Geografie Generala Elemente Introductive

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L.
C a r a g i a l e”
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE GENERALĂ
ELEMENTE INTRODUCTIVE
CAIET CU FIŞE DE LUCRU

PENTRU CLASA A V-A
ISBN 978-973-0-23330-8
BUCUREŞTI – 2017
Colegiul Naţional „I. L. C a r a g i a l e” Bucureşti
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE GENERALĂ
ELEMENTE INTRODUCTIVE
CAIET CU FIŞE DE LUCRU
PENTRU CLASA A V-A
(auxiliar didactic pentru uz intern)
UTILIZATOR
Nume...........................................................................................
Prenume.....................................................................................
ISBN
ISBN 978-973-0-0-23330-8
BUCUREŞTI
2017
Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.
2
COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE”

www.cnilcb.ro
Bucureşti – Calea Dorobanţilor, nr. 163, Sector 1
Telefon: 0212.301.021
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com
Referenţi: Prof. dr. Prof. gr. I Cristina Mihaela MIRON, Şcoala Gimnazială nr. 7, Bucureşti
Prof. dr. Viorel PARASCHIV, Liceul Economic de Turism Iaşi,
profesor asociat la Centrul de Excelenţă Iaşi.
IOAN MĂRCULEŢ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei – studiu
geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în 2013)
și profesor gradul I la Colegiul Național „I. L. Caragiale“, București – este autorul sau coautorul a 46
cărți, broșuri şi caiete (studii de specialitate, monografii, enciclopedii, dicționare, cărți şi auxiliare
școlare etc.) și a publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii de geografie
(geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia populației și așezărilor, geografie
economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie, precum și
peste 150 de articole de popularizare și cu caracter școlar.
CĂTĂLINA MĂRCULEŢ – cercetător științific în Institutul de Geografie al Academiei Române,

doctor în Geografie din anul 2010, cu teza Clima şi riscurile climatice din Depresiunea Alba Iulia -
Turda, cu o activitate editorială alcătuită din: peste 20 de cărți și broșuri realizate în colaborare, 10
capitole în volume, peste 150 de articole ştiinţifice în diverse reviste de specialitate acreditate,
rezultatul a peste 100 de comunicări susţinute la diferite sesiuni şi conferinţe, naţionale şi
internaţionale, alături de alte peste 50 de articole şi broşuri de popularizare şi informare.
ISBN 978-973-0-0-23330-8
Important: prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai

cu acordul scris al autorilor.
Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
cmarculet@yahoo.com
3
CUPRINS
NOTĂ INTRODUCTIVĂ..................................................................................................................5
CONŢINUTURILE FIŞELOR.............................................................................................................6
Unitatea de învăţare Conţinuturi Pagina

 Pământul – corp cosmic 7
Pământul ca planetă  Reprezentarea suprafeţei Pământului 9
 Reprezentarea orizontului local 12
 Relieful – caracteristici generale 13
Relieful Pământului  Forme majore ale reliefului terestru 15
 Relieful orizontului local 17
 Atmosfera – caracteristici generale 18
 Temperatura aerului 19
Atmosfera – caracteristici  Precipitaţiile atmosferice 20
generale
 Vremea şi clima orizontului local şi apropiat 21
 Hidrosfera – caracteristici generale. 22
Hidrosfera  Oceanele şi mările. 23
 Apele continentale: râurile şi lacurile 26
 Elemente de hidrografie a orizontului local 29
 Biosfera – caracteristici generale 30
Biosfera  Domeniile de viaţă ale Terrei şi conservarea
biosferei 31
 Vegetaţia şi animalele din orizontul local şi apropiat 32
Solul (pedosfera)  Solul – caracteristici generale 33
 Numărul locuitorilor şi răspândirea populaţiei pe
Geografia populaţiei şi Terra 34
aşezărilor omeneşti  Aşezări umane – caracteristici generale. Aşezările
rurale şi urbane 36
Resursele naturale  Resursele naturale – caracterizare generală 39
 Agricultura şi industria – caracteristici generale 41
Activităţile economice  Căile de comunicaţie şi turismul 44
 Activităţi economice în localitatea natală şi în
orizontul apropiat 47
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................48
4
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Prezentul auxiliar didactic, Geografie generală – elemente introductive. Caiet

cu fişe de lucru pentru clasa a V-a – este destinat activităţilor elevilor la clasă, sub
directa coordonare a profesorului.
Lecţiile au fost elaborate în scopul lucrului individual cu manualul, textele și cerinţele
din conţinuturi fiind realizate, în cea mai mare parte, pe baza manualului publicat la
Editura Teora (autori: Daniela Strat şi Constantin Furtună), conform programei pentru o
oră pe săptămână. Temele privind orizontul local descriu geografia Municipiului Bucureşti
şi a împrejurimilor sale.
La decizia profesorului, conţinuturile unor lecţii/fişe de lucru pot fi lucrate în perechi
de elevi (colegii de bancă) ori pe grupe, iar resursele de timp pot fi stabilite de către
cadrul didactic, în funcţie de potenţialul clasei.
Unele casete cu rubrica Exerciţiu oferă posibilitatea unor activităţi practice, iar cele
cu rubrica Verificaţi-vă cunoștinţe acumulate pot fi folosite în structura lecţiei ca teste
destinate evaluării cunoștinţelor acumulate (evaluării performanţei).
Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ
5
CONŢINUTURILE FIŞELOR
6
PĂMÂNTUL CA PLANETĂ
Fişa de lucru: PĂMÂNTUL – CORP COSMIC

Universul reprezintă lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp şi spaţiu.
Pământul (Terra) este o planetă a Sistemului Solar, situată în galaxia numită Calea Lactee.
Împreună cu profesorul de la clasă stabiliţi:
 Ce sunt galaxiile. ...........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Ce este Sistemul Solar. ..................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Ce sunt planetele. ...........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Exerciţiul I
Cu ajutorul figurii II.5 Sistemul Solar, din manual (p. 11), scrieți planetele Sistemului Solar, începând
cu cea mai apropiată de Soare.
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Ce loc ocupă Pământul în cadrul planetelor Sistemului Solar? ...............................................................
Exerciţiul II
Citiţi textul din manual (p. 15) şi răspundeți la următoarele întrebări:
1. Care este vârsta Pământului? ..........................................................................................................................
2. Ce formă are Pământul? ..................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
3. Datorită cui Pământul este turtit la poli și bombat la Ecuator? .........................................................................
4. Cum se numește primul om care a spus că Pământul este de formă sferică? ................................................
5. Cum se numește omul care a demonstrat sfericitatea Pământului? ................................................................
Exerciţiul III
Explicați, cu cuvintele voastre, figura III.2 Demonstrarea formei sferice a Pământului, din manual (p. 16).
 De reținut
Luna este satelitul natural al Pământului. Ea se rotește în jurul Terrei și în jurul propriei axe. Ambele
mișcări au aceeași durată: 29 de zile şi 12 ore. Din această cauză, Luna își arată spre Pământ aceeași față.
Exerciţiul IV
Pământul este influențat de Lună? Cum?
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
7
MIȘCĂRILE PĂMÂNTULUI. Pământul se rotește în jurul axei sale (mișcarea de rotație) și în

jurul Soarelui (mișcarea de revoluție).
Exerciţiul V
A. Mișcarea de rotație se realizează în 24 de ore. Cu ajutorul textului din manual (p. 21), scrieţi
urmările mișcării de rotație.
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Exerciţiul VI
B. Mișcarea de revoluție completă se realizează în 365 de zile şi 6 ore. Utilizând textul din
manual (p. 23-24), scrieţi urmările mișcării de revoluție.
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Exerciţiul VII
Îndrumaţi de profesorul de la clasă, desenaţi evoluţiile duratelor zilelor şi nopţilor în cursul unui an.
Temă: Cu ajutorul manualului, completaţi propoziţiile de mai jos:

1. Forma Pământului este .........................
2. Terra realizează o mişcare completă de rotaţie în .........................
3. Pământul este bombat la .........................
4. Sistemul Solar se găseşte în galaxia numită .........................
5. Luna este un .........................
6. Omul care a demonstrat sfericitatea Pământului se numeşte .........................
7. Echinocţiul de toamnă se produce la .........................
8. Cea mai lungă zi din an se produce la .........................
9. ......................... luminează Pământul noaptea.
10. Determină formarea anotimpurilor, mişcarea de .........................
8
Fişa de lucru: REPREZENTAREA SUPRAFEȚEI PĂMÂNTULUI

Suprafața Pământului este redată cu ajutorul globului geografic și al hărții geografice.
A. GLOBUL GEOGRAFIC
Ce este globul geografic?
Globul geografic este reprezentarea ..........................................................................................
...............................................................................................................................................................
Există două tipuri de globuri geografice: fizice și politice.
Exerciţiul I
Cu ajutorul textului din manual (p. 26) şi a profesorului de la clasă, identificați deosebirile și
asemănările de conținut dintre un glob geografic fizic și un glob geografic politic.
 De reținut
Poziţia unui punct pe Glob poate fi determinată cu ajutorul coordonatelor geografice. Acestea sunt
latitudinea şi longitudinea.
Latitudinea este distanţa, măsurată în grade, de
la Ecuator către nord (latitudine nordică) sau către sud
(latitudine sudică). Ea este indicată de paralele.
Paralelele sunt cercuri imaginare paralele cu
Ecuatorul. Paralela de 0o se numește Ecuator. El împarte
Pământul în două emisfere: Nordică şi Sudică.
Scrieţi în desenul alăturat (): Ecuator, Emisfera
Nordică, Emisfera Sudică, Polul Nord şi Polul Sud.
Longitudinea este distanţa, măsurată în grade,

de la primul meridian (Greenwich) către est
(longitudine estică) sau către vest (longitudine vestică).
Ea este indicată de meridiane.
Meridianele sunt semicercuri care unesc cei doi
poli. Meridianul zero (0o) este denumit meridianul
Greenwich. Împreună cu meridianul de 180o formează
un cerc care împarte Pământul în două emisfere: Estică
şi Vestică.
Scrieţi în desenul alăturat (): Emisfera
Estică, Emisfera Vestică, Polul Nord şi Polul Sud.
Exerciţiul II
Analizați coordonatele geografice din figura alăturată și
precizați pozițiile geografice ale punctelor marcate cu
literele A, B, C și D.
A. .......................................................................................
...........................................................................................
B. .......................................................................................
...........................................................................................
C. .......................................................................................
...........................................................................................
D. .......................................................................................
...........................................................................................
9
B. HARTA
Ce este harta?
Harta este o reprezentare ...........................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
a) Micșorată, deoarece ...............................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Scara proporțiilor indică ..............................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Tipuri de scări: Numerică:
Grafică:
Directă:
b) Aproximativă, din cauza faptului că ........................................................................................

...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
c) Convențională, deoarece .........................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Semnele convenționale pot fi: ....................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Pe hartă, relieful este reprezentat cu ajutorul curbelor de nivel.
Curbele de nivel sunt ...................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exemple:
10
Tipuri de hărți.
a. după scara de proporție:
 ...........................................................................................................................................................
 ...........................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
b. după conținut:
 hărți generale ....................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 hărți speciale .....................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
c. după mărimea teritoriului reprezentat:
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Planiglob Planisferă
Mapamond
d. după destinație (utilizare):
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Ce sunt atlasele geografice?
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Atlasele geografice pot fi: mondiale sau ale lumii şi naţionale.
11
Fişa de lucru: REPREZENTAREA ORIZONTULUI LOCAL

Colegiul Naţional „I. L. Caragiale” este situat în Municipiul Bucureşti. Oraşul a fost atestat
documentar la 20 septembrie 1459.
Exerciţiul I Harta judeţelor României
Analizaţi harta alăturată (Harta
judeţelor României) şi scrieţi:
a) poziţia geografică a Municipiului
Bucureşti în cadrul României;
..................................................................
b) numele judeţului care încadrează
Municipiul Bucureşti;
..................................................................
Tu locuieşti în Bucureşti?
................................................
Exercițiul II Împărţirea administrativă a Municipiului Bucureşti

Analizează harta alăturată (Împărţirea
administrativă a Municipiului Bucureşti) și
scrieţi:
a) numărul sectoarelor în care a fost împărţit
teritoriul Municipiului Bucureşti;
...................................................................................
b) numele sectorului în care se află Colegiul
Naţional „I. L. Caragiale”.
..............................................................................
Tu în care sector locuieşti?

................................................
Exercițiul III Arealul Colegiului Naţional „I. L. Caragiale”

I. Analizează schița alăturată (Arealul
Colegiului Naţional „I. L. Caragiale”) și
scrieţi:
a) numele străzii pe care se află situat
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”;
............................................................................
b) numele străzii situate la vest de Colegiul
Naţional „I. L. Caragiale”.
............................................................................
II. Coloraţi cu verde parcul din Piaţa
Dorobanţilor.
12
RELIEFUL PĂMÂNTULUI
Fişa de lucru: RELIEFUL – CARACTERISTICI GENERALE

Relieful ........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 De reținut
Scoarţa terestră, litosfera sau crusta reprezintă învelişul solid al Pământului. Are grosimi de circa 100 km.
După dimensiuni, fizionomie şi mod de formare, relieful Terrei a fost grupat în trei
categorii:
 forme de relief planetare, .....................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 continentele sunt .............................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exerciţiul I
Analizați figura VI.7, Oceanele şi continentele, din manual (p. 88), și scrieţi numele celor şapte
continente ale Terrei. ..........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 bazinele oceanice sunt .....................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Cum se numesc cele patru oceane formate prin acumularea apei în bazine oceanice? ...................
................................................................................................................................................................................
 forme majore de relief sunt dezvoltate .................................................................................
...............................................................................................................................................................
 forme minore de relief (microforme) sunt dezvoltate ...........................................................
...............................................................................................................................................................
Forţele care contribuie la formarea şi evoluţia formelor de relief se numesc agenţi
morfogenetici. Sunt de două tipuri:
a. Agenţi morfogenetici interni, .........................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Cuprind: mişcările tectonice, vulcanismul şi seismele (cutremurele de pământ). Vulcanismul
determină formarea vulcanilor.
Exerciţiul II
Analizați figura IV.21, Părţile componente ale unui vulcan, din manual (p. 44), și scrieţi numele
elementelor care compun un vulcan. ................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b. Agenţi morfogenetici externi, ........................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Din această categorie se evidenţiază: precipitaţiile, vântul, temperatura, apele curgătoare, apele
oceanice şi marine, gheţarii, gravitaţia etc.
13
Formele de relief se deosebesc prin altitudine, adâncime, pantă (înclinare) etc.

Exerciţiul III
Cu ajutorul textului din manual (p. 49), scrieți în caiet ce se înțelege prin altitudinea reliefului și prin
adâncime.
Altitudinea (înălţimea) reliefului .........................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Adâncimea ...........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate:
I. Scrieţi, în harta de mai jos, numele continentelor cu populaţie de pe Terra.
II. Analizaţi schiţa alăturată (Secţiune prin corpul

unui vulcan) şi precizaţi elementele componente indicate
prin săgeţi.
1. ...................................................................................
2. ...................................................................................
3. ...................................................................................
Temă:
Cu ajutorul figurii VI.7, Oceanele şi continentele, din manual (p. 88) scrieți oceanele
care mărginesc continentele Europa, Asia, America de Nord și Australia, în funcție de
punctele cardinale.
Europa ..................................................................................................................................................
Asia .......................................................................................................................................................
America de Nord ..................................................................................................................................
Australia ...............................................................................................................................................
14
Fişa de lucru: FORME MAJORE ALE RELIEFULUI TERESTRU

Explicaţi ce înţelegeţi prin forme majore de relief.
După prezenţa în cadrul formelor planetare de relief, formele majore se împart în două
grupuri: forme de relief majore ale continentelor şi forme de relief majore ale bazinelor oceanice.
Relieful major al continentelor se clasifică în funcție de altitudine și de înfățișare. Din
categoria reliefului major al continentelor fac parte: munţii, podişurile, dealurile şi câmpiile.
 Munții sunt cele mai înalte forme de relief, cu altitudinea de peste 1.000 m.
Exerciţiul I
Analizați figura IV.39, Părţile componente ale unui munte, din manual (p. 56), și notați în caiet părțile
componente ale muntelui. ..................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Uneori, munții înconjoară regiuni joase și netede ca niște câmpii, numite depresiuni.
În funcție de cunoștințele dobândite la clasa a IV-a, scrieți trei depresiuni de pe teritoriul
României. .............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
După modul de formare munții sunt de două categorii: de încrețire (cutare) și vulcanici.
Exerciţiul II
Analizați figurile IV.40, Formarea munţilor de încreţire, și IV.41, Munţii vulcanici pot avea forme
diferite: con (a), dom (b), din manual (p. 57), și descrieți fenomenele pe care le observați.
Exerciţiul III
Cu ajutorul figurii IV.42, Principalele lanţuri montane, din manual (p. 58), completaţi în tabelul de
mai jos numele munţilor marcaţi, pe hartă, cu numere şi continentele în care se găsesc.
NR. NUMELE MUNTELUI CONTINENTUL








 Lectură:
Munţii Himalaya sunt cei mai înalţi din lume (8.850 m în Vârful Everest sau Chomolungma /
„Zeiţa mamă a munţilor”) şi sunt situaţi în partea central-sudică a Asiei. Sunt cei mai tineri de pe
continent, având o vechime de până la 15 milioane ani.
Muntele Kenya este situat la Ecuator (0o9’ lat. N și 37o19’ long. E) şi este acoperit în
permanenţă cu zăpadă. Are altitudinea de 5.199 m (în Vârful Batian) şi este un stratovulcan format
în urmă cu aproximativ 3 milioane ani, după apariţia Marelui Rift African.
15
 Podișurile sunt forme de relief cu altitudini de peste 300 m. Cea mai importantă trăsătură
a podișurilor este netezimea.
Podișurile s-au format prin: ...................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Exerciţiul IV
Cu ajutorul Hărţii Fizice a Lumii şi a profesorului de la clasă, scrieţi numele a şase unităţi de
podiş de pe Terra. ................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Dealurile sunt forme de relief cu înălțimi între 300 și 1.000 m, cu pante mai puțin abrupte
și culmi rotunjite. S-au format prin: ................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
În funcție de cunoștințele dobândite la clasa a IV-a, scrieți două unităţi deluroase din România. ...
................................................................................................................................................................................
 Câmpiile sunt forme de relief netede cu altitudini între 0 și 300 m. S-au format prin ..........
................................................................................................................................................................................
Exerciţiul V
Cu ajutorul Hărţii Fizice a Lumii şi a profesorului de la clasă, scrieţi numele a şase unităţi de câmpie
de pe Terra. ..........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Exerciţiul VI
Împreună cu profesorul de la clasă, realizaţi schiţa formelor majore de relief de pe continente, în
funcţie de altitudine şi de aspectele interfluviilor1.
Relieful bazinelor oceanice este rezultatul acțiunii agenților interni şi apelor Oceanului Planetar.
Cuprinde: platforma continentală (șelful continental), versantul (abruptul) sau povârnişul
continental, câmpia abisală (fundul oceanului), gropile abisale (fosele oceanice) şi dorsalele
oceanice.
 De reținut
Țărmul este fâșia de uscat situată la contactul uscatului cu apa mării și oceanelor.
1
Interfluviu = formă de relief pozitivă, desfăşurată între două văi.
16
Fişa de lucru: RELIEFUL ORIZONTULUI LOCAL

Exerciţiul I Municipiul București (228 km2) se află
situat în partea centrală a Câmpiei Române,
Citiți textul din coloana din dreapta și scrieţi:
numită Câmpia Vlăsiei (subunitatea Câmpia
a) numele câmpiei, componentă a Câmpiei Române, Bucureștiului). Câmpia Bucureștiului s-a
în care se află Municipiul București; ................................ format prin acumulări de roci sedimentare:
b) valoarea altitudinii minime și valoarea altitudinii loess, nisipuri, argile nisipoase și, mai rar,
pietrișuri.
maxime; ...........................................................................
În arealul Capitalei relieful are
........................................................................................... altitudini cuprinse între 61 și 90 m.
c) numele rocilor din care este format relieful; ............ Câmpia Bucureștiului este constituită
........................................................................................... dintr-o succesiune de câmpuri (ex. Câmpul
........................................................................................... Băneasa) separate de văi (Colentinei și
d) elementele reliefului pe care s-au format crovuri. Dâmboviței) cu lunci2 și terase3.
Pe suprafețele interfluviilor (câmpurilor)
...........................................................................................
s-au format crovuri4.
Exercițiul II HARTA RELIEFULUI DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI:
Analizați harta de mai sus (Harta reliefului
din Municipiul București) și scrieți în caiet:
a) numele subunităților de relief (câmpurilor);
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
b) numele câmpului în care se găseşte
Colegiul Național „I. L. Caragiale“; ......................
..............................................................................
c) numele câmpului în care se găseşte
casa/blocul în care locuieşti. ...............................
..............................................................................
Legenda hărţii:
1, interfluviu; 2, terase; 3, luncă; 4, versant; 5, martor de
eroziune; 6, crovuri; 7, cotă; 8, limita Municipiului București.
Exercițiul III
Realizați un scurt eseu, de 5 rânduri, utilizând corect și coerent termenii și noțiunile: Municipiul
Bucureşti, roci sedimentare, Câmpia Vlăsiei, crovuri și loess.
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
2
Luncă (sau albie majoră) = porțiune a văii prin care râul se scurge la debitele cele mai mari.
3
Terasă = formă de relief cu aspect de treaptă suspendată deasupra unei lunci sau a altei terase; s-a format prin
adâncirea râului.
4
Crov = depresiune de tasare (formă de relief negativă) de mici dimensiuni, de formă rotundă sau ovală, formată pe loess.
17
ATMOSFERA
Fişa de lucru: ATMOSFERA – CARACTERISTICI GENERALE

Atmosfera ...................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Forma ei este ..............................................................................................................................
Exercițiul I STRUCTURA ATMOSFEREI
Interpretaţi diagrama de mai jos (Compoziţia
atmosferei) şi scrieţi numele gazelor care intră în
compoziţia atmosferei şi proporţiile acestora.
COMPOZIŢIA ATMOSFEREI
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
Exercițiul II
Analizați schiţa alăturată (Structura atmosferei) și
precizați:
a) Numele straturilor care formează atmosfera:
1................................................................... (0-12 km);
2................................................................. (12-50 km);
3................................................................. (50-80 km);
4.............................................................. (80-1.000 km);
5......................................................... (peste 1.000 km).
b) Numele stratului atmosferei în care se găsește ozon. .................................................................................
Stratul de ozon protejează Pământul de radiațiile ultraviolete.
18
Fişa de lucru: TEMPERATURA AERULUI

Temperatura aerului = caracteristica fizică şi principalul parametru al stării aerului.
Atmosfera se încălzeşte indirect: Soarele încălzeşte suprafaţa scoarţei terestre, iar aceasta
încălzeşte atmosfera.
Scrieți, în fiecare căsuță de mai jos, în ordinea dată următoarele cuvinte: Soare, atmosferă și scoarţă.
Apoi, prin săgeți (), arătați cum are loc încălzirea aerului.
 Variaţia temperaturii aerului:

a) în funcţie de latitudine, ________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b) în funcţie de anotimpuri, _______________________________________________________
________________________________________________________________________________
c) în funcţie de altitudine, __________ Exemplificare:
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
 Cine provoacă modificări în distribuţia temperaturilor aerului?
• încălzirea inegală a maselor de apă şi de uscat;
• prezenţa norilor .................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
• curenţii marini ...................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Măsurarea temperaturii aerului se realizează cu termometrul, iar valoarea este
exprimată în grade Celsius (C) sau grade Fahrenheit (F).
Exercițiul I
Analizați figurile V.8, Termometrul. Citiţi temperatura, din manual (p. 67), și precizaţi gradele la care
se înregistrează punctul de îngheţ al apei.
• în grade Celsius = ...........C; • în grade Fahrenheit = ....................F.
 Izotermele sunt linii care unesc pe hartă punctele cu aceeaşi temperatură.
Exercițiul II
Cu ajutorul figurii V.9, Harta izotermelor medii anuale, din manual (p. 68), şi precizaţi valorile
temperaturilor la/în: 1. Ecuator: ............................; 2. tropice: ............................; 3. sudul Europei:
.....................................; 4. sudul Americii de Sud: .............................; 5. apropierea Antarcticii: .....................................
19
Fişa de lucru: PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE

Precipitațiile sunt picături de apă și cristale de gheață care cad din nori pe suprafața
terestră.
 Cum se formează precipitațiile? Vaporii de apă ajunși în atmosferă condensează și dau
naștere norilor. Unele picături de apă sau cristale de gheață se unesc între ele, devin mai grele și
cad pe suprafața terestră.
 Forme de precipitații:5
1. Ploaia ________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. Burnița _______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3. Ninsoarea _____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4. Măzărichea ____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
5. Lapovița ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
6. Grindina ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
7. Poleiul ________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
După cauzele care conduc la formarea lor, precipitațiile pot fi: convective, frontale și de relief
(orografice).
Exercițiu
Analizați figurile V.22 (p. 76), V.23 și V.24 (p. 77), din manual, și încercați să descrieți conținutul
acestora.
 Repartiția tipurilor de precipitații în latitudine.
a) În zona caldă cad ..............................................................................................................................
b) În zonele temperate cad ..................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
c) În zonele reci sunt specifice ..............................................................................................................
Știați că...
• cea mai mare cantitate de precipitații căzută într-un an (22.990 mm în 1861) s-a înregistrat
în Cherrapundji („Polul Ploii”), oraş în nord-estul Indiei?
• cel mai mare număr anual de zile cu precipitații (350) se înregistrează în Insula Kauai, din
Hawaii?
• cel mai arid loc (1,8 mm în 10 ani; prima ploaie, după 400 de ani, s-a înregistrat în 1971)
este Deşertul Atacama (Chile, America de Sud)?
5
După starea de agregare a apei, se deosebesc: precipitaţii lichide (ploaia), precipitaţii solide (ninsoarea, măzărichea,
grindina etc.) şi precipitaţii mixte (lapoviţa).
20
Fişa de lucru: VREMEA ŞI CLIMA ORIZONTULUI LOCAL ŞI APROPIAT

A. VREMEA
Vremea .......................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Informaţiile legate de vreme sunt culese şi analizate de meteorologi. Pe baza acestor date
sunt întocmite prognozele meteorologice.
B. CLIMA ORIZONTULUI LOCAL ŞI APROPIAT

(CLIMA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI)
Clima prezintă starea medie a temperaturilor, precipitaţiilor şi vânturilor dintr-o regiune a

Globului, într-o perioadă lungă de timp.
Exercițiul I Regiunea Municipiului București
Citiți textul din coloana din dreapta și precizați: este situată în climatul temperat-
continental, la contactul dintre
a) tipul de climă în care se încadrează Municipiul
influențele climatice de ariditate cu cele
București; .............................................................................. de tranziție. Aici, durata de strălucire a
b) durata strălucirii Soarelui și valoarea radiației solare Soarelui este de 2.242 ore/an, iar
globale; ................................................................................. radiația solară globală, de aproximativ
125,5 kcal/cm2/an.
c) valorile medii anuale ale temperaturilor și Temperaturile medii anuale au
precipitațiilor în partea centrală a orașului; ............................ valori cuprinse între 10,5oC, la periferia
................................................................................................ orașului, și 11,5oC, în partea centrală,
d) regiunile cu temperaturile cele mai scăzute; ............. iar precipitațiile, între 580 mm, la
periferie, și 590 mm, în partea centrală.
................................................................................................ Vânturile au frecvența mai mare
e) direcțiile dominante ale vânturilor. ............................ dinspre nord-est și est, iar în timpul iernii
................................................................................................ bate Crivățul care poate genera viscol.
Exercițiul II EVOLUŢIA TEMPERATURILOR MEDII LUNARE
Analizați graficul alăturat (Evoluţia MULTIANUALE LA BUCUREŞTI
temperaturilor medii lunare multianuale
la Bucureşti) și precizați:
a) luna cu cele mai ridicate și luna cu
cele mai scăzute valori ale temperaturilor;
.....................................................................
......................................................................
b) anotimpul cu cele mai ridicate temperaturi
medii multianuale. ........................................
Temă: Realizaţi graficul
precipitaţiilor medii lunare (mm) din
Municipiul Bucureşti, pe baza datelor din
tabelul de mai jos, prin trasarea şi
colorarea coloanelor din diagrama
alăturată.
I F M A M I I A S O N D
37 33 35 45 70 84 66 54 37 36 45 38
21
HIDROSFERA
Fişa de lucru: HIDROSFERA – CARACTERISTICI GENERALE

Hidrosfera: ………………………………………………………...............................……………….........................
………………………………………………………………………………….......…...............................……….........................
Apa se găseşte în toate stările de agregare: ….................................………...................................
……………………………………………………………………….....................................................................................
Cum s-a format hidrosfera?
Vaporii de apă şi gazele provenite din erupţiile vulcanice s-au transformat în nori şi apoi în
precipitaţii. Apa din precipitaţii s-a adunat în adânciturile scoarţei, formându-se astfel mările,
oceanele, lacurile etc.
 Proprietăţile apei
Exercițiul I
Cu ajutorul textului din manual (p. 85), scrieţi proprietăţile apei.
………………………………………......................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
………………………………………......................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
…………………………………….........................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
………………………………………......................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Componentele hidrosferei:
• Oceanul ...............................................;
• apele .....................................................
Exercițiul II
Analizați figura VI.1, Proporţia apă / uscat pe Terra, din manual (p. 85), și precizaţi:
a. proporţia apei …………………………………........;
b. proporţia uscatului ….......………………………………
 Cea mai mare parte a apei este sărată.
Exercițiul III
Cu ajutorul figurii VI.3, Proporţia apă dulce / apă sărată, din manual (p. 85), precizaţi:
a. proporţia apei sărate (Oceanul Planetar) …………………………………........;
b. proporţia apei dulci (gheţarii de calotă, gheţarii montani, apele subterane, râurile, lacurile, mlaştinile,
apa din sol, apa din atmosferă) ….......………………………………
Temă: Explicaţi importanța apei pentru viaţa de pe planeta noastră.
22
Fişa de lucru: OCEANELE ŞI MĂRILE

Ce cuprinde Oceanul Planetar?
...............................................................................................................................................................
Oceanul Planetar ocupă 71% din suprafaţa Terrei, iar în apa sa sunt dizolvate mari cantităţi
de sare. Salinitatea medie este de 35‰.
Încercaţi să explicaţi cum influenţează temperatura şi precipitaţiile salinitatea apei mărilor şi oceanelor.
Adâncimea medie a Oceanului Planetar este de 3.800 m.
A. OCEANELE
 Oceanele sunt .............................………………………………………………………….....….........................

…………………………………………...................................................................................................................
…………………………………………...................................................................................................................
Exercițiul I
Analizați figura VI.7, Oceanele şi continentele, din manual (p. 88), şi scrieţi numele oceanelor
care intră în compunerea Oceanului Planetar.
……….....................................................................................................................………………..........................
………………………........…………………………………………………………………………………........................
 Arătaţi, pe harta murală, oceanele scrise mai sus.
1. Oceanul Pacific este cel mai întins (ocupă o treime din suprafaţa Terrei) şi cel mai adânc
ocean (11.033 m, în Groapa Marianelor6).
Exercițiul II
Tot cu ajutorul figurii precizate mai sus, scrieţi numele continentelor care mărginesc Oceanul
Pacific. ..................................................................................................................................................................
………………………………………………………………………………....................................................................
2. Oceanul Atlantic are puţine insule, cea mai mare de origine vulcanică fiind Insula Islanda.
Exercițiul III
Valorificând tot figura VI.7, Oceanele şi continentele, din manual (p. 88), scrieţi numele
continentelor care mărginesc Oceanul Atlantic. ..............................................................................................
.......................................................................................................…………………………………………………….
3. Oceanul Indian este situat în cea mai mare parte în Emisfera Sudică. Are cea mai ridicată
temperatură medie a apelor (20oC temperatura medie iarna în regiunea intercontinentală), cea
mai caldă apă (36,6oC, în august, în Golfului Persic) şi cea mai mare salinitate medie (35,4-36,5‰,
din cauza evaporaţiei mari).
Exercițiul IV
Cu ajutorul figurii precizate mai sus, scrieţi numele continentelor care mărginesc Oceanul
Indian. ...................................................................................................................................................................
………………………………………………………………………………....................................................................
6
Groapa Marianelor, cea mai adâncă fosă abisală de pe Glob (după diferite surse: 11.033 m, 11.034 m, 11.516 m sau
o o
11.521 m), este situată în vestul Oceanului Pacific, în sudul Insulelor Mariane, la 11 21’ lat. N și 142 12’ long. E (cel mai
adânc punct). A fost descoperită în anul 1951 şi are lungimea de 2.550 km.
23
4. Oceanul Îngheţat (Arctic) este cel mai mic şi este situat dincolo de Cercul Polar de Nord.
Suprafaţa sa este acoperită cu gheţuri marine polare (banchize), cu grosimi cuprinse între 1 şi 6 m.
Exercițiul V
Folosind tot figura VI.7, scrieţi numele continentelor care mărginesc Oceanul Îngheţat. .................
………………………………………………………………………………....................................................................
B. MĂRILE
 Mările sunt ……………………………………………………………………………….............................................

...............................................................................................................................................................
…………………………………………...................................................................................................................
 Clasificarea mărilor după poziţia lor faţă de continente.
Mările sunt de două tipuri:
 Mări mediterane7 …………………………………………………………………….....................................................
……………………………………………….....................................................................…………………………..........…
Exemple: Marea Mediterană8, Mediterana Americană9 şi Marea Roşie.
 Mări marginale (mărginaşe) ……………………………………………………………………….................................
.....................................................................………………………………………………………………………................
Exemple: Marea Arabiei, Marea Nordului şi Marea Japoniei.
 Arătaţi, pe harta murală, mările scrise mai sus.
 Dinamica apelor oceanice şi marine (valurile, mareele şi curenţii).
Valurile ........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exercițiul VI
Citiţi textul din manual (p. 89), şi scrieţi tipurile de valuri după geneza lor. ........................................
................................................................................................................................................................................
Mareele .......................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exercițiul VII
Cu ajutorul textului din manual (p. 90-91), scrieţi ce înţelegeţi prin flux şi reflux.
 Flux ....................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Reflux ................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
7
Unii geografi împart mările mediterane în mări intercontinentale (situate între continente: M. Mediterană, M. Roşie)
şi mări intracontinentale (înconjurate de porţiuni de uscat aparţinând aceluiaşi continent: M. Baltică).
8
În cadrul bazinului Mării Mediterane au fost separate mai multe subdiviziuni, separate, în general, de peninsule –
Asia Mică, Balcanică, Italică şi Iberică – şi insule: Marea Traciei (în nord-est, între peninsulele Asia Mică şi Balcanică),
Marea Egee (la sud de Marea Traciei, între Insulele Ciclade şi Peninsula Asia Mică), Marea Cretei (la nord de Insula
Creta), Marea Ionică (între vestul Peninsulei Peloponez şi sud-estul Peninsulei Italice), Marea Adriatică (între
peninsulele Balcanică şi Italică), Marea Tireniană (între Peninsula Italică şi insulele Sardinia şi Sicilia), Marea Ligurică
(între Insula Corsica şi Europa), Marea Balearelor sau Iberică (între Insulele Baleare şi Peninsula Iberică) şi Marea
Alboran (în vest, între Africa şi Peninsula Iberică).
9
Mediterana Americană este compusă din Marea Caraibilor (Antilelor) şi Golful Mexic.
24
Curenţii oceanici .........................................................................................................................

...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Sub aspect termic, curenţii oceanici pot fi calzi sau reci.
Exercițiul VIII
Analizaţi figura VI.13, Harta curenţilor oceanici, din manual (p. 92), şi scrieţi numele curenţilor
calzi şi reci.
 Curenţi oceanici calzi: .....................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Curenţi oceanici reci: .......................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................

Completaţi propoziţiile de mai jos:
1. Oceanul Planetar se întinde pe aproximativ ................................... din suprafaţa Pământului.
2. Cele mai întinse unităţi acvatice se numesc ...................................
3. Marea Antilelor face parte din Mediterana ...................................
4. La reflux, nivelul apei ...................................
5. Valurile produse de seisme se numesc ...................................
6. Este situat între Europa, Asia şi America de Nord, Oceanul ...................................
7. Mareele sunt mişcări ................................... ale nivelului apei mărilor şi oceanelor.
8. Groapa Marianelor se găseşte în Oceanul ...................................
Temă: Se dau mările: Marea Arabiei, Marea Baltică, Marea Caraibilor, Marea
Japoniei, Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Norvegiei, Marea Roşie, Marea
Sargaselor şi Marea Tasman.
Cu ajutorul Atlasului Geografic Şcolar, localizaţi şi scrieţi numele mărilor în
căsuţele din harta de mai jos.
25
Fişa de lucru: APELE CONTINENTALE: RÂURILE ȘI LACURILE

Apele continentale cuprind: apele curgătoare, apele stătătoare, ghețarii și apele subterane.
A. RÂURILE
 Din categoria apelor curgătoare fac parte: pâraiele, râurile şi fluviile.

 Pâraiele sunt ....................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Râurile sunt ......................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Fluviile sunt ......................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Apele curgătoare se alimentează din ploi, zăpezi, ghețari, lacuri și ape subterane.
Părțile componente ale unei ape curgătoare sunt: izvorul, cursul de apă și gura de vărsare.
Exercițiul I
Cu ajutorul textului (p. 97), explicaţi, în scris, ce sunt izvorul, cursul de apă şi gura de vărsare.
 Izvorul ...............................................................................................................................................................
 Cursul de apă ...................................................................................................................................................
 Gura de vărsare ................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Când gura de vărsare este la mare sau ocean poate fi de tip estuar sau deltă.
• Estuarul are aspect de pâlnie și se formează acolo unde marea sau oceanul, în care se
varsă fluviul, are maree puternică. Exemple: estuarul fluviului Obi, estuarul Tamisei, estuarul
fluviului Elba ş.a.
• Delta este o formă de relief de acumulare situată la gura de vărsare a unui râu sau fluviu,
în mare sau lac. Se formează în regiunile cu maree foarte mică. Se evidenţiază deltele formate de
fluviile Volga, Mississippi, Dunăra, Gange-Brahmaputra, Huang He ş.a.
 De reținut: Delta Huang He are cea mai rapidă avansare (circa 200 m pe an), din cauza
cantităţilor mari de aluviuni transportate de fluviu (1,1 miliarde tone pe an).
Suprafața de pe care râul își adună apele se numește bazin hidrografic.
Exercițiul II
Analizaţi figura VI.22, Bazinul hidrografic, din manual (p. 97), şi scrieţi elementele care intră în
componența unui bazin hidrografic. ..................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Exercițiul III
Cu ajutorul textului (p. 97), scrieţi ce se înţelege prin confluenţă, afluent şi receptor.
 Confluenţă ........................................................................................................................................
 Afluent ..............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Receptor ............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
26
 Cumpăna de ape reprezintă limita dintre două bazine hidrografice.

Pe continente se găsesc numeroase ape curgătoare.
Exercițiul IV
Sub îndrumarea directă a profesorului de la clasă, identificaţi numele apelor curgătoare (fluviilor)
redate pe harta de mai jos. Scrieţi, apoi, numele lor în tabelul de sub hartă.
1 2 3
4 5 6
7 8 9
10 11 12
13 14 15
16 17 18
19 20 21

1. Analizaţi schiţa alăturată (Bazin hidrografic) BAZIN HIDROGRAFIC
şi scrieţi numele elementelor din componenţa sa
marcate cu literele:
A. ………………….................
B. ………………….................
C. ………………….................
D. ………………….................
2. Definiţi bazinul hidrografic.

................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
27
B. LACURILE
Din categoria apelor stătătoare, fac parte: .................................................................................

...............................................................................................................................................................
Lacurile ........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
După modul în care s-au format, există lacuri: naturale și artificiale (antropice).
a. Lacurile naturale sunt de mai multe tipuri:
1. Lacuri tectonice, formate .................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exemple: Lacul Baikal, Lacul Tanganyika, Lacul Malawi, Lacul Balaton, Marea Caspică etc.
2. Lacuri glaciare, formate ....................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exemple: Marile Lacuri, Lacul Onega, Lacul Ladoga, Lacul Bâlea etc.
3. Lacuri vulcanice, formate .................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exemple: Lacul Sfânta Ana, Lacul Bolsena ș.a.
4. Lacuri de baraj natural, formate .......................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exemplu: Lacul Roșu.
5. Lacuri litorale:
•limanuri, formate ......................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exemple: Limanul Nistrului, Lacul Techirghiol.
•lagune, formate .........................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exemple: Laguna Veneția, Laguna Maracaibo, Complexul lagunar Razim-Sinoie.
b. Lacurile artificiale sunt realizate de om. Se găsesc:
1. Lacuri de acumulare (hidroenergetice), realizate .............................................................................
...............................................................................................................................................................
Exemple: Lacul Porțile de Fier, Lacul Vidraru ş.a.
2. Iazuri și heleșteie, realizate ..............................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exemple: Lacul Dracșani, Lacul Zau de Câmpe etc.
 Lectură:
Marea Caspică este, de fapt, cel mai întins lac de pe Terra (371.000 km²). Are circa 1.200 km
lungime şi între 195 şi 435 km lăţime. Aflat între ţările Iran, Federaţia Rusă, Kazahstan, Turkmenistan şi
Azerbaidjan, acest lac separă continentul Europa de Asia şi a primit denumirea de mare datorită
dimensiunilor sale. În Marea Caspică se varsă râurile: Amudaria, Volga, Ural, Terek, Kura.
Lacul Baikal este cel mai adânc lac (1.637 m) şi cu cel mai mare volum de apă dulce (23.000 km3,
reprezentând 10% din rezervele de apă potabilă ale Globului). Situat în sudul Siberiei (în Federaţia
Rusă, Asia) este considerat şi cel mai vechi lac din lume, prin vechimea sa de 25 milioane de ani. Aici
trăiesc circa 800 de specii de animale şi 245 de specii de plante endemice.
28
Fişa de lucru: ELEMENTE DE HIDROGRAFIE A ORIZONTULUI LOCAL

Exercițiul I
Râul Dâmboviţa are izvoarele în munţii
Citiți textul din coloana din dreapta și
Făgăraş şi Leaota şi după un curs, predominant pe
precizați:
direcţia nord-vest–sud-est, se varsă în râul Argeş, la
a) apele curgătoare care străbat Capitala;
Budeşti, cu un debit mediu de 13,3 m3/s. Alimentarea
................................................................................... râului este nivo-pluvială (70%), cu aport subteran
b) locul din care izvorăște Dâmbovița, direcția de moderat (30%), iar regimul de scurgere se
curgere și râul în care se varsă; caracterizează prin viituri mari de primăvară, vară
................................................................................... şi toamnă şi prin perioade cu ape foarte mici vara şi
................................................................................... iarna.
c) afluentul Dâmboviţei din regiunea Municipiului Pentru stoparea frecventelor inundaţii (1532,
1673, 1774, 1865, 1948, 1972, 1975, 1979 ş.a.) s-au
Bucureşti; iniţiat o serie de lucrări de amenajare, care au
................................................................................... început încă din 1775. În perioada 1985-1989 au
d) perioada în care a fost amenajată Dâmbovița fost proiectate şi executate lucrările de amenajare
și în ce a constat amenajarea; complexă a Dâmboviţei: Acumularea Lacul Morii şi
................................................................................... cuva de ape curate şi caseta de ape uzate.
................................................................................... Râul Colentina, afluent al Dâmboviţei – cu un
debit mediu de 2,4 m3/s – prin lucrările de
e) în ce a constat amenajarea râului Colentina.
regularizare (începute în 1933) a fost transformat într-
................................................................................... o salbă de lacuri.
 Apele Municipiului Bucureşti
Secţiune
transversală
prin canalul
Dâmboviţei.
Exercițiul II
Analizați harta alăturată (Apele
Municipiului Bucureşti) și precizați:
a) numele lacurilor de pe râul Colentina,
dinspre amonte (L. Mogoşoaia) spre aval;
.....................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................
b) numele lacurilor din Sectorul 6;
......................................................................
c) numărul sectorului în care se află L. Tineretului. .....................................................................................................
Temă: Explicaţi importanţa apelor curgătoare şi a lacurilor pentru om.
29
BIOSFERA
Fişa de lucru: BIOSFERA – CARACTERISTICI GENERALE

Biosfera ….....…………………………………………………...............................……....…….......…...................
………………………………………………………………………………….......…...............................……….........................
Primele celule vii au apărut în urmă cu circa 3,5 miliarde de ani, iar prezent se găsesc
aproximativ 500.000 de specii de plante și 1.500.000 de specii de animale.
Biosfera se întrepătrunde cu celelalte învelişuri ale Terrei (litosferă, atmosferă, hidrosferă şi
pedosferă).
Exercițiu
Cu ajutorul textului din manual (p. 106-107), răspundeţi la întrebările de mai jos.
1. De cât timp a avut nevoie omul pentru a ajunge la înfăţişarea actuală?
................................................................................................................................................................................
2. Învelişul Pământului în care trăiesc cele mai numeroase vieţuitoare?
................................................................................................................................................................................
3. Care este adâncimea în apă până la care se află cea mai mare concentrare de organisme şi de ce?
................................................................................................................................................................................
4. Faţă de celelalte planete din Sistemul Solar, Pământul are în plus două învelişuri. Care sunt acestea?
................................................................................................................................................................................
Plantele și animalele s-au adaptat condițiilor de mediu pentru a-și putea asigura cantitățile
de hrană, lumină și căldură necesare. Factorii care au contribuit la dezvoltarea și răspândirea
viețuitoarelor sălbatice sunt:
 Lumina ....................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Clima contribuie prin temperatura aerului, precipitaţii şi vânt.
Temperatura aerului .........................................................................................................................
………………………………………………………………………………….......…...............................……………...................
Precipitațiile ......................................................................................................................................
………………………………………………………………………………….......…...............................……………...................
Vânturile ...........................................................................................................................................
………………………………………………………………………………….......…...............................……………...................
 Relieful influenţează răspândirea biodiversităţii prin altitudine şi versanţi.
Altitudinea ........................................................................................................................................
………………………………………………………………………………….......…...............................……………...................
Versanții ..………………....……………………………….......…................................……………..………………...........
………………………………………………………………………………….......…...............................……………...................
 Solul ……....……………………....….......…...............................……………..……………….........................
………………………………………………………………………………….......…...............................…….......................…..
 Vegetaţia ……....……………………....….......…...............................……………..……….........................
………………………………………………………………………………….......…...............................……….........................
 Omul ………………………………………………………………………….......….................................................
………………………………………………………………………………….......…...............................……….........................
30
Fişa de lucru: DOMENIILE DE VIAŢĂ ALE TERREI

ŞI CONSERVAREA BIOSFEREI
A. DOMENIILE DE VIAŢĂ ALE TERREI
Mediile în care trăiesc vieţuitoarele alcătuiesc domeniile de viaţă. Acestea sunt:
 Domeniul subteran, cu vieţuitoare care trăiesc în sol, peşteri grote.
Daţi două exemple de vieţuitoare care aparţin domeniului subteran.
................................................................................................................................................................................
 Domeniul terestru (pe uscat), cu vegetaţia şi fauna de la suprafaţa solului.
Daţi două exemple de vieţuitoare care trăiesc pe uscat.
................................................................................................................................................................................
 Domeniul acvatic, compus din:
 Domeniul apelor oceanice, cu: vieţuitoare fixate (exemplu coralii), vieţuitoare înotătoare şi
cu vieţuitoare care plutesc purtate de curenţi (plancton).
 Domeniul apelor continentale, compus din râuri, fluvii, lacuri, mlaştini.
Daţi două exemple de vieţuitoare înotătoare care trăiesc în domeniul apelor oceanice.
................................................................................................................................................................................
 Domeniul aerian, cu vieţuitoare care îşi petrec o parte din viaţă zburând ori plutind în
troposferă.
Daţi două exemple de vieţuitoare care sunt dependente de domeniul aerian.
................................................................................................................................................................................
B. CONSERVAREA BIOSFEREI
Din cauza activităţilor omului, un număr mare se plante şi animale au dispărut pentru
totdeauna, iar altele sunt pe cale de dispariţie. De exemplu, din Europa au dispărut zimbru, bourul,
castorul şi au scăzut numeric vulturul zăgan, capra neagră ş.a.
Exercițiul I
Precizaţi câteva activităţi umane care au determinat reducerea biodiversităţii. .................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Conştient de distrugerile produse, omul a luat o serie de măsuri pentru protecţia biosferei,
printre care înfiinţarea de parcuri naţionale şi rezervaţii naturale.
Parcurile naţionale .....................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Rezervaţiile naturale ..................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exercițiul II
Utilizând textul din manual (p. 122), scrieţi numele a câtorva parcuri naţionale din România. .........
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
În România, în anul 1990, Delta Dunării a fost declarată rezervaţie a biosferei.
Temă: Identificaţi şi scrieţi măsurile necesare ocrotirii naturii în arealul în care locuiţi.
31
Fişa de lucru: VEGETAŢIA ŞI ANIMALELE DIN ORIZONTUL

LOCAL ŞI APROPIAT
Exercițiul I VEGETAȚIA. Prin poziția geografică, regiunea
Citiți textul din coloana din dreapta Municipiului Bucureşti este inclusă în zona că pădurilor
și precizați: de foioase (cu stejar, cer, carpen, tei etc.) – Codrilor
a) numele pădurii existente în trecut în Vlăsiei – și silvostepei (stejar brumăriu, arțar tătărăsc,
aria Capitalei; .............................................. stejar pufos, salcâm etc.).
b) principalele specii de copaci din În silvostepă sunt prezente porțiuni cu pajiști
pădurile situate în regiunea Municipiului stepizate cu păiuș, bărboasă, colilie etc., iar pe malurile
râurilor și lacurilor sunt zăvoaie cu sălcii, plopi, arini,
Bucureşti; ....................................................
trestie, papură, rogoz ş.a.
...................................................................... În cea mai mare parte vegetația naturală din
c) principalele specii ierbacee specifice regiunea Capitalei a fost înlocuită cu terenuri agricole,
pajiștilor stepizate; ...................................... spații construite, drumuri ș.a.
...................................................................... În urma defrişărilor, din vechii Codrii ai Vlăsiei au
d) poziția geografică a zăvoaielor; ......... mai rămas areale izolate (Pd. Cernica, Pd. Pusnicu, Pd.
...................................................................... Ciolpani ş.a.), unele declarate rezervaţii naturale (Pd.
Snagov, Pd. Căldăruşani şi Pd. Râioasa).
e) numele pădurilor situate în apropierea
În interiorul Capitalei vegetaţia este concentrată în
oraşului Bucureşti, declarate rezervaţii cadrul parcurilor (Herăstrău, Circului, Tineretului,
naturale; ...................................................... Cişmigiu ş.a.) şi Grădinii Botanice. Se evidenţiază
...................................................................... arborii seculari şi speciile exotice.
f) numele celui mai apropiat parc de Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, dintre cele menţionate. ........................
ANIMALELE. Pădurile din jurul Fauna Municipiului Bucureşti
Capitalei adăpostesc o faună foarte
diversificată: viezuri, veverițe, iepuri,
ciocănitori, privighetori, pițigoi, mierle
etc.
În interiorul oraşului trăiesc peste
80 de specii: silvicole, specifice
parcurilor şi grădinilor – veveriţa,
cârtiţa, mierla, piţigoiul ş.a. – domicole,
specifice zonelor construite – şobolanul
de casă, guguştiucul, rândunica ş.a. – şi
higrofile, dependente de mediul acvatic
– pescăruşul albastru, buhaiul de baltă,
broasca de lac ş.a.
În apele din Bucureşti trăiesc
crapi, caraşi, roşioare, crustacee ş.a.
Exercițiul II
Analizaţi graficul din figura
alăturată (Fauna Municipiului Bucureşti)
şi precizaţi ponderea deţinută de:
a) fauna silvicolă; ................................
b) fauna domicolă; ...............................
c) fauna higrofilă; .................................
32
SOLUL (PEDOSFERA)
Fişa de lucru: SOLUL – CARACTERISTICI GENERALE

Pedosfera ....................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Solul ............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
De ce sunt solurile importante?
................................................................................................................................................................................
Procesul de formare a solurilor poartă numele de pedogeneză.
 Factorii care influențează formarea și dezvoltarea solurilor sunt:
 Roca. ................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Clima. ...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Vegetația. .........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Timpul. .............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Omul. ................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Componentele solului. Solul este format din materie solidă (organică și minerală), lichidă
(apă) și gazoasă.
 Materia organică. ............................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Materia minerală (anorganică). .......................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Apa. ..................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Gazele. .............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
De la suprafață și până la roca mamă (parentală), în profilul solului se diferențiază mai multe
straturi care se deosebesc după cantitatea de humus și de materie anorganică conținute, aspect și
culoare. Aceste straturi se numesc orizonturi de sol și se notează cu literele mari: A, B, C, W, R.
33
GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI AŞEZĂRILOR OMENEŞTI
Fişa de lucru: NUMĂRUL LOCUITORILOR

ŞI RĂSPÂNDIREA POPULAŢIEI PE TERRA
Dinamica populaţiei ...................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exerciţiul I
Evoluția numerică a populației Terrei
Analizați graficul alăturat (Evoluția
numerică a populației Terrei) și scrieți, în
fișa de lucru, anii în care s-au atins 1, 3, 5 și
7 miliarde de locuitori.
1 miliard = ____________________________
3 miliarde = ___________________________
5 miliarde = ___________________________
7 miliarde = ___________________________
Factorii care au determinat evoluţia numerică a populaţiei au fost:

 revoluţia agricolă;
 revoluţia industrială; revoluţia medicală;
 natalitatea;
 mortalitatea.
În prezent, populația10 umană numără peste 7 miliarde locuitori. Aceasta nu este răspândită
în mod uniform pe suprafaţa a Terrei.
Regiunile cu aşezări permanente se numesc oicumene.
Pe Glob, densitatea medie a populației este de circa 50 loc./km 2. Însă, cei mai mulţi
(aproximativ 90%) locuiesc în emisfera nordică.
Factorii care influențează răspândirea geografică a populației sunt:
 Factorii fizico-geografici: ………………………………………………………………………………………….....................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Exerciţiul II
Analizați figura IX.3, Harta densităţii populaţiei pe Glob, din manual (p. 130), și identificaţi
regiunile geografice cele mai slab populate de pe Terra (sub 10 loc./km2). Scrieţi aceste regiuni în caiet.
 În Europa: ...........................................................................................................................................................
 În Asia: ................................................................................................................................................................
 În America de Nord: ............................................................................................................................................
10
Populaţie = termen ce exprimă numărul locuitorilor într-o anumită arie geografică, la un moment dat.
34
 În America de Sud: .............................................................................................................................................

 În Africa: ..............................................................................................................................................................
 În Australia: .........................................................................................................................................................
 De reținut
La Paz (Bolivia) este capitala situată la cea mai mare altitudine (3.632 m).
Chacaltaya (Bolivia) este așezarea umană situată la cea mai mare altitudine (5.130 m).
 Factorii istorici: ……………………………………………………………………………………………………............…..........
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Factorii demografici: ………………………………………………………………………………………………......................
...............................................................................................................................................................
 Factorii economici: …………………………………………………………………………………………………......................
...............................................................................................................................................................
Exerciţiul III
Analizați harta de mai jos și completaţi în tabel regiunile geografice cu densitate mare de
populație.
1. 2.
3. 4.
5. 6.
7. 8.
Temă:
Evoluţia numerică a populaţiei Municipiului Bucureşti
Pe baza
textului de mai An
jos, completaţi
tabelul Nr. loc.
alăturat ().
Din analiza statisticilor aflăm faptul că populaţia oraşului Bucureşti număra aproximativ:
639.000 locuitori în 1930, 1.018.000 loc. în 1948, 1.366.000 loc. în 1966, 1.807.000 loc. în 1977,
2.064.000 loc. în 1992 şi 1.926.000 loc. în 2002 şi 1.883.000 loc. în 2011.
35
Fişa de lucru: AŞEZĂRILE UMANE – CARACTERISTICI GENERALE

AŞEZĂRILE RURALE ŞI URBANE
A. AŞEZĂRILE UMANE – CARACTERISTICI GENERALE
„Așezările umane sunt grupări de locuințe, gospodării și alte amenajări social-economice,

care satisfac nevoile populației”.11
Câteva condiţii necesare dezvoltării aşezărilor umane:
 relieful şi clima favorabile;
 prezenţa unor surse de apă;
 sol prielnic agriculturii;
 prezenţa unor resurse ale subsolului;
 amenajarea căilor de comunicaţie.
Explicaţi importanţa condiţiilor precizate mai sus.
Aşezările umane se clasifică în două categorii: aşezări rurale (sate) şi aşezări urbane (oraşe).
B. AŞEZĂRILE RURALE
Așezările rurale (satele) .............................................................................................................

...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Aşezarea rurală este compusă din:
1. Populația sau ..........................................................................................................................
2. Vatra, alcătuită .......................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
3. Moșia ......................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Clasificarea aşezărilor rurale:
1. După forma vetrei și structură, sunt:
a) Sate risipite ........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) Sate răsfirate .....................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
c) Sate adunate .....................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
11
Ionaşcu Jana, Dumitru D., 2012, p. 121.
36
d) Sate liniare ........................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Schiţe de sate:
a) Sat risipit b) Sat răsfirat
Legenda
c) Sat adunat d) Sat liniar
2. După mărime (numărul locuitorilor):

 sate mici, sub 500 locuitori;
 sate mijlocii, între 500 şi 1.500 locuitori;
 sate mari, între 1.500 şi 5.000 locuitori;
 sate foarte mari, cu peste 5.000 locuitori.
C. AŞEZĂRILE URBANE
Așezările urbane (orașele) .........................................................................................................

...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Aşezarea urbană este compusă din:
1. Populația sau ..........................................................................................................................
2. Teritoriul, alcătuit din:
- intravilan = .........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
- extravilan = ........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
37
La apariția și dezvoltarea orașelor au contribuit trei grupe de factori:

a. Factori naturali: relieful, clima şi hidrografia.
b. Factori economici: intersecţia unor drumuri, prezenţa unor resurse naturale etc.
c. Factori politici: decizii luate la nivelul unor ţări (exemple: Washington – în Statele Unite ale
Americii, Sankt Petersburg – în Rusia, Brasilia – în Brazilia).
Cum explicaţi importanţa climei şi hidrografiei în apariţia şi dezvoltarea oraşelor?
Clasificarea orașelor:
1. După numărul locuitorilor (mărime):
Exerciţiul I
Cu ajutorul textului din manual (p. 150), completaţi valorile numărului de locuitori pentru
categoriile de oraşe de mai jos.
 orașe mici: ..........................................................................................................................................................
 orașe mijlocii: .....................................................................................................................................................
 orașe mari: .........................................................................................................................................................
 orașe foarte mari (milionare / metropole): ..........................................................................................................
Forma superioară a aglomerării urbane12 este megalopolisul (arie urbană
supradimensionată, cu un număr foarte mare de locuitori, care s-a format prin unirea unor
metropole şi oraşe mai mici). Se evidenţiază megalopolisurile: Boswash (pe coasta de est a
Statelor Unite ale Americii), Marilor Lacuri (în Statele Unite ale Americii şi Canada),
Tokaido (în Japonia), de pe Coasta Pacificului (vestul Statelor Unite ale Americii) şi brazilian
(în sud-estul Braziliei).
 Localizaţi, pe harta murală, megalopolisurile precizate mai sus.
2. După funcțiile pe care le îndeplinesc:

Exerciţiul II
Tot cu ajutorul textului din manual (p. 150), daţi exemple de oraşe pentru categoriile de mai jos.
 orașe-porturi: ......................................................................................................................................................
 orașe industriale: ................................................................................................................................................
 orașe turistice: ....................................................................................................................................................
 orașe culturale: ...................................................................................................................................................
 orașe administrativ-politice: capitale, reşedinţe etc.
Temă:
Caracterizaţi oraşul în care se află şcoala în care învăţaţi, precizând:
 numele şi poziţia geografică în cadrul României: ...............................................................................
 forma de relief pe care s-a dezvoltat: ................................................................................................
 un factor care a contribuit la dezvoltarea sa: ....................................................................................
 numărul locuitorilor: ..........................................................................................................................
 principalele activităţi socio-economice din oraş: ...............................................................................
...............................................................................................................................................................
12
Aglomeraţiile urbane sunt compuse dintr-un număr mare de oraşe foarte apropiate între ele. În cadrul lor,
populaţia poate număra de la câteva sute de mii de locuitori la peste 40 de milioane. În fiecare aglomeraţie urbană
pot exista unul sau mai multe oraşe principale.
38
RESURSELE NATURALE
Fişa de lucru: RESURSELE NATURALE – CARACTERISTICI GENERALE

Resursele naturale ......................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
În funcţie de repartiţia spaţială, resursele naturale se împart în: resurse extraatmosferice şi
atmosferice, resurse ale litosferei, resurse ale hidrosferei, resurse ale biosferei şi resurse ale
pedosferei. Unele resurse sunt epuizabile, iar altele inepuizabile.
 Resursele extraatmosferice şi atmosferice:
 energia solară;
 energia vântului (eoliană);
 gazele din compoziţia atmosferei.
Cum este valorificată energia solară? Dar a vântului?
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Resursele litosferei:
 combustibili:
 cărbuni (superiori şi inferiori), în: China, Statele Unite ale Americii, Rusia, Germania, Polonia, Marea
Britanie, Australia, Africa de Sud;
 petrol;
 gaze naturale, în: Rusia, Orientul Mijlociu, platforma continentală a Mării Nordului ş.a.
Exerciţiul I
Analizați figura XI.9, Harta regiunilor producătoare de petrol, din manual (p. 162), și scrieţi în
caiet regiunile producătoare de petrol. .............................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 minereu de fier, în: Rusia, Statele Unite ale Americii, Canada, China, Brazilia, Australia.
 minereuri neferoase:
 cupru;
 bauxită;
Ce se obţine din bauxită? ...................................................................................................................
 aur, în: Africa de Sud, Statele Unite ale Americii, Canada, Rusia, Australia.
 roci de construcţie:
 bazalt;
 granit;
 marmură, în: Italia, Grecia, România;
 argilă.
 substanţe utile:
 sare, în: Statele Unite ale Americii, China, Rusia, România;
 săruri de potasiu;
 sulf.
 Resursele hidrosferei. Apa reprezintă o sursă de hrană, de energie şi o cale pentru comerţ
şi turism.
39
Cuprind:
 apele continentale, valorificate pentru:
 aprovizionarea cu apă a aşezărilor;
 irigaţii, în regiunile cu deficit de precipitaţii;
 producerea energiei electrice (prin hidrocentrale), pe: Columbia, Tunguska, Parana, Enisei, Chang
Jiang, Sfântu Laurenţiu, Volga, Dunăre, Nil, Rin ş.a.;
 transport naval, pe: Rin, Ron, Dunăre, Volga, Chang Jiang, Huang He, Sfântul Laurenţiu, Marile
Lacuri, Mississippi, Nil, Amazon ş.a.;
 turism.
 Arătaţi, pe harta murală, apele curgătoare şi lacurile precizate mai sus.
 Oceanul Planetar, valorificat prin:
 transport maritim;
 producerea energiei electrice13, valorificând energia mareelor: Franţa, Marea Britanie, Argentina,
Canada, Australia;
 extragerea unor substanţe minerale utile:
 sare, de către: China, Japonia, India, Mexic, Australia, Turcia, Egipt ş.a.;
 magneziu;
 săruri de potasiu;
 noduli polimetalici.
 pescuit;
 turism.
 Resursele biosferei, cuprind:
 vegetaţia:
 păduri (ecuatoriale, musonice, de foioase, de conifere), care furnizează lemn şi materie primă pentru
industrie;
Precizaţi două modalităţi de valorificare a lemnului. .............................................................................
................................................................................................................................................................................
 pajişti (savană, stepă, tundră), utilizate pentru creşterea animalelor.
 fauna (terestră şi acvatică) oferă omului carne, piei, blănuri, fulgi, lapte, ouă ş.a.
 Resursele pedosferei (solurile) asigură necesarul de hrană omului, prin practicarea agriculturii.
Temă:
Pe baza
textului din
fişă,
marcaţi, pe
harta
alăturată,
ţările cu
rezerve
mari de
cărbuni,
minereu de
fier,
marmură şi
sare.
13
Într-un viitor apropiat vor fi valorificate şi energiile valurilor şi curenţilor oceanici.
40
ACTIVITĂŢILE ECONOMICE
Compun activităţile economice: agricultura, industria, transporturile, comerţul şi turismul.

Ramura geografiei care studiază activitățile economice se numește ....................................
Fişa de lucru: AGRICULTURA ŞI INDUSTRIA –

CARACTERISTICI GENERALE
A. AGRICULTURA – CARACTERISTICI GENERALE
Agricultura este una dintre cele mai vechi ocupații ale omului și se ocupă cu ..........................
...............................................................................................................................................................
Factorii care influențează dezvoltarea agriculturii sunt:
a) factori naturali: ...................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) factori tehnologici: .............................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
A. Cultura plantelor oferă omului hrană și materii prime pentru diferitele ramuri industriale.
Activitate pe grupe
Utilizând textul din manual (p. 169-171), completaţi spaţiile goale din textele de mai jos:
Grupa 1: Cerealele sunt cele mai cultivate plante.
 Grâul se cultivă în: ............................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Orezul este răspândit în: ...................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Porumbul este specific regiunilor temperate şi subtropicale. Cele mai mari producătoare de porumb sunt: ..
................................................................................................................................................................................
Grupa 2: Plantele leguminoase:
 Cartoful se cultivă pe continentele: ...................................................................................................................
 Tomatele se cultivă în Europa şi America de Nord.
Plantele pentru zahăr:
 Trestia de zahăr se cultivă în mari plantaţii în: .................................................................................................
 Sfecla de zahăr, specifică regiunilor temperate, oferă mari producţii în: ..........................................................
................................................................................................................................................................................
Grupa 3: Plantele oleaginoase:
 Soia este prezentă pe suprafeţe întinse în Statele Unite ale Americii, China, Franţa, Brazilia, Japonia, Mexic.
 Floarea-soarelui este răspândită în .................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Măslinul se cultivă în ........................................................................................................................................
Plantele textile:
 Bumbacul este specific regiunilor calde.
 Inul este cultivat mai mult în ..............................................................................................................................
41
Grupa 4: Pomii fructiferi:

 Mărul, părul, caisul, piersicul, prunul sunt specii specifice zonelor temperate.
 Arborele de cafea este răspândit în: ................................................................................................................
 Arborele de cacao este cultivat în: ..................................................................................................................
 Bananierul este cultivat în plantaţii în: .............................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Citricele se cultivă în regiunile subtropicale, în ţări ca: .....................................................................................
Viţa-de-vie este originară din regiunea mediteraneană şi se cultivă în: ...................................................
................................................................................................................................................................................
B. Creșterea animalelor are ca scop obţinerea de carne, lapte, lână, piei, ouă etc. Se cresc:
bovine, porcine, ovine, păsări, viermi de mătase, albine etc.
Marile regiuni agricole ale Globului
Agricultura este condiţionată de caracteristicile climei. Datorită acestui fapt, pe Glob se
evidenţiază cinci regiuni agricole.
Cu sprijinul profesorului de la clasă, completaţi coloana „Plantele cultivate” din tabelul de mai jos.
Regiunea agricolă Caracteristicile climatului Plante cultivate
Temperaturi medii de 25-28oC,
Tropical-umedă precipitații între 1.500 și 3.000
(ecuatorială) mm/an.
Două sezoane. Temperaturi medii de
Musonică 20-25oC, precipitații de 1.500 mm/an
(uneori chiar 10.000 mm/an).
Aridă diferențe termice mari între zi și
noapte, precipitații sub 350 mm/an.
Mediteraneană precipitații între 400 și 1.000 mm/an.
Patru anotimpuri. Temperaturi medii

Temperată de 5-15oC, precipitații între 600 și
1.500 mm/an.
B. INDUSTRIA – CARACTERISTICI GENERALE
Industria transformă resursele naturale și agricole în ................................................................

...............................................................................................................................................................
Industria a apărut în nordul Angliei, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. De alici, la
începutul secolului al IX-lea, a fost preluată de statele din vestul Europei, de Statele Unite ale
Americii, Japonia, China etc. Procesul de extindere accelerată a industrializării a fost numit
revoluţie industrială.
În procesul industrializare a lumii, această ramură a trecut prin trei etape: de mecanizare, de
automatizare şi de computerizare.
Exerciţiul I
Cu ajutorul textului din manual (p. 175), completaţi propoziţiile de mai jos.
1. Mecanizarea industriei s-a produs între ............................................................................................................
2. Automatizarea industriei a început în anii ............................ ai secolului al XX-lea.
3. Computerizarea a început în anii ............................ ai secolului al XX-lea şi a constat în preluarea
controlului proceselor de producţie de către .....................................
42
Regiunile industriale concentrează centre şi grupări de centre industriale.

Exerciţiul III
Analizați figura XII.10, Marile regiuni industriale ale lumii, din manual (p. 177), și scrieți numele
celor patru mari regiuni industriale și continentele în care se găsesc.
Regiunea industrială Continentul
............................................................................................................................../ .............................................
............................................................................................................................../ .............................................
............................................................................................................................../ .............................................
............................................................................................................................../ .............................................
Alte mari regiuni industriale sunt: regiunea industrială din nord-estul Chinei, regiunea industrială
din sud-estul Braziliei, regiunea industrială din sud-estul Australiei, regiunea industrială din Siberia de Sud
(Rusia), regiunea industrială de la ţărmul Oceanului Pacific (Statele Unite ale Americii), regiunea industrială a
litoralului Golfului Mexic (Statele Unite ale Americii) şi regiunea industrială La Plata (Argentina şi Uruguay).
Exerciţiul IV
Cu ajutorul figurii XII.11, Regiunile industriale europene, din manual (p. 178), redați pe harta
Europei de mei jos, prin culori diferite (la alegere), regiunile industriale: regiunea Rinului, Marea
Britanie, Donbass, regiunea industrială a Moscovei şi nordul Italiei.
Regiunea Rinului
Marea Britanie
Donbass
Regiunea industrială a Moscovei
Nordul Italiei
Temă:
Cu ajutorul
Atlasului Geografic
Şcolar şi a textului
din caiet, scrieţi
numele regiunilor
industriale marcate,
pe harta alăturată,
cu numere.
1....................................
......................................
2....................................
......................................
3........................................................................... 6...........................................................................
4........................................................................... 7...........................................................................
5........................................................................... 8...........................................................................
43
Fişa de lucru: CĂILE DE COMUNICAŢIE ŞI TURISMUL

A. CĂILE DE COMUNICAŢIE
Căile de comunicaţie ..................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Acestea asigură legăturile între aşezările umane, între ţări, între continente şi între regiunile
de exploatare a materiilor prime şi cele de prelucrare.
Transporturile asigură deplasarea călătorilor şi a mărfurilor, iar evoluția lor a fost influenţată
de dezvoltarea economică a statelor și de apariția mijloacelor rapide de comunicație.
După mediul în care se desfăşoară, transporturile se clasifică astfel:
 transporturi terestre;
 transporturi pe apă;
 transporturi aeriene;
 transporturi speciale.
 Transporturile terestre (pe uscat), cuprind:
a) Transporturile rutiere.
Explicaţi importanţa transporturilor rutiere. ...........................................................................................
................................................................................................................................................................................
Şoselele urcă în Munții Anzi și în Podişul Tibet până la înălțimi de circa 5.000 m, iar cea mai
lungă șosea este Panamericana14 (peste 20.000 km).
b) Transporturile feroviare.
Explicaţi importanţa transporturilor feroviare. .......................................................................................
................................................................................................................................................................................
Căile ferate se clasifică după ecartament.
Exerciţiul I
Cu ajutorul textului din manual (p. 180), completaţi propoziţiile de mai jos.
 Căi ferate cu ecartament normal (1.435 mm) se găsesc în ...............................................................................
 Căi ferate cu ecartament larg (1.524 mm) se găsesc în China şi în ..................................................................
 Căile ferate înguste (cu ecartament mic; 1.000-1.067 mm) sunt caracteristice .................................................
................................................................................................................................................................................
În America de Nord, căile ferate au ecartamentul foarte larg (1.676 mm).
Cea mai lungă cale ferată este Transsiberianul15 (circa 10.000 km).
14
Panamericana, lungă de 27.384 km, străbate de la nord la sud cele două continente americane. Decizia construirii
şoselei a fost luată în anul 1923, iar în 1925 au fost stabilite detaliile, fiecare ţară desemnând căile rutiere care urmau să
facă parte din Panamericana. Lucrările au început în anul 1936. Şoseaua a fost construită pe coasta vestică, porneşte din
Alaska (Fairbauks – S.U.A.) şi se încheie în sudul statelor Chile (Puerto Montt) şi Argentina (Ushuaia). Este întreruptă pe
87 km, între canalul Panamá şi graniţa Columbiei. Pentru prima dată, Panamericana a fost stabilită în întregime de o
maşină Range Rover modificată, între 3 decembrie 1971 şi 9 iunie 1972. Emanuel Gentinetta a parcurs Panamericana cu
bicicleta în 261 zile, între 23 iunie 1999 şi 9 martie 2000 (după S. Neguţ şi I. Nicolae, Superlativele Terrei – o enciclopedie,
Edit. Meronia, Bucureşti, 2007, p. 252-254).
15
Transsiberianul, cea mai lungă magistrală feroviară din lume (9.288 km), leagă Europa de Extremul Orient (Asia), între
localităţile Moscova (estul Europei) şi Vladivostok (oraş-port la Marea Japoniei). Magistrala a fost realizată la sfârşitul
secolului XIX şi începutul secolului XX, pe teritoriul Rusiei. Construirea s-a făcut pe mai multe sectoare, traversând păduri
întinse, mlaştini, mari râuri şi fluvii (Obi, Angara, Enisei ş.a.), în condiţiile unei clime aspre. Între anii 1974 şi 1984 au fost
unificate sectoarele siberiene şi a fost dublată prin tronsonul care trece prin nordul Lacului Baikal. Transsiberianul a fost
44
 Sub îndrumarea profesorului de la clasă, arătaţi, pe harta murală, traseele

urmate de şoseaua Panamericana şi de calea ferată Transsiberianul.
 Transporturile pe apă (navale) asigură deplasarea unor cantități mari de mărfuri cu
costuri reduse.
Clasificare:
a) Transporturile fluviale se realizează pe fluvii și lacuri.
 Arătaţi, pe harta murală, fluviile şi lacurile cu trafic fluvial intens: Rin, Dunăre,
Ron, Tamisa, Marile Lacuri, Sfântul Laurenţiu, Mississippi, Chang Jiang, Huang He,
Gange, Nil, Parana etc.
b) Transporturile maritime se realizează pe apele Oceanului Planetar.
Totalitatea navelor unei țări se numește .................................. Între ţările cu mari flote se
evidenţiază: Grecia, Panama, Japonia, Norvegia, Statele Unite ale Americii şi Rusia.
Transporturile pe apă sunt deservite de ..................................
Exerciţiul II
Analizați figura XII.14, Principalele porturi și rute maritime, din manual (p. 181), și scrieți
principalele porturi ale lumii, în funcţie de continente.
 în Europa: ...........................................................................................................................................................
 în Asia: ................................................................................................................................................................
 în America de Nord: ............................................................................................................................................
 în America de Sud: .............................................................................................................................................
 în Africa: ..............................................................................................................................................................
 în Australia: .........................................................................................................................................................
Știați că...
• cel mai mare port fluvial este Duisburg (pe Rin, în Germania), iar cel mai mare port
maritim este Shanghai (China)?
 Transporturile aeriene se caracterizează prin rapiditatea deplasării.
Exerciţiul III
Cu ajutorul figurii XII.15, Principalele aeroporturi și linii aeriene, din manual (p. 182), scrieți
oraşele cu importante aeroporturi, în funcţie de continente.
 în Europa: ...........................................................................................................................................................
 în Asia: ................................................................................................................................................................
 în America de Sud: .............................................................................................................................................
 în Africa: ..............................................................................................................................................................
 în Australia: .........................................................................................................................................................
Știați că...
• după numărul de pasageri, cele mai mari cinci aeroporturi din lume sunt: Hartsfield-
Jackson din Atlanta (S.U.A.), Beijing Capital (China), Heathrow din Londra (Marea Britanie),
Haneda din Tokyo (Japonia) şi O’Hare din Chicago (S.U.A.)?
 Transporturile speciale includ: transporturile prin conducte, transporturile prin linii de
înaltă tensiune şi telecomunicaţiile.
electrificat între anii 1929 şi 2002 şi dispune de 97 staţii (Ekaterinburg, Novosibirsk, Krasnoiarsk, Irkutsk, Habarovsk ş.a.).
Trenul – Expresul „Rossia” – care porneşte în fiecare zi din Moscova (capitala Federaţiei Ruse), parcurge cei 9.288 km în 6
zile şi 4 ore *după S. Neguţ şi I. Nicolae, Superlativele Terrei – o enciclopedie, Edit. Meronia, Bucureşti, 2007, p. 333-334].
45
Scrieţi trei resurse naturale transportate prin conducte. ......................................................................

................................................................................................................................................................................
B. TURISMUL
Turismul constituie activitatea umană care îmbină nevoia de odihnă şi recreere cu dorinţa de
cunoaştere a frumuseţilor naturii şi a celor create de om.
Potențialul turistic (resursele turistice) poate fi:
a) natural: .............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
b) antropic (creat de om): .....................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Tipuri de turism:
 Balnearo-maritim: ...........................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Montan și pentru sporturi de iarnă: ...............................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Cultural: ...........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
 Religios: ...........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Pe Glob se evidenţiază mai multe regiuni turistice.
Exerciţiul IV
Analizați figura XII.23, Marile regiuni turistice ale lumii, din manual (p. 188), și scrieți numele
regiunilor turistice în funcţie de continente.
 în Europa: ...........................................................................................................................................................
 în Asia: ................................................................................................................................................................
 în America de Sud: .............................................................................................................................................
 în Africa: ..............................................................................................................................................................
Temă:
Cu ajutorul textului din manual (p. 187-188), rezolvaţi exerciţiul de mai jos:
În coloana A sunt numele unor continente, iar în coloana B, numele unor
regiuni/obiective turistice. Stabiliţi corespondenţa între continente şi
regiunile/obiective turistice.
A B
______ 1. Africa a. Marea Barieră de Corali
______ 2. America de Nord b. Marele Canion
______ 3. America de Sud c. Marele Zid Chinezesc
______ 4. Asia d. Plaja Copacabana
______ 5. Europa e. Valea Loarei
f. Valea Nilului
46
Fişa de lucru: ACTIVITĂŢI ECONOMICE ÎN LOCALITATEA NATALĂ

ŞI ÎN ORIZONTUL APROPIAT
Ce ştiţi despre activităţile economice din Municipiul Bucureşti?
Exerciţiul I
Se dă textul:
Prin funcţia sa de capitală a României, Municipiul Bucureşti este cel mai important centru
economic şi cultural al ţării. Deşi industria se găseşte în regres, ea este foarte variată (industrie
electronică şi electrotehnică, industrie constructoare de maşini, industrie farmaceutică, industrie
mică, industrie alimentară etc.) şi este concentrată în special la periferie (unele pe vechile platforme
industriale socialiste).
Oraşul dispune de transport public intern (de suprafaţă şi metrou), care, prin rutele unor
autobuze, face legătura cu aşezările vecine din judeţul Ilfov. Cu puţine excepţii, aceste localităţi
vecine (Voluntari, Otopeni, Buftea ş.a.), au funcţii preponderent agricole (cerealiere, legumicole
etc.). Dinspre oraş pornesc radiar numeroase artere rutiere şi feroviare, care-l leagă de marile
aşezări urbane ale ţării (Iaşi, Constanţa, Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca etc.) şi de statele vecine.
Datorită importanţei sale cultural-istorice, în Bucureşti se găsesc numeroase obiective turistice
antropice – edificii cultural-administrative (Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Ateneul
Român ş.a.), muzee (Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul Satului ş.a.),
lăcaşuri de cult (Biserica Sf. Gheorghe, Biserica Stavropoleos, Biserica Patriarhiei ş.a.), grădini
publice, parcuri etc. – care atrag un număr substanţial de vizitatori.
Pe baza textului de mai sus, precizați:
a. două ramuri industriale centre se găsesc în oraşul Bucureşti: ..........................................................................
b. tipurile de transport public intern din Bucureşti: .................................................................................................
c. patru tipuri de resurse turistice: .........................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
d. două obiective cultural-istorice: .........................................................................................................................
Tu cunoşti Municipiul Bucureşti?
Exerciţiul II
Pe baza cunoştinţelor de care dispuneţi, precizaţi pentru Municipiul Bucureşti:
1. numele a două muzee, altele decât cele precizate mai sus: .............................................................................
................................................................................................................................................................................
2. numele a două parcuri de interes turistic: ..........................................................................................................
3. numele a două instituţii de învăţământ superior: ...............................................................................................
................................................................................................................................................................................
4. numele a două staţii de metrou situate în apropierea Colegiului Naţional „I. L. Caragiale”: ..............................
................................................................................................................................................................................
5. numele cartierului în care se găseşte grădina zoologică a oraşului: .................................................................
6. numele oraşului în care se află aeroportul care deserveşte Municipiul Bucureşti: ............................................
Exerciţiul III
Scrieţi două activităţi economice care pot contribui la dezvoltarea Municipiului Bucureşti.
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Încercaţi să explicaţi oral cum pot contribui la dezvoltarea Municipiului Bucureşti, cele două
activităţi economice propuse mai sus.
47
BIBLIOGRAFIE
Cheval Dorina, Furtună C.: Geografie generală. Manual pentru clasa a V-a, Edit. Teora, Bucureşti, 1997.
Ciulache S., Ionac Nicoleta: Dicţionar meteorologic şi climatologic, Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 2003.
Drugescu C.: Evoluţia faunei din orașul București, Revista Geografică, T. VI, Bucureşti, 1999.
Dumitrescu M., Szepesi Al., Szepesi Manuela, Cruceru N., Mărculeţ I.: Bucureşti. Hărţi pentru studiul orizontului local,
SC. NOBLE HOUSE DIDACT SRL, Brăila, 2009.
Furdui M.: Caietul elevului. Geografie clasa a X-a, Edit. Tehno Media, Sibiu, 2015.
Ielenicz M., Erdeli Ge., Marin I.: Dicţionar de termeni geografici, pentru gimnaziu şi liceu, Edit. Corint, Bucureşti, 2007.
Ionaşcu Jana, Dumitru D.: Geografie. Manual pentru clasa a V-a, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2012.
Mărculeţ I.: Din orizontul local. Municipiul Bucureşti – aspecte de geografie istorică, Liceul – prezent şi viitor, vol. III,
Bucureşti, 2006.
Mărculeţ I.: Din geografia orizontului local: Aspecte privind relieful Municipiului Bucureşti, Liceul – prezent şi viitor, vol.
III, Bucureşti, 2006.
Mărculeţ I.: Din geografia orizontului local: aspecte privind solurile din regiunea Municipiului Bucureşti, Liceul –
prezent şi viitor, vol. IV, Bucureşti, 2007.
Mărculeţ I.: Judeţul Ilfov. Mapa de geografie a orizontului local, Editor Vlad Voicu, ISBN 978-973-0-14111-5, Voluntari,
2013.
Mărculeț I.: Utilizarea fișei de lucru la clasa a V-a, pentru cunoașterea geografiei orizontului local (Municipiul
București), Funigei, nr. 24-25, Bucureşti, 2014.
Mărculeţ I.: Model de fişe de lucru pentru clasa a V-a: Apele Municipiului Bucureşti, Funigei, nr. 28-29, Bucureşti, 2016.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Din orizontul local. Aspecte privind condiţiile climatice din regiunea Municipiului
Bucureşti, Liceul – prezent şi viitor, vol. III, Bucureşti, 2006.
Mărculeţ I. Mărculeţ Cătălina: Din geografia Municipiului Bucureşti: fauna, Liceul – prezent şi viitor, vol. IV, Bucureşti,
2007.
Mărculeţ I., Popa-Tutoveanu Aurora, Mărculeţ Cătălina: Observaţii asupra orizontului local. Hidrografia Municipiului
Bucureşti, Liceul – prezent şi viitor, vol. IV, Bucureşti, 2007.
Mărculeţ I., Vlăsceanu Graţianca: Aspecte privind geomorfologia şi hidrografia Municipiului Bucureşti, Funigei, nr. 10-
11, Bucureşti, 2007.
Mărculeţ I., Vlăsceanu Graţianca: Municipiului Bucureşti – Aspecte istorico-geografice, Funigei, nr. 14-15, Bucureşti, 2009.
Mărculeţ I., Vlăsceanu Graţianca: Aspecte privind particularităţile climatice ale Municipiului Bucureşti, Funigei, nr. 16-
17, Bucureşti, 2010.
Mărculeţ I., Ştefan Narcizia (coord.): Mic dicţionar geografic şcolar, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-
12042-4, Bucureşti. 2012.
Mărculeţ I. (coord.): Mic dicţionar geografic şcolar cu superlative şi singularităţi, Vol. I, Geografie fizică, Colegiul
Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-16969-0, Bucureşti. 2014.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Geografie generală. Caiet pentru clasa a V-a, Şcoala Gimnazială Discovery, ISBN 978-
973-0-22254-8, Voluntari, 2016.
Mândruţ O.: Atlas geografic şcolar, Edit. Corint, Bucureşti, 2006.
Neguţ S., Nicolae I.: Superlativele Terrei – o enciclopedie, Edit. Meronia, Bucureşti, 2007.
Posea Gr., Ştefănescu Ioana: Municipiul Bucureşti cu Sectorul Agricol Ilfov, Edit. Academiei R. S. România, Bucureşti, 1984.
Szepesi Manuela, Szepesi Al., Dumitrescu M., Cruceru N.: Geografia oraşului Bucureşti. Suport de curs, Edit. CD Press,
Bucureşti, 2011.
Strat Daniela, Furtună C.: Geografie generală. Manual pentru clasa a V-a, Edit. Teora, Bucureşti, 1997.
Tălângă C.: Geografie și didactica geografiei, Ministerul Educației și Cercetării, București, 2007.
● ● ● ● ● ● ● ●
Ioan MĂRCULEŢ  Cătălina MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE GENERALĂ – ELEMENTE INTRODUCTIVE. CAIET CU FIŞE DE LUCRU PENTRU CLASA A V-A
ISBN 978-973-0-23330-8
Bucureşti – 2017
48

Geografie Generala Elemente Introductive

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie Generala Elemente Introductive

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L.

IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

CAIET CU FIŞE DE LUCRU

IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

(auxiliar didactic pentru uz intern)

COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE”

CĂTĂLINA MĂRCULEŢ – cercetător științific în Institutul de Geografie al Academiei Române,

Important: prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai

Unitatea de învăţare Conţinuturi Pagina

Prezentul auxiliar didactic, Geografie generală – elemente introductive. Caiet

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Fişa de lucru: PĂMÂNTUL – CORP COSMIC

MIȘCĂRILE PĂMÂNTULUI. Pământul se rotește în jurul axei sale (mișcarea de rotație) și în

Temă: Cu ajutorul manualului, completaţi propoziţiile de mai jos:

Fişa de lucru: REPREZENTAREA SUPRAFEȚEI PĂMÂNTULUI

Longitudinea este distanţa, măsurată în grade,

b) Aproximativă, din cauza faptului că ........................................................................................

Fişa de lucru: REPREZENTAREA ORIZONTULUI LOCAL

Exercițiul II Împărţirea administrativă a Municipiului Bucureşti

Tu în care sector locuieşti?

Exercițiul III Arealul Colegiului Naţional „I. L. Caragiale”

Fişa de lucru: RELIEFUL – CARACTERISTICI GENERALE

Formele de relief se deosebesc prin altitudine, adâncime, pantă (înclinare) etc.

II. Analizaţi schiţa alăturată (Secţiune prin corpul

Fişa de lucru: FORME MAJORE ALE RELIEFULUI TERESTRU

Fişa de lucru: RELIEFUL ORIZONTULUI LOCAL

Fişa de lucru: ATMOSFERA – CARACTERISTICI GENERALE

Fişa de lucru: TEMPERATURA AERULUI

 Variaţia temperaturii aerului:

Fişa de lucru: PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE

Fişa de lucru: VREMEA ŞI CLIMA ORIZONTULUI LOCAL ŞI APROPIAT

B. CLIMA ORIZONTULUI LOCAL ŞI APROPIAT

Clima prezintă starea medie a temperaturilor, precipitaţiilor şi vânturilor dintr-o regiune a

Fişa de lucru: HIDROSFERA – CARACTERISTICI GENERALE

Temă: Explicaţi importanța apei pentru viaţa de pe planeta noastră.

Fişa de lucru: OCEANELE ŞI MĂRILE

 Oceanele sunt .............................………………………………………………………….....….........................

 Mările sunt ……………………………………………………………………………….............................................

Curenţii oceanici .........................................................................................................................

Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate:

Fişa de lucru: APELE CONTINENTALE: RÂURILE ȘI LACURILE

 Din categoria apelor curgătoare fac parte: pâraiele, râurile şi fluviile.

 Cumpăna de ape reprezintă limita dintre două bazine hidrografice.

Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate:

2. Definiţi bazinul hidrografic.

Din categoria apelor stătătoare, fac parte: .................................................................................

Fişa de lucru: ELEMENTE DE HIDROGRAFIE A ORIZONTULUI LOCAL

Fişa de lucru: BIOSFERA – CARACTERISTICI GENERALE

Fişa de lucru: DOMENIILE DE VIAŢĂ ALE TERREI

Fişa de lucru: VEGETAŢIA ŞI ANIMALELE DIN ORIZONTUL

Fişa de lucru: SOLUL – CARACTERISTICI GENERALE

GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI AŞEZĂRILOR OMENEŞTI

Fişa de lucru: NUMĂRUL LOCUITORILOR

Factorii care au determinat evoluţia numerică a populaţiei au fost:

 În America de Sud: .............................................................................................................................................

Fişa de lucru: AŞEZĂRILE UMANE – CARACTERISTICI GENERALE

„Așezările umane sunt grupări de locuințe, gospodării și alte amenajări social-economice,

Așezările rurale (satele) .............................................................................................................

d) Sate liniare ........................................................................................................................................................

c) Sat adunat d) Sat liniar

2. După mărime (numărul locuitorilor):

Așezările urbane (orașele) .........................................................................................................

La apariția și dezvoltarea orașelor au contribuit trei grupe de factori:

2. După funcțiile pe care le îndeplinesc: