Determinarea caracteristicilor pompelor

pentru transportul alcool dublu rafinant

95% tarie acoolică

Având urmatoarele caracteristici:

Q = 23m3/h
H = 13m
T = 60 C

Nume/Prenume: BALINT DAVID

EMAIA III

1|
 Cuprins
1.Caracterizarea fizico-chimica a alcoolului dublu rafinat
2. Stabilirea tipului de pompa
3. Alegerea tipului de pompă în funcție de procesele tehnologice și de transport

4. Alegerea pompei în funcție de materialul de construcție, gradul de încărcare , agresivitate

și mediu de lucru
5. Caracteristici tehnice și constructive ale pompei ........

6. Calculul înălțimii manometrice a pompei ........

7. Calculul puterii utile

8. Calculul puterii la arborele pompei
9. Calculul puterii minime și alegerea tipului motorului electric de antrenare a pompei
10. Reprezentarea grafica a puterilor si compararea cu domeniul de utilizare a pompei NC
11. BIBLIOGRAFIE

2|
 1. Caracterizarea fizico-chimica a alcoolului dublu rafinat
Proprietăți fizicce:
Se prezintă ca o substanță lichidă incoloră, solubilă în apă în orice proporții. Solubilitatea se
datorează grupării hidroxil din molecula alcoolului prin intermediul căreia între moleculele de
apă și de alcool se stabilesc legături de hidrogen intermoleculare.

Proprietăți chimice:
Caracter acid
Alcoolul dublu rafinat, ca toți alcoolii, prezintă un ușor caracter acid dovedit prin reacția sa cu
metalele alcaline, iar o reacție tipică este reacția cu sodiul în urma căreia se formează ionul
etoxid și se eliberează protonul din gruparea hidroxil. Protonul se fixează pe perechea de
electroni ai oxigenului din apă, generând ionul hidroniu care oferă aciditate soluției
respective. Alcoolul dublu rafinat nu reacționează cu hidroxizii alcalini, față de fenoli care
sunt tot compuși hidroxilici și care reacționează cu hidroxidul de sodiu formând ionul
fenoxid. Alte reacții tipice alcoolului dublu rafinat sunt reacțiile cu acizii carboxilici când
rezultă:esteri folosiți pe post de aromatizanți.
Oxidare
Alcoolul dublu rafinat poate fi oxidat la acetaldehidă, iar mai apoi la acid acetic, depinzând de
reactanți și de condițiile de reacție.Reacția de oxidare a etanolului nu are o importanță practică
anume, însă, în corpul uman ea are loc, fiind catalizată de o enzimă din ficat numită alcool-
dehidrogenază. Produsul de oxidare al etanolului, acidul acetic, este un nutrient important
pentru corpul uman, întrucât reprezintă un precursor pentru acetil coenzima A.

3|
 2. Stabilirea tipului de pompă

ɳ 778
V= = = 1,0012/100 = 0,0100 * 106
⍴ 777
ɳ dinamic = 0,736 x 103 Pa x S
⍴ densitatea = 777kg/m3

4|
 Alegerea tipilui de pompă în funcție de procesele tehnolocige și de
transport

POMPA CIRCUITE PROCESE IND. IND.BUNURILOR CIRCUITE

AUXILIAR TEHNOLOGICE ALIMENTARĂ DE CONSUM IND.DIVERSE
E

NC ✓ ✓ ✓ ✓ ✓

TC,TC ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
A

4.Alegerea pompei în funcție de materialul de construcție,

gradul de încărcare, agresivitatea și mediul de lucru

POMPE MATERIALE DE GRADUL DE AGRESIVITATE

CONSTRUCȚIE ÎNCĂRCARE

FONTA OȚEL LICHIDE CURATE COROZIVE

CENUSIE CARBON

NC ✓ ✓ ✓ ✓

TC, ✓ ✓ ✓ ✓
TCA

5|
 5.Caracteristici tehnice și constructive ale pompei NC

POMPE FLUIDE POMPATE

APĂ APĂ TRATATĂ SOLVENTI SOLUȚII ACIDE EMULSII

POTABILĂ SAU BAZICE
SAU
CURATĂ

NC ✓ ✓ ✓ ✓ ✓

POMP DIAMETR DEBI ÎNĂLȚIM PRESIUN TEMPERATUR TURATI

A U DE T m³/h E DE E A, E
REFULAR POMPARE CALCUL, ºC minˉ ˡ
E, MM , m CA BAR

NC 32-300 1,5- 5-155 ≤16 ≤135 1450;290

520 0

 Date tehnice a pompei TC

POMP POZIȚIA PRINCIPIUL DE MONTAJ CARCASA

A FUNCȚIONARE

ORIZONTAL CENTRIFUGALĂ MONOETAJATĂ ACTIONATĂ

Ă RADIAL

NC ✓ ✓ ✓ ✓

 Principiu de funcționare, montajul și tipul carcasei pompei

6|
Tipul și montajul rotorului, tipul etanșării la arbore și variante constructive
pentru pompa TC

POMPA MONTAJ ROTOR ETANSARE LA ARBORE VARIANTE

ROTOR CONSTRUCTIVE

RADIAL ÎNCH ÎN GARNITURI ETANSARI ÎNCĂLZIREA LA

IS CONSOLA MOI MECANICE CARCASĂ ȘI
CAMERA DE
ETANȘARE

NC ✓ ✓ ✓ ✓ ✓

Pompa aleasă de mine este pompa NC, deoarece este confectionat din otel inoxidabil si pot
transporta acool dublu rafinat.
 

6.Calculul înălțimii manometrice a pompei alese:

Hmanom = ;

r- raza racordului de refulare care este jumătate din valoarea diametrului nominal a pompei
alese:  r = D/2 ; din tabelul 5.1 r = 36/2 = 18 mm.

g- accelerația  gravitațională  g=9,81 (m/s²)

H- înălțimea de pompare = 13 m

36
R= mm=18 m = 0,018mm
2

0,018∗9,81∗13
Hmanom= =0,00023 m
9810

7|
7.Calculul puterii utile:

P u= [kW]
Pentru calculul puterii utile se procedează în felul următor:
a) Descrescător
Q=23
777∗9,81∗13∗23 2279088,63
PuH1 = = =0,63 kW
1000∗3600 3600000
777∗9,81∗12∗23 2103774,12
PuH2 = = =0,58 kW
1000∗3600 3600000
777∗9,81∗11∗23 1928459,61
PuH3 = = =0,53kW
1000∗3600 3600000

777∗9,81∗10∗23 1753145,1
PuH4 = = =0,48 kW
1000∗3600 3600000

777∗9,81∗9∗23 1577830,59
PuH5 = = =0,43 kW
1000∗3600 3600000

b) înălțimea rămâne constantă( H=13)

se modifică debitul(Q=23……. Q=19)

777∗9,81∗13∗23 2279088,63
PuQ1 = 1000∗3600
=
3600000
=0,63 kW

8|
 777∗9,81∗13∗22 2179997,82
PuQ2 = 1000∗3600
= 3600000 =0,60kW

777∗9,81∗13∗21 2080907,01
PuQ3 = 1000∗3600
= 3600000 =0,57kW

777∗9,81∗13∗20 19811816,2
PuQ4 = 1000∗3600
= 3600000 =0,55kW

777∗9,81∗13∗19 1882725,39
PuQ5 = 1000∗3600
=
3600000
=0,52 kW

8. Calculul puterii la arborele pompei trebuie să țină cont de

pierderile de presiune din interiorul pompei datorate frecării
rotorului și a pierderilor mecanice.
Pentru acest calcul, se va lua în considerare din calculele de la
pct. 7 calculul puterii cu valoarea cea mai mare
0,63
P= 0,70 [kW]

P= 0,9 kW
unde ηp reprezintă randamentul pompei ce ține cont de pierderile prin frecare și
ale cărui valori se aleg din intervalul (0,65...0,85).

9|
9.Calculul puterii minime si alegerea motorului electric de
antrenare a pompei trebuie să se facă astfel încât motorul să nu se
suprasolicite și să se distrugă la acționări repetate:
Pmin = β∙P [kw]
β este coeficient de ale cărui valori depind de puterea la arborele pompei
calculată la punctul 8 (P = 0,9 kW) și se vor lua din tabelul 9.1:
Tabelul 9.1.
P [kW] <1 [1…5] (5…50] >50
β 2…1,50 1,49...1,20 1,19…1,12 1,11

Pentru Pmin = 0,9 kW, valorile pentru β se vor lua de pe intervalul 2....1,50 kW:
0,9
Pmin =0,9∙1,50 = 1,35 [kW]

10. Reprezentarea grafică a celor 10 puteri calculate

la punctul 7 în funcție de H si Q

10 |
 
 

11 |
 Bibliografie

•  MIIA 1, Cap 2, Vascozitate pana la

Conductivitate
• MIIA 1, Cap 8, Transportul fluidelor cu ajutorul
pompelor
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Etanol
• http://stbsa.ro/docpdf/MCH%2008%20-
%20ALCOOL%20ETILIC%20TEHNIC%20-
%2028.06.2016.pdf
• https://www.plantextrakt.ro/informatii-
utile/care-este-diferenta-dintre-alcoolul-
alimentar-si-alcoolul-farmaceutic

12 |
13 |