Resursele acvatice

Apa are o importanta indiscutabila în viata omului, sta la baza existentei biosferei; e
mediu de viata pentru plantele acvatice; are energie cinetica si potentiala utilizabila pentru om si
necesara naturii; e principalul agent de modelare a reliefului si de racire în tehnica si în natura; e
materie prima în economie; e cale de transport pentru ambarcatiuni dar si pentru substante
dizolvate; e mijloc de igiena pentru spalat; e agent terapeutic etc.

Apa de pe planeta noastra formeaza un veritabil

învelis al Terrei, pe care îl numim hidrosfera, si care
e în strânsa relatie cu atmosfera, litosfera si biosfera.
Hidrosfera e formata din trei mari compartimente:
apa din atmosfera (apa meteorica), apa de la
suprafata pamântului (apa de suprafata) si apa de sub
suprafata acestuia (apa subterana). Decenii întregi s-
au facut mari eforturi de a determina cantitatea si
repartitia apei. Cantitatea totala actuala de apa de pe
planeta noastra este estimata la circa 1,4 miliarde de
kilometri cub.

Reteaua hidrografica si punctele de

monitoring a apelor

În comparatie cu restul Europei si România Republica Moldova este o tara cu resurse

reduse de apa. În ciuda realizarii a numeroase acumulari, volumul apei de suprafata statatoare si
debitul râurilor este mic. Densitatea retelei hidrografice în mediu pe republica constituie 0,48
km/km 2, variind de la 0,84 km/km 2 la nordul tarii pâna la 0,2 km/km 2 în partea stânga a
Nistrului.

Sursele principale de alimentare ale râurilor sunt apele pluviale si cele provenite de la
topirea zapezilor.
Apele de suprafata

Reteaua hidrografica a Republicii Moldova este reprezentata prin 3621 râuri si pâraie, inclusiv 7

au lungimea peste 100 km, alte 247 - peste 10 km, 57 de lacuri cu suprafata oglinzii apei de 62,2 km 2 si

circa 3000 bazine artificiale de apa. Lungimea sumara a râurilor este mai mare de 16000 km.

Râurile Nistru (debitul anual - circa 10 km 3) si Prut (debitul anual

- circa 2,4 km 3) cu portiunile de 630 km si corespunzator 695 km
marcheaza frontiera între Republica Moldova, Ukraina si România.
Cele mai mari lacuri naturale sunt situate pe cursul râului Prut
(Beleu, Dracele, Rotunda, Fontan), fl. Nistru (Bâc, Ros, Nistru
Vechi). Cele mai mari lacuri de acumulare artificiale sunt Costesti-
Stânca pe râul Prut (735 mln.m 3 ) si Dubasari pe Nistru (277,4
mln.m 3).
Caracteristicile de baza ale principalelor obiecte acvatice din
Ecosistem acvatic
Republica Moldova sunt demonstrate în tabelele 1 si 2.
(Râul Prut)

Apele subterane

Un rol deosebit în bilantul terestru al apei îl joaca

apele subterane. Ele activ se includ în ciclul hidrologic ca
parte componenta a debitului subteran de apa.
În Republica Moldova cca 40% din populatie (rurala) se
alimenteaza cu apa din straturile subterane cu presiune
hidrostatica si din primul strat acvatic freatic (fara presiune). 
O valoare deosebita pentru republica o au apele din stratul
acvifer freatic si de adâncime. O sursa de apa subterana

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt cunoscute 17 complexe si orizonturi acvifere de

vârstele cuaternara, meoticiana, sarmatian superioara, medie si inferioara, tortoniana, paleogena,
cretacic superioara, jurasic superioara (chimeridg-titon), jurasic superioara (chellovei-oxford),
jurasic medie, permian - triasiana, carbonifera, siluriana si arhaica. Dupa modul si scopul
utilizarii in practica, apele subterane pot fi potabile, tehnice, minerale, industriale si termale.
Aceste tipuri de ape subterane sunt caracteristice pentru tot teritoriul Republicii Moldova.

Apa potabila

Apele subterane potabile sunt înmagazinate in rocile cuaternar, ponticiene, meoticiene,

sarmatiene, cretacic si siluriene. Restul orizonturilor acvifere contin ape sarate cu continutul de
saruri între 3.0 si 80.0 g/dm 3 si mai mult. Apelor arteziene le revine 16 % din volumul total al
apelor naturale folosite in alimentarea centralizata cu apa a republicii. Apele freatice sunt folosite
pentru alimentarea ne centralizata si volumul utilizarii lor fata de alte resurse acvatice în
localitatile rurale constituie 95-100%.

Pe teritoriul tarii sunt cca 6600 sonde adânci de foraj. Din a.2002 functioneaza numai
3100 sonde. Majoritatea din aceste sonde necesita a fi reparate s-au lichidate. Apele freatice sunt
folosite intens în zonele rurale prin intermediul a cca. 250 mii fântâni si izvoare

Rezervele apelor de adâncime constituie în total 3173 mii m 3 /zi conform calculelor din
a.1981 pentru perioada de 25 ani. Rezervele apelor freatice, pâna in prezent, nu sunt calculate.
Estimarea stiintifica arata, ca tara foloseste zilnic cca 50 mii m 3 apa freatica.

Apa tehnica

Apele subterane tehnice sunt de aceeasi vârsta ca si cele potabile. Intr-un sir de cazuri una
si aceeasi sonda se foloseste pentru alimentarea cu apa potabila si tehnica, insa, ca regula, apa
tehnica este utilizata la cazangerii, obiecte zootehnice, centre agricole, etc. Din suma totala a
rezervelor apelor arteziene 2602.0 mii m3/zi constituie rezervele apelor potabile si 573.0 mii m 3
/zi - ape tehnice. Date despre volumul folosit al apei tehnice lipsesc. 

Apa minerala

Republica Moldova dispune de un spectru bogat de ape subterane minerale. Acviferele de

diferite vârste sunt situate la adâncimea de 200 - 1000 m. În prezent sunt cunoscute 16 zacaminte
de apa minerala si 13 zacaminte s e afla la etapa cercetarii detaliate hidrogeologica. Apele
minerale se împart in doua categorii: ape minerale potabile si curative.
 Apele minerale potabile sunt raspândite pe tot teritoriul Moldovei. Cele mai raspândite
zacaminte: Varnita, Balti, Racoarea Codrilor, Chisinau, Soroca, Camenca, Hîrgauca, etc.
Mineralizarea apei constituie 1.0-10.0 g/dm 3. Apele minerale curative sunt caracteristice pentru
sudul si nord-estul tarii si contin hidrogen sulfurat, iod, brom si alte elemente chimice (litiu,
radon, strontiu, bor).

Apa industriala

Apele industriale contin elemente chimice rare, care pot fi extrase din apa si folosite in
diverse domenii practice si industriale. In tara noastra acest tip de apa subterana este foarte
raspândit in partea de sud, nord-est si nord-vest in rocile mezozoice si paleozoice.

Cele mai raspândite sunt zacamintele de apa cu iod, brom, bor si heliu. Mineralizarea
apelor este de 1.0 -120.0 g/dm 3, concentratiile iodului - 1.0-60.0 mg/dm 3, bromului - 20.0-
250.0 mg/dm 3 si heliului - pâna la 15.0 ml/dm 3.

Ecosistem acvatic (Fluviul Nistru)

Apa termala

Apele termale sunt raspândite in lunca r. Prut si în partea de sud a Moldovei. Vârsta
acviferilor variaza de la neogen pâna la silurian cu pozitia subterana intre 100 -1000 m si mai
mult. Temperatura apei constituie 20.0-80.0 0 C. Debitul foragelor cu apa termala cuprinde
valorile 10 -100 m 3/zi.

Repartizarea resurselor de apa subterana pe teritoriul republicii nu este uniforma, cea mai
mare parte a lor fiind concentrata în luncile râurilor Nistru si Prut. Pe masura îndepartarii de
aceste râuri, alimentarea cu apa a orizonturilor acvifere subterane scade.

Calitatea apei

Apa nu apare în natura în stare pura, ci are multe saruri dizolvate si alte substante.
Desigur proportia variaza mult între apele dulci si cele sarate, oceanice sau din lacuri sarate.

Statistic unele elemente sunt prezente în cea mai mare parte a apelor si au concentratii
semnificative, pe când altele apar rar sau numai în cantitati extrem de reduse. O statistica asupra
compozitiei apei potabile propune urmatoarea ordine a abundentei:

- Constituenti majori: sodiu, calciu, magneziu, bicarbonat, sulfat, clor, silice; 

- Constituenti secundari: fier, strontiu, potasiu, carbonat, azotat, fluor bor; 
- Constituenti minori: stibiu, aluminiu, arsen, bariu, brom, cadmiu, crom, cobalt, cupru,
germaniu, iod, plumb, litiu, mangan, molibden, nichel, fosfat, rubidiu, seleniu, titan,
uraniu, vanadiu, zinc; 
- Constituenti prezenti ca urme: beriliu, bismut, ceriu, cesiu, galiu, aur, indiu, lantan,
niobiu, platina, aur, ruteniu, scandiu, argint, taliu, toriu, cositor, tungsten, yterbiu, ytriu,
zirconiu;

Deoarece sursele principale în alimentarea centralizata a tarii cu apa potabila sînt râurile
Nistru(56%) si Prut(16%), alte surse de suprafata - 8%, un interes deosebit îl prezinta calitatea
apei lor (Tabelul 3).

În ultimii ani (2000 – 2004) comparativ cu anii 1980 - 1990 calitatea apelor atât dupa
indicii organoleptici cît si principalii indici hidrochimici s-a îmbunatatit: mineralizarea apei a
scazut cu 10-15% încadrându-se în limitele 248-473 mg/dm 3 (fl. Nistru), 232-644 mg/ dm 3 (r.
Prut) si 278-550 mg/dm 3 (fl. Dunarea); continutul nitratilor a scazut de 2-3 ori; în apa se
depisteaza cantitati mici de nitriti; fosfati Datele referitoare la calitatea apei r. Nistru pe teritoriul
Republicii Moldova, dupa proprietatile fizico-chimice si bacteriologice demonstreaza ca apa este
de clasa a 2-a a calitatii - "poluare moderata".

În sectiuni dupa orasele amplasate de-a lungul râurilor si confluenta cu afluentii Raut si
Bîc, apa este de clasa a 3-a - "poluata". Calitatea apei râului Prut pe teritoriul Republicii
Moldova nu depaseste clasa a 3-a.

Cascada mare la Tîpova

Utilizarea apei

În conditiile limitate ale cantitatii de apa este necesar de determinat

prioritatile utilizarilor pentru diferite necesitati social-economice.

Practic în primul rând sunt satisfacute necesitatile de asigurare a populatiei

cu apa potabila apoi urmeaza cerintele respective ale întreprinderilor pentru

prelucrarea produselor agricole (fabrici de conserve, de prelucrare a strugurilor, a

produselor zootehnice s. a). Cea mai mare cantitate de apa se foloseste în

Republica Moldova în irigatie. Pentru un ha, în decursul unui sezon de irigare se

cheltuieste, în dependenta de plante, conditii climaterice si tehnica de irigatie - de

la 1000 pâna la 3500 m 3.

O conditie obligatorie de folosire a apelor de suprafata este asigurarea în

sursa de alimentare a calitatii sanitare.

Consumul apei în Republica Moldova a scazut semnificativ, atît pentru

necesitati de productie, irigarea terenurilor agricole, c ît si a celei potabile (Tabelul

4). Cauza acestor constatari este declinul în economie. Alimentarea cu apa potabila

a localitatilor este asigurata în proportie de 30% din sursele de suprafata si 70%

din cele subterane. Populatia rurala se alimenteaza din surse centralizate numai în

proportie de 18%, în rest alimentarea cu apa a zonelor rurale este decentralizata,

din fântâni.

Generalizând datele privind cantitatea de apa de suprafata ce se formeaza pe teritoriu

(1,32 km 3), de ape subterane (1,1 km 3), cât si a cotei-parte de apa, ce revine republicii din
râurile transfrontiere Nistru (4,1 km 3) si Prut (0,7 km 3), se impune afirmarea ca resursele de
apa disponibile pentru diverse folosinte în republica pot fi estimate actualmente la 7,1 km 3 /an.
Unui locuitor din republica i se revine cca 0,33 mii m 3 pe an, reiesind din resursele locale si
1,7 mii m 3 pe an, calculându-se si volumul cotei parte de apa din râurile transfrontaliere.
 Sursa importanta de apa – fluviul international Nistru

De o importanta economica deosebita este pentru Republica Moldova v alorificarea

resurselor piscicole

În anul 2002 pescuitul industrial a fost autorizat în lacul de acumulare Costesti – Stânca
(r. Prut) si în bazinul fl. Nistru. Din limitele aprobate pentru anul 2002 (139 tone) beneficiarilor
au fost atribuite 78,35 tone, din care au fost pescuite 37,8 tone.

Resursele piscicole din bazinele piscicole naturale sânt în stare de criza cu tendinta
pierderii valorii piscicole si economice.

Pentru ameliorarea starii resurselor piscicole este necesar:

- încheierea acordurilor bilaterale cu Ucraina si România privind protectia si folosirea

resurselor piscicole, reglementarea pescuitului si efectuarea masurilor comune de ameliorare
piscicola;

- corelarea legislatiei privind protectia resurselor piscicole si altor acte normative reiesind
din situatia social - economica actuala si de perspectiva;

- popularea cu puiet a lacului de acumulare Dubasari si efectuarea lucrarilor ameliorativ -

piscicole;

- construirea unui centru de incubare artificiala a icrelor la lacul de acumulare Costesti –

Stânca
Sursele de poluare a apei

Sursele de poluare a apelor pot fi de natura organizata si neorganizata.

Sursele organizate includ apele reziduale comunale (menajere), industriale si

agrozootehnice. Apele menajere sunt poluate chimic (substante organice, compusi ai azotului,
detergenti etc.) si bacteriologic, Aceste surse sunt de obicei cunoscute si supravegheate, iar
deversarile lor pot fi estimate cu destula precizie.

În Republica Moldova sunt monitorizate sursele organizate de poluare si anume poluarile

provenite de la utilizatorii de apa primari si cei racordati la sistemele de canalizare centralizate.
Investigarile efectuate de laboratoarele IES asupra altor surse (apele meteorice, deversari de ape
reziduale fara preepurare, gunoisti s. a.) demonstreaza ca acestea sunt mai periculoase pentru
mediul înconjurator decât sursele organizate.

La depozitul de deseuri solide Cretoaia, de exemplu, lichidul format în stocul deseurilor

infiltrându-se prin talpa si corpul barajului, polueaza pânza freatica, care are un continut ce
depaseste de 100-1000 CMA pentru diversi poluanti organici. Deversarile neorganizate ale
apelor uzate din sectorul casnic (cca 70% din ele se evacueaza în haznale permeabile si în cursuri
de apa) polueaza si ele apele naturale.

Alte surse potentiale de poluare sunt câmpurilor de filtrare ale fabricilor de zahar,
namolurile depozitate pe platformele de uscare ale instalatiilor de epurare si gunoiul de grajd de
la complexele animaliere ramase în functiune. Cu regret impactul acestor surse de poluare asupra
mediului nu se monitorizeaza. Lipseste reteaua de observatii si investigatii de laborator asupra
pânzei freatice din zona de amplasare a obiectivelor nominalizate. Lipsa datelor factologice
sistematice nu permite evaluarea pertinenta a situatiei, urmata de masuri de combatere a poluarii
ceea ce provoaca degradarea continua a calitatii apelor de suprafata si subterane.

Din an în an scade gradul de încarcare a capacitatilor disponibile a statiilor de epurare

biologica a apelor (SEB) în functiune.

Pentru epurarea apelor uzate pâna în anii 90 au fost construite peste 580 statii de epurare
biologica (SEB). În anul 2003 au functionat 104. În 2003 statiile de epurare au fost folosite doar
la o treime din capacitate, fiind epurate doar 198 mii m 3 /zi, la o capacitate totala de 614 mii m
3 /zi

Din instalatiile de epurare amplasate în bazinul r. Nistru mai functioneaza cu încadrare la

cerintele autorizatiilor de mediu doar SEB Floresti, Balti. În 2003 au fost frecvente cazurile când
s-a depistat continutul redus de oxigen în apele r. Bâc în aval de mun. Chisinau (dupa SEB SA
Apa-Canal). S-a redus, aproximativ de 2 ori, eficienta de epurare a instalatiilor municipale dupa
prabusirea la 30.XI. 2002 a peretilor în bazinele de aerare. În 2002-2003 s-au efectuat lucrari de
retehnologizare a sistemului de aerare care va contribui la o epurare mai eficienta.

Volumul apelor uzate evacuate în râurile Nistru, Bîc, Prut si Raut s-a redus fata de 1990
corespunzator de 3,9; 2,3; 5,6 si 3 ori; s-au format 703 mln.m 3 de ape uzate, inclusiv 560 mln.m
3 ape evacuate fara epurare folosite pentru racirea turbinelor Centralei electrice din Dnestrovsk.

Cantitatea substantelor organice (CBOt), materiilor în suspensii si azotului amoniacal

evacuate în apele de suprafata s-au redus considerabil fata de anii 1990-1995.

Apele freatice sunt extrem de vulnerabile fata de impactul antropogen. Din totalul
prizelor de apa numai 20.0% corespund normativelor sanitare si igienice. Spectrul poluantilor
naturali si artificiali este foarte larg: compusii cu azot, pesticide, seleniu, fluor, sulfati, etc.
Valorile mineralizarii si duritatii totale depasesc de 2.0-5.0 ori si mai mult normativele
internationale. În ultimii ani poluarea bacteriana se plaseaza pe primul loc, drept confirmare a
majorarii impactului antropogen. Conform estimarilor concernului "Apele Moldovei" 1.5 mln.
oameni din tara folosesc apa freatica poluata cu nitrati, cu o mineralizare si duritate sporita.

In zonele rurale cca 70% dintre copii

sufera de lipsa s-au prezenta excesiva a fluorului
in apele subterane.
Reiesind din datele tabelului 5 ponderea
probelor de apa, care nu corespund cerintelor
sanitar – igienice conform datelor supravegherii
sanitar – epidemiologice aspect teritorial, s-a
constatat ca cea mai nefavorabila situatie
privind calitatea apei din sursele subterane,

Ecosistem acvatic de lânga Balatina

folosite în scopuri potabile, s-a creat în judetele Taraclia, Ungheni, Orhei, Lapusna, Cahul si
UTA Gagauzia, unde ponderea ne corespunderii calitatii apei la parametrii hidrochimici
depaseste 50%. Microbiologic, cea mai nefavorabila situatie se înregistreaza în Transnistria, jud.
Tighina, Chisinau, Soroca, Taraclia si Ungheni, unde ponderea ne corespunderii depaseste 10 %.

4 b. Poluarea transfrontaliera

Gestionarea apelor transfrontaliere implica eforturile conjugate ale tarilor riverane

(Republica Moldova – România; Republica Moldova – Ucraina) si este reglementata prin
conventii internationale. Dintre acestea mai relevante sunt Conventia privind protectia râurilor
transfrontaliere si a lacurilor internationale (1992) si Conventia privind cooperarea pentru
protectia si utilizarea durabila a bazinului fluviului Dunarea (1994).

Recent SHS a instalat 4 statii de control automat pe r. Prut si fl. Nistru: Cu ajutorul lor se
monitorizeaza încontinuu calitatea apei râurilor transfrontaliere (pH, temperatura, nivelul apei,
conductibilitatea, turbiditatea si oxigenul dizolvat), realizând astfel o supraveghere sistematica si
operativa asupra calitatii apelor transfrontaliere si avertizarea urgenta privind cazurile de poluare
accidentala a apelor transfrontaliere catre statele vecine, autoritatile publice locale si
centrale ,agentii economici si populatia.

Pe parcursul anului 2003 poluari evidente, înalte si extrem de înalte din punct de vedere
hidrochimic, pe cursurile de apa ce tranziteaza teritoriul Republicii Moldova, n-au fost
înregistrate.

Construirea barajelor si a lacurilor de acumulare Novodnestrovsc - Ucraina (fl. Nistru) si

Costesti-Stanca (r. Prut) a avut urmari nefaste pentru ecosistemele râurilor. Activitatea nodului
hidroelectric provoaca variatii nenaturale ale regimului, ceea ce a modificat viteza curentului de
apa, regimul termic si a dus la cresterea turbiditatii apei si înnamolirii albiei pe tot cursul râului
în aval de Novodnestrovsc. Prin schimbarea regimului termic al apei fluviului Nistru în aval de
complexul hidrotehnic Novodnestrovsc s-a micsorat viteza proceselor fizico-chimice din apa.
 Regimul hidrologic al fluviului Nistru în aval de barajul tampon al complexului
Hidroenergetic Novodnestrovsk. 2003

Masuri de protectie a resurselor acvatice.

În conditiile crizei economice în care se afla tara, îndeplinirea principalelor masuri de

protectie a resurselor acvatice se realizeaza insuficient. Lasa de dorit retehnologizarea
complexelor de aprovizionare cu apa, constructia si reconstructia complexelor de epurare a
apelor uzate.

În a. 2003 a continuat implementarea Programului de alimentare cu apa si canalizare a

localitatilor din Republica Moldova pâna în a. 2006 si s-a efectuat un anumit volum de lucrari
menite sa protejeze resursele acvatice.

De mentionat ca investitiile fondului ecologic în masurile de protectie a resurselor

acvatice s-au majorat de la 8% în 2001, pâna la 17,7% în 2003. O pondere sporita o au si
investitiile straine (Danemarca, Olanda si Elvetia), constituind 37,1% din total.

În 2003 a continuat implementarea mecanismului de percepere a platilor pentru

deversarile de poluanti în apele naturale. Agentiile ecologice au perceput în acest scop 1,88 mln.
lei de la 720 utilizatori de apa.

5 b. Monitoringul calitatii apelor

 Directia Monitoring al Calitatii Mediului (Serviciul Hidrometeorologic de Stat),

realizeaza monitoringul calitatii apelor de suprafata pe întreg teritoriul republicii.

Monitoringul calitatii apelor de suprafata se efectueaza în 48 de sectiuni, 39 puncte de

observatii, 6 bazine (Costesti, Dubasari, Ghidighici, Comrat, Taraclia, lacul Cahul), 1 liman
(Cuciurgan),16 râuri (Prut, Nistru, Dunarea, Ciuhur, Gârla Mare, Sarata, Lunga, Cogâlnic,
Camenca, Molochish, Ichel, Raut, Cubolta, Botna, Br. Turunciuc). El a fost desfasurat conform
unui program deplin dupa 49 indici hidrochimici (indicii fizico-chimici, indicii regimului de
oxigen, indicii de mineralizare, indicii specifici de poluare, elemente biogene) si 5 indici
hidrobiologici (indicii microbiologici, fitoplanctonul, zooplanctonul, perifitonul, zoobentosul).

Pe doua rîuri transnationale Prut si Nistru în localitatile Sirauti,

Naslavcea (la întrare pe teritoriul Republica Moldova) si în
localitatile Valea Mare (centru), Tudora (la iesire), au fost instalate
4 statii automate, ce efectueaza controlul calitatii apelor de
suprafata dupa urmatorii indici: pH, temperatura, nivelul apei,
conductivitatea, turbiditatea si oxigenul dizolvat.

Eficienta statiilor SEB, care sunt poluatorul principal al apelor

naturale, este supravegheata de Inspectoratul Ecologic de Stat. IES
însa nu în toate cazurile se reuseste realiz area acestui control din
Statie automata de control a
cauza potentialului mic al laboratoarelor hidrochimice ( fig.18 sau
calitatii apei amplasata pe
2.16).
râul transfrontalier Prut
 Asigurarea cu control analitic a eficientei SEB-urilor în functiune în 2002

În anul 2002 din cele 106 SEB-uri în functiune, asigurate cu control analitic au fost doar
57, iar numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuarilor de ape uzate asupra cursurilor
receptoare.

Evaluarea calitatii si gradului de poluare a apelor folosite în scopuri potabile tine de

responsabilitatea Centrului National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva. Sistemele de
alimentare centralizata cu apa sunt supravegheate sistematic. Controlul privind calitatea apei din
cca 250 mii fântâni si izvoare din republica este realizat sporadic, strictul necesar, deasemenea
din motivul potentialului mic al laboratoarelor analitice.

BIOGRAFIE

https://ru.scribd.com/upload-document?
archive_doc=245961465&escape=false&metadata=%7B%22context%22%3A
%22archive_view_restricted%22%2C%22page%22%3A%22read%22%2C%22action%22%3A
%22download%22%2C%22logged_in%22%3Atrue%2C%22platform%22%3A%22web
%22%7D
 https://ru.scribd.com/doc/200562834/Resursele-minerale-ale-Republicii-Moldova-sint-
reprezentate-preponderent-de-roci-sedimentare

https://docviewer.yandex.ru/view/0/?
page=1&*=Xj41UwFBWSe54S9WSfZ0YKVqKCR7InVybCI6Imh0dHA6Ly93d3cucGFybGFt
ZW50Lm1kL0xpbmtDbGljay5hc3B4P2ZpbGV0aWNrZXQ9TTdoeDhKRlkzckUlM0QmdGFia
WQ9MjMxJmxhbmd1YWdlPXJvLVJPIiwidGl0bGUiOiJMaW5rQ2xpY2suYXNweD9maWxld
Glja2V0PU03aHg4SkZZM3JFPSZ0YWJpZD0yMzEmbGFuZ3VhZ2U9cm8tUk8iLCJub2lmcm
FtZSI6dHJ1ZSwidWlkIjoiMCIsInRzIjoxNjAyMTEyODc0NzA0LCJ5dSI6IjgwOTI2Mjg5ODE1
NTc0NzYwODYiLCJzZXJwUGFyYW1zIjoibGFuZz1ybyZ0bT0xNjAyMTEyODA3JnRsZD1y
dSZuYW1lPUxpbmtDbGljay5hc3B4JTNGZmlsZXRpY2tldCUzRE03aHg4SkZZM3JFJTNEJTI
2dGFiaWQlM0QyMzElMjZsYW5ndWFnZSUzRHJvLVJPJnRleHQ9OC4rUmVzdXJzZWxlK2
FjdmF0aWNlK2FsZStSZXB1YmxpY2lpK01vbGRvdmEuK1N0YXJlYSthY3R1YWwlQzQlO
DMrYStiYXppbmVsb3IrYWN2YXRpY2UuK3BkZiZ1cmw9aHR0cCUzQS8vd3d3LnBhcmxhb
WVudC5tZC9MaW5rQ2xpY2suYXNweCUzRmZpbGV0aWNrZXQlM0RNN2h4OEpGWTNy
RSUyNTNEJTI2dGFiaWQlM0QyMzElMjZsYW5ndWFnZSUzRHJvLVJPJmxyPTEwNDk0Mi
ZtaW1lPXBkZiZsMTBuPXJ1JnNpZ249YTFlYjY5YTA2MTcxY2M0YjYyYWRkZDI1YmMw
N2MxMWIma2V5bm89MCJ9

http://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=M7hx8JFY3rE
%3D&tabid=231&language=ro-RO

https://acc.md/securitatea-resurselor-acvatice-ale-republicii-moldova-riscuri-si-
amenintari/