ei le cunosc, iar alţii nu. distrus, pacientul prezintă semne de inflamaţie acută,
Dacă vor apărea dubii, cât de mici, faţă de stările cu simptoame clare, selectarea datelor anamnestice
somatice sau psihice ale pacientului şi respectiv faptu- clinice v-a fi succintă, deoarece problema va fi clară.
lui, cum poate fi de ele influenţată terapia stomatolo- Durerea de regulă apare în afecţiunile pulpare şi
gică, vom consulta obligatoriu medicul curator. În aşa devin un simptom mai frecvent necesar pentru deter-
situaţii vom insista o concluzie succintă şi dată în fişă minarea diagnozei. Sursa dolorităţii este determinată
de evidenţă a pacientului. în timpul selectării datelor anamnestice, examinării şi
Din punct de vedere a diagnosticului diferenţiat, investigaţiei. Sunt situaţii, când determinarea ei devi-
aprecierea minuţioasă a anamnezei clinice poate îna- ne foarte complicată. Mai mult decât atât, din cauza
inta factori, care la rândul său pot favoriza determină- stării psihologice a pacientului, în particular, a fricii,
rii etiologiei-acuzării principale a pacientului cu stări intensitatea de apreciere a durerii poate deveni ne
de urgenţă. De exemplu, prezenţa în anamneză a ane- adecvată iritantului. Dacă pacientul acuză doloritate
miei cu hematii falciform-celulare sau rahitismului de provinenţă odontogenă, de regulă, în majoritatea
vitamin-D rezistent va indica posibilitatea necrozei cazurilor ea este consecinţa pulpitei cu o necrotizare
spontane a pulpei. inflamatorie focară sau fără ea.
Medicul, care stabileşte diagnosticul, v-a atrage Pacienţii pot prezenta durerea ca proces acut,
atenţie la următoarele momente: surd, îndelungat, periodic, slab, violent etc. Deoarece
1. Maladii somatice severe; pulpa conţine doar terminaţiuni dolore, în cazul in-
2. Dezintegrări lezionale severe; flamaţiei limitate doar în ţesut pulpar, pacientul îi v-a
3. Emoţionalitatea pacientului; fi imposibil să determine sursa durerii. În situaţiile
4. Obiceiurile (fumatul, alcoolul, drogurile); când inflamaţia se răspândeşte după foramenul apical
5. Spitalizările precedente clinicii prezentate; şi implică în proces şi ţesutul periodontal, care prezin-
6. Folosirea medicamentelor; tă şi terminaţiuni nervoase proprioceptive, pacientul
7. Tratamentul evolutiv; v-a fi capabil să determine dintele cauză, apreciat şi
8. Simptoamele, care pot presupune patologii ne- prin procedura de percutare a dintelui afectat.
diagnosticate sau deranje diverse a sistemelor Durerea poate iradia în cavitatea orală, iar une-
38 organismului. ori şi după hotarele ei. Mai frecvent ea v-a fi simţită
în dinţii aceluiaşi cvadrant sau în dinţi antagonişti şi metodologie de cercetare medicul poate acumula date
rarisim poate intersecta linia medie a capului. Vom sătisfăcătoare întru aprecierea corectă a diagnosticu-
menţiona că durerea nu obligatoriu v-a iradia în alţi lui, iar în cazul când acest proces nu a avut loc, v-a fi
dinţi, ea poate, de exemplu, să degajeze în sectorul au- nevoie de investigaţii ulterioare.
ricular de aceiaşi parte a dintelui suferind sau în sus Cronologie. Manifestările simptoamelor endo-
spre tâmplă, sau în jos în gât. În aceste situaţii sursa dontice provizorii sunt variabile şi potenţiale simu-
durerii iradiate extraoral devine molarul. lante. Din aceste considerente medicul v-a insista ca
Durerea dentară, presupusă de origine neodonto- pacientul să expună precis factele necesare întru de-
genă poate fi de provinenţă neurologică, cardio-vas- terminarea corectă a diagnozei.
culară, tumorală sau provocată de sinusită. Debutul. Pacientul v-a fi rugat să precizeze, când
Medicul va conştientiza că sunt pacienţii la care de prima dată au apărut simptomele găsite în directă
deranjele emoţionale se pot manifesta la ei în forma legătură cu acuzarea principală. Ulterior pacientului
durerilor dentare. În cazul, când cauza durerii dentare i se v-a sugera necesitatea de aşi aminti amănuntele
devine imposibilă de a fi determinată, va deveni ne- unor situaţii specifice, cum ar fi tratamentul stoma-
cesară consultarea pacientului de specialişti de profil tologic, cauzele traumelor sau stărilor de stres emoţi-
general. onal, care pot avea legătură cu debutul manifestărilor
Dacă pot fi determinate începutul, durata, frec- simptomatice.
venţa, caracterul durerii şi factorii care modifică per- Evoluţia clinică şi manifestările temporare. Ur-
ceperea ei şi dacă ea poate fi iniţiată sau calmată cu mează desfăşurarea episoadelor în debut şi cele ulte-
teste clinice, devine incontestabil faptul că durerea rioare a durerii şi altor simptome, concentrându-se
este de origine odontogenă. atenţie deosebită pe următoarele sugestii:
Pacientul în aşa situaţie v-a primi o satisfacţie psi- 1. Caracterul manifestărilor — apariţia sau dis-
hologică, deoarece medicul i-a demonstrat cu fermi- pariţia fiecărui simptom, spontan sau provo-
tate, că sursa de durere a fost determinată şi că i se cat, pe neaşteptate sau permanent? Pot fi găsite
va efectua un tratament capabil să înlăture sindromul legături între provocarea sau atenuarea simp-
dolor. tomelor şi de stabilit factorii provocanţi? După
Medicul stomatolog v-a cunoaşte faptul, că de- acţiunea factorilor provocanţi simptomele
oarece durerea se manifestă ca un fenomen subiectiv apar imediat sau peste un interval de timp?
complicat, interpretarea sau controlul reacţiei pacien- 2. Periodicitatea — se repetă permanent simpto-
tului v-a fi un proces destul de anevoios. mele din momentul apariţiei lor sau ele sunt
În procesul de interogare vom ilucida unele aspec- periodice? Dacă ele sunt episodice, care-i frec-
te simptomatologice: venţa apariţiei lor? Frecvenţa apariţiei fiecărui
1. Localizarea — locul unde se determina simp- simptom rămâne nemodificată, se majorează
tomul (simptomele); sau devine minimală?
2. Cronologie — debutul, evoluarea clinică şi pa- 3. Durata — după apariţie simptomele, se păs-
rametrii provizorii ai simptomelor; trau durată scurtă sau lungă? Durata păstră-
3. Calitatea — descrierea caracterului acuzei do- rii simptomelor v-a fi necesară să fie stabilită
minante; aproximativ în secunde, minute, ore sau în
4. Intensitatea — puterea manifestărilor simpto- unităţi şi mai majore. Dacă factorii provocanţi
matice; sunt determinaţi, va fi necesar de depistat sunt
5. Factorii acţiune — iritanţii, care majorează, simţite simptomele induse doar pe durata acţi-
ameliorează sau prezintă alte acţiuni asupra unii iritantului sau şi după îndepărtarea lui?
simptomelor; Calitatea. Pacientul detaliat v-a descrie fiecare
6. Anamneza suplimentară — tratamentul rea- simptom, cauzat de situaţia dată de urgenţă. Carac-
lizat precedent şi alte detalizări, referitoare la terul simptomelor prezintă o mare însemnătate pen-
regiunea afectată. tru diagnoza diferenţiată, deoarece poate servi pentru
Primul aspect al acuzilor, care v-a fi investigat v-a medic în determinarea cauzei acuzării principale.
fi — localizaţia. Pacientul v-a fi rugat să prezinte loca- De exemplu, senzaţia de durere oarbă, sâcâitoare
lizarea acuzei principale cu ajutorul degetului — pro- sau dureri cu semne de tracţiune, de regulă, caracte-
ces care v-a preântâmpina erorile, care pot fi susţinute rizează durerea tisulară profundă. Durerea pulsatilă
de descrierea verbală. Dacă doloritatea iradiază sau se manifestă o stimulare patologică a vaselor arteriale
răspândeşte în alte regiuni, pacientului i se propune să (pulpită ireversibilă, cefalee de tipul migrenului). Du-
determine direcţia şi durata simptomului. rerea acută pongitivă, repetată este provocată de loca-
Vom duce cont de faptul, că doloritatea endodon- lizarea plexelor neurale radiculare, gangliilor sensibile
tică dintr-un focar, poate fi simţită în alt sector sau sau nervilor periferici (exemplu pulpită ireversibilă,
chiar în câteva din aceiaşi parte a feţei. Devine axiomă neuralgie trigemică), pe când o durere solicitară poate
situaţia, când până la debutul unui oarecare tratament fi rezultatul leziunii musculare sau ligamentare.
paliativ ireversibil sau terapeutic este necesar ca loca- Deoarece pulpa se prezintă ca un ţesut conjunc-
lizarea şi cauza acuzării principale să fie confirmată tiv, alcătuit din diverse elemente (nervoase, vascu-
prin intermediul metodologiilor diagnostice. Prin asa lare, fibrilare, celulare şi substanţă fundamentală) şi
39
comunică cu spaţiul periodontal, fiind învecinată cu Investigaţiile fizice vor debuta prin procedura exa-
structuri ale scheletului facial, nu vom manifesta ne- minării vizuale minuţioase foarte atente, după care v-a
dumeriri la senzaţiile subiective multiple şi frecvent urma palparea, percuţia şi examinarea parodontului.
variabile în cadrul stării endodontice acute. Pentru Palparea: În cazul când inflamaţia ţesuturilor pe-
descrierea simptomelor de provinienţă endodontică riapicale îi cauzată de necroza pulpară, exudatul poate
sunt folosiţi multipli termini: doloritate, durere cu pătrunde prin lamina dură externă sub periost. Cu aju-
semne de tracţiune; în iradiere; dureri acute pongi- torul pulpei degetului arătător comprimăm mucoasa
tive; durere vie, sâcâitoare; pulsatilă; lancinantă, etc. la os, în sectorul modificat, făcând mişcări „dute-vi-
Vom duce cont de faptul, că aceste dureri pot fi şi de no“. În cazul, când periostul v-a fi inflamat, pacientul
origine ne endodontică, în urma spasmului muscular; va acuza durerea. În cazul, când medicul a determinat
dureri cardiace; dureri în consecinţa deranjelor ner- prin palpare sectorul sensibil (dolor), devine necesară
voase şi numai o examinare interagatoare minuţioasă investigarea în fişă a localizării, densităţii şi distanţei
v-a permite corectitudinea în apreciere. de suprafaţă. În cadrul prezenţei abcesului devine ne-
După stabilirea caracterului dolorităţii medicul v-a cesară şi palpaţia sectorului submandibular (cervical)
favoriza pacientul spre descrierea factorilor de influien- a ganglionilor limfatici regionali. Modificările lor pot
ţare asupra ei. De exemplu, iritantul temperatural poate fi apreciate prin palpările bimanuale. Palpaţia ca pro-
majora sau minimaliza durerea, provoca iradierea şi în- cedură poate fi realizată extraoral şi intraoral.
depărtarea durerii pulsatile, cauzată de pulpita ireversi- Percuţia: v-a permite de apreciat starea ligamen-
bilă şi chiar modifica caracterul durerii de bază. tului periodontal. Anticipat aprecierii acestui test
Intensitatea durerii în cadrul maladiilor stomato- pacientul va fi atenţionat, că în cazul apariţiei „sen-
logice poate să varieze considerabil. În acelaşi timp re- sibilităţii crescute“, „diversităţi de sensibilitate“ sau
acţia pacientului la durere, funcţia sistemului nervos „dolorităţii“, dânsul v-a anunţa stomatologul fie prin
central deasemenea poate fi variabilă. Asupra ei in- voce sau ridicarea mâinii.
fluenţează multipli factori, care sunt dependenţi atât Înainte de percuţie a dintelui cu ajutorul mâneru-
de pacient, cât şi de situaţia clinică. Dezvoltarea sau lui oglinzii stomatologice poate fi executată palparea
severitatea procesului patologic nu pot fi determinate lui cu degetul arătător, procedură mai puţin doloră şi
doar prin manifestările durerii simţite de pacient. În uşor suportată de pacient.
acelaşi timp pentru medicul stomatolog, care acordă Dinţii vor fi supuşi percuţiei prin tactica selecti-
asistenţa endodontică, intensitatea durerii v-a servi în vă, proces care nu va permite pacientului să prevadă
calitate de cel mai însemnat factor pentru selectarea ordinea de percutare a dintelui următor. Percuţia v-a
procedurii de terapie a situaţiei de urgenţă. fi efectuată în direcţiile ocluzală, vestibulară, linguală.
Medicul stomatolog v-a aprecia intensitatea dure- Puterea loviturii percutorii v-a fi uşoară şi sătisfăcă-
rii, prezentate de pacienţi, cărora li se va propune să toare, ca pacientul să aibă posibilitatea să determine
determine nivelul ei după una din categoriile propuse: diferenţa dintre dintele sănătos şi cel cu periodonţiul
slaba, moderata, pronunţata. Simptomatica dolorităţii afectat.
poate fi apreciată şi mai concret, dacă medicul stoma- Cercetările parodonţiului vor include: sondarea
tolog cunoaşte bine situaţiile clinice în cadrul cărora profunzimii pungilor (gingivală, parodontală), de-
ea îi prezentă. Stimulanţii locali, capabili să provoace terminarea nivelului de fixare a gingiei şi mobilităţii
doloritate: dentare. Căile fistulelor gingivale vor fi examinate pe
1. Caldul; întreaga lor lungime cu conuri de gutapercă (apreci-
2. Recele; ate radiologic).
3. Dulcele; Teste diagnostice prezintă faza a doua a cercetări-
4. Muşcătura; lor clinice.
5. Mestecarea; Informatizitatea acestor teste depinde de precizi-
6. Percuţia; tatea aplicării lor şi capacităţile medicului stomatolog
7. Legănatul capului; de a interpreta rezultatele lor.
8. Palparea. Teste de temperatură. Unul din cele mai frecven-
Vom atrage atenţia şi la factorii situaţionali: te teste ale inflamaţiei pulpare v-a fi doloritatea, pro-
a. Schimbarea poziţiei capului; vocată de iritările cu fierbinte sau rece. Aceste testări
b. Perioada pe parcursul „zi-noapte“ vor servi ca criterii de apreciere diagnostică foarte
c. Tensionarea fizică; preţioase, deoarece în unele leziuni pulpare durerea
d. Modificări hormonale. influenţată de factorul termic se poate calma sau agra-
Toate datele diagnosticării, obţinute prin acumu- va. Pentru o diagnosticare mai corectă sensibilitatea
larea anamnezei stomatologice, vor fi înregistrate. termică v-a fi executată la mai mulţi dinţi învecinaţi.
Investigarea clinică în situaţiile de urgenţă îşi are Anticipat realizării procedurii de testare termică pa-
scopul de depistare şi apreciere precisă a sursei acu- cientului îi vor fi descrise senzaţiile care pot apărea
zării de bază. în urma ei. Vor fi cercetaţi în debut unul-doi dinţi în
Investigaţiile clinice sunt compuse din două părţi: partea opusă. Oferindu-i pacientului posibilitatea de
1. Cercetările fizice; a aprecia senzaţiile apărute. La examinarea dintelui
40 2. Teste diagnostice. cauză, pacientul v-a avea încrederea în medicul sto-
matolog, că la prezentarea senzaţiei subiective, dânsul 1. Acces neadecvat şi necalitativ (ne menţinerea
imediat v-a stopa acţiunile iritantului. În debut, dinte- stricta a regulei 3 „A“);
le supus examinării, v-a fi izolat şi uscat cu un şerveţel 2. Curăţarea şi formarea incorectă de canal cu o
din tifon, incluzindu-se şi aspiratorul de salivă. Dinţii obturare endodontică necalitativă;
nu vor fi uscaţi cu jet de aer, capabil să provoace hipo- 3. Capacităţile de iritare a materialelor de obtura-
termia şi să formeze stropi de salivă. re endodontică.
Testul cu încălzirea poate fi efectuat (corect) cu Nu se exclude, că cauzele apariţiei edemului acut
gutaperca încălzită cu flacăra până la 65,5°C (ea devi- şi emfisemului tisular să fie neatenţia realizării mani-
ne strălucitoare şi moale). Dinţii acoperiţi cu coroane pulărilor cu hipocloritul de sodiu şi apă oxigenată în
metalice vor fi testaţi cu fuloarul încălzit (5-10 sec) la formă de irigări endodontice.
flacără, ulterior fiind apropiat de suprafaţă metalului. Stomatologul care v-a practica acordarea asisten-
Testul cu răcirea poate fi efectuat cu ajutorul Clo- ţei de urgenţă pacienţilor la care edemul v-a fi prin-
retilei, fragmente mici de ghiaţă, freon. De exemplu: cipalul şi unicul simptom de manifestare, prezentată,
cu ajutorul Cloretilei se irigă fragmentul de vată înfă- v-a fi obligat să-l diferenţieze pe cel odontogen de la
şurată pe o baghetă, fiind înlăturat surplusul de lichid. edemul în cadrul maladiilor de sistem, stărilor infla-
După ce, vata umectată v-a fi rapid aplicată pe supra- matorii neodontogene, proceselor neoplazice etc.
faţă vestibulară a dintelui-cauză (izolat şi uscat). Pentru diagnosticarea edemelor în reagiunea ma-
Testul electrometric este bazat pe efectul stimulării xilo-facială recomadăm algoritmul:
terminaţiunilor nervoase ale pulpei cu curent electric. 1. Determinaţi manifestările clinice a edemu-
Testarea electrică a pulpei prezintă doar presupunerea lui (v-a fi obţinută prin examinarea sistemică
vitalităţii ei, servind în acelaşi timp ca o tehnologie şi palparea manual extraorală şi intraorală).
preţioasă în procesul de diagnosticare diferenţială. Atenţie deosebită vom atrage:
Vom duce cont de faptul că reacţia fiziologică în lime- 1.1. Topografiei:
tele 2-6 mka v-a prezenta pulpa sănătoasă, iar odată a. Localizaţia;
cu apariţia inflamaţiei pulpare reacţia v-a insista creş- b. Dimensiunile;
terea intensităţii curentului electric aplicat. Nu sunt c. Forma.
excluse rezultate false. 1.2. Particularităţi fizice:
Cauzele principale a reacţiilor false pozitive: a. Consistenţa;
1. Contactul conductorului cu un metal sau gin- b. Mobilitatea;
gie; c. Fluctuarea;
2. Retrăirile pacientului; d. Temperatură de suprafaţă.
3. Necroza pulpară calicvativă; 1.3. Ţesuturile lezate:
4. Lipsa izolării de lichidul oral. a. Determinarea ţesuturilor lezate;
Cauze principale a reacţiilor false negative: b. Răspândirea leziunii în ţesuturi şi spaţii
1. Găsirea pacientului sub influienţa analgetici- anatomice.
lor, narcoticilor, alcoolului şi tranchilizante- 2. Pentru aprecierea caracterului şi gradului de
lor; lezare a osului efectuaţi cercetări radiologice
2. Contact necalitativ cu adamantina; necesare. Vom aprecia care-i natura lezării: os-
3. Traumă dentară proaspătă; teosclerotică, osteogenă sau osteolitică. Nu se
4. Obliterarea pronunţată de canal; v-or exclude fotografii suplimentare;
5. Lipsa contactului cu sursa de curent; 3. Examinaţi minuţios parodonţiul. În cadrul
6. Dinte permanent imatur cu termen scurt după edemelor de origine parodontală sau endo-
erupere; donto-parodontală sondarea va depista pungi
7. Necroză pulpară incompletă. profunde;
Edemul în regiunea maxilo-facială serveşte în cali- 4. Pentru determinarea afectării organului pul-
tate de manifestare frecventă şi potenţial periculoasă a par efectuaţi teste diagnostice necesare. Toţi
patologiei odontogene. Edemul ţesuturilor moi, cora- dinţii învecinaţi locului edemului vor fi testaţi
portat cu starea dinţilor se poate manifesta, debutând la vitalitatea lor. De regulă, cauză edemului
de la Parulisul obişnuit până la infecţiile ţesuturilor odontogen sunt dinţii cu pulpa necrotizată;
profunde spaţiale şi flegmonul, procese periculoase 5. Pentru determinarea definitivă a diagnozei
pentru viaţa pacientului, poate fi unicul simptom sau histologice orişice tumefacţie atipică de etiolo-
susţinut de durere, de la cea mai slabă până la insu- gie neodontogenă va fi supusă biopsiei;
portabilă. 6. Până la intervenţia chirurgicală conţinutul
Majoritatea edemelor de provinienţă endodonti- edemului tisular v-a fi aspirat cu seringa pen-
că sunt condiţionate de ieşirea din sistemul canalului tru cercetare. Dacă la examinarea vizuală a
radicular a microorgansmelor sau maselor necrotice, conţinutului din seringă prezenţa puroiului nu
care răspândindu-se prin căile periapicale sau perila- se confirmă, în aşa caz incizia şi drenarea nu
terale alveolare invadează ţesuturile moi. vor fi efectuate.
Cause iatrogenice a edemelor endodontice pot Investigaţii R-logice vor fi indicate după obţinerea
servi: datelor anamnestice şi cercetărilor fizicale.
41
Radiografiile diagnostice v-or cuprinde suprafa- Stările patologice cu afectare sinusului maxilei (in-
ţa regiunii cercetate, prezentând calitate suficientă a flamaţie, chist, tumoră, traumă) sunt cele mai frecvente
tabloului radiologic. Pentru depistarea modificărilor cauze organice neodontogene de manifestări simptoma-
rentghenologice, care vor fi capabile să lămurească tice oro-maxilo-faciale. Pe lângă simptomele specific lor
natura simptomaticii prezentate, stomatologul v-a fi pot fi prezente semne faciale cum ar fi parestezia regiunii
obligat să cunoască anatomia normală a regiunii cer- suboculare, a aripioarelor nazale sau a buzei superioa-
cetate, variantele normei şi patologiilor posibile. re, edemul, doloritatea. Manifestările intraorale a aces-
Medicul va cunoaşte despre diverse cercetări radi- tor patologii pot prezenta durerea, parestezia, anestezia,
ologice, folosite pentru diagnoza diferenţiată a durerii sensibilitatea şi doloritatea regiunii molarilor şi premo-
în regiunea oro-maxilo-facială: larilor superiori la percuţia şi palparea părţii afectate. În
1. Film intraoral: situaţiile date nu v-a fi exclusă consultaţia specialistului.
a. Proiecţie periapicală; Întru corectitudinea diagnozei diferenţiale vom executa
b. Proiecţie interproximală; palparea, percuţia şi testele vitalităţii pulpare.
c. Proiecţie ocluzală. Deranjele funcţionale se pot manifesta prin deze-
2. Film panoramic; chilibrarea stării fiziologice a organului sau ţesutului
3. Film exo-oral în trei proiecţii: fără modificări vizibile structural-organice. O mani-
1. Transparietal; festare a unui astfel de deranj poate servi sindromul
2. Transfaringial; dolor de disfuncţie miofacială (SDDM) cu angajarea
3. Lateral a mandibulei: regiunii articulaţiei temporo-mandibulare.
a. Lateral oblic; Acest sindrom psihofiziologic poate fi susţinut de
b. În profil. stres emoţional major, constricţie dentară şi bruxism,
Medicul stomatolog este obligat să memorizeze deranj ocluzal.
posibilităţile interpretării incorecte a datelor rentghe- Particularităţile de bază a SDDM va fi prezenţa
nologice şi nu v-a aprecia radiografia ca unicul crite- durerii unilaterală, limitarea mobilităţii mandibulii şi
riu ce ar permite începerea tratamentului. doloritatea muşchilor masticatori la palpare. De regu-
Determinarea diagnosticului, proces foarte res- lă durerea este oarbă. Durerea în regiunea oro-maxi-
ponsabil, care este concluzionat din analiza tuturor lo-facială poate iradia în dinţi, limbă, palat, articulaţia
datelor prezente, obţinute prin interogare, cercetările temporo-mandibulară (ATM), ureche, cap şi gât. Sin-
clinice şi radiologice. Scopul constă în ilucidarea ca- dromul v-a fi mai frecvent la femei.
uzei concrete a simptomaticii prezentate de pacient, Sindrome dolore de origine vasculară prezintă
care ar permite de executat sau recomandat tratamen- stări clinice cu aprecierea simptomelor caracteristice
tul necesar stării de urgenţă. modificarilor in vasele sanguine.
Vom fi precauţi în aprecierea localizării cauzei Cea mai mare parte a cefaleelor este provocată de
simptomaticii dolore şi edemice, deoarece, în depen- deranje vasculare din regiunea craniană. În rândul a
denţă de ea v-a fi manifestata corectitudinea măsuri- astfel de deranje domină cele funcţionale conjugate cu
lor de combatere a lor şi prin urmare a stării de urgen- migrenă.
ţă. În paralel studierea testelor pulpare şi parodontale Migrena clinic se manifestă prin crize de dureri
v-a permite de prognozat posibilităţile de refacere a majore de cap, pulsatile, unilaterale. Pot fi prezente
dintelui afectat. dureri şi bilaterale cu localizare în spatele bulbului ol-
Vom fi obligaţi să efectuăm diagnoza diferenţială factic. Frecvent în timpul crizelor apar greaţă şi vomă.
cu evidenţa asemănărilor simptomatice a patologiilor Durata dolorităţii poate ţine şi chiar zile în şir. Rar ca-
pulpo-parodontale cu procese de provinienţă neo- uza apariţiei cefaleelor de migrenă poate fi premolarii
dontogenă. şi molarii maxilei.
Poziţia dată v-a deveni foarte însemnată, în cazul Simptome de prodromă a migrenei clasice pot ser-
când simptomele prezentate de pacient nu corespund vi vertijul, paliditatea, transpiraţia, frisoanele, tremu-
totalmente patologiilor pulpo-parodontale. rul membrelor.
Cauzele neodontogene a simptomaticii prezentate Durerea migrenoasă este condiţionată de dilatarea
în regiunea oro-maxilo-facială pot fi divizate condi- arteriilor extracraniene şi de regulă sunt provocate de
ţional în: factorii psihici.
1. Organice; Ca factor de predispunere poate servi deranjele
2. Funcţionale; emoţionale şi stres.
3. Vasculare; Cefaleea poate frecvent să prezinte simptomatica
4. Neuralgice; infecţiei intracraniene sau de sistem, hiperesteziei,
5. Psihogene. traumei externe sau celei intracraniene. Maladiilor
Deranjele organice pot fi consecinţa lezării struc- oculare, de ureche, nasale, laringe şi dentare pot pro-
turale a organelor sau ţesuturilor, acomodate întru voca cefalee, despre care medicul stomatolog va duce
împlinirea funcţiilor specific. Exemplu: parestezie ne- evidenţă.
odontogenă a mandibulei poate fi cauzată de prezenţa Deranje neuralgice — stare, în cadrul căreia criza
procesului tumoral, pe când acelaşi proces al maxilei doloră dominantă se răspândeşte pe traiectul nervului
42 poate apărea în consecinţa maladiei sinusului ei. respectiv sau regiunii inervate de el.
Pentru stomatolog însemnătate majoră va prezen- cu un obturant provizoriu. După expirarea
ta neuralgia trigemenului, deoarece în situaţia dată va termenului de anestezie pacientul v-a menţio-
fi afectată perechea a V-a de nervi cranieni (de regulă na o ameliorare. După câteva săptămâni, dacă
ramura II şi III). toate simptomele v-or dispărea, iar pulpa v-a
La moment, cea mai frecventă cauză a neurolgiei prezenta reacţie moderată, trecătoare la testele
date este cea de iritare cronică a trigemenului şi lipsa termice şi electrice, obturaţia provizorie va fi
frânării în nucleele lui, provocând descărcări electrice înlocuită cu obturaţie de izolare şi definitivă.
paroxismale în ele. În caz de simptomatică şi anamneză stomatologi-
Durerea în cadrul neuralgiei trigemice clar este că, care indică pulpită ireversibilă, apare necesitatea
recepţionata în formă de criză acută apărută pe ne- de îndepărtare urgentă a pulpei. V-om duce cont de
aşteptate, asemănătoare loviturii cu curent electric. faptul, că în cazul când periodonţiul încă nu este afec-
Crizele sunt caracterizate prin repetări neaşteptate de tat, suplimentar la anestezia locală de rutină, este re-
intensitate exprimată şi durată scurtă ( de regulă pe comandată şi anestezia intraligamentară.
parcursul a câtorva secunde). Simptomele acute sunt Injectarea corectă intraligamentară devine foarte
recepţionate monolateral. Semnul specific al neuralgi- efectivă întru obţinerea anesteziei profunde în deose-
ei va fi prezenţa zonei trigher — sector dermic, muco- bi la prezenţa simptomelor acute. Mai mult decât atât,
zal etc, sensibil la atingere sau mişcare de aer (fonaţia, ea va favoriza minimalizării retrăierelor pacientului şi
masticaţia, deglutiţia, suflul, spălarea pe faţă). tensionării medicului.
Deranje psihogene — stări, în cadrul cărora simp- Şi v-om da preferinţă terapiei endodontice bazate
tomele prezintă provenienţa psiho-emoţională şi nu pe înlăturarea totală a pulpei cu o curăţare minuţioa-
organică. În aceste situaţii durerea poate fi dominantă să a sistemei canalului radicular, care va permite să
(de exemplu: în melanholie, depresie, ipohondrie). nu folosim pansamentul medicamentos intracanalar,
Determinarea corectă a diagnozei endodontice va ci doar o sferă de vată sterila, ermetizată cu o masă
obliga medicul stomatolog să anunţe pacientul despre provizorie.
ea, gradul de lezare pulpo-parodontală, părerile pro- Ulterior debutului tratamentului endodontic,
fesionale despre refacere, planul de tratament reco- anticipat obturaţiei de canal, în cazul când anamne-
mandat, posibilităţile de tratament alternativ, gradul za indică pulpita reversibilă, tratata conservativ, sau
de risc şi prognoză. ireversibilă, după înlăturarea totală corectă a pulpei,
Tratamentul de urgenţă în endodonţie va insista orişice durere cauzată de factorii termici va testa-o
necesitatea menţinerii a trei reguli: ca semnul provocat de un alt dinte. Numai extirpa-
1. Nu vom efectua tratamentul, până nu a fost ţia totală a pulpei din dintele cauză rapid va înlătura
confirmată diagnoza; sensibilitatea termică. După o obturare corectă de ca-
2. Mai bine nu de tratat, decât de tratat incorect; nal, apariţia dolorităţii cauzată de factorii termici v-a
3. Dacă apar dubii, mai bine trimiteţi pacientul la menţiona prezenta altui dinte cauză.
alt medic stomatolog. Doloritatea percutorie va determina inflamaţia li-
Menţinerea strictă a acestor regule va favoriza me- gamentului periodontal, pe când pulpa inflamată v-a
dicului să activeze calitativ şi fără stresuri. recţiona la factorii termici şi electrici. În cazul, când
În toate situaţiile clinice, care prevăd tratament dintele v-a fi acoperit cu coroană artificială, pentru
endodontic foarte complicat, care va insista tehnici şi aprecierea stării pulpare, v-a fi necesar de a provoca
tehnologii endodontice deosebite, v-om apela la spe- formarea unei comunicări diagnostice în ea.
cialişti endodontişti perfectaţi în domeniul dat. În cazul, când organul pulpar este viabil, v-om
Tratamentul simptomatic: aprecia ocluzia dentară cu ajutorul foiţei articulative,
Durere cauzată de factorii termici. Pot fi prezente efectuând la necesitate corectarea ocluzională (situa-
trei categorii de situaţii, când pacientul poate mani- ţia poate fi condiţionată de o obturaţie a molarilor re-
festa aşa tip de durere: alizată în timpul apropiat). După efectuarea şlefuirei
1. Înainte de tratamentul endodontic — v-a fi ne- punctiforme, întru înlăturarea supracontactelor, re-
cesar de determinat sursa a astfel de durere. În comandaţi pacientului, ca pe parcursul a câtorva zile
caz când simptomatica şi datele anamnestice să nu mestice pe partea respectivă, perioadă necesară
certifică că diagnoza manifestă pulpita rever- pentru reântoarcerea la normal a ligamentului perio-
sibilă, v-om apela la următoarea tactică: dontal cu dispariţia discomfortului acuzat.
a. Aplicarea pansamentului sedativ pe câteva În caz, când pulpa nu prezintă semne de vitalitate
săptămâni pentru a oferi pulpei posibilităţi de (exemplu în necroză pulpară cu răspândire periapi-
revenire în stare clinică de intacticitate şi lipsa cală a procesului ca şi în cadrul abcesului acut peri-
de inflamaţie; apical, sau acutizării periodontitei cronice apicale)
b. În cazul depistării cavităţii cariate, după o an- tratamentul endodontic v-a fi început urgent. După
esteziere locală şi izolare cu Kofferdam ea va fi o anestezie locală şi izolare cu Kofferdam efectuăm
preparată şi obturată; acces bun spre spaţiul periapical pe cale odontogenă
c. În cazul apariţiei durerilor la factorii termici, (regula a 3 „A“). Ulterior aprecierii lungimii de lucru
până la obturare definitivă, obturantul v-a fi a canalului, v-om înstrăina toate rămăşiţele pulpare şi
înlăturat, după ce cavitatea v-a fi ermetizată v-om curaţa minuţios spaţiul lui. În cavitatea pulpară
43
v-om aplica o sferă sterilă de vată, cu un antiseptic, re-l va linişti. La pacienţii emoţionali v-or fi prescrise
ermetizând spaţiul endodontic cu un pansament pro- calmante şi analgetici slabi. Dacă durerile sunt violen-
vizoriu. te, iar în situaţiile când ele sunt prezente în manifes-
Dacă simptomatica îi prezentă la unul din dinţii tare uşoară şi după 7 zile pacienţii sunt obligaţi să se
masticatori, el v-a fi scos din ocluzie. prezinte imediat la medicul stomatolog. In cazul dolo-
În cazurile excepţionale, si numai când de pe ca- ritatii violente la muscatura pe dintele cauză adresarea
nal se elimină exudat, dintele (camera pulpară) poate la medicul stomatolog va fi imediată.
fi lăsat deschis, recomandându-se pacientului erme- Edemul prezent până la realizarea tratamentului
tizarea cu vată, înainte de alimentaţie, cu excluderea endodontic va obliga de a fi apreciat din mai multe
ei după ea şi folosirea analgeticilor slabi (aspirină sau aspecte: caracterul, localizarea şi dimensiunile lui, vi-
alte). talitatea organului pulpar.
În cazul când canalul v-a fi bine curăţat, dintele Dacă în urma interogării, investigaţiilor clinice şi
cauză va fi închis cu un pansament provizoriu sub radiologice a fost determinat, că edemul este de origi-
care se va găsi o sferă de vată sterilă. ne odontogenă, iar pulpa este viabilă (în limitele fizio-
Medicul v-a proceda corect, dacă a doua zi v-a logice), diagnoza posibilă poate fi abcesul parodontal,
suna pacientul, care la acel timp v-a prezenta o stare în cadrul căruia nu se efectuează tratament endodon-
de sănătate mai comfortabilă, situaţie care-i v-a pro- tic. Procesul poate fi drenat prin punga parodontală.
voca pacientului un efect psihoemoţional pozitiv. În cazul când pulpa este devitală, diagnoza proce-
În cadrul tratamentului endodontic a dinţilor cu sului poate fi apreciată ca abces apical acut sau cronic.
pulpă vitală sau celor devitali, nu v-om uita că pot fi Palparea şi examinarea obiectivă v-or demonstra ce
prezente şi semnele unei inflamaţii trecătoare a pe- prezintă edemul — formaţiune moale cu fluctuaţie sau
riodonţiului apical, situaţie care este necesar de a fi dură cu induraţie. Localizarea poate fi în vecinătatea
lămurită şi pacientului. Unii din pacienţi v-or suporta apexului, sau ceva mai îndepărtată de dinte, pe larg
uşor semnele inflamaţiei periodontale, alţi v-or nece- răspândită sub periost, sau localizată în jurul dintelui.
sita primirea analgeticilor slabi. În caz, când dintele În cazul infiltratului moale cu fluctuaţie şi depistare a
este sensibil la percuţie uşoară, sau reacţia-i pronun- dintelui cu pulpă nevitală, va fi indicată incizia nu mai
ţată, v-a urma anestezia locală şi izolare cu kofferdam, mică de 2,0 cm şi drenarea.
îndepărtarea pansamentului provizoriu şi cercetarea Până a efectua incizia pentru drenarea edemului
minuţioasă a canalului (canalelor) la prezenţa exu- v-om efectua următoarele manipulări:
datului. La determinarea lui va fi obligatorie irigarea 1. După anestezie tronculară se efectuează sub-
(spălarea) abundentă a spaţiului endodontic cu so- mucozal în regiunea edemului, întroducerea
luţie de hipoclorit de sodiu 2.5 — 3%. În paralel v-a unui ac injectabil cu diametrul 0,4mm, fixat
fi repetate aprecieri a lungimii canalului radicular şi pe seringa de aspiraţie, care v-a conţine 0,5 a
efectuate curăţarea şi formarea lui. carpulei de anestezic: v-om împinge 2-3 pi-
Înainte de obturare a dintelui cauză, folosind co- cături de anestezic, după ce va urma tragerea
nurile de hârtie higroscopică ne v-om conforma că pistonului seringii;
canalul radicular este uscat, procedură după care în 2. În cazul prezenţei exudatului purulent, el va
camera pulpară va fi aplicată o sferă de vată sterilă, iar apărea în carpula, ce va servi ca indicatorul
spaţiul v-a fi ermetizat cu un pansament provizoriu. efectuării inciziei. În cazul, când exudatul va fi
La necesitate v-or fi prescrişi pe câteva zile analgetici hemoragic, efectuarea inciziei va fi anulată;
slabi. 3. În cazul când focarul nu este pregătit pentru in-
Nu v-om uita, că în cazul, când eliminările exu- cizie şi drenare vor fi recomandate gargarizme
datului sunt prezente şi chiar după o curăţare minu- frecvente. Vom prescrie la necesitate antibioti-
ţioasă şi formare de canal, dintele v-a fi lăsat deschis cele, iar în cazul măririi edemului sau devenirii
pentru drenare (24 ore), pacientului îi se recomandă lui mai moale, pacientul se va adresa urgent.
să mestice alimentaţia numai pe altă parte, frecvent Independent de efctuarea inciziei şi drenării, din-
executând gargare calde şi sistematic şi minuţios să se tele cauză a apariţiei edemului v-a fi supus tratamen-
spele pe dinţi. tului imediat. După anestezie tronculară şi izolare
V-om fi foarte precăuţi, când v-a apărea nece- dintelui cu Kofferdam, el va fi exclus din ocluzie. Cu
sitatea de a lăsa camera pulpară deschisă, deoarece ajutorul piesei pneumatice cu o freză fără vibraţii şi
întotdeauna prioritatea îi va fi dată ermetizării cu un la turaţii majore va fi realizat accesul spre spaţiul en-
pansament provizoriu. Un dinte deschis, provoacă dodontic. O descoperire bună a camerei pulpare va
condiţii întru infectarea canalelor radiculare cu mi- favoriza procesului de drenare odontogenă — apari-
croflora cavităţii orale — pericol capabil să majoreze ţia picăturii de exudat purulent sau hemoragic. Câte
posibilitatea apariţiei repetate a infecţiei. odată după acces la camera pulpară canalul radicular
Ulterior obturaţiei endodontice frecvent la muş- poate rămânea uscat, însă după trecerea lui cu un fail
cătura sau masticaţie, dintele cauză poate prezenta o medicul realizează desblocarea, după care în câteva
doloritate puţin exprimată, situaţie care poate fi pre- secunde din canal va apărea exudatul purulent sau he-
zentă până la 7 zile. Este obligatoriu, ca pacientul să moragic. În cazul apariţiei exudatului îi vom permite
44 fie preântâmpinat despre această posibilitate, fapt ca- câteva minute pentru drenare. Ulterior canalul va fi
minuţios curăţit şi format. În cazul când eleminările 3. Nu opriţi hemoragia. Organismul de sinestă-
v-or dura 5-10 min, dintele va fi lăsat deschis pentru tător va dilua lichidul toxic, înlăturându-l din
o drenare până la ziua următoare. Pacientului în aşa el. Prelungiţi aspiraţia, până nu se va încetini
caz îi vor fi prescrise antibioticele, fiind recomandată hemoragia. Perioada poate dura 5-20 min, fi-
efectuarea testării sensibilităţii exudatului la ele, cât şi ind dependentă de cantitatea, concentraţia şi
a microorganismelor. temperatura soluţiei expulzate periapical;
Ulterior începerii tratamentului endodontic, obli- 4. Intramuscular (prioritar) sau per os prescriem
gatoriu anticipat obturaţiei de canal vom duce cont de un antibiotic puternic;
situaţiile de bază, predispuse stărilor de urgenţă, cum 5. Pentru tratamentul ulerior trimiteţi pacientul
ar fi: urgent în chirurgia oro-maxilo-facială.
1. Periodontita cronică apicală fără formarea fis- V-a deveni promt faptul, că situaţiile date pot fi
tulei; preântâmpinate, dacă în timpul irigaţiei vom menţine
2. Intervenţie endodontică repetată în regiunea strict două reguli foarte simple:
canalului radicular anticipat tratat; 1. Nu v-om permite blocarea (anclavarea) acului
3. Înstrăinarea parţială a pulpei dentare necroti- pe canal;
zate; 2. Soluţia să fie întrodusă foarte lent.
4. Blocarea ireversibilă a acului de irigare în ca- V-om duce cont de faptul, că numai în cazul când
nal la întroducerea soluţiei de irigare. în capul tratamentului endodontic se v-a găsi proce-
Pentru primile trei situaţii clinice sunt comune de- dura de sterilitate prezentă la toate etapele: de lărgi-
ranjele echilibrului dinamic dintre microorganismele, re, de irigare, de irigare preobturativă şi de obturare
toxinele, detritusul necrotic din sistemul canalului ra- endodontică tridimensională avem toate şansele de a
dicular şi celulele inflamaţiei cronice, care înconjoară preântâmpina apariţia complicaţiilor post tratament
apexul radicular. Vom efectua tratamentul edemului endodontic.
după tehnologia descrisă mai sus. Medicul v-a fi obli- Durerea spontană:
gat: a. Apărută până la executarea tratamentului endo-
1. Să aprecieze viabilitatea pulpară a dinţilor ve- dontic — în cazul când este acuzată doloritatea de ori-
cini, deoarece nu poate fi exclusă coincidenţa, gine pulpară (de bază) diagnosticul poate fi: pulpita
când cauza edemului este dintele vecin; ireversibilă, necroza pulpară parţială sau necroza pul-
2. Vom aprecia starea parodonţiului, deoarece pară cu lezarea zonei peripaicale. Situaţii care insistă
nu poate fi exclusă situaţia, că în jurul dintelui o asistenţă de urgenţă.
care primeşte asistenţa endodontică se poate Foarte eficace devine curăţirea întregii sisteme a
dezvolta abcesul parodontal lateral. În cadrul canalului radicular independent de răspândirea in-
terapiei stărilor de urgenţă endodontică paci- flamaţiei pulpare. La pacienţii care anticipat adresării
entul v-a sesiza o îmbunătăţire a sănătăţii orale au suportat durere de lungă durată, pronunţată şi per-
după câteva minute. manentă va fi efectuată o injecţie cu anestetic local,
Un alt tip de stări de urgenţă asociate cu edem şi care-i v-a înbunătăţi considerabil situaţia sănătăţii. O
dureri, poate fi iniţiat în cazul când, pacientul se gă- atitudine binevoitoare a stomatologului şi asistentului
seşte în fotoliu stomatologic. prin vocea atentă şi grijulie, contactul moale manul
În timpul irigării canalului radicular poate apă- cu suprafeţele suferinde, vor favoriza unui mare efect
rea: terapeutic (susţinere psihologică).
1. Durere acută ne aşteptată (chiar după aneste- După determinarea diagnozei corecte medicul v-a
zie); efectua anestezierea, v-a infraocluziona dintele cauză,
2. Apariţia edemului în câteva minute; v-a aplica kofferdamul şi pe calea unei curăţiri şi for-
3. Apariţia hemoragiei profuză şi îndelungată de mării minuţioase a spaţiului endodontic v-a înstrăi-
pe canal. na pulpa şi rămăşiţele ei. Tratamentul executat poate
Toate aceste situaţii pot fi provocate în executarea provoca doloritate provizorie şi întru ameliorarea po-
ne atentă a irigării de canal cu hipocloritul de sodiu. sibilităţii apariţiei ei vom prescrie un analgetic de ti-
Cauză v-a fi blocarea acului de irigare pe canal în pul Ibuprofen. În condiţiile casnice pacientul frecvent
timpul întroducerii soluţiei, situaţie care v-a expulza îşi va clăti gura cu soluţii de antiseptice slabe, alimen-
hipocloritul de sodiu în ţesuturile periapicale. Vom tându-se regular şi caloric, dupa ermetizarea cavitatii
ţine cont de faptul, că reacţia pacientului v-a fi foarte dentare cu o vata.
rapidă şi puternică — situaţie care va insista autopo- Pe parcursul evoluării tratamentului endodontic,
sedarea de a preântâmpina panica. anticipat obturaţiei radiculare, cauza posibilă a dure-
Terapia situaţiei date va include: rilor spontane poate fi exterparea pulpară parţială din
1. Păstraţi autocontrolul şi nu provocaţi panică; contul prezenţei canalului accesoriu, rămas ne detec-
2. La necesitate apelaţi la câteva persoane în aju- tat. În situaţia apărută vom executa anestezierea locală
tor pentru a fixa pacientul în fotoliu întru reai- şi vom aplica kofferdamul. Vom înstrăina pansamen-
lzarea anesteziei tronculare în scopul atenuării tul provizoriu la prezenta lui, după care v-om aprecia
durerii. Devine necesară o intervenţie intra- prezenţa exudatului în fiecare canal aparte cu conuri
musculară a mijloacelor sedative şi analgetice; de hârtie higroscopică subţiri. Suplimentar vom stu-
45
dia radiograma şi camera pulpară întru determinarea În cazul expulzărilor mai pronunţate, dacă dureri-
canalelor suplimentare. În cazul prezenţei exudatu- le vor fi prezente mai mult de câteva zile, pacientul se
lui, canalul ( canalele) v-a fi curăţat şi format repetat, va adresa medicului pentru o intervenţie chirurgicală
după care v-a urma uscarea cu conuri de hârtie. Vom (rezecţie apicală, chiuretarea masei expulzate la lipsa
duce cont de faptul, că dacă durerea (exudatul) a fost formaţiunilor anatomice învecinătate).
de origine pulpară, după curăţare uşor va fi obţinută Nu vom uita, că procesele inflamatorii peripaicale
uscarea, pe când cea de origine periodontală poate să pot deveni capabile uşor să supraocluzioneze dintele
se prelungească. În cazul doi vom întroduce pe canal, cauză, situaţie care v-a insista corectarea ocluzală.
cu ajutorul failelor, o pastă de hidroxid de calciu, care Diagnoza precisă şi tratamentul corect a strări-
v-a opri eliminările exudatului, iar dintele v-a fi supus lor acute v-a fi obligaţiunile deosebite a centrului
ermetizării până la 3 săptămâni si mai mult. stomatologic. Tratamentul atent şi eficace a stărilor
La şedinţa a doua, medicul v-a determina canalul endodontice urgente v-a fi de mare folos nu numai
(lele) uscat, după care v-a urma procedura de finali- pacienţilor, dar şi v-a servi considerabil serviciului
zare a tratamentului prin obturarea tridemensională stomatologic.
de canal (e).
Cauză a durerilor postobturaţionale de canal poa- Bibliografie
te fi expulzarea instrumentului endodontic după apex 1. Cara M. Miyasaki-Ching., Elemente clinice de stomatologie.
Bucureşti, 2001 p. 352-377;
sau materialelor de obturaţie (sealer, filer). În acelaşi 2. Constantin Mocanu, Maria Vataman, Endodonţie practică. Ed.
timp stomatologul v-a demostra grad major de suspi- Apolonia, Iaşi, 2000, p.276-285;
ciune referitor la prezenţa unui alt dinte afectat sau a 3. Ковальов Е.В., Петрушанко В.М., Сидорова А.I. Пульп[т.
durerii neodontogene. Патоморфологiа. Клиника. Лiкування. Полтава, 1998, стр.
87-91;
În cazul obturaţiei radiculare corecte, fără expul- 4. Данилевский Н. Ф., Сидельникова А. Ф., Рахний Ж.И..
zări de masă peripaical, vom combate durerea cu anti- Пульпит. Киiв, „Здоров’я“, 2003, стр.154-162;
inflamante şi analgetice. În situaţia clinică, când masa 5. Николишин А.К., Современая эндодонтия практического
de canal a fost expulzată minimal peripical, vom pre- врача, Полтава, 1998, 155 стр;
6. Николаев А.И.. Цепов Л.М.. Практическая терапевтическая
ântâmpina pacientul, că în cazul dat pot apărea sensi- стоматология, Санкт-Петербург, 2001. Стр. 193-336;
bilizări dolore, proces care-i v-a minimaliza pacien- 7. Хоменко Л.А., Биденко Н.В., Практическая эндодонтия,
tului emoţiile negative. La aparitia durerilor violente Киев, Из-во Книга плюс, 2001. Стр. 184-196;
adresarea urgenta va fi obligatorie. 8. Эльмар Хельвиг, Йоахим Климчек, Томас Аттин, Терапев-
тическая стоматология. Из-во „Гал-Дент“, Львов, Украина,
Pacientul rapid iritabil v-a primi un analgetic slab 1999. Стр. 221-294.
(de tipul aspirinei), cunoscând faptul, că în câteva zile
durerile vor dispărea. Data prezentării: 20.10.2014
Recenzent: Mihail Cojocaru
Summary
PREVENTION AND TREATMENT OF CARIES
Caries is one of the most common diseases of the human body. It repre-
sents a chronic disease that causes demineralization of the hard tissues of
the teeth, which evolves through atypical inflammatory processes, affecting
the pulp and the periodontal tissues, causing complications throughout the
body.
Key words: caries,prevention, risk factors,complications.
46
Introducere • Imediate — sunt pulpitele şi gangrenele pulpa-
Caria dentară este un proces patologic, debutînd re;
prin demineralizare, iar ulterior şi distrugere cronică • Tardive — ce produc tulburarea funcţiilor apa-
al ţesuturilor dure dentare, producând necroza aces- ratului dento-maxilar ca urmare a distrucţiilor
tora, urmate de cavitaţie coronară sau radiculară. Ca- dentare produse de procesul carios;
ria se dezvoltă numai pe dinţii în contact cu mediul • La distanţă — sunt bolile de focar şi tulburări-
bucal şi niciodată pe dinţii complet incluşi sau foarte le funcţionale ale aparatului dento-maxilar cu
bine izolaţi de mediul bucal. implicaţii asupra stării de sănătate a organis-
În prezent însă, caria dentară este privită ca un mului;
proces dinamic desfăşurat la interfaţa dintre placa
bacteriană şi dinte. Transformarea leziunii carioase Tratamentul general al cariei dentare (terapia pa-
iniţiale reversibile necavitare într-o leziune cavitară togenică)
este consecinţa perturbării echilibrului dintre proce- Tratamentul general patogenic al cariei presupune
sele permanente de demineralizare şi remineralizare. normalizarea proceselor metabolice, în primul rând
Trebuie subliniat şi faptul că procesul carios este majorarea rezistenţei nespecifice a organismului, re-
specific organismului viu. În acest context, caria apare zistenţei organismului faţă de acţiunea factorilor ge-
ca o boală multifactorială, caracterizată printr-o di- nerali patogeni. Tratamentul general patogenic con-
strucţie localizată a ţesuturilor dure dentare sub acţi- stă din terapia bolilor somatice ale organismului care
unea microorganismelor. Pentru formarea unei carii condiţionează progresarea procesului carios, alimen-
dentare este însă necesară interacţiunea în timp a unei taţia raţională, respectarea regimului zilei, depistarea
microflore bucale cariogene cu alimente fermentabile şi înlăturarea (sau diminuarea acţiunii) factorilor ce
pe un teren (dinţi şi saliva) susceptibil. reduc rezistenţa organismului, indicarea tratamentu-
Incidenţa înalta a cariei dentare, printre afecţiuni- lui individual în caz de necesitate.
le stomatologice, ne impune a studia şi a elabora con- Tratamentul general al cariei dentare cuprinde un
tiuu metode noi de diagnostic , prevenţie şi tratament complex de măsuri:
al acestei patologii.Studiul continu al cariei dentare 1. Acţiunea asupra factorului cauzal principal
mai este dictat şi de necesitatea păstrarii vitalităţii şi (microorganisme, tratamentul bolilor somati-
integrităţii organului pulpar.[1,3] ce).
Factorii de risc în apariţia cariei dentare 2. Evitarea situaţiei cariogene din organism.
1. Profesia este legată de riscul la carie când im- 3. Stimularea reactivităţii (capacităţii imunobio-
pune gustarea frecventă a produsului alimen- logice) organismului.
tar în cursul preparării (cofetar) sau se pertur- 4. Mărirea rezistenţei ţesuturilor dure dentare la
bă regularitatea meselor principale (lucrul în acţiunea factorilor cariogeni.
schimburi). Cauzele cele mai frecvente de reducere a reacti-
2. Gravidele, prin apetitul crescut care necesită vităţii imunobiologice a organismului la copii sunt
mai multe mese sau prin consumul sporit de bolile de etiologie alergico-infecţioasă, de răceală,
dulciuri. gastrointestinale, metabolice etc. Principala verigă în
3. Obezii prin consum sporit de dulciuri. terapia patogenică a cariei la copii este profilaxia for-
4. Dependenţa medicamentoasă poate fi însoţită mării focarelor de infecţie şi de intoxicaţie ale orga-
uneori (haşiş) de un consum exagerat de dul- nismului copilului, depistarea şi tratamentul oportun
ciuri care duce la declanşarea de carii pe supra- al patologiei de sistem la diferiţi specialişti (pediatru,
feţele netede coronare. endocrinolog, neurolog etc.).
5. Bolnavii cronici sunt supuşi unui risc crescut Un rol deosebit în majorarea rezistenţei, în re-
la carie prin : glarea metabolismului, în restabilirea funcţiilor sis-
— ingestia frecventă de băuturi dulci (ceaiuri, temelor organismului şi în ameliorarea proceselor de
sucuri, compoturi); mineralizare a dinţilor revine alimentaţiei rationale.
— diete specifice care substituie prin glucide Organismul copilului este foarte sensibil faţă de defi-
aportul caloric al lipidelor şi proteinelor citul alimentar. Dieta trebuie să fie echilibrată şi indi-
(uremie), evitând şi mesele copioase; vidualizată nu numai caloric, dar şi în conţinutul pro-
— administrarea unor siropuri medicamen- teinelor, lipidelor, glucidelor, substanţelor minerale şi
toase (antihistaminice, antibiotice). vitaminelor.
6. Bolnavii psihici sunt tentaţi în mod reflex să Alimentaţia completă presupune consumul zilnic
consume frecvent glucide ca urmare a efec- în medie a 80—100 g proteine, 400—500 g glucide,
tului sedativ indus prin secreţia crescută de 80—100 g lipide (inclusiv 10% uleiuri vegetale), circa
serotonină, ceea ce creşte însă şi riscul la ca- 0,1 g vitamine, 20 g săruri minerale (circa 10 g sare de
rie pe fondul de hiposialie indus de medicaţia bucătărie).
psihotropă.[4] 1. Caria dentară este însoţită de reducerea
unor macro- şi microelemente (calciul, fosforul, fie-
Complicaţiile: rul, manganul etc.) în ţesuturile dure dentare, de ace-
Complicaţiile cariei dentare pot fi: ea este necesară introducerea suplimentară a acestora
47
în organism. Pentru formarea ţesutului osos şi dentar Materiale şi Metode
copiii zilnic au nevoie de ioni de calciu, fosfor şi fluor. Analizei au fost supuse surse literare cu referire la
În conformitate cu standardele naţionale şi Interna- caria dentară nu mai vechi de 5 ani.Acestea urmează
tionale necesitatea nictimerală în calciu este de 400- a fi incluse în bibliografie.Au fost examinate metode-
1000 g. La nou-născut este o cantitate mare de ţesut le actuale de diagnostic, măsuri de prevenţie şi tarta-
cartilaginos, iar organismul său conţine 20-30 g calciu ment al cariei dentare cît şi date statistice oferite de
achiziţionat de la mama. Necesitatea în calciu la nou- diferiţi autori.
născut este de 3 ori mai mare comparativ cu fatal, iar
la sugar acest indice creşte şi mai mult.[4] Rezultate şi discuţii
Tratamentul general (endogen) al cariei dentare În urma analizei surselor literare şi potrivit datelor
la copii presupune administrarea unor preparate me- Organizaţiei Mondiale a Sanătăţii 8 din 10 moldoveni
dicamentoase. suferă de carii dentare. Aceste date plasează Moldova
Din preparatele medicamentoase care conţin calciu în rândul ţărilor cu o incidenţă înaltă a cariei denta-
pot fi indicate: re.
1. gluconat de calciu, câte 0,3-0,5 g (o pastilă) de Comform datelor oferite de Centers for Diasease
3 ori pe zi ,în funcţie de vârstă se administrea- Control and Prevention , caria dentară ramâne unul
ză: până la 1 an — 0,5 g; la 2-4 ani — 1 g; la 5-6 din cele mai răspândite procese patologice cronice al
ani — 1,5 g; la 7-9 ani — 1,5-2 g; la 10-14 ani întregului organism uman, afectând 25% copii cu vâr-
— 2-3 g. sta cuprinsă între 6—11 ani, 59% persone cu vârsta
2. glicerofosfat de calciu, câte 0,25-0,5 g de 3-5 cuprinsă între 12—19 ani, 28% cu vârsta între 35—44
ori pe zi. ani şi 18% dintre persoanele cu vârsta mai mare de 65
3. lactat de calciu, câte 0,5-1 g de 2-3 ori pe zi. ani [2,5].
Din preparatele ce conţin fosfor se administreză:
1. glicerofosfat de calciu, câte 3 g de 3 ori pe zi, Discuţii şi Concluzii
sau în granule, l linguriţă de 2-3 ori pe zi. Cele mai răspîndite procese patologice ale orga-
2. fitină sau geofitină, câte 0,25 g (o pastilă) de 3 nismului uman sunt cariile dentare, care ramân pâna
ori pe zi. la moment şi o problemă nerezolvata definitiv. Caria
În tratamentul general al cariei dentare la copii dentara este un proces cronic destructiv al ţesuturilor
cele mai eficiente sunt preparatele fluorului. Ele sunt dure dentare care evoluează prin fenomene inflamato-
administrate endogen sub forma de soluţii ce pot rii atipice şi care in final, interesează pulpa dentară şi
conţine vitamine (Videhol, Vitaftor, Vidaline), pastile parodonţiul apical, iar prin complicaţiile sale întregul
(Zymafluor, Dentaflux, Osteofluor etc.). organism. Conform datelor de statistică în ţările cu
Administrarea endogenă a preparatelor fluorului un înalt grad de dezvoltare economic, rata depistării
la copii trebuie să fie concordată cu concentraţia lui cariei dentare reprezinta 95-98% şi numărul pacienţi-
în apa potabilă lor la care se depistează caria dentară este în creştere.
Administrarea zilnică endogenă a preparatelor
fluorului este recomandată timp de 250 de zile pe an Bibliografie
sub supravegherea părinţilor, lucrătorilor medicali sau 1. Burnside G, Pine CM, Williamson PR. Statistical power of mul-
tilevel modelling in dental caries clinical trials — a simulation
cadrelor didactice. În perioada caldă a anului (vara)
study. Caries Research. 2013:in press
se evită administrarea acestor preparate, deoarece se 2. Centers for Disease Control and Prevention. July 10, 2013
măreşte consumul de apă şi deci creşte aportul de flu- 3. Adult Dental Health Survey 2009 (England, Wales and Nort-
or. La preşcolari este raţională administrarea prepa- hern Ireland)
4. Iliescu/Gafar Cariologie şi Odontoterapie Restauratorie
ratelor fluorului o data pe zi în forma lichidă (soluţii
5. Carcev M., Getova B., Sarakinova O., Petanovschi H., Sealing
sau dizolvarea comprimatelor în ceai, lapte etc.), iar of Fissures and Pits of First Permanent Molar of Children with
şcolarilor se recomandă masticarea sau sugerea com- high Caries Risk.
primatelor în cavitatea orală [4]. Data prezentării: 30.11.2014
Recenzent: Anatolie Cușnir
48
TRATAMENTUL INTERDISCIPLINAR
ORTODONTO-PROTETIC LA ADULȚI
Sofia Mostovei,
Rezumat rezident
Malocluzia clasa I după Angle este o patologie polietiologică cu ma-
nifestări clinice variate, aceasta este important de luat în considerare în Oleg Solomon,
planificarea tratamentului acestor pacienţi şi este necesar de a determina dr.în med., conferenţiar
etiologia, şi de a efectua un examen clinic minuţios cu scop de a obţine toată universitar
informaţia pentru a atinge rezultatele scontate. Tratamentul interdisciplinar
ortodonto-protetic este înalt apreciat printre pacienţii adulţi. Succesul tra- Catedra Stomatologie
tamentului este apreciat functional, estetic şi gnatologic. Uneori, particula- Ortopedică „Ilarion
rităţile situaţiei clinice a malocluziei nu permite ca construcţia protetică să Postolachi“ USMF
fie confecţionată functional şi estetic, ceea ce necesită un tratament orto- „Nicolae Testemiţanu“
dontic preliminar cu scopul de a obţine condiţii optime pentru reabilitarea
acestor pacienţi.
Cuvinte cheie: malocluzie, tratament interdisciplinar, clasa I Angle, pa-
cienţi adulţi.
Summary
INTERDISCIPLINARY ORTHODONTIC AND PROSTHETIC TREAT-
MENT OF PATIENTS WITH CLASS I ANGLE MALOCCLUSION
Class 1 Angle malocclusion is a polyetiologic pathology with various
clinical situations, this is important to be considered in treatment planning
of these patients and it is necessary to determine the etiology and perform
a deep clinical examination to obtain the whole information and achieve
the expected results. The interdisciplinary orthodontic and prosthetic treat-
ment is highly demanded among adult patients. The success of treatment is
appreciated functionally, esthetically and gnathologically. Sometimes clini-
cal particularities of the malocclusion don’t allow the prosthetic construc-
tion to be functionally and esthetically made, which needs a preliminary
orthodontic treatment in order to obtain optimal conditions for patient’s
rehabilitation.
Key words: malocclusion, interdisciplinary treatment, Class 1 Angle,
adult patients.
Introducere
Anomaliile dento-maxilare reprezintă variaţiile clinice ce apar ca o derivaţie
de la rata fiziologică a creşterii şi de la morfologia normală dento-maxilo-facială.
Factorii etiologici ai anomaliilor dento-maxilare pot acţiona la nivelul scheletului
cranio-facial, a dinţilor, a musculaturii oro-faciale şi a ţesuturilor moi faciale [7].
Unele particularităţi de dezvoltare a masivului facial, structura specifică a dinţilor
la anumite vârste, modul particular de tratare a leziunior odontale, constituie fac-
torii de care trebuie să se ţină cont în indicarea şi realizarea tratamentului protetic
în cele mai adecvate condiţii clinice [6].
Tratamentul ortodontic se bucură de o popularitate crescândă în ultimele de-
cenii, iar noile metode şi tehnologii lărgesc aplicabilitatea acestui tratament,astfel
se pot soluţiona problemele ortodontice plăcut şi confortabil din punct de vede-
re estetic şi psihologic pentru pacient. Conform Journal of Clinical Orthodontics
timpul când tratamentul ortodontic era doar pentru copii s-a terminat (Keim et
al.2005 a,b) [2; 3]. Primul pas spre succes la făcut E.H.Angle în anii 1901 când a
tratat o pacientă de 38 de ani cu migrări dentare. Conform datelor lui K.Bagga,
peste 30% dintre pacienţi sunt adulţi şi această tendinţă este în creştere, având în
vedere că societatea din ce în ce mai mult doreşte să obţină un estetic mai bun.
Vanarsdall şi Musich (1994) au enumerat cinci motive pentru care numărul pa-
cienţilor adulţi implicaţi în tratamentul ortodontic este în creştere. Trei dintre ele
49
vizează îmbunătăţirea tehnicilor de tratament pentru luaţi în studiu conform fişei de observaţie, precum şi
pacienţii adulţi,fie numai ortodontic sau în combina- examinarea modelelor de studiu pentru completarea
ţie cu chirurgia ortognatică. Celelalte două se referă datelor, care sumate au evidenţiat modificările conse-
la dorinţa pacienţilor să-şi menţină dinţii lor naturali. cutive traumei ocluzale.
Profit (2000) a explicat că numărul în creştere a paci- Clinic am urmărit depistarea leziunilor dento-pa-
enţilor adulţi care necesită acest tip de tratament este rodontale, localizarea şi specificitatea lor, raportate de
determinat de o mare disponibilitate de informaţii, gradul şi zona în care s-a depistat anomalia dentară.
analizând şi motivaţia necesară de a căuta tratament Am analizat, totodată, rapoartele ocluzale atât statice,
ortodontic ca un adult. cât şi dinamice. Pentru stabilirea unui diagnostic cert
Succesul tratamentului este apreciat functional, am efectuat amprentarea arcadelor dentare la ambele
estetic şi gnatologic [1]. Uneori, particularităţile situ- maxilare şi obţinerea modelelor de studiu.
aţiei clinice a malocluziei nu permite ca construcţia Examenul clinico-instrumental s-a efectuat con-
protetică să fie confecţionată funcţional şi estetic, ceea form metodelor şi schemei tradiţionale de examinare
ce necesită un tratament ortodontic preliminar cu a pacienţilor, în baza principiilor generale de investi-
scopul de a obţine condiţii optime pentru reabilitarea gaţie.
acestor pacienţi [4].
Scopul
Reabilitarea ocluzală ortodonto-protetică la adulţi
cu anomalie dentară clasa I Angle
Obiective
— Restabilirea esteticii orale şi faciale
— Aprecierea posibilităţilor restabilirii aspectului
ocluzal şi estetic prin aplicarea tehnicii arcului Fig.2 Repartizarea pacienţilor conform mediului geografic
drept MBT
— Evaluarea eficacităţii tratamentului a anomali- Paralel cu examenul clinic-instrumental s-a efec-
ei dento-maxilare clasa I după Angle în depen- tuat până la tratament examenul paraclinic, prin
denţă de metoda folosită. utilizarea următoarelor metode: radiografia dento-
alveolară, teleradiografia, ortopantomograma, paro-
Materiale şi metode dontograma (la necesitate), cu scopul de a studia inte-
gritatea ţesuturilor dentare dure, starea parodonţiului,
posibilele modificări de structură a osului alveolar.
Caz clinic Nr.I Pacient:B., 44 ani ♂.
Diagnosticului: Edentaţie parţială secundară clasa a III-a Kennedy
la mandibulă, ca urmare a cariei complicate cu dereglarea funcţiei
masticatorii şi estetice. Anomalie dento-maxilară clasa I după Angle
Concluzii
— În baza analizei datelor din literatura de spe-
cialitate putem afirma că în prezent tot mai
Fig.8 Imagine intra/extraorală a aparatului ortodontic mobilizabil cu mulţi pacienţi adulţi se adresează pentru un
dinte artificial prefabricate tratament interdisciplinar ortodonto-protetic
cu scop de restabilire a esteticii orale, cît şi a
Aparatul ortodontic mobilizabil este compus din celorlalte funcţii dereglate ale sistemului sto-
placa ortodontică secţionată în „Y“, cele trei fragmen- matognat.
te sunt unite prin două elemente active (şuruburi, ar- — În planificarea tratamentului anomaliilor den-
52 curi Coffin). Prin activarea acestora, se va produce o to-maxilare clasa I Angle, fiind o maladie po-
lietiologică şi cu multiple varietăţi clinice, este on. Copyright-2007, 2000, 1993, 1986 by Mosby, Inc., an affilia-
important şi necesar de a stabili factorii etiolo- te of Elsevier Inc.p.173-233,633-685;
3. Proffit WR, Fields HW, Sarver DM. Special Considerations in
gici şi rezultatele examenului clinic şi paracli- Treatment for Adults. Contemporary Orthodontics, St. Louis,
nic pentru obţinerea scopului scontat atât de Mosby Inc.,p. 635‐651, 2006;
pacient, cât şi de medicul stomatolog. 4. Solomon O., Solomon L. Tratamentul ortodonto-protetic a
— Pe parcursul ultimelor decenii s-a dovedit că edentaţiilor parţiale în dentaţiile deciduale, mixte şi permanen-
te. In: Revista medico-chirurgicală a societăţii de medici şi na-
cea mai efectivă metodă de tratament în caz de turalişti din Iaşi, vol. 113, nr. 2, supl. nr. 2. Iaşi, România, 2009,
anomalii dentare la adulţi este aplicarea apara- p. 579-582.
telor ortodontice fixe, care ne permite crearea 5. Solomon O. Tratamentul ortodonto-protetic la copii şi adoles-
condiţiilor optimale pentru efectuarea trata- cenţi. Elaborare metodică pentru studenţii Anului V semestru
X, Facultatea Stomatologie. Chişinău 2013
mentului protetic. 6. Solomon O. Etiologia şi factorii dezvoltării ocluziei dentare la
copii şi adolescenţi. Elaborare metodică pentru studenţii Anu-
Bibliografie lui V semestru X, Facultatea Stomatologie. Chişinău 2013
1. Bratu D., Nussbaum R. Bazele clinice şi tehnice ale protezării 7. Zetu Irina. Ortdonţie, Tehnica Arcului Drept.Editura Tehno-
fixe. Ediţia a III-a. Editura Medicală Bucureşti,2006, p.:42-52- press. Iaşi 2010, p.35-150.
,436-439,476-479,545-611;
2. Proffit William R. Contemporary Orthodontics. Fourth Editi- Data prezentării: 27.11.2014
Recenzent: Nicolae Chele
53
CONGRESUL „STUDENT 2014“
Croitoru Vadim, În perioada 20—23 martie 2014 a avut loc cea de-a XIII-a ediţie a Congresu-
student lui Internaţional de Medicină Dentară pentru studenţi si tineri medici „stuDENT
2014“ organizat de Liga Studenţilor la Medicina Dentară(LSMDB) în parteneriat
Facultatea Stomatologie, cu facultatea de medicină dentară a Universităţii de Medicină si Farmacie „Carol
USMF „Nicolae Davila“ or. Bucuresti.
Testemiţanu“ La eveniment au participat 173 de studenţi şi tineri medici din peste 8 centre
universitare din România şi peste hotare.
Dumitru Hîţu, La invitaţia organizatorilor din LSMD către Asociaţia Studenţilor Stomatologi
conferenţiar universitar din Republica Moldova au participat la congres şi un grup de 9 studenţi de la IP
USMF „Nicolae Testemiţanu“ împreună cu d-ul Hîţu Dumitru, dr.ş.m, conferenţiar
Catedra Chirurgie universitar, profesor la catedra Chirurgie Oro-Maxilo-Facială şi Implantologie
OMF, Implantologie Orală „Arsenie Guţan“ al USMF „Nicolae Testemiţanu“.
orală şi Stomatologie Studenţii s-au implicat activ în planul de activităţi propus de organizatori, la
Terapeutică ,,Arsenie nivel ştiinţific şi social, demonstrînd cunoştinţe la nivel înalt în domeniul artei
Guţan“,USMF ,,Nicolae medicale stomatologice.
Testemiţanu“ La nivel ştiinţific lucrarea d-lui conferenţiar universitar Hîţu Dumitru „Man-
agementul financiar al traumatismului maxilo-facial în Republica Moldova“ a
captivat publicul prin etiologia diversă a traumatismul maxilo-facial şi parodoxul
financiar necesar în managementul traumatismelor in Republica Moldova.
Deasemenea, s-a remarcat prin
meţiune la nivelul etapei clinice a
congresului, studentul anului V Hîţu
Ilie prin lucrarea sa „Traumatismul
facial asociat si leziuni sinusale. Caz
clinic“. Lucrarea a atras atenţia juriu-
lui evenimentului prin managemen-
tul diagnostico-curativ special pro-
pus pentru tratamentul unui pacient
cu traumatism asociat : fractura man-
dibulei bilateral cu deplasare, intru-
zia dintelelui 2.6 în sinusul maxilar
stîng, comunicare oro-antrală, plăgi
multiple faciale, avulsia traumatică
a 8 dinţi de pe arcada inferioară etc.
Lucrarea s-a memorat publicului
prin tratamentul complex ce a fost
acordat în reabilitarea pacientului de
către medicii şi colaborătorii catedrei
de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială şi Implantologie Orală „Arsenie Guţan“.
S-au remarcat activ studenţii şi la workshop-urile propuse de către organiza-
tori. Prin urmare, studenţii Croitoru Vadim, Nazarov Vladimir, Cociu Constantin,
Mutavci Artiom, Tomşa Nadejda au participat la workshop-urile „Tehnici mod-
erne de tratament endodontic“, „Sisteme moderne de izolare a cîmpului operator
— Diga“ şi „Amprentarea SITEA“.
În cadrul workshop-ului „Endodontie SITEA“ studenţii au luat cunostiinţă şi
au aplicat în practică pe endoblocuri tehnica modernă de tratament endodontic şi
materialele necesare acestei tehnici. Totodată, au avut posibilitatea să vizualizeze
manopera cu utilizarea microscopului stomatologic, să formuleze concluzii, avan-
taje si dezavantaje despre utilizarea microscopiei în stomatologie.
Workshop-ul „Diga“ a familiarizat studenţii despre necesitatea sistemelor de izo-
lare în stomatologie, tehnica utilizării acestor sisteme, indicaţiile si contraindicaţiile
utilizării rubber dam-ului. Prin discuţiile purtate cu lectorii dr. asist. univer., Nico-
lae Cristian Cazacu şi dr. Constantin Cazacu grupul de studenţi a dat dovada de un
nivel înalt de pregătire la subiectul discutat şi s-a remarcat în comparaţie cu ceilalţi
participanţi din alte centre din Romania.
Workshop-ul „Amprentarea SITEA“ a permis studenţilor să efectueze o evalu-
54 are a materialelor de amprentare produse de firma germană Heraeus Kultzer, luînd
în considerare diferenţele dintre amprentele obţinute dent ca medic stomalog.
în urma malaxării manuale si celei mecanice, dintre Mijloacele financiare necesare pentru evenimen-
materialele amprentare de combinare si cele de adi- tul dat sunt relativ scumpe, dar efectul produs este
tie. major.
Congresele studenţeşti sunt importante în dezvol- În concluzie, congresele şi conferinţele stomato-
tarea viitorilor specialişti în domeniul stomatologiei logice, cît şi schimbul de informaţii dintre diferite
prin posibilitatea socializării dintre studenţii din di- şcoli stomatologice sunt importante în pregătirea vii-
verse centre universitare, ce subîntelege un schimb torului specialist.
informaţional necesar creşterii şi dezvoltării unui stu-
60 Informaţii suplimentare la adresa: bul. Ştefan cel Mare 194 B, tel.: +373 22/243-549,
fax: +373 22/243-549, e-mail: asrm_md@yahoo.com, www.asrm.md