Scoala Speciala nr.

2 Ploiesti
Prof- educator: Ioana Constantin
Data: 08.10.2009

PROIECT DE LECTIE
Povestea frunzelor- Colaj din Frunze

Cu frunze vantul scrie nume de copaci.

In floarea varstei frunza isi ia parfum de toamna.

Aria curriculara: Terapie educationala complexa si integrata

Disciplina: Terapie ocupationala
Clasa: a VII-a
Tema: Povestea frunzelor- Colaj din frunze
Tipul de lectie: mixta
Nivelul capacitatilor de invatare ale elevilor: din totalul de 7 elevi ai clasei:
 3 au ritm de lucru/ invatare rapid
 4 au ritm de lucru/ invatare medi

Obectivul fundamental:
2.3- Exersarea tehnicilor de lucru utilizate in activitatile de terapie ocupationala
3.2- realizarea de produse, utilizand tehnicile de invatare

Obiectivele operationale:
1. Sa descrie anotimpul toamna
2. Sa participe activ la jocul didactic de extragere a biletelelor
3. Sa citeasca un text
4. Sa raspunda la ghicitoare
5. Sa precizeze cel putin doua posibilitati de utilizarea frunzelor uscate
6. Sa realizeze corect un colaj cu frunze uscate
7. Sa aprecieze prin aplauze lucrarea colegilor.

Strategia didactica ( metode, procedee, mijloace didactice ): jocul didactic, explicatia,

conversatia, lucrul individual, lucrul in echipa, observatia

Desfasurarea activitatii
Scoala Speciala nr. 2 Ploiesti
Prof- educator: Ioana Constantin
Data: 08.10.2009

Momentul de Obiectiv Continutul lectiei Metode Mijloace Evaluare

desfasurare
Moment organizatoric Crearea climatului
psiho- afectiv necesar
desfasurarii in bune
conditii a activitatii

Introducere in 1 Elevilor li se va anunta Conversatia Observare

activitate: teme lectiei si sistematica
 Captarea activitatile pe care le
atentiei vor desfasura. Evaluarea
 Enuntarea Elevii vor fi intrebati propriu-zisa
obiectivelor despre anotimpul in a
care se afla, in special raspunsurilor
despre pomi si despre
frunzele care se
ingalbenesc si cad
toamna
Reactualizarea 2 In functie de Jocul Fise de
cunostintelor necesare raspunsurile lor, elevii didactic lectura
desfasurarii lectiei vor extrage biletele pe ce
care sunt trecute scurte Lucru in cuprind
texte ce cuprind legenda echipa texte
frunzelor de tei, stejar, scurte
plop sau ce cuprind Lucru Fise ce
ghicitori despre acestea. individual cuprind
ghicitori
Prezentarea 3,4,5,6 Se va trece la activitatea Joc didactic Fise de Observare
continutului lectiei: propriu- zisa: unii elevi lectura sistematica
 Conducerea le vor citi legendele Lucru Fise ce
invatarii frunzelor celorlalti individual cuprind Evaluarea
 Obtinerea colegi iar cei care au ghicitori raspunsurilor
performantelor extras ghicitorile le vor Colaj si a
 Asigurarea citi si ne vor spune Lipire, Frunze, implicarii in
feed-back-ului raspunsul. rupere coli, activitate
Elevii care vor foarfeca,
intampina dificultati la Explicatia lipici
executarea sarcinilor:
lectura textului sau Conversatia
gasirea raspunsului vor
primi ajutorul necesar.
Elevii vor fi atrasi intr-
un joc: cum putem
utiliza frunzele uscate
in activitatea noastra de
Scoala Speciala nr. 2 Ploiesti
Prof- educator: Ioana Constantin
Data: 08.10.2009

la clasa, ce putem face

cu ele, ce fel de planse
sau produse putem
realiza.
Fiecare elev va primi un
set format din frunze
uscate si presate, coli,
lipici, foarfeca.
Fiecare va trebui sa
realizeze un colaj din
frunze, astfel incat sa
reprezinte ceea ce a citit
prin lucru manual.
Modelul colajul este la
alegere, insa elevii se
pot inspira si din unele
modele deja realizate.
In timp ce elevii
lucreaza, vor fi asistati
si intrebati daca au
nevoie de ajutor sau
daca nu pot realize
sarcina ceruta.
Incheierea activitatii: 7 Elevii vor prezenta, pe Joc didactic Plansele Aprecierea
 Asigurarea rand, in fata clasei de evaluare realizate finala a
transferului lucrarea realizata a lucrarilor
 Sarcini de produselor practice
munca Ceilalti vor trebui sa colegilor realizate
independente aprecieze calitatea prin
lucrarii prin aplauze aplauze

Elevii vor fi rugati sa

spuna daca le-a placut
activitatea, ce anume le-
a placut si daca ar vrea
sa mai lucreze astfel.
Scoala Speciala nr. 2 Ploiesti
Prof- educator: Ioana Constantin
Data: 08.10.2009

Anexa 1:

Fise de lectura:

Fisa 1: Frunza de stejar

Stejarul este un arbore forestier si ornamental cu talia de cca. 40 – 50 m. Se gaseste in regiunile
de campie si in colinele joase. Are coroana larga si trunchiul adanc brazdat, brun-negricios,
radacina adanc infipta in pamant.
Poetul Octavian Goga spune :
Pe varf de deal, in largul de zapada,
Batran stingher stejarul sta de paza.
Fructul stejarului este ghinda. Maronie, stralucitoare, cu un miez uleios ea constituie o hrana
delicioasa pentru jucausele veverite si pentru fiorosii porci mistreti.
Scoarţa de stejar este folosită din antichitate în tăbăcărie, deoarece conţine mari cantităţi de
tanini foarte eficienţi în prelucrarea nţine mari cantităţi de tanini foarte eficienţi în prelucrarea
pielii.
Lemnul de stejar era folosit in secolul trecut la construirea corabiilor. Tot din lemn de stejar sunt
construite bisericile cu turnurile inalte din Maramures.
Venirea toamnei da semnalul pentru pregatirea somnului de iarna: se intrerupe alimentarea
frunzelor, seva se retrage, iar „hainele” verzi ale stejarului devin aurii, se usuca si cad. Este o
invitatie la masa pentru ramele de sub copac, dar si pentru alti locuitori ai pamantului: miriapode,
paduchi, limacsi si furnici.

Fisa 2 : Plopul cu frunza tremuratoare

Traia odata, intr-un sat, un baiat tare obraznic si rautacios, pe nume Neagu. Se tinea numai de
nazdravanii. Se suia prin copaci si spargea toate ouale din cuiburile pasarelelor ; prindea cateii si
le prindea de cozi tinichele ; inhata pisicutele si le spanzura cu latul sub grinzile din cerdacuri,
speriind batranii. Un biet om cazu in colbul drumului, plin de sange.
Insa Preasfantul Dumnezeu, care le vede pe toate din cer, se arata tulburat de ispravile crude ale
lui Neagu.
-Sfanta Duminica, zise stapanul lumii, ia du-te mataluta pa Pamant si incearca indreptarea
baiatului…
In satul cu pricina, taranii se aflau la biserica, pentru slujba de duminica. O femeie garbovita se
aseza la usa de la intrare. Era chiar Sfanta Duminica, prefacuta in batrana cu broboada
taraneasca.
Si iata-l pa Neagu, baiatul cel rau, venit la biserica nu pentru inchinaciune, ci pentru pozne. Ochii
de drac ai baiatului nascoceau, chiar atunci o ghidusie. Venind cu lumanarea aprinsa, in spatele
batranei de la usa, dadu foc broboadei acesteia, ranjind ca un diavol. Straiele femeii se aprinsera
ca iasca. Tulburati de la rugaciune, oamenii sarira sa stinga focul. Insa Sfanta Duminica striga :
-Nu va temeti, iubiti credinciosi ! Flacarile nu pot sa-mi atinga trupul. Eu sunt Sfanta Duminica.
Intr-o clipa, batrana incovoiata se prefacu intr-o zana de o frumusete nemaipomenita, cu ochi
albastri, ca azurul si parul de aur, in care se topeau flacarile broboadei. Crestinii o priveau uimiti.
Iar neagu, speriat de fapta sa, porni sa fuga, dar Sfanta Duminica ii porunci :
-Ramai locului, baiat rau ce esti ! Preasfantul Dumnezeu m-a trimis pe Pamant, ca sa-ti indrept
pacatele. Vad insa ca tu, neagule, esti mai rau ca diavolul. Nu poti fi mantuit. Tu nu poti ramane
Scoala Speciala nr. 2 Ploiesti
Prof- educator: Ioana Constantin
Data: 08.10.2009

pe Pamant, cu infatisare de om. De aceea, hotarasc sa devii copac rece si sterp, fara flori si
fructe. Sterp pe vecie sa fii !
Auzind un aca asta, Neagu o lua la sanatoasa. Numai dupa cativa pasi, baiatul cel rau simti cum
ii ingheata sangele. Oamenii vedeau o minune : trupul baiatului se transforma in trunchi de
copac, iar mainile in ramuri. In ograda bisericii, printre cruci de morminte, se ridica spre cer un
plop inalt, cu frunze tremuratoare.
Legenda spune ca, de atunci, exista plopul, iar frunzele sale tremura mereu, cerandu-si iertare de
la Sfanta Duminica si de la bunul Dumnezeu.

Fisa 3 : Frunza de tei

Teiul este simbolul orasului Iasi. Teiul lui Eminescu din Parcul Copoului arata lumii intregi
pretuirea de care s-a bucurat acest sfant arbore din partea poetului nostru national.

Florile de tei
Ne imbata cu mirosul lor placut in lunile iunie-iulie, iar infuzia din flori de tei are un parfum si o
aroma inconfundabile. Virtutile terapeutice ale teiului au fost descoperite inca din cele mai vechi
timpuri, cand se foloseau in scopuri medicinale coaja, frunzele si seva. Astazi florile sunt partea
cea mai des utilizata.
Traditiile noastre populare desemneaza teiul drept pazitor si alinator al sufletului, el este un
remediu universal, indicat deopotriva tinerilor si batranilor si, totodata, o nesecata sursa de
inspiratie pentru poeti si artisti.

Fise ce cuprind ghicitori:

Fisa- ghicitoare 1:
Falnic sade in furtuna,
Iar in noptile cu luna
Cantareti vestiti aduna.

Fisa- ghicitoare 2:
Iarna e nepasator
Si vara-i tremurator.

Fisa- ghicitoare 3 :

Cine-i nalt si tuguiat
Si priveste peste sat ?

Fisa- ghicitoare 4 :

Ce copac stufos si-nalt/ Infloreste-n luna mai
Si da foare pentru ceai ?/ Cine este ? L-ati aflat ?
Scoala Speciala nr. 2 Ploiesti
Prof- educator: Ioana Constantin
Data: 08.10.2009