Sunteți pe pagina 1din 7

Curs 2.

Curenţii de joasă frecvenţă. Generalităţi.


Proprietăţi fizice.

A. Curenţii de joasă frecvenţă


Generalităţi
Întreruperea curentului continuu realizează impulsuri electrice succedate ritmic
(singulare sau în serii) cu efect excitator.
Caracteristici:
 forma - în funcţie de modalitatea în care creşte sau scade intensitatea, poate fi:
rectangular, triangular, trapezoidal, sinusoidal, exponenţial

 amplitudinea impulsurilor
 frecvenţa lor
 durata impulsului şi a pauzei - perioada de contracţie, timpul în care intensitatea
este ţinută constantă. Este variabilă în funcţie de forma curentului. Poate fi de la
1ms la 10-20 ms.
 modulaţia lor.
Impulsurile pot fi de diverse forme ce au o frecvenţă cuprinsă între 0 – 1000
cicli/sec (nr. impulsuri 1000/sec).
Curentul de la care se pleacă este curentul alternativ de reţea. Perioada este
reprezentată de o semiundă pozitivă “+” şi una negativă “-“. Curentul alternativ de reţea
are 50 Hz, adică 50 cicluri pe secundă.
Modularea grupurilor de impulsuri, fie dreptunghiulare, fie exponenţiale se poate
face în 2 feluri :
 în amplitudine – intensitate, dupa o anumită “formă” (dreptunghiular,
trapezoidal, exponenţial, etc.),
 în durata - ca timp – durata impulsurilor poate creşte şi apoi scădea după un
anumit algoritm.
Din curentul dreptunghiular se pot obţine forme derivate prin modificarea
platoului superior sau inferior, prin creşterea sau descreşterea intensităţii, la care se
adaugă durata impulsurilor şi a pauzelor.
Impulsurile triunghiulare se caracterizează prin ,, temporizarea” intensităţii de
excitare sub formă de pante liniare oblice ascendente şi descendente, mai lungi sau mai
scurte.
Impulsurile exponenţiale, cu formă convexă, au utilizare selectivă în
electrostimularea musculaturii total denervate.
Impulsurile trapezoidale rezultă din combinarea impulsurilor dreptunghiulare şi
a celor triunghiulare.
Cele mai folosite forme sunt:
 curentul rectangular (Leduc) cu durata impulsului 0,1-1 s şi frecvenţa 1-160 Hz
 curentul rectangular Träbert cu durata impulsului 2ms şi durata pauzei de 5ms,
frecvenţa de 140 Hz
 curentul rectangular TENS
 curentul diadinamic (Bernard) cu frecvenţa de 50 şi 100 Hz
 curentul cu impulsuri triunghiulare cu durata de 1-1,6ms şi o frecvenţă de 100 Hz
1
 curentul exponenţial Lapique cu durata de 1,6-60ms şi o frecvenţă de 80-100 Hz.
CONCLUZIE: Curenţii rectangulari, trapezoidali, triangulari - sunt excitabili pe
musculatura normal inervată, iar impulsurile exponenţiale în electrostimularea
musculaturii total denervate.
Curentul faradic. Este o formă de curent de joasă frecvenţă obţinut din curentul
continuu, cu un inductor. Are frecvenţa de 50 Hz, cu durata pauzei de 10 ms. Singurul
parametru care se reglează este intensitatea impulsului.
Este excitant motor - produce contracţii puternice. Se aplică numai pe musculatura bine
irigată, altfel agravează ischemia.
Curentii diadinamici. De curentul diadinamic s-a ocupat Pierre Bernard de la
numele căruia aceştia mai poartă numele şi de Curenţi Bernard.
Sunt derivaţi din curentul sinusoidal alternativ (de la reţea) 220V şi 50Hz.
Curenţii diadinamici au o frecvenţă de 50 – 100 Hz, cu o formă asemănătoare cu cel
sinusoidal, iar panta descendentă descrie o curbă lentă exponenţială.
Partea descendentă se suprapune peste perioada de pauză şi ajunge la baza
impulsului următor la zero. În funcţie de felul în care se pot combina formele de
impulsuri putem avea mai multe feluri de curenţi.
Anularea undei negative va conferi curentului alternativ următoarea configuraţie:
 Rămâne deci o singură fază = monofaza. Aceasta este forma de curent diadinamic
monofazat – MF .
 Unda negativă redresată devine pozitivă şi rezultă un curent diadinamic cu
configuraţia următoare: doua faze - adică curent diadinamic difazat: DF
Prin combinarea celor doua faze în diverse configuraţii dau naştere următoarelor forme
de curent diadinamic:
 Perioada scurtă - PS = 1sec MF + 1sec DF
 Perioada lungă - PL - undele monofazice şi difazice se succed fără perioade
definite exact: 2sec MF-5sec DF-2sec MF- 5secDF
 Ritmul sincopat - este combinaţia între curentul MF = 1sec + 1sec pauza + 1sec
MF
În concluzie: curentul diadinamic are 5 forme şi următoarele efecte:
-MF---monofazat - excitomotor
--DF – difazat - antialgic
-PS - perioada scurta – resorbtiv
PL - perioada lunga - antialgic
RS - ritm sincopat – decontracturant
Pentru musculatura normal inervată se pot folosi curenţii diadinamici în scop de
tonifiere. Nu se aplică în pareze, paralizii spastice.
Curentul diadinamic produce importante efecte excitatorii şi inhibitorii locale
asupra tegumentului, dar în special asupra nervilor senzitivi şi motori. Intensităţile foarte
mari declanşează senzaţie de durere pe locul de aplicaţie al electrozilor ele fiind doze
nefiziologice şi trebuie evitate.
Acţiunea dinamică constă în excitarea nervilor senzitivi până la limita de apariţie a
durerii, excitarea nervilor motori periferici şi a sistemului neurovegetativ cu o creştere a
metabolismului tisular .
Acţiunea inhibitorie este o acţiune antialgică, sedativă, hipotonizantă şi de reducere
parţială a funcţiilor unor organe prin desensibilizare.

2
Dependent de modul în care aplicăm terapia cu curenţi diadinamici obţinem efecte
dinamice sau inhibitoare imediate ( primare ) sau tardive ( secundare ) instalarea lor
cronologică fiind determinată de momentul instalării fenomenului de acomodare.
În general:
 intensitatea slabă la limita minimă a percepţiei produce efecte inhibitorii,
 intensitatea mare la limita superioară a toleranţei produce preponderent efecte
dinamice.
Principalele efecte sunt: analgetice, hiperemiante, dinamogene.
CURENTUL DF ( difazat fix ) 100 impulsuri/secundă
 este considerat ca fiind cel mai analgetic
 are efect de îmbunătăţire a circulaţiei arteriale prin inhibarea simpaticului.
 aplicat la o intensitate moderată produce efecte dinamice fugace asupra
sensibilităţii.
 dacă menţinem intensitatea curentului se va instala o inhibiţie senzitivă(efect
analgezic ) prin creşterea pragului de excitabilitate, si va dispare senzaţia de
vibraţie de la nivelul tegumentelor.
CURENTUL MF ( monofazat fix ) 50 impulsuri/secundă
 are efect excitator, crescând tonusul muscular produce efecte dinamice mult mai
stabile decât DF.
 senzaţia subiectivă este aceea a unei vibraţii forte, asemănătoare unui masaj
 curentul MF se caracterizează printr-o dinamică prelungită, o inhibiţie tardivă şi
o acomodare întârziată.
 analgezia obţinută prin MF este ceva mai tardivă, dar mai stabilă şi mai
persistentă decât cea obţinută cu DF.
 forma MF determină contracţii musculare chiar cu intensităţi slabe, progresive.
 inhibiţia motorie este mult mai tardivă decât cea senzitivă.
 tonicizează pereţii arteriali prin acţiunea vasoconstrictoare.
CURENTUL CP ( scurta perioadă ) alternanta MF cu DF 1 secundă fără pauză
 are efect excitator, tonicizant, acţionând ca un masaj profund mai intens;
 componenta vasoconstrictoare(MF) îi conferă un efect resorbtiv, cu acţiune
rapidă în hematoame sau subfuziuni post traumatice, în edemele cu tulburări
trofice din stazele circulatorii periferice.
 după mai multe minute, produce o analgezie secundară cu durată lungă.
 se caracterizează prin efect dinamic motor ce produce contracţie dureroasă a
muşchilor striaţi cu inervaţie normală fără leziuni patologice.
 curentul CP este indicat în atonii, redori musculare, tulburări trofice, algii
traumatice cu edeme ( entorse ), celulite, varice.
CURENTUL LP ( lunga perioadă ) alternanta MF cu durata trenului de 4 s cu DF 1
secundă fără pauză
 prezintă un efect analgetic şi miorelaxant evident şi persistent, de asemenea
anticongestiv.
 este de preferat în stările dureroase pronunţate şi persistente
 fenomenul de acomodare apare discret la circa 7 – 8 sec.,
 prin LP se influenţează favorabil şi musculatura netedă a organelor interne din
cavitatea abdominală.

3
 curentul LP este indicat în durerile fără adinamie ( nevralgii, mialgii, torticolis,
lumbago, dureri ale organelor interne ) ca şi în ptozele şi atoniile spastice.
CURENTUL RS ( ritm sincopat ) alternanta de MF 1 sec cu pauza de 1 sec
 produce cele mai puternice efecte excitatorii şi dinamogene dintre toate formele
de curenţi diadinamici.
 acţiunea de contracţie musculară domină toate celelalte efecte şi nu este însoţită
de fenomene de inhibiţie şi acomodare din cauza întreruperilor bruşte şi a
alternanţelor de pauze ce se succed la intervale scurte.
 curentul RS este indicat în terapia de gimnastică musculară electrică a acelor
bolnavi ce nu prezintă leziuni morfologice neuromusculare şi în atoniile
musculare (normoinervate) postoperatorii.

EFECTELE CURENŢILOR DIADINAMICI


Efecte analgezice
Efecte trofice
Efecte excitomotorii
Efecte asupra organelor interne

Modalităţile de aplicare depind de scopurile terapeutice urmărite:


-Aplicaţii pe punctele dureroase circumscrise. Se utilizează electrozi mici, rotunzi, de
mărime egală. Polul negativ se aplică direct pe locul dureros, iar cel pozitiv la 2-3 cm
distanţă.
-Aplicaţii transversale la nivelul articulaţiilor mari, a zonelor musculare ale membrelor
sau trunchiului.
-Aplicaţii longitudinale de-a lungul unui nerv periferic sau unei căi vasculare. Pentru
nervi, electrodul pozitiv, de regulă mai mare, se aşează proximal, în zona de emergenţă,
iar cel negativ, mai mic distal, pe zona afectată.
-Aplicaţii paravertebrale, pe rădăcinile nervoase, în radiculite, mialgii paravertebrale
-Aplicaţii mioenergetice, care urmăresc tonicizarea unor muşchi normoinervaţi
-Mărimea electrodului este în funcţie de regiunea de tratat.
-Aplicaţia electrodului se face prin intermediul materialelor hidrofile, umede.
- Electrozii se fixează prin benzi sau saci de nisip.
-Timpul de aplicare: 8-10 min pt efectul antialgic, 10-20 min pt efectul tonifiant,
musculotrop
-Polul activ este întotdeauna negativ
-Aplicaţia cuprinde între electrozi zona dureroasă sau doar punctele trigger
-Într-o singură şedinţă se pot utiliza 2-3 forme de curent în ordinea excitator→antalgic
-Într-o singură şedintă se pot aborda mai multe zone dureroase
-Senzaţia la aplicarea CDD este de uşoară înţepatură, de contracţie ritmică, de uşoară
arsură. Senzaţia se va amplifica în timp.

INDICAŢII

4
Curenţii diadinamici sunt indicaţi în afecţiunile aparatului locomotor, în primul
rând afecţiunilor reumatice, traumatice articulare şi periarticulare, nevralgiile cu diverse
etiologii ca şi unele sindroame vasculare trofice şi neurovegetative.
- Leziuni traumatice - entorse, luxaţii, traumatisme musculo-ligamentare, contuzii
redori articulare, anchiloze după imobilizări pentru fracturi,traumatisme ale umărului
cu interesarea plexului cervico brahial, a nervului spinal şi circumflex
Se exclud zonele cu fracturi certe sau suspecte, rupturi ligamentare sau meniscale.
- Afecţiuni reumatice - mialgii, artrite, artroze, spondiloze manifestari
abarticulare( nevralgii, lumbago, lombo sciatică, epicondilite, periartrită scapulo
humerală, tendinite, bursite), celulite , zona zoster,
- Sindroame vasculare - tulburări circulatorii periferice, boala Raynond, acrocianoză,
arterită obliterantă, varice
- Sindroame trofice - osteoporoze dureroase, retracţii aponevrotice , edeme
postraumatice, acroparestezii, atrofii musculare
- Sindroame neuro vegetative - simpatalgii cu diverse localizări, epigastralgii, migrene
- Afecţiuni abdominale - atonii veziculare, constipaţii atono- spastice

CONTRAINDICAŢII
-fracturi recente
-escoriaţii
-plagi
-leziuni dermatologice
-hemoragii locale sau tromboze venoase
-nu se aplică precordial
-sarcina

CURENTUL TRABERT cu frecvenţa fixă 140Hz cu efect antiagic şi excitomotor,


hiperemiant. Este un curent dreptunghiular, cu efect analgetic şi hiperemiant.
Electrodul negativ se aplică pe locul dureros, iar cel pozitiv la 3-5 cm distanţă( nu
va depăşi 7 cm). Efectul analgetic trebuie să se instaleze imediat la sfârşitul şedinţei,
aproximativ în 10 minute.
Indicaţii terapeutice:
-Artroze, stari post traumatice : contuzii, entorse, luxaţii, întinderi musculo-ligamentare
-Afecţiuni abarticulare: tendinite, periartrite

TENS (STIMULARE NERVOASĂ ELECTRICĂ TRANSCUTANĂ)


Este o metodă ce utilizează curenţi de tip dreptunghiular de joasă frecvenţă şi
prima dată a fost utilizat de Shealy în 1972.
Mecanism de acţiune:
 eliberare de endorfine, enkefaline
 inhibiţie presinaptică (la nivelul cornului medular dorsal)
 inhibarea directă a nervului excitat anormal
Caracteristici: frecvenţa între 12-500 Hz,
Durata impulsurilor între 50 şi 500 μs.
Electrozii se plasează direct pe suprafaţa dureroasă sau în apropierea acesteia.
Polaritatea nu are importanţă.

5
Există trei aplicaţii TENS:
1)TENS convenţional
2)TENS acupunctura
3) TENS intens -
Indicaţii:
 afecţiuni reumatice,
 durerea musculo-scheletală
 afecţiuni post traumatice,
 afecţiuni neurologice periferice, nevralgii,
 durerea dentară
 stări dureroase acute şi cronice post operatorii,
 durerile din carcinoame.
Contraindicaţii:

- osteosinteze metalice
- afecţiunile cardiace
- HTA
- arteritele obliterante
- afecţiunile dermatologice
- afecţiunile inflamatorii - contagioase
- TBC
- sarcina
- neoplasmele
-pacemaker
- nu se aplică pe laringe, pe faţa anterioară şi laterală a gâtului

6
7