CONSUMUL DROGURILOR IN RANDUL TINERILOR DIN ROMANIA

I. STABILIREA TEMEI DE CERCETARE

 Consumul de droguri este o realitate nu numai a vietii contemporane ci ea a
aparut inca din antichitate cand oamenii au descoperit proprietatile stupefiante ale unor
plante. Aceste substante evident ca erau folosite pentru a trai o stare de euforie si
confort psihic. Consumul de droguri este un fenomen cu un caracter complex si dinamic
ceea ce explica si faptul ca este extins pe intreaga planeta.
Schimbarile produse in Europa la nivel politic si social in secolul trecut, au
determinat numeroase modificari pentru Romania. Daca pana nu demult regimul
comunist nu permitea o tranzitie de bunuri, servicii, valori, caderea comunismului a
reprezentat o poarta spre libertate, libertata care a fost perceputa gresit la nivelul
societatii. Astfel acest fenomen a fost raspandit in randul tinerei generatii, categorie
vulnerabila si predispusa la fenomene cu caracter antisocial. Fiind confruntata din ce in
ce mai mult cu manifestarea agresiva a acestui fenomen, societatea romaneasca a
reactionat prin imbunatatirea cadrului legislativ si institutional.
In Romania fenomenul a fost raspandit pe intreg teritoriul, s-a extins utilizarea
medicamentelor fara prescriptie medicala si a crescut numarul detinatorilor si
consumatorilor de droguri. Astfel toti 3 acesti factori au contribuit la formarea unei noi
generatii a carei comportament este ghidat practic de droguri.
In Romania consumul de droguri s-a insinuat treptat, incet, dar sigur, astfel incat in
prezent putem vorbi de un fenomen social scapat de sub control.
Cresterea consumului de droguri la noi in tara este alarmanta: numarul
toxicomanilor internati, dependenti de heroina, cresc de la un an la altul. Principala
categorie de populatie vulnerabila la consumul de droguri o constituie tinerii. Aceasta
categorie este mult mai deschisa la nou, la risc si este dispusa sa incerce noi
experiente.
Numarul tinerilor consumatori de droguri este in continua crestere. Numarul de elevi si
studenti reprezinta aproximativ 26%. Apoi 53% sunt cei care au abandonat scoala deci
un procent de 79-80% din aceste doua categorii este prezent in sectiile spitalelor de
dezintoxicare. Acestea sunt insa cazurile raportate si cunoscute de specialisti dar mai
putem aduce in discutie si celelalte persoane ale caror cazuri din diverse motive nu sunt
raportate.

2
Tocmai aceste procente ingrijoratoare m-au facut sa studiez consumul de droguri in
randul tinerilor din Romania, ca tema de cercetare a proiectului.

II.FIXAREA OBIECTIVELOR

1.Identificarea cauzelor care determina consumul de droguri in randul tinerilor din

Romania
2.Efectele consumului de droguri in randul tinerilor din Romania

III. DOCUMENTARE PRELIMINARA

In elaborarea acestui proiect de cercetare am avut in vedere documentarea
livresca, literatura de specialitate, analizand rapoartele unei cercetari anterioare.
In documentarea mea am apelat atat la realitatea sociala cat si la documentarea
sociala din domeniu.
 Abraham Pavel, Capcana drogurilor, Editura Detectiv,Bucuresti, 2005
 Drogurile, o realitate care poate ucide, Editura Letitia, Braila , 2003
 Radulescu M. Sorin, Cristina Damboeanu,…………
 Raport national privind situatia drogurilor, Editura Reitox, Bucuresti, 2006
 Rascanu Ruxandra, Alcool si droguri: „virtuti si capcane”, Editura
Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2004
 Tihan Eusebiu, Ghe. Manole, Galetescu Emanuel, Capastraru Cristian,
Rusu Dragos, Vademecum in toxicologia drogurilor.
 Tihan Eusebiu, Modificari neuropsihice induse de consumul de droguri.
Evaluare si management de caz, Editura Institul de Ecologie Sociala si
Protectie umana Focus, Bucuresti, 2004

IV.DELIMITAREA UNIVERSULUI CERCETARII

3
Universul cercetarii este constituit de tinerii cu varsta cuprinsa intre 15-30 ani de sex
feminin si masculin din municipiul Bucuresti.

IV. CADRU TEORETIC

Originea cuvantului drog nu este una unanim acceptata: unii autori considera ca
acest termen ar proveni din cuvantul persan, droa= miros aromatic; altii sustin ca ar
proveni din cuvantul evreiesc rakab=parfum, iar dupa altii originea cuvantului drog ar fi
olandeza de la droog=substante vegetale vandute de farmacisti.( Rascanu, 2005)
Semnificatiile date notiunii de drog sunt multiple si de accea voi porni de la o
semnificatie primara a drogului si aceea de substanta medicamentoasa, de unde si
numele de "drugstore" folosit in engleza americana pentru farmacie. In limbajul comun
de astazi cuvantul drog semnifica o substanta de natura de a produce modificarea
functiilor cognitive sau motrice ale organismului si care, poate crea dependenta. „Drogul
este definit ca orice substanta ilicita sau licita care, consumata fie din motive medicale,
fie din alte motive, da fenomene de dependenta, adica necesita cresterea progresiva a
dozei consumate si face foarte dificila intreruperea acestui consum”. Dat fiind faptul ca
notiunea de drog este una foarte vasta clasificarile drogurilor au fost dintre cele mai
diverse.
Pentru a evita orice confuzie cu privire la definirea termenului de drog, Legea
nr.143/2002 privind combaterea traficului si a consumului ilicit de droguri vine sa
clarifice aceasta incertitudine printr-o lista a plantelor care sunt considerate droguri.
Dupa originea produsului, drogurile se impart in:
 sintetice
 semisintetice
 naturale
Dupa regimul juridic al substantelor din care sunt alcatuite, drogurile pot fi:
 licite fabricarea acestora este controlata dar consumul este liber
 ilicite substante ale caror fabricare trafic consumsnt interzise prin actele
normative
Dupa efectul produs asupra sistemului nervos central, drogurile se impart in:
-psiholeptice:

4
  hipnoticele somniferele
 tranchilizantele si sedativele
 neurolepticele
- psihoanaleptice:
 stimulentii starii de vigilitate cofeina, cocaina amfetamina
 antidepresive
- psihodisleptice:
 halucinogenele
 stupefiantele
 euforizantele
Odata lamurita problema pe care o pune notiunea de drog trebuie sa vedem cum sunt
administrate drogurile. Principalele cai de administrare sunt: orala, bucala, inhalatorie,
injectabila, transmucozala si cutanata. Conform statisticilor pana la jumatatea anului
1997, majoritatea consumatorilor fumau sau inhalau aceste substante, insa dupa 1997
principala metoda de administrare este cea injectabila.

FACTORII CARE DETERMINA CONSUMUL DE DROGURI

Organizatia Mondiala a Sanatatii elaboreaza o schema a factorilor care determina
consumul de droguri si care implicit conduc la dependenta. Acest model al factorilor a
fost elaborat initial de Kaplan si colaboratorii sai. Astfel au identificate trei categorii de
factori predispozanti ai consumului de droguri:
 factori sociali si de mediu
 factori biologoci
 factori psihologici

FACTORI SOCIALI SI DE MEDIU

Se accepta in prezenta acest model al factorilor intrucat societatea prin presiunile

sociale, prin valorile si atitudinile promovate influenteaza intr-o mare masura consumul
unor substante acceptate social pentru ca mai apoi acest consum sa fie extins si la

5
nivelul consumului si a altelor categorii de droguri. Credintele si atitudinile promovate in
societate influenteaza aceasta predispozitie a tinerilor la consumul de droguri. Conform
unui studiu efectuat in SUA, s-a constatat ca in perioada 70-79 consumul de cannabis
in randul tinerilor a crescut pentru ca mai apoi acesta sa scada considerabil, desi
substanta era la lel de disponibila ca si in perioada anterioara. Cercetatorii sustin ca
aceasta scadere se datoreaza schimbarii perceptiei acestei categorii asupra efectelor
nocive pe care le are cannabisul asupra starii de sanatate.
Un alt factor mentionat de specialisti este disponibilitatea acestor substante pe
piata. Astfel cu cat creste cantitatea substantelor pe piata cu atat creste si numarul celor
care le vand si implicit si a celor care consuma. Acest lucru favorizeaza inceperea
consumului de droguri si perpetuarea acestuia in timp. Acest numar mare de
consumatori, ca rezultat al disponibilitatii drogurilor pe piata, creeaza ceea ce numim o
subcultura a consumatorilor de droguri. In cadrul acestei subculturi se promoveaza
anumite valori iar neaderarea la aceste credinte si valori poate genera marginalizarea si
excluderea din cadrul grupului.
Dinamica familiala este de asemenea un factor important pentru ca abuzul de
substante al unui membru din familie determina comportamentul altor membrii ai
familiei. Familia ca institutie si ca factor determinant in orientarea si educarea tinerilor
are un rol foarte important intrucat ii pregateste pe acestia sa faca fata la expunerile
sociale nu tocmai benefice dezvoltarii si functionarii sociale normale. Destramarea
famiilor este o rampa negativa de lansare a tinerilor in "lumea drogurilor".
Alinierea este un alt actor care determina predispozitia spre astfel de substante.
Omul este o fiinta sociala si simte nevoia de a socializa, de a apartine unui grup. Tinerii
sunt caracterizati prin dorinta de a comunica si de a se simti parte activa a unui grup
care sa-i impartaseasca aceleasi valori si credinte. Cei care se simt izolati incearca
mereu sa gaseasca un grup caruia sa i se alature. Din pacate exista posibilitatea ca
acest grup sa fie alcatuit din persoane care au un sentiment de izolare si atunci vad in
droguri o modalitate de a evada.
Proiectat in mintea tinerilor ca un alt mod de viata asociat cu lumea superioara a
elitelor, a celor bogati, consumul de droguri ajunge sa fie o punte de legatura intre omul
"marunt"si lumea celor puternici. Din perspectiva factorilor sociali, cei mai multi dintre

6
tineri care recurg la consumul de droguri, sunt cei care se afla intr-o stare de
nemultumire permanenta, cei care se confrunta cu duritatile vietii cotidiene, si vor astfel
sa evadeze urmarind himerele altei lumi. Aceasta imagine a unei lumi utopice este
proiectata tocmai de societate pprin intermediul televiziunii, presei, radioului, care
renunta la functia lor de a educa, si adopta o simpla pozitie de informare. Nu de putine
ori se vorbeste despre modul in care pot fi produse substante daunatoare si mai mult
sunt prezentate personalitati de succes care au avut legaturi cu lumea drogurilor. Astfel
prin asociere rezulta ca drogurile nu au efecte daunatoare din momente ce anumite
personalitati , desi se drogheaza au reusit sa fie recunoscute la nivel societatii.
Aflandu-se in imposibilitatea de a se face remarcati in mediul social in randul
celorlalti tineri fie de acelasi sex fie de sex opus , unii tineri apeleaza la droguri tocmai
pentru a iesi din acest anonimat. Daca analizam tinerii de sex masculin putem remarca
faptul ca din dorinta de a arata puternici, de a transmite un mesaj al fortei individuale,
recurg la consumul de droguri pentru a da impresia persoanelor de sex diferit ca este
un partener sexual demn de dorit.
Tentatia fructului oprit poate fi un alt factor al consumului de droguri, lucru care
sa-i indemne pe tineri sa incerce drogurile din curioziate. Ei pun la indoiala perceptiile
celorlalti aupra efectelor drogurilor chiar si datele stiintifice si vor astfel sa testeze
drogurile pe propriul corp.
Cadrul legislativ permisiv care nici nu promoveaza consumul de droguri dar nici
nu il condamna, faciliteaza consumul de droguri. In aceeasi categorie se inscrie si
tolerarea la nivelul societatii a tutunului si a alcoolui care reprezinta punte de legatura
cu lumea drogurilor.
Printr-o transpunere la nivelul politicii sociale din Romania, putem remarca ca
stratificarea sociala, polarizarea sociala contribuie decisiv la augumentarea fenomenului
consumului de droguri. Aceste diferente uriase intre cei care se imbogatesc si cei care
aluneca intr-o stare de saracie conduc la consumul de substante nocive. De aici apare
si dilema: cum ajung unii oameni sa dispuna de resurse economice asa de mari?
Negasind o solutie la aceasta dilema, din disperare cei mai saraci recurg la consum.
Reducerea factorilor de presiune pozitiva scoala, biserica, familia, si mai ales
destramarea famiilor si absenteismul scolar genereaza migrarea unor tineri catre

7
orasele mari, acolo unde ei devin copii ai strazii, consumatori de droguri.

FACTORI BIOLOGICI

Unii specialisti considera ca in famiile in care parintii consuma alcool sau droguri,
copii prezinta un risc mai mare de a dezvolta dependenta de drog, decat copii proveniti
din familii unde nu se consuma droguri. Factorul ereditar, ca determinant al dependentei
de droguri este sustinut printr-o serie de experimente pe sobolani. Comparandu-se
doua specii de sobolani s-a constatat ca specia care prefera alcoolul manifesta o mare
preferinta pentru opiacee. Printre cauzele dependentei de droguri se numara cele
farmacologice dar si fiziologice.

FACTORI PSIHOLOGICI

Din perspectiva psihologica persoanele care recurg la consumul de droguri

sufera de tulburari afective sau de tulburare a controlului impulsului de a consuma in
care cautarea placerii este dominanata. Psihanaliza pune accent pe incapaciatea
tinerilor de a face fata presiunilor cotidiene din societate considerand ca aceste
substante psihoactive pot controla aceste tulburari. Psihanalistii sustin ca elementele
psihopatologice sunt cele care determina inceperea consumului. Tinerii care incep sa
consume droguri au un grad de vulnerabilitate a personalitatii, anterioara inceperii
consumului. Ei nu dispun de resurse necesare pentru a face fata exigentelor sociale,
sunt instabili din punct de vedere sentimental sau sunt in dezacord cu societatea,
autoritatile. Multi dintre ei se confrunta cu stari depresive, anxietate, insa in domeniile
de specialitate nu este foarte clar daca acestea sunt cauzele consumului de droguri sau
consecintele.
O alta cauza de factura psihologica poate fi mediul destructurat, copilaria
nefericita sau prezenta unei boli grave de care sufera individul sau unele profesii unde
exista posibiliatea de a avea acces la substante psihoactive (medici, farmacisti etc). De
asemenea , factorii psihologici pot actiona prin conditionare si intarire. Specialistii
considera ca unele simptone care apar la intreruperea consumului sunt raspunsuri

8
conditionate , formate in cadrul experinetei anterioare de consum. Drogul poate intari un
comportament prin eliminarea unor stari neplacute caracteristice consumatorilor de
droguri cum ar fi: depresia, anxietatea, durerea. Comportamentul consumului de droguri
asociat, cu elemente ca tigari, seringi pot deveni intariri secundare, prezenta lor ducand
la aparitia dorintei de a relua consumul. Este unanim acceptat ca intarirea negativa si
fenomenele neplacute sunt determinante in ceea ce priveste consumul de droguri. Insa
nu este stabilit exact in ce masura perioada abstinentei contribuie la cresterea riscului
de a relua consumul.

CONSECINTELE CONSUMULUI DE DROGURI

In urma studiilor efectuate, se pot stabili doua tipuri de situatii distincte care duc la
aparitia si manifestarea efectelor asupra organismului:
 Faza incipienta si cea normala a administrarii drogurilor
 Faza de supradozare
In prima faza simptomele care apar ca urmare a consumului de droguri sunt: euforie,
vorbire neclara, stare de ameteala, stari de teama, excitare, iluzii si halucinatii,
scaderea nivelului perceptiilor exterioare.
In cea de-a doua faza, efectele produse sunt mult mai puternice si mai numeroase:
respiratie slaba, profunda sau oscilanta, puls oscilant sau rapid, agitatie, visare
Consecintele cu privire la consumul de droguri sunt privite din trei perspective:
personala, morala, sociala. De cele mai multe ori este sustinut faptul ca, consumul de
droguri este o problema personala iar societatea nu are niciun drept sa in intervina
intrucat ar fi incalcat principiul intimitatii persoanei si cel al autodeterminarii individuale.
Oarecum aceasta perspectiva este usor de explicat si normala daca analizam modelul
socialist care a existat in Romania, model prin care statul era implicat in viata privata a
indivizilor intr-un mod exacerbat. De aici a pornit si aceasta detasare a sociatatii fata de
fiecare individ. Este cunoscut faptul ca individul are dreptul de a decide asupra propiei
vieti insa atunci cand un comportament individual le influenteaza negativ pe celelalte,
societatea trebuie sa intervina.
Detasandu-ne de aceasta perspectiva sociala voi remarca mai multe tipuri de

9
efecte. In primul rand vorbim de efectele scontate ale drogurilor:
-drogurile care provoaca excitatie psihologica, veselie, sentimentul de
tensiune psihicasi, uneori violenta sunt numite simulente
- drogurile care provoaca calm psihologic, relaxare psihica sau
somnolenta numite sedative
- drogurile care modifica perceptia, senzatiile auditive, vizuale si
olfactive sunt numite halucinogene

Efecte nedorite de consumatori la nivelul organismului:

-dependenta
- efecte toxice asupra sistemului nervos, inimii, plamanilor, rinichilor
dintre care unele pot fi grave intoxicatia cu alcool, coma etilica, supradoza de heroina.
- hepatitele de tip B si C
- SIDA
- reducerea considerabila a potentei
- moarte
Aceste efecte la o prima analiza par strict individuale insa revenind la efectele
sociale ale consumului de droguri voi demonstra ca aceste efecte sunt transupuse si la
nivelul societatii. Astfel violenta ca efect al consumului de droguri are repercursiuni la
nivelul intregii societati. Violenta de orice tip ar fi ea fizica, verbala, sexuala, emotionala,
provenita de la un consumator de droguri ii afecteaza pe ceilalti, acestia din urma pot fi
traumatizati. Consumul de droguri afecteaza starea de sanatate a unei comunitati.
Persoana consumatoare de droguri trebuie sa fie vindecate daca nu prin dezintoxicare
atunci de bolile asociate: hepatita B siC .Astfel o problema individuala devine prin
efectele sale una generala societatea fiind obligata sa suporte cheltuielile de vindecare.
De cele mai multe ori persoanele care consuma droguri nu por intretine o activitate cu
suucces si pentru asta ei trebuie ajutati de societate sa functioneze normal din punct de
vedere social. Mortalitatea consumatorilor deasemea afecteaza intrega societate pentru
ca asistam neputinciosi la un proces de imbatranire a populatiei. O alta consecinta
nefasta este cea in plan demografic intrucat folosirea substantelor psihoactive reduce
fertilitatea, reducandu-se astfel natalitatea.

10
 Legatura dintre consumul de droguri si infractionaliatea este foarte
cunoscuta;numarul talhariilor si a actelor de infractionalite se rasfrange asupra societatii
care este nevoita sa traiasca intr-un mediu ostil.

TEORII CU PRIVIRE LA CONSUMUL DE DROGURI

Teoria psihanalitica sustine ca dependenta chimica rezulta din eforturile de

rezolvare in stadiul oral al dificultatilor de rezolvare psihosexuale. Astfel se sustine ca
individul actioneaza din prisma conflictului inconstient de independenta-dependenta. La
cel mai multi dintre indivizi apar slaba capacitatede control a impulsului, egocentrismul
aspecte ce sunt explicate ca un blocaj la stadiul oral.
Explicatiile psihologice cu privire la consumul de droguri sustin ca persoanele
care consuma astfel de substante reactioneaza dupa sistemul pedeapsa-recompensa.
In general oamenii tind sa maximizeze recompensele si sa minimalizeze sanctiunile
primite. Din acest punct de vedere se sustine faptul ca, consumatorii de droguri sunt
persoane care au fost recompensate si ca urmare consumul de substante daunatoare
devine constant. Astfel de recompense constau in senzatia de placere pe care o
resimte consumatorul si aceasta senzatie il determina pe individ sa consume din nou.
(Radulescu, 2004). In acest sens Nils Bejerot afirma: „ Mecanismul placerii poate da
nastere unei fixatii puternice a comportamentului repetitiv”.
La celalat pol se vorbeste frecvent si de o intarire negativa care intervine in momentul in
care, din dorinta de a diminua durerea, individul recurge la droguri. Dca un individ este
dependent din punct de vedere psihic de un anumit drog si intrerupe administrarea
drogului respectiv, atunci resimte o stare de disconfort si neplacere. Aceste stari il
determina sa consume din drogul pentru ca numai in acest fel pot fi eliminate.
Teoria biologica atribuie abuzul de de substante interrelatiei biofiziologice dintre
consumator si substanta. Modelul biologic este folosit pentru a explica intarirea pozitiva
ce conduce la abuz si dependenta. Un puternic abuz de cocaina este legat de
stimularea directa a sistemului cerebral cu localizare in hipotalamus.
Modelul psihosociologic explica, consumul de droguri este explicat din

11
perspectiva stresului si a adaptarii. Se sugereaza ca recurgerea la substante este de
fapt un mecanism de solutionare prin intemediul caruia sunt diminuate emotiile negative
si accentuate cele pozitive. Cercetarile au aratat faptul ca homeostazia este un factor
important si motivant in consumul de droguri. Aflandu-se untr-o societate activa,
individul cauta sa solutioneze provocarile si solicitarile mediului pentru a-si activa
resursele disponibile.
Un alt model teoretic de explicare a consumului de droguri este cel al disfunctiei
familiei astfel incat consumul de drog este declansat de disfunctia survenita in cadrul
familiei. Consumul de droguri in randul tinerilor apare in momentul in care conceptuul de
familie este destructurat , momant in care evolutia maritala se intrerupe iar legaturile
intergenerationale sunt confuze. Membrii sistemului familiei sunt marcati de singuratate
si deprivare. Dependenta de chimicale poate avea un istoric in arbolele genealogic.
S-a aratat ca atunci cand parintii nu pot coopera in familiile disfunctionale,
evolutia tanarului este nesupravegheata. Atentia este atrasa prin comportament
negativ, care serveste la mentinerea homeostaziei in familie.

VI. UNITATILE DE ANALIZA SI DE INREGISTRARE

Unitatea de analiza a proiectului de cercetare este categoria tinerilor cu varsta

cuprinsa intre 15-30 ani din mediul urban . Acest lucru insa nu trebuie sa incalce regula
reprezentativitatii. Consider ca aceasta unitate de analiza este reprezentativa in
formularea ipotezelor si a variabilelor. Insa conceptia acestei categorii nu trebuie
generalizata- nu atribuim epitete generale populatiei urbane, rurale, daca aceste epitete
nu sunt caracteristice pentru toti.

VII.ELABORAREA IPOTEZELOR

1.Cu cat disponibilitatea drogurilor pe piata creste cu atat consumul de droguri in randul
tinerilor va creste.

Prin disponibilitatea drogului pe piata intelegem un proces de vanzare- cumparare a

12
drugurilor din ce in ce mai mare. Astfel creste cantiatea de droguri, numarul celor care
vand droguri si implicit a celor care consuma
Consumul de droguri reprezinta orice metoda de administrare a oricarui drog temporar
sau permanent de catra un individ
Tinerii constituie acea categorie de indivizi cu o varsta cuprinsa intre 15-30.

2.Daca familia isi pierde functia esentiala atunci tinerii sunt predispusi la consumul de
droguri.

Functia esentiala a familei este aceea de a educa si forma din punct de vedere
moral, profesional tanarul in devenire pentru a putea deveni parte activa a sociatatii.
Asitand in prezent la o diminuarea a acestei functii si confruntandu-ne cu tot mai multe
cazuri de violenta domestica si dezbinare a familiilor observam ca tinerii vad in acest
lucru o punte de legatura cu lumea drogurilor.

3.Daca drogurile au efecte nu numai la nivel individului ci si la nivelul societatii atunci de

ce nu intervine societatea?

Am vazut ca efectele drogurilor nu au numai repercursiuni la nivelul individului ci si la

nivelul societatii. Ptrin repercursiuni la nivelul individului ne referim stict la acele
consecinte de natura morala depresie, anxietate, de natura medicala, boli cronice, sida,
hepatitta, care nu influenteaza activitatea cotidiana a celorlalti indivizi. Studiile arata
insa ca efectele individuale sunt transpuse la nivelul intregii societati pemtru ca individul
este o fiinta sociala asa cum spunea Aristotel si prin urmare oricare ar fi viciul lui trebuie
sa faca parte dintr-un grup si sa socializeze. Ori socializarea implica interactiune,
schimb de valori, atitudini si credinte, schimburi care pot influenta persoanele sa-si
modofice propriile principii.
Interventiile societatii au in vedere programe ample si dezvoltate care sa schimbe
perceptia tinerilor asupra efectelor drugurilor, campanii antidrog, centre de dezintoxicare
prin reabilitate si recuperare socio-profesionala.

13
4. Cu cat consumul de droguri creste cu atat gradul de infractionalitate creste.
Prin infractionalitate intelegem totalitatea infractiunilor savarsite pe un anumit teritoriu
intr-o anumita periaoda de timp. Infractiunea constituie un pericol social , reprezentand
incalcarea unei legi penale, in savarsirea cu vinovatie , a unei abateri de la legea
penala, si care este sanctionat de lege: furt, omor etc

VIII.STABILIREA TIPULUI DE CERCETARE

In elaborarea acestui proiect voi recurge la o cercetare de tip explicativ in

vederea explicarii fenomenului. Deasemenea este o cercetare neexperimentala intrucat
in stabilirea teoriilor am analizat documente si materiale scrise in domeniu. Cercetarea
se constituie sub forma unui studiu de caz unde identific cauzele consumului de droguri,
metode de consum de droguri dar si solutii de diminuare a acestui fenomen. Natura
informatiei este atat calitativa prin descrierea fenomenului si a celorlalte elemente
asociate acestuia cat si cantitativa prin identificarea unui numar aproximativ de tineri
care consuma droguri.

IX. SELECTAREA SURSELOR DE INFORMARE.

Sursele de informare selectate in elaborarea acestui proiect au constat in literatura de
specialitate si rapoarte de cercetare in vederea obtinerii unor informatii statistice.
 Abraham Pavel, Capcana drogurilor, Editura Detectiv,Bucuresti, 2005
 Drogurile, o realitate care poate ucide, Editura Letitia, Braila , 2003
 Radulescu M. Sorin, Cristina Damboeanu,…………
 Raport national privind situatia drogurilor, Editura Reitox, Bucuresti, 2006
 Rascanu Ruxandra, Alcool si droguri: „virtuti si capcane”, Editura
Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2004
 Tihan Eusebiu, Ghe. Manole, Galetescu Emanuel, Capastraru Cristian,
Rusu Dragos, Vademecum in toxicologia drogurilor.
 Tihan Eusebiu, Modificari neuropsihice induse de consumul de droguri.
Evaluare si management de caz, Editura Institul de Ecologie Sociala si
Protectie umana Focus, Bucuresti, 2004

14
X.CONSTRUCTIA VARIABILELOR SI ELABORAREA SCHEMEI DESCRIPTIVE
Prin intermediul acestei etape voi face trecerea de la concepte la o serie de
indicatori necesari in studierea si cercetarea consumului de droguri in randul tinerilor.
Voi lua inconsiderare variabilelor de stratificare cele mai obisnuite:
 varsta
 sex
 institutie frecventata
 nationalitate
 conditiile de locuit
 starea civila a parintilor.
 domeniul de activitate
 religie
Pentru a identifica daca un individ este sau nu un consumator de droguri voi lua
in calcul urmatoarele variabile:
 frecventa consumului de droguri: cat de des consuma droguri
 daca individul respectiv a ajuns sau nu in starea de sevraj
Consumul de droguri este cunoscut in literatura de specialitate ca toxicomanie.
Analiza acestui termen este necesara intruct constituie o variabila importanat in
definirea acestui fenomen al consumului de droguri. Conceptul de toxicomanie a fost
introdus la inceputul anilor 1920si se referea la practici de consum heterogencu privire
la natura substantelor, la frecventa consumului, la motivatiile subiectului.
Organizatia Mondiala a Sanatatii definea farmacodependenta ca: "o stare psihica si
cateodata somatica, rezultat al interactiuniiintre un organism viu si un drog, care se
caracterizeaza prin modificari comportamentale si alte reactii, conducand la pulsiunea
catre consumul produsului de maniera continua sau periodica in scopul redobandirii
efectelor sale psihice si cateodata pentru a evita suferinta deprivarii. Aceasta stare se
poate insoti sau nu de toleranta. Acelasi individ poate fi dependent de mai multe
substante". Este necesar sa explic termenii de dependenta psihica, dependenta fizica si
cel de toleranta.
Dependenta psihica este starea mentala caracterizataprin impulsul pacientului

15
spre consumul periodic sau continu al drogului, in scopul dobandirii unei placeri sau al
anularii unei stari de tensiune
Dependenta fizica reprezinta o necesitatea organismului care pentru a-si
conserva echilibrul are nevoie de aportul unei substante chimice exogene.
Toleranta este procesul de adaptare al organismului la o substanta care se
traduce prin reducerea progresiva a efectelor, ce antreneaza necesitatea cresterii
dozelor pentru obtinerea acelorasi rezultate. Atunci cand nu se mai consuma droguri,
dependenta fizica se manifesta prin semne si simptone de abstinenta. Se pare ca sunt
implicate toate nivelel SNC dar trasatura fundamentala a dependentei fizice o constituie
„abstinenta” sau sindromul de sevraj . Sevrajul reprezinta totalitatea simptomelor fizice
si psihice care apar atunci cand un individ este privat de un drog de care a devenit
dependent.
In ceea ce priveste drogurile si consumul de droguri exista o perceptie eronata
in sensul ca majoritatea sustine ca nuami substantele ilegale ca heroina marijuana
cocaina sunt droguri. Ori alcoolul, cafeaua, tutunul sunt substante la fel de periculoase
ca si drogurile ilicite.

TENDINTE IN CONSUMUL DE DROGURI

Cel mai frecvent drog consumat la nivel mondial este canabisul. Un studiu
american, comparativ realizat in 1980 si 1989, a inregistrat un declin in consumul
drogurilor. Insa in ciuda declinului anumitor droguri in randul tinerilor , abuzul de droguri
a devenit o problema nationala critica pentru segmentele populatiei. Studiile au arata
cresterea procentuala puternica pentru consumul de cocaina. S-a sugerat ca tipul de
drog ce vafi consumat este puternic influentat de felul in care individul relationeaza in
mediul inconjurator. De exemplu, persoanele detasate vor alege narcoticele tari si
aceasta pentru retragerea din lumea cotidiana, dar persoanele pasive, care sunt
independente din dorinta de a-si extinde cercul social recurg la consumul de droguri
halucinogene.

16
XI. CUANTIFICAREA- DESCRIEREA CANTITATIVA

DROGURILE IN ROMANIA

De la o tara considerata a fi loc de tranzitie pentru droguri, Romania a devenit si

un loc de consum.
Institutiile abilitate in domeniul luptei pentru consumul de droguri din Romania
colaboreaza pe plan regional, national si international cu toate institutiile di lume. Astfel
in Romania prin H.G nr. 154/2003 s-a aprobat Strategia Nationala Antidrog.
Cel mai consumat drog din Romania este canabisul. Din 2000 si pana in anul
2004 s-au capturat 30.000 de kg de droguri. Intre 1991-2003 , din totalul drogurilor
confiscate in Romania 77% erau reprezentate de canabis, 2% heroina, 1% cocaian si
opiu si 20% alte droguri. Potrivit unui studiu realizat la nivel national, pe un esantion de
140.000 de tineri de 16 ani, s-a constatat ca 4.000 dintre minori consumau canabis, 850
ecstasy, 400 droguri injectabile si 100 cocaina. In anul 2004 cel mai consumat drog era
ecstasy urmat de marijuana, heroina, cocaiana. Potrivit Institutului de Medicina Legala,
in 2004, au murit 9 consumatori de droguri fata de 8 decese in 2002 si 12 in 2001.
In 2002 recordul a fost de 43.000 kg de droguri confiscate. Judetele cu cel mai
ridicat grad de infractionalitate privind consumul si traficul de droguri sunt: Bihor, Arad,
Timisoara, Hunedoara, Iasi, Bacau, municipiul Bucuresti, iar la celalat pol se situeaza:
Giurgiu, Calarasi, Braila, Tulcea si Valcea.
Persoanele implicate in acst gen de infractiuni au avut intre 1989 si 1999 varste de
peste 30 de ani. Incepand cu anul 2000, categoria dominanta a fost cea cu varste
cuprinse intre 21 si 30 de ani. Peste 30% sunt tineri cu varste intre18 si 21 de ani. In
ceea ce priveste sexele, 90% sunt barbati, insa numarul femeilor creste ingrijorator.
Educatia acestor persane se caracterizeaza prin nivelul claselor primare sau licealesi
sunt in marea majoritatefara ocupatie, cu antecedente penale.
In perioada 2001-2004, au fost descoperite in Romania 5 laboratoare clandestine
in care se fabricau heroina si droguri sintetice.
In topul listei consumatorilor de droguri sunt adolescentii. Unele date statistice au
evidentiat faotul ca numai in Bucuresti ar exista 40.000 de persoane consumatoare de

17
droguri insa alte statistice djn anul 2000 intra in contradictie si sustin ca sunt peste
10.000 de persoane care se drogau, iar 90% dintre cei care foloseau drogurile
injectabile aveau varste intre 15 si 30 de ani. Specialistii apreciaza ca asistam la o
crestere a consumului de droguri in randul tinerilor. Daca in 1996 varsta celor care
consumau droguri era de 18-19 ani, in 2004 varsta se situa in intervalul 15-16 ani.
Ultimele tendinte arata ca tinerii obisnuiesc sa consume tot mai mult droguri puternice
precum heroina iar mai nou psihostimulentele iar consumul de droguri debuteaza cu cel
de canabis.
In anul 2005, organizatia Salvati Copii a publicat rezultatele unui studiu intitulat
Consumul de droguri in randul tinerilor din Romania. Acest studiu a fost atat cantitativ
cat si calitativ. Esantionul cercetarii a fost constituit din tinerii cu varsta intre 11 si 22 ani.
Voi avea in vedere abordarea cantitativa. In urma cercetarii s-a constatat ca cei care au
consumat un drog ilegal reprezinta 4%.
Sursa: Salvati Copiii-Consumul de droguri in randul tinerilor din Romania- Raport de cercetare, 2005
Grupa de varsta Total
11-14 15-18 19-22 11-22 C
o Prevalenta consumului de 1,1 3,3 10,8 4 n
f droguri ilegale de-a lungul vietii o
r
m acestei statistici se poate observa faptul ca, categoria cea mai predispusa la droguri
ilegale este cea cu varstele intre 19 si 22 de ani.
In ceea ce priveste tipurile de droguri, in cadrul acestei cercetari s-a facut urmatoarea
analiza:
Utilizarea drogurilor de-a lungul vietii, in functie de tipul de drog:

18
 Crack
LSD
Cocaina
Ecstasy Frecvente raspunsuri
afirmative
Heroina
Calmante
Marijuana

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3

Sursa: Salvati Copiii- Consumul de droguri in randul tinerilor din Romania- Raport de cercetare, 2020

Se poate observa ca in topul perferintelor in randul consumatorilor de droguri se afla

marijuana cun procent de 2,5%.
Raportul de cercetare din2005 a studiat si efectele drogurilor in sensul dependentei
fizice ca efect primordial. Astfel s-a constatat:
Masura in care respondentii apreciaza ca drogurile provoaca dependenta:

100

80

60 Da
Nu
40
Nu stie
20

0
Marij Calmant Heroina Ecstasy Cocaina LSD Crack

Sursa: Salvati Copiii- Cnsumul de droguri in randul tinerilor din Romania- Raport de cercetare- 2020

Conform acestei diagrame se poate observa faptul ca principalele droguri pe

care respondentii le apreciaza ca provocand dependenta sunt heroina si cocaina,
urmate de marijuana si ecstasy. La polul opus se afla LSD si crack.

19
20