CREGERE

do

PO ESTI
a ha

C. ASAKI_

------0..---.

Edilia a ixela, adSogita

anw

11 & CS ti3 )1 Xo

Tipografia Institutului Alb;ner Romano.

1863.
 PREFAclA
Dup unli cursil de 9in9I-cle9i-patru ani, de cOnd dateme cele
intile a mele compuneri poetice, eacl acIT le reproducil in o noun
a 4-a edilie. Ele, suntii In multe priviri necomplecte, ca toate
lucrurile incepAtoare; cA, desi Poesia é tnAscutil in poporii, la
Rom Ani, la noi ea Bardulii. Scotiei, ostasulti era tot o-data, si poet,
ineAffi mesteria sa de frunte, fiind arma, eco a inpatimirei safe
nu s'a pututii pa-Ara de eAt prin traditia DoTneIorIt çelorrz nume-
roase. çe i astAdzi incantA audul nostru; si care, cu multa sue_
çeIX s'a reprodusii de D. V. Alexandii.
De açeea, Iipsitü de modele clasice in limbo. Rom An5 a deosse-
bitelord feliuri de compiler, rn'ain indreptat, precAt se putea, du-
pe regulile Poesiel Italiene, ce suntii mai conforme eu gcniulIl
limbei noastre.
De nu reclamti ea meritii assemene compuneri, cu dreptul este
a nu li se refusa ingAduinta In priviret: IntA.iinei cuprinse in astA
Culegere
in ast ediie, s'a mai adaosii enteva compuneri originale Ita -
liene, din epoha petregerei mele in Roma, si alte traduçeri din Ro-
Diana in limbelc Françeze si GermanA.

G. Asaky.

12.01 1t.63.
 7

PROLO GU

LE EURO.

71(
ni viu dor m6 'naripeas i me 'ndeamnn din 0
Ca s çerci pe alnuttt româneascft armonie.
Agest vers, ce sun'aige, la! Apolo nu'i strein,
Mind gemine cu rostul gel ur4it din cel Latin.
Armoni'a strnns pe oamenT in plkuta societate,
Adunand pre ii din codruri In statornica getate ;
De cnntarea lul Orfeos muntii Traciei s'umpleati,
Si de sunetul gel &lice crude feare se'mblanclead.
Insa0 ruga de evlavie unei inim credincoasse,
Cntra Domnul se inalta pe aripi armonioasse,
*'o simtire leganatn prin al Muselor organ,
MAngneta cursul trege pe al vietei Ocean;
Spre virtute versu'nbie, despre rele face urn,
Fermacându-ni adapa d'o inalt' invninturn.
 8

0 Rom Ani, Rom Anr, ai DaçIerI ce purlatT un mAndru. semn,

De-orginA, istoriea acum fie-ni indemn;
in vechime maica Roma ce-a fost doamnien toatn lume,
lttssat legi i pâmfinturi, vorba sa sfnaltul nume,
Oare clarul, ce de timpurt si de barbari s'a pastrat,
Chid seninti soarta luce, fi-va astazi defaimat ?
Nu, prin Muse s'a virtutei dorul dulce i ferbinte
In noi lumea sê cunoasci strilnepoil Romanei ginte.

Tu Molclavfo mAnoassd ! ce pre mine ar ntiscutil,

Adapostil (la gitmei Muse care istii versti a tessutti,
Pe'nverclita si tAnAr laurii, ce din teenti-acum râssare,
Cu puternic scut sal aperi de-a fortunelor; turbare;
Cumil va prinde rAdacina si in urmd va'nflori,
Din a sale frump, cununa, Musa tie va until.
0 cunuml, cungiuratil de-a le vantel line ratle,
Ce de foal, de ferfi, de timpuri tralnicil soarta o pAstreaclA.
Candi atunce al tail nume. nemurirei consfintitil,
Va luci la fiii Patria chiari ca 'n ceriü und uuoui planittl I

,,oelpot
 9

EA E 4/M

1809.
Aresapti) ample-

VAurezii frumoasse termurT a le-AusonieT antice,

Cungiurate de mari gemeni, impArtite de-Apeninti!
Unde langA latirulii verde exe0e-olivu1ii 9el ferice,
Unde floarea nu se treçe sub unii 9eriti 9e'i totil seninii,
Uncle mAndre mónumente a le domnitoarei ginte,
tuvieasA mli Icoane la aducerea aminte.
VA uregt. ! . . c1 vine poate fArA dora,
Acea pulbere se calve, al Eroilorii mormAnta ?
Ce in eursii de ani o mie a stAtutil in biruintl,
S'astqi vli suntil prin esemple de virtute i cuvAntii.
ineatil in assemAnare, nu a fostil, subt on çe nume,
Mai mâreii, nimiei, nigi trainicii de eilndii omuld este 'n fume.
Pe a Tibrului essü, Roma, tabarattl'i ea unti inunte,
Din palaturi surupate i moimAnturi adunatii,
Puesa editia a tteitt..
 10

intre care, Capitolul, o cdrund naltd frunte,

Ce de barbari gi de timpurl cu respectil. s'a pastratti;
Unde unit poporti de statui, a lul Fidias urclire,
VAnta GrecieI g'a Romei irnI:arattl la privily.

intre surupate temple, obelisce gi coloane ;

Ca unit turnii de ferii intreaga stA colona 1u Traianti,
Pre ea veda: Istrulii se pleacti Iassiene Legioane,
Cumti cu Patria sa pere-a Deçebalulul ogteanti.
cum in degearta Da* poporii /moil sentemeiasS,
De-unde limba, legI i nume a Romanilorti dereasS.

CAndii in codru vechiti, stejarulii, a repussii do bAtrânele,

Din a sa mAnoassA ternit crescil plAcute floricele,
Aga dup'a Romei paossii, in alesse frumussete,
Ressaritati nuo2i luceftri.: Ariostil gi Rafaele,
Galileil, Columbil; çe prin genia lorti luce,
Ca 'nvechime lumea astAcli neeurmatil tributii aduce,

In gradin'asta Eiiropei, unde7rostulii dulçe suns,

pictura, Armoniea, prin unit farmecii a supussii,
Pe a lumel selavi i domnil, caril pururea s'adung.
Plini de dorula amirArel, de la Nord gi de l'Apussii ;
Unit RomAnu a Daçiei vine la strabuni, ca se sArute
Terna depe-a Iorü mormAnturi, i se'nvete-a lorti virtute
 11

Li PRIRITULU ALECSINDRUIL

Cand dupis hwheierea pfirei prin

Santa Akantie, a vizitat Bessarahiea.
ILA Mag.

EmpArate prea puternicil 1 se'n a inimei mArire,

Prototipulti dreptii urpal, dupre carele domnesi,
Tu'npAcAndii Ursite crude cu sertata omenire,
0 icoan'a ferisirei intro noi infiintesi,
Pentru care lumina-va a Ta epoantre sele
Alte, chiaril ca unii luceararil intro mai mAnuute stele.

Precumii nu apunil in Rossiea nisi odat'a Pei rail.

CAsi, s'atingil a sale margini in Apussii si'n Resseritii,
Asa treaclA tot-d'auna a Ta minte privigheacIA,
Preste soart'-impArAtiel i pe cursul strtdusitil.
CAndii unitil cu Suveranii, in a legel stmtulil nume,
Tu intAid, o Alecsandre! rcaeli pasea in lume.
2*
 12

Subui aI Tliu ferice sehiptru doinnesert legea i virtutea,

Direptatea i emainta a6 sfintitil a foil' altarti,
gel ce'n sferlle stelite, seal pe termurl neVinte
A naturel seeretii ceareA, gel ce terinile ark
cent' ce'n fapte seat etrvinte folossinta ni aduce,
Afla'ndemnil, lueorli, i raclimii eare'n a lorii curd" le duce.

Semi eTnalta'tl engetare preste Patrie se poartA,

S eail prin sate, ail prin termini chiaril ea Ingerulil eAnd vii,
PPhisuliu terg-T, pre meseril vindecl, 0'nviesi speranta moarta.
Unde fura dineoarit parassitele eampii,
De la termurile Neva pan'la CaficasuluI munte,
cetati marl i monumenturl naltA-acumi-x o mandrea frunte.

Inirnossultl giune vulturil a tnT aripi le deprinde

De la 4ona stemperata On' la polulil inglietatk
Ear hidustriea, negotulli milnossil rainu in Rosslea'ntinde,
in eurandti din marea Caspil unix canalui nuoil adapatill
La Petropolissii cea maisidrA, preste umeda sa cabs,
Va eara odorula Indlei i tributurile sale.

Vuetulil de ernrite arme, g'a Belond sunetil face,

Sub a laftruluI umbrire gust Arisil triumfil 8E1110,
OeliiI seI se imblanclase de uneltile de pace,
Si de dulgea fericire inflorita pre p5mantil ;
El6 pstreas aIi sàü fulgerri, furia ea st detune,
Care'n lume vra s'arunce arptorulil el taciiine.

Deci cndii rosturl inviltate Iauida numelul TA sung,

Earil faptaTi intemeiasa tranilu TÜ nemuritoriti,
Ca o passere din codru. care versulil impreunA
Catiarmonia ce'nalia firea la eI 14itoriti,
 ts

A ,mea Musa umelitA, in Parnassii de tota streinA,

Parga ei cea nestolita Tie Doanme o inchina,

CA pre terile frumoasse, de mann acoperite,

Unde csuri, visa, munceil d'Istru i de Prut se'ncingii,
Ce ca Pactollii a Lidiel ducil arine'naurite,
Unde-a cAmpului odoare pacnicii sateni le strangti,
N'a lucitii, aleil pre ele, a stiinielorii faclie,
1

i al Roma' strancpotula cittçe Inca 'ntunecie1

Tirnpulü repede, ce toate In noianulti sii ascunde,

tntr'a sale priWi surpafall Dacia marelui Traianfi,
ce ca luntrea sbuciumata intre stanci de cAtre undo,
A peritii luptandii cu vantul, pan' s'agiungA in limanii
Earü atunci eand de tortilla s'a sfarmatil in noaptea oarbA,
A pututa abiea sA scape al el nume Va sa vorbA.

Lan asta impilare a el pe's mAngaete,

De mai bunii timpil ce ressare, dup'acelii ce s'a trecutii.
Child al Rossiel socru. StefanA, cungiuratil de Asii cete,
Intrarmat cu ferti td lege, a Moldovel era seutil,
*i lassindu-o sarmana, e'a menitii in qi de moarto:
Ca veni MAntuitoriolii §'a ei mai ferice soarte 1

--*. -heft
 - 14

1.:1 MIDI)V2A)
La restaturniçirea Doranilorii phauteni.

1822.

Versil inaltil de bucurie se ressune impregiurii,

Astap gemetula Moldovei in armonii se preface,
Asap soarta imblanclita ni ureasa cu ogurt,
Si din clime seninoasse se intoarna lina pace,
Se intoarna sante driturI, ces odoare unui nomad,
Spre a clrora domnire, de multi rugi noi Ina

Pentru-a noastra far'de lege, pre getriti &3i pre campil,

Din a tunetului sfera, cdnfocata aspra mana
Segeta a mortei ingeril mil de fulgere i mil,
Ce pre ere,tetele mandre sfaramat'ail in terina,
inteatitta, ca, urgia i vapaea nu a stansii
Ca lde Hurl de crunt sange {Amu amarii noeanil de plAns6.

Inst. Domnul al puterel, ce pre omul OCatessii,

Pentru lucrul cel nevredcii plot.. lite fapte cearta,
imblAnclitu's'a acum, i parintele
Spre a noastra vindecare ; ni lovgte §i ni earta.
 15

Dar' la cuget i privire ni-a lassatil un1 fraTnic semnii,

De'nfranare despre rele si spre dreptulii de indemnil.

Ca wail chalatoriti sbuciumatil de-al marel yard,

ClInd tn noaptea'ntunccoasa nici o stea in cerirt nu vede,
Deaca-aproape de peire, de'ntaruplare afla-unil malt,
Cu mani ambe II apuca s'abia sic insusl crede ;
Dar' saltand pre el din unda, care moartea minea,
Domnulul el da marire ca Patria'si va vedea.

0 puternica fortuna pe Moldov'a fostil impinsti

Se pluteasca pe o mare, de pericoli pressurata,
Si poporul fara carrna, de mu tunete atinsfi,
Astepta a sa sfarinai e i peire 'nfricosata.
Obossite elemente mugil i sun'aqi mai tncetfi,
Ventul sta, s'alina marea, de port ni-am apropiet.

Ni s'arata la vedere unil frumossil limanii vecinii,

Favorabila Zefirti sufla i lucescil senine stele ;
insa, cursulti cela este de mii stance Inca plink
Si tresvie cere dreapta cu'ndoite opintele,
Ca, o luntre struncinata, ce-a scApatii din Oceanii,
Deaca uita privegherea va pen chard in limana.

Feriçii stramosil nostril prin paclire-acestel legi,

Spre a Patriel scutire nu crutaa jertfiri nici sange,
Si in volbura turbata stata'il pururea intregi,
Ca o stanca 'n meclul marei, ce sumete ape 'nfrange,
Orl de triumfuri se fie a Moldavia pamantil
Viii esvoril intru vechime, ear acumii uitat mormantil?

Pe Mo:dova eand fence era'n pace si'n resboia

SchiV, Panoni, Sarmati s' Asia n'a putut nici cum se sfarme,
 16

Prin a el virtute gusth nemurirg Intre noI:

Inte1eptu1 Alecsandru, Stefan fulgeril intru arme !
Dar' pe-a timpurilor aripl ferigirl i mArirl fugg,
Fil Moldovo neinvinsá, puind patimele 'n giugü I

Patrioti I venig cu top Maga Tronul yl aortal,

S8'nchelem spre-a lul thrie giurAmanturfle sfinte!
Dup'unti cursii de anl o suta, Oioa yea a venitii,
intru care fiiul PatrIel fi-va Domnii §'al el parinte.
Patriea malca 'n a el floare a fost noti agiutoriii,
Feri4 de fit and ast1, vor fi el cunoscatorl.
Auritele palaturl, na1t8 tumuli câtrA norti,
§'a strAbunilor mgrire din surparr vor s8 rêssarfl,
Necurmat va s8 raverse avufilor esvorU:
inflorire, fericire i repaos presto teara,
Chid ni-a fi temeiti i canna sub unit Domnii bun inte1epti:
Legea, Patriea, Unir ea 0 unit cugetti chiaril i dreptil.

40.0fif061 EitoBso-
 RESTAURAREA SCOALELORO NATIONRE

in Aro Mora
IA 13233
tPITRONEI INVATATIMILORt PUBLIQE.

(Iniitat)
El/U(1.1M

opticeii Inca tineri, ce de tot s'a pArAssit

La vointa si'ntamplare in salbatica pklure,
Mai nainte de a creste, vor se peara nesminft
De a fiarelor caleare Read de barbara secure,
Decand pedecti in codru darknate pe piimant.
Deacti insa ingrijerea, cu o mana indurata,
Indreptav'ar a lor vita, atun91 cand nuele aunt,
Din vlAstarea tinerica, o tulpina informatd,
Se fagea stejarti puternic, çe sporind din anil in anti,
Agiungea a fi coloanA prin Bisserki ati prin casse !
AdApost In tinap de farn3 cillatoriuluf Berman.
Al sati trunciii durat in punte, ail in plutitoare vasse,
Arti da riurilor lege .s'a lor curs ar infriina;
Aril ciira _odorul Iui3iei, rasbatand prin grea tortura,
Semi format vassii de resbele cu strainii s'ar lupta,
Fu1ger5nd pe Iuçiul 'Tiara cha unk nourti ce detuna.
Se assamana i fiii cu copagii de pe
Fil, çe crescil in ratilcire si rtipun in rautate,
Yuesii Etittia a treia.
3
ra IOC mourtes ad le plangem suspinam de a lor trairs
çe'l spre &Ana i ruOnea familiel intristite
Deac timpuriI moralul, rnirrtea lor ar fi'nclestrat,
Atunçea din sinul maser ar esi genii ramie!
Vela ge pe drumul pub!ic pe calatorl a peadat,
De avea Indenm, rnijloace, ea virtutea se invele,
Cu primejdiea vietei Patriei sale era scut,
Semi pe amvona rostirel, prin ritorice cuvinte,
invingand pe nedreptate, Demosten s'ar fi flout,
§i a veduvei serrnane ar fi raOm i parinte.
Din abaterea femeei eke rele'n lume vinit
Cand ea cumpr i vinde a le sale frumussete,
Mestecand insalagiunea s'a plagerilor venin !
0 asseabenea fernee, de putea virtuti senvete,
Patea fi_matroana Romei. sear' Vestala la altar,
A lul Colatinus soata, seail de Graaf o nilscatoare,
§i prin fapte de virtute, scutind trainl de amar,
Fericirea'n sinul casseI nu s'ar face trecatoare,

Dar semanta cat de bunk eapnd pre petros plimant,

Rourata de mil lacriml, fare suspinfirl crescuta,
Va da numat poam5-amare, umbra si ultat mormant,
Cana o mana prigtoare a el creSere n'aguta.
Vre un bine a fage'n patrie este omul mult datoriti,
Apt fapta pe el 'nalta catra vrednica sa treapta,
s'assamana acela until Inger scutitori a,
Care duce tiaerimea p6 a vieleI cale dreapta I
Voa dar mkete inimI, ce spre a giunimei sporifi,
As3clat'a4I Scoale 'n park multemire se cuvine, ;
Dead omulul in lume firea d un napatoriii,
De la V o I adevArata tinerimel vI6ala vine!
 19

VAt01 111D3 vavarim

IMITATIE DUPRE ORATIUS.

Mucla a ar fi tie Dina 'n Cipru domnitoare,

Fa Elend fratii gemeni, in 9eriii stele lueitoare,
Ear Eolit se infrânecle venturile destramate,
in &dance: groapil astAtili turbilçiunea lor se'nving11.
Rog ea numai b1ndu1 lapics, cu suflAri inaripate
L'a Atend termul teafAr, legamind se te inpingâ,
Vassule! efiruea Roma pe Virgil incredintead ;
§i a inindoard mele giumAatea o pestread.
De'ntreite ilale 'ncinsil era inima oes crua,
Ce intaiit a mers in luntre pe turbata cale
Ce keâiii fArA de team; a privit in grea fortuna,
Luptend calde Africane cu repedele Acvilonu,
çe vticlu pe triste lade i pre Notul, care-adunA,
Munti de uncle preste unde, Marea-unind. en 04enus
incat lugiul Adriatic, fulgerat i plin de spume,
ChIar s'assamânil cu Haos cAnd din sinul nktea lume.

Oar6-atunçea care marte fost-art omului fricoasse,

Cilnd eu ochi uscag privit-aii plutind monstruri fioroasse,
De a etlrori mugire rissunaii Ceraiine stdnee ?
ta sladar Dumnecleirea, prin o grijA 'nduratoare
 20

Deep Artit-afi cu 'nadinsul uscatul de mArT-aditnce,

Deac' o frageda uneala, de operile cAlciltoare,
incrqinduss'a in sinul elementelor temute,
Cuteclat-aii a petrece nuoe vaduri ne0iute!

Ca se cerce'n lume toate ne-astiimparata minte

Pe orati câtr cele-oprite il impinge inainte.
Cu setintea din cerifi farad intre ()amen! aprinsesse
A lul Iafet sumetil fiiul a riipirei doril i sete.
Dupe care a lul pacate intro oameni intinsesse
PAthniii de toate feliuri s'a lengoarei trista sete,
Ear nevoea 'nterclieta unel morti neaparate,
A sporit a ei sossire cu patthi inaripate.

Se increde 'n aerii Dedal, prin o nuoê a lui ur(jire,

De aripT ce nu sunt date pentru-a oamenilor fire.
P'intre Sties, de unde-a rnortei negre aburi se rtIdied,
Ercu les intru vechime a trecut cu sumetie.
In fantasiea sa omul credo cd nu'l greil nimice,
insug ceriurile ceara In desarta nebunie,
Nicf c lass'a noastre fapte, sh, se stingâ une-oare
A Jul Glee 9ertAtoriul fulgerile tunetoare.

"4111 Za"
 II

anli /3 In"r1
CATRA 0 JUNA MOLDOVANA,

SCRISA IN L111BA FRANCESE.

(Traducere)

,esseorT a nopteT aburl, eAnd se'naltA in tArip,

din plaigri departate se intindii preste eArnpie,
Ail din termii pe luciul mare! acei aburl and ni vinii,
RessuflAnd a kr miresme, ce ideia resfireasA,
Pareni-se cfi pre dAnsii ros'aft crinii tamaiasa
pe aripele sale ni le aduce-unii aer bait.

Fantasiea, care! ochiul de gAndire infocatA,

Vede floarea singurie pe o stAnd aninata,
Aburindu'll numal tie a eT miros mânecat,
Te iubesc 'i clicT atuncea ; vioric' aii lAcrAmioarA,
Dulce floare-a simpatiei, 9e'rnI trimiti acli cu-Au'orA,
Din sing tenêr, de departe, al tag miros delicata I
Ca amantul cAnd cunoWe intre giunele frurnoasse,
,,Ce petrecerfle sereT ni le fac rnult mai voioasse,
Balsamul de coma blondA ce d'Amor s'a fost pAtruns,
Acum cAnd a sere! boare, 0, adus pre-a n.AreT unde
O mireasmii misticoassA care inima'mT pâtrunde,
,A1 tâi cuget inteles'am Jill beg liarul col Ascuni I 41
 - 22

De la floarea do';pe Istru, care crepte pe-a lul ferTne,

TrecAnd muntil vli 4 codrii, dulge mirossul imi vine,
ineAt inima'ncAntatA ca se ptie ar fi dorit :
Digea junea apaglatA l'a stejaruluI tulpinA,
Cu plIcere clicAnd versurI uneI len care'I streinA,
S'a cuprins de o rosatil clind la mine a gAndit ?

Pentru ge ? cA Poesieaieste-a inimeI scAnteie,

Ce mAnat5 de mul Zefirti rinde pe o f.mee,
Si b'amantuluI cuvinte versuI sunA pe Ingetit.
Len giunea adAngitA in cAntarea gea duioassd,
Crede cA'ntre al eI cuget pentre strof' annonioassit
Pusaü geniul UrsiteI pre unii nevdciut magnet !

CAte sArutArr secrete! de la tenera copilA

Admiatuleail poeta preste-a cArteI sale fil5.
FAr'a fi simliti veodatA gralia !or de paradissii I
Alt ! cum ar doH se sboare cu a lireI armonie,
La getirea 'gesteI Ode de-ar putea martor se fie
Doritoriii d'o cAtaturA, de unit sunet i d'unti vissri ! . .
 23

LA ALFONS DE LAMARTINO,
LcrlaTTI TUITZIF, Zie

(Scrisl in lanba Francese de V. Alexandri.)

amita

ktp) recum firul de arid de a lumei ril rnanat,

Sum purtat de a me soartk
NicT cercAnd al noptei cursul cel de vissuri IngMmat,
Nu dorese a sti de unde si'ncotro fatul mô poartd.

Ce agiut fericirea pentru-o lancedA flpturk

De-a cunoaste elernentul d'intru care s'a facut,
Oare cel cc din nimica plAsmuit-ail pre naturA
Nu'i si el nepreccput ?

Intr'o luntre strunginatA, eü Impins de fantasie

in oçeanuIi fàr marginr a pluti de-asii cutesa,
Fundul volborei adance, preste-apelor campie,
Off puteva-s mfissura ?

Velule misteriortsse scarit'n veci neapropietS,

A le etireI numal peul poate treptele Hui,
 - I4
Oare cine vlt piltrunde o lucrare atAt secrets
A MonarhuluI puternic 90 nul.pota luchipui ?
Unil insectii mica care rondo pe a primAvArel floare,
D'ariesA piramidA fi-va oare surpOtoriii ?
Precum vultuml in aer de fortua doritoriii,
Dc instinctul ce ii poart1 indreptAndu-se spre soare,
SpAimantat de fulgerare. ce tOriile despicL
Simte-aripa sa inuetO s'ebo,it pe termuri picA.
Asa mintea venturata de ideile desarte,
Nu'ncetease Ca sO cerce a misteriilor carte,
Dar' in urinA obossitil de ad Aticul ne'n telessfi
Ear recade'n intunericA d'unde ea a lost(' purcessit
S'aruncOm desertO9iunea din a vietef noastre car,
FI a Proniei, prin care toate nascii, trAesc si mor5,
Ce cum in trecut t;i'n fito vede pre cel viitoriA
Al ei dreptul nol se 9erem, se cantam puterea el.

IsTaltrisse credinta noastrA cAtea cerlulul tOrie,

C'a miresinel tOmOerea 9e s'aprinde prest 'artarti,
Stelelor. popoare a lumel se cAntthn in armonie,
Pre net gel fOrit margini in putere si in hard!

Cerul, apele, pha'ntul, toate laiidA a lui nume

Eli urclit-ail pre luceferi ca se luminese'n lume!
Floarea ca se'l profumese. passerea 'de aiI ura,
Not se'l adorAm. pre Tine s'albA gine al cAnta!

CAntAtorule mArete ast-feliti este a ta soarte,

Altor plAnsul si su4pinul cu .miseria le lassO
VAntul aspra'n timp de vara cOnd adage flora =Arta,
Unul arbore de munte de fortunele faul paseti. . . .
 -- 115

Eara e5 ge 'n primavarfl, Ada abfea a mea fiinta,

Cand veni-va neferigea sO m'apesse pre pamant,
Radicand spre gerfuri ()ail cu una cuget de credin111,,
Cuvanta-voiii 'atungI bine a lul nume nalt i sant.

Cagi eü Si5 an
geria domneasti nemititul tribunal,
Unde Aul se defaima i se laiida gel morala,
BUB ea Domnul cumpeneSe fie-care-a noastra fapti,
i'mparieSe dup5, moarte fie-carui: parte dreaptfl.

Deac' obiectele dorinteT ge mi'nsufla duTo,ie,

De la mine dineoare ar vra soarta a ripi I
0 durere prea cumplita dar ge çllci, fara urgie
Oare poate unii paiinto dod inimi despail ?
Nu . . . , cagi simt sfinina'n mine avredintei dulge rap,
Cclii a carui bunatate pre putere covarmla
D' umelite rugi i lacriini nigi o data s'a'ndura,
pre-a inimeT odoaro in vieata va pastra.
Companionul ge'l petregem cu'ntristare la mormant,
Ne aSeapta'n geriii de unde a sa mama ni intinde,
Pruncul carele ca pomul necopt cade pe. pamant,
Atungi and ramul de Boreas cu furtuna se cuprinde;
afar assemene i fiiul rupt din sin5 q'a maigei mai*
inundat de-a-le ei lacrimi se deSinde in $erilna,
Uncle lumea ferigirei, intru'n leganna de for!
Dormiteas i aSeapta pe-un5 parinte iubitori:.
Dup' o vieata virtuoassa catra ceriü and dineoare,
Prin a stelelor noeanuri vom intinde aripfoare,
Acolo cu duit*e, cu credrnt i i pe-amord
Le-om aflale intrunite intru'nfi traia nemuritora!
PUGii Editia a treia. 4
CAntaretule alii Galrei cu a ta arfa-armonioassa
Chid vet strAnge 'n çeri iii brate si pre flea cea duloassA,
in estasul credintei vei pleca mareata frunte
CinsA de ennuni verclite si de coamele carunte,
Vei s.'auclt decretul vecinicil al cerescului &lute
Ce insufta nemurire armonioasselor cuvinte:
Tu carele'n lume fost-ai Bardul meil cel pAmAntescii,
08'6 unesti a ta cantare earn versul cel cerescil t"

-NNW rev e*--7,es-

 '27

PRIVEGHEREA
chnhan11111 TilblDb/A1
Stand in rigid pe ripa Dandrei
Cand din alla parte artists Epideiniea Egipteand.
LA 1837.

MEDLITATIE.

kifIN
Ara-e a munteldi vergli plaiiiri a el umbre noaptea'ntinde,
De tAgerea gea adSnca origlonul se cuprinde,
A padurei tristul freamat, riul care muxmura
Prin acordul melancolic pe natara-adormita,
Dar pe-o stanca inaltata singuratic privegheasa
A Moldovei Militarul pentru-a fere! sale pasa.
A NI arme lucitoare prin tuneric fulgerail,
i a coifului sail coame de glefiril se leganail,
Passul lui in tact i graTul : gine vine ? 'npregiur tuna,
Eho in departare la puternic ton rassuna.

De Vaiure cruntul Aris mii sotii a vaduvit,

Ear Bellona cu facie se9eripii a stirpit,
4*
 28

A lor furie 'nvArvAritA. buciumul gel de arama,

Pe-a Moldavia junime la resbel inca nu eheamA.
CA pamantul, ce'n pericoll in veeltime a stitut,
Se acopere actuna cu-a ostasiior sel scut I

Chiar ca tartar puia de vultur ce*n essemple se indeamnA

A sumeta sale mace la sbora drumul cAnd insainaA,
Stand in vigil, este-ostasul gelor rAI infrilnatora,
**a Igelei Europee credingiossil aparAtorü.
Ca'n obegle ferecate p*Egipteanul monstru tine,
çe mutind se sbuciumeasa pe a Danarei arine,
*i din gura'nveninata varsAnd moarte 'nfricosat
De mil sfere inogente undele s'a incruntat.
Priveghind ostasul postul in a noptei tnnecitne,
Aripata sa gandire se intoarnA la vechime.
La Eroil ce statura in strainosilor pAmAnt,
A le cArora c6nusa qace-acutna in morrnint.
De respect plin i mirare cugeteasA l'a lor nurne,
essemple de virtute care-a faptuit in lume.
Deac'a soarta grea povoara multe veacuri a purtat,
*i a Patriel miintuire cu sange-a rescurnparat,
EftsAmAndu-sa in Pronie s'a pirintilor credintA,
Prin el deaca teara inca a pAstrat a sa fiin
Nu'I virtute mai putinA, pentru cugetiii mina
A'ndrepta in page Patriea cAtra scopul cel dorit,
titre mil cirari streine nernirita a alege,
A domni cu dreptul cuget, prin energie si lege:
LurninArei, fericirel a fi viii indeinnatorii,
*i'n temeiul de legi niroi; a urcli unit nuoil popora I
La aceste nalte fapte cind ostasul cugeteasi,
Eaca soarele revars3 sauteIoasse-a sale raciti,
 29

in luceafarul luminei valind scris acea menire,

Cumea Prontea decreteasa : a Moldovei fericir et
Umilit de cuoVint'a, cu unit suflet infocat,
Plecand arma sa, ostapil ceste rugi; a inaltat

1 LI [a 13,
Doamne-a lumei scutitorti,
Ce din timp indelungat,
Pe-a Moldaviet poporti
Pan'acum a aparat,
Vassul Patriei plutitorti,
Din turbatul Ocean,
Sal conduct cu-al tart favorti
La unix fericit liman.
Ruga qi al nostru aorii
Ali depunem pe altard,
Pe a Patriei viitor
Doamne'ntiude al tau bail,
Fie- ostapl pamantean
Patriei sale aparatortt,
Numele de Moldovan
se'i fie de lucor.
Cerul fie-ni
Manossa Patriel pamant,
uniti in cuget lin
Se rugam pe 17eul slant :
Vassul Patriet plutitor,
Din turhatul Ocean,
Sa1 conducI cu-al tau favorti
La unil feris;it liman!
 30

PLEIADA
(Ma catra Poezzii Romani
La ocaslea pabficiirei Phiadei poefice
D Consfardin Negruzzi:
.

Unde era frecid Mire a1i poezzi ilustri

si nwnele 1W G. .Asaki.
S 4 5. (*)

Xn a cerului Nrie qeasse stelle sennteiasft,

cete fArg, numgir rAspAndeseil mai VIII lucor,
Precum soarele pamantul ele mintea lumineasa
Cu cea rap ce purcede de Pal lumei Urditor.
Acolo petrec In faima, genille fericite
Care aunt de a lor Mush', nemurirei consfintite.

Nu averea, thç fortuna, nu drit mNtenit ail mune,

pupa moarte deschidil poarta la Mausoleul stela,
Niç poate se infranese pismatara oarbg. lume
Shorul celui ce'n virtute, fiind in ea, a trait.
[el Acestr versuri aveau o nuht cuinca: in vechime Pleiada ern compussi din 7 ntele. ear
astr0nonni vadu ileum numai 6. se vede ca era mai veche apuind an 'mite fi de cat
a lui Maki, celui jaai vechiu din modernit pueti.
 31

Pre Poeta la IKeferi duce-a genTei Melia

Entusiasmul l'aripeasA, calei face armonia.

Acolo d'intaid Profeta, cAntAtor de imne sInte,

A depussii antica harfA mAntuind pe Israil,
De-acolo ressunA, ince: infocatele euvinte
A lid Omer, ()rata, Pindar, lui Ovid, Cornell, Virgil,
Milton, Slier i Petrarca de-acolo pre onmeni cheantA
La virtute, l'amor nobil, si'ssil a tiranilor team/

VoI, ce'n sin purtati pe-Apolon patriot! din RomAnie !

De s'Ursita ve desparte armoniea va uni
Patriea, care ve-ascultA, tema Musel voastre fie ;
Ca si ea intru lurninA sa se poatil inoi,
Ca priu fapte virtuoasse de o mai doritA soart5
Mariana chear BA se arete si de numek ce poartii.

Acordati RomAne versuri p' armonioasse ahlute,

intiunt rostii ca i poporul, geamtin eti ccl Italian,
Se invete amor de Patrie, dor de glorie, virtute,
RomAnul de pe Istru Carpatilor Muntean,
Gel se bea'n Sireti, in Nistru si'n a Murisului uncle,
Cel l'a cArui triste Doine plaint Pindului (*) rAspunde.

CAnd RomAnul va cunoaste, prin a cAntului putere,

A sa ginta, a ei soartA, ce'i ascunsA'n viitord,
Versul and din ochl va stoarce lacrima cea de plAcere,
Pe Rornina thwrica cand. va 'ncinge-o de Amorii,
A RomAnului Poeta, atunsi lumea va so vadA
Numele 'ncinsil de cununA striklucind chiar in PI ead A I
dill Macedonia.

-4492. Z1)$en.-
 32

PJ
flIT G_

ROSTITO PE TEATRUL NATIONAL IN !AV

De o companie de antafori a
Co le servatorului Filarmonic.
La acaziea descluderel si inaugurdrel sale.
in 28 Fevruarie 1837.

PERSO AXE.
GENIUL.
DINA MOLDOVA.
APOLO CU MUSILE,

Creatrul infitossasa o preloci. rioate, Fulgere departate. Geniul cu o mind duce pe Zlna, ea
cu alta tine u lactic].

GENIIJL.
Vin'urmeasA dupa mine, al Uri passil del cumpeni,
Mult mai sigurii, o Moldovo f catra, scopii tu vei veni.
PINA.
Eli deprinsa la repaossii, traind pe'nflorita vale,
Nu potii repede a merge pe assemenea grea cale.
 33

La unit locti pe care nu'l tiI, ce'l numeni loe fericit,

De-a fi passului meg raclitm, Vine! tu mfai giuruit;
Dar me tern, ca pedici nuoa 'ostenelele treeute,
Chiar in meu1 carierei, vor curma a mea virtute I
GENIUL.
Dorul laüdet fericirei se indemne al taa passa,
Aspral ealea care duce pan 'la muntele Parnassii !
Fulgeri, tunete i monstruri latascg spaima, cruda =arta,
La ageia carii nu potti a lor sarcina se poarte.
PINA.
titre ripile stancoasse, p'intre care am calcat,
Orbitl de-a lor fantasie vêuiü mii s'a cufundat !
GENIUL.
Nu. acel ce'n sing pastreasa de virtute o scanteie
Pentru-a Patriel folosuri nu se teamê c'a 86 peie I
Pe-a Parnassului vercli plaiüri timpul este mai senin,
Suna duke armoniea, sufla Vefirul mai ling,
Acolo a ostenelei trainic fruct tu vei culege ;
intre noapte t3i lumina, o Moldavio, alege!
Surori gemine-a le tale pretuossii timp n'a perdut,
De sant foe invapaete de mult pe-aici a trecut,
Si din templul lui Apolon, prin a versului putere
Pe a lor Patrie revarsa a vietei Irnangaere !
Vecli respintenea aice, alt drum eata mar uprg,
Pe el flori tu aduna-vei ce'ntio cli se nasc §i morii;
Pre el fara osteneala, tu de maguliri purtata,
AI petrece-a tale clile in mil vissuri inganata.
Dar placed nelaudate Va lor farmeca nectar
Tar4iii and te'l de$eptate s'or preface in amar I
Deci, Moldavio alege, nu prin siat, ce prin simtire,
La nepoti i flu gandgte i ineheie-o hotarare!
Puesit Editia a tria. 5
 34

pINA.
Rostuf t mie'mr ressune, tntelept, fnalt cuvent,
§'amortita mea virtute se rena$e din momentl
[Do odati se descopere in departare Paillasse! cu Musile. La aceasti vedere ate. eu entuelasul

Ce Icoane minunad? rars'arate dinainte !

Am alessii, puternic pine! passii, se mergem inainte,
Eu alegti petroassa cafe, ge vad cA mi' s'a menit,
Deol pert frumoassfil moartea, pentennii lucru-ava merit I
 3*

unman .n Dna.
EPISODO DIN ISTORIEA MOLDOVA
CANTO OSI A NI CO.

DINA.
Oare cine de pe munte ct passil vine'naripat,
(liar ea nourul de seara. când apun a pa racla ?
Od 9e strigat, ea unit viforii p'intre ALIO a ressunat ?
Se apropie Milianul, a lui arme scilntefasA,
Dar' de neagra intristare nalta fruntei s'a umbrit!
De-a neinicilor erud.'arma poate-aI nostril a perit?
MILIANU
A luf Stefan .ceattl-aproadA nu, nu este mar invinstl,
Depe-a Regiului munte o vacluiri eu arme'ncinsA.
P'intre plaiurile-umbrite acea oaste inimoassit
Vinea parc'unii riii de focii,
le eroilor aged recnetele fioroassA
Ressunall preste tot loeii !
in eur5nd Tartarul barbar, in urgiea sa eumplita,
Va 9erca al armei soarte.
ins5 armiea luT Stefan de deinultu'i pregAtitit
La resbelue pi la moarte.
5*
 :16

DINA.
Eacit vqii din sessul Arvei se radic'unti negru nourA,
1i. din sinul seanteiasa: sageti, lance qi otele,
Lad 9erial lucitorirt,
Cand a noptei sinil desehide mai putine are stele.
MILIANU.
A sossitil minutul luptei, adtemi cea mai bural arma,
Adu'mi coiful a hi Butu i securea care sfarma.
Nu voia Pie! mai worit
Catra lupta'n camp sê sbor I
DINA.
Acel eon de ferri, ce Butu in vechime l'a purtata,
la adussa eununi de lailda, dar pe el n'a aparat.
Ali! tu Miliane, poate ye! peri in batalie,
Bi pe soata tinerica yei lassa-o'n vaduvie I

MILIANU.
Voia pen In lupta poate. aparand at mei' pamant,
ins'atulici odoare dulce semi inalti mandru mormant :
0 movila inverclita! a, in timpuri de'nainte,
Va pastra'n aceste plaiuri a me-adnere aminte.
Dilei raja luminoassA,
Nail ca pina mea frumoassa,
Dulge-a floric del boare
Nu'i asa mirossitoare.
Eii cu tine fericit
Bune pc am trait.
insa buciimml de-anima
La re-lbelti, aucli, me ehiamci !
 37 --
De'ol peri in blit.filie
*Fri sermanA, vAduvie
Del petrece pre pftmAnt ;
Canthnd versii de intristare,
Cu duioassa MerAmare
Roureas'al meii mormAnt !
DINA.
In a vietei cale astacli tu pre mine nu'i intrece,
CA'n placere si'n fortunA impreunA yom petrep:
Lançea, payAza i arcul, poate bratul mefi se poarte,
Desi sum femee, insA, nu am temere de moartel
Pretutindene urmAnduli, di in cruntA bAtalie.
LAngA tine-o Miliane yoiti lupta cu birbAtie.
I

Codruri i umbrite plaiuri, p'unde cerbul SAltiind fuge,

Riul care pintre stAnce, cu spumoasse unde mugs,
Eii, ye lassii pe tot-d'auna, cien strein poate pAmAnt,
Pentru Petrie ti'Amorul voiü gAssi a meti mormAnt
 3,

INCREDEREA IN DUMNEpEU

e multe oare
Vecli In peire,
Far'o seanteie
De mIntuire
D'arme ducimane
'Nvinse Aril.
Oastea, ce muril
ineungiurasso,,
Surpti aceea
Si asta plassà,
F5rtl'udurare
Ucide miI !
'Nantru'n cetate
AtuncI susspinA,
Ungil altare,
Femeile 'nehina
Fruntea pe peat*
Cugetil la ceriti !
Sunetii d'oftare
De duree grele,
Domnul mule
Din tron de stele,
Curagiii le'nsuflA
Nuoii adevArii I
 39

Dupil serbare
Duca cel june.
Prest'a sa armi
Ear dreapta pune,
ScaparA spada,
Sernnabi d'omoril I

Juni! eacti Domnul

Este cu noi u
,Cu noT 6 pomnul
StrigA eroii
Prin poartA essA
Fulgeril din noril !
limplut de spaimA,
Nemicul, parch
SA se mai lupte
tn van se'ncearcA,
Amu se'nfrange
'Nçepe-a fugi!
tnvinsil nu este
gel ge 'n erode!
CA in credintA
Puterea aede,
Ea Patriea scapA
Chnd este-a peri!
 40

IZTY31E11 EIVIDAV121
LA OCASIEA VENIREI DE LA CONSTANTINO POLE

A PR NTULUT GRIGORIE GHICA

Cl DOMIVe A MOLDOVEl
1849.

ce schiptrul vostru pre Ocean l'ati fost Intinsii,

Peilorii
infrAnand dupre vointâ qi'ntartând a sale undo.
Precum Vassul, voT ferit-ati de furtani dna fu incinsA,
ge cu sunet rnenintassa in a lor slur: cufunde,
PlAuuifi i astiicli calea presto-a apelor noeanii
Si conducetil ferice in a Patriei Rama.

Nu de-odoare peritoare care'n Tarttr.1 s'a culessti,

Unde inimi ovelite ea la Idoli le se'nehina,
cc de-Odorul care Pronia: cu ogur ant a alessii,
Purtiltorii Vassul acesta brAsduqte marea-EitcsinA,.
gerul gratia sa dede i mai suflet bun mAritti;
Ear Visantul diadema qi puteri 'ia danuit.

in GRIGORI GHICA vine a Moldovei Domnitoriii,

Direptatea i 'ndurarea in a sa vinü companie,
 41

pe prora tnMfat, Geniul netnuritoriii

Tine simbolul credintei s'a luminilor
De aceste arme siintc, tronal când s'a ctingiura,
intunericul peri-va i virtute-a triumfa

0 voi Hurl inmiite I fif rormlnului Carpat,

Limper; voastre ape, ea tribut cbiar de iubire',
tepediti-le din plaiürI c5trii riul imparat,
j. 'ntrunind a voastre unde, viitorului menire,
Atunci chid s'atinge vassul de terniii si de sqii sei
Cu a Patriet urare, datil sArutarea 'mail !

PfUNPI EIits.i a trta. 6

 42

11 Pi! f; qn.v$
IN GROAPA OCNELORO1

CAnd In 16 August 1851, a 9ercetat'o

PRINT UT, GRIGORIE GHICA.

p..rrn farmeetd Demonilor

ademenire,
In ininul-amortitu-mi'aii
Tot simtul d'omenire,

,PrIdatti i de Religie,
De lege, de ruine,
Desprquit'am oamenif,
Pre fileatori de

,Credeam5 eA or ce dregere
De patimA, se earta,
Dar eacA--a mele erimine
Cumplit aeum se 9eart4.
 43
,,Din duke sin4 a fratilor,
"nde-eram ferice,
in prude patimirlior
14)aeti ossindit ake

,Mil stftnsii ;d Patri-ei soarile,

Nu vklti lueor de stele,
Nu simt pAdurei: freamatul,
Mirossil de floricele.

CAntarea duke-a passereY,

Nict murmurul de unde,
8eaii versul nthndru-a doinelor
AitI numai pfdrunde

,A me qi 'in:epfi Melilla
Ce munea'nfi lumineask
Pre ea o stling sudoarile
Ce stratu'ini roureasA.

N'aude-aie inhna
CuvAnt de vr'o ph%ere,
ra;la mantuirilorfi
Din ambe linti uiul perel
Blestilmul companionilor
De crime O. de soarte.
Mil infingiterea singura
in vieatil qi In moarte.4
Aqa genunea Oenelor
Unit ossinditti suspinil,
De o-data and trtnericul
&abate o lumina.
Cs
 44
""unii. mail din sfera ceriuldi
Cu dulce armonie,
Prinbuda DomnitoruluI
RAssunit 'n vidunie:

poarte obede erimenul,

Dar omului, se vie
in bratele virtujei ear,
Pau:Used ealea '1 fie
 45

PRINTULUI
(11'MbM dUltA
La ocaszea fundaliel Institufului pentra copi, orfani.

1 8 5 1.

II`ine-clisti se fie peal, ce ni da pre-a istO pementii

Donmnitori plinl de credinte, de virtute 'ntelepciune,
Bine-clise fie Doamne gratia ta i nume Skit,
Tie nalti-se tamha, cântul nostru say rassune !

o Moldavro antid, ce din vechiti ai

in shill inima ta salte, ead-o
Ii de bucurie,
ca GRIGORIE GEICA VODA, precum tu aT fost dorit,
Nu é numai Domintl Ord, ce parinte este tie.
El in cugetul sèiI qiss'ati : ,,Doamne ! ce m'aT luminat,
in maim mea depuss'ai schiptrul qi a sa putere,
La poporul, ce domnidmi cu oguril a salutat,
Da'mi dreptatea se triumfe, cli alimi a sa durere 4
 46
El a clisii. s'a kit cuvinte intru fapt6-a consfintit,
A hi casa parinteasca acli: sermanului ó mama,
Ici sugarul neferice de o cruda parassit,
Afla viea i lumina, i orfarni nu se mai chiaral.

Patriotule ! arata suflet compatimitoriti,

A vietei fericire nu sta'n luesil i in mandrie,
A sermanului ferice unit cuvant multamitoria,
Mangle-va in vieata va conduce 'n vecinicie.

lu istorie o Ghic a! fila trainic'ai cuprinsti :

Direptatea, indurarea dati la nume nemurire,
Pentru binele ce astacli preste Orfani ai intinsii,
Gratia geriulul T'nteapta i a Patriei iubire!
 47

PRINTVLUI
acilab41Q2 da Loa
La ocaslea fondatiel Ospitiului la GALATA.

1 8 5 3.

uviintat si fi de bine. Ghl cat ce'n marinimie

Urmesi a virtutei voace, ce prototipii este:fie
te duce 'n calea sa.
De a Tale fapte bune, te.rile hi ginrii ressunit;
lnimile simlitoare numele TÜ ineunurni
liii prockin 1a1a Ta !
Numal binele a Patriei estii-obieet doriutel Tale,
in tot anul, care passA, sameni pe-a viefri eale
Chte-un thantropii odorri.
Orfanii prin ingrijirea-T1 a aflat a lor phrinte
Ear de-acum bâtrhnul miserü va pag inch 'nainte
ru traiii
 48

Inima Ta a fest plinti de qeiasca duiosie,

CAnd al clis6 : De-acum 'nainte in Moldova n'a sê fie
Nefericele Orfanii"
Si telantul, çe strAmosil l'a lAssatil spre amintire.
Desgropat'ai din terinA, ai dat dupre-a sa rnenire
La Or fa nul Moldovan!

Despoeth, in fiigü. cu foarne, pe respintenea desartA,

De-amu orbul i biltranul n'or sê ;Tara se' le 'mpartA
Unii bawl, surdul trecgtoriii.
A lor lacrirni, de vor plAnge, n'or fi lacrimi de durere,
Ce-a fi plAnsii de mul[runire cuvAntAnd in mangistere
Numele'TI nemuritoriii.

Dupii-o vleath' de grijI plinA, care timpul o (iesface,

Pre noI clue aminti-va deaca insusl noi n'om face
Lucru demnii de amintat?
Patrica de ani o mie, a el nume si Sintl
Nu numai prin a sa arma ci prin fapte de credintA
Rana astAclI a pAstrat !

Cungiurat de bine-qigerI si de ruga cea ferbinte

Pentru traiül Tâ11 ferice, Doamne ! passA inainte
Sub a PronieI favorii.
Pre invidiea cea oarb. fapta bunA o invinge
De tribut a multemirei a Ta trunte o va 'rwinge
Timput drept-judeciltoriii 1
 - 49 -

ELEG

7
 It I .-

IA MATAVIA G)MLIV2103 U234

8 2 5.

ndc tristul verssil nfla-voit, d'unde voii lua cuvinte,

Se espunii a mea durere s'acel pifinsii in care inotii
Amaril mie! soarta crudii- am perdut pe-al meu ptirinte,
Serimanii intmgilerea, car Moldova-unii patriotil !

Alü Bisericei podoaNI, e1i fu amvonei mfindrie,

Clite oil prin Wilde çlisse, prin cuvfint InvingtorI
Stori:ea de la inimi crude lacrimi de induio;io,
Si'nfriina pornirea oarba dmvitatului popord ?

Ciind tuna presto Moldova a resbelului furtuna,

ge ornoruvi, pr4i si lacrimi In earA a semanat,
Chid lucea presto mine crunta-A siei Sami-lunA,
ENi cu crucea i cuviintulu ung triumfil stint a purtat.

Intru fapte lthidate i virtutile mArite,

Simtitoriul nobilui cuget de vapae'-aprins 'la fost,
Pentru Musile Române, a lui case umelite
strAinului nemernicii era purur45-adapost.
7*
Din a Proniei chemare, ce pre omit a pussii aice
Se lucrecle impreuni catrh, scopul ei ccl siint,
indrepta el pe junirnea intru calea cea ferice,
ge conduce Faith vieata, prin tunericul mormant.

Consacra bunul Pdrinte a lui clile mai senine,

Cu furtuna lAtând lupth pl.1-a1 vietei oceanil !
Ca pre fii sél s6 creasscA, n'a crutat nice pre sine,
Cum ea propriti singe a'dapa pc-ai sei fii unit pelicanii.

Deaca din a sale parge, macar p'un singur grilunte

CuviintatuTail de bine induratul Dumnqpii,
Tristii, dar plin de eunostintn, rog en umelita frunte :
Dee'l seriul find rapaosti, mie 'nsufie'mi gandul seil !
 53

WTI I% MI/
Lânga CETATEA ALBA pe Nistiu.

p e stAncosii plaiii 15nga termuri in a Pontalui pAinânt,

Care peste lusiul mArei i câmpii Intinsrt domneasa,
CAlâtoriul de departe vede unit albitii mormAnt,
Ce in toata dimineata de."Apolon se ureasA.
Acolo mai imblar4ite parcâ gemii a marei unde,
§i Eco din departare cu unit sunetii tristil respunde.

AiçI fulgerul puternicii a cesarultii August

I'e Ovidii din sinul Romei interit'aii spre urgie,
A ILA pulbere é stensii in agel asilii ingust,
Dar prin verssuri nemurinde a lui patimi incrs vie.
inch in lume-Amorul inimile va se sfarme,
eaSt r a-0 vidului purta-va intre a la sale arme !

Chiar pe marginea a Dasiei, intre barbarul poporii,

Departat de duke Patrie i molatica vieatd,
Dep asesta plaiii adesse serfind gratie-agiutoril,
Catra 9eriii i efitra Qesarii el 'tindea a sale brata,
Desse-ori aprinsil de dorul ceneta in fantasie :
Capitolul, p6-a sa file pe duioassa IuT sotie !
 54

Desse-ori din sinul mtrei, ce de Patriel departa,

Rada dalc'a mangtiereI se Oren cumci rAssare,
in noiand tintindu'si ochii, dorul seil II arata :
Cu vrintrele 'naripate venind vassul de ertare.
Dar acel semn fiind nour, umplea ceriul de fortune,
Ochii sei d'un riil de lacrimi, inima de-amArilciune !

Dupil ce apoi cu diva si speranta 'ia perith,

La locasul singuraticil se 'nturna intru durere,
Aiç Musile 'ndurate Poetului favoritil
Aduceail din Elecona balsame de mangAere,
Si atunce' a sale versuri ressunail atilt duioasse,
incAt a lor armonie fArmeca inimI fioroasse.

A lui lacrimI, trista boace, ce-a supune n'a putut

A cesarului urgie pe 'nsusi Scitii imblandisse,
Ltinga lacti, la rada lune'. desse-ori in codrul mutti,
CAnd cAnta a sale patimi in a barbarilor disse ;
Scitii, carii deprinsi furA intru fapte nurnai crunte,
Depuneati cununi selbatici pe-a sa 'ntrisstatA frunte

Apoi pe mormAnt Ovidul ceste versuri si6-a pussil

,Al Amorului cel teller cAntAtorii aice dace,
Geniul, care'l mIrissA, pe ansul l'a si repussti,
Tu ce treci, de-ai iubit spune: reposese Ovidu'n pacelh
Si de-atunci, din stenca alba de la apel albe spume,
Lacul si d'A lba cetate poarta astAdi a lor nume.
 5.4 -

C111112
SerisA

PE TINTERIM UI UNIii SA TO.

IMIFATIE.

aramei sunetoare audil trituI semnii i sant

Aeld
Menind soarelui repaosil in a lui 1ilnicü mormant,
Obossit acum sateanul lucrul ethnpului seü curma,
Pluerand passtoriul vine la cotun cu a sa turma.
A perdut a for frumu;;e(e infloritele cthupif,
In negura misterioassa ascurujind a ei mandril
Pirea 'n inima'mi insufla o adiinca intristare,
Lumea-o parase.Tte 'n umbra i'ntru a mea cugetare.
Ca 'n paragina campie uni greil gemât amort:t
La aqui mea rassuna de pe turual inveebit,
Bala cea posomoi ata, chid natara s:Intri3teasit,
Pe a noptei inturnare prin unü bocet crud serbeasa.
Catu'i dulce a ta warn in sat o locuithra!
Langa soap, credincioassa, in ingustul foiprd,
 56

Nimicti 1ini cursul turbura de-o vieat6 fericita,

pioa este ostenelei, noapfe-Amoriului menitd.
Muschiul care anii repqi in t'eren' a prefacut,
Pe parintii vostrii-ascunde in mormAntul cel tacut,
Acolo pe cea movi1, unde sAlcile umbreasA,
A le inimei duioasse lacrimile roureasã.
Dulcea boaré-a diminetei, hugiurnarea de piistorii,
A cocosului cantare. nici plagerea de Amor,
Pe-adormiti n'or al treclascâ din tunericul mormAnt,
A lor seceri in tot anal adunfind de pe primAnt
Aurite spici in jerbil, prin sudori i osteneala
Aduceail nutretul easel si a ei chivernisala.
Sara de-acurn n'or s vie la duioassele sotil,
Nici lua-vor sArutare de la tinerii copii.
N'or ses guste impreuna simpla çinâ siratoassa .
Ce se face mai dereasa de clicerea eea duioassil.
0 voi ! earil n'aveti stima pentru oniul umelit.
Nobili plini de fantasie, mfindri 'n titlul ruginit,
Decea 'n urâ-aveti sateanul? când a fruntei ml sudoare
A produs marirea voastrA s'avutiilor odoare ?
Cruta timpul vre-odatA dritul unui evgenissil,
Ori frumuseta, avutiea nu trecii ca al noptei vissii ?
A sateanului vr'o fapta Inca nu s'a laudat,
Si al soil mormant de pomptr, nici cum s'a 'ncungiurat,
Dar in locul unei pompe, din a lui soti rie-eat e
Nu de-afarii, ci in cuget poartit semn de iatristare.
Oare mirosul de smirnil, oare cânteculti cel knit,
Pulberea ce este stansa pot se'nvie din mormant?
Dead fapte de virtute, care legea ni-invata,
N'or meni si dupa moarte celui drept o alta vieata?
L acrimile ipocrite; mincinosil-acel susspin,
Decrcterile nu selihnbA care de la Pronie via.
 57

Pretq nu are thç o pompft ce prin aurU se adunti,

Tlinguirea-adevarata pe mormantil de nu rassuna.
Precum and unti uuchiii repine, clironomul insatat
Bine-cuvinteasa clioa intru care-a Tapossat 1
Poate ea sub astiti lama este'-o inima 'ngropata
Car6-avea in cursul vietei fantasie imfocata,
Suflet bun en direptate, ça prin sfatul intcleptli
Patriel ar fi fost rasim prin cuvinte i cu pepti.
ins'aleül Lui nu'i lucisse a 0iinte1or facie,
talantul de pretti mare 'i s'a sans din saraciel
Chiar asemene-adamantul ce din stand, este scossii,
Pan' a nu avea lumina mai intai de feril s'a roma,
Si asemene in tufa se ascunde-o mandra floare,
Ce de nime mirosita, vegeteasa, cre0e, moare 1
Poate-aige dormiteasa a cotunulni F r aa c 1 i n,
ce a Patriel parta-amorul sant in sink
a'a §tiintei
Cufundat in astft groapa, poate clace venni]. Mi Ito rt.
Cu asemene ambitie poatc vre-unil N a.p ol e on II?
Dead fulgerul i schiptrul prin el nu sant infranate,
De n'a cantat.a lui Adam feriçirea i pacate,
Deac'al mortel fioros inger, de la Nord pan' la Apussii.
Domnitoril i popoare, la unit crunt giugil n'a slipussii,
induratul geriii nu vrafaii, ca a lor modestala nurne,
Dupa moartea lor sa fie spaima aii mirare 'n lume !
Ci191 virtutea ca i 1'6,11 cumpcnite's la sateanii.
Elti nu eurpa nigi radica tronul crunt, a luj tiranii,
içl o data Poesiel armoniea cea vandura,
La ambitios nevrednic n'a da laiida necacluta.
Sub aceste mi9l movile lêrna lor s'a mormantat.
Pe o peatra, Ara lustru, mifi vera simplu insemnat,
De la duiossii Irecatoriul unii susspin, Iacrima cere,
Musa n'a avut pin versuri se dwepte i sa durere.
Puma Editia a trla 8
 55

A lor nume, anti vietei, poate peatra a vacli,

*'oare-care vers ge 'mvala pe sateni de a muri.
Oare gine d'intre oameni catitatura sa duioassa,
Pan' sa piece, nu arunca peste lumea get' frumoassa ?
Sfaramand a sale-obese sufletul, la locil menit
Passa mangaet, de plansul duioOei insotit5.
Firea a sa limb& are ce 'n mormant nu este mutg.
A ei focil tot ard% Inca deqi vieata nal trecuta.
§i la vadul gel eternicti, in o inima dorim;
Care 'n vieala ni-a lost dulge, dupa moarte sè trairn I

Dar cand prin a mele versuri voff sg tragic din 'ttmesime

Pré mut! ce cleat fur' de lailda in aseastil linterime,
Unii nepota al meii vr'o data intru duiossul sell rose',
Vastind unit mormant mai proaspat. va sa 'ntrebe cine-am fost?
Va respunde atuncea poate Unii pastor cu veche f unte;
IfL'am vaslut in 'multe randuri and se lumina la muntel
Cum pe earba 'nrouratii mergea 'n passil inaripat,
Ca /lintel rug! s'aduca care lumea a creat.
Alte ori sub acel frasinii cu intinssa radacina,
Care-umbreasa cu mil ramuri ce de Zefir se inching,
A *hit pe la ameasla, intristat tti singurelii,
Tintind ochii plini de lacrimi in plaeutul riurelil,
§i treslit apoi din vissuri murmura niqte cuvinte.
Uneori fugea la codru, samanand smintit de minie,
Plecand capul cat'o data ca unit omii ileagiutoria,
Se parea cuprins de patimi seail de unii fatal Amor.
,tntr'o 1i, pe culmea geea, und' era a lui venire,
A§teptatuTam cautandul, dar nu'l gasill nicaire I .

,A trecut i slioa a doua, din nuoil ear l'am cergetat,

,Dar pe munte, nisi in codru, nigi la nil nu l'am aflat
 69

7,Amar mie '11 illoa a treia I in adilnd. duiqime

%Cufundat poporul nostru, 11 dugea la tinterime.
1Vecli in peatril Epitaful, coperit d' umbrossul spind,
1Veip . . ea modal a ser4dure1 tie nu este streinii:

EpyrAr.
,,Ciltdortile a vietei, care d'intre val 'nflorite,
Aici intre-a mortei olztiçl indmplarea te-a condussi,
Al tâii passil unii pic 'frilneasA, vecli fiinte inmiite,
e QU steatia diminetei rãssarit'ail ci'art apussit

Sub aceasd peatrA 0.o cc omii dorit de 'mvAtaturA,

Qe norocului i vilutei a fost purare strain..
rfm familie-umelid, nobil Musele'l Acura,
fnsA fireal hultui-sa melacolie in skit

Curat cuget cu simtire, bundtateal era mare,

, fuck pentru mangilere, ceriul cel indurAtor,
trimissa prin un alt suflet o duloassA vindecare,
DAnuindul in grea cale an soil bun ;I iiintitor.
Nu 'ntreba -se afil mai multe de-a virtutei sale fapta,
Dar nici cerca mai departe care-a fost cii 1.6111 sell ?
Cu speranta acum ambe tremurand de fat' a$eapti
LAugá Cela çe ni este: P Arnate i Dumnecleill

adrklicilia

so
 -- NO -.....

IMNUI. DZ SARA.
CATRA FIA MEA ERMIOANA.
''--.=.0.,=

And Pionul It'll ascunde a lageafArului racla,

§'umbra neptei se rfispunde pest' a geriulur tAxie.
Chiar ca stele nemurinde l'al meii cuget scAnteiasil
A le epochei trecute de mu l. fapte-icoana vie,
§i'n memorie'mT invita melancholic dulge cant,
Despre-a Patriel marl oameni ge clacti astAcIl in mormant.

Toate'n giurul meil sunt mute, preste muril, ge 'n veehimo

Ressun-aii de imne skte, =phial verde se intinde,
La serbare qi la triumfil numai cheamft pe giunime
gel cuvant ge 'n inim/ nobill patriot-amor aprinde,
§'a eroilor nepotul, moqtenirel kr strAinil,
AcIl la fiii sal mt lassA de cat wag amar susspin I

bar din fere ovelite, und'a- Id memorie clage,

&metal a lira melt) in trecutul sal. repoarte,
Pe strAmo0 sê'i presentese ge 'n resbelii, precura in page
Prin credintA fi unire aparati a Patriel soarti,
Let prin a kr virtute, ce fa arma kr §i scut,
In wail cursst de ani o mie astA leara s'a tinut.
 --- 6 -
in lucoate inftfestoassa. do 'amp repedc manata,
P'Alexadru bunit sa vacla. ce ni-a dat legi s.o corona,
Pe gel fulgerti a luf Aris, Stefan, ge cu mica ceata,
A invinsA tie Regl, pe Era s'al Asia legionA,
Pe a Lupuhil tref firçe, ge'n frumilssep s'a mark,
Suceavi, (*) pe anticul Ilion a inoit.

fntre nor(' de ambrosie, purtate de turturele,

Ce de gemete duioasse suna 'n giur o armonie,
Repede chiar ea o clipa, tinere treefi vergurele,
Intro care ctmoscii J n a [*.] ce 'ncA 'n inima mel vie,
Ele 'n lume nu sinitirA, nicf durere nicI Amor,
txecand de aicl sporit-afi a le Ingerilor horA.

Acordeasa a ta arfa, filo a giuniei melt)!

Pe cea stant'a Petrodavel s'aOsemu-ne'mpreuna,
Catil gernegura pinoassa va luci di-a noptei stele,
Pe ancl fretimatul padurer Vunda murmur dalge suna,
SA cantata d'acele fapte, calatorul ce-asculta,
De a noastre Oisse poate iinii ressunet va pastra I

Li Alusie ia re I tha ce a provorat diie cLift [malaise a Pante lul Vas( le-Lupa.
[] A tuea liej.tesiaa moan& la eters de 16 gni.
 8;1

CONVORBIRE NOP I ULM.

1848.

A,4*
end natura dormiteasa in ttniePicil cutimaatil.
IQ'ând. tacit toate, numai grija priVegheasa 'n a me minte,
Desse-orl vorbescil cu Tine, a le lumilorii parinte,
Ce in .ceriti ssi'n al meil cuget e$1 de fat& tot o data.

inpetritul, ce in sinu'ini vêlu barbara sageattl,

A fugitil, ear oniul gel bun, de m'a pinssü, pa0 'nainte,
Numai Tu, duioasse foarte, aucti langede'mi cuvinte,
intake secret susspinuly mana indurata.

Dnsse.-ort credit fil lumet ca'ntristaxile'ml proffinae,

Numal de l'a mele patiml, din ambitie dereasa,
Prscum valuri intartate se informil din line unde.
Amaral Mult mal grea fortuni impregiurul meil domneastl,
Ce amenintil a Patriei viitorul s'acufimile,
Dead Tu, o indurate, neputiniet nu'i fi pazi I

--t
 63

irair ire)
ft% 113

iN MOLDOVA,
'mit floe
1 8 3 .1.

rervntru lacrimi i susspinur! na1 t6 te 0 eugeture,

Intereste cu credinte a men inime invinse,
CO do temerea peirei, ear nu de blestemil cuprinsii,
Cf1 mem ge acli ne gearte meral a. lid D-cleri I
Ca credbrta sê ni-gerte cu o prubi null mai foarte.
Se indemne simpl nostru spre o nobilfi virtute,
Prea-Puternicul rostit'ail cetre ingerul de moarte :
Mil stir a le peke! se dessearge bra(nl tell"
Nevêcluta gea estime 415-a ei darde Mamma
P'intre desse neguri trege, 0 pre termurI, uncle passe
Plensuri, gemete i urletil cu cad were mit lass&
Urmerind fare asstemperti mortiferul a ei sborii.
Surprinse in a lor cale, cii nesspuse repegiune,
tntIiü getele speriete mat ursitei prosforate.
Dar cu gel reii impreuna gel drept desse off repune,
**1 s'acopere d'un giulgiurii a.Moldov et poporil.
 c1

ri ecum unq pericol mare, se ameninti peire.

Pe unii nobil agerti cugetti la 'ntreprinderi nalte cheamA,
Asa cruda catasstroM. a le publicului teamA,
Pe poporul de surpare multe orr a manta.
Dar, Moldova mAntui-sa. deactl-a smiuluI vointA
intru toata-a el lucrare qi in dorul BM v'alege,
*-'a pNii pre asea cale. se prescris'ail Banta lege,
Dupre care 'n sosietate oamenti s'a int,..unit.

Datorig-avemi cu totif pentru Bade a ni lupta,

Cu pericolul vielei a fi."o de urgie.
fn minutul crisci sale a yell marinimie.
*i po fratil auferintel do peire a scapa!
All é timpul care core, filantropul ea 86 aboare
De durere qi de beset. unde aerul resunA,
La ultatul miserti orfanii, la bAtrAnul in lAngoare
Laerima de mAngiere §i pane al prosfora.

Numal mártea este vie In sea li 'nfiiorAtoare,

Dar o iniml crestinA é d'qelu ferecatA,
in luptA chiarri eu Demon nu se 'nvinge nigl o datA,
Sufere sAgeata asprA en euragiii nemuritoril.
Cine nu s'a 'nerede 'n ]?eul in scutul puterel sale?
De§i constiinta'i spune cA plAntatul in pacate,
Dar cainta gel rentifte 0'1 conduce 'nd.reaptA cale
Demnii ilii face se agiungft cAtiun scapii mAntuitorA :

CAnd pre toll vom ajuta-nol At.' a cumpeni mAssura,

Ca aproapelul amorul Intre toll sa se impartA,
CAnd la inimil 'npetritul pe nemicul s8t1 il rartA,
i descordia setAtanA intre nof and va 'nceta,
Dead catrA ruga Banta adaogi-vom fapte bum*,
 65

rortttnatreului Sane dna c1 evlavie rnfi ru§ine.

CAnd se leapAdd d'a sale qi de smintele strAine,
Care datinile Patriei e'a el lege defAinat

Tatra laerhni i suspinuri naltd-te o eugetare.

intAreste CU eredintA a mea inimA invinssA,
çe'l de ternerea peirei, ear nu de blestemii enprinsia,
CA mAna ce acli-ni ceartA milnal a luf D-461!
Fericiti de no! atunce, end &Winn acea fortanA,
Din letargiö eriminaM cdmi deteptul va si; vie,
Fericiti de noi atunce, and luera-vom fnpreunA,
Dupre Tide-o Doamne sAnte, spre-adevArii tritanful tAtt !

DupA not o dinioarA, malt mai dearnnA va sê vie

In pAmAntul a Moldovei de puternici flu o ceath.
Care spre max* dregerf fi-va earl IndemnatA
De eroice esemple ce strabunif lafi lAssatil.
Si atunci pe cel fif nobill, c'or mAri RomAnul nume,
Prin virtate, arte arme i al Muse! armonie,
Multemirea Patriei-a0eaptA §'admirarea 'n tontA fume
ce de glorie eternA pe strAbuni a eununatii !

9
SO

vs
 69

tana vauaa.
1 8 1 0.

tu riule mArete, ce intinSli a tale unde

titre pepte colnici, faima al Ailsonid vechite,
De la tine rechemil astisli in durerile profunde,
Adepostil si lila repaossfi langA ripele 'nverslite.

Mai plAcut .i seninii aerii nal ailaiii incA -orT unde,

VAT, preluci, stAnci, riurele, ce atilt se me invite,
Ca i.ea patimA 'ncrulitA, care inima'mi pAtrunde,
S'o reigcti in dulgea limbA al Italie! marite.

Nici sunAndii pe fluerii &Ana Inca 'n Dacia umbroassA

N'auclita'm in junie &lice verssuri ala line
Precum sun' a lui Petrarca lira cea.armonioassA.

Nici aiure mai duioasse, nu vAsluiii, nici mai senine '

Doile stele 'ncAntMoare intre grata mai frumoasse,
De cAtti care lucescii astisli preste te rile Latine.

---ti,tst--
 70 =

cit.T
PLANETA 111.EA.

4' atit li'sa datorfi, o stea malt gratleassi

Ca 'n primavara a vieter mele,
Ta m'aL ferit de strimbe cal i role,
,§1 mai condussil pe ealea virtuoassa.

Ta 'n slat mraprincli faeliea luminoassa,

M'ar adapat l'Aserée fantauele,
mind vieata'mi indulcesea prin ele
Despretueseil cheer marts fioroassa.

Ca se &resell a vietei. nemurire

Mo 'ncleamnal racial! care 'n gerirt se vede,
Cuni statornica urmeask-a ci Take.

De la lermulk fatal(' vassulil purcede,

kyamu plutind prin 'marea de peire,
.A ta ratlk la portil me va .Inerede.-
 '7 I

NrrArE 1fl PETRARCA

(Sham Amor . .

stemii Amorri: se ni-nnitaina trodatgi

De minim! noue a. le naltel nature,
IreclI pre plimtmt e mAnara ?ina-arati.
Ve;11 cAtil hart"' ploaa din a e1 Capture.

De eke perle s' aarti è vargel

Aleassa mantea, nevetlutal aike,
Cum passrd eT oehirea amorata
Poarta prin asta a munteluT pAdure...

MiT si mil for! cu earba din campief

Uncle stejarul cel umbrossil domneasl,
Se le-atingA urma eT o

geriul de a el" frumussetT se 'nvieasa,

'npregiurit suna duke armonie,
Inseninlnd de a ochilor ei racla.
 72

lacvaa.
IMITAT1E rtUPRE PETRARCA

(Lie for).

yerice flori 0 erbarI tinerelft,

c e primbland ve-stinge multe eare
Pas Qui gel HMI frumeasset Domme mele,
in voT tipilrincl urmele upare;

CAmpie c' asseulif &Ica cuvintele,

0 vionrit de Amerti miressiteare,
Pâdurt anbasse, .ce eu yell/ umbrele
Facetl placute aseunssur/ i recoare.
4

Limpede ap1, d'intre muntI ntiseata,

ce oebii nqi i blande a sale fete,
Care en a ler grape to 'nprumudt.

De vol.' ferige despril-a ei framilssetel

NO- stAncii ce daioassa emu faeutl,,
De-a arda Pal mert fedi se nu. s' Invete

....**44ii e 413011.,
 73

IDLY

nvingAnd riulü cursului oprele,

u simte alti dorti gg-a se gribi la mare,
nil giant cdmpii nisi rediiii de 'nfranare,
Maui& câ 's mandre aceste §i agele.

La tog copacii i nuoilê floricele

fn limba sa de-a clice: Adio, se pare,
tAnguindil cu dulce murmurare,
Sossind la made tot se perde 'n ele.

Eti care 'n doilê a stelelorii lumine,

Vedil chiar minuni ce's mai presus de fire,
Numal trecfind privescil la alte Vine.

Spre Dafne aboarA aprinssti 'a me gAndire,

Si ajunglindii Fa ei lumini senine,
Pere 'n a lor noiani de fericire I

_161_
10
 '7 4

.11V OCASIEA SBORULUI AEROSTATICU

WILLEM aaliElL13
tntreprinssil la Roma la 1811, cánd in çerii se vedea.
cometa gea mare.
6._ - c

u inti1 de-acuma ochil atrd steatia inibcata,

ge intinde preste geruri coma sa de rd menire.,
E deprinssi de mult Roma cu asemene privire,
Açli minune mult mai mare o femée ni-arata.
Sprd-a supune void sale calea vintnrilor Sett,
Nestatornicii uorü aeril ihi inchide 'n veilh sublire,
Preste noilri sboard hmtrea, prin asmene urclire,
Cu odorul gehl mai dulge a naturei incarcatA.
InmAndrie atungi natnra d'o fiinta-aqa dorita,
I deschidd-a ei secrete. gel a lumei armonie,
§i cu ea domniea 'mparte presto siera gea stelita.
La pilmAnt, de uncle aboard, de-amu numai vra ad yip,
Ca puternicul ei cugetit mai inaltil a tot invita,
§i in gerill, de nu ajunge, este deamnit ca ea fie 1

-* V. -I,-
 Th

LA 1NTRODUcEREA
LIMBET NATIONALE IN PUBLICA INVATATURA
irt Moldaviea.
la 1 8 2 8.

4'
ele negurl ce'sfi n ripa AherónuluI nascute,
Alor aripI Intinsfisse prost' a Dacid campie,
Ear fantomI a nowt oarbe, prin unit somnfi de trandfivie
Tine-ati mult timpii ngfinatfi a Românilorfi virtute:
Musele 'n nemerniçie spfiImilntate umblart 0 mute,
Neputfind a Pated, rumba din ultare sê Invie,
§i pAstorul uumai singurfi cu Itristata armonie,-
Romanescri cantedi sunat-aii pre çimpo i alaute.
tnsâ Pronia Indurata a sfarmatri fatale fere,
§'a dorituluI Luçeafarii ni rassare-acum sctbatela,
ge pre soarele minqte de fa departate sfere.
A§-teptlInd Romfini1 sliot, dad vatiluri racla 'ntAia,
inalland spre geriul ()eh% c'un suspina de miingfiere,.
,A 'nvierd mele, isoit, clioa 'ntei va fi fives

10*
 76

PALLIMEL MOLDOVEMLOR.
Peidru ziaa aniversala a fnaugurarei
ACADEMIC( DIN IASSI
Serbatd in 3 Iu lie 18&S,

eaci Troia 'n a et ziclurt PalladinI ar fi pastrat,

Care Gioe chear din Olimpit a trimessii spre a el ferire,
A bit Priamossit domnie in putere i 'nflorire
TeafArá 'ntre perieoli pe teiniüri ar fi start.
Nu a Veilor urgle, nu Achilevs infiorat,
Nigl a Gregilor iui vasse ge varsaii food i peire,
Nu Ulissii inteleptulti, cu gibagea uneltire,
Ilionil Va sale temAe in lean' ar fi surpat.
Cu asemene scopil mare natief mAntuitorri,
Regl em en tu I ca Palladiil pg-Academie a urglitii,
Ca sa fie de virtate i tiinte viii isvorii.
CII Moldovet, Ants, Pronie ferigire a menial :
Pe at(' clelul i predinta vor pastra agest odorii,
Care dupá ant o mie p'Orisonii eaii rasseri441
 77

PENTRU
0111M12511 P511131,
in
LIMBA NATIONALA
IMITATIE.
.1.81.

k iilerelil vi verde Daflnit InplAntat'am dinioare.

4.14N

§i. 'ndliat'am cAtAA ceriüri en rugi pofte umelite :

Ca ail vada, fi Romanii vele rapine inflorite,
Ce urcleseit eununt de laildA tii dali numelul lucoare.

Am rngat pt.. lanaut &fill ca din not! 86 se coboare,

i pre el ek- 'ntidA vara a hi aripi aurite,
§i ea barbara fortunk strAnsA In obecli eumplite,
SA nu Lab vio putem ea In urmA sel obeare.
Still cA timpurl multe Ind tupilata vietui-va
Asta arbore In codruri, ee pre DagIea umbreasfi,
Dar Dakar teulie foarte spre eeriil mAndrA rAsseri-va.

CAnd prin Pronie, de unde soarta gintelor derastl,

RomAnii vrednieil de cunund d.oara intre no! veni-va.
Precum dup4 oarbA noapte rêssarii line-a ililei rat-JA I

-="0.=.-
 MAMA ami anal
IMITATIE.

GAnd. Isusil cu gel din urma dureros a Id susspinii

.__.,

A desehisii, muyindii, mopluinte, trenmrat-aa s'Intul rminte,

Se trecji Ad.m in Tartaru. illi'n pared' c'unii Serafinri
La judetil cu-al se1 ilii chiama, inalta annoassa frante.

Culundat In cugetare de mirare, spaIma OA

Din a umbrelor tunericti rideend gene carunte,
Vedd-unii ingeril si'l intriaba : ginel cununatii de spink
ge pe Crusii-arata lume! coasta q'a lui ample crunte?

Mud afla ca Urslitoriul de lugeferi, de putere,

1)..vatind.,_iland mangaere, fears band, capil'ail plecatii,
Revarssa amar' ofiare, din ocliT lacrirai de durere.

Si'nturnanduse spre Eva, slisel: Eat'a triumfatil

Presto 'ntunecata bolta din a geriurilor -sfere,
gel se pentru. no! muritail, Inviere asli ni-a datil i

er0
 14.1. 79

If(
!A.z) rig 1-ZT%J'Elb

La contprtul datIl hi lag! pe Teatrul nuoii,

in tj Ianuarie 1847.

in gea sli de dud Orfeos, mftriti er' de armonie,

Pe- alauta 'ncantfttoare lermul Tragic(' rassuna,
*i in éstassul sinatirel fieare, codrii i parte,
P rin virtutea melodiel inblansindul fermeca.

N1.1 sunase ptIna astql in a Istrului campie,

MaT puternicil versil de-acela ce produce lira ta.
D'e-unde nevNutul Demon mil rill yard de magie
Preste inimile noastre ge's ripite 'n undo. sa.

De al trege 'n alt4 lume ca s 'nvii pe Nitridige,

De-ai phiti, nuoil Argonaiita cdtra Colhos fabulossti,
Pe furtuna 'at infrdna-o i pre Tartar ai supune.

Dar menirea tal mai nalta, a ta soartitl, mai ferice,

Proniea prin al fa-organ'''. imnul *gel armoniossii
Care Inger(' 'n ceriti cAnta, pre pêmánt va se ressune !
 SO

Pentru .zioa AUicersalli

a deschiderei

vaavaani unman.
In Ia§i1a1817
CAM PRINTULO GRIGORI GHICA §I D-NEI ELENA SCHUBINO.

Cara a conliwrat ta avea intaea Representatie Romtina.

1850.

imü timp de ovélire, pe cAnd limba gea Romank

Din palaturI interitA se vorbea =mai la stAnA.,
NAM. V o I, de neam pi cugetii, sfArAmAnd a sale fere
AtI vorbit tiled c'aigia ge ni-dal pAn i miere.

Idill agest vAdit'ati: c'alor iniml nu sent mute

La respect. la cunoptintA, la smoril pi la virtute.
PArga sgener nationale cu drept V o A se cuvine ;,
Amintire sA ye fie a junetilor senine.
PicAtura. de pi mica, ge pe-o stand picureasit,
Face riului o cale care dupA, ea urmeasA.
 -81

PITE INA EWE'

V I p I U NE.
1848.
IMITATIE.

!,
u met imgetii m 'nellassA In a geriulul trtrie,
Unde s'afl4-4agea fiintà geindarnii chemii prin morminte,
Acolo in ceaf .aleasse, in luminn &iarmonie,
Mar frumoass"amit reveclufo cu duioasse simgri sfinte.

Me Ina -de mAni O'ml .issa : in ageasta sfer6. fie

,,Ca se yii, de se aseulte umelita ini rugeminte;
Ed. sum fiea ge'n 'neap ill eramil de bucurie,
4'a me fill amü incetat'o de-& ei sara mal nainte.
-pDispoerea muritoaregiossii terina o culege,
',Ear ageea, ge voi phingeti, mentuita, de furtuna,
vAigi gustA ferigire care omul n'o '-ntelege."
.Ah 1 digea imi lassa. Mana, Va el vorbe nu mai sunk
C'auclind a lor dulgeate, chear atungi voeam alege,
Se riimanit in Ioc ge vecnicii sufletele inpreunii.

----:_.:-.:C..?...---
Yeasit Editia a trot& Ii
 -...., 82

IN OCASIEA:MORTEI
IVIDGIZI. AILIEM &HID c 3 MEM,
Clitra junimea Moldovanii.
1 8 5 O.

In o epoca mEtrita, pe cAnd Patriea ingind

De junie 0 de glorie, In putere a stAtutti,
A strAmottilor naltti cugefil v'alor armA neinvingt,
In mill curet'', de anI o mie Mintuire a fost 0 scutti.

in prefnerl tot-d'auna soarta gintelor dcprinstt,

CAnd al armelor triumfurI chear ca vissul a trecut,
in mArete iniml Geriul insaflA virtute-aprinsA,
Prin a cAreia putere Moldova nu a cAclutil.

c esti" Barb at ii, pe care Patriea pMnge in durere vie,

Prin virtute 0 dreptate fu a ei aparatorili,
§'Etill ye lassA 'n mo0enire o prea sAntA avutie !

Junior ! EaccA-ve arma,. scutul gel mAntuitoriti,

Clironomii virtutd sale Moldovanul tot ea fie,

---
CA 'n virtute stA presentul i al vostra, viito rid !
 83-'

CATRA SIGNORA

II dB [ilbagbc,
Prima Donna al Teatrulut Italieasis
in Iag, representkd Vestara.
1 -8 5 1.

And li nescAnde-Aurorel rap,

ce pementul invieasa,
In tarie-a resseritil,
A Carpatului nalta munte
Seninease mandra frunte
NOaptea çe a fosta umbrittl.

Chear ala tu o Giordani!

Celia pe sc.ena laliana
Ca o ]?inft ai calcattl,
AI teii Jodi 0 armonie
ce simpatie 1nvie
Pre nol toil a incentatit.

Melpomena a el arte
afectul tilii Inparte
Cana vil de-a o presenta,
11*
 - 84
Inima flit simtire
S'a pittrunsii de duioqire
i o fagi a lacrima 1

,,Acli in Roma fil Vestar

I2is'aii Musa gea fataM,
i piseste'ml focul Santii"
Ah t Amorulut faclie
Focil-a stansii, Vestala vie
S'aoufunda in mormänt l

Tusk Geniul nu trege

A lui Stied' unda gea rege,
Pentru WI nemuritoriii
Din mfi gull numele'll sunk
Vestala se 'ncununA
Cu aplausil triiimfAtoriii l

--V-z*,
 86

tbTPAG1121 701AZI1Vill'a
a
Operer Itatiene, intdea oard infiintiata
pe Teatrul din Iassi la 1852
La ocaalea ineheerei Representaiiilor de earn&
&O. NETT 0.

3in anticul timpil Italia prin al armelor putere,

Prin eroica virtute a poporului mAritt,
Numeroasse ginte 'fivins'ail, lurninat'aii a lor sferer
Pan' la marginile lumei, de l'Apussil la Rasseritti.

Nigi a timpului fortune, nigi a barbarilor- fere,

A putut stirpi vr'o data, laurul gel inverclitti,
fn ruini marete Inca acea floare nig]: cum pere,
çe pe balsamul vietei intre noT. s'a rtspanditil.

Legioana-a luT Apollo! ce cu farmigile sale

Sagetanclu-ni in ihimi cu versü dulce incantatil,
AI venitti doritt not de la termul apussanii.
Nuoil triumfil te va conduce cart termul Patrid tale,
Cd la stoluri tributare, ge de multi al subgiugatil,
AI adaogsii inct-acuma pe poporul Molclovanii
'ire
ANACREONTICE.
 69

AMORUL PLAGATU.
DUPRE ANACREONt.

A,
I 'legend Amor(' n-date
Floe de rose in gredini,
/Tara viI4utti..4 tapilatk
Era 'ii frune o Albine;
Ce ea gimpul iet ascunsti
Lamle &gall l'a Inpuns&
intru eruda sa durere,
fncepu eu plensil :se 4ipe,
Catena. balsam, minglere,
Se grabea esa ambe-aripe,
Dreptil la Vinerea $e sboaro;
Plinii de &ice eumea moare.
,
Amara Tule! iliaart, /name,
Alert mamel kaccA more,
Cu o darde 'int face same
Acel erpe sbarAtoritia
De 43orpti iAte de fi. pad,
Teranit Albine 1.4lieti,
fuse, lantrea 1 respunde:
Dead-Albinei niietil sphill,
De,atilt rail te petrunde,
0 Amorule! ce eiiinti
Simte-o iniine 'neruntatã
Ce o 'mpunge-a ta stead T?
- 41=4)p.----
rcerif Ei litla a traia. t2
 , 90

la VIVVila.

Seriemii Pietare &bag e,

Pe-a mea Doamne departata,
. Dupe cumil pe ea voitt face
Prin al meil versa vederatt

Negre coame cu lugie

Se se 'ncrete de-a lor voe,
Si de poll prin aneestrie
FA miresme ea se ploae.

-411be frunte- se- se vadA

Si umbroasse desse-gene,
Preste care 'n gercil se cadA,
Negrigioassele springene.
A
Te rogil inse scrie-agele
Gemeni arcurI inmendrite,
Ca vederea se iiwle
De stint duo8 seal unite.
 91

CAMAtura fa sêninA
Ca vApaea scAnteloassa,
OAT albastri de-AtinA
Seal de Vinerea frurnoassa.

Serie 'ntinericil fati

LAnga rosA mint crinul,
CAnd in Mai de dimineata
DupA roAl 'qi deschidii sinul.

A el buse de eorale,
CAtrA sArutArT sO 'nbie,
fmnieritA f o cale
De-IngereascA arrnonie.

Fa ea 'n aeri fAr' de nor!,

Inpregiurul ei s sbo,ze-
InpreunA cu AmorI
pe Gratil surioare.

Dar al ei s6 nu. aseundA

Harurl o mantelA deassA,
Ca fantasiea so pAtrundi
La frumAssep mal aleasd.

2*
 91

MI ItiMulaca
DUPPX ANACREOWL.
,

are.,
JL*JinIoare noapte-ulneaP,
Maui paosti preste tofu,
end Ursa 'I/ verii rceteasel
Llingi card rat Mott%
'ntkere their freal
Gusta somas mangAitorti;
De-o-dath cu grigaire
L'a inea u& hata-Amorit.,

MAniossil anui Pet: Orr 9ine

Cu unit gtunetra pre cumplitk
Ca send 044 ozmnuJ, vine/
Clad abrica antti adormitiLes

Dar dull-wept artnI spue:

slgu te terne, i £1.1 linfi,
;Vino 'n pripa flue descue,
CA di sum unti prundi strAin4.
.
Ritacitil n grea nevoTe,
,Stall sub ceriti Inornutii,
,PAn! la pere-udatik de ploae
Ai de loama'sti inghetatil 1*
 -..r. 93 --,..

Tanguirea sa yea vie

De 'Dtristare m'a euprhl
M'am seulatd, vi o ladle
Din tayiune ama aprinsfi.
Deselasindd tqa fa pripa
Uhrt frumossii prunefi mil vacTutii,
'NW1 ctIQuea e Bri Pii,
Iar In maul unit era eumplifi
In a mele case 'nguste
Damanatu-Iamd mail loci";
*r rApaossd ea ea piste.
L' acieslaiti pe fiino flood
A lui mane delicate
in a mele le !Mora,
i din coamele t udate
Cu re9eala, apa stored,
Der abiea frigoasea Q17-1Iua.
De la ail s'a departatti,
,En sê van, a Oise', acuma
9Deaccit &Tut nul udattl i"
Ild incoarda, f a RA:geatil
reclii ca sboara 'n as,e1 timpd,
*i in inima inlitit
Mii de Iespe Me tngimpii.

Eld cu. orimil e0015., 14 ii0 :

,Alii mert oaspe fii voiossii,
De al fi ap feriye
,Cumu'l ardul eariAtossici4
 94

4)12 4 U.
CATRA A SA MIN1ATURA.

4S1L
P.(
I tu picturit nethdA
A mind Jut Ape le,
Ce figuresi avidoma
Icoana feteI mele.
0 ! mAngAere aingurA
De amorata pink
De and o lege barbara
De Klansa me desbint:
Mere-unde cu Haritele
Dulgg-Amori domneasa,
Und' al mei curtii q' inima
D6-apurure vieasii.
Ascunsa supt aripele
Lu Cupidon, mere Rite,
Eli ta-a scuti cu armele
Ce 'n Olimpul aunt temute.
Atinsr1 fi de manele
Doritel Doamne mele.
t5-orti privi luminele
Agelor vie stele.
 0.5

Pre tine vor se nuingae.

Mit ferieirl dorite,
De särutari adapête
Ce mie'mT sunt oprite.
incungiurata 'n negura
De unit suspinti ferbinte,
Martora 'I fi de genu te,
De tristele cuvinte.
in acel sina a crinulut
Cand tel afla ferke,
Vil : ee nu poat6-aasemene
Sk."'fie-Alvira aige ?
Ca eV: eu duke slkere
'a inimef vapae.
.Arfi uses, cele gemene
A plansului parae.
Ara alina Ursitelor
Neomenita lege,
Cu amorate husele
Suspinul aril culege.
i mie Hai luceafarul
Din çeriii va and strMuee,
Cand du136-a fi d'o patima
Aminte 941 aduce.
Dar, vor veni doritele
Dile d'o lid soarta.
Ca, en Amora qi Muscle
De grip mie'mt poarti 1
..--...o.Oca-
 96

talaitmla uanne

ifr)
?cotepedealuntre amu ,departe duce
'Pe aIü efi odorti,
'n ealea lea eheara din ceriii strAlike
ASteaoa id'Amorfi.

Line stiltati vo undelar azure

rre Magi ea,
Lorea si AtistrallindreptaV aiuiue
guflarea grea.
Hord de passed de la mai ressnee
Cantecti Oiossa,
V eittrà eli Sirens ta impreune
Versa Auiassii.
CA Oceanul, asSemene frumineté
N'a aa inttatii,
De eAnd pa global, tuu apossse bhae
-Ai oungiwaii.
31"AndiA ea Vennsii, d. iota' lh lunie
S'a tbstil
V and pre stack, diii allaite spume.
A. 0.4§Ariyiti
 97 -

ilt2agrt Tr11.0.M.
DUPRE ANACREONt.

V1 ercAnd Vinerea ti-datA pe Amoral fngatort4

pigea: ,.Deacâ oare gine intAlni-va pe Amorii,
Vagabond'a gel é firemi, care umblA 'n rAtAgire,
AAA meti este micri fugarul, gine'ml a de ansul stire)
Va lua o sarutare de la Afrodita'n darit,
Ear agel ge Mil aduge sa astepte c.I' unit alai hull.
Spr6-a cunoaste pe rebelul, urmatoare semne fie-
ce descope'rii a lui formA intre alp copil o mie :
A lui falA nu'i pre albA, ge cam5 rosA, ochil sei
Sunt Burnett, strAbat departe, varsit racl'A du stAthei.
Illinteal este sugubeatA, vorbal plinA de plAgere,
Alte'n gAnd si alte clige, rostu'l curge chear ca miere,
Dar indatA ge sê mAnie si sd-nvitil-a lui venin,
De o barbar A. urgie s' artifitii este plinti.
Nigi o data adevêrul a lui' gura nu r6ssunft,
be'i si Fund], insalil foarte, cAte spune é minciuna
in meclul jucAriel se aratA incruclit.
E balm la pArii, la aerti é mAretil 4 inmandrit,
Migi sunt degetele sale si mAnuta'i delicaa,
insA 'n departar6-aruncA si impunge-a lui sAgeatA I
Pcosit Editia a mitt: 13
 98
0 arund 'n departare, un'orl peste Aheron,
Undo 'n sinul se Infinge a 'ncruclitulul, Pluton.
Nici unii straiii Amorul porta., dar secreta si ascunsa
A lui inima truft0 la toti ochl 6 nepatrunsa.
Nesfiitii de juni si fete, ca porumbii inaripat
De la unul okra altul sboara Amoral ne 'ngetat.
Veneticii-acela oaspe, foisorul cu vapae
ilii aprinde si'lii asacla in straine manuntae.
Unii micii arcii in mamft duce, qi din micii-nela arcii,
Nevequte la vedere mil sageti tot se descarcit
De pe umar 'i s' anina pe cordele aurite
Cucura ce este plina de sageti foart' ascutite.
De respect lipsit Amoral. de mustrarl netematorit
Chear pe mine, a lul mama, ma incruntA multe ori.
C'unit cuvant, el 6 selbaticti, purure'l plinil de trufie,
Mai alesti spr'altor ossinda poarta 'n mad o acne,
Carg-aprinde, arde toate in bordeiti si in palatii.
De putetl pe chi a prinde, rogit adaceti'l legatti.
Nu cumva in a lui spaima ca sal dap: vrg-o mangaere,
Deli vedea cu mit suspinuri vNrsind lacrimi de durere,
Feriti cursa lul and ride, tragetilit far' al scapa,
Aparati-va de dinsul de-a voi a seruta,
Serutare'i este farmed, plans'-altor 6 bucurie,
Venin este a lui gurA ce nu are doctorie.
De va clice: Zama arma, vi'o dal cu juramine
N'o atingeti, aveti teama de 'nclulcitul Bei cuvant.
VA feriti ca d'-unii balaurii despe a lui ademenire,
Foca ascundii a sale daruri &? aduca inimel peire I

--41- . i *--
 99

G) 2 0 TA a V a 2 a
A rsacreontic a.

eoa 'n pAinint ascunsu-s'aii,

i 9eriu 'i fOr' de nod,
Se 'nvlscil din noii ear arborii
De fruncle 0 de &II.

De-acum nu cade turbure

Apa din stfincI in vAl,
Riulii cu line murmure
Curge prö-a sale di

Cit'ssii toatg-aiçe tra1nige

Ann! nse-arata chear,
Stelile apuindusse
Din noti in 9eriii ressarii.

in capta epochA
Se 'noescii toate earii,
Dar 0.1 çe 'nghite Tartarul,
Mal mult nu mal ressarti.
134
 100

Or! clue d'intre ()amen!

Ursita a intorsii 3

Ca se nu taie Lahesissii.
ge Atropo a torsi'?

o nebunil fantastice 1

Thirirea a'qi linti

In cugete nessigure,
Ai Ind tog a muri.

Dgerte 'asA mftgulirile,

Ce trecil presto p5m8lit,
Ca o segeata repede
Pe aripe de irentil!

De9I, la gerescil repaossul

Tintease' al nostru &III,
Precum la dulgea Patrie
Gtmde ca1atorr4
 10i

004101 a.

4111N
are veni-veI idolii yield mele
741.17

LI agest redia ea te-aqtept de milt ?

Mutal de-atungI duioassa Fiomele,
§'al mat suspina singura ell l'ascultil.

A fiord tirup m'ail fost veslut aige,

Cand al mea traia ea el era senin,
Venit'aa timpul auritel spice,
Dar al meil sufletil nul e'atungI de 'bail.

Precum pe feóre rotia In vanti o uda

'Cand sAgeteasti arsura pe 'Anent,
Ap eu plansil nu'ini stanga vapaea eruda
cES-a mele shile -Diana spre morment.

Aigl, o sli sub gea boltire verde,

Ferig'amil fost eu tine dulge-odpril I
Ear amu simtii. e'unti aspru china ma pierde,
Ca singurel ramass amil fOra de Amora 1

--Vc4,--
 102

DORULO INTALNIREI.

ac' aproape aiea. sli,

.140.

Intim care soaxta cruchi

Ruga mea va sê aud.§
el leg va inb1nç1J t
S'a plini duiossnl:dorfi.
Ca sa vêchl a 1?ine1 mete
Seninoasse oheare stele
Ce na' aprindii. d atAt_aroorii.
Açea fata voiii vedea,
-Ce s'assamAnA c'o floare,
Uncle aunt vetuitoare
Ondu1 q'inimioara mea.
No1 in frunte vom privi
Sufletelor noastre stare,
ce dulce lacriEnare
inpreunâ vomit uni
Ea 'ml va spune al el chinii,
Ei a ines. durere 'ol iliçe,
Amord ! in cea li fel*

-
Vino 'nvatil-unii nue' suspiuti I
 103

6)3,n241@lta tVLICNE12.

gscc AssiIrehil cal e perde

Pe duioassa Iu soli%
Sboar' o catil prin ample
Si tot clinth al sell doril.

Se IntoarnA in padure,
Obossitri amu s'o cheme,
Noapte asprimea gerne
Unui ageril vanatorü.

Riuri i cmpii florite

Nu mai gearcit, ge s'ascunde
Singurelii in cuifibulii, unde
A traitii cil-al sea odorii.
 104

PRIMAITAR A.

accfi primavaYa, linft

Dorul nostra a plinitii,
i din sfera, cea senia
Ne-a adusati timpil ferkittle
De-a lui Febussil calde racle
RAce-omAtul sfigetatii,
tare ripi,spumand serpease
Cfitril riulil desghetata.
MOgurild fortunoasse,
A Carpatului minuni,
A lor coame rAmuroasse
De 'nvercilite 'ngingit cunua
Mll §i mil de florkele,
Care-a ploaei Eise aunt,
Amoratelor junele
Semâneasil pre pâmentil.
De la terile strêine
PassArele vial ca nori,
 Ear Zefirul eu alb-me-
-Le ae sioaea intre fort
A la( Panalienil triA5 fika
De la Nilul atinos,
S6 intoarnft randuniea
Catril ouibul .ef auiessfi.
SbierAteane oi dh stAne
Dianineala Ia eiimpti essii,
Ear(' pstorii pentru Pine
Cununele sukulre tessrt.
lor doine tuntelite
CalAusi aunt pentru oi,
Cana. in thnpuri invedite
re RomanI &Kea 'n resboi.
lloartea lase ni vbensi,
Ea 'n bordeiul urnelitti,
reo potrivi shereasA
Ca 'n pblatul auritii I

sCoca

PaesE Editia a trela. i4

 106

conivuurat viAmmr® 1:t

DUPRE BIONC:

I if
ni junelii. care pussase toat6-a sale ostenele
88 vinese cle placere. i sê prinda plisserele,
Dineoare in padure pe tnalti tufossa stejaril,
Tupiatü veclu 'ntre fruncle pe Amorul ccl fugarii.
0 fiinta-atat de manch.a intre passgrelg-o rale,
flu umplussê de-o-data de nespusa bucurie,
Ca parutus'ail Amorul, vinatoriului cel midi,
Din o tara departata unü frumossii puiti veneticii.
De aceea-a lui unelte i gibaciul 1aul intinde,
Sta la panda, iii ocheasa, pe Amorul doar va prinde.
ins'acesta nestatornicil, de pe unü pe alt tufar
Mere". Balla ti copilul chearil se sbuciuma 'nsadar.
Neat, obossit In urma dc atata osteneaM,
De la sine 101 arunca, maniossii cal da sminteala,
La unti vechiui eran alearga, ce pre ela l'a Invatatil,
In ce chipil s'ademenese 0 se prindt3 unit vinatii.
l'e _Amoral 'i arata i 'ntamplarea sa b spune,
Dar, ralind batranuI (Ace, unri cuvant de'ntelepciune :
 107

uFtttul mei! en tnceteask asti fiarft a Tina,

Lassa passerea in pace, a 'n vanü o vel alunga
Asta flail 'I ti3ugulleatA, ca e'al gra a' se deprinae,
*i mai teafar ramanevei deac'acurna n'o veI prinde.
De poll fugi, pentru uP 'n varsth, and in gni* fa nalt:Ii-un foerr,
Passerea care te fuge 0 nu sti nicl cum pe loc,
ce din ram in ram salteasi 0 de tine se ascunde,
In gibaciul 1auI nu 'ncape i derinle l. nu respunde,
Urrand. legel nesmintite ce natura as. 'ia datti,
Mal thliti unit euiübii 'a face in al WI sin nfocat.

14*
 left

=ORM ARATORti

stff toama-Amorul-Veri,
cenetillid Imperial seri,
Trecu a bfolclovet park
Wit& oamenir malt aril.
Dar nu seerff Fagiunsit
Mel spsintenA7 cfilAtoria,
cc ne ardE-adiesee oir,
De brumd-atun9I pfitrunsii,
Ch.% casA, prihniouswil
in vrro inima duioassa,
Ins'aleil I elii nicture
N'a &sari aatipostire.
C6cl. precum pe la Vasluiri,
Ca %Ail, Astitql miere
Si -credinta 'n astA Iar
S'a facutii o marfa rari.
Ca Albino. i Amorul
Umbli und'o trage dorul.
Veftd grasa-acea terind,
Areal, cucura depune.
Tauri dol la giugii supune,
Stramurariul lea in mana,
Pare 'n port i la cuvent
Lucritoriii chearil de pamant.
 /09
Cfi n ageastfi nou8 mascfi.
Cantfind Dana Romaneasca,
A lui taurI assudait,
§i tot brasde resturnati.
Abfe ampul a aratil,
Ce n'a fost sterpii din naturit
Din cucurfi a luatil
De seminta o mfissurfi,
intealessii ffira neghina,
Din acfireia tutpinfi
Ressaril ininal creclincioasse
Simtitoare i duioasse.
DNA ge a semilnat
La 12'eli rug- a inaltat ;
Se reverse-4 lui favorti
,Pre tomnaticul ogoril,
,Ca productul delicat
De gerii, seqet 'apfirat,
S8 se facii bunCfrumossii,
Si mesiii s'aibl sfinfitossii "
Deacl de9i din gel ogorti,
Ce a semilnat Amora,
Viitoarea Primfivara
him! u vor se ressara,
Creclinçioasse
duioasse,
Virtuossil hobili morn,
Care é nemuritoril,
INT'avfia Wide loeui
Din Moldova va fugi
 tro

atla? Inn)
COCkTit BATMNA.
DUPRE ORATIUSe

uclit'all a mea raga

celiut dar a auclit'b I
Lice, anir te subgiugX
Fa ta vieac a 'mbtitrkkit'o./
Dar tu hikla i ifuoassa,
Vrei se parr And frumoassi?
cele coame tot drunte,
Le incingr de cm:Lunde,
Ca s'aeopere pe frunte
Ba trAnMilorti sbárcele,
*i cu harurr cumparate
to dregi fetile vargate.
Tremuroassii a ta guru
Suspin)r1 suilitud frigoasse,
Cu mid sunetii Vial de urii,
Dice dntice duioasse,
Cand ca iieara care muge,
Chem.]: p Amorul ce te fuge.
 111

R15 n eursul seti c.el fate,

Se fereSe se s' amle
titre frunPle trecute,
Chid incep s' ingalbinese,
Preetim place la Alliine
Mai mult rosa de del. spine.
A feptarilor frumiisle,
Ce ineati intru tierbie,
A le mele tinerete
De-acum ale5 n'or se viel
Deci tu numai prin virtut.
Se dregi gratiile perclute.
Dupn ce sermano Lice
M tree& prin mii fortune,
La femel, ce venetice
Dupe tine nrrnease, spune,
De monstrari i stenci fatale
ce-ai gessita in a ta eale
 112

a.

Rictorl plini de sumetie,

ce-aratati. pe-a ernel pia,
Sub figura d'o bâtrAnA.
Treniurati de a eI nAnie!

De 'nsug Ercules mal tare,

Prin ea riul zace 'n fiera,
."a eI singurá suflare
SchimbA toate 'n atmosfera.

Ea invita pre pftment

Pre turbatul ager vent,
LuI Veva tunetu 'nfrâneasâ
i a fulgerilor racla.

muse deac' a eI putere

Ne adu96-atAta fricg,
Ea prin 1in4tea ce'l flIcA
Ne revarsil natingAere.
 113

Ea d' ospête 'I datatoare,

Fain nag- a vietel haossii,
TimpurI alte's de sudoare,
EarnaI timpul de repaossil.

Ea din Olimpii ni-ad.unA:

Pe-Amorii. Bahusil. i pre gioeg,
elnd viforile sunA
II ni aprind in inimI foeil.

CA in van(' a vereI Doamna,

De api9I t;si de florI sé 'n9inge,
Ni suride in vanii toamna,
C'a kr poame earna strange

Poesil Editia a treia. 15

 114

Lt@TROM a%
VISIUNE
PE RIPELE OSANET.
7 Iu lie 1843.

Racal noaptea 'I duke shinA,

De luçeferI tiriea é plink
VOntul é mutil,
Nog a trecut,
Numal unda limpeclitd
De unii Zefirfi incretita,
i unit freamat d'intre pinl
Tulbura repaossti Init.

Singurick oare sine

D'intre umbre inçet vine ?
Mal upara ea s6 treaa,
Florkele
Tinerele
A kr mfindra frunte pleacti,
Velu'l albil ea de ninsoare,
i cununI de 1Acrênt6oare1
 115

VS-abureasO ambrosie
tngingii comal castanie.
Vergura ce dineoare
in a verei prima-floare,
Ah aT trecut I
St unil minutti,
Se mai vedil e a ta fat&
De grafi de frumilsgata . . .
Dar ea passd Inainte
$im.d lassO 'ntre morminte

Ca unit tugerü scutitorii

Cungiurat de viü lucorti,
Din Osanei tristO vale,
Care gere
Rugi, durere,
Presto aeroassa cale.
*i'ntr'a noptei dulce luminfi
0 conduce 'n sfera seninn,
D'und'auilitam, cu Una suspinii :
Parinte adio n'o BO mai vinti I*

15*
 IJ

alum ai uwawali1
IN OCASIEA PUBLICAREI QE1 INTAI GASETE
IN LIMA TATRIE!
INTITULATA ALBINA ROMANEASCA

LA I. 8 2 9.

g"pune, spune micfi-Albina

incotro mergi acum treasa ?
Cand a soarelui luminft
Pe 9est câmpii nu sclinteiasil;

Inca tremura pe foae

in munti roua i prin ripe,
Nu te temi se tii se moae
Delicatele aripe ?

Inca florile 'nmiite,

Stand In umbra tupilate,
Tina inchise i 'nvalite,
Boboelile plecate.
 117

De ge sbori -ca o segeata

Care aerul despicA,
D'unde vit tu milnecatA
i 'neotro, Albino mica ?

LinA 1 vieata mea si bunA

Fôrti multA osteneala,
cele care alp adunA
Prancli Amii deli chivernissall

Asa trAntoril urmara.

Amii trAitti asa tot bine,
Nu cAra la alp cearA
Suge mierea ca si mine.

Albin a.
]?ice-Albina 'n repegiune:
Lueru toate 'nvinge 'n lame,
,De voesti, sburAnd toili spune,
A mea sisteral 0 nume.

Eres Albina RomAneascil.

Al meil doru'I 0 a mea lege
Pre campiea pamanteasca,
Din flori miere a culege.

A le mele surioare,
Cancl abiea se luminassa
Dulce pirga de pe floare
0 are' de mult a oaf&
 118

Eil de farmActi amortita,

1213cuia timpurt multe-aige,
Si abiea me simtfi tresitA
in agest minut ferice.

Alee, lucru mult m'asteaptft I

Multe cAmpuri voiii petrege,
Uncle soarta te indreapti
Mergi 0 tu, cA_ timpul trege.

i me lasan a me care
S'adun'. geara, dulge miere,
CA de-a mele 0 de-a tale
pile, sama ni-vor geret

ALBINA g TRANTORULD
LA 1 8 5 0.
CAnd, Gaseta a blgetat a se intitula:
Albina Romaneasca.

Spune, spune-Albino mica,

D'unde vit asa 011ie,
Vadd cA 41 n'adugi nimicA
ce-al fAcut priu gea cAmpie?

Primavara gea frumoassA,

Cu flori vara 0 cu poame
Nu a fost d' agiunsti mAnoassA.
Ambi se n'avem earna foame I'
 119

Albina.
Petrecuiii manoasse-ogoare,
§i In cursul multoril vere,
Tot sburAnd din floare 'n floare,
ceara adunaiti i miere,

Acli Saturnii and a luT brume

Preste mine le intinde,
La 0iubeia me tragii din fume,
PAna gerul nu me prinde.

Alte timpur1,altd-Albine,
De soarta mal favorite,
Cu manna vor face pline
Fagurile-acum ursitel
 :-- 120 --

VIORRAOL

41 '
%
elli intAiii cAntecii de primAvarat
"La

CAnd giocArlia a ressunatti,

Din tunecoassa a ef camarl
§1. vioreatia s'a arAtat.

,,Prea timpurie o mAndrA, &tare

Ah I timpurie, iT rêsseritii,
Inca a erneT frigoassa boare
De a sufla nice a contenit.

CA de ninsoarea cea inghetatA

Mimtele incit é inalbitil,
Nice preluca nu é uscatk
Timpuriii floar6o, ai rêsseritil.

Deci ochiporii tel ear 'i Inchide,

T'ascunde earA In make sinii,
Ala! mA temii, cil te va ucide'
A brumei aspre crudul veninti.
 121

FLO AREA.
Ca a 1 flutaril a mea vieati
Tot Ea o. lege firea a supussa,
Ea se ingepe de dinaineaR
oabie agiunge pan' la apussil.

Dar soarts mea é must maT placutit

timp senin, de qi trecatorii,
*De primavara chiar o minuta
De at o toamna plina, de monii,

De catl una dar eu menire bunk

Pentru o Iina seaa pentru-Altari,.
Din a mea floare tessa-o cununa,
Cununa a fi gel maT placut dor,

EU.
gru ressarind subt a erbel fila,
Crescufal floareo mica la stat,
La intuneric :si tot tupila,
Attila vanta de und(1-al luat?

A le-AuroreI nu al vapsele,
Mirossul n'aI d.e mandx-albul erint,
Nigi a garofei n'al sugravele,
Nai profiriul a rosei ELIA,

Te voill culege -din gea terina,

Dar potti priu tine a nab 'nbuna?
Nu ptiri amigii, Beall a mea 1?ina
Oare CU. dulge te vor ura?
Omit Editia a treia.
 122

FLOAREA.
Al tel amiçi aibe plfigere,
C'o primtwaril 16-aduc in darill
Ca, amiçitia lucoril nu 9ere,
pine umbra ca mie chear.

Despre-a ta Ping d'oiii fi doritd,

_I' a spune ea, cci pArga din florT,
Cnd o culege 'n Ii ferigita,
0 lacrAmioara-urmeasit dessd-ori!

--.4+ if8.
 123z.

PAREREA DE' RAU.

Cush' 16, gastaiu putinh mitre
si eacca marl

43).
are este ca se suford unit decret a voeI tale
IcI pre pamentii V
Doamne ! cand vet randui.se. tneheid a yield -cale,
Ostenitil sunt!
La passerea, cat de mica, 'i dal muschiii 1noilt recoare,,
unri zefirti
Flori dal fluturior mandre, albastrie daI lucoare
La 9triii senind..
AnuluI dal primavarit, nonrilor care tunk
Fulgeril le daI.
0 stea a noptet tunecoassa, si la marea cu furtuna
Echo din plaid.
inse pentru mine, Doamne, 9eriul balsame nu are, 1
Nu Bunt ZefirI.
Vre o racla de sperante, vre o dulve cugetare
De feri9irI.
i6*
 f24
CA din sinur a fortunei, a rugeaffirultri rap,
1\li a fost
Dar Unita 'nbArbgrita, ce vieata:mi tot vaneasa
L'a tunesal.
Cana s'ascunsit-a lul lacoare stansussail a me Vedere
r at mai amoris,
Poate emul in vieatg, ca se simth vr'o pNere
De done ori ?
De aginnsil este o toamna pentr'o frump vestejitit
Spre-a-o ommi.
Cursul anu1u Iuiigii foarte pentr'o vieat4 =Arita
Da-a'nbâtrthil.
Numal tu cuno01 prea bine cat culprit, ate miroassa
S'ar fb aflat&
in aceastil inimioarA cu simtirile duioasse
ge s'a sfarmatit
Veia ta. asfeliti urmatrait, pIgagit i sufdrii in tkere
Tot suspinandit,.
ins& lacrimile geste mi'er 4epune cu durere
Sintemi, arOindit.

Din geriit Doamner imi trimete scutitoriii Inger pica

in drumal mea,
Care ochit se'mT bachida din pâment se me radice
in bratul tea.
Nu va bea din cumpa yield a mea bus& insetata,
De 'arclind pier?.
Cast, o Doanme ! fericirea, pentr'o inima uitatA
Se aft. in geriii.
 125

ft
fez, ( j
r-
24,
CATRA POETLILO PANORAMEI MOLDOVEL

LA 1850.
lnturnatti din straintitate.

Cand sufla o grea furtunA

Preste Patriea dorith
D'unde fost'ai departat,
Tu era! cle vole bunA
Ca s'o vecli maT fericiti
Ac11 i mAine'-a alteptat.

Sunetele lireT tale,

D'aurit5 viitorime .
Aveati dulçe argument,
Eaccä se deschissA-o cale
Pentril-a Patriel giunime
S'o agiute prin Wean.
 126

Revaslut'al al tail munte,

Turma cu pAstori §i, fete,.
çe te'ndeamnA /a cantat;
Digea porli o trista, frunte,
D6-a ave de lacrimi sete
Diva tot n'ai ingetat ?

Undel ecatombel sfark

Cantege de bucurie
ge triumfului convinii?
inturnatu-te-af in tara
S'o nutre0i melancolie ?
Eal satulft de suspinii.

Oare l:lina amoroassA

ge-aT gassit'o 'n vaduvie7.
Asti credinta ra cillcata?
Ori odoaril pretuoassk
Furul gel cu gibagie
Din comoara ra pradatil ?-

Deacft pina gea frumoassa,

ge prin ochi ji dulge busk_
N'a'ngetat eV-manta,
D'altii odoril deaca nu'ti passa-
Decatil de ea &ii de Musk
ingeteasa-a suspina.

Despre Patrie nu geme,

Este gine grijai poartk
ge-a peri n'o va lasso.,
De puternigi Elti nu teme,
 127

Ca a messerilor soarta
Ltd 'i placg-a apara

Tronul este'n sferI senine,

Elii. pe Domni in mtinA tine,
*i. le'nsufla voea sa;
Elk precum de ani o mie
A pAstrat pe Romitnie
d'e'-acum o va 'Astra.
,5i.

CAntAtoriule de9T ginner

Din al tâil sinii depirteasA
Agel cugetil intristatit
Rassarinde clile bune
'a sperantd lirul radB,
ChM ear, cum ai antatii.
 - 129 -

CANTE II
 131 --

41237M2q1'402A
LUCRARILOR LUMEI.
Cantecil de soçietate, compusil in
EMIGR ATIE.
i
8 2 1.

chimbü toate ce s'afla sub soare,

Peril toate ce s'a nAscutit
CA timpul pc aripi upare
Nu std. pe 1oc uiiü minuti. [bis]

Legea Ursiter in fume

Toate supune la giugii,
C'a omului plAnsuri i glume,
Ca,iriSsUr1 vinii 0 ear fugil4

Pe-anului tênêra frunte

Able cununi o Incingfi,
eaccA pe coame ciirunte
Dö-albi fulgi norii amu ningit
17.
 132

Ace le ce'n Olirnpü donmeasA

MII scAnteloasse Medal,
.Ascunda Iucitoarele racIA
sSi ear ressaril ma1 seriin1.

A traiului clilele Inse,

co-atAt de repetili s'alungn,
Pe tot de-a-una sunt stAnse
Deacti apussul Yagiungil.

Acei fantasie uparti

invfipiletã de dorifi,
Ca fluturul schimba i sboard
Se paseiu. p1Acer1 din &ft.
Dar cela ce floarei se nerede,
In loci', do dulge neetarti,
Ah ! prea trliui simte i vede
Budele pline d'amarb.
Noi tog dineoart 11.t pace
tu dulce Patrie am trAitii
Dar asecli forluna destace
cele. çe it,r1 i uretd.

Voioassa plAcere ni thie .

in a eV gerert astã di,
Alead eine ,tie de mAine-
Undo, ,k cum 'ILIA vein f ?-
Dar tot asa se ritmfie,
11:11.

Veni-va timput, mill. bunii,.

Nu's turbure toate Veto,
Niçt uorisi um tot s'ddunilr
 133

1 TA t:L

meal o Mari Irie,

In ea soarta% fabricantii,
A preface ea ni i;tie
in lad fragell §i'n brilantil

Una lil sage numai micro,

.Altul roade nuinai ossii,
Bab( la da fliril patere.
Bate. de'I ciocanu vArtossii..
 -134

CANTECULO

ma] dE1.13 litOrAY4TD

din A NOVLAIIIA.

4'n polities. ci Ia sattl,

Care% chat la nof Vlahorti,
De Romani impoporatit
M'a cuprinsil duiossii Amord,
Fiica unel veduvI bune
fare fete chear minune !

ViSsa'm: mztmii 1 o duke stea

Lurnmeasten a ta case,
A ta fatPmi é mireasse.
§'o voirt dtwe'n casa mea,
In vieate ea se fie
A Romanuld solie

Ah! nu OLT in ochi. in fale

Cate gralie i frumaseapl
 1:45

A eT buck era, scrisce

Chear cu rosil de trandafirk
SArutarea eT viipsise
*'a mea buy14 de profird.

fn treT riurl limpegioare

Spalaiii toiial bucleT mele,
inse, uncle. ro0oare,
A vApsitii riuri trustrele.
Rosil v4siss'a mArd prundri,
'a eT ape pAna'n tuna!

--iigi
 136

CANTECUL
OM] V337V2FIM
ROMINE
DE LA MUNTE.
Venitd intliect datd in Iasi.
I_Veraul intre Peafra detunatA.]

e la munte1 stirAcie,
trad si phiI avernii la plali)
NoT beEnü apA din Ode.
Turma casti ni da 0 traie.
Acolo giunea Rom.; inc.%
Cfind é timpul negurossil,
Sapa-ogorul pe o stand,
Sundnd versa! el duiossil :
Mu Ite- odoare vâdii ai9e.
Se me'ntornii la munte volt
Cel cc vra a fi ferice
Vie'n munte pe la nol.
 137

Pe la muntel avutie,
CA umbrosul verde plairt,
E lAca01 de bucurie
De plAcut ii dulce trairt.
Acolo ressunit stênca
De unit cAfitecii armoniossil.
GioacA 'n borA cu RomAnca
PAstorelul 9e1 voiossa,
Ert me'utornit, dar lasit aiçe 1
Cugetul multimitorirt,
GAnditi. and vet! fi ferice,
La RomAnca une-ori

Oman Editia a treia. Is

 138

711CAVII2
NATURALA.

Nu am grip, niç Imü passet,

`Ca de caldti matt de rkele
Se me apere o casA
-OA de marmorA-ati nude,
Cuget chear, bunA femee,
Ce prisossuri se nu cée,
Estè-odorti 9e ni91 o mare,
Peru ni9i Golconda n'are.

Din unil rill é mult mai bine

A bea apft cristalinA,
Si a clice: Vivat5.1 9ine
Anuea nu s'nchinA,"
Dec At bAuturi striline
A le bea din cupA fine,
Ca, saracA-ati luminoassA
Ciocoial ticAloassii.
 139

E frtunosa avea indrasneahl,

$'a lupta-se en furtund,
A strabafori ce opreahl
Care'n eaten ni-s'adurat,
Qe1"Ne poate s'o supue
Ctr O1impi drept se sue.
inthritii de-a mea virtute,
De-a soartei real momele,
CAnd sagetile aseute
Care nu'mi pâtrundii nici pele,1
Dar in pace se viese
Se nu ereadil cel 9e-o'nvinge,_
Dead in eumplite obese,
Pe atubitia nu va strAnge.

18*
 140

MAMMA
TIMPULUI
Cantu de societale.

i impul fuge ou iutalii,

-Ear peirea noastra rine, .
Se nu perdemil veo elipall,
Vile se trffim amine!

Am velut ern primavarD

Dimineata na.96-o &are,
DA miroasse panil'n sears,
*i en dim apol moare.
Timpal fuge --
Ain/its:mil mart euvinte,
Din filosofilor owl,
InsA nu tinit alt 'aminte
Deeet asta 'nvtiteturA:
Timpul fuge --
 141

Unii ;mania merge Altai vine,

Cu cel mare cel mica pere,
Norocii trainich nu mai tine,
Dar nici vecuica &were,
Timpul fuge
De 96-avem intelepciuned
--
in o vieata atilt de mien?
C:ind ea alta nu ni sptme
DIA eA nu stimii niinict.
Timpul fuge --
De vreli ochir p sfi vailA
Pe geas-ornicii timpu, 'ndatit
Acul, ye in giurii roteasa,
Cu minutele-arata :
Timpul fuge cu ittla15,
Ear peirea noastra vine.
Se nu perdemit vr'o clipaIi
Pile se trfiimii seniue.

""zsLirC"
 142

IA a ma maal

tu qe o dinioara d'aurti fost'ai ingrecata,

llangaincla a mea ureche cu nni sunetti armoniossil,
Eil te vedii pe ii ge merge mai subtire s'ofticath,
incatii nu tarcuti tel face fora sufleltii, far'de-osa.
Pungo Idolli ferigirei, ge cu tine agli se curma
A domnului têti ascultft gligerea gea de pe urma.

Vine clipa despartirei, timpul têti nu'l per(16-aige,

in darn tu tintesti in mine ohiul gel inlacrarnat
Du-te'n lume, alt domnii
- cata deck mine mai ferige,
Efi raman sarac c'atunge cand di'ntaifi mai fost uratti,
NeputfInd a te tinete, cu a mea sarutatura
adio cep daii, eata la drum inc'o invAtêtura !

Colindand din casfl 'n casfl poat6-agela te-a culege,

Ce prin intrigi, nedreptate relit averea a rapitil.
Vei intra la agel-giude care tot Fin acea lege,
 t-11 -
Despoetati pe orfanul pe cel tare a inavutitii.
La avarul poatc 'ntravel seal Ia casa camatara.
La prodotul cel fatarnicii care yin& a sa teat<
La acestiea de galbeni face-te-vei inchisoare,
Pe incetri tei ingresete pan' din pungil sacti vel fi.
gine stie deacfl-attuice, pungo, nu vel fi datoare,
pi si noapt6-a fi deschisa, puma se poti ingiti,
De al yutea s'aduni atuncea numal drepte-agonisele,
De-al putea sa dal simbrie la mcritti si ostenele.

De-al simti a ta menire, i ertatil de ar fi tie

Adapostii placutti in lume de-a avea ca silt alegl,
Acolo dorita punga sa petreci cu bucurie,
Uncle se poll tot de-a-una vre unit bine ca se dregi,
Unde darniciö-ascunsti, faptuind tot cele bane,
agiutand pe acel miserti stara Peului depanJ..

Acolo mergi, c e da-voiti tie stirea cea deplina.

Cum se pociti a recunoasto pe al tOti domnti viitorid,
Vecli pc ccl cc cu modestie mare inimic 'nbina,
gela ce de laude fuge, de veninti lingusitoriii,
go virtutea pretueste mai presus de toate'n lume,
Pe cest senmti tu'l vel cunoaste de si nu'ti spunii al sett nume.
 144

FRAGMENTil
di n

onnnual 211,022A71
A Lig TACCO
CANTECULIT vii
Tradusti din lialianii.

ERMINIA.

Ens' Erminiea atuncea, p'intre plAntele umbroasse

A le codrului selbaticii de sparietul calf; SO poartA.
PrAnele nnmai guvernA a le ei mAni tremuroasse,
agiunsa-aeurn se pare intre vie iL'iltre moartA;
CA in giruri inmiite preste cAl intunecoasse
0 conduce cursierul unde'l miniA oarba soartA,
incAt repede o seapA, 'poi de tot o depârteasA
Si o face nevAslutA, despre cei-ce o vAneasA.

Precum dupA o 'ndelungA ostenindA vAnAtoare,

Grai suflAnd se'ntoarnA eAnii, spumegand de grea mAnie,
Deae'o fiarA alungatA o scAparA de prinsoare,
ge'n prelneA se aseunsA, din o ncted cAmpic,
 145

Chiar asa plinI de urgie, cu'nfruntare turflAtoare,

CristianiI cavaleril revinti in a lor tArie.
insA ea merett tot fuge, spArieta 'ngMbinitA.
NigI se'ntoarnA ca se vadA de mal este urmAritA.

A fugitil et noaptea toatA, glioa 'ntreagh urmAtoare,

RatAgind fAr'a sti uncle, far' se aIbA vr'o scutire,
Ea nu vede, nigi aucle, in giuril intr'a eI lungoare,
DecAt a le sale lacrimi, decAt trista'I tAnguire.
Dar cAnd soarele'n tArie de la cull cu strelucoare
CursieriI sel apune in ogeanit spre-adApostire,
CAtrA limpedele ape a Iordanulul agiuns A;
Pa-a luI ripil se destinsil d'ostenealA acum pAtrunsA.

De merinde n'are poftA, cA de aspra ei durere

Ea se nutr3, si cn lacrimi numaI stAnge a eI Bete,
Somnul insA,-ge la miseril tinind loc5 de minghAere.,
Cu uItarea sa gea dulge si repoassul trimete,
Atipit'art a eI sensurI, i aripI intru tAgere
A intinsil pre ea s'aline patimile el secrete;
ins'Amorul nu'ngeteasA, prin miite a lui forme,
Ca se turbure a el page si repaossul cAnd doarme.
Din gel Bomar nu se desteaptA, pAnA and de passercle
Qiripirea nu aude, cum p'Aurora saluteasA,
Pe cAnd murmurA paraul si cu mil de florigele
PlAcut Zefirul se gioacA si cum undele sAlteasa,
Ochii lAngegli deschide, si'n mirtbre vede-agele-
AdAposturi pAstorale uncle linistea domneasA.
C'una versir p'intre ramir si unde alineasA a eI teamA,
çe la plans(' si la suspinurI de noir parch o recheamA.
Dar pe and ea varsA lacrirni, a ei bogete precumA
Niste sunete placute care vial din departare,
Iocsii Editia a treia. 19
 - 146 --
tle saniana c3i sunt chear a le bugiumuluI urmA,
Reunina en armonie a pAstorilor cantare.
Ea ressare, nainteasil, lis'atungl vede lang'o turmil
Un drunt omil care qede sub a umbreI apArare,
'resins paneria din vergele ci1 cu mAnghttere multA,
De trei juni, gel staA aproape, dulge cantecul ascaltA.

Ne-asteptatil strain'armA acolo dad nainteasa,

Pagnicil pAstorl atungea se'nspaImantA de o data,
Ins'Erminiea frunioassA cu rostii dulge saluteasA,
A eI taa blondloarA 'aurite coam6-aratA.
0 veil care Veil aige deplinii bine-cuvinteasA,
Pagnica lucrare, Vise, nu va fie precurmata;
C'a me armA nu aduge, nigI resbe niçT turburare.
Isii0 la mesteriea voastra, nigi la dulgea-va cantare.

Mat adaosse l'ageste: TatA I oare cAnd inginge

'ream toat5 aunt resbelul ea focii ii cu-a luT stirpire,
Cum in pace poV petrege, nu crecll d te va impinge
Crudil ostqul catrA moarte averilor repire,
Dar elii: fliüle, respunsa, gea urgie nu atinge
Pe fainilie pe turma, nigi cu dauna, nici peire,
CA a noastra serAgie i dossita astA parte,
X'a turbat'o nigi o dAta, arma crunta a Id Marte.
P. A.
 147

CUPCiMI A 011415,1all%
CANDO 1NTAEA DATA A SOSITO LA GALATI.

Ara14,,,
Nif,7/ te.a manilla
Cu aripi rotunde,
Despica spumele
Luptand cu und,e,

Pe lusiul apelor
Repeda fuge,
()chit scapfirti
§i gural muge,

Pe orqtetti &Ault
Cu infoere,
Mold o-Romitnilor
Mândre bandiere.

Pe una Vulturul
Se'naripeasA,
Pre alta Bo-Urul
Cornanarcas4.
i 9*
 14S

Monstruri apatice
In giurii salte,
S'urease'i magica
Menirea 'nett&
De anther Dunerea
in Dacei pare,
Nu fu assemine
"temp fear&
insti nu temere
Nice peire,
Fiara adussu-ni-all
Ce m entuire.

Sossind la termure
In Romenie,
intre minunile
çe poartil-o mie I
Ni-aducg-odoarele
Alesse'n nature
Une lte practice
Pentru culture.
Aceste natiea
Vor se reforme,
Trec,li-vor spiritul
Ce Ince doarme.
Prin zelit 'industrie,
Vor 'navutie-o
prin luminile
Vor ferici-o I
 149

cionein
PLAEULUI MOLDOVANO.
La ocasia unel serbari Natzionale.

(17-3
4 runqa, care creste verde
'N Muntele Carpatii,
A el colora nu'l va perde
De si'n carnii-a data.
Din 9ea fru* mil cunune
Hai! se tessema, bai
Pe Romani sa inCunune
De pe psi" si plaia I

Pina biltraria tot Ina! verde

De si'n earna-a data,
A lui inima n'o perde
De candu'i Carpata.
Negrul munte, verde's salbe,
Riul curge via,
Lui Mesa cu ite albe
Creste'-unii verde flit"!
 150

intro munii i codrul verde,

De furtuni surpatil,
Pliie01 Romtind nu s'a perde,
CAtil va ti Carpatil,
CAtil pre mield iubi-va oae,
Riul ata n'a sta,
MU pe tlueitt 0 cimpoae
Doin'a =sauna/
 - 131 -

I N E.
 153

dal Glbra
a la

IYIOLDO-ROMANILOR
18 3 0.
in care s'a lucratit Regulamentul Organic&
A pig inta coda Administrativil i legislativii a Moldova.

,r-r1
ummatil de line rack,
Timpul eursu'nainteale
intr'a stelelor noeanü ;
iTastAcli prest6-a luma fata,
Ct1trA, a omula vieatA,
Mal adaoge An&unii anii.

Agest5 anti menitri sê fie

Mal alessii de dal o mie,
çe Romftnii a trecutii;
In a Tartarulni uncle,
Toato r6li1e eufunde,
çe 'ntre noi s'a fost nilseut.
poesa Editia a 3-ia. 20
 154

Dulcg-arrnonie de pace,
Care farmed, qi place,
Ni rêssuna impregiurii;
Si din sferile senine,
Se apropie trei Pine,
Cu miinosit teric6-oguril.
Sante legi intaea duce,
Si in dreapta sputa' 1 luce
Spre osinda celor rai;
In a doua Oda figura:
Cu simbolii de 'nvataturti,
ce' a lumina é temein.
Ear a treia a lor soata
Este pina cea negoata,
Si spre scopul cel doritii;
Acu'n vasse incarcate,
Sub al . nostru steagil resbate,
La limanul ferici61.
Nat Golcondei manuntae
NicI a Mecsicului plaie,
De nest odoril mai sant;
Prin negotti, quit*, lege,
Nol in Patrie vom culege
Avutii de pre pamanta.
gestor pine, ce putere
Ng-aducti lauda, manghaere,
Se (lama trainicii adaposta.
gelui ce ni-le trimete
Mulimtirea se nu'ncete
Pri n. v.1 fapte i prin rostal
 155

11aa1 MIDMED1b2r)
La anul noit 1529, ceind ía introdusit
If OULU A§E1?EMENTO POLITICCI
Plelodiea dup5. Horulii din Masi].

Yin tronul cel de stele,

0 Doamne iea aminte
A fiilor parinte
Asculth ruga'n ceria.

Pe anul, ce acuma
Din sinul têi dereaclA,
Iiti bine-cuvinteasa
cu çi ce'l vor urma.
Niçi casa, niçi dmpiea,
Cu grindeni, cu furtuna,
Cu fulgerI ce detunA
Nu ne mai certd.
20
 156

Pre Vassul noil, ce duce

A Patriei noastre soarte,
Lin6 Zara ea 86'1 poarte
Spre termul cel doritii.

Mol do vei fericire

0 lloamne 'ntemeiacl'o.
Urma Oi nostril vacto
Din cli in qi sporindti.

Pré-AügustiiProtectori,
Tot harul, §'acel bine,
Ce de la I! ni vine,
Revarse'l inrniitiil

-.-000.-----
 157

II 111 pi 7 IL

MOLDOVENILOR
LA ANUL NOO
I 8 3 6.
Melodiea:, Good Save do King.

s-

_An sinul thnpului,

ce sboarfi repede
Preste noeanil,
Dereap-atomul
i cfitr1 ndile
Adaogii unfi anti.
Aeuma Ingerii
Linii menitu-ni-afi
Perice.trecere
Mill lirnanfi.
id sfera Patriei
Petrecit Luceferii
Cursil striaucitii.
 -- 15S
Cu focal raclelorri
Pm toate stelele
A tunecitil.
Din plaiiiri nordice
Mull, ear sotut sert
Din paarta saarelni
A rassiiritti.
**

Manna a Proniel
Presto campiile
A rouratii.
Temis 0 Muscle
Fruntea Meldavier
A eununatii.
Pie dar eursui ler
in mrinlfi Patriei
Clit 0 a timpulul-
indelungat t

4r5 ;v.
---;cfkri6
- 159 -

A NJ
RE =.2.
 161

MEDI TAT IE
PENTRU pIca ANULTA /IOU.

417u ivala until fulgerti care scapAra in ceril,

Ca unii visI, seaii ca unit sunetil; Doamne! anil fuel. i pond,
Cu'utristrtrI, en bucurie,
Trecii minute'n vecinicie,
Nutria( cele n'a peit
Ce virtuteI s'a sfinitL
De aceea agiutã Doamne, s lueresti avid ogorit
linden iocit de spini se creasa productul mAntuitorit,
Ca in ilioa de pe urmi, care mi' s'a insemnatii,
Se potil clice cd'n vieatt unit griluntg-arn semitnatii I

Paesii Ed Ma a 3-ea. 21
 162

a POI raba
1842.

tg) And aIil caclü ell inca stag de fail,

Moartea pre &alit mel a segeratii,
Lumini s'a stansil, eü Ind in vieatA
Pre anul nuoil astAcli ear l'am uratg.

Off gine suing, oare de ge'imi pAstreasit

Domnul vieata Inca pre pAmentil ?
di din tunericil gralia'tni sctinteeasA,
On gine's de nu sumil acli in mormentii?

Nimica suing, de lassit In lume

Unü firti mAnosii din agest traiii al meg,
Patriei folosii, familiel unt bunil nume,
§'i sill meli sufletii dreptti hil Dumnecleg.
OA sA nu treacA; Doamng-a mele dile,
Bogil dA uitArel gele ge'am perdutii,
Indreaptfi'ml gele care voig trAi-le,
Ca se fill tie FT la frail plAcutfi
 163

117 1 not
1843.

)10 avuliea, nattulü cane seal nume,

Nu a feritti pe oamenl de inormentil,
Pentru ce Proniea ra'a pastrattl in lume,
Ca se fill and pre agest pfimentil?

Fie-care omil ar' unit ogoril aige,

De nu'l lucreacIA 'i s'adaoge unit anti,
Se poata trege indreatil cu spice,
Ca s'.arate c'a fost bunii pemiinteara.

Fii cumil vet vra-misteriosil strAine 1

Ce multü minesti i treci ea und minutil.
Speranta aii spaim' imi vor pare senine ,
Dead virtutea'n calemi va fi scuff.' 1

21*
 164

ANUL NOU
1847

70)
eposat'ail anul çelii vechiii, din cenusa sa invic
Uri no Fenicsü, 'a lul aripi 16-ati inthisii mann in
Toata lumea êf saluta cu urari ca bacurie.
Oare e in anti acesta pentru mine se mar cerii ?

Poate traiü vojosti i dulce? stia lucoarea trecatoare,

Care fulgerandii se pare c'a deschide cerial sant.
Dar and erect(' ctei v(Idil lumina in !coca de doritul scare,
MaI adandi tuncricii lima se revarsa pre pamenta.

Poate Muscle, Amor& ? a junetilo-ril liingoare

Ant vrcatii, ii mO'naltase pan' la sfera liii Platonii,
Dar Ia Tartarit me inpinsa o ).utere 'nfioratoare
Cana eram acum aproape de munvlul Elicona.

inganatii lit somnii, in visurl nu putuirt lumen 'utelege,

Ni dorite floriçele vrand s'adunü adese oil,
Treclit din visul cel dulce, numaI spini putuirt culege,
Nu, nu gercii &it Elicona, DLL. nu vrefi d'acum Amorit.
 165

Amigitiea ? oare gine War dori cu duiosie I

De eAtrz pima ce ideea pre pArnênt5, a fostii tulitii,
Mai frumoassfi mai plticutA, ceriul n'are aid fie,
Dar mai ern& nu'i tirana and o vieap-a amagitit

Oara-ce lucru dar-toiii astê4i and nuoii and se Ingepe I

AdApostul singuraticti, dupas, fortuni tnii limanil,
Unde n'agiunge durerea ca de lacrimi BA m'adApe
Ni0 surisul celii cu fiere al ascunsului dupnanti.

Acolo pe tot-de-a-una, de se poate ca s6 fie,

Asil clod in somnii a trece uTtAndti si se fiii uitatii,
66 viseclii precum visat'am in vieata'rni de junie,
Se ittbescil pre omit §i Patric, d.e ne-oameni depfirtat.

4Ni.
 166 --

ROSA $1 MORMiNTULO
Imitatzie dupre Vietora Ugo.

452a. o rod inflorita unti morn:Anti trisfiu cuvinteasA:

ce fagi cu lacrimi, de care Aurora te'ncununeasA,

Spune'mi floaro-a Int Amorti 1.

Pe mormentulii, fAr5 sap, intrebat'ati agea floare:

Cu agil ge nu afi numeral o morminte ge fagi oare
Care'n toatA clioa moril ?6

Mai adaoge Ros'a Oige: Di din lacrimile mele

Balsamil tragfi i daa Mule la 'nmiite florigele,
ce se sue On' la norii.6

Earii morméntul glige; urmeasa soartel sale fie gine,

Din dreptkisufletil, ge din lume trecand pas& pe la mine,
ingerti nasal n,nn

/J.
 167

UICHIIILlatirl7131 a.

141
ormentulii se incungiurA
ttsifit:

De noaptea multd temuth,

i cu velii negru acopere
0 tearA nestiuta.

A lumei du10-armoniea
in sinulii lui nu ma,
Elii curma toata patirna,
Pre soarta rea si bunA.

A duiosiei bocetulii
MormAnturi nu atrebate,
in darnii de pl5ngere
Sant terinilel udate.

Omulti orl uncle cauta

Altil loci s'o aid soarti,
D6-a trege cAtra, liniste .
Nu aft alti poarta.
 16R

C. o sermanci inimA
De valuri sbugiurnatA,
Atunci repaosil capAtA
CAnd eurrnA se mai bat&

insA din ceriii Religiea

N6-aduge m'AnghAere,
CA dupli moarte, sufletul
A 9elui buni ". nu perel
 169 - -

IET1LTIIIEL &EMMA

_,oanme-Veule I fenti'mfi de vleatà si lurninA,

CAruiea that& fiinta, rnilioane lunal se'nchinA,
De pe tronul ferA margini ee'n 1u9efeii settnteeasi,
D'intre legioane tr ingeri cein armonie fadoreastil
Te destinde-o indurate! la bordeiulii nmelit6,
Unde, in a mea evlavie templu. ic am6 finfitti.

De fiinta ta o Doamne, strâluçeasc a mes, cash,

De altar saerificArei fie inirna'mi aleasa,
In ea-amoruld semitnat'M pentrn Patric), omeniret
DM putere se luerese prin euventd i Aptuire,
Ca urmiind a tale ordini n eugetii mAntuitorii ;
Pre pâmentii se punii temeiulii traiului nemuritorii,

Poesit Editia a 3-ea. 22

 170

taUs'n 1L 2 ?332124

AMC- arinere-arclitoare cre06-umbrosd c;i naltil rental,

Vermer6-0 urcle0e-o lame numa'n sinuli unui spied,
Vulturului place sborul p6 a fortunilor aripe,
Bucure-se fiara cruda in adâncul imei ripe.

.4a firea inteleapta prin unü farrnecii minunatii,

Pre apturft cu simpatie catr'-unii lucru a legatii,
Pentrii omul este Patr lea a Elisiei elm*,
Unde toate is' arata §i'l ressunfi'n armonie ;

Unde freamAtulii padurei, rnurmuriul unui oil,

Ni vecheamil in memorie datorica unui fit;
Cum natura inoe0e toat6-odoarilel placute,
4sa omul a sa Pat rie s'o'nfloreasch. pHn virtute.

-00.0
 171

INOIREA ANULII I
1851.

mnul cel yeelfifi s'a lui tumble,

in noapt'-amu s'a cufundatii,
PerirA'n elü vissuri penine
Ce anfi Intregil ni-a 'ngAnatii,
insA din anului furtuna,
Rêmasu-ni-a credinta bunfi.

Timpul, viata, ori ce se fie?

Unit risen fantasticii, unit minutii,
Ce passA se nu mai revie,
Dead, f3pre a nu fi perduta
A folosi-se omul qfie.
PAn' a nu trece'n ve&ivie.

Neua, 9e'ngroapA ver0 ogoare,

Ventul çe surupti pre plait,
Icoana patimei nu's oare
22*
 172

çe'un sufietil turbura seninfi ?

Dupa furtuna paos vine,
in veci tunericul nu tine.

La kern deci tu rana'ntinde,

La care soarta te-a menitii,
De 0 furtuna te cuprinde
Pe drumul ta passil nesmintitri,
Ca 9el ce lucrfi in durere,
Va aqua cu mangfiere I
 - - 173

SA1 fet1
 175

LI a

DE MODA.

5 boeritrçe nt1nis dup'o 1ung5 nevedere

Pe unit june, ilit ureacle, i apoi i di9e: Vere
CAnd in casA-al aç1 odorul, ce- attlta ai vAnatii.
Te ureqii, al mefi dorite eac'amu te-ai insuratfi !
vra se clicA, astl r8cc mullemire,
Nu'nplegl pAnA-acum IneA a ta naltA feriO.re?
Na cumva jugul lul Imend null' se pare prea plAcutil?
Nu de tot, cAi cum se clice mAritisul la 'nceputil
In noean de miere'noatA,Poafe-amarb acum tf pare ?
Parc'aa ! Decii vere line ce-ai doriffi. cu infocat e,
Sufere pe tiranit casnicg, c;e-aI catatA, acuma
Si precum prov,orba slice: sub pantofla el sê staI.
Multemeste-te o -vere, ea acel barbatft gel cheantA:
Cavalerit de ordini multe §i soii d'o frumoassA damA
La alegirea EforIel i a visite boeriii,
 176

Dar tupilil in cash s6de ea paingardi in ungeriii,

Asa poate si la tine ?-- Talentil ara-a me sotie,
Arnii !mita cu dhnsa'n destre sate trei slo radIsie,
De Heath, frumusich, invAtath, Minunatti !
Ba nici cum OM spune vere c'asta chear m'a desperatii!
Spre rêü toate le apnea, si m temil ch. acre repune
A ei gratif i talente ce s'admirS cu minune:
Eacca deg alegi fernde, ce'n Europa a invetata,
Se traeasca acea fata ce'l crescuta in unii oath.
La'nceputa cAnd am vt:clut'o, inima cea fermecata,
Prin a el och1 fu strapunsti de Amorulul sageata.
I diceama erne luceaferil, s'a vietei mele odore.
Atunci jurama c1 phstra-voiii sentimenta nemuritlra.
titre grata, dulce vorba, suspinari si fantasie,
Prin romantice avanture amü agiunsil la cununie,
La acea Ii i acea oars, ce in vecI voiil blastama,
De cAnd ITTata mea seninA ancepu a turbura!
Prea triü vedindu'mi cursa eramti se lasü toate cele,
Dar parola si trei sate, ce's vecine cu a mele,
31'a ficut a'nehide ochii, limba me a ferecatii,
Arnii snbscristi cu maim actul .si cerbicea'n juga mram data.
Punctu 'nteiii: a mea mireasS a sedea. nu vra la teara,
rna'n Iasi, la bai strAine se petread toata yam,
Paneta-al doilea eerufaii, s'albe a el faetonti.
0 caretA cu livrele, unit costiumit de amasonti,
Casa' comoda nu'ngusta, cabinete i saloane,
Seminele, galerie, statuete si coloane,
Pentru dans'apartamentula chear in fata luminosa,
Ear stepanulti easel aibe o camara camil in dos6..
Unil puctil Inca prevedut'ail, nu de pima pentru un mire:
Wntornii destrea cu dobanda la unti casa de-desphrtire,
ineStii prin cea legaturA, ce'ml minea unti Paradisti,
in cesta timp6 de libertate, intre se'avi ma Veda inscristi.
 t 177

Vine clioa se ptlr9edemil, Doamna mea '1 de rea umoare,

Sta intreabg cu co mergemii ?C'o caretkpe ressoare?
Pe resspare I Nu pe arcuri ce acum s'a fabricatii?
Norod cg asa trfissurg in cfLri unul a jucatg,
Cuniparat'o-ama i eacd:. s purcedemil,dumisale
De o-datti nul prea bine, o apucii isterioale,
Arnii remasii pe sPu'a doua. in trtissura s'a suitii,
Lang& cans& se aseaclg dtelusul favoritii,
Pung cutil, o tualetg, unit vasonil cu. floriçele,
Seeultele, gavanoase, cutil doug cu capele,
Gaita, o stand gi unix cantgretti canard.
rat alba soared p'alisida, s'unit bucalg pliat de nectarg.
Void se intru in caretii, dar tot local este piing,
Lugiii cusca sub-snoara si cgteltil punii in sing.
Arnii purcesu, dar a mea Doamng, sede'n colti posomoritil,
Eii tad, numai gaita line cpnversati' amortite,
Dar in urmg Doamna 'ntreabfi; Oar6"-avemil bunii 1)ucataril ?

Amti drAguta I Ce dr5gutg ? ami dal titlu ordinarii,

Te rogg se n'audil d'6-acuma nist6-asemenea cuvinte,
ce-a r4esi1or de fearg complement6-adue' aminte,
Amti tAcut, 6 grea tkerea dar mat real xnurmura,
inse, ea de budtarul ear incepe a'ntreba.
Tigang este bucatariul,crescut in casi la nol,
Val de mine und.' agiuns'arng 86 mimincti de la çioroiii!
Se nu vedit la mine'n Curte ligeoaele spurcate.
Unit FranQesii imi adu'ndatt seraI lucrecle la bucate,
Cotelete, blan-nlanjele, dupre a lul Nod6 planil,
Pestele se!noate'n lapte, friptü cu pene vreg fasang.
Dar servitul messel este de Sachsoniea, Sevr' ail China.
Ai cristale de Boemie pentra prinçlIi i pentru sing,
Figurele, florigele de dragant si de saharii,
unil templu imd'Amorul arde inimi pe altarA?
Paean Eititin a 8-ea 23
 178

De aceste n'am laic! tura, inteleg5 çe bucurie,

Eticheta provintialft m asteaptil la mosic,
Massa plinA de pastramuri, lapte-acru, caseavalii,
Cu strafid.e, turta dulge vre'i s&mi dal poate uni bali?
insa eartAme, Siniore, ca o nobila solie
Nu 6 vrednicâ d'onorul i d' asa galanterie!
Dup' asernine sarcasme, care foarte m'a pritrupsii,
EaccA'n urmA catrA sara la mosic am agiunsii.
Casnicii ne'ntimpinarA, cu timpani £. i alAute,
Pe vAtavul ea respins'an, and vrn mann sal sarute.
StAmil la scara, Doamna esa cu gaila i ea catelii,
Recomanda p'al nostru parohn, nici nu cautA la elii,
Undel sala ?ge camarA I Nu'i de prancln, nici nu'i de Orli,
Nu incapii aicea oaspeti de parechi nigi o dusinA,
Ear salonul de conterte, i agel de convorbitit?
En se mergemil mai departe, unde'i acel de dorrnitil ?
Cabinetil de toaleta, altul pentrn camariera.
Bibliotica mea, undel se aeçRi unit globil s'o sfera ?
Dupa, canteen, convorbire, in camara iWomn culca,
De dormitil, me rogii, se aibe fie-care-odaea sa.
Ear gra, lina ?E livadk ce-a plantatil a mes. strabunit.
Scoate pomii Oka i tufari din Agli' adunA,
Una riü limpede prin earbA, ti'aibe curs a murmura,
Ca in chioscil, sub unil vechig platan, se potii dulge cii vissa.
Eacca-a-doua li incepe cu reforma radicalA,
Trei stafete 'n iliva'geea a trimisit in Capitali.
Neputandu-mA opune de a casA amt.) fngitu,
Ear cucnana se apnea de sfarmatii si de
Toate cele le restoarnA, din locil toate le strAmutA,
Peste-o lun& a mea casA, in palatii fit prefacutA,
Pe pAreli tapet-entinde, i covoare pe parchetti,
Draperiea la fereasta, pentru planul gel cochetn,
 179

Noaptea'n cliug o preface, toath cliva pareal sarg,

tncäti cliva prin tunericti, et Dlâ1gu soarta cea amarg I
Nul dg-agiunsii: ca eati cardul de la Iasi s'a adunatü,
Cavaleri frumosi si dame, dregitori inalti de statti,
Balii cu mane, i supele, ci o musieg streina,
Doamnei casei presidentul trei toaste le inching,
A.diutantul tot deseartg vinul meg de la Cotnarii,
A sampaniei rebele dopurile'n aerii Barg.
Ear sotiea mea pe tronul i contesselc streine,
Veclindu-mi cuni me sbuciumii Ii fad' semull i MU de mine.
Sara dati focti d'artifitie, oaspetii s'a indesitii
La feresti si la balcoane, o racheti a saritg,
aprins'ag% mea arre, uncle, avemil cirec,li de grane,
Arvonite de Pandia eu o mie de techine,
Alergti, focul sê'l potil stOnge, m'am arsit, nasu'mi s'a muflatii,
Ear sotiea mea, vêclinduma, de ri sti maT c'a lesinatri.
Cand trompetele si doba unü vivatil din nuoti resuna!
Oaspetii ca piste grauri pe mosiea mea s'adung.
TrecAnd larma, Cheltueala a sporitii.
Ear ea plini de manic, de trei sate mi'a vorbitti.
Dar nici mug n'ar agiunge! Del asa pu voeall. fie.
S5 ne'ntoarcemii la Iasi oath, se m'aseciti p'econornie.
Aseclaiu-nramti alco, fuse dupre bunul, tong,
Auul nuoil nii poate naste de nu'i faci revelionti,
Enigg, Miculi, descarcg de presente'-a Ion dugeaug,
5i in casa mea s'adung d'oaspeti vechi o caravang.
Beg sampaniea. s'ureasg: bung si fie'n uoul aurtf
Ear ell dice : c'o Moldovanca, sa rêman tot goldo yang!

23*
 ltfo

SATIRA

4@a?[iia QIUULLUL
WITATIE DUPRE ROALO,

Zntre cate dobitoace stint urclite'n lurnea toatel,

ge se 011'6, umbla, sboara, grat, cele care'noatg,
De la Iasi pant), la China, de la Norda pin' la Maroc4,
Omul este, pare-mi'-se, gel mai mare dobitocit ?

AudEi cum ca mi-se clice: cum ? uni verme, e furnicd,

Tfirtltorit-limbriet, gandaeal, ce nu grate mai nimiefi,
Capra sprintena, i uliul, taurul rumigatoril,
OA mai multa tainte s'afba deoum omul ganditora?
Ne'nduit é adevarul, i mult vrednieti de mirare,
Dumtiecleri a pus pre omul In natura gel mai mare:
Campii, codril, pomi i plante pentru clausal Bunt,
Si lui numai, spunti, ca mintea datu-q-s'aa pre pament.
Asa'i omul din ..rclire danuitii a fost cu minte:
Chear de-acea diet ca omul este tont 0 far' de minte.
 IS1

Asta'f, 1içi, cimilitura care Satir'ag scurnitfi;

Pentru lectorul a vostru ge a ride-ar fi dorit:
Dar ell ceril dovesli in forma, ear nu vorbe de'ndoele,
Bine, eatA-ruC's asculta. SC'mi respunsli la toate gele:
Di'mi ce este intelepciunea ? Cuget cheer nesebintbAtor
ge nn'l turbura nimica nu'i aprinde vre unit dorii,
Carele'n a sa lucrare ma! inget se inaintead,
Do, câtti giudele Ia sesie co s' 11,teaptA pan' I' ameasla.
Dar acest6-alesse darnel' ce pre omil lIC fad mintios,
DecAtti omul oare cine 10 intoarge tot pe dosti ?
CACI furnica 'n toatA vara regulat la aril vine,
Umphlra sale magasale *pentril-a ci nutretti cu oTene
5i indata ce Borea atmosfera a caprius,
'Si pre vestede ogoare a dat brume si a ninsti,
Gandagelil acesta agerii in tunerica lui cad,
Earna gusta proviantul care yam adunasil,
Nici I1C yelp' vr'o dinioare in umorul sebimbatolii,
Prirdvara'n neluerare, ear'napof sirguitorA.
CAutincl pe gerii nutretul prin ogoare i gr8dine,
Seat zednd in lenevire cand Berbecu'n Dochie vine.
insA omul nestatornicii, ce mintios l'al giudecat,
A lul planuri s'apetituri le preschimbA ne'ngetat,
A lid inimA plutindA intre dumeriri o mie,
Niqi aceia ce doreste, nice, ce nu vra elii se stie,
ceia centeo sli iubeste, o resping6-a doua-di.
SA mensoril cu o fem6e, ete pre altul ar iubi
De agiuns all! tong Bunt temA, de vorbire scandaloass6,
A fost çlisC iusuretelul in fantasia duioassA,
Carile numai de o lunA prins in lantul cAstitorii,
Credo ca chiar pentru dAnsul a lui Adam Urslitorii,
Plesmui din altA eoastA o femee ,cu credintd,
ce en sotul ei se aibe tot o voe s'o dorintA,.
 -- I

Eacca ornul precum este, acli negro, main'-aIbii de tot,

Streinii este cltu'i lioa, ear noaptea Li patriot.
Prin confasii p'alli incurca si pre sine n i desnoade.
Din minut in minut schiniba de icleie si de mode.
Dupre vent si el sa'ntoarnk eacce'l vecli efi poarta triton,
Asti coifil, meine fesii rosu ear poimine-un comanao.
Dar cu toate-ageste dace, l'ai vedea cu çe plecere
El pre sine se Ingane in mu funittri si'n chimerc,
Para lui descoperit'aii Natura al el secrete,
Ca cum numai pentru densul s'a urclit acest planet.
Div, a el este domnul de'nmiite-a lumel gloate,
Qine este la'ndoeale ? mai adaogi?-Ea,- eü poate,
gervetare nu incape, oare-un line In groapa sa
De un celetorii seaü cesta d'acel urs va tremura?
Oare dupre-o capritie si a Beilor fermane,
Leii, tigrii deserta-vor termurile Atricane?
implrat numai de nume, care de altora lege,
Aist donmil de aLimale are mai multi de nu rege ! .

Ca ambitiea amorul, avaritiea, ne'ncetat

A lui cugete ca pe sclavul tiran fere innodate,
Abiea somnul, obosala a lui gene le apasti,
Avaritiea
En me lassa,ba te scoale I
clice: erica thnpul este-a desteptassa
Nu'mi strica une dulçe vissii,
Negutitorii inca'n pimp ni91 taraba n'a deschis.
Se nu'fi passe, ifite scoale, cc re face ca trial rke ?
Din o margine la alta tu oçeanul petrep,
Se adugi de la China, portelana din Iapon,
Cafe de la Martini* do la Goa thinamon-
-Asa `putea se me astempere, c'avutie amti eii mare.
--De agiuns nu'i niçl o data; s'o acluni fora 'ngetare,,
Se nu cruti minçiüni niçi crime, cola ori ce giuramCint,
i-atea sufere i foamea, salt te culefi pc lament,
 183

Fôr mobil, fifira casnici, se mananci mina legume,

Se nu percli unit banii, mai bine lasA ea se-te sugrunre.
L'acea asta-economie? Ce fri capa nu fa intrat,
Ca mo0eanul tea in urma Ingreet i spulberat,
Folosinclu-se de banii ruginiti sub a ta cheie.
Din Masil baron s'a face i contessa-a lui femée ?
Insa eacca oara vine. Marinarii chern mereii,
Deaca dorul avutiei nu s'aprinde'n peptul
Vine repede ambitioa, ea cu ceata ei te cern,
Si din find a lui repaos te radica in putere,
Te trimete'n batMie undi-Lun glonte de una funtii;
Ca se iél o cruciulita din tedar te face ciunt.
S'afland moartea timpurie pe a fortelei parapete,
Cu bravura nemintioasa s'umple fata-unei Gazete.
Mai incet auda ca'mi chiceLi, cu egalnie acel rost,
Asta sminta tot-de-a-una a Eroilor a fost.
Deci tu erecli ea Alecsandru cuprins fu de nebunie ?
Spulberaticul, cë- Aida prefacusê in pustie,
Insetat de streinil sange, triumfator imparat,
Chruia intregil pamantul nu'i se parea d'agiuns lata ?
Aleesandru nascut rege a unei provinp bane,
Pe care ar fi putut'o guverna cu'ntelepciune,
Pretendand ea turuetecil a fi intr'a Grecil pei,
Alerga chear ea banditul ce nu are capatai;
Taraind in a lui sfita a resbelilor urgie,
A umplut mai lumea toad de mareatal. nebunie:
Fericit, dead pe atuncea, spre ferire de scandal,
Ar fi fost in Macedonia de nebuni un ospital,
ca'n casa intarita Epitropul seui cu minte,
Drip& un consult de Doctor! 661 fi inchis de mai nainte.
Lae, fAr'a ne abate in labirint tunecos,
Se privim amu pre omul din pundul seui cel frumos.
 184

Numal elü spina ea petrece tot statornicil hi cetato:

Ca se poarta tot d6-a-una cu manlore delicate,
Isi alege gubernatori, magistrap i Imparat.
Observeasa randueala si legi bune ce s'a chits
Adevartei, en asculta : fôrâ legi si randuele,
FOr'Aprocli, Regulamente s'a Iustiiei corcodele,
Ori veclut'a1 vre-o data un Iupü holii la drum pandind4
2a la not precum se timpla, pe unit altri lupr, despoind.,
Mai puternicit sê se faca, ori pe ttltul invenina
Ambitiosul leü, i taral in particli oar6-o desbinfl?
Oare ursul in padure cu nitü ursil said incruntat,
TJIIuI oare pi'ntre noun pe un alta uliii a vanat ?
di in Africa barbara, nici o salbatica fiara
Ca sa Fade si se'mparte n'a stirpit chear a ei teara,
Leul contra unui alta leti a lui fratg-ail parnêntean,
Nici o data nu se lupta spra-a0 alegö-un altil tiranii.
Anirnalul col mai aprigii ce se afia in natura,
In acel gel semaneasa respecteaslt sa figura,
Impetul turbarei sale ild astampara in elti,
Vr'o sicana, afront nu'i facel nu'l procheama- la duelit
Vulturul de pe ogoare cleciudala nu pretinde
Ca din ostenearaltula do crnat s'aiba morindc.
içJ vaclutu-s'a vr'o data ps-a lui damA un pal:nada.
renteun actii de neeredinp s'o cheme la tribunal.
nniI assesor patrupedicil giudecand cu usa 'nchisa,
Nu incheie o sentenia ce ramine numai ocrisa.
ci, fie-care 'n repaos cii vecinul animalii,
Cariera sa petrece fora carte i seandalii.
Numai otnul, singur omul, patimasil fOra rusine,
Inventeasa mu sistemmi se sugrume pe alt sine,
Nu'i de agiuns ca pin Satana a lui mani a frarnanOtt
Pucioasa, carbunir silitra i arme a fabricat,
 185

Mai lipsea ca'n a lui furie se incuree lumea toata,

D'advocati, consulti de Jura s'aduna flAmandA gloata,
çe urcli prin paragrafe de paingini unit tipieti.
Unde'noatA celü puternicil i se'neaca gen mai mica.
fml sligi ear: ingetti o_ frate, o calomnie ge'ti agiuta ?
A lui sminte are omul de nu mii macara o suti.
Clear ea Marea valuri are de capritii infiscutti,
Dar virtuteal sea mai mica vitiile a'ntrecuta.
Ori nn omul ge tu criti, agera, plina de ghibigi, ,
Cu a hit spirita resbate, prin pamanta i prin tArie,
Ogeanul iIll petrege dussa de aburi i magneta
Nevêclutele cunoaste entelega-ori ge secrein.
S'acum omul in o clipA prin electrica scantée
Pan' la margmile lumei transporteasil-a sa idee,
Latin fulgerul, lumina, si od care elementa
S'a facut serba si asculta de a omului talenta.
Dobitoagele all oare Academii de-armonie
tnfloreste pe la clAnsil vr'o t3tiinta-ati manstrie?
Viclut'al la ei unix Doctora, ftlosof ii sea, publicist-a,
Viunit spiterti, chirurga ati moasA, veterinati Bead dintistil?
arlatani de toatA classa ge'nteo limba'ntunecoassA
Alto vite'nvenhioassi cu retete pretuoasse ?
Dar apoi faia desbate dead, omul prigeputii
çeva stie, de vio data cu temeiti gev'ati qtiutti.
FAr' al pArtini nimica, en respunde'ml: buneoarA
Omul In timpul de astacli dupfl meritil se missoarA?
Vrel magnatii Capitallei l' a ta usA ea sA vie,
l2iga-unii tad dial faiul ge'ned rIl n'are'n barbie,
Lassa cartea la celii mini& tu aduna bona la banil,
Qingi la Bulb pe o luni, oare ctri face pe ana?
§ease-ilegi,Bravol Mete, toate istii ge se cuvine,
Poesii Editia a 1-ea
24
 186

CAtti onortl i cAt'avere vor se ploae preste tine.

FAtul meii te practigease in metod.6 dé-a nutuera.
Condica de Dar-avere fie Evanghelia ta
gergeteas1 ge venituri Eforia are-a vinde.
Cum tirile i ueghin s amestigi la merinde.
Si mosiea dAnuitA la unit Schiff' evlaviosa
Sal producft famii de SmirnA., ie Olandesi folosil
FIT evretl, cursaril, i aspru, aIbi o inimA 'ncAlatA
FArA cugetti i rusine adevAril nu i vr'o data
Na cumva ea tonal la pungA, galantonfi din sentimentii
SA te puI chiclesa sear' martorii fAr'avea una bunA presentil
Preste legile a tereI tot plutindil cu ghibagie,
Prin assemine metoduri aduna-vel avutie,
atungea vechiul nobilil ge te denumea giocoi,
Cu respectil va BA te'nsire intre nobilii gii nuol.
Se vecli cum va sA te chieme la partici!, la soarele,
SW1 fiT ginere te 'noad In amorulni retele.
De aI fi cam brun la fatA, sciopa de-al fi ciuntil seall gebossil,
Aurul respundg-unil aburil ge te face FAtti-frumossii.
Meritil, ranguri, cu virtute si resbelicA bravura,
FAr'a fi urmatil la scoale minte aI si'nvAteturA,
Favoritii çelorii frumoasse, ftriçitC vel fi'n Amoril.
Pe and sArAgiea'n omul Ingroapi or! ge odoril
Pervenitul camaratil, pe al sell fiiii asa 'ndeamnA,
Si s'adune milioane astA cale 11 inseamnA.
Si asta tu vet agiunge de si altele nu stiI,
Dec Atli: dol 1i doI fami patru, scoate unul, ratan(' treI I

Si cu metodul istrt magica In orI care carierA,

Uni' agiangil In Capita la, altil stall la barierft.
Poftimii deacil dupa-aceste mai aI gustil d6-a invata,
Peste-unfi torn(' latin au elinil noaptea, cli a assuda
Se descurgi din vechl hArtoage uricul d'autige ginte,
 187

Seal fiindu'11 mintea plinA de evlaviosul OWL

fntre doginele relied se aqterth unit paralelii.
SA descoperl grin analisui, prin Algebra, 0 Chemie
Pic Ruff in aerit ate, stele ate's In drie I
Ca orbitu de-atAta calcul, unit Mecenasil InghAmfat,
DupA atAtea ostenele, prilmindu'll tomul legath
Intrunü maroehin cu auri. ce de tine 'i se dedicA,
Peniru toad multemid: Mersi Domnule sa'11 ;Ha.
ii copii d'un filosof, ce tara * luminata,
Mostenindul numal nume se nu. aibe de mAncatti
ApoI spune'mi frAtioare deue'un omit prin a Int faptA,
Pr Aclindu'q1 greutatea a nu merge'n calea dreaptit.
Dear avea elil gindecad i n'ar fi. la rninte orbd,
Huluba n'ar cere sA fie, and nu'i alta decAtri corbi.
Ce agiutA lui VintilA, ce visseasA numal stele,
De &si critica A1 strigA; nu mg Berle versurele,
Elil cu Musal favoritA de un. rischiopit Pexasii purtat.
Can* scrie fOrA stAmpAril a ml versurl ne'ncetatii.
Prin a ettrora .cetire, vrAnd s'aduell in miraro
Pe parinti, oaspeg i casnigi adoarme clioa mare.
CAnd. unit asinii far'ambitie de natura invAtatii,
La instinetul cel conduce pururea s'a conformat,
,$' urmand datinl ce natura dad spre clironomie,
Le urmeasA cu rabdare liii mai mult de cat-at t3tie,
cu voacea sa bisarA in capritul cel d.e§ertil
Nu pretinde ea sA fad Cu canaril un concerti!.
For' se alba giudeead, Asinul seutitil de fria.
Pe incet dar sigur passA pre ingusta sa poticA,
Pe cAnd uneoarea omul, ce a mintei are daril,
Dice, mare 4A in groapA de 0 poartA ochelari,
AlAine-ui-e§te ca veninul, ceea care.-acli A1 place,
Cele ce urclise singurtt le preschimba, le desface
24*
 188

Oare oile seal calf se'ngrijescil d'un nenorocii,

Cand s'adunA Ia pasune trei-spre-clege la unii locA ?
TurburA-se a lor poftA cAnd un cucii la stAnga cAntA.
Vede omul vre o dati caprA veche ge desclintk
Oare din cochetArie dB, eu suliman,
0 bufnA gel cam trecuta, ca sti placl-unui motan ?
Omului ca unui idoltI. nigi o vit5 se inehinA,
Nigl s'o apere se roagA, de o fiarA, rA, streinA.
insA omul in vechime, ipohondril, fOri moral,
inchinatu-s'aii la Idoll gel sculpisA. in metalii.
CA'n Egipetu se vAdti s'astAglit temple mari i pirarnide.
Unde s'adorail cucoare, crocodili, boI i aspide.
TA-audii dm1 ligo En frate ge'ml InOri timpul anticil
SA'ml desOigi prin mii sofisme adevArul care'l lid.
CA omul, chiar agel nobil, doctor de filosofie,
Mal gios l'a sa gudecatA de cAtil asinul sA fie ?
DecAt asini, dar ge are e1i sA fie defAimat.
brotre toate animale ea, sal ridem ne'ngetatil ?
DeacA smintele a noastre ar voi geriul sA schimbe,
spre a noastrA indreptare 'iar da darnl unei limbe,
De ar clige in ausul ge le cugetA inget;
FrAtioard I cAtA-ar clige 1 ar fi chiar de spArietA !
C6-ar clige in Tribunale, unde vede toatA vara
GiudecAndu- se Reclesul in loc hlisa ea sA are.
Ce ar clige de pArintii care-a Patriei
Cu strein' idei i lapte da se creascA fiii lora,
D'epidemiea moral& ge a dat preste giunime,
Ce in fie care lunA schimbd modA, traia si clime,
D'unde prefAcut la formA se intoarnA poliglot,
Bun(' Frangesii, German 0 Elinü, dar, nu Romani' patriot!
Ce ar clige cA veeinii se sfAdeseii pentru o peatrA,
CA sAtenil ge ni nutrA nub decAt genusA'n vatrA I
 1S9

01.1 9e-sr cliçe a Id cuget de-omul nemultemitoriii,

Ge defaimg. t'apoI musd p'al seti bine-fadtoriti
De cif din ho earl pard p6-a Oitusulut grea cale.
Ca cum strechiea sAgeteaclã fuga 'npungil la deal la vale ?
Nesmintit atun9i magarul. ge-acum este misantropil,
D6-ar avea el acea limbd 0-avea'n tirnpul mT Esopii,
TAnguind pe bieii oameni, niçI voind se fie 'n lock
]?et c' ar clige : Omul este chear ca noI unit dobitocil I

H,23-
 190

2 maaaa
Clara unul ve prbmitea mult si nu 'nplinea nimica,
dupre

MARTIAL

/ turt9I and rogri ceva sA;m1 daI,

indatAnal da, seat cli cA n'al
A9ia'mI placil and 9erii, §i'mI daii,
Nu urAsctI p6-acil ce'ml licit: cA n'aii,
Dar tu ni91 day, ni91 0191 cA n'al,
Spre-a'niI fi datorig, raingiunl hal daI 1
BAL ADE.
 193

tl-t2laci NI ava
iNAINTEA cETATEl NEAMTU.

In cetatea parfisitA, tare de pe munte

C kr§ nouri inana1tA o cArunth frunte,
Uncle trecAtoriu1 VastAc11, cu respectil se'nchinfl,
A domnit o dinioara vechea EroinA,
Pe atuncea se lupta pAstoriul Moldovan
§i tara'0 apAra chiar ca unil aprodii o,tean1
Ea avea mu; fiiii puternic, Stefan 'ia fost num(
Prin açest domn strelucit'aii Patriea noastrirn lume,
Patru-clegf de biruintqauda 'i adunasA,
Dar o cli schimbAndA soarta, el invinsii remasâ:
De iti lupta-se atun9i pAstorul Moldovan
§i tara'0 apara chear ca mail aprodil oqteanti :
Pis]
De mii gete fioroasse Patria a fost calcatA,
Si de sitnge a ei terinA: era adApatA,
MonastirvetAii qi sate fumegail aprinse.
Cu bâtrAni, gemettil 0 fete in obese strAnse.
Dar ne'nvinsil era pfistorul Moldovan
[bis]
CA tara'0 apara chear ca unli aprodti o0eanii1
Incruntat ca leul Stefan voind se resbune,
Leo data pre o0eni merge s'adune,
Peesii Editia a 3-ea
25
 194

Mal Int Aid tnse pre mama va setifibrAtosese,

Si pre fiiul sell de bine vra se cuvintese.
CA pe atunsI a fost orl care Moldovan,
[bis]
Duiossti parinte, fill, barbat i aprodd Wean '
Cand de lI se luminase cu a lui putere
La setate Stefan vine cd. intrare sere,
Dar Elena inimoas.A, de pe muri 'i {lige:
.,F6r1 Munn se nu intre fin! me5 aise !"
in timpul veld cumplitii, und sufletil Moldovan
((. pis]
A fostii vi la femeI ca la apr41, ostenI1
Fiiule ! InteIa omit te Odd fOrA vAntA,
Tot-de-a-una tu invinsaI cu dreptate stand 1
EU nu pod' astAcl1 deschide a setAte1 pparte,
Pe Era in campti aSeaptA glorie seat moarte.
in timpul geld cumplitü unit sufleta Moldovan,
[bis]
A fostil §i. la femei ca la aprocl1 qteni !
Mergi, adunfi a ta oaste, sboarit spre peire,
in a ta virtute Patriea afle mantuire,
Astal singura dorintA voea maIgel: tale,
De'i cAdea i elI urma-voiti pe a mortel cale:4
In timpul seld cumplitll und sufletii Moldovan
[bisl
A fostil §i la femeI ca la aprocti qtenI1
Stefand resbAtut la sufletti, pre aI sel adunA,
Se repede ca fortuna, ca un fulger tunA,
Du§maniI ulmilI de spaimA, luptA, dar nu scapA,
Si pe tara niAntuitA cu-a lord cAnge-adapA1
C'atunse se lupta pastorul Moldovan,
[his]
mrtigl mAntuea ca unit Erod Weanti 1
 195

coarna m vacua%
SUBt MUNTELE PIONti
In Moldova.

I
Zntre peatra detunstA
t-/al sahastrulul: piçioril,
Ve0 o stAnctt 0-ail tost fati,
De unit mare Domnitorti.
Acolo de rea furtuna
E lacapl 9e1 cumplitii,
Unde Vulturul ressung.
Al sea canted]." amorpi.
Ava Doamna é Dochie,
1?ece oi, a eI popord I
Ea Domneasrn visunie
Preste turme 0 *tog,
II
La frumiisete 0 la minte
Nici o giunri samana,
Vrednicil, d6-a ei parinte
De Decevalll ea era.
25*
 - - IOU
Dar chnil DacIe' ail impilaeo
Filul Rome.' cel manta,
Pre cel carg-ar fi scapat'o
ad-a iubi a giuruitii.
Tralan vede astA l2inA,
De ti é invinghAtorii
FrumuseteI el se'nchini
Se sub-giugl de amoril I

III
&phalli 'nvan catA
Pe Dochia 'nblAnsli ;
Veclind Patriea ferecata
Ea se'ndeamnA a fugi.
Prin a codrulul poticA
Ea ascunde al el traiil,
Acea DoamnA tinericA
Turma pa0e peste plaiii.
A el halnA auritA
0 preface in qAiagil,
Tromel earba inverclita,
Schiptru'l este unit tolagi.

IIT

Tralan vine 'n astA tara,

Si d6-a birui deprins,
Spre Dochia cea fugarA
Acura mAna a intinsil.
Atungl ea, cu grail ferbinte,
Damolcsisil o D-cleil ! striga,
,,Te giuril pe al mai pfirinte,
 197

AstAcll rogil nu mA lassal

Cana intinde a sa mAna
Ca s'o staingA 'n brat(' Tralan,
D6-al el D-cleti scutita i2infi
Se preface 'n bolovatui.

V
Elii petroasa el IcoanA
Nu'nceteasi a iubi,
Pre ea pun6-a sa coroanA,
NigI se poate despArli.
Acea peatrA chTar vioae
Dd-aburI copere% a el sinfi,
Din a el planet amite ploae,
Tunetii din. al el suspnni 1
0 ursitA o privigheasA,
i Dochlea desse-orl,
Presto nomi lumineasA
Ca o stea pentru-pAstorl.

----C2.00-
 19g

TURNULLUI BUT.
Pe muntele Pionii.

IMITA TIE.

lintre toad RomAnime

Mat frumossii i milianii.
Mai puternicfi n'a fost nime
Deeritd Butul Moldovan,
Ca otean i vanAtoril
Ferigitil fu O'n Amor.
Eaced buçiumul d'arama,
ce'n Suçeav 'a ressunatil,
La resbelii pe junii cheam4
Catra termul departat,
C'Alecsadru Domnitorfi
DA PolonIeT agiutoril.

Dar cu Butul logodid

Fib, a lui Domnitoril,
De elfi Anna despartitA
Suspina- va de Amoril,
 199

Butul (IA parola sa

C'a veni q'o va lua.

Doamna plina d'umilinta,

Giuruirea 'iaa p5strat,
Dar amantul o credinth
Pentru alta aft ultat,
One cald-al seri cuvant,
N'are pace in morm5nt.,

Oastea de la tali streine,

De un an s'aa inturnatti,
insft Butu nu. mai vine,
poate'-aii .reposata 1
Alert I
Doamno 'i timpil de mAritatil,,
De gunia ta '1 pacatri.

Val de har, de sAnatate,

Ca stele ochii sdnini,
D6-a lorti lacrimi neuscatel
Turbure's amn fintanI,
C5 una altil petitora,
Manal cere §i. amora.

Tog boera vial din tara,

i un printil cu svita sa,
Anna plange in camara
CA pe Bata nu poate-ulta,
Popa maine va serba
i pe doamn' a cununa.

I?ice doamna credinçoasa :

,Nu melga la altarulii sfantü,
 200

*.i voiü fi multi mai voloassit

Do m'orif duce la mormOntii.
Dead Butu nu e viii,
Patulti nuntel un secriii,

Insâ'n diva de urgie,

Are multe doctorii
0 bAtrtinA, care qtie
Si desdnteci face mil,
Ilitrca veche pe as6unsii
Duce Doamnei cestrz respunsti:

S'alungi popa si pe mire,

Va venLacli Butul ttil,
In ursital mântuire,
Ea va drege precum vreil,
De la crivetil, de l'apusil.
Bune farmeci fam adusil.

.De la codru buruene,

Earba Dine de la Prut,
De la Vulturfi doll pene,
Ear tu Doamno dg-a lur Buttl,
Te roga, Oral ca ami dai,
Ce de suvenirul aL

Din Ora serpe vom forma,

Doi inel'oiti Impreuna, J
Din niicii degetil angel da,
i pre serpe voili giura,
Cu inelii oiii desdnta,
Va voni si tg-a lua.'
 201 -..
Doamna'n JaarcA Ise tncrede,
,se'nplAnta mn pacatA,
Butu-ascultA, e111 pur9ede
De la lerinossii palatti,
Nu cum mersA la resboiti,
Doamno, oars nal strigoill I

In sonmil 'coati curtea sla9e1

Doamna'i trea04, aü )39sitti.
MeaclA-noapte, pa5la tace,
Passii d.e calil trail auclitii,
Earii duIAuJui priceputa,
çe urla, se faeu mutit.
Poarta curleT se deschille,
Vintre pficlitoril miii
Nu'ati ce umblA, o deschide,
pi include use tril,
EatAllo alba Inbrticata
Pe-asternutil, 13'4 aseclatii.
Trece clipa cea duloassA,
Calula renCheaclA mere',
RAmM Annd sAnAtoassA,
CA m'asteapti roibulii meri,
Ati cu mine vel veni.
a mea purure yd. fi."
Luna 1uqeBntu16 fkig
Preste munte, Fin hartopii,
VAntulil perA i muge,
Rolbulti sure In galopiit
rood] Editia a 3-ea
26
 202

'amu'l duge p'amandoT,

Doamno, oare nu'l strigoill ri
P'intre plaiurl, cal secrete
Treat la cod.ru, 0 s'audti
Gel:I:anal bufnele spariete.
Mereti urlâ lupulti cm%
Din funereal ochil ad
Lumineinla ea scantel.

,Din geriii lun' amu0 s'a trege,

Roibulii mei I hai in galopfi,
Nona magurl gi stangl slege
Avemil inca ilia' hArtopt,
Noull riurl a salts.
Pan' cucoplii va canta."
;Uncle mergemii ? undë-a cassA,
Chiarn pe culmea tut Pionii,
RarA-ori omulti pg-aigT passa,
LAngit a Dochiet trod],
Unde tumult mat va sta
ge'n vegl nume'mI va purta.

,DulgA-odort, ah 1 calult tine,,

CA de spalma. ablea §edii,
Pe gea pune ambe mane,
Dart in dreapta ta ge WA ?
Testamentul gel sfintitil,
Care popa-ail daruitil .

Calul nu'ml sta tqa'n pripA,

CA in fuga est5-acum
 203

Testamental dal In rips,

Tinete c'avemil reit drumil I
RoIbul, parca upratii,
PrAjinI clege a saltatii.

Preste laeurl. si parse,

Tree& manag d'unil rege vant,
41, colo, cate-o vapae
Salta d'unti, pe altil mormant,
§i pe drumul, sburatorI
Petrecii miHI calatorI.

Sta, ascultil'mI a mea ruga,

De orail cale nal aigi /
Caleal buna pentru fuga,
Urma nal p'iatre potigI,
Pedestri oaspeti aigi nu's,
Cal duet altil tot pe sus.
Ressaritul se Infoack
RoIbule haI In gaiopil I
Pan'va bate Popa'n toactl
Avem Inca unii hartopii,
Peatra Teiul a ura
Pan' cacqul va cant&
Ah iubite Hula strange,
&ring' calul agel riii,
De o stand m6 va trange I
--ge'v atarna de la brail?
Stint metana de la Schitii,
c'unii Sahastr' aii daruitil I
: 26*
 204
ge metanif fioroasse.
Ca a roibului ochi scott.
Vecli cum tremuru'l resbate!
Deci arunca-le de tot°
Roib'atunci pe munte 'nalt,
Iea o mill) intr'unit saltil.

Cele petre ge se fie,

Cele cruç i sapaturt ?
Nu sant crugi, ge é tarie,
Culla mele din pregiur
Pre idji deacA vom sui
Calea'n vegl vom mântui.

Qe*--at statut o dulgii-odoare ?

Roiia m'a muet de tot,
Rage'i vantUY chiar la cloare,
Sall urmeclii de-amu nu potit
Tremure soiea ta,
Coperema c'0 manta.

Dulge Doamno, pacnidata,

EU voiii pune'pe-al tAti Bina,
A me frunte infocate 1
Ce me arde ca venin.
De ea peatrat
Doar geva m'oia recori.

,Ce coloane, '1 ferecata I

Crucea care rnam
Crucea 'mpu0ge ca pageata,
Fruntea me a incruntat,
 205

Se nu pail' de ea i tu,
Crucea leapâd'o d'e-amu."
CAclind, peri acea cruce,
Butul, lloamna'n bratii a strânsii,
Cel ce mda, cel ce duce,
D'unti foci' yank s'a aprinsti.
Roibul hohot d'ouiii a (lath,
Ince-o stand a saltat.
A Dochiel peatra tuna,
cucoul a antat,
Din Hanel clopotul resuni
Cend sehastrul a tocatil,
Ear cu discul stralucitil
Soarele aü ressftritii.`
Dimineata ciind se vie
Santul popa la Pa lath,
Se serbecle cununie,
A peritti Doanma din patid
Pre Pion turnul lui Butil
De atuncea s'a veclutri I
3 3.
 209

INVATETORUL
§I URMAO SEL
Alegorie.

Atrã-Apostolii set dinioari Domnul loril:

,,gel ge vra a fi cu mine d6-astâcll fie'ml urmAtoriti.
Ca lea noastri va se fie
Spre gereascd 'mparatie.a
Unti stolii mare, strigAnd, vine:
.Undel merge, not ea tine I"
Cu unil zimbetil Domnul passA
inainte prin pustiii,
CAlâtorii se indeassa
Se s'aditpe la vre-unii
Ventul caldii, focossul soare,
A lor frunte a umplut,
De arine de sudoare,
De i nu prea placut,
Pani'n seara a suferittl.
Umbra dud 'i a reprita,
Doar 'aigea voin rnilnea:4
titre &Inca top soptea.
fuse, Domnul urma'n cal°
Preste rip! i preste vale,
Pecan Editia a 3-ea
27
 210

Pe locii undo rare-ori

A pasitil nal cAlAtoriii.
UrmAtoriT suspinati,
De spinT unit s' aninaii,
Picand : PassA cel ce-a vre
Pe aceastA cale gre."
Altul ti;ede peste-o peatra,
Cugetand la a sa vat*
Unul pe. earbft s' intinde,
Altul gustA a lul merinde.
Din drum alp se abate;
inse Domnu'l neschimbatit
In tunericul pemAnt,
NicI le clice veunil cuvAnt,
ApoT chid s'a luminatil
Fats, sa a inturnatil.
Din AT vrurg, a se'ntrece,
Veclu numaT doi-spre-clece.
AdevArul vouâ clice;"
pis'atuncT cu.. duiociie,
in astA alfttorie
Numerul nostru é micit
MultI chemati, ale§I putinTI
gel ce'n cale se'ngreueask
P'intre stAncT qi p'intre spinT,
i cuvrtnin'mT nu urmeasA,
Nicl odati va sA vie
in gereasca'mparAtietg

----*'')--'
 211

3?atuavoutm
La ocasiea publirdrei
FOAEI PERIODIgE

SPICUITORUL ROMANO-FRANcESt.
1841.

nntee hold& seceratA, tineri treT SpicuitorT,

Tupilag pre earbA verde legati jerbioara lor,
Ochil plinT de lntristare dup'a clileT osteaele,
Susspinati ca a lor sargini nu erati geva maT grele;
Si cu lacrimi de durere, ce din ochT le-art rouratil,
lAeaiit inteo cli de varA num'atAt'am adunatü ?
Ars'ati fost de soare fruntea §i plecata lor cerbige,
incruntatA avea talpa do mil' ghimpuri gelor spice . ..
Unor juni asa de tineri ! risul s'ar fi cuvenitti :
Ins'aleii 1 plangeati agestia, ah ce chin nesuferitti !

De odatA unü nouti martorti a tAmplAreT cer duioasse,

EacA vine proprietarul a le Ierinel: mAnoasse.
,,De p'ogorti sarmani voi strAngep de ciind cliu' a luminatii"
Pise lor; dar amarti voul inca multii n'atT adunatti,
27*
 212
Veal cA spicuind aigea all erutatij amele game,
oDecl de segerisul verel Hind ariile'mI pline,
Sfiigloasa sArAgie multemi-o- voiii curAnd ?
Luali cAte douA jerbi1 sinturnativA cintand."

CAtii de into tinereil Insuflatl de duiosie,

Alungat'ati tntristarea si simffail bucurie /
CAtA de mAndri, seninT la fatA, pentru capatatul hart',
A sburatil ea o segeati cAtrA auritul darill
i cu ata bucurie IncArcand pesté-a lor spate
Jerbiile agonisite si agele'n dar Nate i
Mind preste earba verde en unti gind multemitoriri
Se'nturnase spicuitoril la seracul foiporil.

--4 40--
 -248

QUIIZItia
IMITATA DUPRE VICATOAREA POPORANA.

Etre Prue' pi'ntre Siretti,

çe 'mg mult de anT o mils,
AO limpede trimetg,
Din' la Dunare'n cempie,
Este'-unii lacti ca marea 'ntinsii,
De munceI umbro§l In9insii.
Ni9I unti lir' din sinul lorti
Nu revars'a sale ape,
Cu nutretul curgettorti
A9elti lacti ca se'lii adepe,
ci din &nal nemessuratis
Lacul cre§te neu.cetatti,
Açelii lacii, dud este linii,
De vent =dal nu se'ncreap.
La ochiti samenä deplinii
Cu unii disci"' luciu de ghiatA,
Seel cristala chiarfi, cd-a, resfrantii
BOlta-azura pre pemantA,
 214

Nóptea and til-apropiecli

!are apele Age le,
in geriii 0 in lad.' prevecil:
SUR de lucitoare stele,
Luna jos5 i luna snail,
lacg cursul spre Apusit-
Nu'ntelegi de'l adever5,
Seati fantasie, au dead
Lacul suie-se spre geriii,
Verii spre 1aci geriul se plead,
Cit de caiit1 in a hal: fundti,
SamenT meclil in g1ob rotundri.

Ap and 6 timpu frunaosil

Ochiul tell se inggneasg,
Dar va fi multü inimosii
Milianii gela ce cutead
La, lacil nóptea a veni,
Fôrg a se ingriji.
Ca abTea a inseratil,
Vecli pre lad' cum segateTasa
De verml star' inaripat5
PAng tregg-a nopte1 memlft,
atungea desse-ori
0 stea cade'n lacii din nori.
Une-orT din apel meg
Sung larma de cetate,
mirândti din apg vecti
Cum la ochl resbate,
P'intre fum1.1 i prha scantei,
Trista vóge de iemel.
 215

Cand se stange focul cell

5-i strigarile s'alina.
Pintre unde'ncetinela
Para sante rug! susspina,
Ca acele ce in clorI
Until vergurile'n bort.
çe misteril se ascundti
In aceasa adancirne.
Nu putu gerca la funclA
Pan l'acele clile nime,
Dina c5nd a cuteclatti
Unii anticfi 0 demnii barbatil.
Pre mo§ie a domnitil
Bravul Conde, boerii mare,
Elti eu-aT sel s'a sfhtuitil
Ca 0 factl o cercare,
i unii planii a incheIetti
Se patrunda-agelii secretti.
Tot poporul a statut6,
i prin multe ostenele,
ManinI plasse a tessutil,
Din o sutti mil retele,
Palme o mie'n lungil §i'n lati,
Luntre multe s'a duratii.
Spre a avea ceresculfi harii$
La'ntreprinderea pascar a,
A datil cat'unil Sarindarii
Pe la Monastirl din Ora,
'unii calugarii de la Schiff.*
Cu agheasma a santitti.
 21tI -
Insug Conde, stAnd la malii
Cu a lui curteni i groatA,
DA passcarilorii semnal4
§'amu plassele tndtA.,
Tragg pkttasil tot vArtosil
Ca s'agiungfi philen
Plassele s'a inspumatii,
§i veinal acum o undA
Da-alta eaca-a despicatil,
§i in lacq se acufuadA,
Milianil tragil merefi,
CA a prinsil nu's ge prea grail 1
Nime-irl crede ge a prinsti,
Unda ingepu se mugA,
P'unil spalma a cuprinsil,
FricosI altil doh la fugA,
De 0 cele g'o learnt*,
Nu era de spArietil.
CA din plassA a esitii
0 frumoassA giune pink
Cu pArti negru umeiliti
Fatal sarbAdi seninA,
§i pre hiciü and a statA,
Cu blAndetd-a cuvAntata
Tu ge astAcIl al ptitrunsti
In a noastrA adfingime,
Nu til cá viü n'a agiunsii
IndArAptil In lume nime,
celti ge de ursitA
in a istii fundtl s'a deOinsil?
 217

Dar find an corpul tê

Cure-a bunilorii met sange,
CA celii ce cu Domnul-peii
Lucru'inepe, toaWnvinge,
Laculul Legend'a {di,
Spre mirare't1 voiIi rosti.
Timpul vcchuii eii amintesii
CAnd Cre§tinilorii lucoarel
in Moldova prin Boteçlii
RenAscut'aii pre popoare,
Stolii de vergur1 s'adunatil
Lui Cristosii s'a prosforatii.
Nii-amil duratii altarul Anti!,
Intro codri'n salbe desse,
§i'ncheiet'am jurAmAntil
Domnului a fi miresse,
A ruga a giuna,
§'a serbi mArirea sa.
Nime din a1t1 muritorI,
Nu putu la not ad vie,
Le era crimil fiorittoriii
A calca in sAhAstrie,
Moartea liii ameninta
136-unii barbatii, ye cutesa.

Atun91 de la Resseritil
Pag Aar barbarI cu cruclime,
in Moldova a venitii,
in atAta, Pefi, Mime,
CA mai lesne ni era,
Frunclele a numera.
Vuesil Editiaa 3-ea
28
 218

De mita& sthpitoriii,
Dccea'n tearii stoluri. crunte,
NUITIal onml fugAtoriii
Adripostii afla la munte.
Pre noI Schitul. a liisa
JurâmAntul nu erta.

Pe dud nóptea ni rugarnii,

Lftngli-altare, proternute,
TremurAnde ascultamii
Cum vineail stoluri temute,
De cal tropotil sunAtoril
Frearnatil dridii Infioltoriii.

Ca porumbul spaingintatii.
Cand d.e afield se vaneash'
Sub aripi, spre a fi scapat4,
A le marnei, tupileask
Aqa toate verhtta
trt genunchi aub Crugel mita.

Dómne I clisarnii, de nu'i vra

Se ni mântui priu minune,
De defrdmil a seapa
Fulgerul se ni detune,
Ail vivinde, ea cuvlint(
Se ni inghiaLalestri pêrnantil.°'

AtuncI eacil r-esseri

Preste nol a lild sore,
Spalma d'intre nol peri,
Ni sufla o &lige bOre,
') Mid in vieaCill
 219

Abatil ochii pre pamantii.

Dar-p8mantil eti nu ma! aimed 1
Ca cu Schitul cufundatil
In pêmant me de§tinda vie,
9' atun9i s'a revarsatil
Preste noT uda tarie,
Pintre care pana'n fund
NumaT raslele patrundii.
Acolo lang'una altarti
Sub o bolt& cristalid,
Ni pastreasa vie-una harti,
Nan slioa cea senina,
Cand credinta va afla
In judelu cununa sa.

De l' Alta! pana la Carpatii

ICarbarilorti semetie,
Crivetula a spulberat,
Ca p' arid din dmpie,
Nici o urma, d6-a lora pasti
De catu numel'a ramasil.

Dar fortunele dud tad',

'undele nu potil se muga,
Chiar din sinul cestuT lad
Se 'Malta- a noastra ruga,
Cittra Durnne-sleul sant,
Pentru-a Patriei pêunAntii.

0 tu! co al auslitti,
çetu uricti plirul de minunc,
Fie 'n cugetil tipâriti
2b*
 -- 220
Si la tot nepotul spune :
,Pentru Patrie i Pell
,Se prosfoare traiul seri I

Cfind agesid-a Inchietil,

Se increala al apeI undil,
i cu pina pe invtil
Plassele se acufuna,
Ni9I altii omil o mal vêclut,
Dar Legenda n'a tient I

--4 .4.. 'la--

 221

Walla lit:110191,a
Imitatie dupre o traditie Poporani.

e la curtea until satii.

Prin preluca gea umbroasA,
intristat'ari alergatil
Fata-Irina gea frumoasA,
De plans(' ochin roura,
in vent pAru'i flutura.
CAnd din luncA a trecut,
Und'unii rill in lacil s'afundA,
Fata Irina 1, stAtutii,
uitAnduse la undA,
A el &alba mAni a frAnt,
a çlisü agestil cuvAutti:
Vol ge'n istü palatil undosii
Locuiti o sorioare,
Bogetul meil gel duiosil
Ascultati q'a me plAnsoare,
çelu ge-Amorul mi'a giurath,
Alert I aIi m'a ingAnatit
Pe al nostril Doinniprii
Am iubitii cu duio0e,
TraTnieul mi'a giuratii amorii
CA m'a lua de sopa, .

Dar credinia a calcatti

De sotil alta tit'a loofa.
 222
Fie dect elü fericittl
C'o mat nobilA sop,-
cc ambiti6-a sortitilf
Dar la mine se nu vie,
SA deridA-acum si ea
Pl Ansal si durerea mea
Penteo fad ce-a perdut
Fericirea'n astA lume,
Nu am deck se me mutti
in al ape! voastre spume,
SA m'ascund, tnsA aldi I
cro se fad fiiul meil f"
CAnd pliingAnd acesb5 a spudi,
Cu adAncl suspinare.
MAna preste ocbi §'a pusu,
De pe mal In apti Bare,
apoi s'a cufundat
In a Vinilorii plata.
Dar In curtea celuf satil,
Nit de oaspeg s' adunk
Lumint mii a fulgeratil,
arm,,niea ressunk
Cupa umblA impregiurii.
Toi ureasA bunii oguril.

Cfind prin vuetul voios,

Din prelucit parch cheamfi:
PiAnsul celü mult durerosa
Until pruner' cel fir do mumA,
CA unü casnicil induratil
in braiii pruncul a luatii.
 223

LOngti lacii elli a stIltutii

Cu gea sarcinA duioask
Unde rimura-a tesutii
0 camare 'ntunecoask
i format'aii unii ascunsii
De raciile neplitrunsii,
in tiicutit acelü tufaria
Pittnge cheame : Amax inie I
Ah l'nestii serman sugariii,
Cine mumti va se fie ?
Fat4 Irino dA'rni
,
respuns0
Uncle, undo te-al ascunsii"
,,Eacâme'sti chiar in 9estil fundii,
Una soptil din lad 1 respuade,
Eli petrecii aigT pe prundii
Tremurand in rege unde,
$ cu ochiul PacrAmosii,
Ntenii vAdii fiiul 9e1 frumos,
Vain! repeclitil de yenta,
Tot me poartti'n a sa cale,
Vatunci and fiem'anda stint,
Di gust mursa de corale,
Roua dimineata bed,
Papura é stratul met) !"
Dar hAtranul casnicil .ear
Repetease : amar mie 1
La agestil sermanii sugariii
Cine murnit va :0, fie ?
En Irino d5'mi respunsii,
Vino d'unde a-al ascunsil 1
 224

Ca sub apft s'a mirata,

Pe ingetii, nu's ce se pare,..
Ape le s'a turburatii,
Eatii ea acum ressare
FrurnurIti, din a lor sin('
Unit pe§te de tot streinit
Precum junil and. pe Iacü
In a lor gioc il. de la tara,
Bourti en o peatra facti
Care luciul apeI ara,
Aa pqtelg-a stltata,
Si pe apg-a lunecatii.

D6-aurti pete stralugeak

Pe spinareal delicata,
S'aripioaiele aveati
0 colana 'nbrilantata,
Din capil, ea aluna mica,
Luceaii call lot pitiol.
Dar cel pqte minunatti,
D'indata a sa faptura
in femee a chimbata
Cu angelica figura,
De pe capul celfi frumos
Se deqtind6-una parr' undosti.
Prii-a et fete i pre sinil
Resseritail la videre,
Dona rose preste-una crinti
Si manoasse doa mere,
De la bail remasa'n josti,
Forma pqtelthi solclosti.
 225
De mall; al acestui
Sirena s'apropieap,
LuA'n btatii pe-al ei dill,
Si la sind flU. tupileaclk
,,Nani, nani dorulU merd
Nani, a ta mamA's eq."
DupA 9e aU InçtatlI
Copi1a01-a lui plAnsoare,
In leagAn l'a aninatU,
Preste ramurilg-usoare,
Si schimbA figura sa
in un pqte, ennui era.
Ea se'nvesten solcli de tottl,
Aripioarele '1 resarU,
Unda o despicA 'n notii,
PrefAeutA 'n peqte earl.
Apa'n giurii s'aU inspumatti,
Ea la prundU s'a eufundatU.
Dar de eAtg-ori a purtatu
Casnieulii in a lid brate,
Pg-a ei fitl, a intfiptatil,
De sara i dimineatd,
PreselaimbAndti a ei eorpii mic5,
In femee din peticii.
in minutul cel tfteut,
Cand in ceriii resare luna,
Acura oara a trecut.
Dar la lacU, ea tot d'una
Casnieul geld duio0til
Cu copilul n'a venal.
Paean Editia a 3-ea 29
 226

Prevenit6 de un prepusil,
Nu trecu pe cea carare,
CA'nsurAteii s'a dusii
P6-acolo la preumblare,
Pentru ca'n rediul tufos
Paserea cAnta frumosti.
De departe 'ia urmat,
Si ascuns in cea camard,
Elil aci 'ia aqteptatil
DupA prAnz, 0115 in sail,
Ca se vad'A pe-amAndoi
SA se'ntoarne inapoT.
ise'n urmA ingrijitC,
El din palma'si face ,ocheanA,
Pintre degete a privit,
Dar acum a iIei geanA
De pe munte a trecut
Si pe nime n'a vêilut.
Ma RteaptA, dupa-apus,
PAnrn çeriü veclut'ail stele,
gerceteasrn josii in sus,
Si plin de prepusur7 rele,
TreraurAnd cu pasil inceti
De ladi s'a apropietii.
Dar la oda nainte sa,
s'aratA o minune,
Unde apA'ntAi era,
De mina amul genune,
Nan fund lacul é semi,
Pe-unde lup i qerpirtrecri.
 227

In fundul acelui laza

Vede cu nedumerire,
Vestimente doua clacii.
Dar nu poate nicaire
Vre o urma a afia
De boerii i soata sa.
Din acel adanch troeanii
Litre umbra tunecoasa,
Escea unü gros bolovana,
Cu o forma fioroasa,
Ce vederea 'nspaimanta
§'o figura semana.

De spaima atunci cuprinsa

Pentru cele ce 'far crede.
Parca vieata 'n el s'a stansil,
Nimich n'aude, nici vede,
§i mult timp a mai trecut
Pan'a vorbi a putut.
Irino 1 ear a strigata,
Dar echo respuns6 :-Irino 1

De ce lumea al lassata. ?
L'a1 têui flI o murna vino :
Teme-te de Domnul-peii
Nu lassa pre fêtul toil 1
Dar bolovanul cel mirth,
'I yard sudori pe frunte,
Caci, pre sotil a cunoscutii
in -acele forme mute,
çe cu capul clatinati
§i ambi parch suspinaa.
29'
 228

Casnicul de spaima plinii

Copil4u1 ie in brate,
$. eu unix adancii suspinli
Ca ceara galbanit la fata
Sante rugi a repetatii,
'L. casa s'a inturnatil.

Bolovanul fiorosii
SO 0 acii de marturie,
C'unii amanta necredinciosti
N'a se Intre an' o mie
In a mortiloril limanii,
Ce s'a face bolovanil 1

--\??1,---
 229

1
I I-1J

SAMBATA MORTIL ORt.

311)
arrrimAvara gen doria de la sferile senine
Pe a Sefirului aripi Infra noi voioasse vine,
Sub upare a ei pasuri mil de flori a resseritii.
CAmpul, muntele i codrul de nor' ear a inverclitil.
Aerul seninü s'adapa dia sufikei el miroase,
Si din sinul roureasi pe terine plot mAnoase.
Riul, care dinioare zecea'n gheald ferecatri,
Curge repede sub malul de veqi tufa 'neununatil.
Chiar ca flori insufielite, schimband forma lor streina,
Pestriti mil de fluturi sboarti in a soarelui lumina.
Din a plitnteloril sinil nalp aburul
Prosforaila diminetel catra a lumei Urclitora.
Cflnd a passerilor canteeii prin geria, codru i campie,
Ferigirea lumei sunil in duioasse armonie I

Dar luceafârul a One! la Apusil s'a cufundatil,

Si minunile nature! cu unit velü s'a cungiuratil,
 230
De anti murrnuril melancolicri aerul tAcut ressunA I . . .
Fulgerul in depArtare senmeleasA o furtunA.
P'intre freamdtal pâdurel cu unü bocetil intristatil
Gemete, suspinurl grele impregiurii acum resbata.
CA din datina gea veche, acli in toatA Romfalie
Cugetul cel ea pietate, inima cu daiosie
intre lacrirni i suspinurl pg-a lor morT vor aminti
in Sembata gea tristA, ce-are mit1n6-a reseri,
CAte athintiri duloasse, cAte atiteptAri perdute,
Se de0eaptii, entristeaclO, 'naripatele minute I . . .
In o cad *kith, depArtatil de cotunil,
Despre care poporenil mil minuni p'6-amurgulii spunk
De multii ecle unil Sêhastru, ce de tot vecinir se crede
CA prin farmegl mate lucrurr nevaclut4-altora vede.
Acelli omit, pre care anii f'a lui grijA ra3 albiti,
AstA nbpte va s'arete un misterü tristii d cumplitit
Pe unii colnicii elü se sue, fi'n pAdurea 'ntunecatA,
De treI orl in giuril resunfi tbea de paltinil duratA.
La chemarea cea fatalA chiarti ca umbre'ncetri resarii
Juni, bâtrini, femei 0 fete, cAte unula din. tufard.
Si hardala cea deprtA, fArA pregeta eac'o plinA,
Und'una pinü aprinsii respAnde Inginata sa luminA.
Ear setenii 'n a0eptare, tremurAnd çlicil: Amar mie!
ge'ntunericii, ge *ere, 96-a sA fie, cii-a se fie I

In estasif atuncl Sêliastrulü, lentindri ochil pre pemAntii,

Vice vorbe 'rnisteribse ce strAbatil pAna'n mormAntil :
Vol 0-atT treitil dupre lege, cg-ati urmatil pe calea bunâ,
Pentru care'n cerii v'asteaptA-a fericirilorli cununA,
Maine tot RomAnuld lacriml i rugi vo'a consacra,
Si pre mormintele vbstre Preotulii se va raga.
Dar tu ceatA afurisitA 0-0.1 p4itil infra pacate,
 211

ge tOi1ii scapare cant! de pedepse 'nfrico§ate ;

Din obecle ce te leaga, pe o clipa te desnodii,
Ca spre pildA sit se vita patimile ce te rodfi,"
Ear sAtenii 'n aoeptare de acele ce'orfi BA vie,
Recliceafi cuprinvt de spaimA: ge*-a sA fie ce-a se fie ?
De-o-data suna-unü bocetii, s'aud tropote cu fior,
Si thematii petrecfi iute ca fantasme'n foi§or.
Inteifi vine Ateistulti, ce in Dumnecleti nu crede,
Paricidulii, sin-ucidula, scrapinda dupa elfi purcede,
Venclatorulti patrlei sale, uratorulii de lumina,
gel ce pe orfan despoae, ce prin vorbe invenina,
De o chlisa-a reclaqiei, nesatiosulti proprietarfi,
Poarta 'n brate strArautate petrele unui hotarfi,
ge-aparail ingust ognrul de'unde se nutrea cea glbta
A dna strAbuniculii aparat'aii teara toatal
SO tariea sub grea povoara unul sacfi de aurii Oar,
Camatarul ce se'ndoapa cu dinarulti iel streinfi.
gel ge din danie sante, din alrnosinfi bani furl,
Ipocritulii, egoistulti, ce de meserti nu se'ndura,
De mueri perdute ceata urn:Area cu plansii amari,
Care calca juramentulti ce depus'ail la Altaril
Purtand fiie-care'n sinul veninulfi de fapte rele.
ge nu poate-usca suspinul thç unti Ail de plAnsii sA'l spele,
gel ce drepturi sante calca, 0 tot stolul defaimat,
Cate unul, ca o umbra, trece repede manata.
Mid. de corbi §i bufne cArduri, cu flamand pliscil i cu ghearil
Din ficatul lor senbulba, le bea lacrimile-amara.
Ear Sahastru atunci adaoge Fiinte de reii ogurii,
UrmAriti fArrncetare tot pemantul impregiurü,
,,PAnA trimbita 0 cheami pentru cruda voastrA fapta
La pedeapsa Ara margini ce in Tartarti ye a0eaptA."
Atungi vuetul i urgiea din mu guri a ressunatfi,
 232

hcatti codrul si hardala cumplita s'a cutremuratii

Ear sateniI in mustrare recligeail : ,,Ahl amar mie ;
çe pedepse pentru crime. ge pedepse vor se fie ?"
Pe cand bufnele i corbii. caraindii tot impungeail
in ficate diserate I cu sange se nutreati,
Una demon din ochi i gura infocate varsand. bale,
Cu o stramurare aprinsa mom in a lor cale.

Dar a paserei crestate cantul gel(' priveghetorli,

Semnelat'ail rtoaptef meacla si venire a clileT clore,
Eaca soarele revarsa scanteioasse a sale racla,
Care a geriului tarie i pamantal lumineasa,
De pe turnul sahastrief santul bronzii a ressunatil,
Si Weilli toff spre ruga la Altarti s'a adunata.
Duiosia i pietatea pe morn:tante lumini aprinde,
Se depunii in disci'', in vase: lapte, grane i merinde,
S 'in guar(' fif i parintil pe mosi amintindii cu dort,
ingenunchi planganda asculti ruga preotulul molt,
Care cantandil aminteacla pre cil reposalf anume,
Si se roaga sa le fie mantuire'n alta lume.
Cu aminit, ruga i plansulii atunge aü ingetatii,
Dupa lacrimi i suspinuri, mungheerea a urmatti.

Atungi eaca stolii de fete, a-0nd tample 'ngirlandate,

Poarta'n discuri sib ulgoare parga d'ospitalitate,
La sermanula si la orbulti, la orlanil neputengiosii,
Cu merinde se inparte si cuvantulii gel duiossii.
gea cli ce'i consfintita l'amintire i durere,
celor 1.0 é de mustrare, gelor bun! de mangheere I
Cat Romanulti pe stramosii cu respectil va amita,
In Iuini ambe Dumne-Ipeul soarta1 bine-a cuvanta I

- -4
 -a- 233

t113CYA41213 131 0313M

DUPRE $CHILER.

L a Coital, unde pe Istmul era lege se le adune

A le Greciel popoare, ca pre geniulii se'ncunune.
§i Ibicusti, Poeta june, thergea 'n repeclitul passil,
Se espule unit anal, ge Musa i dictase din Parnasil.
Presto colnidi eaca vede AcropolideI getate,
n preluca gea sintita Intre plinfi de pietate.
Nimidt mi,leit Sinpreginrni, numaI de Cucoare unit stolii,
Pe Neu acompanease sburand &Rill caldul pad.
5Salutare geato arnica, ge 'n a mea calAtorie
Preste lugiul a MareI mi'atI fosta de companie,
De bunli ye leU menire fn soarta egall se fima,
Precum astAili Impreuna d.eparte calltorima.
Ca straini Intre pericoll catama ospitalitate,
,,Agif ge ni'arli refusa'o poarta inimI defaImate.4
Dup' agea, voiosti Ibicusil repiclit'ai pa,liI set,
$'a trecutit ,acum preluca consfintiti la lui Pet.
ins' atungl`eand fail teanla intre muntl fntre din vale,
Barbarl hot! eu arme erunte, each& 'ngins'aii a NI cale.
Aspra lupta se inginge, Ibicusfi ram:fine 'nvinsil,
C' a lul brata la coarda Lire! nu la arca era deprinsil,
In van(' agiutorrt reclama, la oamenI, la Pet, dar nime
La a sa voage nu respunde, nig! é martorii la gea crimi:
Atm dar se morii air pe pamêntti necunoscutil,
oDe a hotiloril crucliC' al meil sfinge este mutat
Grett plagatii Ibicusfi elide. fuse aproape acum se nitwit,
Nemicit vede dar aude sburanda stolul de Cucoare,
Paean Editia 3-ea 30
 2:14

Care r&spiindesci tu aerr: freamôntul infioratii.

Atunvi cu voave amortini vcste 4ise a cuventatil :
,in iips de oameni inartori de la voi Cucoare mike
AIÜ omoruha ueü pAra direptatea se redice'
Aa esclanm, s'a lui vedere in eternulii s'a in2bleft.
Dispoietii cadavru 'n urnat s'a gsitt pe earbA isabisti
De k4i eruntii lIri reeunoa$e ainiettl set': din vetate,
,Ori euvine-se oã astiicli se ti veda aa, o fate ?
Cana sperm:15 a tale temple sencuouni ea lanai 1d flori,
RecompensA euveriM prin a gloriei lutokit."
Atunre eiü acel vaith Iiü repeta on durere
Tot poporul in urgie la Pritaa r} aleargA, cere
Prin slinge ea se resbune pe IL:joust: omorititil.
inse mule va fi urma in poporul indessiat ?
Se discopera cum phtea=se acea fapti ovelita,
Fi-va unit bola, fi-va rivalul numai ratia stritluita
A soarelui care vede toate vele pre ptunentii,
Arii putea se huninese acem eimA din mormAnta.
Cu sumeri pai poate acuma, Wit eugeta i pudoare,
Se preumble in ameffteert, pintr' a Greviei popoare,
ce pe banve la spetacola din Grecia se :Anna,
Si de sgomOtat,mullimel tot Teatrul resueit.
ine nuinerA pe oameni, vine spune-va a lorr: mime,
Care se adunil nice la Festinii faimosii din hum:,
De la Ate:m/0 din Foehida, de la tekinuL depfirtat,
A le Insulileril Ask!. de la Stattd Spartiatii,
Tort aseultu d'intre loje a lui Choros6 melodic
Care dupre legea veche cu ptisuri plini de mArie,
Cu statui i a Tor lrandiere preumblandu-se paratb),
nice gimi solenele ea poporul tot, 306 vadal,

Pribter, Mare piatit din Atm, coegiurata (le aka, male se ftteeau
sirkiri si icstlue publics.
 235

it pisescti femel mortale cu asernine fine%

Miliane presto alto nalte's corpurile lord,
De o mantic tunecoase a lormo.apse sunt incinse,
§i tn nnina discarnata poartit o fachic, aprhtsa,
In a lor &la nu cargo stingele d'estime.vie,
§i in loca de mAndre coame incretite si
Care la femei giunele, fruntea 'nfnunusease,
Se vAdii serpI, se veal vipere, e 'Agra sine se Inodasa,
invArtindu-se in choara, intr'una mcdii infricosath
&ma versuri dupre Imnusit care inima resbatit,
Ist'at Furillord canted ce auqul segetease:
Fericita de geld ce'n lame cit pacnica cugetfi viease,
Pentrn acela spre vendetil nu purtamil crudul venind,
Dar amarid si Val d'acela ce'n ascunsit omornri face.
urmdmit ea a Int umbra, un minut nu i (Drat no! pace,
Dead crede ch'a se fuga unit Iatti liii tine in loci:,
Maui cuprinsti do spaima corput en venial si focii4
Asa dnta ele 'n hora, dar pre teatru se 'Dtindo
Spaima i unit float amarnica pc spectatord I. cuprinde.
Ca cum peimea destinsa din Olimpa Malta ti slot,
Solonel cu pasi mai ite se preumbla pe p5mOnt,
'apoi din mier.lul Arend. s'a cetelord spanantate
Pe incetil pAsesca Witte chear ca stahit fermecate,
In parere s'adeverul, ce asta scena a facut
Fie cine din spectator! (IA misteriosd tribut,
Care in ascunsti veghease si'n nopturne oare-desse.
Genial soartel fioroase liii toarce si tot lid lease.
Inimei se anonsease prin menire multe or!.
Dar sfiita se fereste de a soarela lucord
CAnd de odatA in spetacol se audit vorbe sonore:
En yell, en veqi Timotee a Ibiculai Cacoare I
ceriul se'ntuneca atunce si preste teatra 'n sus
Unii stold negru do Oucoare fremAtându, eaca s'a dusk
 236
Nitrite le a hit Ibicuoh, se la tot! fu de phigere,
Umple inimile aprinse de 'ntristare tti durere,
§i precum in mare valul micatii d' altul s' alunga
Din gad asea in guri asel nume se purta,
De pretiosul june a drum tott plAngeah mult trista soarti
Pe carile timpurie a Alpit o orudfi moarte,
,,Pe Ibictl, pe care plAngemh se de barbarl s'a usisii.
,Qine poate fi strâinul se agent cuvantii a ilish ?
antra Bich si asele passer! se 'ntelesti se fie.oare
Acel sunet i resuneth ceT provocat6 de Cuceare
Mai puternicii tot sporeste i ca fulgeri din seninii
A facut ea a Ior inimi se cutremure in sinfi.
,Luati seama c Eumenida astAcli sera reslaunare,
,,Pentru moartea a lui Poeta sere cuyenita sfarA,
Usigaful %said eaca a fi prinsti s'a oferita,
,,ImpreunA cu asela câtr carile a yorbith I
Inse asela cc cuveutul 1111 scapase acum afarA
Arii fi dorith sem recheme se'l plistrecle in sinul earl,
Dar In vanil, cA a lui gur4 tremurAnd a inghetatii
§i culpabilli prim tAsere insusi elii s'a declarat.
Guardia acum liii tArie I publige Tribunale,
Unde elti nu poate ascunde a lui fapte crhninale,
§i acolo l'Amfiteatru cu poporul adunatii
Prin pedeapsa meritati, Justilia l'a segetatii.
.0) Eemenide se numeral feriae.
NOTA. Ibicusii. poeta lirich Grecii, contimranii a lui Ana-
creonü din Regia, [Italia de amea a vietuit pe la
evul al VI-le inaintea ere! Cristiana. In cAlAtoriea ea
la Corinth, unde se serbeati festine Nationale, fu a-
saltat i omorith de 110, la care ocasie se timpla e-
pisodul descrish in astA compunere. Ibicusti a scrish
7 volumuri in Idionul Ionicfi ti a inventat instrumen-
tulti Sambuch. Din a lui versuri putine s'a conservat
Plutarcu a descrish aselu facth in disertatia: Blanca-
rimea de a Vorbi.
 237 -...

8213L1111
SECULARA
A LUi

tta111112.
.e,c,,,,ac2.01.111111110
 238

(ELEBI1IRE,1 SECULARA A LUI SCHILLER.

1 8 5 9.

11415 tnAnnr1.
Geniul, de ort care ramii a stiintet seati al artei, si in ort care
ginta stralucind, este proprietatea comunii a natiilorti civilisate.
Omen', Virgilu, Dante, Cliakespir., Racine, Miehel-Angelo, Rafaele,
Galileo, Newton, Alexamlru- gacedon, Ahibal, cesa, Napoleon,
toti fit geniukt, sunt compatrilit a fie- cam! apretuitorti de merite
inalte. Lumen civilisath, care admiri lucrarile nemuritoare en
respectit conserve munele faptuitorilor din generatie in generatie.
Germania, serbeasa astricli ip IT imodri solemnel, intrica aniver-
Bala secnlara a marelut seu poeta Schiller, Miscrit in 10 No-
emvrie 1759 la Marbach in Virtemberg. Istti autoril a luminatti,
a anoblat si a entusiasmat pe contimpurant si pe urmasii dincolo
de marginile Patrii sale; intro multo dassice cbmpunert, du en
condel de focii a sugravitu in tragedia Vithehu Tell eliberan a
Sviteret si in Jean d'Arc eliberarea Frantiet de sub domnia stra-
ina. Dupa ce natiile civilisate, spre celebrare, trimet representanatt
si produete literare pentru acea solemnitate, ertatil fie natiel
Romane a semnala si a ei simpatie la asta manifestatie. Spre a-
semene scopu, din operele lut Schiller, s'a ales Bailada, intitulata:
Credit]. I a, care o producem in o libera traducere Romana, ea
unu micu tribut de recuuostinta catra Manele int Schiller :
 V-19

CREDINTA.

Dionisa tirani aprigi peaseunsii a fost intrati

Met.esi congiuratul giune c'uu pwunalti 'intro vestminte.

t
Dar surprinsti ma de pregeti viglele l'a ferecat,
$ Ia rege Domnitorul l'a conduit mat inainte.
Cu urgie ista'ntreabA :climfi, pumnarul pentru. gine
De tirani: se scape patria,. menial era peutru tine.
DeacA, ata . gttniete giu1e, tu pe cruge vet peri'
Nu mit ca se'tnI telt vieata, din dot unit avea se moarA;
Ge de vrei a mele' path-11T mat mult Thca-a prehmgi,
Lasse-mê, te Wei -trel Pe, se mAriti p'orfanal sorA;
Spre credintA daI p'amiettl, pAnA- atungety pre elti include,
La termin de nu veni-vat; pre elti vet putea uOde."

AtungT regelen vendeti, suriçlindii, cu aerii lint,

DupA seurtA meltare au rAspuns : ei bine, -fie;
cele care'mt get tref cub libere ii las deplinti ;
Dar trecAnd semnatul termini, depe-acutha'sê se qtie
Cfen cea 1i Ord crutare eu amicul d'inellisdare
inpArli-sa a voastrA si:trtA, tu'l fi liber. 'ear el moare.
 24.6

La amicul Merosfi vine,tiranul a triumfatfi,

Noua victima pre mine cu moarte pe cruce geartd,
Pentru chit spre-a patrit paosti alü ucide am cercatil,
inse in a id trufie incA slile tret lint eartA,
PAn pe sora marita-vot, rogfi te pune chisleg mie,
Giurii câ vinii se'mf tragii ossinda, se te scapfi de a Id urgie.

Tacit:tat liii imbratosiasle amicul cel4 credinciosfi,

Tiranulut se supune O'ntrA'n a lul inchisoare,
(eh alt atuncI purcede, i tn timpul pretiosi
Fepede asigureasA soarta giunet surioare,
Frin plinirea tadatoriret a hit cugeti se impacA,
lute Inderetfi seiatearnit ca terminul 43e u ireaca.
DeodatA varsti ploaie cerul Incarcatil de norti
De pe muntt, din ripi, din lactic!, se repedit mil de povoe,
Itinre le se &di rite, vales ample d'unda lorii,
fd la punte eAnd agitmge -Mittensl in nevoie;
Tolbura infmriettl, temelia et o sapa,
SurpA bolts cea Iliad, se tunAndA cade'n apA,
Cufundatfi in rea durere pe malfi curA'n gios iu sus;
Ins' ver nude ochrntoarnA, a lid yore ort undo suna,
Agintori ehematil n'aduce de pe malul celti opus,
CA. la vadfi nut nict o luntre ca se'l true& impreuntl,
Nigt munteanul nu conduce de la codru a sa plutitt,
CA salbaticil gei apA é In mare prefeeut(t.
In genuncht miserul eade, lAngA valid intartatd,
PlAnge, roagâ, i suspinA, mAnele la geriii intinde;
Te rogü Peule'nfrApeasA cursul riulul turbat,fi I
Orate aunt fugatoare q i trecut'art de merinde,
Soaele va se spunk de n'agiungti pAnii in sarA,
Pentru mine fad calpA bunti amicul va se piartl.
 - Q41 -
Infierarea a natnrci elementele-a sperith.
Fara paosil tot mai tare vain pe val6 tad nainte,
Dar mai jute se strecoarA clipele necontenitii.
Atunei elil s'embarbatease, pe amicii avAnd aminte,
Se arunan sinul ape!, i luptAnd peste mAssurit.
Cu br4ii foarte o &pick si unii Pell de WI se'ndurA.
AgiungAndit la malii se'neltinA geninlui seutitern,
A lut pasii inaripeasA. cAnd de oameni rei o ceatA,
Treand pe la o padure esse din. ascimsul lora.
flu ineungiurAt VatacA, 0 eu furie'nveninat5
fn potica cea ingusti calea'i ceareil a inchide,
Ca se'l prindA cut odeare spres al preda i al u5ide.

---De la mine ce se cere, a strigata de fiorii. cuprinin,

N'am nimica'n astA lume de dart viata ticAleassit,
asta ind panA'n sarA a da regelui m'am prinsit."
Smulge arma de la hotul, §i. cut voce furioasA
De amicil nu te indura, strig', apoi cu cea maciuga
La pAméntfi pe trei 1i cukA, gea-lalti se dail la fugA.
Soarele efindfi din flour! sAgeteasA seU foci,
De etildurA, d'ostenealA, a pAsi eu nu mai poate,
C. genunehi se'ndoae, incAtU cade chear pe leen.
Tu çe di'ntre hoti, din ,ape, indurat'ai a me scoate,
Ori voi-vei ca aige so fiU prada de vr'o fiarti,
Se lassil pe dulçe amicul pentru mine ea se pearA ?'
De odatA'nctpropiere unit pldeutrt linii murmuria
In tAgerea cea adAncti la urechea sa pAtrunde,
StA, asculta, p apoi vede, d'intre stAnci unit isvortl viii
Ce varsa in yawl de peatrA argintoase a NI unde.
.Aeolo en Insatare, sórbe, s'udA, se'nviasA,
A lui membre ostenite cu putere recoreasA.
Poesii Edith' a 3-en 3l
 _ 9.49 _
Acum soarele'ntre arbori lunectind al seti lucorti
Preste earba Inver Oita tinclea umbre colosale,
cc prin forme ingMmate sugrAveaii icoana lorii;
CAlAtori doi din 9etate revineati pe ava cale,
LAngA II cu repegiune pindii, aucli: ,,Se duce,
Pre arnica In locii de Meros5 fill liaison acuin pe erne."

in a inima adAncul ressunat'ati vorba bort,

Contlina, grija liii mana i a lui putt' Inaripeasil.
Turnurile Siracusa soarele apuitorti
ResfrengAndu-se prin nourl, aurea cu a lui rade;
CAnd Filostratii, a lui casnicii, pre al sell domnii neferice
liii IntirnpinA en spaimA i cuvinte acestel clice :

Andereptil te'ntoarnti iute pre amicti nal mAntui,

De91 maôarti al tAii pericol prin o fugndatA curmA,
Chiar acum pe neferice II ü Ingepii al schingiui,
Ch'a0eptatu-teaii statornicti pAni'n ora de pe urma,
A lot credintA 'ntemeetti in virtute gin onoare
Tiranul prin vorbe amare n'a putut se'io oboare.
Del tertliii, de n'a putea va ea se scapil p'amicul max,
Cu &A moil, /nee credinta nu va remAne infrAntA.
Si tiranul cclii salbaticil n'aibe In cugetul seti
Cha amicu-lui amicul a calcath credinia sAntA,
Preste ambI se ImplineascA a lui crudA far'dolege,
Dar cunoascA cA viazA amigitiI &luta lege 1"
Eachfi soarele apune, cand la poartA a sositii,
Vede crtnea a ossendel In o piatA ImplAntatA,
Curioasa d'oameni gload Impregiurti a tabAritil,
Pe amicti flu tragil acuma cii o funie IncruntatA.
Gloata o strebate, strigA: Eate me's 1 eti via de fat§,
Eu's acela pentru care elti chise0 s'a pusii cu viata.
 243

Tot poporul se cuprinde de mirare si de fiorii,

Ambi amigi se'nbrâtoeasit, plAngil de china, de bucurie,
Nige'-unii oat 6 for& laerimi l'agest actit petruncletorii,
i la tinanii se rapoartA astA rarA duio0e.
Pre elii prinde o simtire, pAnA-atungi de tot strcinA,
Pe amicii ambri chiamâ inaintea hit se vinA.
indelungit pre'ii admirtt, lige : Vi s'a nimeritii,
A mea inim& se'nvinge, eil chiar védit din astA fapta
CA credinta nul unit fantom ge Inaltii simtil Incleitil
Care de la oameni gere recuuoa§terea gea dreaptA.
Map', roga-v6, de acuma, se simt slile mai st.nine,
In a voastrA legAturA de al treilea pe mine.

--4 31--
 CULECERE
di

POESIL
a /al

1L aafalia
.--.00.::---

PARTEA If.
EDITIA A TRETA
adaogita.

--r4n.0---
241Z22.20
Tipografia Institutulid Albinoi Romano.
1863.
 2

PROEllill

ache studiul limbei Italiene interessas4 foarte tnult pe tott tip

cif, carif se ocupa cu literatura noua, ca cat mai mult se cuvine
ea se fie ogetula de gercetari serioasse pentru unit Romani, care
vorbqte in mare parte lhnba, ge in timpurT antice se intrebuea
de Legioanele Roman() 0 de colonistil vault! din Italia in Dacia;
find ca autorii invatati i multe fapte vedereacli cft limba latina
volgara din acele timpuri, este muma de toate celle limb!, care
pe rand s'a format in provinliile supusse de armele Romane,
care apoi, dupre diferite localitati, a laat mai in urma caractere
particulare. i a&la precum In Italia, latina volgarti s'a transfor-
mail in cea Toscana LItaliantl] in Gall in cea Francesa, in Spa-
nia in gea Castillana, ea s'a prefacut in Dacia in limba Roman a.
Dori* -de a atinge din fontana cereal.'" filologige, i amorula
pentru lucrurile antice, m'a indemnata, Inca in gele Inttli a mele
giunete, a merge la Roma cea inarita, uncle m'am ocupat de as-
semene indeletnigiri de la anul 1607 pana i acel 1811.
Resultatul acestor gercetari, a fosta incredintarea ge amti avutii
despre afinitatea gea mare, care, ca toad tregerea a seculilorfi,
 3

PROEMIO

e lo studio della lingua Ita liana interessa sommamente a tut-

ti quelli, che si occupano della letteratura moderna, quanto pià
debbe egli essere roggetto di ricerche serie per un Romuno che
parla in gran parte la lingua anticamente itsata dalle legioni Ro-
mane e dai coloni venuti delr Italia nella Dacia; poicha rinomati
autori e molti fatti provano, che la volgar latina di quei tempi 6
la madre di tutte quelle lingue che si formarono susseguentemente
nelle provincie dall' arme romane conquistate, e la quale, secondo
le diverse localiti, prese poi caratteri particolari. E come in Ita-
lia la volgare si transform() in Toscana, nelle Gallie in Francese,
nelle Spgne in Castigliana, essa divenne nella Dacia la lingua
R o mu n a ossia Vala ca. Il desiderio di attingere alla sorgente
delle ricerche, e ramr per lo studio delle antiche cose, ml mos-
sero nella prima eta ad arrecarnli alla famosa:citta di Roma, ove
mi consacrai in sillatti studj dall'anno 1807 fino a tutto 1812.
II risultato di queste investigazioni fa la certezza delle grandi
affinita, che malgrado i molti secoli, e rinterruzione delle commu-
nicazioni si è conservata tra gli abitanti di Roma e quei della
i*
 - - 4

si intrerumperea comunicatlei, s'a conservat Intre locu{toril Rome/

si Infra acii a Dacia nu numal in limbo. ci and si in datini, i,n
traditil, Afar vf In musica poporana, fiind ca mai multe cantice a
locuitorilor Transteverini tde Roma} precum si dantul /limit Ta-
rantella, si alte assemene, astacli se Ninth si se clanttiescil de lo-
cuitorii Romani a Dacia Prelanga aceste; sfudiul classicilor Ita-
lieni" m'a convinsti ca, tic! o limba, mai mult de cOt acea ItalianN,
at paten inlesni, si disvolta mai cu sama literatura si in particu-
lar poesia romand. Drept-acea, de la .cele in-MI a rade compu-
neri, am luat de model versul Italian, si a sale felarite construe-
pi; incat Sonetul, Oda, Anacreontica, versurile numite sdruclole
Llunecatoare] pi alte, de mine cea bitaia data ea intrebuit in po-
esia romank
in meolul accstor indeletraciri litcrarc, am cercat si vrc a coin,
punere in versii italian, Tare care am fostil adussil aproape de
1
capet un Bale poemil epic intitulat: S tef an o i d a, adeca unit
episod thn faptele lui Stefan cel mare, principti suveran, a Mol-
dova Dar asta lucrare, en multe alte compuneri romane, s'a n-
erd prada# hacinderei cci mar! din anul 1827, care din neferice a
Dacia, non solo nella lingua, ma purancli6 nelle usanze, nelle tra-
dizioni, e perfino nella musica popolare, Poiche varie eantilene de'
Transteverini, come anche la danza la tarantella, ca. altre simil.
si mita= e si ballano pure dagli abitanti moderni della Dacia .
Lo studio tie classici italiani nd ha inoltre conviuto che nessu-
na lingua, phi dell'Italiana, poteva agevolar, guidar e svilupar
la letteratura in generale, e particolarmente la Poesia Romuna.
Percio fino dalle mie prime composizioni poetiche, ho preso per
inodello il verso italiano ed i suoi vad generi, onde ii Sonetto,
l'Ode, l'Anacreontica, i versi sdruccioli, ed a ltri furono tin me per
la prima volta adoperati nella poesia romuna.
In mezzo a qeste letterarie occupazioni, tentai pur anehe un
qalche componimento in verso italiano, tra i gall aveva condotto
quasi a buon termine un Poeinetio epico intitolato 1+ La Stei a-
n oid e" do è un episodic) dello gesta di Stafano ii grande, so-
vrano di Moldavia. Ma qesto lavoro con nitre romuni composiz
oni fa preda del grande incendio dell anno 1827, che disgraziata-
mente distrusse la maggior parte di questa capitale di Jassi.
 6

mistuit gea mat mare parte a capitaliel Iassi 1st focii InsA. crutind
cilteva fragmente, care ar putea, In vre un mod, contribui atre
r
letoria hteraturet Miscilnde a Rombilor, numal pentru istil motivi
m'am Indemnat a le aMtura la Colectia Poesiilor mele, raclamand
fuse mat lute Indulgenta getitorulut bine-voitoril.

G. ASAKI.

Iassit August 1854.

-11++N.P.--.
 - 7 _

II fuoco avendone per?) risparmiati alcuni avanzi, che possono in

qualche modo servir all'istoria della letteratura nascente de'Romuni,
per questo solo motivo mi credo obbligato di pubblicarli nella
presente Raccolta delle mie Poesie, implorando pert') su di tutto
l'induTgenza del benevole lettore.

I ASSKT,

Iassy, Agosto 1854.

---4...);_a..--
 8

ALVIRU imp)
la wan
Roma 1810.

0 tu riule faimoasse, cc intim)i a tale unde

Pntre epte colnici,,fairna al Ausoniei vechite,
De la tine rechem asta;li, in durerile profunde,
Adapost qi lin repaossa, langha ripele'nve40.

Mai placut si Benin aeril nu'l aflaiii Inca ori uncle,

VAT, preluci, §i riurele, ce atat se ma invite,
Ca cea patima 'ncrussita, care inima'mi patrunde
S'o reclic in duke limbit al Italiei marite.

Nici sunand ye fluer doine, Irian Dacia umbroassa,

N'auclit'am n gunie duke versuri a0a line,
Precum sun'a lui Petrarca lira cea axmonioasa.
Nici aiiire mai duioasse, nu vacluiii nici mai senine
Doue stele 'ncantetoare a le gratil frumoasse,
De cat care lucescii asta-P preste terile latine.
 9 ---

L1711110 ILV
AL TEBRO
Roma 1810.

4.1K,
Tqg / tii che spieghi le volubil'onde
Fm i sette colli, onor d'Ausonia antica,
A te dimando scorta fida e amica,
Ed un ricovro sulle verdi sponde.
Ciel pin seren del tuo non vidi altronde,
Ne valle, o chiostra si fiorita e aprica,
Ch'ognor m'invita a lei pereh'io ridica
In italo sermon doglie profoucle.
Nt risuonar udfi le patrie avene
Di Dacia antica un cantico simile
.A quel che desta l'aurea tosca lira.
Ne in altre piagge, luci piu serene
Unquanco vidi, e volto si gentile,
Ch'in le tue rive il Lazio or gode e ammira.

J...
Part. IL Editzia a 3-a.
2
 10

aa Anna TAIL

et ti'ssit dator, o stea mult priingioassa,

ern primavera a vietel mele,
Tu mat ferit de strimbe c i rele,
qi mal condussil pre calea viituoassA.

Tu 'n sen m'aprinclI faclia luminoassa,

M'aI adApat l'Ascrée fantanele,
§i dud vieata'mI Indulgescii cu ele,
Disprelnescil chear soarta 5oroassii.
Cha se dorescrt lugindA nemurire,
Me'ndeamna steoa care'n gier se vede,
Cum statornicii rotind lumer streluge.
De la termul fatal vassul .purgede,
plutind prin mares, de peire,
A ta rasla la port raj' va conduce.
 11

AL MIO PLANETA.

uant& grazie ti rendo amica stella

Ch'in sul'April clegli anni i passi mid
Guidasti lungi da sentieri rei,
Ond'opra bramo ognor pregiata e bella.
Per te in seno s'accese la facella
Che mi fu scorta ai sacri fonti Ascrei,
E mantra i tristi di consoli e bei
Prendo a scherno per te sorte rubella.
Pin: a bramar eterna vita, tolsi
Da te l'esempio, che spiegando val._
Chiaro nel ciel invariabli corso.
Dall'empio lido gii la nave sciolsi,
E del torbido mar solcando il dorso,
Al porto guida mi saran tuoi rai.

-C.000 ----

2*
 = 12

LA CUGETAREA MEL

Gana intim-41T a tale aripl, o tu cugete 'nfocate,

'n noianul fantasiei te nal cu repegiune,
Cautand frumoasse teme intre gele luminate,
Pentru lira-mrumelita doritoare se ressune;

Uprel pe munte Pinciu intre pinii vercli resbate,

De virtute i frumilsete aco16 'I videa niinune,
Acolô pina me trege pe cararile 'neantate,
Stralugind cu a lumina care nigt o data-apune.

De la dansa imprumuta fina i bland& lucoare,

D'und6-Arnorul cu virtutea O'nteleptul spirit deraP,
Ce dad numelui aice faima cea nemuritoare .

incladar in lum6-aiure vet cata cha sfl se vay.

intrunite 'ntr'o fiin toat&-a cierului-odoare,
Care catre fapte 'mite ne'ncietat insufleteac14
 13

AL MO PEESIERO.

u che spiegasti rato l'ali al vento

Lieve pensier, poggianclo all'alte spere,
A ricercar infra l'eteree schiere
Grato subbietto all'umil mio concento,
Sul Pincio posa, e in Donna ammfra intanto
De Ile virtà divine immagin vere,
Onde scorta e conforto avvien che spere
L'uom della vita in ogni affauno e stento;
T'aggira poi pressó quel lume vago
Che spande i rai d'ahno saper profondo,
E del nome immortal fassi presago;

Iudarno aneli a ricercar nel mondo

De lie virtudi pin fedele immago,
E al bnn oprar esempio pin fecond.o.

ITE, 9E474
 14

RESSERITULO

DIA laTa.a4

e a lumel orizonul a mea inâ cand a'arata,

cierul tot se 'nsenineacla, suflê aerul mal linii,
Unda curge mal voiossa, limpede i mai curata,
In agel rill ge' ntre petre se repede cu'n suspinii.
Veql. cum fluturê p'in noun'. de Amorl junel o giata,
Cum ressuna d'armonie colnigil din Apeninii,
Unde pentru a ei lauda in cor suna o cantata,
Mu de passerl 0 de Nimfe ge'n a el intimpin vinfi.
Nu 6 stencil nu 6 culme, care se nu schintgez6,
N'ul campie e mfntinde not& mantie de florl,
Nu e limbâ omineasea care se nu cuvinteze
Despre ochil i cea fata, unde 'n a hil foiqor
intre porfira i perle Amor tese duld-obeze,
§i segiata sa discard intr6-a giunilor popor.

edrAme--.
 -15
IVAZIA Pt TITL. 1111 EMMA,
MADRIGALE.

/PM
ll'apparir del mio leggiadro sole
S'allegra il del, scherzano l'aure quete,
E scorron l'onde liete
Del rio che sol trai'sassi ognor si duole:
Fendon le nubi i pargoletti Amori,
Ed inni intuona la silvestre schiera
Di Ninfe snelle e di canori augelli;
Antro nou v'6, non v'ê spelonca nera.
Che del suo raggio non s'avampi e indori.
Labbro mortal non v'è che non favelli
Di quelle luci, e di quel earo viso,
Ove fra l'ostro assiso,
Fin nel pill duro core
Suol avventar i dolci dardi Amore.

--'0G`---
 16

G) A V 1 ILI A
I.

/14a munceii din eAmpie, la pAdurea cea umbroassit,

La cel rill care erpeaski, p'intre inflorit ogfar,
L'adApostul singuratic, litngA stAncA, 'ntunecoassA,
intristdt 0 plin de gAnduri singur umblu cu Amor.
CA, in cuget qi in sinu-nal porta simtirea cea duioassA,
Care n'a se sthngA timpul, cel de toate stirpitor,
CA rAmAne suvenirul uner inimi credincioassA
inteun echo ce-a se sane dupg, ce ell voili se moril..

cote gratii 0 frumsete, ce's a Musel mete teme,

Le reclicii la floricica ce., se leagAnA de yenta,
§i me tAnguescii la fruncla care 'n freametul el geme.

La fiintele naturei, eke impregiuru-mi stint,

Spun a inimei dorinVe ce sperease 0 ear teme,
Numal 12inel gerefi ascunde lacrimile 'n care 'notil.

-4 04,
+0--
 - 17

1141,11001E13.
I.

d ogni poggio, o selva, od imiil rio

Che pei fioriti campi al mar discorre.
Ad ogn; speco ch'uman guardo abborre,
Mesto e pensoso, con Aroor m'invio.
E porto quel soave e bel desio,
Cui non varran l'etadi II freno a porre.
Ne dal mio sen potrà giammai disciorre,
Col suo furor destino acerbo e rio :
Ai lieti fiori vo pingendo II caro
Volto, ove posto ha il eiel mitt dolce speme,
Alle rupi ii rnio duolo e ii pianto amaro,
Ad ogni fronda, poi, die afflitta geme,
Chiedo pietoso al grave ardor riparo,
Ma celo a Leuca sol mie doglie estreme.

Part. U. Editzia a 3-a.

3
 18

YavEr.Lia
H.

Julitaü .Apeninul Echo a durerei mole.

Ce din sin Amor imi stoarge, in tame a noptei cliprt,
Ressunataii pan' la Istru Datimile gele grele,
ce nu vindeca Igea nici fantana Aganipa.

Din a lor somn se treilira atepite yasserele,

Mai duioasse se facura fiarile'n ascunsa ripe,
tnaltara a lor frunte tumpilate floricele
Zefirul cel mai sburdatic infrana a sa aripa.
Mai Intl cursera atunce a le riurior undo,
$1. Naiadele duioasse aü e&iitii din rid, din mare,
Agea patime. s'asculte, care inima'mi patrunde.

Toate'n giurul meti suspina, numai pina, pentru care

A me inima s'incinde, la durere-mi nu respunde,
Nigi din sinul ei s'aude un suspin de indurare I
 -- 19

11%/11160 lg. 3.
II.

CO'i! quaute volte i casi miei funesti,

Udi' kppenino in sulla notte bruna,
Oh 1 quante volte al Istro fei manifesti
I mal, ch'erba sanar non puote alcuna.

Per me gl'augei furo su' i rami desti,

Le piante c i 6 or ch'il praticel raguna,
Alzar le rugiadose cime al mesti
Lamenti, e tacque infin l'aria importuna.

Scorser placide l'onde de' torrenti,

E le liaiadi fuor dell' acque usciro
Ad acquetar i miel dolori ardenti.

Ma Ikon glen quells, per cui sol deliro

Posson destar pietade i miel tormenti,
0 trar dal duro pato un sol sospiro-

---ec-c--->---
3*
 20

VAVITIIA

9ea aspra patimire de o inin 'nfocata,

tnteatata este deamna ca Amoral s'o aline,
cãtll Doamna Inc e5 nu $61, de unde tot cle-a-una vine
Supra me se segetese o privire turburata.

Zea de ghiata, de otele, a5 de peatra diamantata..

Inima in sinul vostru, ferecata, par-clfo tine,
Unde nice riul de lacriml nice-aprinsele suspine,
Amor mie ell sjmtll astach, ea nun pot5 ea se resbata.

De 0 'n versul mell cel umil stralucinda-va, virtute

ereil se cfint5 q'al vostru merit(' in toscana armonie,
Care de l'a voastrit faimil us MAI se inprumute,

Cand tinteasa sumet5 ochiul in a cieriuluI faclie,

intunerical II cearta numal cateva minute,
Dar seninul feta' voastre tot de-a-una '1 ascuns mie.
 21

IttkiltiVDMM

e aspre venture, ond' io mi cruccio e doglio,

Si di pietade son, Madonna, degne,
Ch'io non m'aveggo, onde perpetuo regne
Si Hero, a me. d'intorno, II vostro orgoglio.
Macigno antico, o adamantino scoglio
Par che cerchiato 11 vostro petto tegne,
Poichè di pianto ognor mie luci pregne.
Destar non ponno in voi giammai cordoglio.

Sebbene umile agli atti e a le parole,

Par vostro merto inalzo in tosco canto,
E per voi sola io cerco e fama e lode.
L'ardir degl' occhi nel guatar il sole
Per pochi istanti affrena un fosco ammanto,
Ma in gelo eterno II vostro cor sol gode.
 22

PROFETIA.

sta tunci ctLud, o cli audara! acea oare-a ft vegina,

Se purgedii din ceste locuri d'unde soarta me desparte,
Lficritmand i en suspinuri arunca-voill d1 departe
Pepe- urma mea ochire care teara cea latine.

Dar pe and in luntre upioare brasdui vol lnarea EusinA

infocata'mi eugetarel strabatAnd campii derarte,
inturna-va desse-oare l'adilpostal gel de arte,
Si la templul giunei Muse. unde arde-a mea lumink
Aeolb a Romei genii ail stltornic tronuld lor;
D'unde respiindese In lume nemurinde a lor racle,
De virtute, intelepciune, de al patriei amor.

Acea stea a mAntuirei, care astecli ma 'nvieactl,

Fie ca se ma conduc6 si in timpul viitor,
Si-amorlita mea simlire pentru patrie fac'o treasa.
 23

IL YATICIN10.

Ilor ch'il dipartir sard vicino,

D'onde partir or niego spesso, or dero,
Piangendo volgeró, destin revero,
L'ultimo sguardo verso il suol latino.

E mentre in Dacia, per aspro cammino

Porterô 11 piecle, lieve ii mio pensiero
Tra i colli il verde varcherh sentiero,
Ch'al sacro bosco mena di Quirino.

Li giunto poserd sul bel cipresso

Ch'ombra mi fu del sol ai caldi rai,
Mentre avvampavo piu d'Amore oppresso.
Ivi al soggiorno di quei lumi gai,
Egli rubello a me tornerà spesso,
Io poi con lui non tomer?) giammai I
 .14.

21)MUMEY22111,

ANACREONTICA
Solvitur acris hiems

Horatius.

_ rgaccA samti eu Zefiril

Phi sfcrile svnine,
Pt untie a1b purtandu-se
Ear prlintivara vine.
Earna druntà, IiingedA
Preface oniêtu'n. unde,
çe insetat Oceanul
hi slim] se'fi ascunde

Din mal amu se luneca.

Pe riii vase16-uscate,
cc luptAnd cu fortunele
Ear marea vor resbate.
 - 25

2.A ValliaM22a
A NACRE° NTIGA4
1,Solvitar anis Meas."

lioridius.

Ylit,cdo al ornar de Zett.ri

ballá celeste sfera,
in sulla nube candid.%
l'orrta la primavera.
it crudo verno or languido
Già le sue nevi scioglie,
Che fuggitive ii pelago
Nell'ampio sen aecoglie.
industri ordegni or ealand
XV mar l'asciutte prore,
Ognor bramose eti avide
Det salso azzurro umore.
Part. IL Ellitzia a 3-as
 26

Pastorii, nice turme!e

In staul nu ail pace,
Ar Atoml in linite
De acuma numaY ;lace.
La ratia lund, Yinerea
Din Pafos, inciintatfi
Duce di pine, Gratie,
Saltana giun6 ceatfi.
ce'n sunetul armoniel,
Cu pasuri uprele,
Parnênt' Ming, ce'nveste-si
De none florice!e
Pe ciind cicropii faurii,
Sufiand cu a lor fone,
Sub loviri, gemii ealeile
ce"--ascutii segeti lui Gi oa e.
Acuma fata netedA
Ire profumatl giunele,
Si 'ncingeti negre comic
Cu none floricele.
Deacurna in cli d'Armindenk
Pd-a Fannului altare,
Un icdii sear' miel cuvinesi
A 'ngiungbie drept sfarA.

Dar alai moartea repede

Asprft, f6rit 'ncetare
Palaturi t3i colibele
COO en ne 'ndurare;
 27

Non pia rerranti mandrie

Amano ii chinso ovile,
NO grarator pia godono
Menar un ozio vile.
Di Cinzia al raggi tremoli
Oil Venere in Citera,
Cinta di Ninfe e Grazie
Uuida, saltante schiera
Ch'al grato suon, alternano
I pie leggiadri e snelli,
.E Hove ii suol percnotono,
8parso di fior novelli.
Mentre del nero Cic lope
Arde l'atra fucina,
Che sull incude ferrea
I strali a Giove affina.
Ora la chiorna lucida
Di mirto ornar ne giova,
o di bei fior che nutrka
La mattutina piova;
Ed or nei boschi ombriferi
Di Fauno sull'altare,
Capretti o agnelle tenere
k d'uopo d'immolare
La morte intanto rapida
Con squallido sembiante,
Palagio e umil tugurio
Ca Ma con Nine piante.

3*
 28
§i spre peirea ornuIui,
re unda neagra, re9e,
incarcat cu mil suflete
Charon In luntre tre9e.
Felice End pe carile
0 favoritá soarte,
L'indeamn5 ca prin faptele
Se 'nvingA cruda moarte.

----°Z-2.22072..- -
 29

E sempre in nostro eccidio

Le nere stigie scbume.
Fende con barca lurida
L'inesorabil name.
Felice quei cai stimola
Alto immortal desio,
.A_vincere ool genio
La sorte e Patna oblio,

-.-...=.0...--
 - ao

ALVXRU CATRAK CINTXA

ANACREONTIC A.
Roma I it.

tin mare apuss'ail soarele,

Se 'ntunecii toate-cele,
Si eieriul 11 acopere
Chor d'inmiite stele;
Ce scanteinde leageml
Pe firea amorliti,
pe-obositil oamenl
La dulce soma! InvitA.
De-amu se umplu vAile
De umbre fioroasse,
in codru sum% freamAtul
undele 's spumoasse.
Pe la secrete talame
Tâcere alinca-urmeay,
Ear de duiçl vissuri 9etele
Fantasia InglIneas16.
 SI

LITE /I (pIlliZIth.
Anacreonfica.
ROMA 1811

Igiet el mar tirreno ascondeii

L'etereo carro d'oro,
E il ciel ricuopre Iremulo
D'astri leggiadri II coro.
Gii .scintilando splendono
In su11' Ansonia terra,
Ch'al sonno pigro e torpido
Ii grembo suo disserra.
Gi l'erme valli ingombrano
Gli stuol di Iievi spirti,
E all'aura i crin sussurrano
Degl' amorosi rnirti
Entro ai seereti talami
Cupo silenzio regna,
E i varj sogni aggirausi
Per l'aria d'ombre pregna.
 82

Pre Mine teettzfi me farmed

Lovirea etiudet darde,
Somnul me fug, Inima
Min foe ascmis me-arde.
Ca ma resune arnionie
Nu poate a mea MuzA,
cea dulceI Vine miracle
RecheamA a rm-a buclA.

Si 'darno eil pe oterA,

gercii armonioasse noate,
Ah ! a Apollo inima
A Vindecar nu poate!
Ascia 'n vechime Lesbia,
De crud amor lovita,
Uda de-amarA, laeremil
Fata ei vestegitA.
Ea a 9ercat s'astimpere
Prin cAntii a ei durere,
De la Apollo 3 Vinerea
VrAnd agiutor a 3ere.
Ta al 'vA;lut'o cintio,
La pAment gios intinsA,
Avend lumina ochiuluI
D'un rill de lacrimi stand.
Duioasse ra el patimA,
Aiilei suspinurl grele,
CAnd ressua trist cAnticul,
A misereI gitmele,
 33

Me desto -Lien mortifera

Piaga d'un aureo daedo,
Me fugge ii sonno, e avampano
Grocchi di fiamma ond'ardo.
Festivo carme sciogliere
Non puô ia Musa Mia,
L'immagin sol di tenera
Fanciulla ella desia.
E in vane sulla cetera
Cerca canore note,
Ah I ch'il favoit d'Apoiline,
Il car sanar non puote.
Tat la donzella Lestia,
Da cruclo Amor ferita,
Rip!, d'amare lagrime
La guancia scolorita;
E sulle corde fiebili
l'emprar cercb ii dolore,
E chiese aita a Venere
La chiese a Apollo, e a Amore.
Ta Ia vndesti o Cinzia
Pro strata al suol dolente,
Con le pupille vigilii
PeI grand umor gii spente',
Muta L41 suo dud, silenzio
Chiedesti all'aure etranti,
Ma tristi ognor sonavano
Della donzella i canti.
Pan. H. Vitals a 3-a;
5
 -- 34
Insd asprimea-amantuld
Nu a putut Invinge,
i nige-o-data inima
D'Amor puta atinge.

§i. eil depusa'm foeul mei

fn inima dorita,
Dar amar mie 1 12iva mea
E Muselor santita.

Deaca vro data Cintio

.Amorul te euprinde,
Cu hicleite raclele
Pe Leuca mea aprinde;

DIA de pogi, a Romanului

Aprinsit patimire,
Ca 'n transa-a pus Ursitele
A vetei ferigire I

00CM
 35

Par dell'infido glovane,

Giammai si mosse ii petto,
Gianmai ritorno. II barbaro,
Fece al primiero affetto.

Posi ancor io in amabile

Oggetto in van mia spene,
Asizi tiranno ei ridesi
Della mie crude. pene,

Ah I se pietosa Cinzia,
'Lingua splendesti ai voti,
Lieve co'raggi argentei
Leuca gentil percuoti.

Dille, se poi, del Dacia

Ii duol, l'amor verace,
Dille che in lei annidasi,
De'giorni suoi la pace-.

5*
 36

U LEUCA.
fiNTRU MIA ANIVERSALA A NAcTEREISALE.
Rot* 11 lime 1812.

0A.1191110 IFICWITLAViVITIZOC.

andre flor i fericite,

De care se insinalteap
rrin cAmp earba tinerica si 'n umbroassa gea Vale
De coloruri inmate,
File al Aurora racle,
Care cu cununA mAnd.ra ging* tiniede eristale4
Vol smaragde i corale,
Viorele, lOcrimioare,
De nu 8014 streine von sentimentile duioasse,
Respilnditi dulge miroasse,
Ni0 ca mana din terinA acli culege 4 voastre floare,
vA pare cruda moarte,
CA nigg una ca a voastrA n'avit mal dorita soarta I
 i. 37 ---.

a aolacqa
Per il giorno annieersario della sua noscita
Roma 1 1 Juin 1812,

Ca/stow+ petrarchesea.

tied e felici fiorl,

Onde s'ingemma e indora
L'erba pei eampi, 0 per le apriche valli
Di varj bei colori;
Fig li dell'alma Flora;
Fregio gentil de'liquidi cristalli,
0 fior vermigli e gialli;
E voi violette belle,
Se non v'is ignoto Amore
Spandete grato odore,
Nd perché dal terren la man vi avelle
Vi paja sorte dura,
Che niun fior ebbe a questa egual ventura,
 33

Vol* pc ferina latina

Pentrn asta cli crescute,
Cc l'a noastra amintire pe fiinta-acea-aduce
Care 'nforma ei streink
Din sferile nevklutc,
La noi Intre mii ghmele ca un luceafer stifiluce,
Linde soarta v8 conduce
in dard duce ti-va, fie
Laiida voastrA cea latea
A 'tiflori pe Iânge-acea
Ce ne pane la 'ndoealä deaca-a Vinerei ea'i fie,
Sear' Pina de 'nvethture,
Care din Olirnpil destinse a Mat a ei figura.
Amintind cea cli ferice,
Resserea inseninate
A caruntului Titone giunea ti mendra sotie,
Respendind3rklelii-aice
Repede ea o sfigiate
Din a ei sinii ea decitinse dulce ploae d'ambrosie,
cu un aer de magie
Crestetul TA 'ncununease,
Când in simtti, ce me petrunde,
Intre simetul de unde
V'amt cules cut cleu Amorul, rostind rugi asa dttioasse
Incat se'i ddi:i ascultare
Chiar i Zefiral sburdatic infrtine a ml suflare.
Spunell mandre floricele
Cilte voturi Infocate,
A lor aripi intinsere ciltre amoroase sfere,
Ear acele cuvintele
Ce nu fare infrfinate,
intre fruncie se yeruae, eapoi despre a mea durere,
 39

Voi sul suolo latino,

Serbati a questo giorno,
Che la memoria in noi desta di cuella.
Ch in velo pellegrino,
Sul nostro urnil soggionio
Pura discese, e oltra le belle bella,
Leve il destin v'appella
In dono gite, e fia
Il vostro primo vanto
Fiorir di quella a canto
Che fa dubbiar se Amor o leggiadria
O del saper la Diva,
Con alto Benno in lei s'annidi e viva.

Quel lausto di membrando,

Come adorna sorgea
Del canuto Titon la vaga sposa,
E i rosei rai vibrando
Dal suo grembo scenclea
Lieta d'ambrosia piova rugiadosa,
E un aurentta amorosa
Coverse vostre cime,
Quando in le rive bionde
Al roco suon dell'onde,
Vi colsi on Amor, tessendo in rime
Si fiebile concento,
Ch'ad. ascoltar si tacque l'aria e il vento.

Voi pinti fior ridite,

Quanti mai voti miei
Spiegaro alle celesti sfere l'ali t
Voci ch'Amor ha ordite,
Ch'io tacer non potei,
 -- 40
CAA. Amor@ le va cere)
Apa se resnne foartei
CA 'nteo 41 se le audli,
Si se cua pina erudd
! pathos, if/11\41,1i 11 ntfrdpIto rie nioartoa
de indurare 'nvirissA
Ea duioasse ea se'm fle si ini,idfti, catl stêtissif,

01 de treI orl tericite

DeacA Intre voI lumina
Othilor se v'a finti-se, ce'ral mama a lot Inward,
kzi mai mult, &ell ft dorite
la s,e fiti intretessute Intre coame negrioarei
Nn veni,vor cele oarej
CAnd la meritele sale
Chiar irnortal coroad,
Depe culmea d'Elicon5,
Unde pasul eI se'ndreaptA pe 'ndel.hgA qi grea daloi
Musele toate 'npreunii,
Din verde laurii '1 vor itsse O heinftrind eununit.

0 clintarel ge têrcile nestolita inergi la Leucal

inaintea el Intinse
Spunel c i ttt ea thne de ntristare e&rti ettprins64
 41

Spiegaro alle celesti sfere l'ali ?

Voci oh' Amor ha ordite,
Ch'io tacer non potei,
Restino tra le foglie, e del mio male
Quando il dolor le assale,
Ragionino §i._ forte,
Ch'un di le intenda, e dim
La dolce mia nemica:
*Quegli arde si che ratto corre a morte.
E da pietade vinta .

A me si mostai, e caggia invidia estinta.6

O tre fiate beati,

Se fra voi fissa il lume
Dei' suoi begli occhi a me di grazia scarsi,
E pill ancor se degnati
Sarete dal mio nume
D'esser fra il nero crin avviuti e :Tarsi,
E fin al giorna starsi,
Ch'al suo sublime merto
Un' immortal corona
Sul giogo d' Elicona.
Dove s'Invia pel sentier lungo ed erto,
L' almo Castalio cora
L'intessa d'un_eterno e verde alloro.

Canzon, che rozza e tarda giungni a Leuca,

Umile a Lei t'appressa,
E di: che meco sei dal duolo oppressa I
.eitmcs-=3--
Part. IL Editia a 3-t8. 5
 42

lh OCAT3701 2?,213U1
carde se iniurna din Moldova in Italia, a sa Patric

Tu pe carele IndeamnA a le Patrier dorul mare,

AsIT intinsli a tale passurr cAtrA teara ceea, unde
Marginile's d'o parte Alpil, d'alta gemánati mare,
La a aria fortune muntele-Apenin respunde ;

Aeolb de ming-urclite ver vedea- doue Altare,

Unul consacratu lur Febus, ear In altul se ascunde
Maritii genial a piner, §i. acele virtutr rare
Cu a ochilorti luminA ce d'Amorii nobilii pAtrunde.

CugetArile duioasse acolo'ml sunt ferecate,

Bi a rnea toscanA lirA a sta mutA se deprinde,
De cAnd soarta rea le tine de la mine depArtate.

inaintea lora espune patima ee m6 cuprinde.1

Pi cA chear un verde arborti, deacA focul Hit resbate,
Ou cAtii Boarea pre WI sail cu atAt mar 'malt s'aprinde.
 43

AI DIRT0a2 ATOM.
Che d: Moldavia partiva per Italia sua Patria.

Tu che acceso d'Amor pei patrj lari,

Il corso spienghi in ver le belle sponde
Che serran l'Alpi el,i geminati;mari,
A di, cui turbi l' Apennin risponde.

Lb. da me eretti vedrai duo altari,

L'un sacro al nuMe della chiome bionde,
L'altro all'ingegno e agli alti pregi rari
E all'alme luci a null' altre seconds ;

Stassi il mio cor ivi in belt:nodo avvinto,

E in un la cetra, che negletta peilde,
Dach8 men vivo in grave esiglio spinto.

Tu narra ad ambo l'aspre mie vicende,

E di ; ch'il legno già di fiamme vinto,
Quanta l'Euro l'incalza, ei pia s'accende.

5*
 44

TOT LA ACELA.

Dead 'n bares quicâ pbtred unda intertate,

Au pain muntiloril omete a ta cale de te duce,
Favorabilti &II peul, ce pe celAtorI conduce,
Face agiunsul tail ferice cl'a ta cale 'ndemenate.

Deace-amu a ta simtire prin ochl este indintatA,

Revederea patriel dead estasul in tin6-aduce,
Prin 4-orbirea armonioassa, prin cea era, cc strAluce,
§i prin care Italia none cum cea veche 'I InAltate;

Passul têi naripeale cAtre Insubra cetate,

Ce 'n marirea ei se naltA ea unit arbore'n cAmpie,
Intro stolul de raid plAnte la pamntu ee's tupilate.

In murindul veil 'vede-vel cum se poartrn modestie,

Li una unite daruri cu care 'n anticitate
5e landau Inalte genil respAndite n o mie.
 45

LI 23:111M1
--.....12.9.13iwo.

)..fb che t'avvolgi fra l'alpestra neve,.

0 in agil barca solchi irate schiurne,
Ti fia benigno il condottiero nume,
E rends il corso tuo propizio e breve.
0 ae il piacer pei sensi il cor ne beve,
Godendo i patrj campi, il monte. il fiume,
I1 sermon dolce, Et quel gentil costume,
Onde Italia decoro e onor riceve;
11 passo affretta all' Insubra cittade,
Ch in mezzo a cento al par d'antica pianta
Siede fra stuol ch'amil terreno rade.
Spirto divin, cui mortal velo ammanta
Ornato là vedrai d'ogni beltade,
Che sparse in mille, Feta prise& yenta I
4Erac le
 e 46

CONSACRATO MEMORIET

DE LEUFCA.
Ndsculd Bianca Milesi.
Moarta In Paris la 1849.

1st
7401,7 ce intru marire, in Aurora vietei tale,
oamno I
De frumsete 'ncantatoare i de grata erai plina ;
Defaimandil de§ertii onorulil dna gloatele se'nchina,
ral aleed pentru. nrmare a virtutei graua cale.
Danuitu15 alü 05 sufletti de 'nsuqimile morale,
A sacratil doritsi patriT sant6-altare de lumina,
Ca prin fapte stralucinde, preste teara cea Latina
Se resort( de nor' timpulti a triumfurfloril sale.
Aces racla nemurinda, pentru glorie creata,
ge lucit-a5 preste mine anca 'n timpul5 de giunie,
Alert! s'a inturnatil extra la-ober§ia'l necurmata.

Dar in meclulii a durerei, ge'nal remane 'n. suflet vie,

gea schintde carg-aprins'al mx s'a stange nice-u data,
trai cu tine-unita in a cieriului Orie I
-4843*
 47

SACRO ALLA MEMOR1A

di Leuca.
MUM SZLEICA sumo,
Morta in Parigi 1849.

onna I die della vita in sul mattino

Di belt& adorna a d'alti pregi rani,
Dispr.ezzando gli onori al volgo cari,
Sciegliesti di virta l'arduo cammino.
L'alma tua piena del pensier divino,
Candidi al patrio amor sacró gli altari,
Onde operaudo fatti illustri e chiari,
Ridestar gloria sovra il suol latino.
Quel divo raggio, ognor vivo ed ardente,
Ch'a me brillb pur nell' eth primiera,
Ahl I f ritorno all'alta sua sorgente.

Ma in mezzo al lutto, ch'in mio cor impera,.

Le fiamme accese non saran mai spente,
E vivran Taco nell' oterea sfera
 48

CLI N SW
ZiI

na220231.

D efMmandll cafe la care gloata oarbá se plead

Omulil, in a drill suflet a virtutel dor n'apune,
Numelui Befi qi-amintirei trainicii monumentii redid,
Cu folosil ea'. aduce lumei, prin virtute 'nielopeiune.
Ca pe ripele lui Nilu piramida cea antick
Ce'n nori creqtetulfi, ascunde pi se lupth cu furtuna,
ABia fapta patrieth ce a cleimei este flick
'Maim 'nfrènê, qi cu soarta pa invidia repune.
Ciindii pe campul a victorii inota in a lui Onge
Epaminonda la arnica, eel plAngeafi eu`-daiqie,
Pentru cA, en a lui moarte qi a lui vi0 se stangea,
infranati, part elrA, plOnsul, v4 last"' doug a male fie:
Nemurindele trofée: Leuelre gi Nontinea I

NOTA. Epamlondas faimos general a Tebanilor, la 371 inainLea lul Crisios, a laving pe
Spartiati si a perit in batalie de Mantinea in care Honied fink invinst.
 49.

IM1D12
di
EPAMINONDA
MORIBONDO

Figlio pi4 chiaro d'ogniillustre prole,

L'uozn cui, net sew) il sacro genio annicla,
Genera allor, che sprezzator di fole
Siegue della virtit l'immortal guide.

Qual s'erge in rive 94 Nilo antics; mole,

Ch'al cil torreggia e le tempeste sada,
Tal (Tura tin foto emulator del solo,
Che vinca il tempo e iu un la aorta in4da.

Saldo conforto a stud apaico diode

II moribondo vincitor Tebano,
Ch 'estinta iji ml l'alta slat fotirp c,r,Q4q,

,,Frenate axai4, elf &se, 11 pianger yaw),

1,Fig1inda la Ada gloxia, e vero greda
11/1,1 moud9 lasnio A gran. trofeo Spartauo l
 50

IN OCASIA SBORbLUI AEROSTATIM

a
1111ADAliall alarataraa
Intreprins la Roma in 22 Decemvrie 1811.
Ctind se aratase n cieri cometa cea mare.

n u inti1 dg-acuma ochii ate stetia tnfocate

Ce intinde preste ceriuri coama sa de rea menire,
E deprinsA de mutt Roma cn asemene privire,
AçII minune mult mai mare o femee ni arata.

Sprg-a supune void sale calea venturiloril date,

Nestatornicii u§iorti aerii îlü include 'n vel subtire,
Preste noun]: shoare luntrea, prin asemene urclire,
Cu odorul cel mai duke a nature! Incarcate.

inmendrite-atunci natura de o fiinte"-qa doritk

I deschide a ei secrete, ce's a lumei armonie,
Si en ea domnia'imparte preste sfera cea stelite.

La pementil de unde sboark deamu nu mai vra se vi

Ca puternicul ei cugetit mai tnaltil o tot invite,
Si la cierii, de nu agiunge, este deamnit i se suie
 51

IN OCCASIONE DEL V OLO AEROSTATICO

Ll IEL2LEL SILHEal
eseguito in Roma il 22 Decembre 181.1.
Mentre splendeva nel ciel la gran cometa.
.-----n-c4---

on piu guardo si volga all'astro errante

Che spiega in ciel la minacciosa chioma,
Lisa quell() a veder si fu giet Roma;
Donna maggior portento oroffre innante.
In sottil velo accoglie l'inconstante
Aria, e l'eterea via rende a se doma,
Questa gioisce di portar la soma
Carca del gentil don dell' Etra amante.
Natura i suoi sekreti a lei disserra
E reina la rende in ogni zona;
E schiude il varco a lei per l'aura incerta.
Già umil soggiorno pare a lei la terra,
Ed alto spirto si a salir la sprona,
Che se non giunge al ciel, giugner vi merta.
 52

VIDIEP.A111311 7,21.&31121111CM
A operei Itatiene, intaea óra formats pe Tetra din Iasi.
La ocasia incheerei representatillor de earna 1851.

SONETU.

ii anticulii timpu Italia, pin al srmelor puterc,

Prin eroica virtute a poporului maritd.
Numeroase ginte luminat'ail a lor sfere,
Pena la marginile lumel dell'Apustl Ja Resseritd.
Nice-a timpului fortune. nid-a barbarilo4 fere,
A pututil ca se sterpasck dagna14 eel inverslitil.
In mini marete ince acea floare Rice' cum perel
Ce pre balsamul vieter intre Rol a, ,respinditfi.
Legioan-a luT Apollo ce cu farmecele tale
Segettindu-ne in inimt unui versa duke ingentatii
AI venitii dori4 ace (39 la teruaubi .A.pussanti,
Noü triumf te vp, Aanduce e.tr pIaiuI patrief tale,
Che la stolurI tributare, ce de multil ar subgiugat,
AI adaos in.c4-ar-gma, pet poprp14 MoltlavAp. !
 53

1VELLA PARTENZ
DELL' EGREGIA CONPAGNIA
Walt% az:um:alma 22.0,11t21112a
NI. la prima volta formata pel Teatro di Jassy 1851.
0:2t CE)111* LlacC1924C1),a,

' antica Italia col suo gran valore,

Con la virta de' eittadini Eroi,
Debelló genti, ed estirpó l'errore.
Dag li Esperj infin al lidi Eoi.
Il tempo edace, e II nemico furore
Strugger giammai poter gli allori suoi,
E tra rovine aneor germoglia 11 fiore
Che dolci spande balsami fra noi.
Legion d'Apol che dagli Ausonii lidi
Cinta di vaghi ineanti a noi venisti,
Vibrando in cor accenti almi soavi.
Nuovo trionfo in Patria oggi ti guidi,
Ch'ai tributarj gia da te conquisti,
Aggiunti or hai i popoli Moldavi I
 CUL EGERE
de

POESII
GERMANE 1 FRANCESE
Traduse digs limba Romana

Editia a tele, adiogitit

PARTEA III.

IASSZI.
Imprimeria Institutulul Albinet RomAne.
1863.
 56

ODA
LA

aiTionanual aannuon q.
(Vend dupe ffneheerea santer aleantiei
si statornicirea plied
A VIg1TATO BESSERABIA.
Ld toad 181l.

1 mpArate prea-puternicti 1 ce 'n a inimel mArire

Prototipul dreptil ursital, dupre carele domnet,I1,
Tu 'npAcAnd Ursite crude cu certata omenire
0 icoan'a fericirei tntre noT Inftintes1,
Pentru care lumina-va_ a Ta epocit intre oele
Alta, chiar ca unit luceafdril intre mal manunte stele.

Precum nu apunti In Rossia nia-o dad a clad racle,

CA s'atingil a sale marginl in apusti 0 'n rtsseritil,
Aqa treatla tot-de-a-una a. Tit minte privigheasa
Presto soarta ImpAratiel §i po cursul strAlucitil,
Cand unitfi au suveranil hi it leggek Aqui Miine,
Tu fate! o Alessandre I roweilI paceain lume.
 57

0 D E
auf
guirer 1 erattber.
?Ed berfeibe int 2abre 1817
Dessarabien belud)te.
iliberfettung au bem polbauircben.
(Wort unb 93ertimaafi tren)
----aeo--

4tiger Saifer, bent ber biicbfte geefenabet anyboren,

Zer mi eig'icen R3ifb bad sinufter jeber Sxrrfcbertugenb fcbaut ;
Zer ben blutgen Sancof bed ecbictfall mit ber EfftenWeit bat
befdpooren
Unb in @fact ;AO, bad fe bit Weife ficb ,su Doren nie ytraut !
Sage 3eitfrcf$ toeitbt bem beinen; ftrabfenb, in bie fernfte Werne
031eifbt er bem ®eftirn be tglorgend in bon Neigen bUif rer eterne.
Die bad gofb'ne icbt bet eonne nie in Yufifanb untergebet,
Mad n tveit gebebnten @ran&en 2tuf-unb Wiebergang oerbanb.
Oo bein betler @Wit, ber forgfam ftetd nacb jebem Mittef foa.bet
Zer bed 3c3fred eobt:befo'rbern:urcb begfacten fann bad &alb,
Zenn oereint mit ebkn Wiirften au tem breimailbeirgen R3unbe
03a&ft auerit, o 21 I er a nber! arieben bu bon qrbenrunbe.
Part. III. Editia a 8.1a. 6
 5S

Sub alti tei feriee schiptru domnesc legea i virtute,

Direptatea l i credinta aü sfintilii a lor altare.
Cel ce 'n sferile stelite, seat pe termurl nestiute
A natureb secrete cearca, cil ce terinile are,
Cel ce 'n fapte aü cuvinte folosinte ne aduce
Aflu 'ndemnii, lucor i rassemil care 'n a lor curet le duce.

Setig ca naltaV cugetare preste patrie se poarte,

Au prin sate si cremuri chiar ca ingerulii calla vil,
PIAnsulü stergi, pre messer vindeel §i 'nviecli pe firea moarta
Unde furA dinioare peresitele
De la termurile Neva, pen' la Caucasultd munte,
CetatI. marl si monumente naltg-arml o mandril frunte.

IninYosulii giune vulturil a lul aripi le deprinde

De la ilona infocatil pan in polului inghetatii,
Ear industria. negotulii, manos ramii in Rossia 'ntinde,
'n curendii din marea Casple un canalii noii adApatil,
La Petropoli cea mAndra preste umeda sa eale
Va Orb. odorulti Indie i tributerile sale.

Vuetulq de crunte arme sr-a Aelonel recnetli thee,

Sub a dafinultd umbre guste Aris triumt sant,
Ochil Bel se disfateacle de unelte-le de pace,
Si de dulcea fericire infloritti pe pemantil ;
Elui pastreacle alii seii fiIlgerui, furia ea se detune,
CAndil 'n lume vra s'arunce arçlitoriului ci taciune.

Deci canal posturl invAtate lauda numelul Oil sung,

Earil faptall internee* traiutil tea nemuritorii,
 59

linter beinem Innen ecepter berrfcbt bie 97e1igion im 2 anbe,

Unb bad 93ccbt bat feinen 211tar in bad göttlicbe Sertrau'n,
ene bie ant eterne0ime1 unb am unbefannten etranbe
Zief Serborgened ergrunben, Sene bie bad gab bebaten,
Is'ene bie burcb ebfe Paten ober 9Jiorte und ()damn,
Treifen bicb aN ibre etiitge, (emelt bid) aid Sorbifb ebren.

Denn bein 0:13eift im bebren ging ob bent Saterfabbe fcbmebet,

TI3enn man in ber fabler' 9J3üfte bid) afd einett qngef fcbaut,
Zrocfnet fcbneff bed Ungfiifd Zbrane, Zobted fe1bt roirb neu befebet,
Unb roo Atte bem bangen Vide nocb ver eteppen bat gegraut,
Son ber floigen 1 e tv a lifer gym faufafifcben Oebirge
Sit ein acani von bnnbert Etaten 3enge beiner .ufb unb Nirge,

Zeine fiibnett Mier tam matbig ibre franca ecimingen

Son ber beifien 3one Ortingen gu bed eifigen Toted Rant),
Unb bed ruO'fcben Spanbefd 3meige fiebt man &re Wriicbte bringen;
R3alb giebt aud bem cadpidyn There emu Rana burcbd reicbe tanb,
Zer nacb beiner ftofgen .Dauptilabt, auf ber Wfutben raTen Oegen,
2ubiend Ecbdtge mirb gefeiten, unb bed eig'nen Uferd eegen.

Unb fcbon fcblveigt R3e1fonend etimme unb tee ecOredenataut ber

Waffen,
Unb int abatten beiCgen orberd rubt bed nrieged macbtiger
OM,
giur Oeratbe ftifien griebend faun nunmebr ibin Donne fcbaffen,
Unb bad We @fficf, bad Nube ber erfdApften &be bot;
OCi) für jene S;)iiffenttin fiebt man feinen Tfitg i1n mabren,
7t2eren 5actcI und bebrOte mit erne nerten abren.

0.ibrenb ficb berebte Snngen triitbig beinem ?obe weiDen,

Unb bicb eigner Zbaten Oiröpe gur Unflerbficbfeit erbebt,

6*
 10
Ca o passel% din codru, care versul impreuni
Cittra-armonia se'naltA firea Ia ei Ursitorit,
A mea Muçl umelita, In Parnas de totit streina,
Parga e cea nestolita Tie Doamne o inchina.

Ca pe terile frumoasse,, dg-al tü scutU acoperite,

Uncle qesuri, vii, munceil d'Istru i de Prutii
Ce ea Pactolos a Lithe due 'aline aurite,
Unde-a campului odoare eu manna setenii stringa,
N'aii 'Lintel, alert! pre ele, a Ftiintelor ficlie,
§i a Rome! strenepotul Oace Inca 'n tunecie..

Timpulü repede, ce toate In noianulli seil ascunde,,

Intr'a sale pracli surpat'aii Dacia marelui Troian,
Ce ca luntrea sbuciumata intre stenci do dare unde,
Ali peritit luptandil cu ventulii, pan s'agiungha in limanii,
Ear atunci cand de furtuna cull sfirmatil in noaptea oarba.
Au pututit, abiea se scape aI el nume qi-a sa vorba.

Inse 'n asta inpilare a ei dile's mangaete,

De mai bunit timpit ce ressare, dup' acel ce earl trccutii,
Cana alii Rossiei socru, Stefan, cungiuratit de-Asiei cete,
inarmatil de fer vi lege, a Moldovei au fostit scutii,
§i lasindu-o sermana, 'i 'au menitit in cli de moarte :
C'a veni Mantuitoriulit qi-a ei mai ferice soartP,
 di
1Baged emit Sogef in ber Da Re, ber fein tieb tofinfcbt anAureiben
Zenem eang ber fiir ben edY6pfer frob bed Delta@ Zruft burd)bebt,
Tteine Ouraud), beren Tabme nie nod) am Tama') erffungen,
Z:tb im erg-en i'ieb u reifen, tief ooti Zangigfeit burd)brungen.

Ziefent tanb bad bu befcbirmeR, bem Watur fo bgb govogen,

V33o bard) Veingebirg unb Zbafer ftof,; fid) Trutb unb Zonau Watt,
Zie oolf gofbner ilOrner bfinfen, toie Tactofod reidy Uogen;
auo bie Arone ber Harpatbtn jeben ecfpnuef nub 9?ei3 erbobt,
Ziefem eautb ift ad), bed Viffend ntifbed icf)t nidy aufgegaugen,
Unb bed groftn 9?6nterd nfef fcbfuntmert ttocb oon Wady umfangen !

Zenn bie Bea, oor beren ®rimme ,"srb'fcbed nie erfd)ont *Hann,
3:)at Zrajan'd unfterbficb Zenfutaf, bat and) 1\ acien erreidy,
Zad, ein Zd)ifffein mifdyn e1fen, unb rout wither fittb getrieben,
eb'd ben .Nfeur nod) erreidye, her &waft her Dinbe toddy.
!Sn bed fiteered tiefen Oriinben bat ibm ber Zrfan gebettet,
Unb ed bat, a1d ein3ge Xriimmer, Eoracf) nnb Tamen nur gerettct.

Zoe() ed &eigt fid), ibm aum Voile, in bem (d)meri ben ed erfabren,
brild bie ,Nfritung beit'ter Xage, tbeifd oergangner &Ole Ziff),
2Ifd, im Stumpf mit kiend S,.)orben etepljananverroanbt tum qaren,
Unb mit Ztabf unb 9tecbt Gmaffnet, %oar ber SINofbau micbtiger Ed)ifb,
eie cad M3aife binterfaffenb, oniffagt mit propbet'fcbem Ounbef
dr im Tob ibr einen Zcbirmberrn unb bed beffern oofed etn0e.

(N,WWI'
 -- 62

u.JzIL21u..4-a.1=E:eazI,
Cba
La Poetti Romani.
La Occasia PlejadeT
a
Dom: Costantin Negruzzi.

nu a cieriulut tilde qese stela scanteimle,

*' intro cete far de nunaeril respandescil mai via lucor,
Precum soarele pamentula elle mintea lumineaile,
Cu cea racla ce purcede dell' a lumel Urilitorri.
Acoló petrecil in faIma geniile fericite,
Care stint de a lor Musa nemurird consfintite.

Nu averea, nu fortuna, nu drat.' mo§tenitii, ail nume.

Dupa moarte de§chidit poarta la mausoleul stelita,
Nice poate se 'nfranecle pismatara oarba lume,
Sborul celui ce 'n virtute fiind, In ea ai traita,
Pe Poeta la luceferi duca-a genieT faclia,
Entitsiasmula aripeacle, calea-T face armonia.
 63

DXE PLEJADE
Qin bie romanifcben picbter

Zen @efeseniyit ber rontanifcben Vejabe.

bed

Ilra Constantin Negruzzi.

Ofanpnb ftrabfen feciA Vaneten ipit am beijren Vmmerdbogen,

linter Niffionen eternen frimmern fie int reinilen ViOt,
03ie ber eonne Nana ber Crbe, feuVen iDred ?icbted Own
VI Id ein etraN vom weItenfOpfer, ber Am ®eift ber TtenfOeit
fpric0t,
tort im eroig jungin eben, freuen fici) bie feV gen 613eifter
5ener 2iebtinge ber nufen, jener Oocpsepriefenen nailer.

Weber Weic0Oum, @Jfiict nod) Wanten, nod, ererbte Necbte fcbriel)ety

ted gegirnten anauforeutud Vforten nac0 bem Zobe auf.
nag ber blinbe Neib ber ZOoren auc0 ber Oiltanft sPfeite fcb'effen,
Wie trirb auf bent Tfab ber Zugenb Demmen er bed Deifen ctilf.
93W bent t idjter ! Z ie R3e9eift'ruttg feiOt i0m Ore mac9t' gen
ecOtningen,
2ruf ber R3Ort ber stvirmonien mup er au ben eternen bringen.
 64

Acol6 datal Profitul, cantatorli de imne sante,

A depus sacrata arfa mentuind pe Israilii,
D'e-aooló ressune Inca Infocatele cuvinte,
A lui Omer, Pindar, Orazz, de Ovidii, Corn Tel, Virgilti,
Milton, iler 0 Petrarca de-acoló pe oameni chiama
La virtute, l'Amor nobil gi's a tiranilorii teama.

VoI, ci 'n sin purtalI p'Apolon, patrioV din Romanie t

De q'Ursita ye disparte, armonia y'a uni.
Patria care ve-asculta, tema Muse! voastre fie,
Ca 0 ea Intru lumina, sa se poata Ind,
prin fapte yirtuoase, de o maI dorita soarta
Vrednici sa se arete §i de numele ce poarte,

AcordatI romane versuri p'armonioase altute,

intfun rost, ca 0 poporul, geman Cu cel Italian.
Se Invete: amor de Patrie. dor de glorie, de virtute,
i Romenulii depe Istrul, q' a Carpatului Muntean,
Cel ce bea 'n Siret, in Nistrul, In a MoriOulul unde,
Cel r a card triste Do 1ne plaiuI PinduluI respunde.

Candi' Romanulii va cunoaqte, prin a cantuluI putere,.

A sa ginta. a 4 soarta, ce '1 ascunse 'n viitorii;
Versulii and din ochi 'in stoarce, lacrima cea de placere,
Pe Romana tinerica cand va 'ncingi'o d' Amor,
A Romanulur Poeta, atund lumea va se vada,
Numele 'ncins de cununa stralucindil chiar In PLEIADA t
 C5

Zort bie fe bed sPropbeten, ber fici7 elVsen MID nt errunaen,

Wfd ber e6nser beil'ser .1)nninen bee eing afraef t Creit.
Dad sonter, ib u tb sPmbar, wad J)oratiud gefungen,
YSJa R3ir1, &ri cue unb gNifton, ecbiffer unb spetrarf erfreut,
Ziint oon bort in reinen SICingen, feint f)rt in no' ger Sugenb,
edpuettert nieber bie Xorannen, raft bie genfcbbeit auf or Zugenb.

Sbr, 2113offo'd tofirb'seiiiter, ei51)ne bed Yomaneufanbed,

9-Niig end) and) bad ecbicrfaf trennen, feib bunt) Sxtrmonie ereint,
Mibft um Zbenta curer cfNufe Zbaten cured Ft3ater1anbed,
9324'd an eurem Vieb erftarfen, wenn ibm neu bad icbt erfcbeint;
Zap ficb bre %mane leige feiner Wbnen ebenbiirtig,
Oertb bed Tamend ben er ffibret, eined beTeren ecOicffaid tritcbig.

Wuf barnwn'fcbent eaitenfpiefe toilet frei romanicbe Vieber,

inig in ber Viter epracfy, kit* 314 bent Baterfanb,
etrebea nub bent Nubut ber Zugenb, fOret affe eure eriiber,
Zie auf ben Staroatben toobnen, bie fief) freu'n ant 2ftevetraitb,
Zie bie g1u0 ber narofcb trinfen, am eiretb, ant Zniefter roaffen
Zeren luelancborfdy Zoina sPinbud Ocifber toieberbaffen.

ilIum bann burcb bie Wftacbt bed tiebed ber Noman fin Zoff erfennet,
eein Oefcbta, bad nocb im Tufen ferner 3ufunft fcl fammernb rubt,
Demi fein earls ber greube Zbranen ibm entfocrt unb ?iebe nennet,
ie im stergen ber Nontanin angefacbt ju reiner Ofuth;
irb aucb ber roman'jcbe Zicbter berrli:b feucbtenb auferfieben,
Yubmberranst in ber spfejabe n)irb man feinen Tamen fetyn !

6NVell,""
 66

La Terme le de Carlsbad.

6 fantâna misterioasti I ce din sinul istul munte

Reverit apa, focti &ti aer, noapte, ill, fad paosti,
inaintea ta tota omulti umelita, plead, frunte,
Ca pe Cela vede'n tine ci-urcli lumea din Chaos.

Prin a sa filantropie, capatat'ai o putere,

Care vindeca, de patimi stolulü cel nenumeratti
De fiinte sufferinde, ce din ambe Emisfere -
In istil an, ca din vechhne, la tine s'a adunatil.

Peatra care te tncinge, codrulti care te'ncununtl,

Aburif de ambrosie de'nmiite 1giune fort;
Lin seninulfi a naturel, armonia ce'n giur sunk
Toate'nvie un langed cuget, balsam! vindecatorl.

Tot! ce prin a ta putere, a sinititii a ta minune,

Depun tie multemire, vanta l'al têii Urslitor;
titre ma! frumoasse imne, i ist vers roman ressune :
Sacrificil umelite until simta cunoscator I

Carlsbad, Iuli Agust 1855 61.

 67

An bie Startobaher tlytuten,

[lieberfel3ung and bem Wom Inifcben.)

erebeimitifMoffer Vueff, ber raftfod, ungellabmt

Viud feiner Zerge Scboot), t uft, Wener, Daffer Mint,

Zor bir mu0 bentutbdDoff ber qrbenfobn2ficb neiaen,
Za ficb fo reicb in bir bed ectApferd.InaOt miff geigen.
Zurcb feine Zaterbufb math bir bie Ounberfraft,
Zie ba Ungabfigen ®enefung fcbon gefcbafft,
Zen Zufbnern aff bie bier feit buntecten t)on a Oren,
Zorn gangen Qrbenfreid urn bicbibr fcbaaren.

Zer Weffen macbtiged Muth, ber Oerge ()lane t uft,

Zed Zratbeurneered spracbt, ber ailber roftriige Zuft,
Zie beitere S,)arrnonie, bie feierlicbe Etiffe :
Zied Wiled bent beat @aft gar reicbe Q3;fffam4Ntle.

eie Mt' bie 031fufficben, bie beine Rraft gebeift,

8ie preifen bicb unb 3bn, ber bir bie Rraft ertbeilt,
o ina'g benn am* ald 3o11 ber tie* Zanf ertiincn

(:511.nitten anbertt eangs3 ber .01nnud bed Nomanem

 68 --

.41104, Nat 14,

Neri

--
Ur ci ito riule a lum ell tu ce 'Imperulur Romani'
Ai dat glorie, virtute 0 putere, de cal care
Soarele in a lid cale, de cAnd nAscil din noearni,
N'afi vêclut nimicii mai mare;
Tu ce-a sale legioane Oa n Dacia ar condus,
Uncle, dupA 'naltul triumfii. Ai fondat o Roma giune,
Ca se fie despye barbarr via troean pentru Apus,
i luceaferii ce n'apune ;
DupA ce nepotul Romer, de fortuni di triumfat,
Care 'n curs de anr o mie, ati schimbat antica fume,
§i in lupte, suferinie, Oa astlicli ail piistrat
Limba, patria 0 nume ;
DAT, o Peule 1 putere t;i virtute, 'n viitorii
Ca ferice BA plineascA destinul a ginter sale,
§i demnd de a lui sfintit name, intr'unii tral nemuritoril
Se petreacfl a gloriei cale.
Preste cAmpurile noastre, vars, o Doamne ; darul sAnt,
Fie purure milnoase gr4e, turme qi albino,
§i in schimbul lor intoarnA,noft din strAin pamAnt,
A lui am- 0 lumine.
 69

ODE
till A ott.
fir Das eL eø ronanirdyn Onterianbeo.
Uiberfet3un3 auc3 te,n Noininifcben.
Mort unb 93er6maa0 treul.

eftenfOpfer, 2i1ferba1ter, ber bu gabft bent 9iiinterrei4

.t.vben 9lubin unb nacbt unb Zugenb, beffen onue nie unb nimmer
NO bent ganien rbettrunbe einen etaat, ber biefent slat
Se befcbien hit etraNenfc1)iminer;

u, ber feine eg'onen filbrteft in ber racier t anb,

913o, nacb fanyin Men eiege, biefer 9134, bent feiner gfeicbet,
@egen ber Zarbaren S)orben, cad ein junged Rent erfianb,
NS ein Stern ber nie er61eicbet;

tt ! fieb'jeter Nmer qnfef, 'Otte nocb a16 3oI gefcbaart,

Zie in taufenben on Sabren, trot ber cprüfungen bie fanten,
etet6 in 3t5inpfen unb in teiben, fiegrelcb, feft unb treu betrabrt:
Spracbe, paterfanb unb Tamen.
 70.

DA la tenera RomAnA, lAngri, harul cel plAcut,

Cugetri 'nalt, iuimA blAndA, ca si ea la no1 A fie,
Cum Cornelia anti* ce pe EroI ail nAscut ;
Fie, mumA cli sop I
Se dal bratilor putere, inimei unii dorii aprins,
Ca Rornânul, cum strAbuniT, pentru drepturile sfinte
A le patra_renAscande, si se lupte neinvins
Prin lucrAri si prin euvinte!
Stringe Terile- Unite prin un nod nemuritor,
Cmn origine ail una, fie a Jor si fericire ;
Tott RomAnii se inchege de frat1 numaI un popor ;
CA puterea ad 'n Unir e.

--EA,V430--
 71

eegn e, Oott, bied Doff mit Zugenb unb erfei4'itm Out() i nb Straft;
9"Ni5g'ed fein Ofefcbicf erfallea, iroftrb'g feiner Ziiter barbeln,
eein er W6funft nie ve:geffent Pormartd ftreben unerfolafft
Unb bit ZaDn bed Nuljnicil manbein.

tu bem Oorne beiner nmacbt, fesne unfrer aefber Wfur,

046 OebeiOen unfern gritaften, unfern .Deerben, unfern Tienen,
War bie uno bad %udfanb liefert reidy e dLiäe ber &Haar,
@oft unb eifb er feiner OiLen.

9.1nmu0 fei bed Seibed Bierbe ; ben Nomaninen Perfeib'

Sevben einn unb ,Derign6siite, auf ba0 jht lii unfrer Mitte
F.Rocf) bie qnrefin ber Nömer, Zocbter, ®attin, nutter fel,
Wad) ber eblen Vlbnen eitte.

graft oerfei0 unfern ?Immo unfern 5,)erten .elbenntutb,

Zaf), int Stampf für §eirge Yed)te, toir mit Morita unb wit Zbaten,
iii3enn &um t.)eil" bed Zaterfarthed, freubia opfern @Jut unb Q3fut,
Wie einft unfre WOnen qaten.

-44441.-
 72

MUT OE UM
Inaintea cetAtel Neamto.

itn cetatea pArAsid, care de pe munte

CAtre nourl Inanalte o cArund frunte,
Uncle trecAtoruld &s'asticii* cu respectil se'nchind,
Ara domnitii o dineoare vechia EroinAj
Pe atunce se lupta pfistorul Moldovantsi
i tara'O apara ca unit bunii ()Olean!
Ea &yea unit flirt puternicti Stefan 'iaii fostii nume,
Prin ace.stil Domnil strMucitail patriea noastrA'n .lume,
Patruclecl de biruinte laudal adunasse,
Daril o 41i, schimbAnclA soarta, OA Invinsa remase,
De §i luptase atunci pAstorulii Moldovanii,
Si tara'O apara ca unii bunii oitieanii.
De mil cete fioroasse patria ail fostil cMcatA,
de sAnge a el ternA era adApat4,
Monastirl, cet* §i. sate -fumegail aprinse
Cu bAtrAnl gemeail O fete in obese strAnse
i tara'O apAra chiar ea unil bunil oOieanii,
In cruntatil ca leulii Stefan, voinchi se resbune
Inca odatA pe 0Ol'eni merge se adune,
 73

SE2113 12 11L219
Devant le
EHATEAU DE NEAMZO.
Ballade sur Fair national,

rr ans ces donjons ruines qui couvrent la montagne

-it
Dont l'ornbre du soir, s'etend. au loin sur La campagne,
Une femme htiros, commandait autrefbis,
Ctilèbre magnanime et riche en beaux exploits;
C'était un temps alors, oà le berger Moldave
Savait pour son pays toujoors combattre en brave.
Elle et un fils puissant, nomm6 le grand Etienne;
C'est le plus beau rayon de notre gloire ancienne ;
Apres des jours de gloire, ii efi eut de malheur.
Car le sort le trahit, ii rouva son vaimpteur,
C'dtait pourtant alors que le berger moldave
Savait pour son pays toujours combattre en brave
Des hordes d'ennemis inondaient nos yanks,
Et le fer et la flamme sortant de leurs mólóes
Portaient partout l'effroi, l'insulte et le trépas.
Hameaux, villes, cites, tout tombait sous leur pas.
C'etait pourtant alors clue le berger moldava
Savait pour sen pays toujours comba-tre en brave.
Etienne toujaurs grand intrepide h La guerre,
Ilassemble tous ses preux autor -de sa banniCre
Part. ill. Editia a 8-Ia. 7
 74

Mai intAl basil pre muma vra se 'nbrAto§ese,

Si pre fiiul s6it de bine vra se cuvintese,
CA pe atunci tt resat eri care Moldovan,
Duiosii pArinte, flirt, bArbatit qi bunA 00 Teal*

CAnd de sli se luminase cu a luT rutere

La cetate Stefan vine 4 intrare cere,
Dar Elena inimoassa, depe murl 'i-slice:
FAra triumf se nu intre fiiul meil aice !
in timpulii edit cumplitil unit sufletti Moldovan,
A fost 0 la femei ca la barbatT d'ogiean.
Fiiule intaea-oarA te vedil fall valid,
Tot de-a-Una tu invinsal cu dreptatea sAntA,
DI nu potii astasli deschide a cetAtei poarte,
Po eroii in ampil aqteapta glorie seaii moarte.
fn timpulit cel cumplitit unit sufletti Mohlovani
A fost 0 la femeT ea la barball d'oc4tiean!
MeigT de-aduna a ta oaste, sboarA, spre peire,
In a ta virtute patriea afle mAntuire,
Astal singura dorinta, voia maicel tale,
Del cAdea sii ell urma-voiii pe a mortel cale.
In timpulit cel cumplitti unii sufletil Moldovan.
A fostit 0 la femeT ca la barbatl d'oqtTeani
Stefanti resbAtutii la sufletii, pre ai Bel adunA,
Se repede ca furtuna, ca unit lulgerii tuna.
Duqmanii cupri4 de spalma, luptA, dar nu scapA,
Si pe teara mântuitA cu-a lorfi sAnge-adapA,
Catunee se lupta pAsterulii Moldovan,
i tara'ql apara ca unil bunl o;tiean!
 75 --

Mais il vent voir avant de vaincre ou de périr,

Sa mere qu'il cherit, son fils qu'il doit bénir.
C'tait un tems alors oil le guerrier moldave,
Dans ses affections, savait combattre en brave.
Avant l'aube, et stivi de sd bande guerrieré,
It vient A ces donjons, demande k voir sa mere.
Mais de ces noirs creneaux devant tons ses guerriers:
,,Mon fils n'entrera pas" dit.-elle sans lauriers 1"
C'était un tems alors oil les femmes moldaves
P ouvaient servir d'exemple aux hommes les plus bvaves
Mon fils est plein d'honneur I pour se couvrir de gloire
Je l'ai toujours trouve revant a la victoire,
Sa tombe serait obscure A, l'ombre des chateaux
Il lei faut la victoire ou la mort des héros !"
eetait un tems alors oh. les femmes moldaves
Pouvaient servir d'exemple aux hommes les plus brav,
Rassemble tes guerriers soumis a ta vaillance,
Qte a toi seul le pays doive sa délivrance,
Ta mere te l'ordonne et tu dois l'obeir,
Ainsi que toi s'il faut elle saura mouth, 1"
C'était un tems alors oft les femmes moldaves,
Pouvaient servir d'exemple Aux hommes les plus braves.
Etienne électrisd pousse un long cri de guerre,
Plein d'une ardeur nouvelle il part comme un tonnere,
Et l'ennemi surpris, culbute, massacre,
Arrose de son sang le pays délivré,
Ah! c'etait bien alors pie le berger moldave
Pour son pays savait toujours combattre en brave.
7*
 76

MEM( BAUM

La 16 Julie, Anu lii 1476, Mobamed II, invinatorul de Constan-

tinopoli, a combatutii cif Stefan cel mare, Domnulfi Moldovei,
bfitalia cea memorabilil la Va lca-AlbA.
Ambit resbelitori indelungli qi-ati disputatii victoria ; in urnO,
cungiuratii de numerulii cel crescator a nemieulul, dupre o co rn-
batere crincinA. care a custat vieata unui mare nurner de boierl,
Stefan se veciu uvinsrt i nevoitii a cerca prin fugA a sa mAntuire
in cetatea German aded Neamtu. CAlAtorind toatA noaptea cu
un micii nurner de o0eni, el6 agiunse dimineata inaintea eetAtei, si
cern a i se deschide pOrta. Dar muma-sa auclindfi despre astA
neferice, ce minea neaparatA peirea patriel, se inarmase cu un
sentimentii mai presusil de secsulii el, rAndue0e a nu se deschide
fiiului el p6rta cetAtell§i-lnfAtoqindu-se pe murii, i clice aceste
vorbe :
Cumü, oare cuvine-se ca sâ te vAdit astA-cli intarnatil din
bAtAlie farA a fi invingAtor ? asta intilia2daa de n'ai respunsti
la numele de brava! Fugi departe din ochil mei, i nu te inturna
deck insotit de victorie, mai bine se mod de mAna duguanului,
decAtii se aibi a't1 imputl ea o defaimare cA o fernée to ail mAn-
tuitil."
 77

Mart LA uann-24

Le 26 Jui Pet 1476, Mahomed II, conquérant de Constantino-

ple, a livrd it Etienne le Grand Prince de Moldavia la m e-
Tnoracle bataille A Vale-Alba.
Les deux guerriers se disputerent long-temps la victoire ; fi-
na:ement, envi.loppe par le nombre toujours croissant de l'en-
nemi, aprés un terrible combat qui costa la vie A un grand -nambre,
de Boyards, Etienne fut vaincu et se vit dans la ndcessitd de
chercher par la. fuite son salut dans. la, forteresse de Niamtzo.
Ayant marchd toute la nuit avec une petite troupA, ii arrive A.
la pointe du jour devant cette forteresse et ordonne qu'on lui en ou-
vre les portes. Mais sa mere, en apprenant ce dasastr e. qui
annoçait la perte inevitable de la patrie, s'arme- d'un courage
audessus de son sexe. fait &Rendre it son fils l'entrée de la for-
teresse, et, se presentant sur les remparts, lui path ainsi: Quail
faut ii que je te voie aujourd'hu.f de retour du combat sans
etre victorieux ?" C'es la premiere this que tu as frustré le Dour
de brave ? Fuis loin de ma prdsence et ne reviens jamais que-
la vict( ire h tes cetds, j'aime mieux que tu périsses par la main
de l'ennemi, que d'avoir a te reprocher comme infAmie que tt&
dois ton salut A une femme "
 is

2011151
dedicat
D-sale D. VAsili Alexa ndri.

7
ersul care'ntiea oard a sunat In Romania
Pe-alauta ce de secolI far& corde a fost rOmas,
Spre-aminti a patril: fapte prin a doind armonie,
Dupre metru'l care Musa ra dietatii de pe Parnas,
Va trli atfitea timpurT ct Pionul, petros munte,
intre nouri inallava maestoasa a lu frunte.
De i efintul a luI Ocaer port& eea pital cununA,
gl mei:Annie& pp PiRdap, ntieF. ft 114 Alceos ton,
infocatele suspinurX i euvintele'neA sun&
4 Spiel Inamorate 9i a lul Anagreon;
Nice .ntre a greciei cline a prilantil =mai Elena,
Pe erol i pe filosoll n'a produsii nutitwi Atepa.
 79

Inainte de Achiles §i de falange Spartane,

Vietuit'aa cii altt eroT, care-umpleaa In thnpu'l lora,
Prin virtute 'ntelepcitme §i prin fapte miliane,
Lumea toatA de esemple, de mirare 0 lucor ;
insA geniile acele, demne chiar de nemurire,
Pacii uTtate c'un poeta n'a laaata de ele §tire.
Tu, in Orilla sin T?eulii a aprins sAnta scAntee,
Se daT faptelor prin MusA traiul cel nemuritor,
titre teme Inmiite, net' afla mal naltA-idee
De acea ce dicteasA Antal patriel amor.
A Romanilor virtute deci prin versul tea se'nvie.
.Ca nepotilor d'esemple c3i de glorie se fie I
 SO

ANUL NOU 1857

IN

MOLDOVA
atnatV111b41 tr721111110
Subscriitori Trataiu-lui de Par is.
dedicatil.

lung'a Dunerd vercli ripe maestoassA vecli matronti,

Pre scutu'l semnul lul Gioe, pe capil are o coroang.
A ei fata, i vestrainte uricil poarth vederatii,
GA 10,1 fia cea mai giune a lul Traian Iraparatii.
Soarta gintelor schimbat'aii a le et trofeI antice,
Din semnale de vinciala in cununi de fl or!, de spice,
Ma din ochil scMnteTasa and focu'l cel nestAnsii,
Ge arata cA'n vechime combatufaii qi-a invinsii.
AqteaptAma sufferindn, in a soarteT el asprime,
Ott Ursital preslisesse o ferice viitorime.
Eacca ora depe urmA meslu'l noptil a sunatii,
Anul vech, eel plin de sagne, ostenit 0 detunat,
IncArcat cu mit de grije, s'acufunda 'n vecnicie,
In locü d'amare suspinurt in giur suna armonie ;
NumaT tremura pêmfintulii, marile s'a limpeqitil.
Preste valu'l a luI Traian §epte Stele a resseritil.
 81

Anul ginne, land la fata, avdnd temple 'ncuntmate,

Noun viata ni-asigurti qi guvernul de dreptato.
Dunarea, ce intro petre pana acuma a gemutii,
Libera'n gime! stringe unda din Siretti qi Prutti ;
And nal, de pace Inger, a stiit4e1or faclie
Cu odoarele Europe! ni aduce in Românie.
Atunci ruga, cea ferbinte ressunat'ati spre A pus,
Catrii cele qepte Ste1le care paces ni-a adust :
Se ne luminetle teara, §i o apara 'nainte,
In istii anti se ne trimata unil bunt' Doditorii parinte,
Ce fiindii a legei sante Eli organti qi
St conduca patria noastra ia frumossul viitorti I
 St

ubcovn, au MY
EN MOLDIVIA.

ii bouclier pres d'elle, aux tempes la couronne.

S'asseoit, majestueuse, le auguste matrone
Sur Ies bords verdoyants du Danube fecond.
Ses nobles vêtement4, les traits de son visage
Disent son origine, et prouvent h notre Age
Qu'un Empereur lui mit son diaddme au front,
Les destins ont vaincu l'impériale fille,
Mais le feu paterneI dans see yeux toujours brine j
Ses attributs de gloire, elle a dtl les changer
En couronnes de flews, en épis blonds, en gerbes,
Male on dovine encore It ses regards superbes
Sa lutte et son triomphe, aux heures du danger.
Résignée, elle attend, apres ces nobles heures,
Après de mauvais jours, ses aurores meilleures
Prddites autrefois par les destins amis I
En effet, minuit Bonne, et le vieil an expire,
An fatal qui, sanglant et foudroyé, soupire,
Meurt, sans avoir donnd ce quit avait promis I
 14$

Laissons-le s'engloutir, l'éternité l'appelle I

Nous allons voir aux cieux une aurore plus belle ;
L'harmonie a calla Borée et les Autans ;
La terre, sous nos pas, ne tremble plus ; les on des
Ne s'agiteront plus pour désunir deux mondes ;
S ept ét oOes ont lt sur fr val de Trojon.
L'an nouveau se presente avec un autre augure;
Sa tete couronnée et sa douce figure -
Annoncent que des jours plus justes sont venus ;
Qu'une nouvelle vie a l'an nouveau commence;
Que le Danube enfin, dans son rayon immense,
Va voir se reveler des destins inconnus.
Le Danube, longtemps voile par la nuit nombr9,
Gemissait, en coulant Bur des ecueils sans nombre,
Au murmure plaintif des forets de roseaux,
Il est libre aujourd'hui, comme aux jours de viptoire,
Et recoit dans son sein, pour sa nouvelle histoire,
Du Sireth et du Pruth les fraternelles eaux.
Enfin, le nouvel an offre it 14 Moldavie
Les tresors de l'Europe et le fruit du genie ;
Le s sept a s tr es de paix pour nos voeux vont s'unir,
Par leur concours heureux, un Prince juke et sage,
Comme aux jours glorieux, de nos dest'As le gage,
Conduira la patrie vers son bel avenir!
-4 mit-
 84

MEM Min MI
IN MOLDAVIA.

lungo al Danubio colla fronte prona

Una Donna dolente il passo muove,
Porta sul capo la mural corona
E nello scudo il simbolo di Giove,
Bench6 il suo volto appar afflito e strano,
Pur si scorge che figlia 6 di Trajano.
La sorte che sovente in rio cordoglio
Le gioie catnbia e i triomfali onori,
I suoi trofei, splendor di Campidoglio,
In serti a lei cangib -di spighe e fiori,
Ma estinguer il valor già non pot6o
Di cui prove immortali un giorno f6o.
In tal guisa sea gih. calma e paziente,
D'obblio spargendo del destin Foltraggio,
Quando l'ora fatal suonar si sente
Che di speme gioconda apporta il raggio,
L'Anno allora, di cure e affanni carco
Ratto ne corse di sua meta al varco.
 85

Gria al bel sereno or cedon le procelle,

Non piu tre'ma la terra, il mar si calma,
Brillano s et te folgoranti st elle
Sul roman vallo, e il novel Anno in alma
Faccia ridente a noi vien nunzio e pegno
D'un prospero avrenir d'un giusto regno.
E or gia, ii Danubio non pia avvinto &eine
Tra lo scoglio, che ii passo gli divieta,
E nel limpiclo seno accoglie insieme
L'onda del Pruto e del Siret, che lieta
Corre a bacciar le liberate porte
D'onde i tesori Europa a noi apporte
Da quel di fausto mille accenti grati
S'indirizzano inverso l'Occidente,
Per salutar i belli Astri Aleat i,
Che ridonan la pace all' Oriente,
E al Rumeno dischiud.on-o il camino,
Ond'egli degno faa del suo destino.
Possa adunque,tal Pleiade in eterno
Protegger de' Rumeni, ii suol ferace,
Possa al volger dell' Anno, a lor governo,
Donar un Prence di virtu verace,
Che d'eque leggi ognor custode e Duca;
Saggio la Patria a pia bei di conduca.

---<,---c--).--
 96 a

DAS HUE JAHR 1857,

in

bet 4,fUothati.

;int Zonaultranb _fib tint erObene natrene,

Zen 3end in Orem ecbilte, auf Orem S>aupt bie rsne;
Oetranb unb 9Jutti fiinbeti, bap fie, bet .errunft tren,
93on einem grofJen eafar bit jiingfte Zocbter fei.
Zie einfligen Zropbacn, bie aften eiegedgeicOen,
eie mqten Ofumenframen unb 21efren9arben weicOen;
Tod) in ben 2ittgen feud)tet noc0 unDerfoicVne @int
Unb beutet, baf) fie einfiend gerdinpft mit eiegdint0.
ev Oarret fie unb bulbet gefafit bed ecbicrfafd Ounben,
sPropbetifcf) ffingt bad Xroftwort : ef3 fommezt fdAn're etunben !
Unb tuirffici) bora)! e tönet bie feote nitternacbt !
Zad alte Sabr, bad miibfam ben fdpveren tag t)olfbracf)t,
O ffiebt unb finft ermattet in'S Meer ber ernigreit.

2tt .Nirmonien fiSfen ficb eettfaer nun unb etreit:

Zom Mer unb r.on ber erbe jinb nun bie etfirme ferne,
 87

Unb iiberm Zrajandrraffe ergldRen fi eb en e ter n e!

Zad junge 5;5abr, nabt freunbii0 befran3t Dem &Otitis gitictl,
erbeipt und neuee Se6en, 1)er1eiftt bed Necbted Yeicb.
I'ie :Conan, bie burd) Mirren hinsniiingte ibren Vauf,
Minna nuu int freien edpofe ten spru0 unb eiretf,) auf;
Unb al` ein gfildficf) Inen reicbt mobil bad true 53abr
Zen Numenen bad ticbt unb utoa caale t a
1\m; innigft Deifie afeben ;um ccibent ficb menbet,
3u je:ien fi e ben Oterneh, bit Wrkben und gefpenber t
mögen fie nccl) ferner beff1embre0 m I umfcbnleben,
3um Zater unf'red tanbed Un ri len Wiirften gebcn,
Z:r ald bed 9iteci)td R3tf4iiter, aid ber @efev9rt,
Zad Zaterfanb gefeite gum ficf)ern eficredport.

°PVCIF/10
 88

41CIVIVI124
Asupra ffuntelui Pion
in
MOLDOVA.

lguntele Pionil seaii CiahlAii, din tinutulii Neamtu pe riuhl

Bistrita, se intinde pdnit la marginile Transilvanief, i caprinde
un spatiü mai multil de patru mile quadrate. in astA mare
Inthidere se inalti1 qi alti munti, care merith a noastrA luare-aminte,
Varful seri numit Panagia seal Vergura, se, aflA sub 46 grade
53 minute Iiitime geograficti, gi 43 grade 54 minute Ilingime, de
In Insula Fero, inaltimea sa peste cumpAna MArei calcula de
9600 palme moldovene seal 7200 picioare de Paris.
Muntele Pion') laimos Ia Romani in privirea istorica i geogra-
ficA, mai este gi In privirea traditiilorü populare ; se pretinde
et grotele sale .ar fi fosta de adApostil misterios pcntru princesa
Dachie, fiea lui Decebal imperatorul Daciei antice. DupA supu-
nerea patriei sale, qi mo'artea Ørintelui el. spre a se subttage de
sclaviea Romanilorii, ea ar fi petrecutfi aice preschimbatA in
vestiminte ptistorale §i pliscAnd o turmA de oi. Dupre acele tracliceri,
Dochia surinsA- de Traian, carele s'ar fi Inamoratil de dAnsa,
 es,

NOTICE ,S.JR LE WWI' PION

en
MOLDAVIE.

Cette montagne, située dans le district de Niamtzo sur la

rive droite de la Bistriza, s'etend jusqu'aux frontieres de la Tran-
silvanie' et occupe h elle scale une espace de plus de quatre
lieues carrees. Sur cette yaste étendue s'el6vent plusieurs autres
rnontagnes quiLmelitent de fixer notre attention. Son pic nomme
Panaghia [vierge,] se trouve h 46 degres 53 minutes de latitude ;
et A 43 degre 34 minutes de longitude, de l'ile de Fero ; sa
hauteur a eté calculee h 9600 palmes moldaves, ou 7200 pieds
de Paris au dessas du ni'veau de la mer Noire.
Le mont Pion célebre chez les Rumounis sous, le rapport his-
torique, rest aussi par les traditions populaires; on pretend que
ses grottes offrirent un asile mysterieux h la princesse Doquie,
fille de Décebale. Aprês la conquete de sa patrie et la mort
de son père; pour se soustraire aux persecutions des Romains,
elle y sejoarna travestie en bergere et paissant un troupeau.
Scion ces traditionst Daquie poursuivie par Trajan, qui en était
Part. III. Editia a 3-ia. 8
 90

s'ail trasformatii, ea qi toata a el turmA In stand, in minutulti

and era se fie prada vincatorului. In epoca lui Cantemir se
putea Inca ennelte acel grupti, dar timpurile nu ne aft mai pastrat
deeat cAteva resturi §i. antica legend& despre elf).
in epoce mai, noue, numele Dachiei (Dacia] s'ail prefecutil
in acel a Dochiei,. ce este o sAntA a rilului Ortodocs, care se
serbeacla la inceputul lunel Martie, ce este 0 inceputul de Pri-
mavara, atunce cAnd. soarele infra in zodia berbecului. Aste
tmpregiurari &eft ca. Mat Dochiei cat §i. turmei sale se insupqte
o iuriurire in cfilele cele intai al acestui ano-timpti care se nu-
mescii Ole le Dochiei.
--4===)-,-
 9!
amoureux, fut transformée, ainsi que tout son troupeau, en rocher,
au moment oil elle allait devenirla proie du vainquenr. Du
tems de Cantemir on diatinguait eneore ce groupe, mais le tems
ne nous en a conserv6 que quelques vestiges, et l'antique légen-
de qni s'y rapporte.
Dans- des tems plus r6cens, le nom de Da quie [Dacie] a étd
change en celui de Doquie, sainte du rite Orthodoze, et dont on
célebre la fete au commencement, du mois de Mars, qui est aussi
celui du printems, alors que le soleil entre dans le aigne du be-
lier. Ces circonstances font attribuer it Doquie et a- son troupe0
une influence sur les premiers jours de cette saison qu'on appelle
-
les j ou r s de DOQUIE.
 92

ODA
PINDARA
u;izta
[Imitaire.]
LA OCASIA INCALCARLI MOLDOVe
De armete Otomane si cek al Etcrii _Vine
Cand la anut 1821, Great aicea a organisat resculama
prin care apot a costtgatu iadependenta politica
ce a costatu mart sacrificit pe Romani.

Qri ptInti,' and mAhnite

Gintele tale vor geme 'n aspre fiere r
Cfitti Inca vorii sti se invite
Barbarit i segetile vorrt a' ascute ?
Unde'l o Doamnei a Ta putere
ftir4 margini virtute ?
All I prest' a noastre canapuri inflorite
Samânâ moarte arnara
A loril cruntii fieril, theT potil ca se te 'nbie
Sprg-a noastal duio§ie
Mu strambiltntl §'a sangului sfari!
9i 1a0 Cristiani se piaril
Feira a tuna alil fulgerului arme,
Ce nradelegea in pulbere sti sfarme 1
 93

Yecll, veclI ce fioroasse

Din feliurite terl, pilgane urrnate
Cete necredincioasse
AleargI, ea ruerrn6nta Daciel sâ sepe.
VeclI do mu'Vmea lorri f6utâni secate
N'agiungil sê lc; adftpe.
Si de atAtea arme in neguri tunecoasse
Soarele s' ascunde.
Eacft prin Bosforul turbata inoata
Alil Asiet oastea toatii ;
vial ca in noianil BA ni cufunde
Cel ce aqita ii patrunde,
Cei ce in Tracia aril qi langa Porituld,
CeI ce din Nilnl beii i din Oruntulil:

De ascunsil foal aprinsa

Deck fiind, amu in cenu0 arde,
Surupata qi invinsa,
Mima sa de mil loviri trecutg.
Oeme de cele in iadU lucrate darde.
Vecli ct nimicil aiutft
IY a fi prejuri de Cristiani cuprinsA.
A biltranileril cete
Neputincioasse saramaue oarbe,
Nu auciti triste voarbe?
Ascult8 tAnguirI de juni i fete
De femel spfiriete.
De mumil, ce, cflndii sabia o invinge,
Ina la swirl pe minuniel fii strange.

Preputernice brute
intincle o Downel ta ieincl se vada
 94
Dart' se vadA : ch'i ghiattl
Arma mini pAgAnu : a tu eqti Domnii 1
De tine detunatil in eternii cacia
in a peiref somnii,
Si dintre nof sA pole ca o ceatA
Seat precumti in chnpie
S'inpra§tie pulbere de vantulil iute,
Asemene pierdutei
0.tiie tirane ca sA fie,
Bart: spre cea mArturie
Pe parnAntul Roman c'a se strAluce
Plinh' n eternii triumfala cruce.

MAndra oaste Assira,

Cu ferecate unelte, pre Sionulti
Stir' cA In vanii lovirit,
CA inaltatal de morti a§a unit. munte
:IncAtil de fort' s'umptusti Orisonul.
Movili de stinge crunte
Stiii cA vAciii Betulia, a peritati
Oloferi cu cruclime
Prin maestria a femeel tinerele.
Pre capetele rele
S'amu inoe0e esempiul din vechime,
Ca ail tot acea iutime
CO carli ne vAneasA, nol credintA
Aceia$ avem, Tu ace'aqii a! putinta.
Dar deachii avt ê soartea
*I a ta voe in cestil fell ni dischide,
Ca obese se poarte,
Teara frumoase cu popoare tntrege
 95

Ce Carpatii, Tirasti, Pontil qi Istrul inchide,

La a Ta prea sintA lege
PIinl de umelintA eti 's.supusti foarte,
Se invingA, dead voi
Mahmudii, s' invingA, qi cu Cristiana sange
Poate Dacia va stand
Al ei pacatii; cu unü seranti a taleT voi
Este lege la noT,
Numai Tu singurti e0T prea dreptti, ere bune
Cele ce in lucru a Ta voe pune.

Vedevom oare in urmA

Barbart, pthantul arAnd al Dacil sArmane,
§' Arabii pAseAnd turmA
Uncle's biserici ; i pe totdeauna
Se vedemil zidite miT cetall tirane I
Ear cornatica lunit
De cruee Banta se nu lase urmA ?
singite vApae
Cett111, unde' numaT Echo din adance
SA ne resspunclA stAnce 7
$ se creaicA prin ogorti spin! i scae?
Ah! nu, vie's Orae
Le a indurArif tale o Doamne r iartft,.
Eartâ osAnda ce cu drept ni 9earttl.

lad urnelite ruge

Resunti Mil a lumel Mfintuitor5 1
Ead atmosfera muge
De amare gemete al asupritei ginte
de al ei PAstoriL
§i oare atAte cuvinte
 96

Alprd a dfeisAntel Idgi n'or se te subgioge ?

Apr dope de pelre
Davbl ki 131Ansit, 0 eal orata dorinta,
1...ficramilrl 0 cAinta
Xiiiivel iele ff. a ta ittbir6
Schimbatail a et osAhdel.
lallii prd al 01 el"liI tn cn vedere '1 trece
Niel' siRe aI erta iputcvor se te piece ?

filA 6 tioaMbe ! ilssard

Gratiea din ceriti, ea ni va triimete
Dorita vindecare,
Au4ill oqtiloril de legea creqting
S'a decretat soarta al Ittarmatel cete I
Ded spre triumfuri depline
innainte Aill!, 0 intru antare
Buciumulti se rdsune
Prin aer; a pfsglinil Dr se se inpile
Supt mil fi mil movile ;
bAna ifiudAnd a iaptel marl minune
Fil la a lor fil o vor spune.
'MI pregetati! Domnulii de vol se 'ndurii,
Deamu calea victoriel é sigurtt !

4/1106VND
 98

fl
PROL 0 CU -, .2._

Rost0 la ocasia deschideret

celui intAi
TEATRU NATIONALCI ROMANESCO IN IASSI
La 28 Fevruarie 1637.

PERSOANE:
Geniul, Vina Moldorei, lpolon cis Muscle.
Scena representeaze o prelucd, noapte, fulgere indepartare.

GENIUL.
Vin'urmeacle dupA mine, alit Wit passti de 'I cumpeni,
Multii mai sigur'o Moldovo 1 cAtre acquit-1 vei veni.

VINA MOLDOVEL
EU deprinsA la repaosii, trAindii pe 'nflorita vale,
Nu potii repede a merge pe asemenea grea cale,
La unU locii pe care nu'l §tiU, gel numei keit fericitii,
. De-a-fi passului me& raclimU, cline! tu mi-ai giuruitil.
Dar me temit en pedeci noun cti ostenelele trecute,
Chiar in mieclul carierel, vor curma a mea virtute.
 99

IPESOIC
d rocoasion de rouverture
du premier Thehlre national Roumain a Jaasy
Li 28 FEVRIER 1837.
(Le parnasse est dans le fond du Theatre )
Un Genie. La Nymphe de la Moldavie.

Le GENIE (un "flambeau h la main.)

Viens1 suis mes pas o Moldavie
Et je te guideral vers un but glorieux
LA MOLDAVIE.
Moi 1 quitter ce3 vallons heureux
oa la paix et les fleurs embellissaient mh vie,
Pour gravir, en tremblant, ces sentiers rocailleux1
Vera ce but inconnu que l'on vante sans cease,
Comment arriver avec toi?
Les y6nibles travaux, les p6rils et l'effroi
Ont d6ja trouble ma faiblesse.
LE GENIE.
Pour conquérir la gloire et la prospérit6
Ton lime est elle sans courage I
Des sentiers d'Helicon terrible est le passage,
 I oo

GENIUL.
Dorul kudei, ferici ei se indemne alii WU paeil,
Asprn ealca care duce chti e muntole Parnasu.
Pulgeri, tunete i moustruri littcseit spainnl, crudit moarte,
aciea, care nu pota a lora sarcina so poarte.
IX/kA MOLDOVA
tutre ripelo .stiMcoasse, p'intre care ama ealeatii,
Orbiti (16-a lora fantasie vêçlui mu s'a cutundata 1
QENIUL.
Nu, ace15 ee'n sina pflstntse de virtnte, o scantele
Pentru a Patric folosuri nu se teama ea se peie 1
Pe a Parnassului yeqi pnit1rl timpul esto mai seninfi,
SunA duke armonie, sufin Zcfirul mai lina,
Acolo a ostenelei trainiea fructa tu vol culege :
tare noapte si Ituniato Meldavio alege!
5-nrorT gemeni3-a lc tale prepsa timpti n'a perdutii,
De sant focii iuvApacte de multa p6-aiei a trecuta,
Si din templul Jul Apollon, prin a versului putere,
P6-a lor Patric revarsa a yield manghaere!
Vedi respintele aice, alta drum eacca Mai tiqora, -
Pe elii flori tu aduna-vel ce'ntr'o sli se =sea si mord,
Pre eu fôrâ ostenealh, tu de intitliri purtata,
SI petrec6-a tale slile flu mil risiul ingttnatn.
Dar placed nelAudate si a lora fermeeatil Nectarti,
Tirslia and WI destepta-tei s'ar preface in amarl
Ded Moldavio alege 1 nu prin sfatCA, ee rin simtire,
la mepoti si fiT gandeste miincluSe-o hotarire
pINA MOLDO VEL
Cpstul tea mie'mi ressuna Neleptil inalta mratittd,
Si amortita mea virtute se renti0d din monnênta !
 Autour de cf..; Nelms (pie IA foudre Immo
Des monstres font r6gner la tefreur et la mort,
Malheur a l'hnpradent que sa force abandonue,
Mais gf oire, gloire &l rhomme fort!
LA MOLDAVIE,
J'ai vu rouler dans ces abhnos
D'un orgueil insense les nombreuses victimes.
LE GENIE.
Qu'importe le danger pour les nobles esprits
Le mortel génereux dont riime est mspiree
Ft nourrit des vertus Sétineelle .s,acrt.le
Brave la mort pour son pays,
Au nommet de ce mont, sont des plaines charmantes
Que ne troublent jamais les saisons inconstantes 1

Le printemps beul y regne an souffle du Zdphir,

Aux sons delicieux d'ime donee harmonic.
La s'keint le phil, et la peine est finie.
La Lumiere ou la nuit I. . . ft est temps de choisir
Tos soeurs, ô Moldavie, ont franchi la carrière, -
Apollon leur sourit au bout de la carriere
Que de biens reeneillis, dans son temple immortel
Sont devenus Ie prix de leur jeune courage I
Les hommes leur offrent l'hommage
Que mérite a leurs yeux un bienfait eternel.
D'autres Chemins sont plus faciles;
Ta main pout y cueillir de porissables flours.
Et ton Arne y gaiter dans loisirs tranquilles
De vaMs pkiisirs sans gloire et des soups flatteurs,
Mais crains qu'a ton- reveil tout ne se Reolore,
Qu'il ne change en poion le nectar enchant6;
0 Moldavie Ecoute, il en est temps encore:
 102

[De-o-data se discopere In depiirtare pe Parnas !duo le, la asta

vedere Dzina ziec cu eninsiasmu]
Ce kcal:A minunata ! mi s'aratA d'inainte I
Amt.' alesa, puternica pine, pasA, se mergema inainte,
Eil alegii -petroassa cale ce vada chA mi s'a menita,
De-oI peri, frumoassel moartea pentr'una lucru aqa marita

Clahriret_ 3X4*.deCTFIACID
 103 --
Et je te dois la NIrité :
Des tes enfans la voix t'implore,
Et leur voix, c'est l'arrêt de la postdritd 1..
LA MOLDAVIE.
C'est assez, 8 Crehaie ! . . h ta voix dfoquente
Je Bens se ranimer mon tune defaillante,
[Apollon et les Muses paraissent.]
Quel spectacle enchanteur se presente h mes yeux t
Dieu puissant I prète-moi ton appal magnanime,
Vers d'éclatans progrès vont tendre tous mes voeux,
Dussé-je tomber dans-Palatine,
La mort m6me strait sublime,
En des travaux -si glorieux I . . .
_

a;sr-47.4...,,,NOKesv.lt.astm.
 404

11 I CO.
A

Inal(aeamil Monumentul Inc ** jn on4p,it,

Decatti bronzul, fierulii, peatra vault akai trainicil am duratii,
Pre ert timpului fortune in turbata lorti mania
N'orii putea ca selu oboare pe cursulii indelungatii.
Nu, de tot nu mork eft partea nobil' a fiintel-mel e
La Celii care a ereat'o va intinde aiii eI sbork
Acolo ea limpailitit i?nikenntI +Mimi& grele,
A el voace va adaoge cfitra a ingerilorti chonl.
Spre a lauda Fiinta care intro lumele senine,
Fi5ra inceputii domnease §i domni-va fUra de fine I

tell*
 105

Roma 25 Maggio 1811,

giorno anniverssario atal°
di LEUCA
[I3IANCA MtLESI.]

D'Aniene and fiorite e fresche rive

Pasce la gregge d'avene al suon Alviro4
E spesso un dolce del suo cor martiro
In sun arena Bianca mesto serive.
Tesse Ascelle dalle verghe estive,
Piegando in nuovo maestrevol giro,
Con ogni noclo ei tesse un suo sospiroj
E quel pensiero chiin eterno vive.
D'ambrosio Iatte il condensato siero,
Ne da Sabina aneor il sol risorge,
Ch'in vaso accoglie con gentil pensiero.
Non mai fra sue primizie Pale scorge
Di questa opra simil, ch'un cor sincero
A Leuca bella in umil dono porge.
 106

A DANTE,
0 Neeasione. det suo aniversale ieculare
mapio 1865.

Irate dell' imomrtali Itale rime,

Sceso in Abisso, ritornato sei
Per dir al mondo hi carmine sublime,
Ii pivato eterno e le pehe de' rei.

L'alto favor t'apri ii Paradiso

Fra i beati chill terzo cerchio Berra.,
per rimirar que' occhi e qua bel visa
Chit tuo Paradiso eramo in terra,

Dopo soi oeccoli oggi risuona

II nome tuo in nuova armonia,
Ed al alloro ch' Italia incorona
S'agiunge un foglio di Romania.

skaltta*
 -- 107 --

All egreoia compagnia

itarmoniea ltaliana
re l. la prima volta formata pel leatro di lassy,
figoccasione della chiusura delle recite de la
stagione d' lnverno 1852.

SONET 0.
L'antica, Italia col suo valore,
Con la virtu. de' cittadini Eroi,
Debeló popoli, stirpd l'errore,
Dag li Esperj infin a lidi Eoi.
II tempo edace, e II nemrco furore
Potean struggr mai gli allori suoi,
E fra rovine ancor germoglia ii fiore,
Che dofci spande balsami fra noi.
Legion d' Apollo! dai Ausonj lidi
Cinta d'incanti suoi a noi venisti,
E vibri in cor gli accenti i pià soavi.
Nuovo trionfo in Patria ±1 guidi,
Cifai tributarj da te conquisti
Aggiunti or ..hai i popoli Moldavi.
 VAI3VA TilATIM11d24
PAGINA
La Patric Pro loge t
Italia 1809. . . .. 9
Imiltratorul Aleeiandru I, in Bessarabia la 1817.
.11 .
Moldovenii la restatornieirea Domnilor p6mAnten; 1822. 14
liestanrarea seboalelor NnOomde in Moldova la 1828. 17
Vasil( lui Virgilins. . 19
Alfons do Lmnartin eAtiii o junil Moldovani. . . 21
Alfons de Lamartin unuf junc Moldovan. . . 23
Privegbierea ostaplui Moldovan. . 27
Pleiada, (AA cilt4 Poetii RomAni. . . . . 30
Prologfi la desehidcrea teatrului nationahl la 1837. . 31
Milianii i )illa. . . 35
ineredirea 1,1 Dumaecja. 38
La Vassul Moldova; en venirea liii Gr. Ghica V. V. 40
Osnditul in groapa Ocnelor. . . . . 42
La fundarea Institutulia pentrn copil orfani. . 45
Ospiliula de la Galata. . . . 47
Elegil la moartea pkintelui mail 1825. . 5i ,
Lacul lui 9.vidii 14110 Catatea Albã . 53
&rise pe Tinterimul unui Satil. . . . 55
Imnul de sara ca:tra fia mea Ermiona. 60
Convorbire noptunnft 1F4S. . . 62
Holera in Moldova la 1831. . . . 63
&meta ciltrit Tibru la 1810. . 69
Sonetii okra Planeta mea. . 70
Laura. . . . 71
Dafile. . . . . 73
Sborul aerostaticil a M-mel Blanchard la Roma 1811. . 74
La introdueerea limbei nationale bi Moldova la 1828. . 75
 PAGINA.
_
Paladial Arohlovenilor la angurarea Acadeinivi ilin lag
la 1838. . . . . 76
Pentru compunerile poetice in limba Roman5. . . . 77
Moartca luT Isusfi. . . 78
Listii in Iasi la 1847. . 70
La, va filthi desehiderc a Teatruha National la 1817. 80
Fiicei mele Eufrosiva 1848. . . . . 51
La ocasiea mortii Logof. A. Mica. . . . 82
Clara Signora L. Prima-Donna. . k3
Companiel Filamonice Ita Nene din Iasi. . . . 1-6
Amorul Plagat. 80
La Pictor. . .. . 90
Amorul nemernic. 92
Alvir chit, a sa miniaturiL 94
C515toriea Dainei. 96
Amorul fngar. . . 97
Primavara. , . 99
Dorul. , .
.
. 191
Dorul int5lnirei. . . . 10,,
Piisseruica stinghere. . 103
Primavara. . . 194
Unpilul Viiniitor. . 106
Amorul arättitor. . . 108
Asupra Licei cochetii biiiiiiiiii. . 119
Earna. . . 112
Eufrosina, visiune pe ripele osanei la 1813. . . 144

Albina si Trtintorut intitulatli Albina Ronnineaseii la 1829 116

Vioreaoa. . . . . 190
PArerea de rill. . . . . 123
Musa &Atli poetul Panoramei Moldova la 1959, . . 125
Nestatornicirea lucriiriloru lama la 1821. . . . . 131
 PAGINA.
tnmea. . . . . . 133
Cantecul rtun1 j!me Roman din Anovlahia. . 134
Cantecul nnei pastorile Romfine de la Munte. . . . 136
Pi losofic naturala. . . . . 134
Repegiunea timpultd. . . . 190
La ft Inca punga. . . 142
Fragment din Ierusolimul eliberat. . . . 144
Vaporul pe Dauarea eand intaea data a sositil la Galati 147
Canteen! 11 ,e;; thti Moldovan . . . . t 49
Antd nou tilt! Moldo-Romanilor la IR3O. . . 151
linnul Moldu ;minor la aunt nou 14:19. . 155
1836. . 1:4
Meditatie pentru 'clioa aintil6 non. .
Anul nou 1842. 11 ::
- 1813. . . 163
1,81; 164
Rosa gi mormanttd. 166
Mormantul. . 167
Evlavien. easnicii. 169
Amor de Patrie. 17
inoirea anulta. . 171
Soliea de um& . 175
Satirä astyra ()Inaba 18 0
Epigrama. . 190
8tefanii celii mare. . 193
Doehia O. Traiann. 195
Turnulii Butului. . . 1 98
inviitetorul i min* sei. . 209
Spicuitoril. . . 211
Jijia. . . 213
Sirona lacul A . . . 2 !I
 PACINA.
Moi III Siimblita (-):-tilor. . . , . 221
Cucoarele ha Ibicus. . . . 233
Celebrarea seculaiii a Id iler la 1859. 218
Credinta. . . . 219
PART 11:.A II.
Procnint. . 2
Alviru Dacic la Tibru Roma 1810, . S
La Planeta Inca, . . 10
La cugetarea mea. . 12
Resseritul de Lefcs. . . 1i
Patinia I . . .
' . . 16
Fatima II . . 18
Patima III. . . . . 20
Profetia. . . . 22
Primavera. . . . . :4
Alviro eAtrii eintia. . . . . 341
Clara Lefca Roma 18 i 2. . . 3G
La Doctoral Pezzoni. . . .. 4t
Tot la acela. . . . . 44
Consaerat memorial de Lelea la 181# 4g
Clironomit lui Epaminonda . . . 48
In ocasia sbarului aerostatic a Madame! Blacliaol. 50
CompanieT filarmonice a operei Italiene I b51. 52
PARTEA III.
Oda la Imperatorul Alecsandru I, la 1817. . 66
Pleada odil la Poet!! RomitnI. . . I 62
La Termele de Carlsbad. . . . . 66
Oda. . . . . . . 64
Stefan cel Mare inaintea cetiitet Neamtu. 7?.
Sujetul Baladel. . . . . 76
Poetul dedicatu D Vasile Alexandri. . 7)4
.Anul noti 1857 In Moldova. . . 80
Ijotitie asupra Muntelui Pion in Moldova. . 88
Oda Pindark la D-sleu. . . . . 92
Prologu la 1837. . . . 98
Epuogu. . . . . 104