Pronumele personal

Pronumele este partea de vorbire flexibilă care înlocuiește substantive.

Pronumele personal indică persoanele care participă la comunicare și are trei persoane:
- persoana I – vorbitorul
- persoana a II-a – ascultătorul
- persoana a III-a – cel despre care se vorbește

Pronumele personal are numărul singular sau plural.

Pronumele personal nu are gen decât la persoana a III-a: el/ ei (masculin), ea/ ele (feminin).

Pronumele personal poate să aibă forme accentuate și forme neaccentuate.

Număr Persoană Caz Forme Forme Exemple în propoziții

accentuate neaccentuate
S I N eu - Eu citesc această carte.
I Șeful clasei sunt eu.
N Ac (pe) mine mă, mă, -mă, -mă-, m-, -m- Pe mine mă cheamă Olga.
G Bunica mă-ntreabă mereu de tine.
U Ia-mă la circ!
L Caută-mă-n parc.
A Mama m-a trezit de dimineață.
R Lua-m-ar odată de-aici!
D mie îmi, mi, mi-, -mi, -mi- Mie îmi trebuie o carte.
Mi s-a oferit o carte.
Aurel mi-a scris un bilet.
Nu-mi plac leneșii.
Dă-mi-l mie pe Lăbuș
a II-a N tu - Tu mergi la circ.
Șeful grupei ești tu
V tu! - Hei, tu de acolo, fii atent!
Ac (pe tine) te, te-, -te, -te- Pe tine te cheamă Ion.
Eu te-am așteptat la gară.
Privindu-te, mi-am amintit de vărul
meu.
Așteptându-te-n curte, am întârziat
la lecție.
D ție îți, ți, ți-, -ți, -ți- Bibliotecarul îți împrumută cărți.
Cum ți s-a părut cartea?
Ți-am cumpărat un stilou.
Nu-ți ascund adevărul.
Dându-ți-l pe Azor în grijă, sunt
liniștit.
 a III-a N masculin: el - El și ea sunt colegii mei.
feminin: ea Colegii mei cei mai buni sunt el și
ea.
Ac m: (pe) el îl, l-, -l, -l-, o, o-, -o, -o- Pe el îl alegem șef.
f: (pe) ea L-am ajutat pe Aurel.
Nu-l prind pe Bobi...
Vedea-l-aș mare pe Ionel!
Pe ea o admir.
O-ntrec pe ea la alergări.
N-o văd pe Alina!
Vedea-o-aș pe Ica învățând.
D m: lui îi, i, i-, -i, -i- Lui îi spun o poveste.
f: ei Ei îi dau un cadou.
Lui Ionel i s-a explicat problema.
I-am dat caietul unui coleg.
Nu-i cer nimic mamei.
Da-i-ar Domnul sănătate bunicii!
G m: (al, a, ai, - Cartea lui este curată.
ale) lui Ana este prietena ei
f: (al, a, ai, Caietul este al lui.
ale) ei Pisica este a ei.
P I N noi - Noi suntem colegi buni.
L Aceștia suntem noi.
U Ac (pe) noi ne, ne-, -ne Pe noi ne pregătește tata pentru
R concurs.
A El ne-a pregătit și anul trecut.
L Du-ne la teatru.
Privește-ne în ochi.
D nouă ne, -ne, ne-, ni, ni-, -ni- Nouă ne place sportul.
Dați-ne mingea!
Ei ne-au trimis vești.
Ni se face dreptate.
Ni-l prezinți pe noul coleg?
Dați-ni-l pe Bobi!
a II-a N voi - Voi sunteți campioni.
Câștigătorii sunteți voi.
Ac (pe) voi vă, vă-, -vă, -vă-, v-, -v Pe voi vă așteptăm.
Eu vă-nțeleg bine.
Așteptându-vă, am citit ziarul.
Întâlnindu-vă-n tren, m-am bucurat.
V-am așteptat la gară.
Vedea-v-aș mari!
D vouă vă, vă-, -vă, v-, -v, vi, vi-, - Vouă vă citesc regulamentul.
v- Vouă vă-mprumut această carte.
Oferindu-vă cartea, m-am bucurat.
V-am adus și o culegere de
probleme.
Dându-v-o, mi-ați mulțumit.
Vi se comunică programul
excursiei.
Nu vi-l dau pe Azor.
 Am plecat lăsându-vi-l pe Mițu în
grijă.
a III-a N m: ei - Ei și ele sunt colegii mei.
f: ele Interpreții scenetei sunt ei și ele.
Ac m: (pe) ei îi, i-, -i, -i-, Pe ei îi aștept.
f: (pe) ele le, le-, -le, -le- Pe ele le cheamă părinții.
I-am văzut la mare.
Nu-i cunosc pe cei doi.
Vedea-i-aș mari!
D lor le, le-, -le, -le-, li, li-, -li- Lor le comunicăm rezultatele.
Le-am cerut niște flori.
Dă-le această minge.
Dă-le-o cât mai repede!
La lecții li se cere atenție.
Eu li-l prezint pe fratele meu.
Dându-li-se atenție, s-au obrăznicit.
G (al, a, ai, - Cărțile lor sunt noi.
ale) lor Hainele sunt ale lor.

*Observație!
Pronumele însul (însa, înșii, însele) face parte din clasa pronumelui personal. Acest pronume apare
în limba română contemporană doar în combinație cu prepozițiile: întru, dintru, printru (dintr-însul,
dintr-însa, printr-însele). Apare doar la acuzativ singular și plural.