Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Igiena
Teste Igiena
5. Amanitina se conţine în
Sursa – [1] pag. 139, curs
a) [ ] Erburi sălbatice;
b) [ ] Neghină;
c) [x] Ciuperci otrăvitoare;
d) [ ] Cartof crescut;
e) [ ] Seminţele fructelor.
1
e) [x] Produse lactate.
7. În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială este
Sursa – [1] pag. 150, curs
a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
d) [x] Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;
e) [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .
2
13. Carnea de vită conţine proteine
Sursa – [1] pag.122, [17] pag. 130, curs
a) [x] 13-18%;
b) [ ] 25-30%;
c) [ ] 30-35%;
d) [ ] 35-45%;
e) [ ] 45-50%.
14. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară
Sursa – [17] pag.285, curs
a) [ ] Scade rezistenţa organismului;
b) [x] Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare;
c) [ ] Creşte radiaţia ultravioletă;
d) [ ] Temperatura rece a mediului;
e) [ ] Presiunea atmosferică scăzută.
15. Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult
Sursa – [17] pag. 285, [1] pag. 122, curs
a) [ ] 10-20mg;
b) [ ] 20-50mg;
c) [ ] 50-70mg;
d) [x] 70-100mg;
e) [ ] 120-140 mg.
16. Organismul uman face rezerve de vitamina "A"
Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs
a) [x] Da, în ficat;
b) [ ] Nu;
c) [ ] Da, în intestin;
d) [ ] Da, în ţesutul adipos;
e) [ ] Da, în oase.
17. Consecinţe ale hipervitaminozei A nu sunt
Sursa – [1] pag. 270, [17] pag. 124, curs
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Anorexie;
c) [ ] Căderea părului;
d) [ ] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [x] Keratoconjunctivită.
18. Indicatori ai calităţii pâinii nu sunt (STAS)
Sursa – [2] pag. 43
b) [x] Procentul de glucide;
c) [ ] Umiditatea;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Porozitatea .
19. Laptele influenţează aciditatea gastrică
Sursa – [2] pag.39, [1] pag. 135, curs
a) [ ] Proprietăţi organoleptice;
a) [ ] Sporeşte;
b) [ ] Nu influenţează;
c) [x] Reduce;
3
d) [ ] Ameliorează.
20. Conform căror indici se apreciază prospeţimea laptelui
Sursa – [2] pag. 39, curs
a) [ ] Densitate;
b) [x] Aciditate;
c) [ ] Cantitatea de grăsimi;
d) [ ] Proba la amidon;
e) [ ] Proba la pasteurizare.
4
26. O cantitate mai mare de energie necesită digestia
Sursa – [1] pag.110, curs
a) [x] Proteinelor;
b) [ ] Lipidelor;
c) [ ] Glucidelor;
d) [ ] O alimentaţie mixtă;
e) [ ] O alimentaţie raţională.
5
32. Manifestările hipovitaminozei severe "PP"
Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 286, curs
a) [ ] Convulsii;
b) [x] Dermatite;
c) [x] Diaree;
d) [x] Demenţă;
e) [ ] Cefalee.
7
44. O alimentaţie echilibrată presupune
Sursa – [17] pag.212, [1] pag.110, curs
a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul adecvat al
proteinelor, lipidelor şi glucidelor;
b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al organismului;
c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;
d) [ ] Regim optim de alimentare;
e) [ ] Alimente calitative.
8
e) [x] D.
50. Rolul biologic al vitaminei B1
Sursa – [17] pag. 276, [1] pag. 123, curs
a) [x] Implicată în metabolismul glucidelor;
b) [x] Implicată în metabolismul proteinelor;
c) [x] Implicată în metabolismul lipidelor;
d) [ ] Reglează sinteza acidului arahidonic;
e) [ ] Implicată în metabolismul sărurilor minerale.
9
56. Numiţi proteinele laptelui
Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs
a) [x] Cazeină;
b) [x] Lactoalbumină;
c) [ ] Vitelină;
d) [x] Lactoglobulină;
e) [ ] Lecitină.
10
62. Fibre alimentare conţin produsele:
Sursa – [1] pag. 136, curs
a) [x] Crupele de popuşoi;
b) [ ] Cartofii;
c) [ ] Crupele de griş;
d) [x] Crupele de ovăs;
e) [x] Crupele de hrişcă.
11
68. Proprietăţi caracteristice enterotoxinei stafilococice
Sursa – [1] pag. 145-146, curs
a) [x] Rezistă fierberea;
b) [ ] Distrusă de to +80o C;
c) [x] Rezistă îngheţarea;
d) [x] Mediul alcalin este favorabil;
e) [ ] Mediul acid este favorabil.
12
74. Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS)
Sursa – [1] pag. 137, curs
a) [x] Proprietăţi organoleptice;
b) [x] Determinarea acidităţii;
c) [x] Determinarea porozităţii;
d) [x] Determinarea umidităţii;
e) [ ] Determinarea lipidelor.
13
80. Masa corporală influenţează metabolismul bazal
Sursa – [1] pag. 110, curs
a) [ ] Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal;
b) [x] Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal;
c) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată;
d) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe;
e) [ ] Nu influenţează.
14
86. Pentru botulism nu e caracteristic
Sursa – [1] pag.146, curs
a) [x] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri,
torturi);
b) [ ] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [ ] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;
d) [ ] Dereglarea actului de deglutiţii;
e) [x] To corpului crescută.
24
e) [x] sterilizarea corectă.
IGIENA AERULUI
152. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs
a) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi;
e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase.
153. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs
a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase;
b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A;
c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii .
157. Pierderea cunoştinţei şi moartea survin la sporirea cantităţii de CO2 în aer până la:
Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [x] 8 – 10%;
b) [ ] 5 – 7%;
c) [ ] 3 – 6%;
d) [ ] 2 – 4%;
e) [ ] 1 – 3%.
160. Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic
Sursa – [17] pag. 9, curs
a) [ ] Stratosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Termosfera;
d) [ ] Exosfera;
e) [ ] Heterosfera.
165. Vitamina D este sintezată preponderent sub acţiunea radiaţiilor din grupul
Sursa – [17] pag. 187, curs
a) [ ] Ultraviolete A;
b) [x] Ultraviolete B;
c) [ ] Ultraviolete C;
d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase.
172. Nivelul maxim de CO2 în aerul inspirat la care apar manifestări evidente la cei expuşi
Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [ ] 2-3%;
b) [x] 4-5%;
c) [ ] 6-7%;
d) [ ] 10%;
e) [ ] 15%.
30
181. Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului în încăperi
Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Anemometrul;
c) [x] Catatermometrul;
d) [ ] Psihrometrul;
e) [ ] Barograful.
32
193. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin
Sursa – [17] pag. 57, [3] pag.43, curs
a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;
b) [x] Scăderea frecvenţei respiraţiei;
c) [x] Scăderea termogenezei;
d) [x] Diminuarea metabolismului bazal;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.
34
205. Surse naturale de poluare a atmosferei sunt
Sursa – [17] pag. 17, [1] pag.39, curs
a) [x] Transportul terestru, aerian;
b) [ ] Eroziunea solului;
c) [x] Procesele industriale;
d) [x] Procesele de ardere a combustibilului;
e) [ ] Erupţiile vulcanice.
35
211. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi recoltate prin metodele
Sursa – [2] pag. 171-172, curs
a) [x] De substituţie;
b) [x] De aspiraţie;
c) [x] De sedimentare;
d) [ ] De compresie;
e) [x] De vacuum .
36
217. Temperatura efectivă este
Sursa – [2] pag. 132, curs
a) [x] Senzaţia termică a organismului pus în diferite situaţii de microclimat;
b) [x] Complexul de factori fizici ai aerului în acţiune asupra organismului şi reacţia de
răspuns a organismului la acţiunea acestor factori;
c) [x] O metodă psihologică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului;
d) [ ] O metodă fizico-chimică de apreciere a influenţei microclimatului asupra
organismului;
e) [ ] Temperatura corpului în microclimat cald.
233. Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra organismului uman prin
Sursa –curs
a) [x] Modificarea proprietăţilor fizice ale aerului, care influenţează procesul de
termoreglare;
b) [x] Modificarea elementelor, care întră în compoziţia chimică naturală ale aerului;
c) [x] Elementele străine de compoziţia chimică naturală a aerului, care produc poluarea
atmosferei;
d) [ ] Acţiunea undelor radioelectrice propagate aici;
e) [ ] Acţiunea stratului de O3 format în troposferă.
234. Factorii determinanţi ai microclimatului
Sursa – [2] pag.111, curs
a) [x] Temperatura aerului;
b) [x] Umiditatea aerului;
c) [x] Radiaţiile calorice;
d) [x] Mişcarea aerului;
39
e) [ ] Iluminatul.
41
247. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prin
Sursa – [1] pag. 40, curs
a) [ ] Afecţiuni cardiovasculare;
b) [x] Intoxicaţii acute şi cronice;
c) [x] Scăderea rezistenţei organismului;
d) [ ] Patologii ale tubului digestiv;
e) [x] Acţiune cancerigenă.
42
253. Şocul termic e cauzat de:
Sursa – [1] pag. 28, curs
a) [ ] Acţiunea directă a radiaţiei solare asupra capului;
b) [x] Acţiunea îndelungată a temperaturilor înalte;
c) [x] Acumularea de căldură în organism;
d) [x] Tulburarea metabolismul termic;
e) [x] Devierea componenţei sanguine.
43
259. Adaptarea la presiune atmosferică scăzută se realizează prin
Sursa – [1] pag. 32, curs
a) [x] La aflarea la altitudini;
b) [ ] La aflarea la nivelul mării;
c) [x] Prin călirea organismului;
d) [x] Prin aflarea în barocamere;
e) [x] Prin administrarea de vitamine.
44
Igiena apei
265. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de
Sursa –curs
a) [ ] 500ml – 1,l;
b) [ ] 1.0 – 1,51;
c) [x] 1.5 – 3,01;
d) [ ] 3.0 – 5,01;
e) [ ] 5,0-6,0 l.
266. Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va fi nu mai mare de
Sursa – [1] pag.54, curs
a) [x] 250mg/l;
b) [ ] 500mg/l;
c) [ ] 750mg/l;
d) [ ] 1000mg/l;
e) [ ] 1500 mg/l.
45
271. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza
Sursa - curs
a) [x] Saturnism hidric;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [ ] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.
272. Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este
Sursa – [1] pag.63, curs
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [x] 0,5mg.1;
c) [ ] 1 -2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.
46
277. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice
Sursa – [1] pag.53, curs
a) [x] Amoniac;
b) [ ] Nitriţi;
c) [ ] Nitraţi;
d) [ ] Cloruri;
e) [ ] Sulfaţi.
47
283. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după
Sursa – [1] pag.62, curs
a) [ ] Miros;
b) [ ] Gust;
c) [x] Clor rezidual;
d) [ ] Turbiditate;
e) [ ] Reziduu uscat.
287. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesităţile
Sursa –curs
a) [ ] Fiziologice;
b) [ ] Igienice;
c) [ ] În agricultură;
d) [x] Industriale;
e) [ ] Urbanistice.
288. Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesitatea
Sursa –curs
a) [x] Fiziologică;
b) [ ] Igienică;
c) [ ] În agricultură;
d) [ ] Industrială;
e) [ ] Urbanistică.
48
289. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24 conform recomandărilor OMS
Sursa –curs
a) [x] 100 l;
b) [ ] 150 l;
c) [ ] 200-130 l;
d) [ ] 210 l;
e) [ ] 40-60 l.
292. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea clorului nu mai mică de
Sursa – [1] pag.63, curs
a) [ ] 5%;
b) [ ] 10%;
c) [ ] 15%;
d) [ ] 20%;
e) [x] 25%.
49
295. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei
Sursa –curs
a) [x] Holera;
b) [x] Febra tifoidă;
c) [x] Salmonelozele;
d) [ ] Scarlatina;
e) [x] Lamblioza.
50
301. Profilaxia bolilor hidrice include
Sursa – [1] pag.67, curs
a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă;
b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;
c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;
d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;
e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.
303. Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru
Sursa – [1] pag.51, curs
a) [ ] Dizenterie;
b) [ ] Diabet;
c) [x] Urolitiază;
d) [x] Hipertonie;
e) [ ] Hepatită A.
306. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive pentru sănătate:
Sursa – [1] pag.54, curs
a) [ x] Amoniac - 0,5 mg/1;
b) [ ] Nitriţi - 0,002 mg/1;
c) [ ] Nitraţi - 45 mg/1;
d) [x] Substanţe organice (oxidabilitatea) – 5 mg/1;
e) [ ] Duritate – 5o (grade germane).
51
307. Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt
Sursa – [1] pag.54, curs
a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;
b) [x] Turbiditatea 5 UNT;
c) [ ] Nitraţii – 45mg/l;
d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l;
e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l.
52
313. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt
Sursa – [1] pag.60, curs
a) [ ] Clorul activ;
b) [x] Clorura de fier;
c) [x] Sulfatul de fier;
d) [x] Sulfatul de aluminiu;
e) [ ] Sulfatul de magneziu .
315. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele deschise sunt
Sursa – [1] pag.53, curs
a) [ ] Cantitatea totală de săruri minerale;
b) [x] Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi;
c) [ ] Concentraţia fluorului şi iodului;
d) [x] Oxidabilitatea;
e) [x] Oxigenul dizolvat în apă.
53
319. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice
Sursa – [1] pag.47, curs
a) [x] Cianoză;
b) [x] Dispnee;
c) [ ] Erupţii hemoragice;
d) [x] Convulsii;
e) [x] Tahicardie .
54
325. Metode de dezinfecţie a apei sunt
Sursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Coagularea ;
b) [x] Clorinarea;
c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) [x] Ozonarea;
e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .
55
331. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt
Sursa – [2] pag.202, curs
a) [ ] Temperatura;
b) [x] Mirosul;
c) [ ] Transparenţa;
d) [ ] Duritatea;
e) [x] Culoarea.
56
337. În ce cazuri se aplică coagularea apei
Sursa – [1] pag.60, curs
a) [x] La coloraţie sporită;
b) [x] În caz de turbiditate sporită;
c) [ ] La duritate mare;
d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;
e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.
57
343. Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când
Sursa – [17] pag.95, curs
a) [x] Va fi eficientă;
b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice;
c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;
d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;
e) [ ] Va modifica duritatea apei.
58
349. Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt
Sursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [x] Fierberea.
353. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice deoarece
Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;
d) [x] Este accesibilă;
e) [x] Se micşorează duritatea apei.
59
355. Spitalele pot fi aprovizionate cu apă
Sursa – [1] pag.250, curs
a) [ ] Din fântâni;
b) [x] Din apeduct central;
c) [ ] Din fântâni şi apeduct;
d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom;
e) [ ] Din râuri, lacuri.
356. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile sunt
Sursa – [4] pag.231, curs
a) [x] Să fie apirogenă;
b) [ ] Cu oxidabilitate mare;
c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;
d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;
e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi.
358. Pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de farmacii spitaliceşti se pot
folosi
Sursa – [4] pag.231, curs
a) [x] Permanganatul de potasiu;
b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu;
c) [ ] Distilatoare obişnuite;
d) [x] Distilatoare speciale;
e) [ ] Carbonatul de sodiu.
IGIENA SOLULUI
362. În mare măsură procesul de formare a solului e influenţat de
Sursa – [1] pag.70, curs
a) [ ] Ionizarea aerului;
b) [ ] Presiunea atmosferică;
c) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
d) [x] Depunerile atmosferice;
e) [ ] Fondul radioactiv natural al terei.
61
367. Calitatea solului este determinată de o serie de proprietăţi fizice:
Sursa –curs
a) [x] Porozitate;
b) [x] Permeabilitate pentru aer;
c) [x] Permeabilitate pentru apă;
d) [x] Capilaritate;
e) [ ] Densitate.
62
373. Indicatori ai poluării solului sânt:
Sursa –curs
a) [x] Radiologic;
b) [x] Algologic;
c) [x] Sanitaro-entomologic;
d) [ ] Geologic;
e) [ ] Mecanic.
Întrebări generale
63
379. Nu sunt obiective ale igienei individuale
Sursa – [1] pag. 6, curs
a) [ ] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;
b) [ ] Alimentaţia raţională;
c) [ ] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;
d) [x] Profilaxia bolilor profesionale;
e) [ ] Ocupaţia cu sportul, călirea.
64
e) [ ] temperatura aerului .
Igiena muncii
66
e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
397. Ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă (răspuns complet)
Sursa – [1] pag. 353, curs
a) [x] Orice persoană care se încadrează în muncă;
b) [ ] Persoanele expuse unor noxe profesionale;
c) [ ] Persoanele care au anumite boli;
d) [ ] Ucenici, elevi şi studenţi;
e) [ ] Persoane care au întrerupt munca mai mult de 10 zile.
67
403. În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervin
Sursa – [1] pag.187, curs
a) [ ] Inhibiţia enzimelor cu conţinut de Cu şi Zn;
b) [ ] Efecte asupra acizilor nucleici;
c) [ ] Formarea de methemoglobină;
d) [x] Formarea de carboxihemoglobină;
e) [ ] Inhibiţia citocromoxidazei.
407. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul de producere este
Sursa – [1] pag.182, curs
a) [ ] Intravenoasă;
b) [ ] Cutanată;
c) [ ] Subcutanată;
d) [x] Pulmonară;
e) [ ] Intraperitonială.
68
409. Noxele profesionale se clasifică în
Sursa – [1] pag.156, curs
a) [ ] mecanice;
b) [x] fizice;
c) [x] chimice;
d) [x] biologice ;
e) [x] psiho-fiziologice.
69
415. Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf
Sursa – [1] pag.178, curs
a) [x] Precipitaţie slabă;
b) [ ] Rapid se precipită;
c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;
d) [x] Pătrund până la alveole;
e) [ ] Se dizolvă în apă.
70
421. De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului
Sursa – [1] pag.175, curs
a) [x] de componenţa chimică;
b) [x] de gradul de solubilitate în apă;
c) [x] de dispersie;
d) [x] de structura şi forma particulelor;
e) [ ] de starea sursei de praf.
71
427. Măsurile de combatere ale zgomotului
Sursa – [1] pag.180, curs
a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;
b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante;
c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;
e) [x] Folosirea căştilor antifoane.
430. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului sunt
Sursa – [1] pag.159, curs
a) [x] Memoria operativă;
b) [x] Concentraţia atenţiei;
c) [ ] Tremorul fiziologic;
d) [ ] Rezistenţa musculară;
e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii.
72
433. Pentru oboseală nu este caracteristic
Sursa – [1] pag.162, curs
a) [ ] scăderea capacităţii de muncă;
b) [ ] Diminuarea atenţiei;
c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;
d) [x] Ireversibilitate ;
e) [x] excitabilitate psihică crescută.
434. Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în efort
Sursa – [1] pag.160, curs
a) [ ] Creşterea debitului cardiac;
b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace;
c) [x] Scăderea volumului sistolic;
d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea
volumului sistolic;
e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile.
441. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la
Sursa – [1] pag.184, curs
a) [ ] Personalul din industrie;
b) [x] Personalul din zootehnie;
c) [x] Personalul sanitar şi veterinar;
d) [ ] Mineri;
e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte.
442. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de
producere
Sursa – [1] pag.171, curs
a) [ ] Produc cancer cutanat;
b) [ ] Produc fotooftalmie;
c) [x] Produc cataractă;
d) [x] Produc arsuri cutanate;
e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ.
74
445. Boala cronică de cheson se manifestă prin
Sursa – [1] pag.173-74, curs
a) [x] Algii;
b) [ ] Piele marmorată;
c) [ ] Colici abdominale;
d) [ ] Hipotensiune arterială;
e) [x] Artropatii.
446. Decompresiunea după lucrul la presiune crescută trebuie făcută cu următoarele precauţii
Sursa – [1] pag.174, curs
a) [ ] Să se facă iniţial mai lent apoi mai rapid;
b) [x] Să se respecte normele privind decompresiunea;
c) [x] Să se facă sub supraveghere medicală;
d) [ ] Să se instituie respiraţie artificială;
e) [ ] Să se facă rapid.
75
451. Modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală sunt
Sursa – [1] pag.161, curs
a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;
b) [ ] Sporeşte termogeneza;
c) [x] Creşte presiunea arterială;
d) [ ] Creşte termoliza prin iradiere;
e) [ ] Din organism se elimină sărurile minerale.
76
457. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale
Sursa – [1] pag.182-183, curs
a) [x] Structura chimică;
b) [x] Gradul de dispersie;
c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [x] Căile de pătrundere;
e) [ ] Domeniul de utilizare.
77
463. Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca obiective principale
Sursa – [1] pag.177, curs
a) [ ] Depistarea unor boli asociate;
b) [x] Depistarea precoce a silicozei;
c) [x] Aplicarea de măsuri profilactice;
d) [ ] Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor;
e) [x] Prevenirea agravării silicozei.
464. Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism pentru că
Sursa – [1] pag.183, curs
a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia;
b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice;
c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei;
d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare;
e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge.
466. Unghiul de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului terapeut trebuie să fie
nu mai mic de
Sursa – [2] pag.143, curs
a) [ ] 5 o;
b) [ ] 15o;
c) [ ] 20 o;
d) [ ] 25o;
e) [x] 27 o.
79
474. Ventilaţia artificială locală e necesară pentru
Sursa – [1] pag.102, curs
a) [ ] Crearea condiţiilor optime în toată încăperea;
b) [ ] Evacuarea aerului poluat din toată încăperea;
c) [x] Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare;
d) [ ] Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional;
e) [ ] Crearea curenţilor de aer.
80
480. Indici de apreciere a iluminării naturale a încăperilor sunt
Sursa – [2] pag.141, curs
a) [x] Coeficientul de iluminare naturală;
b) [x] Coeficientul de luminozitate;
c) [x] Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere;
d) [ ] Spectrul luminii;
e) [x] Coeficientul de pătrundere.
81
486. Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor sunt
Sursa – [1] pag.101, curs
a) [ ] Volumul încăperii;
b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie;
c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior;
d) [ ] Componenţa chimică a aerului;
e) [x] Presiunea vântului.
83
498. Ventilaţia artificială de refulare poate fi prin:
Sursa -curs
a) [x] duşuri de aer;
b) [ ] nişe;
c) [ ] umbrele;
d) [x] oaze aeriene;
e) [x] perdele de aer.
84
504. Avantajele ventilaţiei artificiale:
Sursa -curs
a) [x] debitul şi aspiraţia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a aerului;
b) [x] curăţarea aerului extras poluat, de praf, vapori, gaze;
c) [x] posibilitatea prelucrării aerului debitat încălzirea, umectarea, purificarea de impurităţi
mecanice);
d) [ ] accesibilitate după cost;
e) [ ] simplitatea montări.
519. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a metalului, cazangerii este:
Sursa- curs
a) [ ] umiditatea aerului;
b) [x] temperatura aerului;
c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [ ] bioxidul de carbon.
87
522. Eficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza :
Sursa- curs
a) [x] calculării volumului real de ventilaţie;
b) [ ] determinării vitezei de mişcare a aerului;
c) [x] inspecţiei obiective a mediului aerian şi microclimatului;
d) [x] calculării multiplului schimbului de aer;
e) [x] inspecţiei sanitare a sistemului de ventilaţie şi regimului de exploatare.
Igiena spitalelor
88
e) [ ] Se admit numai în zilele de urgenţă .
527. Pot fi comune încăperile de primire şi examinare pentru parturientele care se vor interna în
unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii
Sursa – [11] pag.385, curs
a) [ ] Pot fi comune;
b) [ ] Pot fi comune încăperile de prelucrare sanitară;
c) [x] Nu pot fi comune;
d) [ ] Pot fi comune în zilele de urgenţă;
e) [ ] Poate fi comună numai sala de examinare.
532. Corespunde normelor igienice salonul de 4 paturi cu suprafaţa 20m2 (profil terapeutic)
Sursa – [1] pag.236, curs
a) [ ] Da;
b) [x] Nu;
c) [ ] Da, pentru spitale mari;
d) [ ] Da, pentru spitale mici;
e) [ ] Da, numai pentru spitale rurale.
89
533. Încăperile de internare a bolnavilor necontagioşi pot fi folosite şi pentru externarea
bolnavilor
Sursa – [11] pag.377, curs
a) [ ] Da;
b) [x] Nu;
c) [ ] Da, în spitale mici;
d) [ ] Da, în diferite zile ale săptămânii;
e) [ ] Da, în anumite secţii.
90
d) [x] Nordică
e) [ ] Sud-vestică .
539. Ventilaţie şi iluminat natural optime sunt asigurate la planificarea unităţilor de îngrijire
medicală
Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] Cu un coridor construit unilateral;
b) [ ] Cu un coridor construit bilateral;
c) [ ] Cu două coridoare;
d) [ ] Compactă;
e) [ ] De colţ .
540. Se vor amenaja încăperi comune pentru bolnavi în unităţile de boli contagioase cu saloane
Sursa – [1] pag.239, curs
a) [ ] Da;
b) [ ] Pentru un anumit număr de saloane;
c) [x] Nu;
d) [ ] Pentru bolnavi convalescenţi;
e) [ ] Pentru bolnavi cu infecţii mixte.
541. Se admit încăperi comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din unităţile de
pediatrie şi alte unităţi
Sursa – [1] pag.234, curs
a) [ ] Se admit;
b) [ ] Se admit cu orice unitate necontagioasă;
c) [x] Nu se admit;
d) [ ] Se admit dacă permite directorul clinicii;
e) [ ] Se admit dacă permite sistemul de construcţie a spitalului.
91
b) [ ] Lampa de mercur şi cuarţ;
c) [x] Lampa bactericid uveolă;
d) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albă;
e) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albastră .
92
550. Unitate de structura principală a blocului spitalicesc este
Sursa – [11] pag.377, curs
a) [ ] Secţia medicală;
b) [x] Unitatea de îngrijire medicală;
c) [ ] Salonul;
d) [ ] Încăperea pentru zi a bolnavilor;
e) [ ] Sala de proceduri .
551. Planul situaţional al spitalului prezintă informaţii despre
Sursa – [2] pag.238, curs
a) [x] Amplasarea spitalului în centrul locativ;
b) [ ] Amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc;
c) [x] Amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului conform ,,rozei vânturilor";
d) [x] Comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie;
e) [x] Prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili.
93
556. Măsuri sanitar-tehnice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt
Sursa – [11] pag.380, curs
a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [x] Ventilaţia artificială eficace;
d) [x] Condiţionarea aerului;
e) [ ] Educaţia igienică .
559. Încăperile unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală sunt
Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] Saloanele;
b) [x] Sălile de proceduri;
c) [x] Camerele de zi pentru bolnavi;
d) [ ] Grupurile sanitare;
e) [ ] Coridoarele .
560. Unde se va face prelucrarea sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de boli contagioase
Sursa – [1] pag.240, curs
a) [x] În boxa de internare – examinare;
b) [x] În boxa pentru infecţia respectivă;
c) [ ] În secţia de internare a spitalului;
d) [ ] Nu se va face prelucrare sanitară;
e) [ ] În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase .
561. Măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt
Sursa – [11] pag.380, curs
a) [x] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;
94
b) [x] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
c) [x] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;
d) [ ] Ventilaţia artificială a saloanelor;
e) [ ] Dezinfecţia aerului în saloane.
96
Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] Amplasarea instituţiei curative în localitate;
b) [x] Sectorul de construcţie şi sistematizarea lui;
c) [x] Sistematizarea şi amenajarea fiecărei unităţi de îngrijire medicală;
d) [x] Salubrizarea sanitar-tehnică a instituţiei;
e) [ ] Profilul spitalului.
97
579. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale
Sursa – [1] pag230, curs
a) [x] Pentru crearea regimului curativ-protectoriu;
b) [ ] Pentru crearea unui regim stimulator, de călire;
c) [x] Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale;
d) [x] Pentru educaţia igienică a populaţiei;
e) [x] Pentru grăbirea procesului de tratament.
98
e) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare.
INFECŢIILE NOZOCOMIALE
587. Sub noţiunea de infecţii nozocomiale se subînţeleg:
Sursa – curs
a) [x] Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau
microbiologic recunoscute;
b) [ ] Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital;
c) [ ] Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital;
d) [ ] Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în copilărie;
e) [ ] Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav.
588. Infecţiile intraspitaliceşti apar în rezultatul:
Sursa – curs
a) [x] Scăderii reactivităţii;
b) [x] Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni;
c) [x] Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice;
d) [x] Eventualităţii sporite de contractare şi infectare;
e) [ ] Acţiunii factorilor microclimatici.
589. Cauzele apariţiei infecţiilor nozocomiale:
Sursa – curs
a) [x] Creşterea contingentul de risc;
b) [x] Alergizarea populaţiei;
c) [x] Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor;
d) [x] Încălcarea regulilor sanitaro-igienice;
e) [ ] Profilaxia specifică.
590. Deficienţele combaterii infecţiilor nozocomiale:
Sursa – curs
a) [x] Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc;
99
b) [x] Multitudinea căilor de transmitere;
c) [x] Receptivitatea sporită a bolnavilor;
d) [x] Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu;
e) [ ] Profilaxia specifică efectivă.
591. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti pot fi:
Sursa – curs
a) [x] Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare;
b) [x] Bolnavii cu infecţii mixte;
c) [x] Purtători de germeni patogeni;
d) [x] Vizitatorii bolnavilor;
e) [ ] Bolnavii, care au respectat termenul de carantină.
592. După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi:
Sursa – curs
a) [x] În ambulator;
b) [x] Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;
c) [x] Infecţii spitaliceşti propriu-zise;
d) [ ] Infecţii extraspitaliceşti;
e) [ ] Infecţii în condiţii de casă.
100
b) [x] Invazivitate;
c) [x] Acţiune toxică;
d) [x] Acţiune alergică;
e) [ ] Acţiune mutagenă.
101
Sursa – curs
a) [ ] Reţeaua de canalizare generală;
b) [ ] Instalaţii locale;
c) [x] Dezinfecţia locală;
d) [x] Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale;
e) [ ] Nu se îndepărtează.
ICA
604. După unul şi acelaşi număr de masă şi scaun pot fi amplasaţi elevi cu diferenţa de înălţime
Sursa – [1] pag.226, curs
a) [ ] 1 cm;
b) [ ] 5 cm;
c) [ ] 10 cm;
d) [x] 15 cm;
e) [ ] 20 cm.
612. Standardele în vigoare prevăd pentru copii din instituţiile antipreşcolare şi preşcolare mese şi
scaune de
Sursa – [15] pag.345, curs
a) [ ] 2 grupe;
b) [ ] 3 grupe;
103
c) [ ] 4 grupe;
d) [x] 5 grupe;
e) [ ] 6 grupe.
104
a) [ ] Nu suferă de boli cronice;
b) [x] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [x] Bolile cronice se acutizează rar;
d) [x] Au patologii congenitale compensate;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie.
105
a) [ ] Mobilierul nu corespunde vârstei elevului;
b) [x] Mobilierul nu corespunde înălţimii elevului;
c) [x] Poziţia incorectă a corpului în bancă;
d) [x] Purtarea incorectă a ghiozdanului;
e) [ ] Regimul zilei incorect.
106
Sursa – [17] pag.73, curs
a) [x] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Nu suferă de boli acute;
c) [x] Suferă rar de boli acute;
d) [x] Au o dezvoltare fizică şi neuropsihică normală;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie.
107
636. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor se determină după indicii
Sursa – [1] pag.208, curs
a) [x] Înălţimea şi adaosul ei anual;
b) [ ] Masa corpului;
c) [x] Osificarea mâinii;
d) [x] Numărul dinţilor permanenţi;
e) [x] Caracterele sexuale secundare.
637. La alcătuirea regimului zilei elevului se va ţine cont de
Sursa –curs
a) [x] Bioritmul de funcţionare a organismului;
b) [x] Particularităţile sistemului nervos central;
c) [ ] Dezvoltarea fizică;
d) [ ] Alimentaţie;
e) [ ] Deprinderea copiilor.
638. "Maturizarea şcolară" se apreciază după
Sursa – [11] pag.452, curs
a) [x] Vârsta biologică;
b) [x] Nivelul dezvoltării fizice;
c) [x] Starea sănătăţii;
d) [x] Nivelul de funcţionare a organelor şi sistemelor;
e) [ ] Dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului.
110
c) [x] Apar legături corticale noi şi se întăresc cele vechi;
d) [x] Se îmbunătăţeşte coordonarea mişcărilor;
e) [ ] Nu influenţează capacitatea muncii intelectuale .
111
a) [x] exogeni naturali;
b) [ ] maturizarea şcolară;
c) [x] particularităţi individuale ale copiilor;
d) [x] exogeni economico-sociali;
e) [x] endogeni materni.
Igiena militară
660. Aprovizionarea cu apă la amplasarea oştirilor în condiţii de campanie se efectuează
Sursa – [2] pag.184, curs
a) [ ] Din fântâni arteziene;
b) [ ] Din bazine de suprafaţă;
c) [x] De la punctul de aprovizionare cu apă;
d) [x] De la punctul de distribuire a apei;
e) [ ] Din fântâni tubulare.
112
664. Factorii specifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt
Sursa – [7] pag.46, curs
a) [x] Unde electromagnetice suprafrecvente;
b) [ ] Zgomot;
c) [ ] Vibraţii;
d) [ ] Radiaţii ionizante;
e) [ ] Temperaturi înalte.
113
e) [x] Filtrare prin cărbune activat.
114
c) [x] Supraîncălziri sau suprarăciri;
d) [x] Intoxicaţii cu CO;
e) [ ] Hipertermie locală .
115
a) [x] Lungimea de undă;
b) [x] Durata acţiunii;
c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic;
d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate;
e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii.
116
Igiena radiaţiilor ionizante
691. Care din următoarele radiaţi ieste cea mai periculoasă la iradierea internă a organismului
Sursa – [17] pag.172, curs
a) [x] Alfa;
b) [ ] Fluxul de protoni;
c) [ ] Beta;
d) [ ] X;
e) [ ] Gama .
117
692. Indicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la lucrul cu sursele închise de radiaţiile
ionizante
Sursa – [2] pag.276, curs
a) [ ] Protecţia cu cantitatea;
b) [ ] Protecţia cu timpul;
c) [ ] Protecţia cu distanţa;
d) [ ] Protecţia cu ecrane;
e) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală pentru radiaţiile ultraviolete.
693. Pentru care grupe de persoane sunt normate dozele maxime admise de iradiere de 1 mSv/an
Sursa –curs
a) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie;
b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei;
c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare;
d) [x] Populaţia în ansamblu;
e) [ ] Pacienţi .
119
c) [x] Proprietatea de ionizare;
d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor;
e) [ ] Efectul termic.
120
a) [x] 20 mSv/an;
b) [ ] 30 mSv/trimestru;
c) [ ] 5 mSv/an;
d) [ ] 0,5 mSv/an;
e) [ ] 0,1 mSv/an.
121
714. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt:
Sursa – curs
a) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului;
b) [x] Pulberile;
c) [x] Degajările gazoase;
d) [x] Zgomotul şi vibraţia;
e) [ ] Iluminarea artificială permanentă.
715. Bolile profesionale caracteristice mecanizatorilor sânt:
Sursa – curs
a) [x] Lumbago;
b) [x] Radiculita lombo-sacrală;
c) [x] Boala de vibraţie;
d) [x] Bronşita cronică;
e) [ ] Berilioza.
122
720. Factorii ce influenţează asupra condiţiilor de muncă la fabricile avicole:
Sursa – curs
a) [x] Condiţiile meteorologice;
b) [x] Pulberile;
c) [х] Zgomotul;
d) [х] Impurificarea aerului cu microorganisme;
e) [ ] Vibraţia.
123
c) [ ] Triplu;
d) [ ] Segmentar;
e) [ ] General.
124
b) [ ] Dedurizarea;
c) [ ] Limpezirea;
d) [ ] Deodorarea;
e) [ ] Sedimentarea.
125
Sursa – curs
a) [х] Ardere;
b) [х] Metoda biotermică;
c) [х] Compostare;
d) [х] Pe poligoane;
e) [ ] La staţiile de aerare.
126