Standard NZEB TEZA - RAETCHI

Marilena- Digitally signed
by Marilena-
Andreea- Andreea-
Argentina Uta
Argentin Date:
2017.02.25
a Uta 17:16:37 +02'00'
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU”
TEZĂ DE DOCTORAT
PREMISE DE PROIECTARE A CLĂDIRILOR APROAPE ZERO ENERGIE
Îndrumător Prof. univ. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc

Absolvent Asist. Drd. Arh. Sonia-Iulia Raetchi
BUCUREŞTI 2016
Drd. arh. Sonia-Iulia Raetchi Premise de proiectare a cladirilor aproape zero energie
1. INTRODUCERE............................................................................................................................................................... 3
1.1. Tematica cercetarii doctorale ........................................................................................................................... 3
1.2. Definirea scopului si a obiectivelor cercetarii ........................................................................................................ 6
1.3. Definirea ipotezelor de cercetare .......................................................................................................................... 7
1.4. Delimitări ale studiului ........................................................................................................................................... 8
1.5. Metodologia cercetării ........................................................................................................................................... 9
1.6. Strategia de cercetare .......................................................................................................................................... 11
1.7. Rezumat – continutul tezei .................................................................................................................................. 13
2. BAZE TEORETICE, TAXONOMIA CLĂDIRILOR APROAPE ZERO ENERGIE ............................................................... 15
2.1. Ambiguitatea constructiva şi consecintele ei ................................................................................................ 15
2.2. Taxonomia clădirilor aproape zero energie în contextul dezvoltării durabile ..................................................... 17
2.2. Perspective ale Uniunii Europene privind eficienta energetica .......................................................................... 21
2.3. Definitia cladirilor aproape zero energie in România .......................................................................................... 31
2.4. Utilizarea energiilor regenerabile in clasificarea nZEB ........................................................................................ 38
2.6. Certificarile voluntare .......................................................................................................................................... 41
2.7. Eco-etichetari ....................................................................................................................................................... 47
3. PRINCIPII DE PROIECTARE nZEB ............................................................................................................................. 51
3.1. Procesul integrat de realizare NZEB..................................................................................................................... 51
3.2. Proiectarea volumetriei Forma cladirii si indicele de compactitate .................................................................... 64
Gruparea functiunilor pe zone de temperaturi ...................................................................................................... 64
Tipuri de spatii......................................................................................................................................................... 64
Microclimatul cladirii .............................................................................................................................................. 67
Orientarea ............................................................................................................................................................... 68
3.3. Designul anvelopei ............................................................................................................................................... 70
Functiile anvelopei cladirilor ................................................................................................................................... 70
Termoizolarea anvelopei cladirilor ......................................................................................................................... 71
3.4. Sisteme tehnice eficiente ..................................................................................................................................... 81
3.5. Surse de energie regenerabile ............................................................................................................................. 85
4. LOCUINTE INDIVIDUALE SUSTENABILE DIN ROMANIA. STUDII DE CAZ ............................................................... 91
Locuinta eco urbana Alexandrina ............................................................................................................................... 92
Casa e4 din caramida de la Wienerberger .................................................................................................................. 94
Casa pasiva UPB (Universitatea Politehnica Bucuresti) .............................................................................................. 96
1
Casa CHE...................................................................................................................................................................... 98
EvoHouse .................................................................................................................................................................... 99
Casa Solaris ............................................................................................................................................................... 100
Soleta zeroEnergy ..................................................................................................................................................... 101
Ansamblu residential vile bioclimatice Amber Gardens ........................................................................................... 102
Prispa - Solar Decathlon 2012 ................................................................................................................................... 103
EFdeN Solar Decathlon 2014..................................................................................................................................... 104
5. IPOSTAZE DE EFICIENTA ENERGETICA APLICATE IN CONTEXT. CERCETARE PRIN PROIECT. .................................. 107
5.1. Cercetarea prin proiect ca metoda de lucru ...................................................................................................... 107
5.2. Valori comune clădirilor sustenabile ................................................................................................................. 108
5.3. S.N.A.I.L ............................................................................................................................................................. 111
5.4. Competitie internationala deschisa - Muzeul Maghiar de Etnografie, certificare BREEAM ............................. 114
5.5. Reabilitarile cladirilor spre nivelul de aproape zero energie ............................................................................. 121
5.6. Reabilitarea complexa a unui imobil de locuinte colective, Bucuresti .............................................................. 125
5.7. NeZeR Design Competition, Timisoara, Romania – reabilitarea la standard nZEB ............................................ 130
5.6. Cladirile aproape zero energie din mediul rural ................................................................................................ 141
5.8. Arhitectura vernaculara - o arhitectura sustenabila .......................................................................................... 142
5.9.Studiu de caz - MILD Home EcoVillage - Caransebes .......................................................................................... 146
5.10. Studiu de caz - locuinta individuala pasiva Lozen, Bulgaria ............................................................................. 151
6. IMPEDIMENTE IN IMPLEMENTAREA CLADIRILOR APROAPE ZERO ENERGIE IN ROMANIA .................................. 155
Chestionar de atitudine privind cladirile aproape zero energie ............................................................................... 155
Provocari legislative in implementarea nZEB ........................................................................................................... 162
Building Information Modeling – BIM ...................................................................................................................... 168
Costul optim .............................................................................................................................................................. 170
Proiectarea pe durata ciclului de viata. Analize LCA LCC .......................................................................................... 172
7. CONTRIBUTII PERSONALE. PREMISE DE CERCETARE VIITOARE .............................................................................. 174
Cercetarea în arhitectură .......................................................................................................................................... 174
Arhitectii şi clădirile nZEB.......................................................................................................................................... 177
Concluzii - efectele pozitive ale clădirilor aproape zero energie în contextul dezvoltarii durabile ......................... 178
Concluzii – principii şi provocari în proiectarea nZEB in România ............................................................................ 179
2
1. INTRODUCERE
"Ne confruntam cu provocari fara precedent atât în mediile naturale cât si în cele antropice (culturale,
sociale si construite). Plasata la intersectia dintre nevoile umane, inovatia creatoare, educatie, stiinta,
design si tehnologie, arhitectura are o pozitie unica de a se implica în aceste provocari si frontiere.
Arhitectura nu mai reprezinta doar organizarea de materie si spatiu, ci si sistemele cu componente multi-
strat si relatiile din ce în ce complexe dintre design, materiale si dotari."
1.1. Tematica cercetarii doctorale

Arhitectura si economia de energie
Cladirile prezentului contribuie la grave probleme de mediu, din cauza consumului excesiv de
energie si resurse naturale. Cladirile pot fi proiectate pentru a satisface nevoia ocupantului de confort
termic si confort vizual la un nivel redus de energie si consum de resurse. Adoptarea unei abordari
integrate în proiectarea cladirilor poate conduce la o utilizare eficienta a resurselor.
Arhitectura ecologica - concepte de baza
Termenul de ecologie a fost inventat în secolul XIX pentru a descrie rolul complex al mediului în
evolutia speciei, a devenit o ramura a biologiei care se ocupa cu organizarea si întreaga dinamica a bio-
geosferei. Incepand cu anii 1930, raza de actiune a gandirii ecologice a fost extinsa în mod dramatic de
doua evolutii, cresterea gradului de constientizare a actiunilor umane asupra mediului si rafinamentul
teoriei generale a sistemelor. În acest dublu sens, arhitectura poate fi numita ecologica prin reducerea
impactului atribuit proiectarii, construirii si utilizarii cladirilor asupra mediului si întelegerea interconectarii
sistemice a cladirilor de la mai multe scari diferite. 1
Politicile Uniunii Europene privind eficienta energetica a cladirilor
Politica Comisiei Europene privind eficienta energetica a cladirilor2 cu obligatiile referitoare la

cladiri cu consum scazut de energie si atingerea obiectivului 20/20/20 pâna in anul 2020 face parte dintr-o
actiune de durata, planificata pana in 2050.
Statele membre se asigura ca pâna la 31 decembrie 2020, toate cladirile noi vor fi cladiri al caror
consum de energie este aproape egal cu zero si dupa 31 decembrie 2018, cladirile noi ocupate si detinute
de autoritatile publice sunt cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero. Statele membre
1
Trad. http://www.design.upenn.edu/architecture/ecological-architecture-certificate.
2
Art. 9. - alin. (1) şi alin. (2) http://www.eceee.org/policy-areas/buildings/EPBD_Recast
3
au datoria de a elabora planuri nationale pentru cresterea numarului de cladiri al caror consum de energie
este aproape egal cu zero. Aceste planuri nationale pot include obiective diferentiate în functie de
categoriile cladirilor. De asemenea, urmand exemplul sectorului public, statele membre trebuie sa
elaboreze politici si sa ia masuri de tipul stabilirii unor obiective in scopul de a stimula transformarea
cladirilor renovate în cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero si sa informeze Comisia
Europeana cu privire la acestea prin intermediul planurilor lor nationale.
Decalajul dintre emisiile estimate de UNFCC (United Nations Framework Convention on Climate
Change) în 20203 pentru o șansă "probabila" de a reuşi să rămânem sub 2°C este de 8 până la 13 GtCO2 (în
funcţie de modul în care sunt puse în aplicare angajamentele de reducere a emisiilor). Această evaluare
arată că, în cazul țărilor care reuşesc să respecte pe deplin angajamentele lor, nivelurile de emisii vor fi
reduse sub nivelul proiectat în 2020, dar fără a reuşi să ajunga la obiectivul de 2° C convenit4.
Directiva EPBD Reformată5 prevede ca începând cu anul 2019, toate clădirile noi ocupate şi deținute
de autoritățile publice să fie clădiri aproape zero energie (acronim nZEB) și până la sfârșitul anului 2020,
toate clădirile noi construite să fie aproape zero energie. Asta înseamnă că, în 5 ani, toate clădirile noi
trebui să demonstreze o foarte înaltă performanță energetică iar nevoile lor reduse de energie vor fi
semnificativ acoperite din surse de energie regenerabile. Pentru a face acest lucru posibil, designul şi
practica în construcții trebuie să se schimbe fundamental pentru a face față provocărilor impuse de
clădirile nZEB.
NZEB / NEARLY ZERO ENERGY BUILDING / CLADIRE APROAPE ZERO ENERGIE reprezinta o
cladire care are o performanta energetica foarte ridicata, determinata în conformitate cu
anexa I a Directivei EPBD Reformata. Energia necesara ar trebui sa fie acoperita într-o
masura foarte mare de energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse
regenerabile produsa la fata locului sau în apropiere.
Asta înseamnă că, în mai puțin de un deceniu, toate clădirile noi vor demonstra o foarte înaltă
performanță energetică iar nevoile lor reduse de energie vor fi semnificativ acoperite din surse de energie
regenerabile. În urmatorii ani designul și practica în construcții trebuie să se schimbe fundamental pentru a
face față provocărilor impuse de clădirile aproape zero energie.
3
http://newsroom.unfccc.int/,
4
(UNEP, 2012).
5
EPBD Article 9 http://ec.europa.eu/energy/efficiency/buildings/buildings_en.html
4
Ne confruntăm cu provocări fără precedent atât în mediile naturale cât și în cele antropice
(culturale, sociale și construite). Plasată la intersecția dintre nevoile umane, inovația creatoare, educație,
știință, design și tehnologie, arhitectura are o poziție unică de a se implica în aceste provocări și frontiere.
Arhitectura nu mai reprezintă doar organizarea de materie și spațiu, ci și sistemele cu componente multi-
strat și relațiile din ce în ce complexe dintre design, materiale și dotări.
Există un decalaj de dezvoltare între România și alte țări din UE în privință cercetării conceptului
nZEB și implementării cerințelor directivei EPBD Reformată. Acest decalaj de dezvoltare se referă la
numeroase părți interesate, de la beneficiarii educației arhitecturale la organele legislative.
5
1.2. Definirea scopului si a obiectivelor cercetarii

Scopul cercetarii:
Scopul cercetării doctorale constă în determinarea principiilor şi provocărilor existente în

proiectarea clădirilor aproape zero energie în contextul din România.
Obiectivele cercetării doctorale:
 Privire critică, comparativă asupra fenomenului clădirilor aproape zero energie;
 Evidentierea politicilor Uniunii Europene privind eficienta energetica a cladirilor;
 Legislația Națională privind Performanța Energetică a Clădirilor, cu accent pe definiția cladirilor aproape
zero energie raportată la România;
 Rolul arhitecturii în reducerea consumului de energie;
 Taxonomia clădirilor ce tind spre aproape zero energie;
 Studiu de bune practici în implementarea EPBD Recast / benchmarking;
 Gestionarea clădirilor aproape zero energie – prin proiectare, monitorizare, certificare;
 Identificarea principiilor de proiectare ale cladirilor aproape zero energie cu accent pe programul
locuintelor unifamiliale;
 Evidenţierea unor bune practici în promovarea clădirilor nZEB;
 Analiza unor exemple locale de cladiri sustenabile6 selectate din programul locuintelor unifamiliale;
 Atitudinea profesionistilor din domeniul arhitecturii privind implementarea in proiectare a cerintelor

nZEB.
6
O mare parte din exemplele de clădiri aproape zero energie preyentate in aceasta lucrare au fost preluata de pe urmatorul site:
http://www.construction21.org/romania/index.php/globalsearch/?q=site%3Awww.construction21.org%2Fromania%2Fcase
-studies romania
6
1.3. Definirea ipotezelor de cercetare

Întrebarea principală de cercetare poate fi formulata astfel:
În ce măsură România poate implementa cladirile aproape zero energie?
Ipotezele de la care porneste cercetarea doctorală sunt enumerate mai jos:
 Unele principii de proiectare nZEB sunt adoptate deja in practica de arhitectura sustenabila din
România si pot fi identificate prin analiza studiilor de caz.
 Miza economiei de energie nu distruge caracterul estetic sau conceptual al obiectului de arhitectura.
 Adoptarea unor principii de proiectare pasiva poate inlesni realizarea tintei de cladire aproape zero
energie.
 Există principii ale arhitecturii tradiţionale vernaculare de adaptare la contextual climatic si cultural
local care pot inspira realizarea unor cladiri aproape zero energie in mediul rural.
 Degradarea fondului construit existent denota necesitatea implementarii principiilor clădirilor aproape
zero energie în reabilitări.
 Inca nu exista o strategie nationala de educare a arhitectilor in proiectarea de cladiri aproape zero
energie, repercursiunile acestui fapt putand avea urmari grave in implementarea conceptului in
urmatorii ani in Romania.
7
1.4. Delimitări ale studiului

Importanţa acordată subiectului clădirilor eficiente energetic este în creştere, atât la nivelul
comunitaţii stiinţifice, a producătorilor de materiale de construcţii cât şi a organismelor de reglementare,
naţionale şi internaţionale.
Această lucrare îşi propune o acţiune de explorare ontologica, intr-o maniera neexhaustivă, a
conceptelor legate de clădirile aproape zero energie (nearly zero energy buildings, abreviat nZEB 7).
Lucrarea se bazează pe informaţii de actualitate, studiate conform metodologiei de cercetare prezentate în
subcapitolul următor.
Lucrarea de faţa se porneste de la conceptul de nZEB in Europa, raportat la definiţia din EPBD
Reformata, fară însă a ignora şi a da exemple atunci când este necesar şi din restul continentelor. Accentul
a fost pus pe ţările europene cu date climatice similare cu România, conform ECOFYS. 8 9
Studiile de caz se concentreaza pe programul locuintei individuale, care permite intelegerea mai
clara a unor nevoi bazate pe un stil de viata contemporan. Pe teritoriul Romaniei exista deja numeroase
exemple de locuinte definite ca sustenabile, care ofera oportunitatea analizei. Adaptabilitatea, rezilienta,
fluiditatea, sunt termeni care defineasc programul de locuire actual. Lucrarea de fata exploreaza
convergenta acestor atribute cu notiunea de cladiri sustenabile in general si conceptul de nZEB in
particular.
7
Clădirile nZEB sunt definite ca atare în Uniunea Europeana, prin Directiva Performatei Energetice a Clădirilor Reformată (Recast
of Energy Performance of Buildings Directive 2010/31/EU, abreviat EPBD Recast).
8
Sursa - ECOFYS climate zones suitable for ranking of technology options and comparison of building performance
9
http://www.rehva.eu/publications-and-resources/hvac-journal/2014/022014/nzeb-definitions-in-europe/
8
1.5. Metodologia cercetării

Aceasta cercetare aplicată descrie, stabileşte corelații şi exploreaza domeniul clădirilor aproape
zero energie în proiectarea de arhitectură din Romania.
În elaborarea acestei lucrări care tratează într-o manieră neexhaustivă domeniul clădirilor aproape
zero energie, au fost utilizate multiple modalităţi de investigare:
 Consultarea literaturii de specialitate, a unor rapoarte internaţionale şi guvernamentale (strategii,

politici, planuri) precum şi a legislaţiei româneşti şi internaţionale, a unor date statistice, conform
notelor de subsol, a referinţelor bibliografice şi anexelor;
 Analiza unor studii de caz reprezentand proiecte de clădiri aproape zero energie, a unor exemple de
bune practici ale implementarii Directivei EPBD Reformată în diferite ţari membre UE;
 Documentarea fotografică, direct, online sau din arhive foto, conform surselor foto citate alaturi de
imagini;
 Documentarea prin accesarea unor surse web (siteuri academice, profesionale, guvernamentale
româneşti şi internaţionale), conform surselor citate;
 Participarea la conferinţe sau întruniri cu caracter academic şi profesional;
 Abordarea unor subteme ale cercetarii doctorale in cadrul unor articole si postere prezentate la
conferinte;
 Elaborarea unui chestionar de atitudine accesibil online (distribuit prin Filiala Bucuresti a OAR),
adresat arhitectilor și analiza rezultatelor acestuia;
 Călătorii de studii, interviuri și documentație fotografică;
 Cercetarea prin proiect - practica personală din domeniul cladirilor eficiente energetic.
În conturarea abordării teoretice a fost necesară luarea in considerare a doctoratelor ce preceda

cercetarea personală: Zina Macri, Daniel Armenciu, Eliodor Streza. Lucrarea de doctorat a d-nei prof. arh.
Cristina Ochinciuc, Conceptul dezvoltării durabile în arhitectură - Studiu de caz - construcții de învățământ
preuniversitar, a servit ca lucrare de referință în ceea ce privește abordarea temei dezvoltării durabile în
arhitectură.
Printre lucrarile cu autoritate in domeniul eficientei energetice a cladirilor, citate frecvent in

lucrarea de doctorat pot fi enumerate:
9
 NEARLY ZERO ENERGY BUILDINGS (NZEB) ROMÂNIA PLAN DE CREŞTERE A NUMĂRULUI DE CLĂDIRI AL
CĂROR CONSUM DE ENERGIE ESTE APROAPE EGAL CU ZERO - plan reviziut şi actualizat, iulie 2014
 Advancing Net-Zero Energy Commercial Buildings; Electricity, Resources, & Building Systems Integration
(Fact Sheet). Washington, D.C.: United States. Dept. of Energy, 2009.
 Cost optimal and nearly zero-energy buildings nzeb: definitions. S.l.: Springer London Ltd, 2014.
 Pless, Shanti D., and Paul A. Torcellini. Net-zero energy buildings a classification system based on
renewable energy supply options. Golden, CO: National Renewable Energy Laboratory, 2010.
 Smith, Peter F.. Sustainability at the cutting edge: emerging technologies for low energy buildings.
Oxford: Architectural Press, 2003.
 Torcellini, Paul A.. Zero energy buildings a critical look at the definition: preprint. Golden, CO: National
Renewable Energy Laboratory, 2006.
 Torcellini, Paul A.. Main street net-zero energy buildings: the zero energy method in concept and
practice. Golden, CO: National Renewable Energy Laboratory, 2010.
 Ochinciuc, Cris na Victoria. Conceptul Dezvoltării Durabile în Arhitectură: Proiectarea Integrată.

Bucureș : Editura Universitară "Ion Mincu" ;, 2002.
 Ochinciuc, Cris na Victoria. Arhitectura și Schimbarea Clima că. Bucuresti: Editura Universitară "Ion
Mincu", 2006.
Abordarea multidisciplinară în cercetare este esențială pentru observarea coerenta a realității

contemporane, mai ales in domeniul arhitecturii, prin implicațiile sale sociale, economice, de mediu.
Printre disciplinele la care aceasta cercetare a apelat pot fi enumerate termotehnica, fizica constructiilor,
ecologie.
10
1.6. Strategia de cercetare
Activitati
Scopul cercetării doctorale a fost conturat ca fiind determinarea principiilor şi provocărilor

existente în proiectarea clădirilor aproape zero energie în contextul din România.
Resursele cercetării cladirilor aproape zero energie s-au constituit din literatura teoretică, informații
strînse pe parcursul călătoriile personale de studii, participari la conferințe si workshopuri.
Suportul teoretic utilizat pentru analiza cladirilor aproape zero energie a fost constituit din
structurarea informatiilor intr-o maniera taxonomica, formularea si ierarhizarea principiilor de proiectare a
cladirilor aproape zero energie pornind de la o principiul impact maxim cu efort minim, analiza unor studii
de caz locale.
La acestea se adaugă elaborarea unui chestionar realizat cu scopul obținerii de informații în

legătură cu anumite elemente considerate importante în atitudinea profesionistilor din domeniul
arhitecturii, chestionar diseminat cu sprijinul OAR Bucuresti. Rezultatele chestionarului oferă o viziune
subiectivă a interesului manifestat in privinta arhitecturii sustenabile, acest aspect fiind luat în considerare
în elaborarea concluziilor. Contactul si discutiile cu arhitectii si beneficiarii ar putea aduce la lumina directii
noi in cercetarea privind principiile si provocarile cladirilor nZEB din Romania.
Cercetarii teoretice din lucrare i se adaugă 6 cazuri de cercetare prin proiect, ilustrate in capitolul 5,
realizate la finalul Masterului de Dezvoltare Durabila si Audit Energetic si in perioada de doctorat, sub
forma participării la concursuri si a practicii profesionale in domeniul arhitecturii:
 Proiect de diploma Master in Dezvoltare Durabila si Audit Energetic - Reabilitare complexa locuinte
colective Bucuresti
 Concurs Lozen - Casa pasiva
 Concurs MILD Home – Ecovillage Caransebes
 Concurs LIGET – Muzeul maghiar de Etnografie, Budapesta
 SNAIL - proiect condensator social, sediul Asociatiei Padurea Copiilor
 Concurs Nezer - Reabilitare complexa locuinte colective Timisoara
Referate
Referatul cu numarul 1 s-a intitulat Cercetare prin proiect. Experimente de design al clădirilor
aproape zero energie (nZEB), reprezentând partea de analiză a unor studii de caz din cercetarea doctorală.
11
Referatul cu numarul 2 s-a intitulat Clădirile aproape zero energie dintr-o perspectivă taxonomică,
reprezentând partea de cercetare bibliografică a lucrării doctorale.
Referatul cu numarul 3 s-a intitulat Principii de proiectare a cladirilor aproape zero energie
reprezintand partea de cercetare empirica a domeniului clădirilor aproape zero energie raportate la
condiţiile din România.
Printre articolele la care autorul a adus o contributie personala, progresand asfel in cercetarea
doctorala pot fi citate:
 Prezentare Cercetare prin proiect - S.N.A.I.L. Spațiu Mobil Condensator Social - Standard Passive
House, Conferinta de cercetare in amenajarea teritoriului, urbanism, arhitectura si constructii, INCERC,
2016
 Prezentare Casa pasiva, o cladire aproape zero energie, Conferinta Expo Ambient 2016, asist. drd. arh.
Sonia-Iulia Raeţchi, asist. drd. arh. Andone Radu
 Prezentare poster Complex residential retrofiting – condominium case study asist. drd. arh. Sonia-Iulia
Raeţchi, asist. drd. arh. Andone Radu, WORLD SUSTAINABLE ENERGY DAYS 2016, Wels
 Urban, landscape and Buildings Performance Design in Terms of Resource Consumption Control and
Correlated with Climatic Parameters, Authors: Cristina Victoria Ochinciuc, Mihaela Stela Georgescu,
Cerasella Craciun, Sonia-Iulia Raețchi, Ana Opris, Radu Andone, Mihai Suarasan, Conference
Proceedings - International Conference on Architectural Research (ICAR), 2015, Bucharest / ISBN 978-
606-638-112-3
 The aesthetics of energy efficient buildings, Authors: phd. student arch. Sonia-Iulia Raeţchi, phd.
student arch. Ana Mohonea, Conference Proceedings - International Conference on Architectural
Research (ICAR), 2015, Bucharest / ISBN 978-606-638-112-3
 Conference Presentation Active envelope, asist. drd. arh. Sonia Raeţchi, asist. drd. arh. Radu Andone, ,
"Innovative Technologies for nZEBs", 2015, Bucharest, Faculty for Building Services Engineers
 Prezentare poster Lessons learned from the MILD Home & EcoGreenVillage Competition in
Caransebeş, Romania, asist. drd. arh. Sonia Raeţchi, asist. drd. arh. Andone Radu, WORLD
SUSTAINABLE ENERGY DAYS 2015, Wels
12
1.7. Rezumat – continutul tezei

Lucrarea, precedata de o Introducere, cuprinde 5 capitole de conţinut, un capitol final de concluzii,
anexe si bibliografie.
Lucrarea cuprinde …….. pagini, ……. figuri, …….. tabele, şi bibliografie cu ……..referinţe actualizate
din ţară şi străinătate, din care …….. lucrări proprii ale doctorandului, la ……… lucrari fiind unic autor.
In Capitolul I Introducere este prezentata tematica cercetarii doctorale – premisele de proiectare a

cladirilor aproape zero energie. Ipotezele de cercetare sunt definite pornind de la intrebarea principală de
cercetare:
În ce măsură România poate implementa cladirile aproape zero energie?
Capitolul introductiv contine si precizari privind delimitarile studiului, metodologia cercetarii si

strategia de cercetare. Scopul lucrării, vizând determinarea principiilor şi provocărilor existente în
proiectarea clădirilor aproape zero energie în contextul din România, se încadrează atât în prevederile
Strategiei Europa 2020 cât şi în Planurile Naţionale de Acţiune în domeniul Eficienţei Enegetice, iar
obiectivele lucrării se concretizează prin conţinutul capitolelor elaborate.
În Capitolul 2 intitulat Baze teoretice. Taxonomia nZEB sunt abordate aspectele referitoare la
definitia clădirilor aproape zero energie în context european şi national.
În Capitolul 3 Principii de proiectare a cladirilor aproape zero energie sunt abordate intr-un mod
ierarhizat optiunile de proiectare a unei cladiri aproape zero energie, pornind de la conceptul de Trias
Energetica – cea mai sustenabila energie este energia economisita10.
Capitolul 4 Locuinte individuale din Romania - Studii de caz are rolul de a aprofunda principiile
proiectarii cladirilor aproape zero energie prin analiza unor studii de caz – locuinte individuale sustenabile
construite pe teritoriul Romaniei. Cele 10 studii de caz sunt intai prezentate din punct de vedere al
conceptului architectural, urmand un studiu al implementarii principiilor enuntate in capitolul anterior,
pentru fiecare studiu de caz in parte. In finalul capitolului, datele culese sunt agregate intr-un tabel care
denota ce principii de proiectare a cladirilor aproape zero energie sunt deja utilizate in practica
arhitecturala din Romania.
10
Sursa http://www.eurima.org/energy-efficiency-in-buildings/trias-energetica.html
13
Capitolul 5 este intitulat Ipostaze de eficienta energetica aplicate in context. Cercetare prin
proiect. Acest capitol prezinta demersurile personale de cercetare prin proiect in domeniul cladirilor
sustenabile, ca modalitati de analiza si solutionare a diferitelor probleme de proiectare. Tot aici este
problematizat si modul in care cladirile aproape zero energie ar putea sa raspunda la context, fie el urban,
rural sau creeat de necesitatea reabilitarii.
Capitolul 6 este destinat concluziilor si intitulat Concluzii. Impedimente in implementarea cladirilor

aproape zero energie in Romania, ilustrand sintetic problemele de natura legislative, tehnica, sociala,
economica legate de nZEB. Cercetarea pentru acest capitol este finalizata prin discutarea rezultatelor unui
chestionar de atitudine cu privire la cladirile sustenabile, destinat arhitectilor si distribuit prin OAR in iulie
2016.
In Capitolul 7 Contributii personale, premise de cercetare viitoare autorul prezinta concluziile

finale, contribuţiile personale şi direcţiile viitoare de cercetare. Principalele contribuții ale autorului se pot
sintetiza după cum urmează:
 Prezentarea sintetică a contextului european și a celui national actual, cu sublinierea elementelor din
Strategia Europa 2020 implicate în domeniul eficientei energetice a clădirilor;
 Prezentarea unor soluții de îmbunătățire a calității clădirii și a performanțelor energetice;
 Sistematizarea principiilor de proiectare a cladirilor aproape zero energie pornind de la solutii de tip
pasiv, cu costuri scazute, pana la solutii tehnice cu costuri ridicate;
 Ierarhizarea optiunilor de proiectare a unei cladiri aproape zero energie, pornind de la conceptul de
Trias Energetica – cea mai sustenabila energie este energia economisita;
 Intocmirea, distribuirea si evaluarea unui chestionar de atitudine destinat arhitectilor;
 Identificarea principiilor arhitecturii bioclimatice aplicabile proiectarii cladirilor aproape zero energie;
 Identificarea unor principii ale arhitecturii vernaculare aplicabile cladirilor aproape zero energie din
mediul rural;
Ca urmare a studiului efectuat autorul a reusit sa contureze premisele proiectarii cladirilor aproape
zero energie in Romania.
14
2. BAZE TEORETICE, TAXONOMIA CLĂDIRILOR APROAPE ZERO

ENERGIE
2.1. Ambiguitatea constructiva şi consecintele ei

Într-un articol publicat in 201111Frances C. Moore descrie lipsa de rezultate pozitive in domeniul
dezvoltarii durabile, observate de la publicarea Raportului Brundtland, in 1987. Discutiile actuale se
focalizeaza pe aceleaşi probleme ca şi atunci, la momentul raportului: urgenta crizei ecologice mondiale,
consecintele nerezolvarii ei, lipsa unor raspunsuri eficace, supraconsumul zonei de Nord, aspiratiile de
dezvoltare ale zonei de Sud a globului.
Lipsa de rezultate, afirma autoarea, este camuflata de discutii, de bune intentii, de iluzia progesului,
şi nu in ultimul rand, de propagarea ambiguitatii constructive. Acest termen, utilizat pentru prima oara de
diplomatul Henry Kissinger, se refera la utilizarea unui limbaj ambiguu in tratarea unor probleme sensibile,
in scopul stabilirii unui acord. Datorita acestui principiu, exista peste 100 de definiţii pentru dezvoltarea
durabila, cel mai celebru fiind poate cel al Comisiei Brundtland:
"dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără
a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".
Ambiguitatea definiţiei deriva din utilizarea termenului nevoi, care sunt conditionate obiectiv
(economico-social) şi subiectiv (dezvoltare individuala). Nevoile 12 unei persoane dintr-o ţara dezvoltata
apar ca un lux pentru o persoana dintr-o ţara subdezvoltata.
Este cumva natural ca dezvoltarea durabilă sa nu poate fi precis definită, deoarece se referă la un
proces dinamic. Societatea şi nevoile ei evoluează în timp, ambiţiile şi posibilităţile noastre tehnice se
modifică permanent. Definită în linii mari, putem spune că dezvoltarea durabilă reprezintă un aport pozitiv
din punct de vedere social şi economic, bazat pe capacitatea de suport a ecosistemelor planetei. Conceptul
de dezvoltare durabilă este unul imperfect, axat pe nevoi (diferite de la caz la caz), dar care oferă premisele
unei abordări holistice, adaptate la contextul local.
11
Toppling the Tripod: Sustainable Development, Constructive Ambiguity, and the Environmental Challenge, Frances C. Moore,
Emmett Interdisciplinary Program in Environment and Resources Stanford University Palo Alto, CA, fcmoore@stanford.edu
Sursa: Consilience: The Journal of Sustainable Development, Vol. 5, Iss. 1 (2011), Pp. 141-150
12
Abraham Maslow le numeste “nevoi deficiente” şi stau la baza piramidei sale: necesitatile fiziologice, de siguranta, de
apartenenta.
15
Clădirile au un aport substanţial la problemele de mediu ale prezentului, atât datorită consumului
excesiv de energie şi resurse naturale cât şi a modului în care le ocupăm. Clădirile pot fi proiectate pentru a
satisface nevoia utilizatorului de confort la un nivel redus de energie şi consum de resurse.
În prezent sunt definite o mare varietate de concepte și standarde voluntare pentru clădiri extrem
de eficiente energetic sau chiar clădiri neutre climatic sau autonome din punct de vedere energetic. Aceste
definiții acopera diferite domenii, depinzand de nevoi diferite: energie obtinuta pe sit, sursa de energie,
costuri sau emisii. În definirea clădirilor pot exista variații în cerinţele standardelor atunci cand sunt luate în
considerare clădiri noi sau existente, rezidențiale sau nerezidențiale sau tipologii arhitecturale. Clădirile
aproape zero energie respecta principiul ambiguitatii constructive.
16
2.2. Taxonomia13 clădirilor aproape zero energie în contextul dezvoltării

durabile
Este necesar ca problematica clădirilor aproape zero energie să fie privită dintr-o perspectiva
taxonomică deoarece acest tip de abordare are rolul de a clarifica un domeniu extrem de vast şi complex,
aflat într-o continuă expansiune. Definirea unui spectru al clădirilor aproape zero energie, prin întelegerea
diferenţelor şi asemanărilor dintre definiţiile acestora, fie ele naţionale sau voluntare este tinta acestui
capitol.14 Importanţa cercetării şi necesitatea unei abordări taxonomice apar atunci când există o mare
varietate de standarde şi tipuri de certificări pentru clădirile eficiente din punct de vedere energetic. O
perspectivă taxonomică asupra clădirilor ce tind spre aproape zero energie are rolul de a clarifica o parte
din cauzele şi efectele acestei diversitaţi.15
Arhitectura ecologică16 - concepte de bază
Termenul de ecologie a fost inventat în

secolul al 19-lea pentru a descrie rolul complex al
mediului în evoluția speciei, a devenit o ramură a
biologiei care se ocupă cu organizarea și întreagă
dinamică a bio-geosferei. Arhitectura poate fi
numită ecologică prin reducerea impactului
atribuit proiectării, construirii și utilizării clădirilor
asupra mediului și înțelegerea interconectării
sistemice a clădirilor17.
13
TAXONOMÍE f. Știință care se ocupă cu stabilirea legilor de clasificare și de sistematizare a domeniilor din realitate cu o
13
structură complexă;
14
Prezentul capitol a pornit de la un abstract personal, acceptat în cadrul Simpozionului Arhitectura în Europa 2020 si reprodus
in Anexa 1. Abstractul cu titlul Taxonomia clădirilor aproape zero energie în contextul dezvoltării durabile nu a mai fost
prezentat şi concretizat într-o lucrare la momentul respective, septembrie 2014.
15
http://bpie.eu/documents/BPIE/publications/LR_executive%20summary_nZEB.pdf.
16
Crearea termenului de ecologie este atribuita biologului german Ernst Haeckel (1834-1919), in lucrarea "Generalle
Morphologie der Organismen" (Berlin, 1866), sub forma sekologie: "... stiinta economiei, modului de viata, a raporturilor vitale
eterne reciproce ale organismelor etc." A fost construit pe baza a doua cuvinte grecesti: oikos (habitat, acasa) si logos (discurs).
Etimologic deci, ecologia reprezinta stiinta habitatului, respectiv o ramura a biologiei care studiaza interactiunile dintre fiintele
vii si mediul lor, semnificatiile diversificandu-se de-a lungul timpului inclusiv in arhitectura.
17
Tradus, sursa http://www.design.upenn.edu/architecture/ecological-architecture-certificate.
17
Arhitectura ecologica, numita si “arhitectura verde” isi are originile in anii crizei de petrol care au
dat generat ideologii si actiuni radicale. In arhitectura, aceste tendinte s-au exprimat prin reconsiderarea
relatiei cladire – mediu, pornindu-se de la un nou inceput bazat pe minimizarea consumului de resurse si
integrarea in mediul natural.
In anii care au urmat, arhitectura ecologica a fost caracterizata de un design care viza scaderea
consumului de energie, pentru ca mai apoi, la sfarsitul anilor ’70, idea de “ecologic” a devenit sinonima cu
“conservarea energiei”. Ultima decada a secolului 20 a fost dedicata unei abordari holistice in care erau
luate in considerare si poluarea si energia consumata in procesul de constructie sau din cel de demolare.
Figura - Cladirile au un ciclu de viata economic lung,

18
comparativ cu alti consumatori de energie
Telul arhitecturii ecologice este acela de a

crea medii confortabile de viata, intr-o maniera
durabila, atat pentru indivizi cat si pentru
grupurile mari de oameni19. Pentru ca o structura
construita sa fie ecologica, ea trebuie sa aiba o
relatie de reciprocitate cu microclimatul propriu,
dar si cu cel global. In mod ideal constructiile nu
ar trebui sa utilizeze pentru satisfacerea nevoilor ocupantilor, mai multa energie decat pot colecta din
sursele de energie regenerabila disponibile in imediata vecinatate. In final, atat constuctiile individuale cat
si orasele, trebuie sa atinga echilibrul energetic pe toata durata ciclului de viata, ceea ce include si energia
inglobata in materialele de constructive, tehnicile de constructie si etapele de renovare si/sau
refunctionalizare. Orientarea domeniului constructiv si a modului uman de viata in general catre o relatie
simbiotica cu natura nu este numai o problema legata de poluare, ci si una ce tine de psihologia umana.
Figura - Diagrama arhitectura ecologica20
18
Sursa http://worldbuilding.institute/about
19
Ecologia s-a impus in atentia opiniei publice occidentale mai ales dupa 1970, iar in Europa Centrala si de Est cu precadere in
ultimul deceniu. O serie de evenimente cu un puternic impact social, precum celebrele maree negre ori accidente nucleare in
frunte cu cel de la Cernobil (26 aprilie 1986) au zguduit din inertie opinia publica si au introdus treptat ecologia in rindul
preocuparilor individului si al comunitatilor. Se redescoperea astfel un concept si un nume vechi de peste un secol.
20
Sursa http://www.architecturedecor.com/995/sustainable-architecture.html/
18
Practica arhitecturala a ultimelor decenii evidentiaza situatia extinderii cadrului construit artificial in
dauna celui natural. Precedate de o abordare teoretica ce exclude arbitrarul si agresiunea impotriva
cadrului natural, noile constructii, marcate de cerintele functionale specifice si de includerea unor
elemente simbol, se dezvolta conform cerintelor programului caruia ii apartin, vizand o minimalizare a
interventiilor asupra cadrului natural din punct de vedere ecologic, tinand cont de ciclul de viata al unei
cladiri. In plan teoretic, notiunea de ecologie in arhitectura se poate evidentia prin doua puncte de vedere.
Prima optiune vizeaza scurtarea ciclului de viata al unei cladiri, propunandu-se o perioada de 25-50 de ani,
considerandu-se ca inlocuirea unei cladiri cu o
alta, noua, este mai rentabila sub aspect financiar
si sub aspect functional. A doua optiune (pornind
de la experienta unor cladiri care si dupa
aproximativ 150-200 ani, prin adaptari minimale,
isi dovedesc functionalitatea si in prezent) are in
vedere o perioada de viata a unei cladiri cat mai
indelungata, conditionata de asigurarea
flexibilitatii functionale si de eficienta financiara.
Figura – prima casa pasiva construita la Darmstadt 1991 21
Conditionarea arhitecturii ecologice fata de mediu
Intr-o prima faza, un numar redus de designeri au incercat o abordare didactica a arhitecturii
ecologice, fara a reusi o adevarata integrare in mediu. Exista riscul concentrarii pe abordari tehnologice,
impiedicand uneori arhitectii sa inteleaga care este locul lor in mijlocul acestei perspective mult mai vaste.
Nu se poate furniza un studiu exhaustiv al diferitelor optiuni de design prietenoase cu mediul, ci doar o
trecere in revista a principalelor metode de construire ecologica de care dispun arhitectii. Elementele
proiectarii ecologice integrate pot fi rezumate astfel:
• Utilizarea cunostintelor trecutului si prezentului in domeniile arhitecturii, tehnicilor si materialelor de

constructie.
• Utilizarea la intregul lor potential, a resurselor si energiilor natural regenerabile disponibile, pe cat
posibil locale.
21
Sursa http://asociatiacasapasiva.ro/, arhitecti Bott, Ridder, Westermeyer
19
• Utilizarea elementelor de clima si vegetatiei pentru optimizarea relatiei constructiilor cu mediul

inconjurator.
• Reducerea energiei inglobate in materiale si tehnici de constructie precum si a energiei necesare in

exploatare.
• Folosirea alcatuirilor constructive sensibile la mediu, ce reactioneaza previzibil la modificarile de mediu.
• O abordare interdisciplinare la nivelul proiectarii.
Aceste caracteristici ale proiectarii constructiilor ecologice sunt rezultanta aplicarii a celor doua
principii ale ecologiei mediului construit: integrarea naturii in arhitectura si integrarea arhitecturii in
natura, menite ca impreuna sa realizeze simbioza dintre mediul natural si cel construit.
20
2.3. Perspective ale Uniunii Europene22 privind eficienta energetica23

La nivel global, decalajul dintre emisiile estimate de UNFCC (United Nations Framework Convention
on Climate Change) în 2020 , pentru o șansă "probabila" de a reuşi să rămânem sub 2°C este de 8 până la
13 GtCO2 (în funcţie de modul în care sunt puse în aplicare angajamentele de reducere a emisiilor).
Această evaluare arată că, în cazul țărilor care reuşesc să respecte pe deplin angajamentele lor, nivelurile
de emisii vor fi reduse sub nivelul proiectat în 2020, dar fără a reuşi să ajunga la obiectivul de 2° C convenit
Obiective 2020, 2030, 2050
La nivelul Uniunii Europene au fost stabilite o serie de obiective în materie de energie și climă,
orientate catre tintele 2020 (strategii actuale), 2030 (strategii intermediare) și 2050 (strategii viitoare).
Cadrul legislativ privind politicile energetice și de mediu trasează ținte clare vizand obligativitatea statelor Comment [S1]:
membre de a atinge anumite praguri în scopul îndeplinirii obiectivelor menționate în intervale de timp
prestabilite.
Obiectivele pentru 2020 sunt reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel
puțin 20% față de nivelurile din 1990, asigurarea a
20% din energie din surse regenerabile si creșterea
cu 20% a eficienței energetice (20 20 20).
24
Obiectivele Strategiei Europa 2020
22
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.7.1.html
23
https://europa.eu/european-union/topics/energy_ro
24
Sursa http://www.adrnordest.ro/index.php?page=pdr_ce_strategia_2020
21
In prezent, Uniunea Europeana are șanse reale

% CLADIRI NOI SI
de a-și îndeplini obiectivele pentru 2020.
REABILITATE PANA IN 2050
Agentia Europeana de Mediu (European Europa Alte
de Tari PE REGIUNI
Vestdezvoltate
Alte Tari in
Environment Agency, EEA) a publicat recent 4% 4%
dezvoltare
un raport25 in care a evaluat nivelul emisiilor de 12%
China
Orientul 38%
gaze cu efect de sera din Uniunea Europeana, Mijlociu/Af
rica
indicand ca în perioada 1990–2012 emisiile de 9%
America de
gaze cu efect de seră s-au redus cu 18%. Sud SUA/Canad
9% India a
Angajamentele pe care si le-au asumat statele 9% 15%
membre de a reduce cantitatea de gaze cu efect de sera pana in 2020 sunt aproape de a fi atinse
preconizandu-se ca pana la termenul limita reducerea emisiilor sa fie mai mari decat cea impusa. Printre
motivele principale care au dus la aceste schimbari se numara scaderea emisiilor de CO2 in transportul
rutier, in industria producatoare, in productia de ciment si industria de productie a combustibilului solid.
Sectoarele in care a crescut cantitatea de emisii poluante eliberata in atmosfera sunt legate de consumul
de energie electrica in spatial public si instalatiile de incalzire (cu 3%) si consumul din gospodarii si servicii
(cu 4%). Utilizarea energiei din surse regenerabile avea o pondere de 14,11 % în 2012, comparativ cu 8,5%
în 2005. Obiectivele pentru 203026 în materie de energie și climă sunt reducerea cu 40% a emisiilor
de gaze cu efect de seră, asigurarea a minim 27% din energia UE din surse regenerabile, sporirea eficienței
energetice cu 27-30% si atingerea unui nivel de interconectare electrică de 15% 27.
Obiectivele pentru 2050 reprezinta o reducere cu 80-95% a emisiilor de gaze cu efect de seră
comparativ cu 199028, reducerea cu 41% a consumului de energie al Uniunii Europene raportat la valorile
înregistrate în 2005-2006 si energia din surse regenerabile sa reprezinte 75% din totalul consumului de
energie și 97% din consumul de energie electrică. Conform Comunicarii Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor Perspectiva Energetică 2050,
Perspectivă energetică 2050 analizează scenarii de decarbonizare a sistemului energetic, bazandu-se pe
25
http://www.eea.europa.eu/publications/european-union-greenhouse-gas-inventory-2014
26
Obiectivul cadrului este de a stimula un progres continuu spre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon si un sistem
energetic sigur care asigura energie la preturi accesibile pentru toti consumatorii, sporeste securitatea aprovizionarii cu energie a
UE, reduce dependenta noastra fata de importurile de energie si creeaza noi oportunitati pentru crestere si locuri de munca,
luand in considerare eventualele impacturi asupra preturilor pe termen lung.
Sursa http://www.enterprise-europe-erbsn.ro/stiri/Obiectivele-climatice-si-energetice-pentru-2030-pentru-o-economie-a-UE-
competitiva,-sigura-si-cu-emisii-scazute-de-dioxid-de-carbon-767.html
27
15% din energia electrică produsă într-o țară din UE va putea fi transportată către alte state member sursa Sursa
http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_ro.htm
28
Sursa http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:52011DC0885 Foaia de parcurs Perspectiva energetică 2050
22
schimbări majore în ceea ce privește prețul energiei, tehnologia și rețelele. Datorita orizontului îndepărtat
de timp nivelul de incertitudine cu privire la aceste rezultate este ridicat, iar formularea de previziuni
exacte pe termen lung nu este posibilă. Se preconizeaza ca schimbările sociale, comportamentale și
tehnologice vor avea efecte importante asupra sistemului energetic.
Printre premisele raportului Imperativul 205029 se numara:
 Peste jumatate din populaţia actuală a globului trăieşte în zone urbane.Zonele urbane sunt
responsabile pentru peste 70 % din emisiile de gaze cu efect de sera la nivel mondial.
 In perioada 2011-2030, populatia globului va creşte cu 1.35 miliarde (de la 6.97 la 8.32) integral
absorbite de zonele urbane (atât prin nasteri cat şi prin mobilitati).
 Intre 2013-2025 anual vor fi construiti in medie 3.53 miliarde m2 de clădiri noi şi 1.93 miliarde de m2
de clădiri rehabilitate.
 In 2030 vor fi cu peste 80 miliarde m2 de clădiri noi şi reabilitate, o arie care poate fi echivalata cu 60%
din stocul actual construit la nivel global.
Un eşec în a acţiona prompt la schimbările climatice va supune generaţiile viitoare, şi pe categoriile

deja afectate de fenomene meteo extreme,
dezastre naturale, și saracie, la un risc crescut. Planul de actiune pentru reducerea
Acest lucru oferă o oportunitate fără precedent de emisiilor de CO2 pana in 2050 - date
a reduce emisiile de CO2 provenite din
prelucrate din Imperativul 2050
150
combustibili fosili la zero, pana in 2050. Planul de
100
acţiune pentru reducerea emisiilor de co2 din 90 100
50 75
sectorul construcţiilor la zero pana in anul 2050 60
15 30 45
0
este prezentat in graficul alaturat. 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Planul de acţiune pentru reducerea emisiilor de CO2 pana in 2050 - date prelucrate din Imperativul 2050
Definiţia cladirilor aproape zero energie la nivel european conform Directivei EPBD Reformată 30
nZEB = performanta energetica ridicata + energie regenerabila produsa pe sit sau in apropiere
29
http://architecture2030.org/initiatives/roadmap-to-zero/
30
Energy Performance for Buildings Directive 31/2010 http://www.epbd-ca.eu/ EPBD Reformata - Politica Comisiei Europene
privind eficiența energetică - obligațiile referitoare la clădiri cu consum scăzut de energie şi atingerea obiectivului 20/20/20
până în anul 2020. EPBD Reformata - definitia nZEB
23
Odată cu creșterea continuă a cererii de combustibili fosili, preocuparea pentru independența și

securitatea energetică sunt în creștere, iar efectele schimbărilor climatice globale sunt din ce în ce mai
evidente. Este esențial să se găsească modalități de a reduce necesarul de energie, creșterea eficienței, și
pentru a maximiza utilizarea surselor regenerabile de energie la nivel de rețele energetice naționale. In
terminologia Directivei EPBD Reformata 31/2010, cladire aproape zero energie (nZEB) reprezinta o cladire
cu o ridicata performanta energetica. Cantitatea de energie necesara trebuie acoperita intr-un procent
semnificativ de energie din surse regenerabile, produse pe sit sau in apropiere. Directiva EPBD Revizuita nu
defineste cantitativ performanta energetica ridicata sau gradul de utilizare al energiei regenerabile,
acestea fiind stabilite respectand principiul costului optim de catre statele membre ale Uniunii Europene.
Termenii Directivei EPBD Reformată31 sunt descrisi sintetic in cele ce urmeaza.
„Clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero” înseamnă o clădire cu o
performanță energetică foarte ridicată, stabilită în conformitate cu anexa I. Necesarul de
energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut ar trebui să fie acoperit, într-o foarte mare
măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la
fața locului sau în apropiere; (Directiva 31/2010 art 1 pct 2.)”
Directiva EPBD Reformată32 este cu mult mai specifica in privinta orizonturilor de timp, stipuland ca
începând cu data de 31 decembrie 2018, toate clădirile noi ocupate şi deținute de autoritățile publice să fie
nZEB fiind menite sa serveasca ca exemple de bune practici.
De la data de 31 decembrie 2020, toate clădirile noi construite trebuie să fie nZEB, in raport cu
definitia specifica fiecarui Stat Membru. Asta
înseamnă că, în cativa ani, toate clădirile noi vor
demonstra o foarte înaltă performanță
energetică iar nevoile lor reduse de energie vor fi
semnificativ acoperite din surse de energie
regenerabile. Designul şi practica în construcții
trebuie să se schimbe fundamental pentru a face
față provocărilor asumate prin nZEB.
Statele Membre ale Uniunii Europene au

misiunea de a elabora planuri naţionale pentru
creșterea numărului de clădiri al căror consum de
31
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2010.153.01.0013.01.ENG
32
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2010.153.01.0013.01.ENG
24
energie este aproape egal cu zero. Aceste planuri naţionale pot include obiective diferențiate în funcţie de
categoriile clădirilor (in functie de programele arhitecturale cu pondere mare in fondul construit, de
exemplu residential individual, residential colectiv, comercial, administratie, etc).
Tinând cont de diversitatea practicilor şi tradiţiilor în construcții precum şi de condiţiile climatice

diverse existente în Europa, Directiva pentru Performanţa Energetică a Clădirilor Reformata nu recomandă
o abordare uniformă pentru implementarea clădirilor aproape zero-energie. Astfel, Statele Membre UE
trebuie să elaboreze propriile foi de parcurs pentru implementarea clădirilor aproape zero-energie, ţinând
cont de condițiile existente la nivel național, regional şi local. Statele membre trebuie de asemenea să
elaboreze politici și să ia măsuri de tipul stabilirii unor obiective în scopul de a stimula transformarea
clădirilor renovate în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Clădirile trebuie astfel
renovate incat să satisfaca cerinţele minime de performanţă energetică33.
Performanta energetica a cladirilor trebuie calculata pe baza metodologiei specifice fiecarui Stat
Membru in parte, diferentiata la nivel national sau regional (de exemplu prin zone climatice). Calculul
performantei energetice trebuie bazat atat pe sezonul de racire cat si pe cel de incalzire, acoperind
performanta energetica anuala a unei cladiri. Datorita cresterii in ultimii ani a implementarii sistemelor de
racire si conditionare a aerului pentru sezonul cald care conduc la suprasolicitarea sistemului energetic,
EPBD Reformata incurajeaza masurile care evita supraincalzirea prin umbrire sau tehnologii de racire
pasiva cu rol in imbunatatirea aerului interior si a microclimatului local34. Reducerea emisiilor de dioxid de
carbon este unul dintre aspectele prevazute in EPBD Reformata, fiind in stransa legatura cu scaderea
necesarului de resurse de energie prevazute din surse fosile.
Directiva EPBD Reformata prevede si obligativitatea intocmirii certificatelor de performanţa

energetica (CPE), care trebuie elaborate oricand o cladire este vanduta, construita sau inchiriata. CPE
indica eficienta energetica a clădirii şi include recomandari privind felul in care poate fi imbunatatit
consumul. Incepand cu 9 iulie 2015 pentru clădirile publice de peste 250 mp, CPE trebuie afisat într-un loc
vizibil.
33
Performanţa energetică a clădirilor existente de orice dimensiune care sunt supuse unor renovări majore şi care urmează să
fie îmbunătăţite din punct de vedere al consumului. Sistemele tehnice ale clădirilor (de exemplu, cazane, unităţi de aer
condiţionat etc.) trebuie să respecte cerinţele minime de performanţă energetică care urmează să fie stabilite.
34
Termenul de insula termica urbana nu este stipulat explicit in EPBD Reformata
25
Istoria recenta
Raportul de progres al Comisiei

35
Europene include 10 state membre care aveau
in 2013 o definiţie nationala pentru nZEB, 4 dintre
acestea cuprinzand atât tinte numerice cat şi un
procent de energie regenerabila care trebuie
utilizat de clădiri. Principalele diferente intre
definiţiile naţionale notate in acest raport constau
in metodele de calcul si tipurile de energie inclusa
in calcul. Poate fi remarcata utilizarea simularilor
de catre unele state (ex.: Estonia, Finlanda) şi a
metodelor lunare de catre altele (ex.: Danemarca,
Germania). Tipurile de fluxuri de energie incluse
in calcul (ex. încalzire, racire, iluminare,
electrocasnice) difera de la ţara la ţara36.
Producerea energiei regenerabile pe sit este de
asemenea o masură neintegrata în definiţia nZEB
de catre toate statele membre UE.
Definitii nZEB pentru cladiri noi, comparatie intre statele

membre37
Sursele de energie regenerabilă nu erau incluse în 2013 in metodologiile de calcul decât in 5 din
cele 10 ţari care adoptaseră propria definiţie nZEB. Din cele 10 ţari cu definiţie nationala nZEB, doar 5
dintre ele au stabilit indicatori pentru utilizarea de resurse regenerabile de energie in definiţie. Niciuna
dintre cele 10 ţari nu a implementat utilizarea surselor de energie regenerabilă din apropierea sitului.
35
Sursa: Progress report by EC, COM(2013) 483 final/2, 7.10.2013
36
De exemplu, in Germania in sectorul rezidential este inclusa in calcul doar energia necesara incalzirii, pe cand in cel non-
rezidential sunt incluse şi încalzire a, conditionarea şi iluminarea, fara electrocasnice. In alte ţari, cum sunt Estonia, Norvegia sau
Finlanda sunt incluse toate tipurile de energie necesară pentru încalzire, racire, iluminat şi electrocasnice.
37
Sursa - extras din raportul BPIE_factsheet_nZEB_definitions_across_Europe – april 2015
26
Conform Kurnitski38 excluderea unor tipuri

de energie poate conduce la situatia in care
energia introdusă în calcul reprezintă doar o parte
din energia masurată. Cele mai frecvent omise
sunt consumurile de energie electrica destinate
electrocasnicelor.
Definiţia nZEB conform Directivei EPBD Reformată nu include

39
toate elementele propuse de REHVA
Conform raportului REHVA, nZEB definitions in Europe40 (Kurnitski, 2014) definiţiile naţionale nZEB
indică variaţii majore (intre 20 and 200 kWh/m²an energie primara) în cele 10 ţari care aveau definiţia
naţională gata la data raportului. Conform aceluiaşi raport aceasta se datora metodologiilor diferite de
masurare a energiei (cu tipuri de energie diferite incluse in masuratori) şi varietăţii nivelurilor de ambiţie
adoptate prin definiţiile naţionale41. Cu cateva excepţii, majoritatea ţarilor membre UE nu sunt încă
pregătite să gestioneze energie introdusă în reţea, acest aspect complicand o comparatie coerenta intre
definitiile nZEB asumate de acestea.
In prezent
Ani cheie pentru implementarea clădirilor aproape zero
energie42
In aprilie 2015, conform unui raport BPIE43, 15 state membre UE aveau deja implementată o
definiţie proprie pentru nZEB. În alte 3 state, cerinţele nZEB au fost definite şi sunt in curs de aprobare
legislativă. In alte 9 state definiţia nZEB nu este încă finalizată. Acelasi raport indică faptul că
implementarea cerinţelor nZEB din EPBD Reformată este o problemă la care lucreaza toate statele membre
UE, existând însă diferenţe majore de ambiţie între aceste naţiuni.
38
Kurnitski, Raport REHVA 2014 - Unele ţari prezintă diferenţe mari în nivelul de ambitie pe care şi l-au propus, de exemplu la
cerinţele performanţei energetice la clădiri de birouri, Danemarca are o reducere a necesarului de energie de factor 2, pe cand
Estonia de factor 1.6. Sursa: http://www.rehva.eu/publications-and-resources/hvac-journal/2014/022014/nzeb-definitions-in-
europe/
39
http://www.rehva.eu/
40
http://www.rehva.eu/publications-and-resources/hvac-journal/2014/022014/nzeb-definitions-in-europe/
41
Sursa http://www.gbpn.org/databases-tools/bc-detail-pages/austria#Energy Covered
42
Sursa foto: http://bpie.eu/uploads/lib/document/attachment/132/BPIE_factsheet_nZEB_definitions_across_Europe.pdf)
preluata EPYSCOPE
43
nZEB definitions across Europe Status as of April 2015 - Factsheet
Sursa: http://bpie.eu/uploads/lib/document/attachment/132/BPIE_factsheet_nZEB_definitions_across_Europe.pdf)
27
O definiţie mai exacta a performantei energetice a clădirilor considerate nZEB la nivelul legislaţiei
Uniunii Europene conduce in mod natural la o abordare coerenta şi coordonată din partea statelor
membre, sprijinind inovaţia tehnologica pe teritoriul UE. Intrebarea “cat de aproape de zero energie pot fi
in realitate clădirile nZEB?” ramane deschisă, necesitând monitorizare, atât în cazul clădirilor existente cat
şi în cel al clădirilor viitoare.
Unele state membre, urmând exemplul regiunii Bruxelles au adoptat o tranziţie gradată spre o
definiţie nZEB mai strictă. În regiunea Bruxelles, cerinţele de performanţă energetică pentru nZEB au fost
definite oficial înca din anul 2011, urmând a fi aplicate in mod obligatoriu pentru toate categoriile de clădiri
nou construite începând cu anul 2015. Oportunitatea oferită de această strategie constă în adaptarea
progresivă a pieţei construcţiilor pentru a reuşi să indeplinească cerinţele nZEB. Această transformare a
pieţei a fost posibilă datorită unui program de stimulari lansat in 2007 numit “Clădiri Exemplare”44, acesta
având ca obiect atât clădirile noi cat şi renovarile la înalte standarde de performanţă energetică şi mediu.
Proiectul a avut un impact uriaş rezultatele însumând 243 de clădiri sustenabile (620 000 mp), dintre care
majoritatea (64%) sunt clădiri pasive, iar o parte integrează şi soluţii de alimentare cu energie regenerabilă.
Aceasta metodă de “tranziţie” spre standarde de înaltă eficienţă energetică a fost utilizată şi de state
precum Slovacia sau Danemarca, în ambele anul 2015 reprezentând un prag, peste care cerinţele de
performanţa energetica urmează să devină mai stricte.
Doar câteva dintre ţarile europene (printre ele numarandu-se cele mai dezvoltate, cu o economie
robustă) au ales ca nivelul naţional de ambiţie să depaşească cerinţele nZEB conform EPBD Reformată. În
Anglia acest nivel de ambiţie este ilustrat prin clădiri zero carbon (acronym ZCB), însă in celelalte ţari din
Regatul Unit al Marii Britanii, definiţiile nZEB diferă. In Olanda, ţinta natională este clădirea zero energie,
sub acronimul de ZEB (Zero Energy Building)45.
Clădirile cu aport pozitiv de energie reprezintă obiectivul pentru ţări ca Franta şi Danemarca în care
exista adaptarea reţelei de energie la nevoile consumatorilor, acestia avand posibilitatea de a introduce
energie in reţea.
44
Exemplary Buildings - The Brussels Nearly Zero Energy Building Policy, with its exemplary buildings, has been granted the
EUSEW Award 2012 in the category ‘Living’ Sursa:
http://www.eusew.eu/component/see_eventview/?view=see_eventdetail&index=54&countryID=22&city=&pageNum=0&mapT
ype=brussels&eventid=5266
45
Un articol interesant (van Renssen, 2014) Zero energy at zero cost: industrialising the building sector, descrie programul
Energiesprong (Energy Jump=salt energetic) care pornind de la principiul industrializarii il transpune in sfera locuintelor tip, care
pot fi reabilitate mai facil. Sursa: http://www.energypost.eu/zero-energy-zero-cost-industrialising-building-sector/
28
In Germania, ţară in care eficienta energetică în sectorul clădirilor reprezinta deja o tradiţie,
clădirile neutre din punct de vedere climatic reprezintă definiţia naţională pentru nZEB.
Datorita caracterului nonprescriptiv al definiţiei nZEB din Directiva EPBD Reformată, care nu include
valori sau moduri de evaluare a performanţei energetice, parametrii în care se încadreaza clădirile nZEB din
diferite ţari membre sunt diferiţi, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Astfel, în sectorul
rezidenţial, în definiţiile naţionale pentru nZEB ale statelor membre UE sunt introduse diferenţe cantitative
(ex: energie primara maxima) şi calitative (tipuri de fluxuri de energie introduse in calcul) între locuinţele
colective şi cele individuale. Pentru clădirile nerezidentiale, spectrul definiţiilor variază de la una singură,
generală care acoperă toate tipurile de clădiri nerezidenţiale pană la ţinte diferite pentru şcoli, spitale,
clădiri de birouri, etc., aceasta variaţie conducând la valori de la 0 la 270 kwh/m2/an.
Directiva EPBD Reformată reglementează şi necesitatea utilizării energiei din surse regenerabile. In
2015, 8 dintre statele membre UE inclusiv România, aveau in definiţie procentul de energie primara care
trebuie acoperit din surse de energie regenerabile, existand încă şi State Membre UE in care acesta era
considerat in mod indirect.
Conform EPBD Reformată art. 9, Statele Membre sunt responsabile cu incurajarea renovarilor de
clădiri la standarde nZEB. Renovarile catre nZEB au criterii stabilite in 13 state membre UE, dintre care in
Danemarca şi Lituania există aceleaşi cerinţe atât pentru clădirile noi cât şi pentru renovari.
Sintetizand, designul cladirilor aproape zero energie depinde intr-o foarte mare masura de definitia
care trebuie implementata. Deşi definiţiile nZEB
pot să difere dramatic de la o ţară la alta, criteriile
importante pot fi considerate comune:
 Sunt sensibile la amplasament – zona

climatica;46
 Valorile depind de programul arhitectural;
 Sunt necesare diferente de ambitie intre

cladirile noi si cele reabilitate;
 Se calculeaza sau nu cu metoda clădirii de referinţă;
46
Timisoara – incadrata in 2 zone climatice de vara si de iarna
29
 Tipul de energie inclus in calcul poate fi: pentru încalzire, racire, apa calda menajera, aer conditionat,
iluminare, electrocasnice;
 Tipul de energie regenerabilă utilizată (biomasă, solară, eoliană, geotermală, etc) şi raportul dintre
clădire şi sursă este relevant;
 Indicatorii de performanţa energetică - energia primară maximă admisă;
 Emisiile de carbon pot fi indicator principal al performanţei energetice (în ţari ca Anglia, Norvegia sau
Spania) sau indicator complementar celui de energie primară (în ţari ca Austria sau România).
30
2.4. Definitia cladirilor aproape zero energie in România
Prezentul subcapitol nu se doreste a fi o

insiruire de norme si legi privind performanta
energetica a cladirilor din Romania. Mai degraba
contributia sa la cercetarea doctorala este una de
prezentare a situatiei legislative actuale,
discutand aspectele relevante pentru proiectarea
de arhitectura.
Țintele eficienței energetice in

Romania
Consumul mediu anual specific de energie

pentru clădirile din România este sensibil mai
ridicat decât valorile corespunzătoare altor ţări
europene (1,6 fata de media europeana)47. In
cazul clădirilor rezidenţiale este de remarcat că
energia consumată pentru apă caldă menajeră şi
încălzire reprezintă peste 70% din cererea de
energie. Potenţialul în ceea ce priveşte reducerea consumului prin măsuri de eficienţă energetică aplicate
cladirilor este asadar deosebit.
In Strategia Romaniei in domeniul Dezvoltarii Durabile (SNDD - orizonturi 2013-2020-2030) - sunt

stabilite doua orizonturi de timp in acord cu Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene, fiind
prevazute modalitati de implementare, monitorizare si raportare a rezultatelor.
Pentru Orizont 202048 tinta reprezinta atingerea nivelului mediu actual de dezvoltare durabila al
tarilor membre UE49 50. Conform Programului Național de Reformă din România51, obiectivele naționale
privind schimbările climatice și energia sustenabilă sunt:
47
Sursa http://www.upet.ro/doctorat/resource/doc/sustineri/2013%2011%2030%201030/CI.rezumat.ro.pdf
48
Orizont 2020 este instrumentul financiar de implementare a Uniunii Inovarii, initiativa emblematica Europa 2020 ce vizeaza
asigurarea competitivitatii globale in Europa. Vazut ca mijloc de stimulare a cresterii economice si de crearea de locuri de munca
Orizont 2020 beneficiaza de sustinerea politica a liderilor europeni si a membrilor Parlamentului European, care au convenit ca
investitia in cercetare reprezinta o investitie in viitorul nostru, plasand-o in centrul Strategiei Europa 2020 pentru crestere
31
 emisii de gaze de seră cu 20% mai mici decât în

anul 1990;
 creșterea cu 24% a ponderii energiei din surse

regenerabile în consumul final brut de energie;
 creșterea eficienței energetice (exprimată ca o

reducere de 10 Mtep 52(19%), în consumul de
energie primară).53
Orizont 2030 are ca tel apropierea

Romaniei de nivelul din acel an al tarilor membre
UE54. Asa cum este descris mai sus, in subcapitolul
2.2., obiectivele UE pentru 2030 în materie de
energie și climă sunt reducerea cu 40% a emisiilor
de gaze cu efect de seră, asigurarea a minim
27% din energia UE din surse regenerabile,
sporirea eficienței energetice cu 27-30% si
economica inteligenta, sustenabila si favorabila incluziunii. Imbinand cercetarea si inovarea Orizont 2020 contribuie la realizarea
acestor obiective, punand accentul pe excelenta stiintifica, pe pozitia de lider in sectorul industrial si pe provocari societale, cu
scopul de a asigura capacitatea Europei de a produce stiinta de clasa mondiala, de a elimina barierele din calea inovarii si de a
facilita colaborarea sectoarelor public si privat pentru furnizarea de solutii inovative.
49
Acesta este cel mai amplu program de Cercetare si Inovare derulat vreodata de Uniunea Europeana. Este disponibila o
finantare de 80 de miliarde de euro pe durata a 7 ani (2014-2020), pe langa investitiile private pe care aceasta finantare le va
atrage. Aceasta promite mai multe inovatii capitale, descoperiri si premiere mondiale, aducand ideile din laboratoare pe piata.
50
Sursa: http://uefiscdi.gov.ro/articole/3965/Programul-Orizont-2020.html
Provocarile societale pe care le abordeaza sunt:
 Sanatate, schimbari demografice si bunastare
 Securitate alimentara, agricultura si silvicultura sustenabile, cercetare marina, maritima si privind apele interioare,
bioeconomie
 Surse de energie sigure, ecologice si eficiente
 Mijloace de transport inteligente, ecologice si integrate
 Combaterea schimbarilor climatice, utilizarea eficienta a resurselor si a materiilor prime
 Societati favorabile incluziunii, inovatoare si reflexive
 Societati sigure - protejarea libertatii si securitatii Europei si a cetatenilor sai
51
Acesta corespunde Strategiei Europa 2020
52
România 2020 - obiectivul național pentru eficiența energetică este de a salva 10Mtep de energie primară, ceea ce reprezintă
o reducere de 19% a volumului consumului de energie primară (52,99 tep) prognozat în modelul Primes 2007 pentru scenariul
realist.
Sursa: Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei
53
Atingerea acestui obiectiv presupune că în anul 2020 consumul de energie primară va fi 42,99Mtep, în
timp ce consumul total de energie va fi de 30,32Mtep.
54
http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/06/2012-06-12_dezvoltare_durabila_snddfinalromana2008.pdf
32
atingerea unui nivel de interconectare electrică de 15%.
Transpunerea EPBD Reformata in legislatia din Romania
Directiva Europeană EPBD Reformată a fost transpusă în legislația națională prin Legea 159/2013,
fară a oferi însă la acea data o definiție numerica pentru clădirile nZEB adaptată condițiilor din România.
Legea 372/200555 a fost completata şi modificat prin Legea nr. 159/201356.
In iulie 2014, a fost emis Planul de crestere a numarului de clădiri al caror consum de energie este
aproape egal cu zero57, o Metodologie de calcul a performantei energetice a clădirilor nZEB aplicata
conditiilor din România. Conform acestei metodologii, atât în cazul clădirilor noi cât şi al celor existente
incluse în programe naţionale şi locale de modernizare energetică, se urmăreşte ca soluţiile tehnice
adoptate să satisfacă cerinţele minime din punct de vedere al costurilor58. Cerinţa costului optim primeaza,
devenind mai importantă decât încurajarea utilizării
surselor de energie regenerabilă.
In 2014 a fost publicata Legea nr. 121/201459

privind eficiența energetică. Aceasta transpune în
legislația națională reglementările Uniunii Europene
prevăzute de Directiva 27/2012/UE privind eficiența
energetică, de modificările Directivelor 125/2009/CE și
30/2010/UE și de abrogare a Directivelor 8/2004/CE și
32/2006/CE.
55
„Prezenta lege transpune integral în legislația națională prevederile Directivei nr. 2010/31/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, seria L nr. 153 din 18 iunie 2010.” “Promovarea măsurilor pentru creșterea performanței energetice a clădirilor,
ținându-se cont de: condițiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de confort interior, de nivel optim, din punct de
vedere al costurilor, al cerințelor de performanță energetică, precum și pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localitatilor”
“Creşterea performanței energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie şi prin reabilitarea
termică a clădirilor existente, precum și informarea corectă a proprietarilor/ administratorilor clădirilor prin certificatul de
performanță energetică, reprezintă acțiuni de interes public major și general în contextul economisirii energiei în clădiri, al
îmbunătățirii cadrului urban construit şi al protecției mediului.”
56
http://www.cdep.ro/relatii_publice/docs/sinteze/5870.pdf
57
Ordonanţa nr. 13/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor
stipuleaza in art. 14 (8) ca Planul national privind nZEB se constituie prin centralizarea de către MDRAP a planurilor locale
multianuale elaborate de autorităţile administraţiei publice locale, şi se revizuieşte o dată la 3 ani.
58
Cerintele minime de costuri determinate în concordanţă cu prevederile Regulamentului delegat al UE nr. 244 / 2012
59
Principalul scop al acestei legi este de a stabili un cadru legislativ coerent pentru punerea în aplicare a politicii naționale de
eficiență energetică.
33
Ordonanţa nr. 13/201660 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind
performanţa energetică a clădirilor a intrat în vigoare de la 01.02.2016. Mai jos vor fi punctate elementele
esentiale care trateaza subiectul nZEB.
Definitia nZEB
Definitia actuala nZEB pentru Romania impune un minim de acoperire a consumului de energie in
proportie de 10% cu energie din surse regenerabile, o ambitie scazuta fata de ORIZONT 2020 (care tintea
creșterea cu 24% a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie).
Clădirile noi sunt separate in 2 niveluri de ambitie, incurajandu-se exemplele de bune practici in
randul cladirilor aflate in proprietatea/administratia
autoritatilor publice:
 Autorizaţiile de construire emise începând cu 31 decembrie

2020 pentru clădirile noi (proprietate privata), vor fi
acordate doar pentru clădiri al căror consum de energie este
aproape egal cu zero.
 Autorizaţiile de construire emise după 31 decembrie 2018

pentru clădirile noi din proprietatea/ administrarea
autorităţilor administraţiei publice, vor fi acordate doar
pentru clădiri al căror consum de energie este aproape egal
cu zero.
Reabilitari nZEB
Nu sunt stabilite standarde diferite pentru reabilitari fata de cladirile noi.
c1) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la elementul/elementele care face/fac parte din
anvelopa clădirii şi are/au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a acesteia, în cazul în
care este/sunt modernizat/modernizate sau înlocuit/înlocuite;"
Este definit termenul de renovare majoră astfel - lucrări efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la
sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii61.
60
Sursa: http://lege5.ro/Gratuit/heytmmbzgi/ordonanta-nr-13-2016-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-372-2005-
privind-performanta-energetica-a-cladirilor
34
Certificatul de performanta energetica si auditul energetic al cladirilor
Certificatul de performanta energetica este un instrument esential in monitorizarea starii fondului

construit, a nivelului de saracie energetica si in promovarea acţiunilor privind creşterea performanţei
energetice a clădirilor prin sectiunea de recomandari. Din nefericire, nivelul de incredere in certificatele de
performanta energetica in Romania este unul redus62. Aspectele relevante privind certificatele de
performanta energetica sunt:
 obligativitatea afisarii CPE la toate categoriile de clădiri de interes şi de utilitate publică precum şi la
cele frecvent vizitate de public in scopul informarii privind consumurile energetice si promovarii
creşterii performanţei energetice;
 obligativitatea deţinătorilor clădirilor publice de a

acţiona (în perioada de valabilitate a CPE) pentru
punerea în aplicare a măsurilor recomandate
incluse în CPE;
 anual, prin sondaj minimum 10% din CPE şi

rapoartele de audit energetic urmeaza sa fie
verificate;
 CPE deja emise rămân în valabilitate până la data

expirării acestora.
La nivel urban
Importanta implementarii nZEB poate fi

sesizata si la nivel urban, fiind necesara initierea unor
planuri locale multianuale pentru creşterea numărului
61
Din aceasta valoare este exclusa valoarea terenului pe care este situată clădirea (valoarea de impozitare a clădirii - Legea nr.
227/2015)
62
In raportul BPIE intitulat Certificatele de performanta energetic ape teritoriul UE – o cartare a abordarilor nationale pot fi
gasite mai multe informatii despre aceasta tema
Sursa http://bpie.eu/wp-content/uploads/2015/10/Energy-Performance-Certificates-EPC-across-the-EU.-A-mapping-of-national-
approaches-2014.pdf
35
de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero 63.
Cost optim - cerinţa costului optim pare să devina chiar mai importantă decât încurajarea utilizării surselor
de energie regenerabilă. Domeniul de cost
Valoare maxim admisă
optim
Tipul clădirii
“Nivelul optim din punct de vedere al NZEB [kWh/m2an]
[kWh/m2an]
costurilor trebuie să se situeze în intervalul
Publică şi birouri 62-100 57
nivelurilor de performanță pentru care analiza
Bloc de locuinţe 56-112 100
cost – beneficiu a ciclului de viață este
pozitivă”.64 De locuit unifamilială 155-230 111
Tabel preluat din Planul de crestere a numarului de clădiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero, o Metodologie
65
de calcul a performantei energetice a clădirilor nZEB aplicata pentru România (Tabel V.1)
Ordinul nr. 386/201666 pentru modificarea şi completarea Reglementării tehnice "Normativ privind
calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107-200567, aprobată prin
Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005 a intrat în vigoare de
la 21.04.2016. Una dintre completari a constat in adaugarea unei noi zone climatice pentru perioada de
iarnă, Zona V68 pentru care se vor utiliza, prin extrapolare, prevederile corespunzătoare zonei climatice IV.
Valorile nominale in care trebuie sa se incadreze cladirile aproape zero energie depind de mai multe
criterii69:
 Incadrarea in 5 zone climatica pe timp de iarna
63
Elaborarea Planurilor locale multianuale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este
aproape egal cu zero poate fi finanţata astfel: din bugetele proprii sau din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii
Europene. Prevederile se pot aplica şi de către primarii celorlalte localităţi urbane şi rurale.
64
Regulamentul Delegat 244/ 2012 UE
65
Sursa: http://www.mdrap.ro/userfiles/metodologie_calcul_performanta_energetica_iulie2014.pdf
66
Sursa: http://lege5.ro/Gratuit/geydknzugezq/ordinul-nr-386-2016-pentru-modificarea-si-completarea-reglementarii-tehnice-
normativ-privind-calculul-termotehnic-al-elementelor-de-constructie-ale-cladirilor-indicativ-c-107-2005-aprobata-prin-ordinu
67
"Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107-2005, aprobat prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005
68
Anexa D a Normativului C 107 Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă a fost modificata şi înlocuita cu anexa nr.
1 la Ordinul nr. 386/2016.
69
Conform Ordinul nr. 386/2016 Anexa L - Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape
egal cu zero
36
 Cladirile sunt incadrate in 5 categorii – cladiri de locuit individuale, cladiri de locuit collective, cladiri de
birouri, cladiri destinate invatamantului, cladiri
destinate sistemului sanitar.
 Sunt impuse 3 orizonturi de timp – 2015, 31.12.2018

si 31.12.2020, fiecare avand propriul nivel de
ambitie.
 Fiecare categorie de cladiri are valori limita ale

energiei primare (exprimate in kWh/m2an) si emisii
de CO2 (exprimate in kWh/m2an).
Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă
Tabel preluat din ANEXA Nr. 2 (Anexa L la partea a 3-a din reglementarea tehnică) - Valori nominale ale nivelul necesarului
de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero
O serie de proiecte si initiative actioneaza in Romania in sprijinulul implementarii nZEB printre care pot fi notate NeZeR 70, Buildup71, BPIE72.
70
Proiectul NeZeR promovează implementarea și integrarea inteligentă a măsurilor de Renovarea Clădirilor cu Consum de
Energie aproape Egal cu Zero (NZEBR) și utilizarea Surselor de Energie Regenerabilă (RES) pe piața europeană de renovări.
71
http://www.buildup.eu/en
72
Iniţiativa BPIE în România, iniţiată in 2011, are ca misiune sa sprijine implementarea ambiţioasă a politicilor UE privind
eficienţa energetică în clădiri şi să contribuie la dezvoltarea unei pieţe pentru clădirile eficiente energetic şi care folosesc surse de
energie regenerabilă. Sursa http://bpie.eu/
37
2.5. Utilizarea energiilor regenerabile in clasificarea nZEB

evidente. Este esențial să se găsească modalități de a reduce necesarul de energie, de creștere a eficienței
şi pentru a maximiza utilizarea surselor regenerabile de energie la nivel de rețele energetice naționale.
Fiecare amplasament are parte de propria relație dintre clădire - surse de energie regenerabila. Pe lângă
clasificarea uzuală (energie eoliană, solară, geotermala, biomasă, etc.) sursele de energie regenerabila pot
fi clasificate și în funcţie de relația cu clădirea.
Într-un raport intitulat Zero Energy Buildings: A Critical Look at the Definition73 (Torcellini, 2006)
sunt prezentate într-un mod ierarhizat opţiunile legate de utilizarea resurselor de energie regenerabile,
pentru clădirile net zero energie (abreviat NZEB).
Cea mai buna opţiune este aceea de a reduce necesarul de energie al clădirilor prin masuri (0)
pasive (de asigurare a iluminării naturale, a controlului însoririi, a ventilaţiei naturale, a racirii prin
evaporare etc). Aceasta abordare este menita să conducă la scaderea drastica a necesarului de energie al
unei clădiri, astfel încat să optimizeze şi costurile investitiei prin micşorarea necesarului de energie
regenerabilă.
Generarea pe amprenta clădirii (1) (fotovoltaice, captatoare solare, sisteme de eoliene montate pe
cladire). Aceasta opţiune include o singura cladire, echipamentele de producere a energiei regenerabile
fiind direct conectate la aceasta, micşorând pierderile uzuale legate de transmiterea şi distributia energiei.
Un alt avantaj este ca echipamentele produc energie pe durata de viata a clădirii, iar datorită faptului cp
sunt montate pe aceasta nu mai ocupp teren suplimentar şi nu pot fi obturate de dezvoltări ulterioare ale
sitului (dreptul la insorire).
Generarea pe sit din surse de energie regenerabila locala (2) de exeplu prin captatoare solare,
eoliene, fotovoltaice peste lotul de parcare, biomasa cultivata pe sit, etc.
Generarea pe sit din surse de energie regenerabila externe sitului (3) poate avea loc atunci cand
clădirile au functiuni precum spitale, iar necesarul de energie este dificil de acoperit din surse regenerabile
situate pe amprenta clădirii (exemple - peleti din lemn pentru incalzire, biodiesel, ethanol, ulei vegetal
uzat, etc).
73
http://www.nrel.gov/docs/fy06osti/39833.pdf
38
Consumul de energie regenerabilă din afara sitului prin cumpărarea de „energie verde” (4)
(exemple - energie hidroelectrică, energie eoliană, energie provenită de la sisteme fotovoltaice, etc.) este
ultima şi cea mai slabă dintre opţiunile care conduc la nZEB.
Pornind de la relaţia cladire - sursa de energie regenerabilă (Torcellini 2006), descrisă mai sus,
clădirile pot fi clasificate astfel:
NZEB:A este o clădire cu necesar redus de

energie care foloseşte doar energie din surse
regenerabile generata pe amprenta clădirii
NZEB:B este o clădire cu necesar redus de

energie care foloseşte o combinatie de energie
din surse regenerabile generata pe amprenta
clădirii şi pe sit din surse locale.
NZEB:C este o clădire cu necesar redus de

energie care utilizează o combinatie de energie
din surse regenerabile generată pe amprentă
clădirii şi pe sit (atât din surse locale cat şi din
surse externe sitului)
NZEB:D este o clădire care foloseşte

energie din surse regenerabile generată,
indiferent de sursă (amprenta clădirii, sit, locale,
externe) sau cumpară certificate verzi74.
Clasificari de nZEB75
74
Sursa: “Net-Zero Energy Buildings: A Classification System Based on Renewable Energy Supply Options” (June 2010). NREL
Report No. TP-550-44586
75
Sursa http://netzerofoundation.org/docs/NREL%20-%20Net-Zero%20Energy%20Buildings%20-%202010.pdf
39
2.5. Clădirile net zero energie (NZEB)
Clădirile aproape zeo energie pot fi supuse şi unor clasificari in funcţie de cost, emisii sau consum 76.
Într-un raport intitulat Net-Zero Energy Buildings: A Classification System Based Renewable Energy Supply
Options77 (Torcellini, 2010) sunt descrise 4 tipologii.
Clădirile net zero energie sit (Net-Zero Site Energy) sunt cele care produc pe sit cel puţin la fel de
multă energie regenerabilă câtă consumă într-un an. Aceasta energie produsa reprezinta o valoare medie
pe parcursul unui an, existand perioade cand produc un surplus si perioade cand preiau energie din retea.
Clădirile net zero energie sursa (Net-Zero Source Energy) produc sau cumpară cel puţin la fel de
multă energie regenerabilă câtă consumă când se măsoară la sursă (incluzand extragerea, procesarea,
generarea şi livrarea până la clădire).
Clădirile net zero cost (Net-Zero Energy Costs) în care suma plătită către utilitaţi este egalată de
suma returnată prin livrarea de energie în reţea.
Clădirile net zero emisii (Net-Zero Emissions) reprezinta cladidrile în care nu exista emisii masurate.
În cazul acestora din urmă (clădirile Net-Zero Emissions), Uniunea Internaţionala a Arhitecţilor
(UIA) a făcut un pas important angajându-se ca actor principal în eliminarea emisiilor de carbon ale
clădirilor pana in anul 2050. Citând un articol publicat in 201478 :
“Angajamentul privind eliminarea emisiilor de carbon ale clădirilor pana in anul 2050 a fost inclus in
documentul numit Imperativul 2050, adoptat în unanimitate la recentul Congres Mondial al UIA, organism
ce reprezinta aproximativ 1,3 milioane de arhitecti din 124 de ţari din intreaga lume. Imperativul 2050 a
fost initiat şi elaborat de Arhitectura 2030, o
organizatie non-profit a carei misiune este de a
transforma rapid mediului construit, dîntr-un
contributor major la emisiile de gaze cu efect
de sera, intr-o parte centrala a solutiei la criza
climatica și energetica.”
76
http://www.osti.gov/bridge
77
http://www.nrel.gov/sustainable_nrel/pdfs/44586.pdf
78
http://zeroemisii.ro/2014/08/28/uniunea-internationala-arhitectilor-promite-clădiri-cu-emisii-de-carbon-zero-pana-2050/
40
2.6. Certificarile voluntare

Certificarile voluntare sunt sisteme non-
guvernamentale de evaluare şi incadrare a
performantelor unei clădiri. În Europa functioneaza in
paralel o mare varietate de concepte și standarde
voluntare pentru clădiri extrem de eficiente energetic
sau chiar clădiri neutre din puct de vedere climatic.
Aceste definiții se referă la diferite domenii: energie
obtinuta pe sit, sursa de energie, costuri sau emisii. În
definirea clădirilor pot exista variații în cerinţele
standardelor atunci cand sunt luate în considerare
clădiri noi sau existente, rezidențiale sau nerezidențiale.
Clădirile prezentate mai jos sunt departe de a
reprezenta o lista exhaustiva, avand doar rolul de a
ilustra varietatea de concepte cu care se lucreaza astazi.
Active House79 este un tip de clădire care

combină eficienţa energetică cu o atenţie deosebită
acordată climatului interior, sănătăţii şi comfortului
utilizatorului. Casa activă are ca o viziune o viață
sănătoasă și confortabilă pentru ocupanți fără a
influența negativ climatul și mediul înconjurător. Casa
activă propune crearea unui cadru țintă pentru modul în
care să proiecteze și să renoveze clădirile cu contributii
pozitive pentru sănătatea umană, siguranța și starea de
bine concentrându-se pe mediul interior și exterior și
utilizarea eficientă a energiei. Casa activă respecta
urmatoarele principia cheie:
79
Sursa foto www.activehouse.info
41
 abordare holistică a proiectarii - o casa activă este

evaluată pe baza interacțiunii dintre condițiile
climatice interioare, energia, consumul și impactul
sau asupra mediului;
 climatul interior - o casa activă creează condiții de

interior sănătoase și confortabile pentru ocupanți;
 furnizarea de lumină naturală și aer proaspăt;
 materialele utilizate au un impact neutru asupra

confortului și a climatului interior;
 este extrem de eficienta din punct de vedere

energetic, toata sau cea mai mare parte din
energia necesară prin surse regenerabile este
furnizata de surse de energie integrate în clădire
sau din sistemul energetic din apropiere colectivă
și rețeaua de electricitate;
 are un impact neutru asupra mediului prin

intermediul relației cu contextual: optimizarea
potentialului local, utilizarea concentrată a
resurselor, precum și impactul global al acesteia
asupra mediului pe parcursul ciclului său de viață;
Positive Energy Building80
80
Concepte similare cu cel de Positive Energy Building,
conform cu GBPN Thesaurus Working Document mai sunt
şi urmatoarele:
 All Energy Positive Building
 Net Zero Energy Building
 Zero Energy Buildings
 Zero Energy Footprint Building
 nearby Zero Energy Building
42
Clădirea cu energie pozitivă reuşeste să

producă mai multă energie din surse regenerabile
decât consumă pentru a acoperi necesarul de
comfort al utilizatorilor. Există exemple multiple de
clădiri cu energie pozitivă datorită varietăţii legate de
condiţii climatice şi abordărilor în designul
81
clădirilor .
Clădirile verzi (Green Buildings)
Clădirile verzi sunt acelea cu o eficienta

energetica ridicata care acorda in acelaşi timp
atentie şi gestiunii apei, materialelor utilizate,
impactului asupra mediului şi sănatâtii utilizatorului.
Clădirile verzi pot include şi cerinţe ca obtinerea
materialelor de constructie din surse locale, calitatea
aerului interior, gestiunea deseurilor (sursa IEA
2008). “O clădire verde va folosi foarte puţină
energie şi va scoate maximum din energia înglobată
în construirea ei” afirma arhitectul Norman Foster.
Clădirea autarhica (autonomă, self-sufficient,

off the grid) . Clădirea autonomă este proiectată să
funcționeze independent de servicii de sprijin de
infrastructura, cum ar fi rețeaua de energie electrică,
rețeaua de gaze, sistemele de apă municipale,
sisteme de tratare a apelor reziduale, pluviale,
servicii de comunicare, și, în unele cazuri, drumurile
publice.
Clădirile bioclimatice sunt in armonie cu situl,

cu natura, punanad accent pe utilizarea surselor de
81
“The age of positive energy buildings has come” afirma Hans Erhorn de la Fraunhofer Institute for Building Physics intr-un
articol HIGH ENERGY PERFORMANCE BUILDINGS Design and Evaluation Methodologies.
http://iet.jrc.ec.europa.eu/energyefficiency/sites/energyefficiency/files/events/High-Performance-Buildings-June-
2013/Papers/session1/12_pap_erhorn_the_age_of_positive_energy_buildings_has_come.pdf
43
energie regenerabila disponibile local. Ele valorifica

elemente de design cum sunt orientarea, relatia cu
amplasamentul sau forma clădirii.
Minergie este un standard voluntar din Elvetia,

destinat clădirilor care au următoarele principii:
utilizarea energiei intr-o maniera rationala (cu accent
pe energia din surse regenerabile), calitatea vietii,
reducerea impactului asupra mediului. Minergie
reglementează consumul total de energie care nu
trebuie să depaseasca 75 % din cel al unei clădiri
obisnuite şi consumul de combustibili fosili să fie sub
50% din consumul clădirii. O varianta adaptata a
acestui standard functioneaza sub denumirea de
Minegie Eco, adaugand cerinţe de netura ecologica de
exemplu materiale reciclabile, calitatea aerului interior
sau protectia la zgomot. Minergie P este o alta
versiune a standardului definind clădiri cu un consum
foarte scazut de energie, cu accentul pus pe energia
necesara incalzirii. Minergie P are coprespondenta cu
standardul Passive House.
Passive House (Standardul Casa Pasiva)
Casa pasiva este o cladire care trebuie să

asigure confortul interior pe toata perioada anului, cu
consumuri reduse de energie. Pentru a optimiza
consumul de energie, casele pasive mizeaza şi pe:
forma compacta şi izolare buna, orientare sudica şi
elemente de umbrire, tamplarie şi vitraj foarte
eficiente energetic, etanseitatea la aer a anvelopei, etc.
In 2015, au aparut 3 noi categorii de case

pasive, diferentiate in funcţie de aportul de energii
regenerabile.
44
Principalele criterii de calitate pentru casă pasiva, asa cum au fost definite de Institutul Passivhaus
din Darmstadt, Germania, sunt 82:
 Consumul anual pentru încalzire nu trebuie să

depaseasca 15 kWh/m2 an;
 Consumul total de energie primara pentru toti

consumatorii din locuinta (încalzire , apa calda,
ventilatie, pompe, iluminat, gatit şi aparate
electrocasnice) nu trebuie să depaseasca 120
kWh/m2 an;
 Temperatura interioara nu va cobori in timpul

iernii sub 20 grade C, iar in timpul verii va fi
mentinuta sub 26 grade C.
 Testul de etanseitate (la 50 Pa) a anvelopei casei,

realizat dupa normele EN 13829, trebuie să indice
un schimb de aer de maxim 0,6 h la puterea -1.
Numerosi proprietari de clădiri sunt nevoiti sa

efectueze lucrările de renovare ale clădirilor într-o
maniera de tip pas cu pas. In scopul evitarii costurile
suplimentare inutile, toate măsurile planificate pentru
reabilitarile energetice trebuie să fie coordonate intre
ele înainte de prima etapă care este implementată.
Pentru a servi aceastei planificari avansate, Institutul
Passive House a dezvoltat EnerPHit Retrofit.
Cererea de energie a unei clădiri reabilitate este în

mod obișnuit un pic mai mare decât cea a unei case
pasive nou construite. Acest lucru este datorat
efectelor punților termice precum și altor
circumstanțe tipice clădirilor existente (orientare
82
http://passiv.de/en/
45
nefavorabila, diverse restrictii legate de reabilitare, etc.).
In ţarile sud europene precum Italia, Spania,

Portugalia sau Grecia de multe ori energia utilizata
pentru racire pe perioada verii o depaseste pe cea
necesara incalzirii pe perioada iernii. O adaptare a
definiţiei casei pasive a fost dezvoltata in 2007 cu
proiectul Passive-On83.
Effinergie84 este un sistem de certificare
dezvoltat in Franta, de catre Ministerul Mediului,
adresat clădirilor cu cerinţe foarte scazute de energie.
Pentru a putea fi certificate Effinergie, clădirile
trebuie să indeplineasca următoarele cerinţe: 50
kwhep/m2/an pentru clădirile noi si 80 kwhep/m2/an
pentru clădirile rehabilitate. Cerinţele sunt impuse in
funcţie de diferentele intre zone climatice, luand in
calcul elemente care pot fi influentate de designul
clădirii: încalzire, apa calda menajera, electrocasnice
(destinate ventilarii sau incalzirii), iluminare, aer
conditionat.
Three Liter House se bazeaza pe consumul de energie

primara (pentru încalzire şi ventilatie) care trebuie să
nu depaseasca 3 litri de petrol pe m2 (aproximativ 34
kwh/m2 an consum de energie primara)85.
Triple Zero House
Pentru a indeplini acest standard trebuie ca

bilantul anual pentru energia primara să fie egal cu
zero, de asemenea, trebuie ca materialele utilizate să
83
www.passive-on.org
84
Sursa: http://www.effinergie.org/
85
Definitia EU, sursa Concerted Action
46
fie in totalitate reciclate iar bilantul anual de emisii generate de consumul de energie să fie egal cu zero86.
2.7. Eco-etichetari
Eco-etichetarile reprezinta instrumente de masurare şi certificare care ofera indicatii asupra
performantelor unei clădiri. Ele au caracter international, neguvernamental, sunt bazate pe diferite
sisteme de criterii pentru care sunt oferite punctaje, incadrarea finala realizandu-se in funcţie de punctajul
acumulat. Aceste scheme de certificare se bazeaza pe retele individuale de experti care colaboreaza cu
organizatiile sau indivizii care doresc sa îşi certifice clădirile. Citand-o pe prof. dr. arh. Cristina Victoria
Ochinciuc, intr-o prezentare sustinuta in cadrul Anualei de Arhitectura 2011: Eco-etichetarile au devenit o
prioritate şi in România87.
Avantajul eco-etichetarilor este acela ca ale conduc spre o proiectare integrata, ajutand in
prioritizarea strategiilor aplicate şi intelegerea costurilor. Ele reusesc sa depaseasca domeniul eficientei
energetice, punctand şi elemente de protectie a mediului (managementul apei, gestiunea deseurilor, etc) şi
de factura sociala, de implicare a conmunitatii. Utilizate ca sisteme de masurare a sustenabilitatii,
schemele de certificare reusesc să sustina tripodul dezvoltarii durabile: economic, ecologic, social.
Living Building Challenge88 este cel mai riguros standard de performanță energetică raportată la
mediu. Pentru a fi certificate, proiectele trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe de performanță
ambițioase, inclusiv de net zero energie, deș?euri și apa, pe un interval minim de 12 luni de ocupare
continuă.
TQB - Total Quality Building Assessment89 reprezinta un sistem de evaluare utilizat in Austria, care
are ca rezultat eliberarea unui certificat care atesta auditarea calitatii clădirii pe baza prezentarii
proiectului şi a nivelului rezultatelor evaluarii. Evaluarea se face in funcţie de consumul de resurse,
impactul asupra mediului, calitatea mediului interior, rezistenta in timp, siguranta şi securitate, calitatea
procesului de proiectare şi a celui de executie, calitatea dotarilor şi a amplasamentului.
86
Acest concept a fost de creat de arhitectul Werner Sobek
87
“Building ecolabels” Serile Anualei de Arhitectura 2011, prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc, Bucuresti
88
Baza de date cu proiecte certificate LBC: http://living-future.org/casestudies
89
Surse: https://www.oegnb.net/en/home.htm, http://www.ecolabelindex.com/ecolabel/arge-tq, Banca de date cu proiecte
certificate TQB - Total Quality Building Assessment: https://www.oegnb.net/en/zertifizierte_projekte.htm
47
Built Green90 este un program de promovare şi recunoaştere a clădirilor rezidenţiale ecologice,

nivelurile de evaluare fiind legate de etichete (stele). Acest program functioneaza in SUA, avand o abordare
centrata pe consumator (beneficiarul final) prin sistemul sau facil de inteles de etichetare.
CASBEE91, acronimul pentru Comprehensive Assessment System for Built Environment Efficiency
este un instrument de evaluare şi certificare a clădirilor japonez care acopera: eficienta energetica şi
eficienta in utilizarea resurselor, mediul local şi mediul interior constructiei. CASBEE este intr-o continua
dezvoltare, fiind proiectat pentru o gamă largă de utilizări: CASBEE for Building (New Construction), CASBEE
for Building (Existing Building), CASBEE for Building (Renovation), CASBEE for Market Promotion, CASBEE
for Heat Island, CASBEE for Urban Development, CASBEE for Cities, CASBEE for Home (Detached House).
CASBEE abordare pe intreaga durata a

9293
ciclului de viata al clădirii
Sistemul de certificare DGNB94 a fost dezvoltat de German Sustainable Building Council (DGNB), in
colaborare cu Ministerul Transporturilor, Clădirilor şi Amenajarilor Urbane pentru a fi utilizat ca instrument
pentru proiectarea urbana şi evaluarea clădirilor intr-o perspectiva de calitate cuprinzatoare. A fost
dezvoltat ca un sIstem de evaluare şi acopera toate toate domeniile relevante ale constructiilor
sustenabile. La aceasta data exista 1174 de proiecte certificate sau in curs de certificare, dintre care 3 sunt
din România (cladirea de birouri Fritz Egger din Radauti este deja certificata Gold, Promenada Bucuresti
este precertificata Gold, iar cladirea Sky Tower Bucuresti este precertificata Silver).
95
BREEAM este o metodă de evaluare de mediu pentru clădiri din toată lumea care ofera o
abordare holistica in masurarea şi imbunatâtirea tuturor tipurilor de clădiri noi şi existente.
90
http://www.builtgreen.net/
91
http://www.ibec.or.jp/CASBEE/english/
92
Sursa foto: http://www.ibec.or.jp/CASBEE/english/overviewE.htm
94
Surse: http://www.dgnb-system.de/en/projects/index.php ,
“Building ecolabels” Serile Anualei de Arhitectura 2011, prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc, Bucuresti
95
Sursa: http://www.breeam.org/podpage.jsp?id=659
48
Exista mai multe tipuri de BREEAM, pentru tipologii diferite: BREEAM New Construction, BREEAM Domestic
Refurbishment, BREEAM Communities, BREEAM In-Use, Code for Sustainable Homes, BREEAM
International. In România, sunt certificate BREEAM cladirea de birouri Olimpia Business Center din Cluj-
Napoca, depozitul logistic Ploiesti West Park, Olympia
Tower din Bucuresti, Crystal Tower Business Center,
Victoria Center din Bucuresti şi cladirea de birouri
Lakeview Bucurest (prima cladire etichetata BREEAM
din România)96.
O comparatie intre LEED, BREEAM şi DGNB97
LEED98 (Leadership in Energy and Environmental Design), este un sistem de certificare international
de recunoastere a clădirilor sustenabile. LEED a fost dezvoltat de U.S. Green Building Council (USGBC) in
anul 2000, iar scopul sau este să puna la dispozitie proprietarilor de clădiri şi tuturor operatorilor un cadru
prin care pot fi identificate şiimplementate masuri practice şi evaluabile pentru proiectarea, construcţia,
operarea şi întreţinerea clădirilor. In prezent se estimează ca la nivel global, peste 60000 de proiecte din
peste 150 de tari au participat in procedul de acreditare LEED. LEED are 4 niveluri de certificare: certificat
(40-49 puncte), silver (50-59 puncte), gold (60-69 puncte) şi platinum (80+puncte).
Proiectul ENERBUILD99 a realizat o analiza comparata multicriteriala (10 criterii) pentru 8 sisteme de
certificare, avand ca obiectiv intelegerea gradului de prioritate acordat de diferitele sisteme de certificare
unor probleme legate de sustenabilitate. Cele 10 criterii analizate au fost legate de: energie, materiale,
apa, sit, comfort, process, calitatea serviciilor, deseuri, economia de resurse.Sistemele de certificare ale
construcţiilor verzi sunt instrumente importante pentru a încuraja şi recompensa responsabilitatea socială
şi de mediu. În ultimul deceniu, a existat o creştere
rapidă a numărului de metode de evaluare,
instrumente, etichete şi certificate. Încă nu există
un sistem universal, ci mai degrabă o serie de
sisteme dezvoltate la nivel local, adaptate la
nevoile fiecărei ţări.
100
Cele mai verzi clădiri din România certificate BREEAM şi LEED
96
Sursa: http://www.rogbc.org/ro/proiecte/cele-mai-verzi-clădiri-din-romania
97
Sursa: http://www.troldtekt.com/en/Environment/Sustainable-building
98
Sursa: http://leed.usgbc.org/leed.html
99
http://www.enerbuild.eu/
100
Sursa: http://www.rogbc.org/ro/proiecte/cele-mai-verzi-clădiri-din-romania
49
Criterii cheie in evaluarea sistemelor de certificare101
În România, pe parcursul ultimilor ani, a existat un interes sporit pentru astfel de certificări, acest
interes materializându-se în proiecte finalizate, în special clădiri de birouri. Conform paginii web a
Constructiion 21102, in România sunt inregistrate 102 clădiri si ansambluri de clădiri. După adoptarea unei
definiții naționale a clădirilor aproape zero energie, aceste sisteme de certificare riscă să devină
redundante. Ele aduc valoare prin elementele legate de gestionarea apei, caracterul ecologic si reciclabil al
materialelor de constructie utilizate, punctajul aferent sitului, gestiunea desurilor si aspecet legate de
utilizator (accesul ciclistilor, al persoanelor cu dizabilitati, etc) care nu sunt integrate inca in definitia
cladirilor aproape zero energie nici la nivel european nici la nivel national.
101
Sursa: http://wiki.cesba.eu/wiki/Assessment_systems_of_environmental_labels_%E2%80%93_key_criteria
102
Sursa: http://www.construction21.org/romania/case-studies/#page1:local
50
3. PRINCIPII DE PROIECTARE nZEB

Capitolul curent trateaza principiile de proiectare ale cladirilor aproape zero energie, mizand pe o
abordare structurata care are ca scop facilitarea proiectarii nZEB de catre arhitecti. Informatia prezentata
in acest capitol se focalizaeza pe principiile proiectarii cladirilor de locuit individuale utilizand conceptul
nZEB, furnizand exemple relevante in primul rand pentru acest program arhitectural. Abordarea
metodologica de proiectare nZEB poate fi extinsa si pentru a acoperi cerintele de proiectare ale altor
programe arhitecturale,103 incorporand diferentele lor specifice.
3.1. Procesul integrat de realizare NZEB
Etape in procesul integrat de realizare NZEB
De-a lungul timpului, cladirile au fost

construite in asa fel incat sa raspunda la clima
locala, protejandu-se si adaptandu-se la aceasta.
Dupa aparitia Stilului International tehnologia a
inceput sa asigure un limbaj comun disponibil
indiferent de locatie si contextul climatic. O
cladire sustenabila trateaza mai profund
capacitatea de adaptare a cladirii la mediu,
minimizand necesitatea utilizarii de abordari
tehnologice consumatoare de resurse. Analiza
minutioasa a datelor climatice este esentiala in
conceperea unei cladiri care raspunde la context.
Pot fi identificate cateva etape in procesul
integrat de realizare a clădirilor de tip nZEB.
103
Definitiile numerice pentru nZEB includ: cladiri rezidentiale (individuale si colective), cladiri de birouri, cladiri destinate
invatamantului, cladiri destinate sistemului sanitar.
http://lege5.ro/Gratuit/geydknzugezq/ordinul-nr-386-2016-pentru-modificarea-si-completarea-reglementarii-tehnice-normativ-
privind-calculul-termotehnic-al-elementelor-de-constructie-ale-cladirilor-indicativ-c-107-2005-aprobata-prin-ordinu
51
Etapa de concept este orientata spre stabilirea obiectivului principal - realizarea unei cladiri
aproape zero energie cu determinarea implicatiilor pe care acest lucru le aduce la nivel de proiectare 104.
Faza de concept al unui proiect este în mod tipic caracterizata prin dinamism și creativitate, perioada în
care se iau decizii cu efecte esentiale și extinse asupra aspectului, performantei si costurilor. Asa cum va fi
evidentiat pe parcursul acestui capitol, solutiile pasive de proiectare la nivel de conformare volumetrica,
orientare, de design al anvelopei sau de amplasare a functiunilor pot fi pasi majori in atingerea nZEB.
Etapa explorarii este o etapa însemnată în procesul de proiectare, incluzand analiza parametrilor
care vor influența obiectivul nZEB (analiza condițiile climatice, surse regenerabile de energie disponibile,
etc). Etapei de explorare ii corespunde de asemenea si cercetarea diferitelor măsuri pasive în scopul
reducerii consumurilor de energie (la nivel de volumetrie, anvelopa, etc.) și a măsurilor active de producere
a utilităților, precum și a tehnologiilor utilizabile de tip BAT 105 sau BNAT. Studiul de benchmarking privind
exemple de bună practică este inclus in aceasta etapa.
Etapa proiectarii are ca punct de pornire determinarea strategiei de bază a proiectului. Aceasta
etapa in proiectarea nZEB trebuie sa se bazeze pe modelare informațională a clădirii de tip BIM 106. BIM are
ca scop facilitarea colaborarii între specialități și gestionarea informațiilor complexe de proiect (cum ar fi
modelarea energetică, analiza de cost, etc.).
104
MDP: Mapping the design process during the conceptual design phase of building projects
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.668.946&rep=rep1&type=pdf
105
Trad. Cele mai bune tehnologii disponibile BAT Best Available Technologies, BNAT Best but Not yet Available Technologies
http://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/
106
Scurta istorie a proiectarii BIM – building information modeling http://www.archdaily.com/302490/a-brief-history-of-bim
52
Etapa execuției107 depinde intr-o foarte mare masura de eficiența comunicării în fluxul transmiterii
informațiilor în cadrul proiectului precum și alegerea unei echipe antreprenoriale specializată in nZEB,
capabilă să ofere servicii de preconstrucție încă din faza de planificare. Execuția corectă a detaliilor, cu
soluționarea punților termice și reducerea infiltrațiilor sunt fundamentale pentru a obține o anvelopă de
calitate la nivel nZEB.
Etapa utilizarii este faza operațională de verificare a indeplinirii obiectivului nZEB printr-o evaluare
periodica (anuală sau, ideal, lunară) a eficienței energetice a clădirii. Monitorizarea clădirii pe întreaga
durată de viață până la etapa de post utilizare trebuie sa fie luata in calcul ca parte componentă a
procesului integrat de proiectare.
Prioritizarea deciziilor in proiectarea NZEB
Clădirile aproape zero energie sunt condiţionate de respectarea a două componente legate de
performanţa energetică: configuraţia arhitecturală cu respectarea principiilor Dezvoltării Durabile
(minimizarea impactului asupra mediului natural, inclusiv asupra microclimatului zonal) si asigurarea
necesarului redus de utilităţi energetice din surse regenerabile (în special din reţele districtuale urbane si
zonale cu condiţia ca eficienţa energetică a acestora să fie compatibilă cu performanţa energetică a
clădirilor noi de tip aproape zero energie).
In Cost Optimal and Nearly Zero-Energy

Buildings (nZEB) Definitions, Calculation Principles
and Case Studies108 Kurnitski evidentieaza ordinea
logica in proiectarea NZEB, pornind de la deciziile
cu cost scazut si impact ridicat spre deciziile cu cost
ridicat si impact scazut, asa cum sunt evidentiate in
figura alaturata.
107
“Net Zero Energy Design - A Guide for Commercial Architecture” – Tom Hootman
108
Cost Optimal and Nearly Zero-Energy Buildings (nZEB) Definitions, Calculation Principles and Case Studies Editors: Kurnitski,
Jarek (Ed.), 2013
53
Clădirile aproape zero energie necesită tehnici integrate de proiectare în scopul atingerii
obiectivelor de proiectare din punct de vedere economic (cost optimal). Deciziile eronate din stadiile
incipiente de proiectare pot fi costisitoare sau chiar imposibil să se reparat mai târziu. Lipsa de spațiu util
pentru sistemele tehnice sau un raport defavorabil dintre arie si volum sunt exemple tipice de potențiale
probleme dificil de rezolvat dupa faza de proiectare.
54
Evaluarea performantei energetice este deosebit de dificila in faza de proiectare, o simulare

numerica nu poate avea loc fara a avea la dispozitie modelul cladirii (2d sau 3d). Prin utilizarea abordarii 109
ierarhizate deciziile din faza de proiectare pot contribui pozitiv la atingerea obiectivului nZEB 110:
 Alegerea definitiei NZEB111 cu care se opereaza, pornind de la valorile nominale oferite de definitia
nationala in vigoare si alegerea variantei de calcul – anual, lunar, dinamic. Utilizarea unei metode de
calcul adecvată este esențială in încercarea de a obține o clădire foarte performantă energetic. Trebuie
luat in calcul faptul ca metodele de calcul simplificate, cu pas de timp lunar sau sezonier produc erori
fata de experimentul fizic sau de modelul de calcul cu pas de timp orar (aceasta se apropie cel mai mult
de procesul fizic).
 Luarea in considerare a parametrilor care tin de sit (morfologia terenului, clima, regimul vanturilor,
albedoul, nebulozitatea, precipitatiile, etc). Cladirile nZEB sunt deosebit de sensibile la contextul oferit
de amplasament, fiind necesara o documentare prealabila, incluzand si surse de inspiratie din
arhitectura vernaculara locala.
 Implementarea strategiilor pasive de eficienta energetica pornind de la conformarea volumetrica,

raportul arie pe volum, gruparea functiunilor, utilizarea unor elemente arhitecturale (de tip tampon –
windfang, sera, pod sau gestionare a insoririi – prispa, portic)112.
 Designul eficient al anvelopei113 tinand cont nevoile de izolare termica specific, de necesitatea
eliminarii puntilor termice, de utilizarea elementelor de umbrire si ventilare naturala, in mod ideal
integrate nu adaugate.
109
Pornind de la figura anterioara preluata din Cost Optimal and Nearly Zero-Energy Buildings (nZEB) Definitions, Calculation
Principles and Case Studies, Kurnitski, 2013
110
Scopul acestei diagrame este de a orienta alegerile din stadiul incipient proiectarii in asa fel la momentul simularii numerice
rezultatul sa indeplineasca tinta nZEB fara a fi nevoie de modificari majore privind arhitectura cladirii. Pasul urmatorutilizarii
principiilor din diagram ar fi modelarea unui etaj current pentru a afla consumurile de energie specifice. Cost Optimal and Nearly
Zero-Energy Buildings (nZEB) Definitions, Calculation Principles and Case Studies, Kurnitski, 2013
111
ANEXA Nr. 2 (Anexa L la partea a 3-a din reglementarea tehnică)
Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero
http://lege5.ro/Gratuit/geydknzugezq/ordinul-nr-386-2016-pentru-modificarea-si-completarea-reglementarii-tehnice-normativ-
privind-calculul-termotehnic-al-elementelor-de-constructie-ale-cladirilor-indicativ-c-107-2005-aprobata-prin-ordinu
112
Cladirile din regiunile reci ar trebui sa se concentreze pe izolare termica si recuperare de caldura, pe cand cele din regiunile
mai calde pe umbrire si ventilare naturala.
113
Designul anvelopei NZEB trebuie sa fie eficient din punct de vedere al transferului termic, al costului, ……………..
55
 Implementarea unor sisteme tehnice eficiente pentru asigurarea ventilatiei, apei calde menajere,
incalzirii, iluminatului artificial114.
 Utilizarea energiei regenerabile disponibile local trebuie

prevazuta din faza de proiectare, configurarea volumetrica
poate tine seama de amplasarea panourilor fotovoltaice
de exemplu.
Alegerile efectuate la baza piramidei au cel mai mare

impact atat din punct de vedere al costului cat si al eficientei
energetice a cladirii. În aceste etape, măsurile de performanță
energetică au costuri relativ scăzute și au un impact ridicat în
comparație cu măsurile mai scumpe cu impact limitat la
etapele superioare ale piramidei. Din punct de vedere al
impactului Componente cu major:
 Anvelopa (circa 60-75%);
 Sistemele si instalatiile (prin randament si surse primare

de energie) (circa 15-25%);
 Managementul energiei (inclusive optimizarea profilului

energetic) (circa 10-15%).
Configurarea geometrică preliminară a clădirii în raport

cu condițiile impuse de amplasament (urban sau rural)
destinația clădirii și tema de proiectare (model 3D) trebuie
insotita si de o configurarea energetică preliminară care se
refera la:
 Valorile rezistentei termice ale elementelor de anvelopă

(parte opacă si parte vitrată);
 Sistemele de asigurare a utilităților;
114
Conform Kurnitski Basic Design Principles of nZEB Buildings in Scoping and Conceptual Design
Hendrik Voll, Risto Kosonen and Jarek Kurnitski
Configurarea spatiilor interioare se poate schimba pe parcursulul proiectarii si construcției, prin urmare, sistemele HVAC trebuie
să se adapteze la sarcini si pozitionari modificate. Nu este de suficienta doar proiectarea nZEB, trebuie avuta in vedere si
posibilitatea de a funcționa ca și construcție nZEB.
56
 Profilul energetic al clădirii ;
 Estimarea necesarului și consumului de

energie fosilă;
 Estimarea energiei primare specifică raportata

la suprafața utilă a clădirii;
 Evaluarea costului global și raportarea la

indicii admisibili la nivel national.
In configurarea energetica finală soluția

rezultată este determinată de caracteristicile
climatice zonale și de potențialul local de utilizare
a surselor regenerabile de energie. Dupa
minimizarea consumului de energie fosilă
(utilizată în scopul asigurării confortului
utilizatorilor) energia rămasa ca necesară, trebuie
sa fie asigurată prin utilizarea surselor
regenerabile de energie intr-un procent de minim
10%, criteriul final de adoptare a soluției este cel
al eficienței economice pe durata de viață a clădirii. Modelarea dinamică a răspunsului energetic al clădirii,
estimarea energiei primare și evaluarea duratei de recuperare a costurilor sunt cele trei componente de
calcul115. Modelarea dinamică a răspunsului energetic al clădirii are ca scop adoptarea configurației
energetice în corelare cu configurația geometrica finală a clădirii116. Proiectarea integrată este esentiala în
scopul atingerii obiectivului nZEB.
Deocamdata, datorita necesitatii de implementare a unor exemple de bune practici in construirea

nZEB in Romania, trebuie sa se tina seama de unele criterii care faciliteaza indeplinirea acestui obiectiv.
Ulterior, dupa ce proiectarea nZEB va intra in normalitate, devenind o practica curenta unele dintre aceste
115
http://www.mdrap.ro/userfiles/ancheta_publica_ctr531.pdf
116
Metodologia de validare teoretică a unei clădiri de tip NZEB este descrisă in lucrarea "Cercetare pentru identificarea și
definirea cerințelor privind proiectarea /renovarea majoră a clădirilor pentru realizarea de clădiri al căror consum de energie este
aproape egal cu zero" - contr. 530/2013 ICECON - MDRAP (dir. proiect Constantinescu, D), preluată în “Planul de creştere a
numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero” - MDRAP 2014, bazată pe trei module de calcul
principale – modelare dinamică a răspunsului energetic al clădirii, estimarea energiei primare și evaluarea duratei de recuperare
a costurilor.
57
criterii isi vor pierde treptat din importanta. E de presupus ca solutii nZEB din ce in ce mai adaptabile si
reziliente vor fi construite in viitor.
Adaptarea la Schimbarile Climatice (ASC)
Proiectul cladirii aproape zero energie trebuie sa apara ca un raspuns la conditiile de microclimat
local si la problemele specifice amplasamentului (Ochinciuc, 2006)
In clima ultimelor decenii au fost observate schimbari care pun in discutie evaluarea evolutiilor
climatice probabile în deceniile şi chiar secolele viitoare cu modele matematice ale climei (scenarii
climatice117). Sistemul climatic, prin natura componentelor sale (atmosfera, ocean, biosfera, litosfera) si
interactiunile dintre acestea impune utilizarea unor modele numerice complexe (avand la baza sisteme de
ecuatii asociate legilor fizicii). Influenţa factorilor antropogeni introduce incertitudini legate de evolutia
emisiilor gazelor cu efect de sera. Adaptarea trebuie direcționată luând în considerare prioritățile
dezvoltării durabile, la nivel economic, ecologic, social si cultural. Schimbările climatice implică nu numai
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ci și adaptarea sistemelor ecologice la efectele variabilității
climatice.
118
Clima României este temperat-
continentală de tranziţie, fiind marcată de unele
influenţe climatice oceanice, continentale, pontice,
scandinavo-baltice şi submediteraneene119. In
2016 a fost introdusa o noua zona climatica de
iarna, a V-a120 care se afla in interiorul zonei IV din
actuala zonare climatica a Romaniei prezentata in
harta alaturata. Temperatura exterioara
117
Sursa http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/02/2012-
0423_schimbari_climatice_schimbareregimclimatic2001_2030.pdf
118
Sursa http://www.meteoromania.ro/anm/?page_id=112
Clima este o sinteza a vremii pe o perioada mare de timp si pentru un anumit spatiu geographic. Clima poate fi definitǎ prin
distributii ale probabilităţilor asociate fenomenelor de vreme care caracterizează acel spatiu geografic.
119
De exemplu în zonele Banat şi Oltenia se fac simţite caracteristici mediteraneane - caracterizată de ierni blânde şi regim
pluviometric bogat mai ales toamna. În zona Dobrogei se manifestă o influenta pontică, cu ploi rare, torenţiale. În regiunile
estice, caracterul continental este mai pronunţat. Sursa http://www.meteoromania.ro/anm/?page_id=112
120
Institutul INCERC Bucuresti a constatat ca temperaturile negative de iarna din Miercurea Ciuc sint mai mici decit cele -21 de
grade C ale temperaturii exterioare de calcul aferente zonei climatice IV, careia ii apartine acum acea zona geografica. In
consecinta, "se considera necesara" introducerea unei noi zone climatice de iarna, si anume zona climatica V. Zona climatica V
de iarna este delimitata la N de Toplita, la S de Sfintu Gheorghe, la V de Odorheiul Secuiesc si la E de Covasna.
58
conventionala de calcul pentru zona climatica V va fi caracterizata de o valoare de -25 grade C. Parametrii
climatici reprezentativi normati in Anexa 2121 sunt considerati temperatura, umiditatea si radiatia solara.
Temperatura si umiditatea varieaza in modul lunar in functie de localitati reprezentative iar intensitatea
radiatiei solare (subimpartita in totala si difuza) in functie de orientarea cardinala. Acesti parametrii nu tin
seama de conditiile specifice ale sitului unei cladiri,
acestea depinzand in mare masura si de alti factori EXEMPLE DE STUDII PRELIMINARE NECESARE
PROIECTARII NZEB
precum insula termica urbana, panta terenului, gradul
de adapostire, albedoul , zona climatica, etc..
MORFOLOGIA TERENULUI ANTROPIC SI

Articolul II. al Ordinului nr. 386/2016 122 prevede
ca în tot cuprinsul Reglementării tehnice "Normativ
TEMPERATURA AERULUI
privind calculul termotehnic al elementelor de
REGIMUL VANTURILOR
CONFORTUL TERMIC
construcţie ale clădirilor", indicativ C 107-2005, se vor
RADIATIA SOLARA
NEBULOZITATEA
PRECIPITATIILE
utiliza pentru zona climatică V, prin extrapolare,
ORIENTAREA
UMIDITATEA
ALBEDOUL
prevederile corespunzătoare zonei climatice IV. NATURAL

CLIMA
Abordarea bioclimatica in proiectarea SOLUL
nZEB
Realizarea conceptului de configurare arhitecturală aferenta proiectarii nZEB are la baza o serie de
studii marcate de caracteristici de factură fizică, ce acoperă protecţia mediului înconjurător ambiental
incluzand valentele culturale specifice amplasamentului) şi factorii bioclimatici (raportaţi la parametrii
climatici).
Arhitectura bioclimatica, in contextul schimbarilor climatice si a unui focus spre eficienta energetica
a cladirilor poate sa-si aduca o contributie importanta la economisirea de energie in cladiri prin aplicarea
121
Anexa 2 - Parametrii climatici necesari determinarii performantei energetice a cladirilor noi si existente, dimensionarii
instalatiilor de climatizre a cladirilor si simensionarii higrotermice a elementelor de anvelopa a cladirilorSursa
http://www.mdrt.ro/userfiles/constructii_ancheta_publica_contr483.pdf
122
Ordinul nr. 386/2016 pentru modificarea şi completarea Reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al
elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului nr. 2.055/2005 În vigoare de la 21.04.2016
După anexa K se introduce o nouă anexă, anexa L - Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este
aproape egal cu zero, al cărei conţinut este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.
59
principiilor care stau la baza conceperii acestui tip de arhitectura. In arhitectura vernaculara, ea reprezinta
o particularitate structurata pe modele in decursul unei perioade indelungate de timp, la nivel regional.
Dupa Bruno Zevi, arhitectura bioclimatica s-ar putea incadra intr-o interpretare materialista,
potrivit careia "morfologia arhitectonica poate fi explicata prin conditiile geografice si geologice ale
locurilor unde s-au ivit monumentele".
Analizele de natura bioclimatica au scopul de a ilustra potenţialul de menţinere sau chiar

îmbunătăţire a condiţiilor de confort higrotermic prin comportamentul dinamic al energiilor şi fenomenelor
fizice prezente într-un anumit spaţiu. Repertoriul analizelor include clima, temperatura aerului,
umiditatea, regimul vânturilor, radiaţia solară, nebulozitatea, albedoul şi caracteristicile solului,
precipitaţiile, morfologia terenului. O abordare de natura bioclimatică în proiectare presupune modul în
care configuraţia clădirii răspunde din punct de vedere functional şi spatial la condiţiile geoclimatice ale
unui amplasament specific. Scopul unei astfel de abordari este complementar cerintelor nZEB in protejarea
echilibrului din mediul înconjurător prin protejarea resurselor naturale, confortul locuirii, comportamentul
termo-fizic al clădirii şi economia de energie.
Comfortul uman
Eficienta energetica a unei cladiri nu are

nici un rost atata timp cat nu este corelata cu
gradul de confort si sanatatea utilizatorilor123.
Energia consumata de cladiri depinde pana la
urma de criteriile de proiectare si operare ale
sistemelor care asigura confortul utilizatorilor.
Mediul interior unei cladiri afecteaza sanatatea,
confortul si productivitatea utilizatorilor,
costurile neasigurarii unor conditii optime fiind
uneori foarte ridicat124.
Parametrii care influenteaza gradul de confort

general pot fi grupati in 3 categorii (Al-musaed
1996):
123
O cladire lipsita de utilitati si incalzire nu consuma deloc energie dar raportata la confortul utilizatorilor nu poate fi
considerata nZEB.
124
Conform REHVA Guidebook No. 6
60
 Parametrii fizici includ temperatura aerului si conditiile termice ale mediului, umiditatea relativa a
aerului, viteza aerului, culorile (albedo) din vecinatate, nivelul de zgomot, nivelul de iluminare,
mirosurile.
 Parametrii fiziologici includ varsta, sexul si caracteristicile specifice ale ocupantilor (starea de sanatate,
etc).
 Parametrii externi includ activitatea umana125, imbracamintea, conditii sociale.
Dintre factorii care pot cauza disconfortul ocupantilor trebuie amintiti (Kurnitski, 2013) viteza
aerului, temperatura la nivelul pardoselii, rata de ventilare si diferentele de temperatura pe verticala.
Viteza aerului, “curentul”- influenteaza schimburile de caldura dintre o persoana si mediul in care
se afla (prin convectie).
Temperatura la nivelul pardoselii poate cauza disconfort semnificativ - cauzele pot fi

incalzirea/racirea prin pardoseala peste limita de confort, lipsa termoizolatiei, insorirea excesiva pe timp de
vara a unor suprafete inchise la culoare cu masa termica mare.
125
Extras din IRS STANDARD ROMAN SR 1907-2 Octombrie 1997 INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE NECESARUL DE CĂLDURĂ DE CALCUL
Temperaturi interioare convenţionale de calcul. NOTE:
1. Prin „muncă uşoară” se înţelege activitatea caracterizată printr-o degajare de căldură a omului sub 5000 kJ în timpul unui
schimb de lucru, activitatea care se desfăşoară în poziţie aşezat sau în picioare implicând mişcări ale braţelor, cu efort
muscular redus.
2. Prin „munca cu efort mediu” se înţelege activitatea caracterizată prin degajare de căldură a omului de 5000-8000 kJ în
timpul unui schimb de lucru, activitatea care se desfăşoară în general în picioare cu sau fără deplasări de la locul de mucă,
cu efort muscular moderat.
3. Prin „munca grea” se înţelege activitatea caracterizată prin degajare de căldură a omului mai mare de 8000 kJ în timpul
unui schimb de lucru, activitatea ce se desfăşoară în picioare cu eforturi musculare importante. Categoriile de muncă de mai
sus au în vedere doar criteriul degajărilor de căldură ale omului în activitate şi nu servesc decât la stabilirea temperaturii
interioare convenţionale de calcul în proiectarea instalaţiilor de încălzire.
61
Rata de ventilare, emisii de substante poluante - necesitatea aerului curat este evidenta, mai ales in
cazul categoriilor vulnerabile precum copii, persoanele in varsta si persoanele care sufera de probleme de
sanatate respiratorii sau alergice. Datorita schimburilor de aer constante de aer, calitatea aerului interior
depinde in mare masura de cea a aerului exterior, dar si de o serie de alti factori precum emisii de poluanti
din materialele de constructie si finisaj ale cladirii, din echipamente, emisii din partea ocupantilor (fum de
tigara, prepararea alimentelor, produse de curatenie).
Diferentele de temperatura pe verticala (intre glezna si nivelul capului sau intre 0.1 m si 1,1 m
pentru munca sedentara) pot cauza disconfort chiar daca temperatura medie a incaperii se afla in limite
acceptabile si sunt cauzate uzual de climatizare improprie.
62
Situl
Le Corbusier clarifica relatia dintre arhitectura si natura astfel: "Arhitectura este prima manifestare
a omului creandu-si universul sau propriu, creandu-l dupa chipul naturii, inscriindu-se in legile naturii, legile
care determina natura noastra, universul nostru".
O primă etapă este aceea a unei priviri de ansamblu, la scara teritorială a unei intervenţii, astfel
încât rezultatul să fie de la bun început o inserţie sustenabilă, tinand cont de atributele ambientale, sociale,
economice şi culturale ale sitului.
63
3.2. Proiectarea volumetriei

Forma cladirii si indicele de compactitate
Alegerea corecta a formei cladirii poate fi utilizata in scopul
de a limita pierderile de caldura126.
Volumetria și orientarea pe sit au un efect crucial asupra

compactitatii și performanțelor energetice. Controlul anvelopei
clădirii externe și dimensiunea vitrajelor pot îmbunătăți performanța
energetică apreciabil, o conformare defectuasa fiind extrem de
dificil de compensat in fazele următoare ale piramidei. Printre
masurile utilizate in climate cu temperaturi scuzute, cum este cel al
Romaniei pe timp de iarna, sunt utilizarea de curti interioare
acoperite/atriumuri in scopul îmbunătățirii compactitatii cladirii
(unele spatii interioare primesc lumina provenita din aceste curti)
sau fatadele double skin care reduc dimensiunile reale ale
ferestrelor, pastrand aspectul de vitraj exterior și creeaza un tampon
termic suplimentar.
Gruparea functiunilor pe zone de temperaturi

Gruparea functiunilor la nivelul partiului se bazeaza pe
premisa ca incaperile au cerinte de confort si calitate diferite dictate
de scopul in care sunt utilizate si climatul interior specific. Acest fapt
este relevant in mod special pentru locuinte, unde cerintele de
temperatura sunt diferite intre zona de zi, dormitoare sau incaperi
auxiliare.
Tipuri de spatii
Spatii interioare:
 Spatii functionale principale ale programului architectural;
 Spatii tampon - circulatii, spatii anexa;
126
http://www.sda-architect.com/tag/massing-and-study-model/
64
 Spatii versatile sau convertibile - sere,

poduri;
 Spatii tranzitorii - porticuri, prispe
 Spatii care comunica- pasaje, atriumuri
 Abordarea de tip spatiu flexibil, adaptabil -

modul functional format din baie si
bucatarie
Din punct de vedere al eficientei

energetice sera încălzeşte o anumită cantitate de
aer care la rândul ei poate fi utilizata pentru a
asigura confortul termic sau chiar pentru a o ceda
altor elemente, precum şi, în anumite cazuri
pentru a orienta deplasarea unei mase de aer.
Radiaţia solară de frecvenţă mare (lumina vizibilă)
pătrunde prin foaia de sticlă transparentă la aceste frecvenţe şi ajunge pe suprafeţele opace (efect de
sera).
Peretele Trombe are rolul de a stoca caldura, la baza functionarii sale stand atât efectul încălzirii
prin radiaţie, efectul de seră, precum şi transmiterea prin convecţie şi conducţie. Peretele Trombe este
alcatuit dintr-un perete masiv de beton simplu sau piatră, cu faţa exterioară a peretelui vopsită într-o
culoare închisă,cu o suprafaţă vitrată aflată la o distanţă de 10-15 milimetri de aceasta. Peretele Trombe
se foloseşte cu precădere pe pereţii puternic însoriţi (sud), efectul de seră fiind sporit de culoarea închisă a
peretelui, iar pierderea căldurii generate în urma radiaţiei solare este ingreunată
de efectul de seră.
Prispa este un spatiu tipic arhitecturii vernaculare, pe langa rolul sau

functional de zonă intermediară, care leaga toate funcțiunile casei, și spațiul
public de cel privat, ea are si unul de gestiune a aportului solar direct.
Spațiile funcționale închise –interioare
Spațiile de locuit - camerele de locuit, de luat masa, etc sunt aproape

întotdeauna orientate spre fațada sudică însorită pentru a obține căldura
65
maximă de la soare.
Putem observa că spațiile de locuit în gospodăriile țărănești pot fi împărțite în funcție de cele două
tipuri de spații dintre care primul este un spațiu mare de locuit, cu orientare spre sud și alte spații tampon
de dimensiuni mici, cu orientare spre nord. Spații destinate serviciilor de bucătărie și camere de serviciu
sunt preponderent orientate spre nord, ocupand partea rece a casei.
Magazia pentru produsele alimentare este adesea situată la subsol pentru a menține o temperatură
scăzută de la sol.
Spațiile intermediare – la gospodariile taranesti intalnim aplecatoarea, o extensie îngusta pentru

depozitare amplasata la fațada expusa la vant in scopul de a oferi o protecție suplimentară și de a
economisi energie.
Windfangul este o cameră destinata opririi

vântului si gestionarii schimburilor de aer rece-
cald. Acesta este plasat între intrarea principală și
camerele de zi pentru a economisi energie.
66
Microclimatul cladirii
Desi cladirile aproape zero energie nu
implica prin definitie managementul apei, utilitatea
prezentarii succinte a unor astfel de solutii consta
in posibilitatea implementarii lor in astfel de cladiri,
reducand consumul de energie. Pentru o
arhitectură sustenabilă apa utilizată nu trebuie să
fie in totalitate de maxima calitate (proces prin care
s-ar consuma multe resurse si energie), prin
circuitele separate pentru diferitele utilizări ale apei
sunt indeplinite multiple functii fara a influenta
negative igiena, sanatatea, confortul utilizatorilor.
În cadrul managementului apei dintr-o clădirire
sustenabila, apa din precipitații și apa uzată au un
rol important. Acestea pot fi tratate local în cadrul
circuitului din clădire și reutilizate în activități care nu necesită apă potabilă (în toalete, la irigatii locale, în
sistemul de climatizare). Din sistemele care utilizeaza apa in gestionarea consumului de energie pot fi
notate127:
 Conducerea apei răcite sau încălzite prin plafon sau podea printr-o rețea de țevi
 Răcirea adiabatică prin evaporarea la suprafața a unui corp de apă aflat în apropierea clădirii
 Apa sub formă de cascadă pe un perete exterior/interior pentru asigurarea ventilarii si reglarea
temperaturii.
 Sistem de sprinklere montat pe suprafața anvelopei (vitrata sau opaca, verticala sau inclinata) pentru
reglarea temperaturii acestor suprafețe
 Epurarea apelor uzate în subteran pe verticală sau pe orizontala
127
Numeroase sisteme de certificare (BREEAM, LEED, DGNB, CASBEE, GREENSTAR, etc.) evalueaza modul în care sunt
implementate aceste măsuri active sau pasive pentru o clădire sustenabilă
67
Orientarea
La inceputurile arhitecturii solare,
orientarea dupa soare era privita ca o lege
inalterabila. In zonele cu clima temperate cum ar fi
Europa centrala, acest lucru insemna in mod
natural orientare spre sud, complete sau partial. In
regiunile calde, pe de alta parte, protectia fata de
soare era un factor important.
Oricum, aceasta regula este prea unidimensionala

limitand posibilitatile de planificare urbana si
articulare a spatiului. Standardele inalte de izolare
in combinatie cu aporturile interne ridicate de
caldura provenite din ocupanti, echipamente
elctrocasnice, iluminat, pot sugera abordarea
opusa, adica intoarcerea de la soare in scopul
evitarii aporturilor solare aditionale.
In Europa, in zona centrala si de nord,

orientarea spre sud in special a incaperilor cu
functiuni principale in locuintele colective sau
individuale, poate fi deosebit de avantajoasa.
Aceasta permite razelor solare sa patrunda

in interiorul spatiilor chiar si in timpul iernii sau in
zone cu densitate ridicata a cladirilor, contribuind
cu aporturi semnificative de caldura. In plus, este
mai facil de asigurat protectia solara spre sud
decat spre orientarile est sau vest. Orientarile spre
est sau spre vest necesita sisteme complexe de
umbrire vara, avand un aport scazut de lumina
natura iarna.
Orientarea spre nord este ideala pentru

functiuni cu necesar de caldura scazuta sau
68
aporturi interne de caldura ridicate. Chiar si aceasta orientare poate produce aporturi de acldura
semnificative in cazul utilizarii unor vitraje cu performante ridicate). Umbrirea generata de cladirile
alaturate, vegetatia si topografia trebuie de asemenea luate in considerare.
69
3.3. Designul anvelopei
Functiile anvelopei cladirilor

Definitia termotehnica a anvelopei clădirii, conform C 107/2005 este urmatoarea: “Totalitatea
suprafeţelor elementelor de construcţie perimetrale, care delimiteză volumul interior (încălzit) al unei
clădiri, de mediul exterior sau de spaţii neîcălzite din exteriorul clădiri”i.
Anvelopa, coaja exterioara a cladirii, defineste limita dintre spatial exterior si cel interior. Rolul ei
este de asemenea de reprezentare si dialog cu vecinatatile. Functia principala a anvelopei cladirilor ramane
aceea de protectie contra temperaturilor aflate in afara zonei de confort uman, a precipitatiilor, a vantului,
a radiatiei solare. Recent anvelopa este privita si cu rol de raspuns dinamic la diferiti factori, de reglare a
microclimatului.
Cladirile sustenabile in general si cele nZEB in particular nu sunt limitate la o unica varianta
constructiva viabila, materialele din care sunt realizate difera in functie de necesitatile impuse de proiect.
Performanta termica a anvelopei trebuie sa fie una dintre strategiile pasive ale proiectului de
arhitectura nZEB putand fi realizata prin:
 Controlul solar pentru a evita supraincalzirea spatiilor interioare – realizat prin controlul marimii
golurilor si geometria ferestrelor,
 Tipul de etanseizare al tamplariilor si de cresterea performantelor acestora, selectarea tipurilor de

vitaje (utilizarea sticlei cu transmisie termica
limitata numita sticla de control solar care nu
lasa sa treaca decat o fractiune a radiatiei
solare), utilizarea sistemelor de umbrire,
optimimizarea si controlul iluminarii
naturale, reducerea pierderilor de caldura;
 Optimizarea izolarii termice in vederea

reducerii consumului de energie necesar
pentru incalzirea sau racirea spatiilor
interioare ale cladirii (pierderi sau castiguri de
caldura prin anvelopa cladirii);
70
 Utilizarea calitatii de masa termica a anvelopei cladirii – utilizarea de material cu inertia termica ridicata
pentru a evita variatiile temperaturii spatiului interior ca raspuns la variatiile temperaturii diurne si
nocturne.
Termoizolarea anvelopei cladirilor

Reglementarile normative in vigoare privind termoizolarea anvelopei cladirilor sunt cuprinse in
Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri Indicativ C 107/0-02. Acest
normativ cuprinde principii generale care trebuie sa fie luate in considerare în activitatea de concepţie,
proiectare şi execuţie a izolaţiei termice la clădiri noi, prin lucrări de termoizolare a diferitelor elemente şi
subansambluri ale acestora128. Pentru clădirile existente, prevederile acestui normativ au un caracter de
recomandare.
In abordarea materialelor termoizolante se pot remarca mai multe tendinte, sitetizate in schema
alaturata.
Tehnologii “low tech”
Abordarea „low tech” are la baza satisfacerea cererii de pe piata prin dezvoltarea lanturilor de
aprovizionare locale si regionale cu materiale naturale, usor accesibile. Printre solutiile cu materiale
ecologice (neconventionale) se numara termoizolarea cu lana, canepa, pamant, trestie, celuloza etc.
128
Sursa Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri Indicativ C 107/0-02
71
129
Conform unui studiu efectuat de AAEC , materialele termoizolante standardizate la nivel
european sunt urmatoarele:
 XPS reprezinta produse fabricate din polistiren extrudat (Extruded PolyStyrene) (cf. EN 13164)
 EPS reprezinta produse fabricate din polistiren expandat (Expanded PolyStyrene) (cf. EN 13163)
 WF reprezinta produse fabricate din fibre de lemn (cf. EN 13171)
 WW reprezinta produse fabricate din vata de lemn, (cf. EN 13168)
 PF reprezinta produse fabricate din spuma fenolica (cf. EN 13166)
 PUR reprezinta produse fabricate din spuma rigida de poliuretan (cf. EN 13165)
 CG reprezinta produse fabricate din sticla celulara, (cf. EN 13167)
 MW reprezinta produse fabricate din vata minerala (Mineral Wool), material de izolatie cu
structura fibroasa, fabricata din topituri de roca, zgura sau sticla (cf. EN 13162)
 EPB sunt produse fabricate din perlit expandat (cf. EN 13169)
 ICB reprezinta produse fabricate din pluta expandata (cf. EN 13170)
In principal, materialele termoizolante sunt disponibile pe piata sub forma de:
 Granule vrac: vata minerala, sticla, vermiculit;
 Materiale de constructie: caramizi cu goluri, beton celular autoclavizat;
 Panouri compozite (placa de gips-carton cu un strat termoizolant lipit: vata minerala, polistiren);
 Cofraje pierdute;
 Placi pentru polistiren si poliuretan;
 Panouri si Rulouri pentru materialele fibroase;
Tehnologii “high tech
129
MASURI NECONVENTIONALE DE EFICIENTA ENERGETICA
1. ANALIZA MULTICRITERIALA INTEGRATA A SOLUTIILOR DE EFICIENTA ENERGETICA PENTRU CLADIRI SUSTENABILE
Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu, Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti Membru fondator AAEC
72
Panourile izolante vacuumate (PIV) au o

conductivitate termica de cca 0,007 W/mK, care
permite folosirea lor intr-un spatiu de 5 - 6 ori mai
ingust decat in cazul materialelor izolatoare
traditionale, la aceleasi performante de izolare
termica. Au ca avantaje conductivitate extrem de
scazuta si straturi izolante foarte subtiri un proces
de fabricare foarte exact (montare dificila), sunt
sensibile la socuri mecanice si marginile PIV
determina formarea puntilor termice.
Reducerea influentei puntilor termice
Asigurarea continuitatii termoizolaţiei în

jurul clădirii este considerată soluţia optimă in
scopul reducerii a pierderilor de căldură prin anvelopa clădirii.
Asigurarea iluminarii naturale eficiente
Obiectivele parasolarelor (brise soleil) constau in diminuarea aportului solar (factor solar "g" minim)
garantarea unei bune transmisii luminoase (factorul de transmisie) si diminuarea transferului de caldura de
la interior spre exterior (coeficient "U" minim).
Dacă privim anvelopa din punct de vedere

al fluxului de energie, poate fi considerată ca o
serie de de straturi, cu diferite proprietăți termice
și de permeabilitate - membrane, foi, blocuri sau
componente preasamblate. Alegerea alcătuirii
anvelopei este guvernată de clima, cultura și
materialele disponibile, gama de opțiuni în
designul anvelopei variiand intre două concepte
opuse: cadru (deschis) și coajă (închis). In zonele cu
clima rece, proiectarea anvelopei clădirii începe de
la un înveliș închis și continuă cu „perforarea” ei
73
selectiva in scopul unui contact limitat și controlat cu exteriorul. Atunci când condițiile externe sunt
asemanatoare cu cele interne dorite, proiectarea anvelopei porneste de la un cadru structural deschis, la
care se adauga elemente de inchidere în mod selectiv.
Optimizarea transferului de căldură prin pereți este important în designul construcțiilor de înaltă
performanță. Folosind masa termica și a izolația în strategiile de proiectare pasive pot conduce la
reducerea cantității de energie pe care sistemele active trebuie să o utilizeze.
Fluxul de căldură prin elementele vitrate necesită o atenție specială din mai multe motive. În ciuda
îmbunătățirilor dramatice, aceste componente ale învelișului transparent/ translucid pastreaza încă cea
mai mică rezistenta termica R (cea mai mare U) a tuturor componentelor unei anvelope.
Tunelul de lumină
Tunelul de lumină poate fi cu tub rigid sau flexibil si face posibilă pătrunderea luminii naturale în
încăperi care nu pot fi prevăzute cu niciun tip de ferestre. Aceasta solutie este indicata pentru acoperişuri
înclinat (cu panta între 15° şi 60°), dar prin intermediul unor rame speciale se pot monta şi pe acoperişuri
plate.
Anvelopa vitrata
În plan arhitectural, sticla oferă o mare plaja de punere in opera, fiind un constant domeniu de
inovatie.130 Calitatea cea mai importantă a sticlei este
transparența, expresia unei nevoi fundamentale,
aceea de comunicare - dintre exterior și interior,
spații interioare diferite sau spații și oameni.
Proiectarea componentei vitrate a anvelopei

necesita o atentie speciala datorita varietatii de solutii
130
http://designist.ro/arhitectura-design-interior/o-casa-inteligenta-la-nevoie-se-cunoaste/
E-glas îți îmbracă casa într-o epidermă de sticlă, transformând energia electrică în căldură. Este un vitraj dublu sau triplu care
emite căldură radiantă controlată electronic.
În funcție de compoziția vitrajului, emisia căldurii se poate face către interior sau catre exterior. Structura și puterea vitrajului se
va hotărî în funcție de nevoia principală: încălzire, topirea zăpezii, rol anti-condens. Pentru că este un geam care rămâne uscat și
prin urmare curat un timp îndelungat, efortul și costurile pentru întreținere se reduc semnificativ.
Sage Glass® - vitraj eficient pentru controlul dinamic al luminii solare. Își poate schimba culoarea , râmânand transparent la o
simplă apăsare pe buton, pentru a-ți oferi umbră, controlând în același timp și temperatura din încăpere. Dacă e umbră, spațiul
interior se răcorește, iar studiile au demonstat că o dată cu folosirea acestui vitraj consumul de energie electrică, alocat în mod
normal aparatelor de aer condiționat și luminii artificiale, scade cu 30%.
74
disponibile cat si a functiilor pe care aceasta le indeplineste. Printre cele dezirabile sunt admiterea
radiatiei solare si asigurarea controlata a ventilatiei naturale, cat si asigurarea legaturii vizuale cu mediul
exterior. Printre influentele negative pot fi amintite pierderile de caldura datorate coeficientului de
rezistenta termica a ferestrelor (R - mult mai redus in cazul elementelor vitrate decat in al celor opace) si al
puntilor termice.
Sticla
Sticla obisnuita este ieftina dar fragila si se sparge usor. Amestecata sau securizata, sticla este de
pana la de 5 ori mai rezistenta si atunci cand se sparge, se dezintegreaza in fragmente nepericuloase. Sticla
de control, solara este nuantata spre a reduce intensitatea luminoasa si acumularea decaldura si de
asemenea apara tesaturile de decolorarea provocata de luminaputemica a soarelui. Ca o masura de
conservare, sticla slab emitatoare reflecta caldura inapoi in casa.
Sticla cu control solar
In afara de a lasa lumina sa patrunda intr-un spatiu, sticla transmite si radiatia solara din afara
spectrului vizibil. Este de asemenea si un bun conductor de energie, dar nu este un mediu perfect de
transmitere.O parte din radiatia solara incidenta se reflecta de pe suprafata sa exterioara sau absorbita de
sticla in sine.
In functie de material (compozitia sticlei), grosime si indexul de refractie se determina gradul in

care radiatia solara de o anumita lungime de unda este transmisa, absorbita sau reflectata .
Sticla obisnuita absoarbe radiatiile cu lungimi de unda din afara spectrului vizibil – din apropierea
domeniului infra rosu., o mare parte din radiatileUV si toate radiatiile infrarosii de unda lunga. Procentele
de absorbtie difera in functie de compozitie. Pentru a obtine o sticla care sa raspunda eficient conditiilor de
proiectare se aplica un strat care sa-I imbunatateasca proprietatile (coeficientul de absorbtie a radiatiei
solare si indicele de refractive).
Cu cat grosimea sticlei este mai mare, cu atat radiatia solara este mai bine absorbita. La sticla
obisnuita, prin dublarea grosimii (de la 3 la 6mm), absorbtia radiatiei creste cu 6% pentru radiatia solara si
2% radiatia din spectrul vizibil. Reflectia sticlei creste exponential in functie de unghiul de incidenta, pana
la un punct in care la 87, unde toata lumina incidenta este reflectata.
Sticla low – e
Sistemul “Low-E Glazing” prezinta straturi speciale care reduc transferul termic. Aceste straturi sunt
subtiri, formate dintr-un oxid metalic sau pelicule semiconductoare, aproape invizibile si plasate direct pe
75
suprafata sau suprafetele geamului. Aceste straturi de obicei intra in contact cu stratul de aer dintre
ferestre si reduce circulatia acestuia. Cand sunt aplicate in interiorul geamurilor duble, locul in care sunt
aplicate este foarte important. Intr-un climat rece cand este foarte importanta mentinerea caldurii in
interiorul cladirii straturile sunt cel mai bine aplicate pe suprafata exterioara a panoului interior pentru a
preveni pierderile de caldura. Intr-un climat cald aceste straturi se aplica pe fata interioara a panoului
exterior pentru a impiedica radiatiile sa patrunda in interiorul cladirii.
Sticla cu straturi selective
Aceste filtre reduc transferul termic cu 40-70% si in acelasi timp permit in intregime transmiterea
luminii. Simularile pe computer au aratat ca acest sistem poate reduce cu 40% numarul aparatelor de aer
conditionat necesare pentru o cladire amplasata
intr-un climat cald.
 sticla termoabsorbanta
 sticla cu straturi reflectante
Sisteme active de asigurare a iluminarii naturale
Dupa criza de energie din anii 70, au fost dezvoltate diferite sisteme pentru a imbunatati
proprietatile termice ale anvelopei vitrate. Una din strategiile de atingere a acestui deziderat este
adaugarea unei a doua foi de geam la foaia dubla deja existenta. Peretele climatic este un exemplu a
acestei tehnici care s-a folosit din ce in ce mai mult la cladirile de birouri. Sistemul a fost inventat in
Germania in anii 70 si a devenit celebru prin intermediul arhitectilor ce au adoptat stilul high tech.
Pereti activ climatic
Caracteristic acestei tehnici este cavitatea de aer, care e creata prin adaugarea unei singure foi de
geam (ranforsat) in spatele foi de geam duble. Un dispozitiv de control solar este adaugat in ineriorul
cavitatii, direct in spatele foii exterioare a dublei foi de geam. Cavitatea de aer este ventilata
mecanic.Presiunea joasa din interiorul cavitatii aspira aerul folosit din camera in aceasta cavitate. Aici aerul
este incalzit cu ajutorul dispozitivului solar, si atunci este evacuat din considerente de ventilatie mecanica.
Desi se poate alege sensul in care fluxul de aer circula (in sus sau in jos) este mult mai natural sa se aleaga
un flux ascendent.
Avantajul principal, este si motivul principal pentru dezvoltarea lui, consta in minimalizarea
diferentelor de temperatura intre aerul din camera si suprafata a peretului vitrat. Aceasta imbunatateste
76
confortul termic in spatiul de birouri de langa perete, reducand astfel costurile de energie pentru
incalzire/racire. De asemenea imbunatateste eficienta folosirii pardoselilor pentru ca lucrul mai aproape de
perete este mai confortabil.
Proprietatile de izolare termica sunt mult mai bune decat in cazul unui geam termopan din cauza
proprietatilor izolatoare ale cavitatii de aer. Izolatia fonica este mai buna din aceleasi motive Un
schimbator de caldura poate fi folosit pentru a reutiliza energie din aerul evacuat. In termeni arhitecturali,
peretele cu gol ventilat este una din putinele optiuni fezabile de folosire a unei fatade vitrate.
Dezavantajul fi ca din cauza fluxului de aer, foaia interioara si jaluzelele se murdaresc repede.
Pentru a curata partea interioara a cavitatii, foaia de geam trebuie sa se deschida. Acest lucru poate fi
obtinut prin glisare sau atarnare.
Sistemul functioneaza mai bine cand foaia externa este inchisa. Totusi in multe cazuri fatadele sunt
echipate cu geamuri care se deschid spre exterior, acest lucru fiind in detrimentul fluxului intern al aerului.
In cazul peretilor foarte inalti sistemul nu functioneaza bine din cauza supraincalzirii din partea
superioara a cavitatii. Supraincalzirea acestei parti poate creea o radiatie de caldura care neutralizaeaza
complet ce se economiseste in partea inferioara. Din aceasta cauza, aerl ar trebui extras la fiecare etaj in
parte.
In ultimii ani fatada a evoluat de un concept defensiv de separare a mediului intern de cel extern la
o membrana complexa si activa care ajuta la delimitarea si tranzitia intre spatiul exterior si interior.
Noile concepte de fatada aduc in prim-plan fatadele care anticipeaza activ diferenta dintre climatul
exterior si cel interior si care reusesc sa imbine partea de instalatii cu climatul interior. Nu numai faptul ca
cererea designer-ilor pentru o fatada sau cladire transparenta joaca un rol important in dezvoltarea acestor
fatade, ci si balansul energetic schimbator din multe birouri si cererea multor utilizatori pentru un climat
reglabil si o vizibilitate buna.
O fatada second-skin este de fapt o fatada cu inversare a climatului: un gol de aer ventilat intre
foaia interioara de geam si o foaie exterioara securizata. Un panou solar este asamblat in interiorul golului,
in spatele stratului exterior. Cladiri cu astfel de fatade sunt: ING head office, Amsterdam (Meyer and Van
Schooten), Green Building (Future Systems) si cladirea de birouri in Götz (Webler + Geisler). Avantajul
fatadei second-skin este faptul ca golul poate fi ventilat natural si ferestrele interioare pot fi deschise fara a
intrerupe fluxul de aer.
77
O caracteristica notabila este aceea ca reusesc sa coopereze cu instalatiile din cladire si chiar sa se
integreze devenind o parte a instalatiei. Desi pare contradictoriu, rezultatul poate fi realizarea unei cladiri
economice care poate garanta un climat interior placut.Un alt avantaj al acestei fatade este posibilitatea de
a deschide ferestrele la cladirile inalte fara a intampina rezistenta vantului.
Un dezavantaj este faptul ca de obicei are nevoie de o serie de tehnici profesionale foarte
performante, rezultand in costuri mari. Doar daca sunt cereri de confort mai mici atunci sunt necesare
instalatii mai putine, reducand astfel consumul de energie. Totusi fatadele second-skin pot deveni foarte
avantajoase pe termen scurt prin folosirea noilor tehnologii (celule photovoltaice, micro-instalatii si vitrari
manipulabile electronic) care pot transforma fatadele intr-o sursa de energie. Mai mult se presupune ca
fatadele si instalatiile climatice vor reactiona mult mai bine la un nivel local la incarcarile schimbatoare si
cererile utilizatorilor prin folosirea senzorilor si a tehnicilor de micro-control.
Elemente de umbrire
Utilizarea elementelor de umbrire pentru

controlul aportului solar este un aspect important
in proiectarea nZEB, prin imbunatatirea
performantei energetice si prevenirea efectului de
stralucire. Exista pe piata de constructii o gama
larga de configuratii de elemente de umbrire - fixe,
manuale sau automate, interne sau externe.
78
De asemenea exista si o varietate de instrumente de simulare printre care merita amintite: DAYSIM
(software de analiza a iluminarii naturale), EnergyPlus (software de simulare arhitecturala a cladirii care
include si umbrirea si iluminarea naturala) si Ecotect calculeaza factorii de iluminare diurna utilizand un
motor de calcul al radiozitatii).
Elementele de umbrire exterioare sunt utilizate in principal pentru a controla aportul solar catre
interiorul cladirii. Aceste componente sunt atasate de anvelopa cladirii dar pot fi realizate si prin
conformari tip consola. Radiatia solara patrunde in cladire prin raze solare directe, prin radiatie difuza sau
reflexie a alor suprafete. Aceeasi solutie de umbrire poate reduce toti acesti factori, conform imaginii de
mai jos.
Acoperisuri albe
Acoperisuri verzi
Pereti verzi – reduc transmiterea energiei

termice, asigurand umbrire directa si
evapotranspiratie.
Vitrajele SPD (suspended particle devices)

utilizeaza curentul electric pentru mofificarea capacitatii de transmitere a luminii. Prin aceste sisteme se
poate controla cantitatea de lumina caldura si
care patrund prin vitraj. Scopul elementelor de umbrire nu este doar acela de a bloca lumina solara
directa ci si de a asigura cat mai multa lumina solara difuza. In perioada verii, durata de patrundere a
radiatiei solare directe intr-o incapere ar trebui sa fie minima, pentru a evita efectul de stralucire si pentru
a reduce necesarul de energie de racire. Suprafetele largi vitrate nu asigura in mod direct o iluminare
eficienta. Daca problema controlulului insoririi nu este gestionata, cladirile cu vitraje mari ajung sa aiba
sistemele de umbrire interioara (perdele, jaluzele, etc.) activate pe tot parcursul zilei, spatiile ajungand sa
fie iluminate artificial.
79
Strategiile de proiectare observate in urma cercetarilor privind raportul plin/gol al anvelopei

cladirilor din punct de vedere al consumului de energie optim, conform prof. dr. arh. Cristina Victoria
Ochinciuc sunt umatoarele 131: http://www.wri.org/
 Fara aparate de umbrire raportul dintre peretele plin si golurile destinate ferestrelor este bine sa se
situeze intre 10% si 30%. Pentru fatadele orientate spre nord sunt recomandate ferestre mici cuprinse,
ca suprafata, intre 3 si 9 mp pentru fiecare 10 ml de lungime de fatada.
 Cu cat creste adancimea incaperii procentul ocupat de fereastra in cadrul fatadei se recomanda sa fie
mai mare (30% iar pentru adancime mica raportul tinde spre 10%).
 Adancimea optima a unei incaperi este de 8 metri si in acest caz raportul plin gol poate fi 10%.
131
“Strategii de proiectare integrata a fatadelor si a sistemelor cladirilor pentru a atinge o inalta performanta atat energetica cat
si din punct de vedere al confortului vizual si al celui termic. Abordare si performanta in proiectarea cladirilor” prof. dr. arh.
Cristina Victoria Ochinciuc
Sursa studii de caz: BetterBricks Powerful Energy Ideas (NEEA) 2011
80
3.4. Sisteme tehnice eficiente

Indiferent de definitia nZEB cu care se opereaza in designul unei cladiri,132 in prima faza trebuie
redus necesarul de energie prin utilizarea electrocasnicelor eficiente, iluminare artificiala, controlul
incalzirii, apei calde, iluminarii prin smart meters. Abia apoi trebuie luate in calcul metodele de a livra
energie catre cladire, incluzand sursele de energie regenerabila de pe sit.
Dupa stabilirea volumetriei si a materialelor, urmatoarele etape sunt designul anvelopei și

selectarea sistemelor tehnice. Din punct de vedere fizic fațadele trebuie să ofere simultan vederi, lumina
naturala, protecție solară și izolare termică.
Dintre sistemele tehnice, sistemul de ventilație combinat cu cel de condiționare a aerului are cele
mai mari cerințe de spațiu. Conform Kurnitski, sistemele de captare a aerului exterior eficiente energetic,
au nevoie de unități și conducte de dimensiuni mari în comparație cu sistemele mecanice sau mixte.
Arhitectura clădirilor aproape zero energie trebuie de la bun inceput sa dispuna in mod eficient camerele
mecanice, prizele si conductele de aer, implicand alegerea unui concept general de ventilare si climatizare
inca din fazele incipiente ale proiectului. In mod tipic, pentru cladiri de dimensiuni generoase, travee
repetitiva, este necesara simularea sarcinii de răcire cu modele din zonele critice – cate un modul de camp
pentru orientările de sud si vest ale fațadei și o incăpere de colț. Soluțiile de bază in privinta iluminatului
electric trebuie să fie decise de asemenea din faza de concept daca se doreste integrarea în unitățile de
condiționare a încăperilor.
Pentru clădirile rezidențiale printre modalitățile simple de a produce energie din surse regenerabile
pe sit se numara colectoarele solare (pentru încălzirea apei), pompele de căldură și celulele solare
fotovoltaice (pentru generarea de electricitate).
În clădirile nerezidențiale cu nevoi scăzute

de utilizare de apă caldă menajeră este nepractică
aplicarea energiei termice solare, deoarece nu mai
este nevoie de încălzire în timpul producției
termice solare. Prin urmare, alegerea cea mai
comuna in utilizarea energiei solare este
dispunerea de sisteme bazate pe celule
fotovoltaice.
132
http://www.sustainco.info/cms/uploads/2.2.8.1-nzeb-design-approach-1.pdf
81
REDUCERE A REFOLOSIRE A ENERGIEI RECICLARE a energiei PRODUCERE din surse

NECESARULUI DE OBTINUTE PRIN SOLUTII regenerabile
ENERGIE (preventie, PASIVE
minimizare)
Sisteme Active – care presupun utlizarea energiei in activarea unor circuite:
Sisteme de incalzire:
 Cu agent termic:
 de joasa temperatura (maxim 40 grade C) prin intermediul suprafetelor radiante – prin

pardoseala, pereti si/sau tavane
 de temperatura ridicata (tempraturi cuprinse intre 90 si 70 grade)
 ventiloconventoare
 Electrice: radiatoare electrice si suprafete radiante in infrarosu
 Cu caldura din sol - Put canadian (este si pentru ventilare)
In functie de locul unde este produs agentul termic:
 Sistem de producere in afara sitului – asa zisul sistem centralizat
 Sistem de producere pe sit
In functie de modul de producere a energiei pentru agentul termic si a apei calde menajere:
 Pompe de caldura
 Aer-aer – cele mai intalnite
 Aer-apa
 Apa-apa
 Cu put forat
 Boilere pe gaz, pe peleti, electric
82
 Boilere bivalente – cu apa preluata din captatorii solari si suplimentata de la un boiler cu gaz, pe
peleti sau electric
 Captatoare solare cu tuburi vidate
 Mini centrale de cogenerare (caldura + curent electric)
Sisteme pentru iluminat
 Sistem de iluminat prevazut cu leduri
 Sistem de iluminat automatizat prezavut cu senzori de miscare
Sisteme de ventilare:
 Sistem Centralizat de ventilare prevazut cu recuperator de caldura cu randament ridicat >80%
 Sistem local de ventilare prevazut cu recuperator de caldura cu randament ridicat >80%
Sisteme de racire:
 Ventiloconventoare
 Splituri conectate la o pompa de caldura
 Suprafete radiante
 Put canadian (este si pentru ventilare)
 Sisteme de pulverizare a vaporilor de apa
Sisteme adaugate – heliostat si heliobus
Heliostatele sunt mecanisme cu oglinzi in forma de farfurie, care concentreza lumina naturala intr-o
a doua oglinda stationara, in scopul de a o retransmite in spatiile interioare neluminate. Prima oglinda se
roteste in jurul unui ax in functie de pozitia soarelui in orice ora a zilei, astfel incat sa capteze cat mai multa
lumina. Este dotat cu senzori fotosensibili care ii permit sa identifice cea mai mare cantitate de radiatie
solara. Transmite datele unui sistem computerizat care stabileste traiectoria pe care trebuie sa o urmeze.
Odata ce lumina este captata, ea este distribuita prin sistemul de oglinzi. De asemenea poate fi folosita si o
lentila fresnel, care asemenea unei oglinzi concentreaza lumina naturala pentru a o distribui folosind
cabluri optice sau alte medii catre suprafete reflectorizante.
O tehnologie interesanta care foloseste heliostate a fost dezvoltata de Heliobus AG of St. Gallen din
Elvetia, si a fost numita heliobus. Heliobus-ul este compus dintr- un heliostat static, amplasat pe acoperisul
83
cladirii, care aduna lumina naturala si o redirectioneaza intr-o “conducta verticala de lumina” care ajunge
in miezul neluminat al cladirii.In interiorul “conductei de lumina” lumina este distribuita cu ajutorul unui
material (folie)- extractor de lumina difuza - cu proprietati mari de reflectie si transparent. In timpul noptii
sau in amurg cand iluminarea este necesara sunt activate lampi speciale, care asigura lumina pentru
distributia prin “conducta de lumina”. Acest sistem, care a fost premiat de “European Environmental Prize”
de la MUT din Basee, Elvetia, in 1997, a fost pentru prima data instalat intr-un proiect experimental de la
Scoala Boppartshof din St. Gallen. “Conducta de lumina” penetra trei etaje, pana in subsol, unde se
termina cu un dom de lumina care lumina intregul subsol. Dezavantajul acestui mecanism este reprezentat
de intretinerea costisitoare (trebuie prevenita acumularea mizeriei si prafului).
Sisteme integrate - structura cinetica
Structura cinetica reprezinta o intreaga

constructie care se comporta ca un mecanism de
captare a luminii naturale si a energiei provenite din
radiatia solara. Acest tip de constructie functioneaza
pe principiul morii de vant – este captatoare de
energie luminoasa, se ghideaza singura (senzori
fotosensibili) dupa directia propice folosind energia
acumulata. Ea poate functiona ca in imaginea alaturata.
84
3.5. Surse de energie regenerabile

Conform Planului de crestere a numarului
de clădiri al caror consum de energie este aproape
egal cu zero, o Metodologie de calcul a
performantei energetice a clădirilor nZEB aplicata
pentru România133 sursele regenerabile de energie
pot fi grupate in două categorii:
 Sursele care alimentează reţeaua de

alimentare cu energie a localităţii - solare,
hidraulice, geotermală, eoliană, cogenerare de
înaltă eficienţă, etc.;
 Sursele de la nivelul proprietăţii incluzand

clădirea - eoliană, pompe de căldură, solară
termică, solară electrică, combustibil peleţi,
deşeuri agricole, pile de combustie etc.;
In sectorul public, masurile in sprijinul

strategiilor guvernamentale in domeniul eficientei
energetice se refera la creșterea eficienței și
reducerea consumului în iluminatul public, în
instalațiile de alimentare cu apă si în clădirile
publice.
In sectorul energetic masurile in sprijinul

strategiilor guvernamentale in domeniul eficientei
energetice se axeaza pe promovarea cogenerării
de înaltă eficiență, creșterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie134 si utilizarea bio-
combustibililor (până în anul 2020, procentul de utilizare a bio-combustibililor se va ridica la cel puțin 10%,
în condițiile noilor generații de bio-combustibili).
133
Sursa: http://www.mdrap.ro/userfiles/metodologie_calcul_performanta_energetica_iulie2014.pdf
134
Creșterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie:
 utilizarea surselor regenerabile de energie în condiții de eficiență economică pentru producerea energiei electrice și termice
85
Tipuri de energie regenerabila

Energiile care provin din surse care fie se
regenereaza prin procese naturale, fie sunt surse
practic inepuizabile sunt considerate în practică
energii regenerabile.
Energia luminii solare, a vânturilor, a apelor

curgătoare, a proceselor biologice și a căldurii
geotermale pot fi captate de către oameni
utilizând diferite procedee. Aceste forme de
energie regenerabila sunt valorificabile din punct
de vedere tehnic putând ajuta la generarea
curentului electric sau producerea de apă caldă, desi
in prezent sunt în mod inegal exploatate, există o
tendință de crestere în această ramură energetică.
Mai jos sunt abordate cateva din sursele
regenerabile de energie. Potențialul României
cuprinde, potrivit hărții energiei "verzi"contine 65%
biomasă, 17% energie eoliană, 12% energie solară,
4% microhidrocentrale, 1% voltaic si 1% geotermala.
Energia solară poate fi folosită printr-o varietate de

sisteme:
 Celule solare (fotovoltaice) - generare de

electricitate135. Sistemele de panouri
fotovoltaice pot fi integrate in anvelopa
 facilitarea accesului la rețeaua electrică, în faza de investiții;
 promovarea mecanismelor de susținere a utilizării surselor regenerabile de energie pentru producerea căldurii și apei calde
de uz casnic;
 dezvoltarea certificatelor verzi pentru a atrage capitalul privat în investiții în domeniul SRE;
135
Prima aplicaţie fotovoltaică din România integrată în faţada unei clădiri
Sursa: http://www.icpe.ro/ro/p/lans_parc_icpe_ro
86
cladirii prin adaugare (pepanta acoperisului) sau prin inlocuirea unor elemente de anvelopa cum ar
fi ferestrele. Datorita variatiilor in producerea de energie asociate cu fotovoltaicele, aceste sisteme
e bine sa fie conectate la retea.
 Centrale termice solare (heliocentrale) -

generare de electricitate
 Pompe de căldură utilizate in încălzirea

clădirilor (instalații care, consumând lucru
mecanic, transferă căldură de la un mediu
de temperatură mai joasă la altul de
temperatură mai înaltă).
 Panouri solare termice pentru încălzirea

clădirilor și să producerea de apă caldă de
consum
Energia eoliană136137
Energia eoliană este o soluţie viabila la

problema energetică globală aflandu-se printre
formele de energie regenerabilă care se pretează si
aplicaţiilor la scară redusă. Principalele avantaje ale
utilizarii energiei eoliene sunt:
 emisii zero de gaze cu efect de seră si

substanţe poluante, datorită faptului că nu se
ard combustibili
 producerea de energie eoliană nu implică nici

un fel de deşeuri
136
http://www.greensource.ro/avantaje&dezavantaje.html
137
Pe baza evaluării și interpretării datelor înregistrate, în România se pot monta instalații eoliene cu o capacitate de până la
14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrică de aproape 23 000 GWh/an. Potrivit unui studiu al Erste Group,
potențialul eolian al țării, estimat la 14.000 de MW, este cel mai mare din sud-estul Europei și al doilea din Europa.[35] Sursa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83
87
 costuri reduse pe unitate de energie produsă138
 costuri reduse de scoatere din funcţiune - eolienele pot fi integral reciclate.
Energia mareelor reprezinta energia provenita din flux/refluxul mărilor și oceanelor.
Energia hidraulică, energia apelor curgătoare
Energie potențială osmotică (energia gradientului de salinitate) - disponibilă din diferența de concentrație
de sare între apa de mare și apa de râu.
Energia geotermala este un tip de energie regenerabila provenita din căldura de adâncime a
Pământului. Apa fierbinte sau aburii sunt folositi pentru producerea electricității (centralele flash,
centralele uscate, centralele cu ciclu binar) și încălzire.
Energie provenita din biomasă: biodiesel, bioetanol, biogaz. Exista multiple variante de valorificare
energetică a biomasei (biocarburanți) - prin arderea directă cu generare de energie termică, arderea prin
piroliză (generare de singaz CO + H2), fermentaree (generare de biogaz CH4 sau bioetanol CH3-CH2-OH 139),
transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool și generare de esteri sau
degradarea enzimatică a biomasei cu obținere de etanol sau biodiesel.
138
In 2004, preţul energiei eoliene se situa deja la o cincime faţă de cel din 1980
139
în cazul fermentării produșilor zaharați; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în amestec cu benzina, poate fi utilizat
în motoarele cu combustie internă
88
89
90
4. LOCUINTE INDIVIDUALE SUSTENABILE DIN ROMANIA. STUDII

DE CAZ
Oscilând între nevoia de intimitate şi întâlnirea cu ceilalţi, locuirea rămâne subiectul central al
arhitecturii140.
Programul locuintei individuale permite discernerea mai clara a unor nevoi bazate pe un stil de
viata actual. Flexibilitatea, fluiditatea, adaptabilitatea, rezilienta sunt termeni care trebuie sa ajunga sa
defineasca programul de locuire contemporan. Alegerea studiilor de caz s-a bazat pe cateva criterii:
 Locuinta individuale situate in Romania
 Exemple recunoscute, premiate, popularizate ca eficiente energetic141142
 Disponibilitatea datelor
 Cladiri realizate recent
140
Argument Locuirea în comunitate - Bucureștii Noi Sursa: https://www.uauim.ro/galerie/teme/270/
141
http://www.rogbc.org/en/projects/romanias-greenest-buildings
142
http://www.construction21.org/romania/
91
Locuinta eco urbana Alexandrina

AUTORI: arh. Bogdan Pavel Babici, arh. Eliodor
Streza, în colaborare cu
arh. Tudor Iacob, arh. Anca Paunescu, arh. Monica

Streza, arh. Dragos Fodoreanu, arh. Paul Lipan
Weber
proiect design interior: Tecon, Moka Studio Design
proiectare structura: Inginerie Civila, ing.
Gheorghe Drugea, ing. Cristi Voicu
proiectare instalatii: Proing Grup, ing. Lucian Luca
LOCALIZARE:
Bucureşti, str. Alexandrina nr. 23
INDICATORI:
Regim de inaltime: S+P+3E
Suprafata desfasurata: 845 m2
Casa de pe strada Alexandrina nr. 23 este

un imobil dezvoltat pe un sit ingust, fapt ce
determina o elansare pe componenta verticala a
volumului cladirii. Raspunsul corect la provocarile
sitului, intr-un context construit dens in
vecinatatea lacului Herastrau, genereaza un volum
compact, chiar daca atipic dezvoltat in plan.
Favorizarea a doua directii volumetrice

corespunzand celor doua seturi de axe – unul
determinat de sit, celalalt de ratiuni practice de
vizibilitate, iluminat, orientare cardinala, este doar
una dintre strategiile adoptate de proiectanti
pentru a obtine o constructie care sa corespunda
unor cerinte ecologice si economice ridicate.
In descrierea proiectului in cadrul Bienalei
92
Nationale de Arhitectura din 2014 (al carei premiu la

sectiunea arhitectura locuintei l-a si castigat ex
aequo cu o alta cladire din Bucuresti de un alt
gabarit) proiectantii vorbesc de doua tipuri de
strategii adoptate in proiectare: elemente pasive si
elemente active. Arhitectura include in ea aceste
elemente pasive, imuabile, la care se adauga sisteme
active proiectate cu scopul eficientei energetice si
economice.
Arhitectura cladirii face uz de umbrirea

zonelor puternic insorite de la sud, apeland inclusiv la
elemente vegetale. Vitrajele largi corect distribuite
conform cerintelor de vizibilitate, vecinatate si
orientare cardinala sunt realizate cu tamplarie
eficienta energetic. Termoizolatia de vata bazaltica
de grosime 15 cm izoleaza elementele de plin ale
volumului.
Strategiile active sunt coordonate de un

sistem central de management (Building
Management System). Cladirea dispune de pompa de
caldura secundata de o centrala pe gaz, elemente de
incalzire radianta in pardoseala, incalzire si racire
prin elemente radiante amplasate in pereti si tavane,
schimbator de caldura pentru asigurarea ventilarii
cladirii cu recuperarea caldurii din aerul evacuat.
Iluminatul cladirii este economic, realizat cu corpuri
LED.
Prin amplasarea intr-o zona rezidentiala

privilegiata a capitalei, cumulat cu vizibilitatea
datorata recunoasterii prin intermediul premiului
Bienalei de Arhitectura, acest proiect constituie un exemplu benefic de promovare a arhitecturii bine
gandite ecologic, economic si de raportare la contextul construit.
93
Casa e4 din caramida de la

Wienerberger
AUTORI: TECTO ARHITECTURA - Arh. Sergiu-Catalin
Petrea, Arh. Cristina Petrea, Arh. Sabrina Ene, Ing.
Carmen Balint, Ing. Andreea Licsandru, Ing.
Alexandru Canghizer, Ing. Cristian Ghituleasca, Ing.
Mihaela Apostol, in colaborare cu:
Project manager: WIENERBERGER - Ing. Iulian Cuta
Eficienta energetica si fezabilitate economica:
AAEC - Profesor. Dr. Ing. Emilia-Cerna Mladin
Consultanta Sisteme energetice:
BAVARIA ECOSYSTEM - Ing. Kurt Theiss

LOCALIZARE:
Corbeanca, jud. Ilfov
INDICATORI:
Regim de inaltime: P+1+M
Inceputa in 2014, casa e4 din Corbeanca este

prima cladire rezidentiala din Romania construita la
standarde NZEB. Beneficiarii si investitorii acestei
cladiri sunt o familie cu doi copii.
Particularitatea acestei case este data de

faptul ca standardul NZEB este atins prin construirea
cu caramida si folosirea de materiale ceramice, in
dorinta de a atinge o eficienta energetica ridicata
concomitent cu respectarea unui nivel de confort
ridicat al beneficiarilor. Materialul ceramic este
folosit inclusiv la realizarea structurii si a planseelor.
94
Cladirea este acoperita, asa cum era de asteptat,

cu tigla ceramica.
Eficienta energetica a anvelopantei este

suplimentata cu vata minerala bazaltica.
Volumul cladirii este unul compact, cu un

numar redus de goluri pe fatadele imobilului.
Cladirea dispune de un sistem BMS pentru

controlul sistemelor cladirii in scopul maximizarii
eficientei de consum.
Se preconizeaza ca aceasta cladire va avea

un consum redus fata de cel uzual din Romania cu
pana la 80%. Acest fapt ramane a fi verificat pe
parcursul unei perioade de doi ani de utilizare,
timp in care cladirea va fi monitorizata.
Cladirea e4 de la Corbeanca se doreste a fi

un prim exemplu de cladire NZEB din Romania care
se adreseaza sectorului rezidential. Este important
de semnalat parcursul prin care a luat nastere
acest imobil – cel al alegerii de materiale eficiente
energetic garantate de producator, cu sustinerea
producatorului in procesul de proiectare si in cel
de punere in opera. Demersul este sustinut
deasemenea de consultanta la care echipa de
proiectare a apelat in domeniul eficientei
energetice si al sistemelor energetice ce urmau a fi
folosite. Rezultatul este astfel fundamentat atat
practic, cat si teoretic.
95
Casa pasiva UPB (Universitatea

Politehnica Bucuresti)
AUTORI: echipa mixta de specialisti din cadrul
Universitatii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”,
Universitatea Politehnică Bucureşti, Institutul de
Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti, Universitatea
Tehnică de Construcţii Bucureşti, Academia
Oamenilor de Ştiinţă din România si Institutul de
Cercetări Electrotehnice
LOCALIZARE:
Bucuresti, Universitatea Politehnica Bucuresti
INDICATORI:
Regim de inaltime: P+1
Aceasta cladire este o materializare a unui proiect de
cercetare realizat in echipa mixta de specialisti din 6
institutii educationale si de cercetare, asupra
transpunerii la conditiile climaterice din Romania a
standardului de “casa pasiva”. Asadar acest exemplu
se concentreaza asupra acestui standard pe care
reuseste sa il atinga prin utilizarea mai multor sisteme
si principii de eficienta.
Volumul dreptunghiular compact al cladirii

adaposteste doua locuinte cuplate (duplex). Folosirea
de surse alternative de energie in aceasta cladire –
panouri solare fotovoltaice si captatoare solare,
96
eoliana, put canadian si pompa de caldura143 reduc consumul, care ajunge la 112 kWh/mp*an, din care 11
kWh/mp*an pt incalzire/racire.
143
Sursa informatii: „Casele Pasive UPB – detalii arhitecturale şi de rezistenta” - dr. arh. Cristina Ochinciuc, dr. ing. Mihaela
Georgescu şi arh. Radu Andone, Universitatea de Arhitectura şi Urbanism Ion Mincu, A II-a Editie a Conferintei Internationale
Case Pasive in Romania 11 noiembrie 2011, Sala Palatului, Bucuresti, Romania
97
Casa CHE
AUTORI: Tecto Arhitectura
LOCALIZARE:
Suceava, jud. Suceava
INDICATORI:
Casa Che este un exemplu de casa pasiva (in curs de

certificare) realizat in cadrul natural al unei paduri din
centrul orasului Suceava. Raspunsul la cadrul natural
inconjurator a fost dat prin folosirea de suprafete vitrate
mari care sa permita o relatie vizuala directa.
In mijlocul cladirii se afla un atrium inchis verde, cu

rol de iluminare, ventilatie, dar si rol ludic prin amplasarea
unui hamac la nivelul 1 in golul atriumului, cat si conceptual
prin introducerea naturii – elementului vegetal – la interior.
Atingerea parametrilor de casa pasiva este realizata

prin intermediul materialelor folosite – structura de lemn,
cu izolatie de fibre de lemn si celuloza, inchideri de lemn
(care reflecta tematica de mai sus a inscrierii in cadrul
natural al padurii), cat si prin iluminatul natural, ventilarea
naturala, vitraje mari cu tamplarii performante. Utilizarea de
panouri solare ajuta la imbunatatirea eficientei energetice.
Astfel cladirea are un consum anual de 14 kWh/mp*an
incalzire/racire, sub standardul de 15 kWh/mp*an al caselor
pasive.
98
EvoHouse
AUTORI: Tektum Arhitectura&Arta
LOCALIZARE:
Cluj, str. Luminii, jud. Cluj
INDICATORI:
Cladirea EvoHouse introduce in Romania
un material de constructie inovativ denumit CLT
(Cross Laminated Timber) – panouri de lemn
incleiat – folosite cu rol structural cat si de
inchidere. Materialul asigura deasemenea un nivel
scazut al amprentei de carbon a imobilului.
EvoHouse este primul exemplu din

Romania de cladire pre-certificata ca fiind casa
pasiva, de catre Passivhaus Institut Darmnstadt.
Provocarea construiri la aceste standarde a

plecat de la dorinta beneficiarului de a locui intr-o
casa care sa aiba un consum cat mai redus si care
sa ofere un confort ridicat. Performantele
realizate se reflecta intr-un consum de
120kWh/mp*an, din care 15 kWh/mp*an pentru
incalzire/racire, incadrandu-se in limitele de casa
pasiva. Acest rezultat se datoreaza folosirii de
materiale eficiente – structura de lemn CLT,
termoizolatie cu fibra de lemn, tamplarie cu geam triplustrat, la care se adauga folosirea judicioasa a
ilminatului natural, ventilatie cu recuperator de caldura
99
Casa Solaris
AUTORI: Accent Design SRL (arh Anca si Adrian
Iovescu)
LOCALIZARE:
Voluntari, Jud. Ilfov
INDICATORI:
Suprafata desfasurata: 179,9 m2
Casa Solaris, situata in comuna Voluntari,

este o cladire eficienta energetic realizata cu
materiale si tehnici de constructie uzuale in
contextul actual din Romania. Exemplul acesta
mizeaza in primul rand prin folosirea de surse de
energie regenerabile – panouri solare fotovoltaice –
care produc mai multa energie decat este necesara
pentru imobil. Pe langa aceste panouri cladirea
dispune de un recuperator de caldura.
Elementul volumetric ce iese in evidenta

este panta abrupta a acoperisului spre latura de
sud a cladirii, incarcata cu panouri solare. Se poate
spune ca intentia initiala de eficienta energetica
ridicata este astfel exprimata puternic vizual.
Prin folosirea acestor cateva elemente de

design arhitectural si de eficienta energetica se
100
ajunge la un consum mai mic de 50 kWh/mp*an pentru incalzire/racire.144
Soleta zeroEnergy
AUTORI: echipa Soleta
LOCALIZARE:
Bucuresti
INDICATORI:
Regim de inaltime: P
Modelul realizat Soleta este un prototip, un
exemplu dintr-un sir de proiecte eficiente energetic,
comercializate si clasificate in functie de nevoile de
spatiu ale cumparatorului. Primul imobil construit
este cel de dimensiuni mici. Acesta ofera insa o
imagine asupra modelului propus de Soleta.
Cladirea atrage atentia in primul rand prin

volumul compact, fara pereti verticali la exterior,
pentru ca elementele de inchidere laterala sunt
constituite din pante abrupte de acoperis.
Acoperisul si peretele exterior se confunda astfel,
intr-o anvelopanta eficienta energetic, alcatuita din
panouri de lemn, structura de lemn lamelar, cu
termoizolatie de vata bazaltica si celuloza. Elemente
de umbrire - pergole de lemn – contribuie la
designul special al cladirii si la scaderea insoririi
excesive prin vitrajele largi din acoperis.
144
http://www.construction21.org/case-studies/ro/casa-solaris.html
101
Sistemele de ventilare si incalzire / racire ale cladirii sunt controlate de un sistem BMS.
Pe langa cele descrise mai sus, modelul poate genera pe viitor exemple construite cu performante
imbunatatite, pe placul doritorilor fascinati de
impactul vizual al cladirilor Soleta.
Ansamblu residential vile bioclimatice

Amber Gardens
AUTORI: Sc Design Divison Srl, Arh Andrei
Comanac
LOCALIZARE:
Tunari, jud. Ilfov
INDICATORI:
Proiectul de ansamblu rezidential Amber
Gardens a fost premiat inca din faza incipienta in
2013, la Bienala de Arhitectura Bucuresti, la
categoria Concursuri de arhitectură, studii şi
proiecte (nerealizate). Proiectul este astazi partial
construit si reuseste sa aduca in segmentul
rezidential de lux din Romania proiectarea la nivel
de casa pasiva.
Atractive vizual prin folosirea de volume

clar definite si elemente de lemn, cladirile Amber
Gardens sunt realizate folosind tehnici si materiale
uzuale contemporane, cu structura de beton si
inchideri de caramida. Proiectarea judicioasa
elimina insa puntile termice si apeleaza la
termoizolatie eficienta, tamplarie performanta cu
trei foi de geam, cat si la panouri solare pentru
apa calda, panouri radiante, pompe de caldura.
102
Rezultatul este un ansamblu imobiliar eficient energetic, ce mizeaza pe acest aspect pentru atragerea de
viitori locatari interesati de aspectul ecologic si de standardul de casa pasiva. Eficienta energetica a
modelului ramane a fi dovedita in timp.
Prispa - Solar Decathlon 2012

AUTORI: echipa Prispa constituita din cadre didactice
si studenti din Universitatea de Arhitectură şi
Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea Politehnică
Bucureşti, Universitatea Tehnică de Construcţii
Bucureşti
LOCALIZARE:
Bucuresti (pozitionare temporara la Madrid in cadrul
Solar Decathlon 2012)
INDICATORI:
Regim de inaltime: P
Proiectul Prispa a reprezentat pentru un grup
de studenti reuniti intr-o echipa multi-disciplinara o
aventura in domeniul arhitecturii sustenabile, o
ocazie de a dovedi eficienta unor modele traditionale
arhitecturale si o sansa de a porni cu dreptul pe
drumul unei cariere in domeniul proiectarii
sustenabile. Concursul Solar Decathlon 2012 a fost
prilejul perfect pentru a constitui o comunitate in
jurul ideii de cladire eficienta energetic. Mai mult
decat atat, Prispa s-a dovedit a fi o unealta educativa
pentru o generatie tanara in cautare de repere pentru
un viitor necesar a fi caracterizat de sustenabilitate.
Elementul arhitectural al prispei, structura de

lemn modulara, izolatia cu fibra de sticla, panourile
solare, recuperatorul de caldura, panourile radiante,
principiile de ventilare, sunt cateva din elementele
103
care au adus proiectului Prispa locul 4 la prima competitie de proiect eficient energetic la care a participat
o echipa din Romania.
EFdeN Solar Decathlon 2014

AUTORI: echipa EFdeN constituita din studenti din
Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti,
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion
Mincu”, Universitatea Politehnică Bucureşti
LOCALIZARE:
Bucuresti, b-dul Pache Protopopescu nr.16
(pozitionare temporara in cadrul Solar Decathlon
2014)
INDICATORI:
Continuarea avantului dat de Prispa in
2012 este proiectul EfdeN, realizat cu ocazia
concursului Solar Decathlon din 2014. Lectiile
invatate la editia trecuta cat si o abordare de
management si promovare a proiectului diferita,
au dus la crearea prototipului EfdeN, ce gazduieste
acum Primul Centru de Cercetare a Condițiilor de
Confort din România. Proiectul este o baza
educationala pentru studenti si un punct de
pornire pentru cercetari si dizertatii viitoare.
Proiectul se contureaza in jurul elementului

arhitectural puternic al unei sere dezvoltate pe
verticala. Accentul pus pe componenta instalatiilor
eficiente se transpune intr-un sistem de tuburi de
apa localizate in pereti pentru incalzire si racire,
panouri radiante, recuperator de caldura,
controlate de un sistem BMS. Structura metalica
104
permite demontarea si transportarea facila a cladirii.
Casa aproape zero energie și casă

pasivă – soluții sustenabile pentru
clădiri rezidențiale
AUTORI (COLECTIVUL DE CERCETARE)
Drd. Arh. Dan STOIAN, Conf. dr. ing Daniel DAN.

Prof. dr. ing Valeriu STOIAN, Sl. dr. ing Tamas
NAGY-GYORGY, As. dr. ing Sorin-Codrut FLORUT,
As. dr. Ing. Cosmin DĂESCU, Drd. ing. Simon
PESCARI, As. dr. ing Calin SEBARCHEVICI
LOCALIZARE: Timisoara
INDICATORI:
Suprafata desfasurata
Cladirile au fost realizate in cadrul unui proiect de

exploratorie cu urmatoarele etape145:
 Etapa I - Proiectarea, executia detaliilor,

achiziția materialelor, echipamentelor si
ertificarea energetica pentru NZEB
 Etapa II – Evaluarea performantelor

energetice pentru casa in sistem PH,
utilizand datele inregistrate prin
monitorizare, execuția lucrărilor de
construcții și instalații pentru NZEB,
145
Sursa: http://www.ct.upt.ro/centre/reco/nezebuild.htm
105
conceperea, achiziția sistemului de monitorizare și monitorizarea NZEBE
 Etapa III – Studiu comparativ al eficientei energetice intre variantele PH si NZEB
 Etapa IV – Monitorizarea consumurilor reale, optimizarea costului global și evaluări privind ciclul de
viață pentru sistemul NZEB
 Etapa V – Evaluarea consumurilor de energie, a ciclului de viață pentru NZEB, elaborarea de

recomandari si reguli generale pentru realizarea cladirilor rezidentiale in climat temperat, in sisteme
noi, eficiente energetic
106
5. IPOSTAZE DE EFICIENTA ENERGETICA APLICATE IN CONTEXT.

CERCETARE PRIN PROIECT.
“Arhitectura ecologică este o colaborare ştiinţifică vastă şi complicată şi un efort creativ. Noi
încă nu am început să o stăpânim. Încă nu ştim cum să acţionăm prin schimbarea scării
problemelor de la cea a construcţiilor individuale la scara oraşului.”
Thomas Herzog
5.1. Cercetarea prin proiect ca metoda de lucru

Experimentele de design de cladiri aproape zero energie au reprezentat instrumente importante in
actuala cercetare doctorala. Cercetarea prin proiect nu este doar utila, este chiar necesara pentru
intelegerea mecanismelor care stau in spatele construirii de cladiri aproape zero energie.
Studiile de caz expuse în continuare sunt alese din practica personală și prezentate în ordine
cronologică. Nici unul dintre exemplele de mai jos nu este inca realizat. Intenția acestei lucrări este de a
identifica principii și provocări în procesul de design al clădirilor aproape zero energie, iar cele 6 exemple
au fost selectate în așa fel încât să demonstreze unele dintre aceste caracteristici. Proiectele prezentate
sunt variate ca scară și funcțiune adăpostită. Ceea ce le uneste este efortul de a testa si imbogati
cunostiintele dobandite la nivel teoretic prin practica de arhitectura.
Cercetarea prin proiectare asigură evidențierea problemelor reale care apar în procesul de
proiectare al clădirilor aproape zero energie. Clădirile aproape zero energie implică un grad de
complexitate suplimentar, sunt mult mai multe puncte de cotitura implicate în procesul de proiectare.
Succesul soluției nu depinde de o singură idee, ci de agregarea și integrarea deciziilor luate pe parcurs într-
o abordare holistica. Deciziile sunt interconectate, se influențează reciproc. Metodologia de cercetare
abordata a fost cercetarea prin proiectare146.
146
http://www.architecture.com/Files/RIBAProfessionalServices/ResearchAndDevelopment/WhatisArchitecturalResearch.pdf
107
Designul unei cladiri nu se constituie neaparat intr-o forma de cercetare, dar in contextul acestei
lucrari studiul de caz poate fi definit ca
reprezentând o „metodă activă de învăţământ,
bazată pe o implicare intensă a participanţilor la
procesul de pregătire în abordarea şi de regulă, în
soluţionarea unei soluţii-problemă cu scopul
aplicării creatoare a cunoştinţelor dobândite şi a
formării şi dezvoltării de aptitudini şi
147
comportamente de management eficace
Procesul de design integrat148
Pentru proiectarea clădirilor aproape zero energie este necesar un proces integrat de design,
metoda colaborativa, interdisciplinara. Adoptarea unei abordări integrate in proiectarea clădirilor poate
conduce la o utilizare eficientă a resurselor.
Figura 26: Comparatie intre procesul de design integrat şi cel traditional149
5.2. Valori comune clădirilor sustenabile 150

In studiile de caz prezentate in aceasta lucrare, analiza a fost structurata conform urmatoarelor valori:
 Optimizarea potențialului sitului
 Optimizarea consumului de energie
 Conservarea și protejarea apei
 Asigurarea climatului interior
 Optimizarea practicilor operaționale
 Optimizarea utilizării spațiului și a materialelor de construcții
 Reziliența și adaptabilitatea clădirii
147
1 D. B. Bromley, The Case-Study, Method in Psychology and Related Disciplines, U.K., Chicester, 1986, pag. 177-178 2 O.
Nicolescu (coordonator), Management aplicativ-studii de caz, Bucureşti, Institutul Manager, 1994, pag. 7” .
148
http://www.cmhc-schl.gc.ca/en/inpr/bude/himu/coedar/upload/Integrated_Design_GuideENG.pdf
149
Sursa: http://www.earthly-ideas.com/images/design_process.gif
150
Principles for nearly zero energy buildings http://www.bpie.eu/documents/BPIE/publications/LR_nZEB%20study.pdf
108
Optimizarea potențialului sitului
Designul de clădiri sustenabile începe cu selectarea sitului propriu-zis, inclusiv luarea în considerare
a refolosirii sau reabilitării unor clădiri existente. Amplasamentul, orientarea, precum și amenajarea unei
clădiri afectează ecosistemele locale, metodele de transport, precum și consumul de energie. O clădire
durabilă ar trebui să reducă, să controleze, și/ sau să trateze scurgerile de ape pluviale. Dacă este posibil, să
depună eforturi pentru a susține flora și fauna indigenă.
O clădire durabilă ar trebui nu doar să folosească rețelele existente, ci chiar să le îmbunătățească

(ex.: circulația pietonală pe sit, managementul apelor pluviale). Ar trebui să rezolve din problemele
existente fără a genera altele noi. Este important să se integreze principii de creștere inteligentă (smart
growth) în procesul de design, indiferent de scara proiectului.
Înțelegerea principiilor arhitecturii locale - de multe ori, vernacularul a găsit deja soluții care pot să
pară inovatoare. (ex.: prispa, streasina). Sustenabilitatea a condus la o revizure a modului în care privim
arhitectura tradițională. Arhitectura vernaculară s-a dezvoltat în timp, într-un anumit areal, razpundand
condițiilor climatice și resurselor disponibile.
Optimizarea consumului de energie
Clădirile prezentului contribuie la grave probleme de mediu, din cauza consumului excesiv de
energie și resurse naturale. Clădirile pot fi proiectate pentru a satisface nevoia ocupantului de confort
termic la un nivel redus de energie și consum de resurse. Adoptarea unei abordări integrate în proiectarea
clădirilor poate conduce la o utilizare eficientă a resurselor. Echilibrul optim între economiile de energie și
producția de energie din surse regenerabile trebuie găsit atât pentru construcțiile noi cât și pentru
reabilitarea clădirilor existente.

evidente. Este esențial să se găsească modalități de a reduce necesarul de energie, creșterea eficienței, și
pentru a maximiza utilizarea surselor regenerabile de energie la nivel de rețele energetice naționale.
Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor existente este importantă în creșterea

independenței energetice. Fiecare amplasament are parte de propria relație dintre clădire - surse de
energie regenerabila.
Pe lângă clasificarea uzuală (energie eoliană, solară, geotermala, biomasă, etc.) sursele de energie
regenerabila pot fi clasificate și în funcție de relația cu clădirea:
109
 Generare pe amprenta clădirii
 Generare pe sit din surse regenerabile locale (soare, vânt)
 Generare pe sit din surse regenerabile externe (biomasă)
 Generare în afara sitului (centrale eoliene)
 Consum din afara sitului prin cumpărarea de „energie verde”.
Conservarea și protejarea apei
Apa potabilă este o resursa limitată, ea reprezintă doar 2,5 % din totalul apei de pe glob, fiind în
proporție de 2/3 blocată în lacuri și ghețari.
Efortul de a aduce apa potabilă pentru uz casnic consumă resurse enorme de energie în pompare,
transport și tratament. De multe ori produse chimice potențial toxice sunt folosite pentru a face că apa să
fie potabilă. Costurile de mediu și financiare pentru tratarea apelor reziduale sunt semnificative. O clădire
durabilă ar trebui să utilizeze în mod eficient apa, și să o reutilizeze pe sit atunci când este posibil. În mod
ideal apa nu ar trebui să părăsească situl fără a fi filtrată sau tratată. Apa pluviala poate fi utilizată pe sit, nu
deversată in canalizare, unde gestionarea ei devine o problemă.
Optimizarea utilizării spațiului și a materialelor de construcții
Materialele utilizate într-o clădire durabilă pot reduce impactul ciclului de viață al clădirii asupra
mediului (încălzirea globală, epuizarea resurselor și toxicitatea).
Clădirile sustenabile trebuie să încerce utilizarea materialelor durabile, locale, reutilizabile,

reciclabile, din surse regenerabile (surse FSC), cu o amprentă de carbon redusă, sănătoase și naturale.
Asigurarea climatului interior
Calitatea mediului interior al unei clădiri are un impact semnificativ asupra sănătății, confortului și
productivității ocupanților. Printre alte atribute, o clădire durabilă maximizează utilizarea luminii naturale,
cu ventilație adecvată și control al umidității, optimizează performanța acustică, și evită utilizarea de
materiale cu emisii mari de compuși organici volatili.
Optimizarea practicilor operaționale
Considerarea din faza de proiectare a posibilelor problemele de exploatare și de întreținere a

clădirii facilitează condiții de mediu de lucru imbunătătite, costuri de energie și de resurse reduse.
110
Reziliența și adaptabilitatea clădirii
Rezilienţa este capacitatea unui sistem de a absorbi şocurile şi de a se reorganiza în timpul

schimbărilor, astfel încât să-şi păstreze in continuare, aceeaşi funcţie, structură, identitate şi răspuns.
(Walker et. al., 2004). Reziliența clădirii la factorii de mediu asigură capacitatea ei de a opera în condiții
extreme. Efectele schimbărilor climatice implică necesitatea clădirilor de a funcționa corect pe o plajă mai
largă de condiții de mediu. Adaptabilitatea unei clădiri reprezintă capacitatea unei clădiri de a putea
corespunde mai multor utilizări pe parcursul ciclului de viață.
5.3. S.N.A.I.L 151

Cercetare prin proiect - S.N.A.I.L. Spațiu Mobil
Condensator Social - Standard Passive House
Actuala Directiva EPBD Reformată a UE

prevede că, până la sfârșitul anului 2020, toate
clădirile noi construite sa fie clădiri aproape zero
energie (nZEB). Există un decalaj de dezvoltare
între România și alte țări ale UE în cercetarea
conceptului nZEB și punerea în aplicare a
cerințelor EPBD Reformata. Acest decalaj de
dezvoltare este critic pentru mai mulți actori
sociali, variind de la administrațiile locale, ONG-
uri, grupuri informale de tineri în căutare de spațiu
de lucru colectiv.
Proiectul S.N.A.I.L. Spațiu Mobil

Condensator Social a fost realizat in scopul
participarii la Social Innovation Tournament,
initiativa a Bancii Europene de Investitii care anual
sponsorizeaza antreprenori care au ca scop
principal generarea unui impact pozitiv in
151
Echipa: Asist. Drd. Arh.Sonia Raetchi, Drd. Arh. Radu Andone,
Phd. Teodora Palarie, psych. Cristina Pascanu, ViitorPlus – Padurea Copiilor
Phd. Alexandru Ioan Nichifor
111
societate din punct de vedere social, etic sau al ecologic.
In România, multe comunități rurale nu dispun de spații adecvate pentru educație și operațiuni
administrative, impactul social fiind dificil de creat.
Abandonul școlar este unul dintre cele mai mari din

UE, cauzat de condiții improprii pentru copii și
profesori, construcții vechi, lipsa de utilități, de
distanțele lungi pâna la școală, cu dificultăți în
găsirea de soluții pentru navetă.
La nivel mondial, există mai mult de 20 de

milioane de containere intermodale, conform
prezentarii generale a World Container Fleet din
2015152, iar durata de viata a unui container este de
aproximativ 15-20 de ani. Acumularea de
containere folosite poate fi o problema
proeminenta in jurul lumii.
Autorii, în colaborare cu ONG-ul "ViitorPlus"

au început procesul de proiectare al un prototip -
S.N.A.I.L, care oferă o construcție modulară,
durabilă, care integrează containere de transport
maritim utilizate, reprezentand o sursă de energie
captată. Imobilul va oferi o utilizare mixtă a
spațiului, integrand principiile unei case pasive,
fiind în același timp durabil, flexibil, scalabil și la
prețuri accesibile.
Proiectul este inovator deoarece creează un

spațiu tip condensator social, care integrează
tehnologii inovatoare de economisire a energiei și
conservarea resurselor prin soluții arhitecturale.
Este o construcție modulară versatilă și repetabilă,
152
http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/rmt2015_en.pdf
112
al cărei scop este de a oferi flexibilitate în spațiile de lucru publice. Proiectul își propune să ofere un spațiu
scalabil, modular pentru a spori accesul la educație, dezvoltarea turismului și implicarea comunității în
procesele de luare a deciziilor. Prototipul pe care il propunem este optimizat pentru a oferi spațiu pentru
studiu, educație, dialog deschis și, de asemenea, crearea unor locuri de muncă în aceste domenii pentru
populația locală.
Prin crearea unui prototip pentru un Spațiu Mobil Condensator Social, realizat din containere
maritime utilizate de transport maritim, S.N.A.I.L. va oferi un model de buna practica a spațiilor de lucru
publice durabile și flexibile. După elaborarea proiectului tehnic și arhitectural, precum și construirea
prototipului în București, proiectul va fi disponibil ca un design liber, transparent și repetabil.
Proiectele pilot sunt extrem de importante în furnizarea de exemple care pot fi ulterior scalate in
funcție de necesitați.
113
5.4. Competitie internationala deschisa153

- Muzeul Maghiar de Etnografie, certificare
BREEAM154
Liget Budapest este titlul unei competiţii
155
internaţionale deschise de arhitectură având că temă
un parc al muzeelor (museum cluster/grup de muzee).
Grupurile de muzee sunt o practică din din ce în

ce mai des întâlnită, care are rolul de a cataliza
dezvoltarea turismului cultural.
Liget Budapest are 4 subcompetiţii: Muzeul de

Arhitectură şi Fotografie, Muzeul de Etnografie, Casa
Muzicii Maghiare şi noua Galerie Naţională de Artă.
Având în vedere complexitatea crescută a proiectului,
competiţia se desfăşoară în două etape. În total, aproape
500 de proiecte au fost acceptate în concurs, dintre care
109 pentru Muzeul Maghiar de Etnografie.
Unul dintre aspectele cheie ale temei de

proiectare a constat în conceperea unei clădiri
sustenabile, care să poată fi certificată BREEAM Excellent.
BREEAM este un sistem de certificare care încurajează
proiectarea durabilă şi utilizarea de materiale locale în
construcţia, exploatarea şi întreţinerea clădirilor. În plus,
cerinţele sale specifice au fost dezvoltate în scopul de a
proteja sănătatea şi bunăstarea ocupanţilor clădirii.
153
Echipa elaborare: Arh. Radu Andone, Arh. Nichifor Alexandru, Arh. Sonia Raetchi, Arh. Maria Moreanu, Stud. Arh. Carmen
Orzea, Stud. Arh. Sebastian Comanescu. Colaboratori: Arh. Roxana Triboi, Arh. Mihai Suarasan, Stud. Arh. Eli Catrina
154
http://www.breeam.org/
Exista 10 categorii principale care trebuie evaluate, subdivizate la randul lor in 48:
Management/ Health and Wellbeing/ Energy/ Transport/ Water/ Materials/ Waste/ Land use and Ecology/ Pollution/
Innovation,
155
http://ligetbudapest.org/
114
Sistemele de certificare ale construcţiilor

verzi sunt instrumente importante pentru a încuraja
şi recompensa responsabilitatea socială şi de mediu.
În ultimul deceniu, a existat o creştere rapidă a
numărului de metode de evaluare, instrumente,
etichete şi certificate. Încă nu există un sistem
universal, ci mai degrabă o serie de sisteme
dezvoltate la nivel local, adaptate la nevoile fiecărei
ţări.
Muzeul de Etnografie - descriere
Muzeul se deschide către parc, şi se retrage

de la stradă. Întreaga clădire poate fi percepută din
foayerul principal, întoarsă pe dos şi poate fi
înţeleasă. Vizitatorii pot călători, mereu urcând, dar
având întotdeauna scopul lor final în vedere.
Relaţia cu situl
Intersecţia este marcată de o piaţă, un lobby

urban acoperit de peretele perforat, întors pe
orizontală ca un umbrar. Clădirea are un aspect
compact când este privită din străzile adiacente.
Clădirea este paralelă cu frontul opus dar se

opune clădirilor aflate acolo. Ţesutul urban
înconjurător este voluminos, masiv. Clădirile
existente acoperă întreagă parcelă, cu numai o mică
curte interioară. Ele nu au spaţii publice, loc pentru
interacţiune, pentru legături între oameni. Muzeul
de Etnografie nu face un astfel de lucru. Este un
muzeu social, deschis către viitor şi reînnoire:
colecţiile sale deosebite sunt bazate pe viaţă reală,
pe interacţiunea socială.
115
Spre stradă, clădirea oferă un zid, închizând şi protejând colţul parcului. Totuşi, acest perete este
permeabil, se stabileşte o limita, dar ea poate fi trecută. Este un prag, spre o lume diferită de cea a
oraşului. Peretele întoarce colţul. El ţine clădirea, un tezaur cu toate comorile sale. Peretele se întoarce pe
orizontală. El devine un adăpost. Acesta acoperă clădirea, protejând-o de soare. Clădirea se retrage, între
clădire şi perete se creează un microclimat. Este un spaţiu adăpostit, umbrit, ca sub coroana unor copaci.
Apei îi este dat de rolul de iniţiere, reflectând părţi ale clădirii, reflectând parcul şi viaţa oraşului.
Interstiţiile din pavaj devin rigole înguste, care conduc apa spre bazine de retentive de mică adâncime care
creează cu ajutorul vântului un microclimat confortabil.
Spre parc, clădirea îşi arată adevărată faţă. Expoziţiile, cutii stivuite dau o senzaţie tectonică, lăsând
însă spaţiu de joacă. Unitatea şi diversitatea sunt redate în faţada care se oferă parcului.
Accesul orientat spre promenada pietonală principală, din direcţia Heroes' Square oferă un semnal
arhitectural: turnul expoziţiilor temporare. Sub turn, vizitatorii se opresc şi regrupează înainte de a intra în
foayerul muzeului. Punctul de acces dinspre parc oferă o zona pavată deschisă care se dizolvă în spaţiul
verde adiacent. Conturul dat al situluii este prea riguros pentru a fi păstrat ca atare. El trebuie să fie
dizolvat, amestecând parcul şi oraşul, adăugând spaţiu pentru oameni.
Magazinul de suveniruri, aliniat cu stradă are rol de vitrină, atrage vizitatorii spre el şi apoi în
muzeu. Acesta acţionează că o zona tampon, în care curioşii poate fi atraşi înăuntru, făcând saltul de la a
cumpăra suveniruri la a experimenta cultura.
Intrarea de la stradă este situată între peretele baldachin (canopy wall) şi clădire, permiţând unor
grupuri mari să ajungă cu autobuzul. În aceeaşi zona, clădirea lasă o poartă către parc, care permite
vizitatorilor să se orienteze în spaţiu. Parcul acţionează că un punct de reper pentru muzeu, în itinerariile
turistice contorsionate, care lasă impresii trecătoare legate de oraş. Muzeul nu este doar vizitat, trebuie
experimentat.
116
Orientarea
Expoziţiile şi biblioteca beneficiază de

lumină naturală constantă prin ferestrele orientate
către nord-est şi nord -vest. Spaţiile publice
deschise, orientate spre sud-vest şi sud-est sunt
umbrite de peretele umbrar care se transformă pe
orizontală într-un baldachin.
Muzeul de Etnografie asigură un mediu

prietenos pentru pietoni şi biciclişti. Conexiunilor
între stradă şi parc le este acordată prioritate,
parterul fiind extrem de permeabil pentru
circulaţia publică.
Parcarea şi sistemul de transport. Situl

selectat este transformat radical, dintr- un loc de
parcare, o insula de căldură evitată de pietoni, într-
o zona eliberată de maşini, umbrită de peretele
baldachin.
Locurile de parcare pentru personal,

împreună cu depozitarea bicicletelor acestora şi
vestiare sunt prevăzute într-o parcare închisă, în
subsolul clădirii.
Parcarea pentru vizitatorii este situată în

afara zonei proiectate, fiind legată la nivel
de subsol cu clădirea muzeului.
Grupurile de vizitatori care sosesc cu

autobuzul au o zona special desemnată, alături de
Dózsa György Street, zona în care se pot regrupa în
umbră, înainte de intrarea în muzeu. Autobuzele
turiştilor vor fi parcate în afara amplasamentului,
117
în parcul auto construit lângă Grădina Zoologică din Vágány Street.
Aspect inovator
Muzeul este învăluit de un zid, care îl separă şi protejează de stradă. Unele dintre cadre deţin
panouri fotovoltaice, unele ecrane de umbrire şi unele acţionează că display pentru evenimentele curente.
Această suprafaţă perforată oferă o profunzime vizuală fiind animată prin intermediul umbrelor pe care le
creează. Spaţiile expoziţionale încurajează modele de explorare pentru vizitatori, care nu sunt condiţionate
de o succesiune de spaţii rigide.
Spaţiile pentru expoziţii temporare utilizează o abordare verticală, vizitatorul este ghidat prin
ele cu un lift care se porneşte din foayerul central. La fiecare etaj, un amplu spaţiu deschis oferă curatorilor
posibilitatea de a schimbă exponatele foarte uşor. La fiecare nivel, expoziţia permanentă prezintă o hibrid
între un sistem alveolar şi un circuit.
Relatii spatiale ale cladirii
Sala de evenimente si amfiteatrul pentru prelegeri sunt pe jumatate scufundate. Sala de

evenimente este orientata catre oras si intersectie. Sala de cursuri este mai retrasa, are ferestre care
privesc spre parc.
Muzeul copiilor se afla la primul etaj, fiind usor accesibil si vizibil din holul de la intrare. Spatiile sale au un
caracter ludic, cu coridoare cotite care sa incurajeze curiozitatea.
Biblioteca se afla pe raftul de sus a cladirii, sala de lectura primind lumina naturala. Alaturi de
biblioteca, se afla o terasa deasupra foayerului, umbrita de perete baldachin.
Eficienţa energetică
Foayerul de acces acţionează că un spaţiu solar. În timpul lunilor calde, guri de aerisire plasate sus
sunt deschise, şi permit aerului cald să se ridice, prevenind astfel supraîncălzirea. În timpul lunilor reci,
orificiile de ventilaţie sunt închise, cauzând preîncălzirea aerului înainte de a intră în sistemul de ventilaţie,
care este echipat cu unităţi de recuperare a căldurii de mare randament. Energia geotermală utilizată
pentru încălzire este produsă pe sit şi provenită din pompa de căldură-sol-apă.
Peretele baldachin este compus din cadre de dimensiuni variabile, stivuite unul peste altul, care ţin
panouri fotovoltaice cu umbrire, brissoleluri de lemn şi cadre de afişaj. Ventilarea naturală încrucişată este
posibilă în majoritatea spaţiilor clădirii.
118
Eficienţa energetică în iluminatul artificial va fi asigurată prin utilizarea de LED şi fibră optică pentru
iluminarea sălilor de expoziţii.
Sănătate şi confort
Personalul muzeelor lucrează într-un turn cu etaje decalate, cu acces separat de public. Opţiunea
pentru turnul de birouri oferă condiţii optime pentru personal, atât din punct de vedere al iluminatului
natural cât şi a ventilaţiei. Toate birourile au vedere directă, neobturata spre exterior.
Managementul apei. Gestionarea apei are scopul de a reduce consumul de apă potabilă pentru instalaţiile
sanitare prin utilizarea de co50mponente eficiente şi sisteme de reciclare a apei.
Zona de colectare a apei de ploaie este situată la parter şi pe acoperiş. Terasa verde, care se află
deasupra foayerului este folosită pentru încetinirea fluxului pluvial, şi adăugarea unui spaţiu tampon, cu
temperatura mai scăzută, în lunile de vara. La parter, apa este călăuzită prin rigole înguste spre bazinele de
retenţie de mică adâncime, amplasate în jurul clădirii. La nivelul solului, colectarea excesului apei de ploaie
va fi făcut parţial deasupra solului, în bazine de retenţie de mică adâncime, care ajută în crearea unui
microclimat exterior. Restul apelor pluviale vor fi stocate în subteran, şi vor fi folosite pentru WC sau alte
utilizări non-potabile pe situl clădirii. Soluţiile integrate durabile cu sistem de drenaj urban vor asigura ca
utilizarea apei de ploaie în exces va fi pentru irigaţii în parc, în imediata vecinătate a sitului. Apa potabilă va
fi obţinută de la reţeaua urbană. Muzeul de Etnografie are mai multe subunităţi în monitorizarea
consumului de apă, pentru fiecare dintre ele un subcontor separat va fi montat pe alimentarea cu apă
Impactul asupra mediului al materialelor de construcţii.
Clădirea încorporareaza materiale durabile, locale, reutilizabile, reciclabile, din surse regenerabile
(Surse FSC), cu o amprenta de carbon redusă, sănătoase şi naturale. Lemnul iese în evidenţă ca având toate
aceste calităţi.
119
Studiile de evaluare a ciclului de viaţă au

demonstrat că utilizarea lemnului în loc de
materiale cu energie intensiva reduce
semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, şi
va contribui la reducerea dependenţei de
combustibili fosili.
Lemnul provine dintr-o sursă

regenerabilă, iar costul energiei solare pentru
producerea sa este zero. Copacii absorb CO2 din
atmosfera şi când lemnul este folosit în
fabricarea materialelor de construcţii, este
sechestrat în aceste materiale prevenind astfel
eliberarea de mai mult CO2 în atmosfera.
Uşile şi ferestrele au rame din lemn cu

geamuri triple (max. U = 1,0 W / mp) au
avantajele de a fi materiale regenerabile, izolare
naturale, şi uşor de reciclat.
Utilizarea terenului şi ecologia.

Amplasamentul Muzeului de Etnografie este în
prezent folosit ca un loc de parcare de mari
dimensiuni, care generează un efect de insulă
termică în zona înconjurătoare. Clădirea
Muzeului şi amenajarea teritoriului generează
un impact pozitiv pe sit, generând un
microclimat. Muzeul acţionează că o zonă
tampon, care separă parcul de stradă.
120
5.5. Reabilitarile cladirilor spre nivelul

de aproape zero energie
Dupa cum am precizat si in Capitolul 2, in
Romania nu sunt stabilite standarde diferite pentru
reabilitari fata de cladirile noi aproape zero energie.
Termenul de renovare majoră este definit prin
lucrări efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la
sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri
depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii.
Cladiri de patrimoniu
“Din cele 26.900 de monumente şi situri

istorice listate, 75% sunt în pericol de
deteriorare sau se află într-un stadiu
avansat de degradare”156
Raportul Ordinului Arhitecților privind

orasul București publicat in 2016 prezinta problema
degradarii prin reabilitare. Interventiile fara
discernamant precum placarea fațadelor cu
polistiren și schimbarea tâmplăriei de lemn cu
tâmplărie din PVC a unor constructii de patrimoniu
nu constituie singura formă de intervenție pentru
creșterea performanței termice a imobilelor:
„Polistirenizarea” duce la o degradare

ireversibilă a imaginii urbane a Bucureștiului
și a identității orașului istoric.”
156
HOTĂRÂRE nr. 1.460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi
2013-2020-2030 Sursa http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/100019
121
Este necesară utilizarea unor soluții alternative

„polistirenizării”, în funcție de arhitectura imobilului
și a fondului urban existent.
Ordonanţa de urgenţă nr.

157
18/2009 cuprinde urmatoarele lucrări de
intervenţie eligibile:
 lucrări de reabilitare termică a sistemului de

furnizare a apei calde de consum;
 instalarea, după caz, a unor sisteme

alternative de producere a energiei din surse
regenerabile.
 lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire;
 lucrări de reabilitare termică a anvelopei cuprinzand: izolarea termică a faţadei, închiderea

balcoanelor /logiilor cu tâmplărie termoizolantă, izolarea termică a planşeului peste subsol.
Acelasi act normativ prevede si ca odată cu executarea lucrărilor de intervenţie principale pot fi
eligibile şi lucrări conexe158.
Proiectul EU ZEB159 promoveaza solutii prefabricate, modulare adaptate reabilitarilor, cateva dintre
acestea fiind: iNSPiRe160, MEEFS161, RetroKit (SINTEF)162 si Bricker163.
Reabilitarea rezidentiala complexa
Blocurile tipizate au o pondere de 72% din fondul de locuințe existente în mediul urban. Circa 58%
din blocurile existențe (2,4 milioane apartamente) construite înainte de anul 1985, ar necesită în prezent
157
SURSA: http://legestart.ro/anveloparea-termica-a-blocurilor/
158
Lucrările conexe sunt posibile în condiţiile în care acestea se justifică tehnic ( în auditul energetic si în expertiza tehnică).
159
Sursa: http://www.house-energy.com/NZEB/Retrofitting.html
160
http://inspire.ec.europa.eu/
161
http://www.meefs-retrofitting.eu/
162
http://www.sintef.no/prosjekter/retrokit/
163
http://www.bricker-project.com/
122
intervenții de reabilitare și modernizare termotehnică. Multe dintre acestea nu au fost inca reabilitate, nici
catre standardul local C 107 nici catre standardul nZEB. Aceasta intarziere ofera oportunitatea de a studia
si proiecta cai prin care reabilitarile pot raspunde si la alte cerinte de piata precum densificarea urbana si
renovarea profunda in acelasi timp ocupandu-se si de provocari urbane si social comunitare.
Planimetria cladirii raspunde la nevoile percepute ale momentului proiectarii si construirii,

rezultatul fiind un plan rigid, cu sectiune standardizata. Aceasta pesonifica o arhitectura foarte pragmatica
si o saracie vizuala a fatadelor. Vastele schimbari in stilul de viata (weekend de 2 zile, tehnologia actuala cu
problemele acustice corelate, societatea capitalista orientata spre consum si acumulare de bunuri) au
modificat nevoile percepute de catre rezidenti pentru spatiu, intimitate, flexibilitate, necesitand noi
abordari in designul cladirilor. Imobilele construite in perioada comunista trebuie sa fie adaptate pentru
noi familii, pentru multiple generatii si pentru o societate din ce in ce mai multiculturala si multietnica.
Proiectele industrializate sprijinite guvernamental au fost introduse la începutul anilor 1960 în

scopul de a satisface rapid o nevoie locativă în expansiune. Clădirile rezidențiale colective din acea
perioadă au oferit o rezolvare cantitativă, fără a pune mare accent pe aspectele calitative ale edificării. O
mare parte a unităților de locuit din această perioadă suferă de următoarele probleme, datorate unor
motive de natură financiară, ideologică sau tehnică:
 suprafața utilă redusă, insuficiente spații de depozitare;
 lipsă spațiilor intermediare de tip logie sau balcon;
 tipologie de apartamente nedecomandate, care nu asigură intimitatea;
 lipsă iluminării naturale și a unei ventilații corespunzătoare în cazul băilor poziționate în interiorul
planului;
 travee identică, apartamente identice, uniformitate în spațiile interioare ;
 echipamente termo-sanitare depășite tehnologic ;
 sistem constructiv care nu pune accentul pe izolarea termică și acustică.
Reabilitarea rezidentiala complexa, deja o practica consacrata in tarile vest europene, poate fi
dificila, implicand rezolvarea creativa a problemelor si o abordare integrata a specificului fiecarui sit in
parte.
Extinderile pot fi clasificate în 2 categorii-orizontale (prin adăugarea unei suprafețe construite la sol
suplimentare) sau verticale (adăugând niveluri suplimentare clădirilor deja existențe). Extinderea verticală
123
este o formă de a crește densitatea în cazuri în care posibilitatea extinderii orizontale este limitată sau
inconvenientă (datorită indicatorilor de urbanism, arterelor existențe, spațiilor plantate, etc.).
Mansardarea este o strategie valida pentru abordarea densificarii urbane crescand densitatea in
orase, in acelasi timp incurajand reabilitarea energetica a fondului de cladiri existent multumita valorii
adaugate rezultate din vanzarea sau inchirierea spatiilor locative nou construite.
Dificultatile densificarii urbane constau in:
 Specificul national - in Romania apartamentele sunt locuite de proprietari nu inchiriate,
 Majoritatea lor au fost construite in perioada comunista si cumparate imediat dupa 1989 de catre fostii
chiriasi.
 Persista in continuare urmatoarea mentalitate - spatiul interior este al proprietarului si acesta poate
dispune de el cum vrea, spatiul exterior trebuie sa fie gestionat de administratia publica.
 identificarea si implicarea actorilor principali - rezidenti, arhitecti, autoritatile locale (NEZER raport
stakeholderi)
 Consensul social - interventiile sunt mai facil de realizat in cazul unui singur proprietar sau al unei
asociatii de proprietari. Interventiile majore asupra cladirilor trebuie realizate cu acordul si suportul
asociatiei de proprietari iar gasirea unui consens este foarte dificil de realizat.
 Riscul seismic asociat cu imobilele construite inainte de cutremurul din 1977, care necesita expertize
structurale
 Regulamentul de urbanism (indicatori POT, CUT) utilizari admise, conditionari, necesarul de spatii
plantate, etc.
 Omogenitatea stilistica - e de preferat ca reabilitarile sa aiba loc la scara unui ansamblu, acest lucru
contribuind la generarea uneui identitati comunitare.
Adaugarea unei mansarde poate raspunde in cazul cladirilor de locuit colective chestiunilor de
natura economica ale renovarii profunde, asigurand finantarea prin vanzarea apartamentelor nou
construite. De asemenea, mansardarea imobilelor de locuinte colective poate satisface nevoia de
densificare urbana in zonele care o permit, generand in acelasi timp un nou simt al identitatii pentru zone
rezidentiale.
124
5.6. Reabilitarea complexa a unui

imobil de locuinte colective, Bucuresti
Proiect de Diploma, Master Dezvoltare Durabila si
Audit Energetic, UAUIM, 2012
In Bucuresti toate cladirile de locuinte

colective au acoperire in terasa, ceea ce reprezinta
mai mult o decizie de natura stilistica decat una
functionale. In zonele semicentrale ale orasului, cu
procent de ocupare al terenului si preturi ridicate,
mansardarea este o forma foarte eficienta de a
adauga spatii locative de dimensiuni semnificative.
Proiectul a fost realizat in echipa164 si a fost

indrumat de Prof. Dr. Arh. Cristina Ochinciuc.
Tema proiectului o constituie reabilitarea complexa

a unui imobil de locuinte colective tip, situat in
Bucuresti, pe str. Barbu Vacarescu. Imobilul
face parte dintr-un ansamblu preponderant
rezidential situat in afara zonelor protejate165. In
sensul folosit de prof. dr. arh. Rodica Crisan,
reabilitarea complexa se deosebeste de alte
interventii de reabilitare ce au ca tinta expresa doar
o anumita categorie de performante - cum ar fi cele
ce privesc “eficienta energetica” in utilizarea
cladirilor166.
Scopul proiectului a fost sa cantareasca

posibilitatea reabilitarii si suplimentarii cu 2 niveluri
a unei cladiri de locuinte colective, in acelasi timp
164
Echipa: Arh. Sonia Raetchi, Ing. Cristina-Carmen Moldovan
165
Conform P.U.Z. Bucuresti, zona este clasata ca L3a – subzone locuintelor colective medii cu P+3 – P+5 niveluri formand
ansambluri preponderant rezidentiale situate in afara zonelor protejate.
166
Reabilitarea blocurilor de locuinţe cu supraetajare în sistem constructiv metalic Autor: CNCSIS coordonator Rodica Crişan
ISBN 978-973-1884-22-6, Editura Universitara Ion Mincu
125
tintind spre reducerea semnificativa a consumului de energie si asigurarea unui comfort sporit rezidentilor.
Studiul de caz, obiect al diplomei de Master in Dezvoltare Durabila si Audit Energetic a fost ales in
bucuresti, intr-o zona de locuinte colective de joasa inaltime (D+P+3E.
Descrierea situatiei existente
Cladirea analizata este una dintre numeroasele cladiri identice sau similare aflate in zona, formand
un ansamblu, toate pozitionate paralel cu strazile adiacente. (FOTO)
Imobilul a fost construit in 1959, in regimul de inaltime D+P+3E, fiind compus din 26 de
apartamente. Accesul principal se face pe latura de est, alcatuind alaturi de alte imobile identice o incinta.
Structura de rezistenţă a clădirii este traditionala, cu pereti din zidarie de caramida plina si rigidizari
de beton armat (sâmburi si centuri). Dispunerea peretilor structurali din zidarie este in sistem fagure,
fiecarui perete revenindu-i circa 3mp/ml aferent de placa de planseu. Pereţii despartitori interiori sunt de
15 cm si 30 cm grosime pe transversal şi de 30 cm grosime pe longitudinal,iar peretii spre casa scarilor au
grosimi de 30cm. Pereţii structurali exteriori dispuşi pe direcţie longitudinală şi transversală sunt de 40 cm
grosime.
Planseele din beton armat monolit, de grosime de 14 cm sunt realizate din beton armat monolit, pe
centuri de 25 cm. În zona casei scării, podestele intermediare au fost rezalizate din plăci de beton armat de
14 cm grosime, rezemate pe pereţii structurali de pe conturul casei scării. Aticul este realizat din beton
monolit cu înălţimea de 0.70 m de la nivelul plăcii planşeului.
Prima parte a proiectului a constat in auditul energetic al cladirii existente si elaborarea

certificatului de performanta energetica. O parte interesanta a acestui demers a constat in calcularea
puntilor termice cu ajutorul softului Therm167168, care a permis vizualizarea grafica a izotermelor.
Propunem o mansardare cu un sistem constructiv usor, din lemn lamelar avand stratul termoizolant
din plăci din vată minerală de 30 cm grosime montat intre elementele unui caroiaj din şipci de lemn sau
profile metalice inoxidabile, ancorat mecanic cu piese din oţel inoxidabil. Pe fatadele scurte, de nord si de
sud, vor fi adosate logii pentru apartamentele de la parter si etajele 1-4. Logiile vor avea o structura
metalica, cu fundatii din beton armat, separata de cea a cladirii existente. La exterior vor fi montate
elemente de umbrire mobile – brissoleil-uri in sistem glisant.
167
http://windows.lbl.gov/software/therm/therm.html
168
126
Optimizarea consumului de energie
 Contor de caldura general
 La nivelul utilizatorului (spaţiile incălzite şi

punctele de consum a.c.m.) - instalarea de
robinete termostatice la corpurile de
incălzire şi combinarea acestei măsuri cu
montarea sistemelor de repartizare
individuală a costurilor de incălzire.
 Utilizarea unor becuri electrice eficiente, cu

consum redus de putere.
 Captatoare solare - Suprafata de captare

41 mp + 3 unitati stocaj Tipul b169170.
Partea vitrata: tâmplărie performantă cu

rama din PVC cu geam termoizolant simplu, tratat
low-e, cu grille higroreglabile;
Partea opaca - Sistem „fatada ventilata” cu

un strat de aer de aprox. 4 cm si termoizolatia
fixata intre profile metalice cu finisaj exterior
placaj din lemn hpl de 8 mm. Termoizolatia in
zona loggiilor va fi de vata minerala bazaltica de 10
cm grosime.
Conservarea și protejarea apei - interventiile

propuse asupra instalaţiilor aferente clădirii
 Termoizolarea conductelor de distributie

de incalzire si de apă caldă de consum montate in demisolul blocului
 Spalarea instalatiei de incalzire
169
Captatoare caracterizate de valoare ridicată a coeficientului global de transfer de căldură către mediul exterior (UC)
(captatoare de tip placă plană simplu vitrate) şi de factor optic propriu unei foi de geam realizat din sticlă cristal, neafectată de
depuneri de tip selectiv – low e.
170
127
 Schimbarea robinetelor vechi, clasice cu cele cu economizor,
 Schimbarea vaselor de toaleta cu unele cu flux de apa controlat.
 Substituirea parţială a formei de energie propunem sa aiba loc prin implementarea unui sistem de
producere apa calda menajera in sezonul estival care consta in montarea de captatoare solare
plane montate pe acoperis.
 Apa pluviala poate fi stocata si utilizata pentru irigarea spatiului verde adiacent imobilului.
Optimizarea utilizării spațiului și a materialelor de construcții
La nivelul terasei peste etaj 3 propunem mansardarea pe structura de lemn lamelar care va consta
in 4 apartamente de tip duplex, a cate 4 si respectiv 5 camere. Completarea peretilor exteriori la nivelul
mansardei pe 2 niveluri are ca solutie o structura din lemn lamelar cu termoizolatie vata minerala bazaltica
30 cm, cu inchidere gips carton la interior si finisaj exterior placaj din lemn HPL de 8 mm. Mansardarea
cladirii implica decopertarea zonei aflate peste casa scarii si prelungirea casei scarii pana la nivelul urmator
(etaj 4) cu o scara metalica. indepartarea straturile existente (zgura expandata + hidroizolatie). A fost
propusa adaugarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat de 10 cm grosime protejat cu sapa
M100T de 5 cm grosime, peste care vor fi utilizate finisaje de pardoseala specifice: gresie antiderapanta,
parchet stratificat. Termoizolatia peretilor exterior va fi din vata minerala bazaltica in 2 straturi a cate 10
cm grosime.
La nivelul soclului va fi montat un strat hidroizolant vertical pentru protectie termoizolatie

polistiren extrudat - pe suprafata peretilor ingropati ai demisolului incalzit, si ridicat pe zona de soclu (50
cm). Soclul propunem sa fie termoizolat cu polistiren extrudat de 20 cm grosime.
Cladirea va fi anvelopata cu un sistem tip „fatada ventilata” cu un strat de aer de aprox. 4 cm si

termoizolatia fixata intre profile metalice cu finisaj exterior placaj din lemn HPL de 8 mm.
Inlocuirea tâmplăriei exterioare cu tâmplărie performantă tip Trocal 88 + Passivhaus, atat la

apartamente cat si la spatiile comune de la demisol sau casa scarii.
Am elaborat 3 pachete de solutii de reabilitare termo-energetica, in ultimul pachet, primele doua

variante referindu-se la o reabilitere termo-energetica, iar cel de-al treilea, cel prezentat mai sus, testand si
posibilitatea mansardarii cladirii existente (D+P+3E ) cu 2 niveluri.
128
Prin aplicarea acestor pachete de solutii am obtinut o imbunatatire a performantei energetice de

izolare termica a cladirii si incadrarea acesteia in conditii normale referitoare la rezistentele termice ale
elementelor. Am realizat un deviz pentru fiecare solutie in parte si le-am comasat pe pachete de solutii
obtinand astfel costurile investitiilor (iunie 2012):
PACHET SOLUTII 1........... 112806,2 euro / 501987,59 lei
PACHET SOLUTII 2......... 126152,66 euro / 561379,337 lei
PACHET SOLUTII 3......... 756865,26 euro / 3368050,407 lei
Raportat la numarul de persoane care utilizeaza cladirea in fiecare dintre cele 3 variante de pachete
de solutii, am obtinut urmatoarele costuri:
 Pachet solutii 1 - 48 persoane
2350 euro/persoana
2628 euro/persoana
12013 euro/persoana
Mansardarea cu 2 niveluri are o suprafata de 615 mp nou construti, costul estimat al pachetului de
solutii 3 (iunie 2012) fiind de 1400 euro/mp. Trebuie avut in vedere faptul ca, in cazul pachetului de solutii
nr 3, mansardarea cu cate 2 apartamente tip duplex/ scara, beneficiul obtinut de catre asociatia de
proprietari din vanzarea apartamentelor la pretul actual al pietei depaseste costul reabilitarii si
mansardarii.
Consumul total de energie raportat la cladirea reala in cele trei pachete de solutii:
 Pachet solutii 1 - aproximativ 43% din consumul cladirii reale 43%
 Pachet solutii 2 - aproximativ 40% din consumul cladirii reale ~ 40%
 Pachet solutii 3 - aproximativ 34% din consumul cladirii reale
129
5.7. NeZeR Design Competition,

Timisoara, Romania – reabilitarea la
standard nZEB
Tema concursului a constat in Cresterea
performantei energetice a unui bloc de locuinte S+P+4 in
scopul obtinerii unei cladiri cu consum de energie
aproape de zero (NZEB) prin realizarea unei lucrari de
renovare majora.
Extrase din tema de proiectare a concursului

Nezer, 2016:
“Clădirea expertizată este Blocul de locuinte

S+P+4E din Timisoara, imobil aflat în grija Asociatiei de
Proprietari. Constructia a fost proiectată si executată în
anul 1968-1969. Destinatia principală este cea de locuit
în apartamente de 2 si 3 camere ale căror deschideri
principale au orientările Est, Vest, Sud, Nord. Blocul
cuprinde 20 de apartamente dispunând de balcoane si
spatii comune (casa scării, subsol tehnic etc.).”
Prezentarea Solutiei
Proiectul Whatif își propune realizarea

reabilitării termice blocului de locuințe propus în datele
de temă astfel încât aceasta să se apropie cât mai mult
de standardul de clădire aproape zero energie (standard
definit la nivel european și național pentru clădirile nou
realizate), îmbunătățind calitatea locuirii la un cost
optim. În acest caz, s-a căutat în mod particular
obținerea sinergiei între performanța energetică,
asiguraarea unui confort sporit și optimizarea costurilor.
130
Soluția abordată a fost cea a unei reabilitări

complexe prin reconfigurare volumetrică în scopul
îmbunătățirii calității viețtii locatarilor, (confort fizic
precum și calitatea vieții), cât și la nivel urban. Astfel
de soluții sunt aplicate cu succes în alte țări, iar
intervențiile cu cele mai mari șanse de reușită sunt cele
abordate la nivel de ansamblu (grupare de clădiri de
locuit) din motive care țin de fezabilitate economică
dar și de menținerea sub control a parametrilor de
calitate ambientală. Prin proiect s-au propus 2 ținte:
 Îmbunătățirea performatei energetice a clădirii prin

intervenții la nivelul elementelor pasive ale
clădirii171 si elementelor active ale clădirii172.
 Îmbunătățirea calității locuiri, prin ameliorarea

accesibilității la nivelurile superioare (prin
introducerea unui lift adosat clădirii), îmbunătățirea
aspectului estetic la nivel urban prin intervenții
asupra finisajului fațadelor si dezvoltarea spațiului
locuit prin mărirea spațiului balcoanelor.
Prin implementarea elementelor privind

calitatea locuirii se creează bazele unor interventii
suplimentare care conlucrează la îmbunatațirea a
performanței energetice și a calității vieții.
171
Elemente pasive - elementele de construcție care delimitează volumului încălzit): pereți exteriori, tâmplărie exterioară,
planșeu peste ultimul nivel, planșeu peste subsol, sistemelor de control solar.
172
Elemente active - sistemul de încălzire, sistemul de distribuție a apei calde menajere sistemul de iluminat a spațiilor comune ,
introducerea de sisteme de producere a energiei din surse regenerabile atât pentru apa caldă, cât și pentru energie electrică.
131
Prin realizarea liftului se poate

supraetaja/mansarda clădirea, creandu-se spații cu
funcțiune de locuire (de tip loft), astfel mansarda
contribuie la densificarea urbană, una dintre
strategiile de Dezvoltare Durabilă la nivel urbanistic.
Mansardare cladirii contribuie si la:
 realizarea unui suport optim pentru

echipamentele de producere a energiei din
surse regenerabile (captatori solari și panouri
fotovoltaice) astfel în cadrul propunerii s-au
realizat 2 variante de mansardă (var 1 – în
cazul clădirii cu acces principal pe fațada Vest
sau Est și var 2 în cazul clădirii cu acces
principal pe fațada Sud sau Nord)
 crearea de spații tehnice suplimentare;
 controlul colectării apelor pluviale, prin

exteriorul clădirii ;
 îmbunătățirea aspectului estetic;
 reducerea costului de investiție pentru

întreaga intervenție și eventual acoperirea lui
integrală prin vânzarea spațiilor de la
mansardă (a se vedea comentariile de la
graficul Costurile totale anuale pe perioada
de analiză și graficul VNA).
Prin realizarea balcoanelor se creează:
 un spațiu compensatoriu pentru zona

locativa (bucătărie) transformată în spațiu
comun de circulații pentru acces la lift;
 un spațiu de seră cu rol polivalent din punct

de vedere al confortului (spațiu tampon pe timpul iernii, din care se poate preîncălzi aerul de
132
ventilare; extensie a spațiului interior (living) pe timpul primăverii și toamnei; extensie a

exteriorului pe timpul verii (când este complet deschisă);
 structura detașată a balcoanelor poate fi utilizata pe post de schelă la intervenția și ulterior

mentenanța la nivelul anvelopei exterioare;
 intervenția la nivelul tâmplăriei exterioare care da în balcon poate fi mai mică datorită faptului că
aceasta se adaugă celei existențe, dar deschizându-se spre exterior, înspre balcon, mentenanță ei
facundu-se de pe balcon;
 suport pentru sisteme de umbrire glisante care pot fi dotate la rândul lor cu panouri fotovoltaice.
Prin intervențiile la nivelul tâmplăriei exterioare se asigură:
 controlul infiltrațiilor de aer (utilizat obligatoriu în paralel cu sistemul de ventilare mecanizată);
 îmbunătățirea confortului acustic.
In urma analizei documentatiei primite s-a obsevat ca acest bloc are accesul principal pe fatada
Vest iar el face parte dintr-un ansamblu de blocuri de locuit in care se regaseste acelasi tip de bloc, dar cu
accesul principal pe fatada Sud, Est sau Nord. Datorită faptului că blocul face parte dintr-un ansamblu de
clădiri cu plan identic dar orientări diferite pentru a asigură premisele unui studiu viitor la o scară mai
mare, s-au realizat două variante ale aceleiași clădiri dar în care accesul principal se află pe orientări
diferite astfel:
 WHATIF 1: Cladire cu accesul principal pe fatada Vest (asa cum este in tema propusa) sau Est
 WHATIF 2: Cladire cu accesul principal pe fatada Sud sau Nord
Pe cladirea finala imbunatatita din punct de vedere al performatei energetice si prevazuta cu

mansarda, balcoane adosate, lift, sere si echipamente de producere a energiei din surse regenerabile s-a
realizat simularea de consumun energetic in regim orar:
Pentru WHATIF 1 din calcul au reiesit urmatoarele valori:
Nr. crt Denumire UM Valoare
Consumul total de energie la nivel de consumator kWh/an 5641.45
Consumul de căldură - încălzire kWh/an 1560.45

1
din care: Consumul de căldură - apă caldă de consum kWh/an 3409
kWh/an 672
Consumul de energie electrică pentru spaţiile comune (iluminat interir/exterior, lift, ventilare
133
mecanică)
Consumul total de energie la nivel de clădire kWh/an 146033
Consumul de căldură - încălzire kWh/an 40571
2
Consumul de căldură - apă caldă de consum kWh/an 88623
din care:
kWh/an 16839
mecanică)
Cantitatea totală de energie produsă din surse regenerabile de energie amplasate local kWh/an 48277
3 Căldură totală produsă din SRE kWh/an 28304

din care:
Energie electrică produsă din SRE kWh/an 10608
Modul de asigurare a consumului de energie pentru clădire
Căldură furnizată din centrală de termoficare cu funcţionare cu combustibil convenţional kWh/an 100719
4 Căldură furnizată din surse regenerabile de energie (SRE) kWh/an 28304

din care:
Energie electrică furnizată din sistemul energetic naţional (SEN) kWh/an 6231
Energie electrică furnizată din surse regenerabile de energie (SRE) kWh/an 10608
Consumul de energie primară după realizarea lucrărilor de renovare majoră: kWh/an 126236
5 Căldură kWh/an 109911

din care:
Energie electrică kWh/an 16325
6 Reducere consumului de energie primară după realizarea lucrărilor de renovare faţă de situaţia existentă % 71.
Pentru WHATIF 2 din calcul au reiesit urmatoarele valori:
Nr. crt Denumire UM Valoare
Consumul total de energie la nivel de consumator kWh/an 5163
1
din care:
kWh/an 672
mecanică)
Consumul total de energie la nivel de clădire kWh/an 133598
2
din care:
kWh/an 16839
mecanică)
134
Cantitatea totală de energie produsă din surse regenerabile de energie amplasate local kWh/an 48277
3 Căldură totală produsă din SRE kWh/an 35969

din care:
Energie electrică produsă din SRE kWh/an 12308
Modul de asigurare a consumului de energie pentru clădire
Căldură furnizată din centrală de termoficare cu funcţionare cu combustibil convenţional kWh/an 80791
4 Căldură furnizată din surse regenerabile de energie (SRE) kWh/an 35969

din care:
Energie electrică furnizată din sistemul energetic naţional (SEN) kWh/an 4530
Energie electrică furnizată din surse regenerabile de energie (SRE) kWh/an 12308
Consumul de energie primară după realizarea lucrărilor de renovare majoră: kWh/an 94525
5 Căldură kWh/an 96551

din care:
Energie electrică kWh/an 11869
6 Reducere consumului de energie primară după realizarea lucrărilor de renovare faţă de situaţia existentă % 77
135
Din analiza celor două variante se poate observa că în cazul WHATIF 1

necesarul de consum este mai ridicat față de varianta WHATIF2. Aceasta se
poate explica prin faptul că în cazul WHATIF 1, din cauza configurației
spațiale, fațada orientată nord este mult mai vitrata.
Din punct de vedere al impactului asupra mediului, pe lângă reducerea

emisiilor în utilizare s-a dorit și reducerea impactului asupra mediului din
punct de vedere al materialelor în momentul renovării/reciclării/demolării
elementelor de construcție utilizate în procesul de reabilitare, astfel au fost
alese materiale cu energie înglobată redusă și/sau recuperabile și/sau
reciclabile.
Din punct de vedere al executiei, proiectul poate fi defalcat in

urmatoarele etape de implementare a masurilor 1-17:
 Realizarea spatiilor locuite de la mansarda cuprinzand 6 apartamente de

tip loft, cu supanta;
 Realizarea unei scari pentru circulatie intre etajul 4 si mansarda, urmata

de mutarea locatarilor de la apartamentele 4, 8, 12, 16 si 20 in
apartamentele nou create la mansarda;
 Realizarea structurii balcoanelor pe fațadele laterale, pentru a fi utilizata

ca suport pentru interventiile pe fațadele laterale;
 Reabilitarea termica a anvelopei cladirii173;
173
 inlocuirea tamplariei existente de pe fatada principala si posterioara cu tamplarie performanta energetic cu rama din lemn,
prevazuta cu tripluvitraj, montata in dreptul termoizolatiei;
 adaugarea unei tamplarii performante energetic cu rama din lemn, prevazuta cu dublu vitraj si deschidere in exterior, in fata
ferestrelor de pe fațadele laterale
 termoizolarea planșeului peste subsol
 termoizolarea peretilor exteriori cu vata minerala de sticla si finisarea in sistem de fatada ventilata cu panouri din lemn sau
din conglomerate de lemn.
136
 Realizarea balcoanelor pe fațadele laterale, a

spatiului de bucatarie cu intalatiile aferente in
balconul de pe fatada laterala dreapta si a
serelor in dreptul iesirilor de la living;
 Instalarea de obloane la ferestrele expuse;
 Realizarea interventiilor pe:
 sistemele de incalzire, sistemele distributie

ACM;
 instalare a captatorilor solari pe acoperisul

mansardei;
 instalare a panourilor fotovoltaice pe

acoperisul mansardei;
 instalare sistemelor de ventilare mecanizata

cu recuperare de caldura, local (pentru
fiecare apartament in parte);
 Realizarea liftului:
 realizarea structurii metalice de sustinere,

detasata de cladire;
 realizarea podestelor intermediare si a

golurilor de acces pentru fiecare nivel;
 realizarea culoarului de trecere catre casa

scarii prin dezafectarea bucatariilor de la
apartamentele 4,8,12,16 si 20 (incluzand
refacerea finisajelor si realizarea unei noi
usi de acces pentru apartamentele
respective);
 mutarea locatarilor inapoi in apartamente

detinute.
137
 Vanzarea sau inchirierea apartamentelor de la mansarda cu drept de preemtiune pentru locatarii

blocului.
Impactul economic
Prin mansardarea clădirii de creează premisele ca investiția totală pentru reabilitarea termică a
clădirii de locuit în standard de clădire aproape zero energie, a lucrărilor de îmbunătățire a calității vieții
(prin extinderea balcoanelor, construirea liftului și îmbunătățirea aspectului) să poate fi recuperată prin
micșorarea facturilor pentru utilități în:
 0 ani în cazul în care spațiul de la mansarde este vîndut cu 1200 E/mp
 8 ani în cazul în care spațiul de la mansardă este vîndut cu 900 E/mp
 24 ani în cazul în care spațiul de la mansardă nu este vîndut – 0 E/mp
De asemenea se poate compara eficiența economica intre variantele de vanzare cu 0e/mp.

900e/mp si 1200 E/mp, reabilitarea standard si utilizarea cladire in stadiul actual pe o perioada de 30 ani in
graficul valorilor anuale (investitie+mentenanta) pe perioada de analiza (30 ani).
Din graficul alaturat se poate observa ca din punct de vedere economic solutia propusa (spațiul de
la mansarda se vinde cu 900E/mp) este mai buna chiar fata de cea a unei reabilitari standard, devenind
avantajoasa:
 dupa 8 ani comparativ cu situatia existent;
 dupa 11 ani comparativ cu situatia in care se

reabiliteaza standard.
Concluzii
Fondul de locuinte174 existent din România,

executat în diferite etape, cu diferite solutii
structurale si arhitecturale si cu grade diverse de
protectie termica, va trebui în viitorul apropiat, sa
constituie obiectul unei actiuni coordonate si
extreme de necesare de reabilitare termotehnica si
174
Blocurile tipizate au o pondere de 72% din fondul de locuinte existente in mediul urban. Circa 58% din blocurile existente (2,4
milioane apartamente) construite inainte de anul 1985, ar necesita in prezent interventii de reabilitare si modernizare
termotehnica.
138
eventual de modernizare arhitecturala si functionala, în scopul ridicarii calitatii confortului interior,

reducerii consumului de energie si atenuarii emisiilor poluante pentru mediul înconjurator175.
Aplicata deja cu success in tarile vest europene, reabilitarea complexa prin reconfigurare
volumetrica a locuintelor colective are sansa de a imbunatati calitatea locuirii urbane. Exemplele cele mai
relevante de bune practici in acest caz demonstreaza ca interventiile cu cele mai mari sanse de reusita
trebuie abordate la nivel de ansamblu (grupare de cladiri de locuit) din motive care tin de fazabilitate
economica dar si de mentinerea sub control a parametrilor de calitate ambientala 176.
Supraetajarea locuințelor colective existențe poate răspunde unor probleme de actualitate legate
de locuirea din România (conștientizate de specialiști și resimțite de populație), probleme cărora li se
adresează Programele guvernamentale și administrațiile locale acordă o atenție mereu sporită necesităț?ii
reabilitării termice și consolidării structurale a locuințelor existențe, dar și deficitului de spațiu locativ la
nivel urban. Potențialul acestor proiecte constă în posibilitatea aplicării unor astfel de soluții la scară mai
largă.
In implementarea eficientizarii energetice a cladirilor pot fi evidentiate cateva probleme majore177:
- Aspectul financiar al problemei consta in faptul ca atat veniturile si rezervele populatiei cat si posibilitatile
de sprijin oferite de stat, sunt reduse.
- Amelioarea protectiei termice nu este considerata o investitie rentabila, data fiind valoarea sa mare si
durata ei de recuperarea lunga.
In concluzie, este necesara o actiune coordonata in cazul blocurilor de locuinte, unde actiunea de
178
modernizare nu poate fi facuta pe apartament, ci numai pe ansamblul unui bloc (tronson, scara).
Programele guvernamentale si administratiile locale acorda o atentie mereu sporita necesitatii reabilitarii
termice si consolidarii structurale a locuintelor existente, dar si deficitului de spatiu locativ la nivel urban.
Potentialul acestui proiect consta in posibilitatea aplicarii unor astfel de solutii la scara mai larga.
Supraetajarea locuintelor colective existente poate raspunde unor probleme de actualitate legate de
175
Eficienta energetica in cladiri – situatia in Romania si acquis-ul comunitar, Conf. dr. ing. Emilia-Cerna MLADIN*, Lector Ing.
Mihaela GEORGESCU**, Ing. Dana DUTIANU*
*Universitatea POLITEHNICA Bucuresti, Catedra UNESCO de Stiinte Ingineresti, Splaiul Independentei 313,
Bucuresti 77206, tel: 4029475, fax: 4029387, e-mail: cerna@eeee.unesco.pub.ro
**Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM), Catedra de Stiinte Tehnice, str. Academiei nr. 18-20, 70109
Bucuresti, tel:+4021 30 77 192, Fax:+4021 312 39 54, e-mail: mgeorgescu@ipct.ro
***ENERO-Centrul pentru Promovarea Energiei Curate si Eficiente în România, Bd. Energeticienilor nr.8, 032092 Bucuresti, sector
3, tel/fax :+4021 346 45 98, e-mail: femopet@icemenerg.ro
176
Idem.
177
Eficienta energetica in cladiri – situatia in Romania si acquis-ul comunitar, Conf. dr. ing. Emilia-Cerna MLADIN*, Lector Ing.
Mihaela GEORGESCU**, Ing. Dana DUTIANU*
178
Idem.
139
locuirea din Romania, constientizate de specialisti si resimtite de populatie. Totodată orașele din România
sunt aglomerate, împrăștiate și într-o continuă extindere, dar la un moment dat vor trebui să-și diminueze
expansiunea spre extremități, evoluând în interior prin diverse forme de densificare.
140
5.6. Cladirile aproape zero energie din mediul rural

Circa 45% din populaţia României locuieşte în zone rurale, puţin peste 10% în zone urbane şi
aproximativ 45% în aşa-numitele zone intermediare179. Luând în calcul faptul că un procent ridicat (faţa de
restul Europei) din populaţia României este rurala180 , trebuie studiat modul in care cum pot fi clădirile
aproape zero energie pot introduse in acest mediu181.
Directiile de dezvoltare a mediului construit la nivel rural - Romania182 sunt dezvoltate in programul
National de Dezvoltare Rurala.
In Europa s-au produs in ultimii 50 de ani o serie de alterari în sfera mediului rural. Migrarea masiva
a populaţiei către zone urbane, mecanizarea activităţilor agricole, au condus la diluarea tradiţiilor şi
obiceiurilor tradiţionale şi la degradarea fondului construit rural. Tinand seama de acest context, politicile
de dezvoltare rurală ale Uniunii Europene au considerat prezervarea arhitecturii vernaculare unul dintre
obiectivele prioritare.183
Comunitatile sustenabile184
Eco-satele sunt comunitati intentionale al caror scop este sa devina cat mai sustenabile din punct
de vedere ecologic, economic si social. Conform lui Timothy Miller,185 comunitatile intenționale impart
cateva elemente comune: constientizarea unui scop comun, suprimarea voluntară a alegerii individuale
pentru binele grupului186, proximitatea geografică, interacțiuni personale, partajare economică, existența
reală, o masă critică. In 1998187 eco-satele au fost recunoscute in mod oficial printre “100 Best
Practices”(Primele 100 dintre Cele Mai Bune Practici) de catre Organizatia Natiunilor Unite. Comunitățile
intenționale sustenabile, definite ca grupuri de oameni ce decid să construiască împreună un mod de viață
în jurul unor valori comune sustenabile, sunt un exemplu de bună practică ecologică relativ recent. 188
179
Eurostat - noi clasificări dezvoltate de Comisia Europeană
180
Sursa: http://www.capital.ro/eurostat-jumatate-populatie-rural-urban-163873.html
181
Sursa: Proiect SUSTAINCO , Nearly Zero Energy Building (nZEB) for Rural Communities
http://www.managenergy.net/lib/documents/833/original_II_5Presentation_Przulj_._SUSTAINCO_NZEB_
for_rural_Communities.pdf?1381832999]
182
http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/PNDR-2014-2020-versiunea-aprobata-20-aprilie-2016.pdf
183
http://ec.europa.eu/agriculture/rural-development-2014-2020/index_ro.htm
184
http://arhitectura-1906.ro/2016/08/downshifting-romanian-way-sase-povesti-despre-comunitati-ecologice/
185
Miller, Timothy, The Quest for Utopia în Twentieth-Century America, Syracuse University Press, Syracuse, N.Y., 1998
186
In spiritul Contractului social al lui Rousseau
187
Conform http://gen.ecovillage.org/en/ecovillages,
188
Apariția comunităților intentionale în forma de ecovillage este situată la sfârșitul anilor ’60 - începutul anilor ’70.
141
5.8. Arhitectura vernaculara - o arhitectura sustenabila

Interventiile architecturale din mediul rural au tendinta de a ignora principiile arhitecturii
vernaculare, pornind de la compozitia planimetrico-spatiala a casei vernacular pana la raportul opac/vitrat
de la nivelul fatadelor, sau panta acoperisului specifica unei anumite zone geografice.
Societatea rurală, chiar si cea de factura tradițională, intretine un permanent proces de asimilare,
adaptându-se atat la nevoile locale percepute cat si la modele de construcție urbane sau straine de peisajul
romanesc.
Statutul tradiţiei în procesul de globalizare şi modernizare a generat numeroase dezbateri pe

parcursul ultimele decade (în cercurile specialiştilor - arhitecţilor, designerilor, etnografilor, antropologilor).
În prezent, tradiţia şi modernitatea nu mai pot fi considerate două concepte opuse (Bonenberg, 2009), ci
unele care coexistă, influenţandu-se reciproc. Acesta abordare are rolul de a plasa arhitectura vernaculară
într-o nouă lumină, in special prin prisma designului sustenabil (Tamer 2011).
142
Abordand regionalismul critic, Kenneth

Frampton susţinea că tradiţia locală poate fi un
instrument de creare a identităţii (Frampton 1968),
fiind utilizata ca resursa pentru reintegrarea,
restabilirea şi menţinerea unei identităţii locale,
regionale sau naţionale.
Formele de manifestare specifice arhitecturii

vernaculare din Romania pot fi sintetizate astfel:
 Forma dreptunghiulară in plan este specifică

regiunilor României;
 În regiunile cu climă mai rece locuințele prezintă

o volumetrie compactă, cu vitraje de dimensiuni
reduse, cu o streașină intermediară pentru a
proteja fațadele de intemperii;
 Regiunile cu o climă mai blândă prezintă locuințe

vernaculare cu goluri generoase, cu prispe largi
– în zonele de deal și depresiune;
 Structura din bârne orizontale de lemn este lăsată vizibilă (Maramures, Bucovina) sau tencuită
(Dobrogea, Muntenia, Oltenia);
 Locuința este ridicată pe un soclu de piatră;
 Din punct de vedere al orientării, locuințele au fațadele principale direcționate spre sud.
 Prezența unui hol de acces - tindă;
 Prezența prispei orientata spre sud ca spatiu de tranzitie si de desfășurare a multiplelor activități
gospodărești;
Concluziile cu privire la transformarea fondului construit rural din Romania pot fi prezentate concis
astfel:
 Transformările se pot observa la nivel de volumetrie, locuințele noi fiind de dimensiuni mai mari și
orientate cu precădere cu fațada principală spre stradă;
143
 La nivel funcțional se pot observa modificări

datorate schimbarii stilului de viata, prispa a
fost închisă pentru a mări spațiul de locuit sau a
devenit loc de depozitare, vechile grajduri au
fost transformate în unități de locuire;
 La nivelul materialelor de construcție utilizate,

lemnul ca material principal de construcție a
fost înlocuit de zidarie din BCA sau cărămidă.
 Construcţiile noi nu mai beneficieaza de prispă,

aceasta fiind înlocuită în mod frecvent de
balcone sau terase - această schimbare având
un impact nu doar asupra faţadelor si a
volumetriei, ci şi asupra modului de viaţă al
rezidentilor şi a raportului dintre acestia si
restul comunitatii;
 Schimbări la nivelul orientării construcţiilor

faţă de stradă - până în secolul XIX locuinţa
era orientată cu faţada lungă la sud, iar odată
cu sistematizarea satelor aceast principiu a
fost treptat uitat, fiind înlocuit de o orientare către stradă a faţadei principale (unul dintre efectele
acestei transformari a fost închiderea frontului stradal, aceasta având un impact vizual major asupra
imaginii arhitecturale a satului).
Ca exemplu de abordare bioclimatica in

arhitectur aclimatica elemente caracteristice ale
locuintei traditionale cu ocol intarit sunt:
 Sate rasfirate;
 Curte interioara;
 Panta acoperisului;
 Orientarea dpre sud a fatadei principale a

casei;
144
 Spatii cu rol de tampon termic ;
 Prispa ingusta cu rol de umbrire pe timp de vara si asigurarea unui unghi favorabil insoririi pe timp
de iarna;
 Ferestre orientate spre curte;
 Utilizarea materialelor disponibile local – lemn, piatra.
In prezent, peisajul rural se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privinta impactului mediului
şi gestionarea resursele naturale189. Cunoştinţele culturii tradiţionale construite sunt principii sustenabile,
stabilite de-a lungul timpului printr-un proces fluent aflat intr-o continuă evoluţie bazata pe adaptare la
conditiile locale.
Caracteristicile patrimoniul vernacular construit

sale pot fi utilizate în dezvoltarea unor strategii de
rezilienţă a peisajului rural. Numeroase
caracteristici ale culturii tradiţionale construite se
suprapun cu principiile actuale ale
sustenabilităţii190. In proiectarea cladirilor nZEB din
mediul rural, patrimoniul vernacular este necesar
sa fie tratat ca sursa de educare, nu pastisa fiind
esentiala analiza sa, atât ca obiect de arhitectura
cât şi la nivel de ansamblu.
189
Sursa: Hărmănescu, M. (2015). Heritage and Rural Landscape. Integration and promotion strategies (original in Romanian:
Patrimoniu si peisaj rural. Strategii de integrare si promovare). Bucureşti: Editura Muzeul Literaturii Romane, ISBN 978-973-167-
319-6
190
Unele caracteristici ale arhitecturii vernacular se potrivesc cu cerințe din cadrul instrumentele facultative de certificare şi
evaluare ale cladirilor contemporane cum sunt BREEAM, LEED, Living Building Challenge,etc.
145
5.9. MILD Home EcoVillage -

Caransebes191192
Loc I, Competitia de idei MILD HOME AND ECO GREEN
VILLAGE, Caransebes, 2013 - GREEN IDENTITY COMPLEX
HOMOGENITY
În anul 2014 am participat la concursul de idei

Mild Home și Eco Green Village organizat de către SC
Meda Research SRL – SC Abraxas SRL alaturi de Consiliul
Judetean Caraș-Severin, Universitatea de Arhitectură și
Urbanism „Ion Mincu", București și Universitatea
Politehnica Timișoara, Facultatea de Arhitectură,
Timișoara. Tema acestui concurs a fost crearea unei
aşezări de tip Eco Green Village care să conţină circa 100
de unităţi de locuit de tipul MILD Home193.
Intrebarea de la care a pornit proiectul a fost

urmatoarea: cum poate coabita densitatea impusa de
locuire alaturi de peisaje naturale, depasind
omogenitatea specifica dezvoltarilor rezidentiale?
Raspunsul castigator a fost: prin omogenitate

complexa, obtinuta prin reinterpretarea tesutului
construit specific zonei. Proiectul utilizeaza o abordare
holistica, sustenabila asupra functionarii comunitati.
Cadrul este prezentat separat pe cateva paliere
importante:
191
Echipa: Asist. Drd. Arh. Sonia Raetchi, Asist. Drd. Arh. Radu And one, Stud. Arh. Carmen Orzea, Stud. Arh. Cosmina-Iuliana
Creanga
193
My Modular, Intelligent, Low cost, Do it yourself, nearly zero energy House for our Eco Green Village"
http://mildhome.eu/files/publications/file_34_1.pdf
146
Comunitatea – s-a pus accent pe necesitatea

spatiilor comunitare cat mai diverse, fiind luat in
calcul faptul ca 33-50% din rezidenti sunt copii.
Exista de asemenea spatii destinate unor posibile
dezvoltari ulterioare, raportate la nevoile
rezidentilor.
Circulatiile (traficul)
Proiectul tine cont de legatura cu structura

existenta a circulatiilor din zona, reusind sa creeze o
ierarhie: drumul judetean, bucla care inconjoara
spatiile publice, aleile pietonale si de biciclete care
au in capat traseul scenic pentru biciclete situat spre
marginea sitului, aleile inguste dintre case care fac
fronturile permeabile pietonilor. Circulatia auto a
fost limitata la o bucla in zona accesului, fiind
incurajata cea pietonala si pe bicicleta.
Peisaj si productie – toate plantele care cresc pe sit

sunt comestibile (food forest). Permacultura este un
sistem de agricultura in care toate plantele produc
fructe, vegetale comestibile. Permacultura deriva
din permanent agriculture si e definita ca designul
de medii pentru hrana, adapost, securitate
economica si bunastare sociala care sust auto
sustenabile la nivel local.
147
Gradinaritul in comun sprijina

interactiunile in comunitate, reduce deseurile,
purifica aerul si asigura hrana proaspata.
Agricultura organica poate indeparta o cantitate
semnificativa de dioxid de carbon din atmosfera.
Prin asigurarea de hrana proaspata, neambalata se
pot face insemnate economii de energie;
procesarea, impachetarea, transportarea,
depozitarea si vanzarea de alimente insumeaza
80-90% din totalul energiei inglobate in
producerea de alimente.
Producerea de energie din surse regenerabile –

electricitatea este produsa din 2 surse alternative
– eoliene si fotovoltaice, iar caldura din pompe
geotermale (constanta) si biomasa (ocazionala,
pentru momentele de cerere maxima).
Zone protejate si zone de protectie – delimitarea

acestor zone influenteaza planul asezarii.
Ecosistemul lacului este protejat, vegetatia fiind
strapunsa doar de 2 pontoane.
Managementul apei – un lant de bazine de

retentie asigura filtrarea apei gri. Apa proaspata
este obtinuta pe sit printr-un put forat de mare
adancime. Pentru apa neagra exista fose comune
pe fiecare strada.
Managementul deseurilor – compostarea

deseurilor organice se face in colectiv, produsul
este utilizat ca fertilizator si pentru biomasa. La
intersectia dintre aleile pietonale si cea carosabila,
sunt prevazute pubele cu reciclare separata.
Intregul ansamblu este organizat astfel
148
incat sa exploateze la maxim aporturile energetice obtinute din radiatia solara, cladirile fiind orientate cu
fatada lunga si cea mai vitrata catre sud, in acelasi timp minimizand suprafata de anvelopa in contact cu
exteriorul ceea ce a dus la realizarea unui volum compact de cladire tip duplex.
Din punct de vedere functional cladirea

este alcatuita din doua zone: una de zi, aflata la
parter care in care este inclusa si o camera cu rol
variabil in functie de dorintele locatarilor (birou,
atelier, biblioteca, camera de oaspeti, camera
pentru persoane care se pot deplasa greu, etc.) si
o zona de noapte aflata la etajul mansardat ce
cuprinde doua dormitoare, o baie si un spatiu
suplimentar care in functie de utilizatori poate fi
dat unuia dintre dormitoare sau transformat in
living de etaj.
Cladirea propusa este realizata dintr-un

sistem de panouri prefabricate, autoportante din
lemn, umplute cu termoizolatie din celuloza,
amplasata pe o structura perimetrala metalica ce
se descarca in pamant prin intermediul unor
fundatii locale din beton, realizate din anvelope
uzate de camion.
Necesarul redus de incalzire poate fi

obtinut prin utilizarea unei pompe de caldura sol-
apa, precum si/sau implementarea unei centrale
de cogenerare cu biomasa. Pentru a mari eficienta
sistemului si scade costurile de implementare s-a
propus producerea agentului termic intr-un sistem
centralizat localizat fiecarei strazi. Pentru incalzirea
apei calde menajere se propun utilizarea unor
captatori solari amplasati pe cladire. Pentru
asigurarea calitatii aerului in interior precum si minimizarea consumurilor de energie pentru incalzirea
aerului se propune implementarea unui sistem centralizat de ventilare prevazut cu sistem de recuperare
149
de caldura precum si implementarea unui schimbator de caldura sol-aer pe circuitul de introducere aerului
proaspat. in timpul lunilor cu temperatura medie mai mare de 10* C, se recomanda utilizarea ventilari
naturale.
Spatiile multifunctionale, precum si modulele prefabricate care confera varietate in realizarea

zonelor opace si vitrate din fatade ofera o dubla interpretare a modularitatii si flexibilitatii, una la nivel
spatial si alta la nivel constructiv.
150
5.10. Studiu de caz - locuinta individuala pasiva Lozen, Bulgaria 194

195
Proiectul a fost realizat în echipă in cadrul participarii la un concurs de locuinta pasivă în satul
Lozen, Bulgaria, situate la periferia capitalei Sofia.
Tema concursului cerea o locuință unifamiliala de mici dimensiuni, pentru 3 persoane, confortabilă
și accesibilă din punct de vedere economic, care
poate fi ușor de recunoscut ca o casă pasivă, făcută
pentru clima locală, cu utilizarea de materiale
locale.
Cladirea este amplasata spre strada, cu

accesul pe latura de nord, oferind astfel spațiu și
intimitate pentru casă spre latura de sud. Astfel,
fațada de sud deschide zone vitrate de mari
dimensiuni către terasa exterioară și intimitatea
curții, precum și spre relieful deluros și împădurit
din jurul satului Lozen.
Casa beneficiaza de o fatada de sud

inclinata care ii ofera un aport mai mare de radiatie
solara in lunile de iarna. Pentru a evita umbrirea in
timpul iernii pe fatada de sud (cea dinspre gradina)
casa este pozitionat aproape de drum, in partea de Plan situatie, plan parter si etaj 1
nord a parcelei. Zona vitrata de pe elevatiile de

nord, est si vest reprezinta mai putin de 30% din
total
Optimizarea consumului de energie – strategii

pasive
Windfangul amplasat pe latură de est

marchează accesul în casă și oferă un spațiu cu rol
194
http://www.youtube.com/watch?v=_tMcN02fu60 Prezentare cu proiectele inscrise in concurs
195
Echipa: Arh. Radu Andone, Arh. Sonia Raetchi
151
de tampon termic între interior și exterior. Acesta oferă un acces ușor și rapid la casă, și permite o distanță
scurta între spatiul de parcare și interiorul casei.
Volumul clădirii este simplu, compact, cu aproximativ același tip de anvelopă care înfășoară toată
casa într-un cocon etanș, realizat cu materiale locale, naturale. Locuinta prezinta un raport bun intre aria
anvelopei si volumul interior - 0,85 (arie anvelopa = 315 mp, volum = 369 mc).
Acoperișul este într-o singură apa, cu panta orientată spre Figura 5 Elevatii si sectiune caracteristica
nord, minimizând astfel zona de fațadă expusa la nord, care are foarte puțin aport solar. Ferestrele triple
vitrate de inalta performanta, supraizolarea, anvelopa etansa, limitarea puntilor termice si ventilatia cu
recuperare de energie termica fac posibile reduceri mari in consumul de energie si al emisiilor de carbon.
Conservarea și protejarea apei
Terasa care inconjoara casa are un rol suplimentar, aceasta colecteaza apa pluviala, care poate fi
utilizata pentru gradinarit, in acelasi timp mentinand-o departe de fundatie. Apa pluviala poate fi colectata
de pe acoperis si folosita pentru WC-ul de la etaj,
iar apa gri de la etajul 1 poate fi utilizata pentru
WC-ul de la parter.
Optimizarea utilizării spațiului și a materialelor de

construcții
Structura locuintei este simplă, cu zona de zi

la parter și zona de noapte la etaj196197. Zonele de
utilități (bucătăria, grupurile sanitare și spațial
tehnic) sunt compacte și concentrate pe latură de
nord a casei, din cauza nevoii lor mai mici de
lumina naturală.
Bucataria, baile, camera tehnica sunt

grupate pe latura de nord a casei. Bucataria este
separata de living si de zona de luat masa, limitand
aerul cald de la extractorii conectati la sistemul de
ventilatie (extractorii trebuie sa fie echipati cu filtre
196
Parterul cuprinde: windfang, zona de luat masa si de studiu, living, bucatarie, spatiu tehnic, toaleta, spatii de depozitare.
Primul etaj cuprinde: baie, dormitor matrimonial cu dressing si un alt dormitor cu dressing.
197
152
de grasime). Suprapunerea grupurilor sanitare ofera posibilitatea de a folosi conducte mai scurte.
Parterul este pavat in intregime cu piatra de culoare inchisa, care actioneaza in calitate de masa
termica in timpul iernii si reduce necesitatea de incalzire suplimentara.
Fundatia este realizata din beton, cu placa de parter izolata cu polistiren XPS. Intreaga structura
este din lemn, cu izolatie termica din celuloza pe peretii exteriori (de asemenea, utila pentru izolarea
fonica), realizata din ziare reciclate. Partitiile de interior sunt, de asemenea, izolate cu celuloza. Piatra este
folosita pentru calitatea ei de inmagazinare a masei termica, la parter este in intregime pavata cu piatra de
culoare inchisa, micsorand nevoia de incalzire suplimentara iarna. Am incercat sa adoptam o utilizare
durabila a resurselor si a materialelor de constructii. Obiectivul nostru principal a fost incercarea de a
utiliza materiale reciclabile si durabile disponibile pe plan local, cum ar fi lemnul sau piatra
Pe langa controlul oferit de etanseitatea ferestrelelor si peretilor, windfangul ofera un control mai
bun al fluxului de aer.Aerul incalzit in spatiul deschis din living urca la etaj unde este colectat in unitatea
centrala de ventilatie si de recuperare a caldurii, situata in spatiul de deasupra scarii, si adiacenta
dormitoarelor. Ventilatia directa pe timpul verii poate fi realizata atunci cand este necesar (in special
noaptea).
Optimizarea practicilor operaționale
Datorita cauza grosimii peretelui exterior de sud si a unghiului de inclinare al panourilor

fotovoltaice (70°), o suprafata foarte mica este direct iluminata vara, o felie de pardoseala de 0,9 m latime,
comparativ cu 5,60 m latime in timpul iernii. Unghiul panourilor solare de pe fatada de sud poate fi
schimbat intre iarna si vara (de la 70° la 20°), pentru a asigura un aport maxim al radiatiei solare (pentru
panouri). Schimbarea unghiului serveste unui al doilea scop - panourile solare functioneaza drept un
dispozitiv de umbrire pentru living si dormitoare.
Balcoanele sau loggiile nu sunt au fost considerate necesare la primul etaj, deoarece ferestrele
orientate spre sud, spre gradina, asigura o buna legatura intre exterior si interior.
153
154
6. IMPEDIMENTE IN IMPLEMENTAREA CLADIRILOR APROAPE

ZERO ENERGIE IN ROMANIA
Chestionar de atitudine privind cladirile aproape zero energie

Pentru a verifica o parte din ipotezele privind cladirile aproape zero energie emise in Introducere,
am realizat in anul 2016 un chestionar de atitudine format din 10 intrebari, adresat arhitectilor.
Chestionarul, în limba romana, în formă online a fost distribuit prin mail cu sprijinul OAR, Filiala
Bucuresti. Rolul acestui chestionar a fost acela de a observa atitudinile profesioniștilor din domeniul
arhitecturii în privința proiectării clădirilor efciente energetic în general și cladirilor aproape zero energie
(nZEB - nearly zero energy buildings) în particular.
O parte din intrebarile continute in chestionar sunt inchise, cu o natură mai restrictivă, orientată
spre un răspuns obiectiv, permitand insa adaugarea de optiuni de catre respondenti. Cele cateva întrebări
deschise încurajează un răspuns subiectiv, o părere personală asupra unor aspecte relevante pentru
respondenți. Formularea intrebarilor adresate in chestionar a vizat urmatoarele aspecte:
 Gradul de interes in cadrul arhitectilor membrii OAR privind problematica cladirilor aproape zero
energie, observat prin disponibilitatea acestora de a raspunde la chestionar;
 Nivelul de implicare actual al arhitectilor respondenti in proiectarea de cladiri aproape zero energie;
 In ce masura sunt utilizate de catre arhitecti solutii de producere a energiei regenerabile in cladirile pe
care le proiecteaza si care sunt solutiile preferate;
 Identificarea barierelor percepute de respondenti in implementarea cladirilor aproape zero energie;
 Constatarea importantei unor aspectwe vizand proiectarea sustenabila in viziunea respondentilor;
 Identificarea strategiilor utilizate de respondenti în scopul obținerii/ imbunatațirii cunoștiințelor cu

privire la eficiența energetică a clădirilor;
 Stabilirea orizontului de timp in care respondentii estimeaza ca vor proiecta clădiri aproape zero
energie;
155
Forma chestionarului
1 /10 Ce profesie aveți?
__________________________________________
2/10 Ce experiență profesională aveți?
 Sub 1 an
 1-5 ani
 5-10 ani
 10-20 ani
 20-50 ani
3 /10 Ați fost implicat în proiectarea unei clădiri

aproape zero energie ?
 Da, în faza de concept
 Da, proiectare Da, execuție
 Da, monitorizare
 Nu este cazul
4/10 Ați participat la proiectarea unei cladiri eco-

etichetate sau certificate voluntar din Romania?
Specificați tipul de eco-etichetare/ certificare voluntară
vizată sau completați cu "nu".
__________________________________________
5/10 Ați implementat în clădirile proiectate soluții care

utilizează energie regenerabilă? La optiunea "other"
puteți completa cu un răspuns propriu.
 Eoliană
 Solară
 Geotermală
 Biomasă
 Nu am implementat soluții care utilizează energie regenerabilă
 Alta_______________________________________
156
6 /10 Considerați importante următoarele aspecte?
 Optimizarea potențialului sitului
 Eficiența energetică
 Emisii scazute de CO2
 Cost optim
 Utilizarea energiilor regenerabile
 Autonomia energetică
 Materiale reciclabile
 Gestiunea deșeurilor
 Gestiunea apei
 Calitatea aerului interior
 Materiale din surse locale
 Proiectarea participativă
 Cost minim
7/10 Ce bariere considerați că întampinați în

implementarea conceptului cladirilor aproape zero
energie (nZEB)?
Intrebare cu răspuns multiplu. La opțiunea "other"

puteți completa cu un răspuns propriu.
 Lipsa de informații cu privire la nZEB
 Lipsa cererii la nivelul pieței de construcții
 Clădirile nZEB sunt un segment de lux
 Complexitatea proiectării cladirilor nZEB
 Lipsa de materiale/produse/soluții pe plan local
 Clădirile eficiente energetic sunt percepute ca o

moda
 Definiţia clădirilor aproape zero energie pentru

Romania
 Dificultăți în colaborarea cu specialiști în eficiența energetică
157
 Costuri peste un nivel accesibil
 Lipsa mainii de lucru calificate
 Miza economiei de energie afectează negativ

caracterul estetic al unei cladiri
 Alta_______________________________________
8/10 Ce strategii utilizați în scopul obținerii/

imbunatațirii cunoștiințelor cu privire la eficiența
energetică a clădirilor?
Intrebare cu răspuns multiplu. La optiunea "other"

puteti completa cu un răspuns propriu.
 Cursuri de formare organizate de asociații profesionale
 Colaborarea cu diferiți specialiști
 Cursuri de auditor energetic Studii masterale în

domeniul performanței energetice
 Studiu individual
 Cursuri post universitare
 Participarea la conferințe/workshopuri
 Cursuri de acreditare ca asesor (consultant intr-un

sistem de certificare sau eco-etichetare)
 Nu urmaresc obținerea/ imbunatațirea cunoștiintelor

cu privire la eficiența energetică a clădirilor
 Alta_______________________________________
9/10 În cât timp estimați ca veți proiecta clădiri

aproape zero energie
 Am proiectat deja
 Pană la finalul lui 2016
 Nu consider ca voi proiecta clădiri aproape zero

energie
158
10/10 Doriți să primiți rezultatele acestui chestionar după centralizarea răspunsurilor?Dacă răspunsul este
afirmativ, vă rog completați mai jos adresa de email.
_____________________________________
Dacă aveți comentarii adiționale, sunt binevenite mai jos:
_________________________________________________________________________
Concluziile chestionarului
La chestionar au raspuns 42 persoane, un numar extrem de redus luand in calcul faptul ca OAR
București numără 3763 membri. Acest fapt este simptomatic pentru un grad inca scazut de implicare a
acestei profesii in domeniul cladiror aproape zero energie.
Mai jos sunt detaliate si comentate critic rezultatele chestionarului.
1/10 La prima intrebare majoritatea respondentilor (33 persoane) au raspuns architect.

Chestionarul, desi adresat specific arhitectilor si distribuit prin OAR a atras atentia si altor persoane
interesate de cladirile aproape zero energie, in numar de 9, printre acestia numarandu-se: inginer
proiectant, auditor energetic, urbanist, inginer instalatii, urbanist diplomat, economist, architect de
interior, urbanist peisagit, director de imagine.
2/10 Ce experiență profesională aveți?
3 /10 La intrebarea cu numarul 3 privind

implicarea în proiectarea unei clădiri aproape zero
energie, 40% dintre respondenti au raspuns ca nu
este cazul.
42,2% au fost implicati in faza de concept a unei cladiri aproape zero energie.
22,2% au fost implicati in faza de proiectare unei cladiri aproape zero energie.
13.3% au fost implicati in faza de executie unei cladiri aproape zero energie.
4.4% au fost implicati in faza de monitorizare a proiectarii unei cladiri aproape zero energie.
Poate fi observanta scaderea ratei de implicare odata cu trecerea la etape mai avansate ale
implementarii nZEB (concept>proiectare>executie>monitorizare).
159
4/10 Marea majoritate a respondentilor au raspuns negativ privind participarea la proiectarea unei
cladiri eco-etichetate sau certificate voluntar – 40 persoane. Da 1 persoana (fara specificarea tipului de
eco-etichetare/ certificare voluntară), LEED 1 persoana, BREEAM 1 persoana, LEED si BREEAM o persoana.
5/10 Cea mai utilizata forma de energie regenerabila implementata in solutii tehnice de catre
respondentii chestionarului este cea solara (62,2%).
6/10 La intrebarea cu numarul 6, dintre optiunile de raspuns oferite, doar eficienta energetica,
costul optim, emisiile scazute de CO2 si utilizarea surselelor de energie regenerabila se incadreaza strict in
definitia nZEB. Restul optiunilor pornesc de la principii de proiectare integrata, bioclimatica care sunt
recomandabil de luat in calcul in proiectarea unei cladiri.
7/10 Principalele bariere percepute de respondent în implementarea conceptului cladirilor aproape

zero energie sunt lipsa cererii la nivelul pietii de constructii (66,6%) si costuri peste un nivel accesibil
(68,9%). Lipsa de informații cu privire la nZEB (44,4%) si lipsa mainii de lucru calificate (46,7%) sunt
urmatoarele piedici care ingreuneaza implementarea nZEB in viziunea respondentilor.
8/10 La intrebarea cu numarul 8, o proportie de 75,6 % dintre respondenti au identificat studiul

individual ca principala strategie utilizata în scopul obținerii/ imbunatațirii cunoștiințelor cu privire la
eficiența energetică a clădirilor. Participarea la conferinte/workshopuri (42,2 %), colaborarea cu diversi
specialisti (44,4%) si cursurile de formare organizate de asociatiile profesionale (35,6%) sunt urmatoarele
optiuni favorizate de respondenti. Specializarile profesionale, mai dificile, care necesita o implicare si un
effort sustinut, de tip cursuri de auditor energetic (20%), studii masterale în domeniul performanței
energetice (13,6%), cursuri post universitare (22,2%) cursuri de acreditare ca asesor (15,6%), prezinta o
rata mai scazuta de interes din partea
respondentilor.
9/10 La intrebarea cu numarul 9,

nivelul de optimism privind proiectarea unei
cladiri nZEB in anul current (2016) este foarte
scazut, un singur respondent alegand
aceasta optiune. Datorita datei recente la
care a apartut definitia oficiala a cladirilor aproape zero energie in Romania, si numarul celor care
considera ca au proiectat deja este scazut (11,1%).
160
Acest tip de chestionar este necesar sa fie realizat periodic pentru a putea cuantifica interesul si
implicarea arhitectilor si pentru a oferi o imagine dinamica a procesului de implementare a cladirilor
aproape zero energie in Romania.
161
Provocari legislative in implementarea nZEB

In 2002 apare directiva 91/2002/ec, directiva privind performanta energetica a cladirilor, aceasta
directiva stabileste realizarea in fiecare tara membra a Uniiunii Europene:
 Realizarea unei metodologii comune de calcul a performatei energetice a cladirilor, transpunsa in

Romania prin realizarea in 2005 MC001 – “Metodologie de calcul al performanţei energetice a
clădirilor"
 Implementarea unor standarde minime de performanta energetica pentru caldirile noi si cladirile la
care se realizeaza interventii majore – C107 – 1999-2000-2005
 Realizarea unui sistem de certificare a performantei eneregetice a cladiriliror noi si cele existente iar,
pentru cele publice, afisarea la loc vizibil a certificatului de performanta energetica, si valabilitatea
certificatelor de performanta sa fie de 5 ani
 Inspectia periodica a bolierelor si a instalatiilor de climatizare centralizata si evaluarea instalatiilor in
care boilere sunt mai vechi de 15 ani.
In 2005 Romania adera la Uniunea Europeana fapt care duce la obligativitatea implementării
directivelor in vigoare si viitoare emise de Uniunea Europeana.
In 2005 este publicata in Monitorul Oficial - legea 372/2005 privind performanta energetica a
cladirilor, lege care transpune la nivel national cerintele directivei 91/2002/ec.
Ulterior legii 372/2005 este realizata in 2006 metodologia MC001198 in care este prezentata
metodologia de calcul a performatei energetice existente si modul de realizarea a certificatului de
perfomanta energetica a cladirilor existente.
Conform metodologiei MC001 Certificatul de performanta energetica pentru cladirile de locuit se
realizeaza luand in minim 3 factori din totatul de 5, acestia sunt:
 1) necesarul de energie pentru asigurarea temperaturii de confort la interior pe timpul sezonului rece
 2) necesarul de energie pentru asigurarea apei calde de consum
 3) necesarul de energie pentru asigurarea iluminatului artificial
 4) necesarul de energie pentru asigurarea ventilarii spatiilor interioare
 5) necesarul de energie pentru asigurarea temperaturii de confort pe timpul verii
198
MC001 „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor"
162
Chiar daca din punct de vedere al asigurarii nivelului de confort si in unele cazuri de asigurare a
unor conditii minime de calitate a spatilui interior locuit sunt foarte importanti, ultimii 2 factori (4 si 5)
sunt utilizati predominant in calculul performantei energetice pentru cladirilor nerezidentiale.
Din aceasta se precizeaza ca energia produsa din surse regenerabile (panouri solare) se include in
bilantul necesarului de consum pentru sistemele asupra celor care le influenteaza, valorile influentei lor
nefiind specificate in certificatul de performanta energetica al cladirii intr-o sectiune separata.
Din punct de vedere al cladirilor standarderlor minime de performanta energetica la clădirile noi
acestea in momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana ele erau stabilite deja de normativul C107 –
1997, in decembrie 2005 acest normativ este revizuit si publicat in cadrul normativului C107 – 2005.
In normativul C107-2005 „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale
clădirilor” sunt prezentate cerintele minime de rezistenta termica si de performanta energetica pe care
trebuie sa le indeplineasca in parte si per ansamblu elementele de constructie ce alcatuiesc anvelopa la
cladirile de locuit pentru C107/1 si C107/4 si la cladirile altele decat cele cu functiunea de locuit, in
normativ C107/2. Alte conditii privind nivelurile minime de performanta ale elementelor de constructie din
cladiri se regasesc in normativele C107/3 si C107/6.
In iulie 2010 a intrat in vigoare Directiva 31/2010/ec care modifica si actualizeaza Directiva
91/2002/ec. In Directiva 31/2010/ec (asa cum am mai precizat anterior) apare prima data mentionata
Cladirea cu consum aproape zero energie (nZEB). Tot aici este prezentat si calendarul de implementare
legislativa si de publicare a strategiilor la nivelul statelor membre, cu obligatia sa fie cladiri aproape zero
energie (nZEB):
 incepand cu 1 ianuarie 2019 toate cladirile publice nou realizate;
 incepand cu 1 ianuarie 2021 toate cladirile nou realizate, indiferent de destinatie.
In decembrie 2010 a intrat in vigoare ordinul 2513/2010 de modificare a normativului C107 – 2005.
Ordin prin care se maresc valorile rezistentelor minime care trebuie sa le indeplineasca elementele de
constructie care alcatuiesc anvelopa clădirilor de locuit si coeficientii de calcul G1 pentru calculul
performatei energetice a cladirilor cu alta functiune diferita fata de cea de locuinta. Noile valori minime de
rezistenta a elementelor de construcție ce alcatuiesc anvelopa cladirilor de locuit impun ca inca din faza de
proiectare sa se dea o mai mare importanta straturilor termoizolante din elementele de constructie.
163
In iulie 2013 intra in vigoare Legea

372 modificata, legea in care sunt
transpuse cerintele Directivei 31/2010/ec,
astfel apare mentionarea cladirii cu
consum aproape zero energie (nZEB) la
nivel national, precum si o definitie
generala, preluata literal din directiva.
Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Administratiei Publice emite in octombrie
2013 „Nearly zero energy buildings (nzeb)
Romania - Plan de creştere a numărului
de clădiri al căror consum de energie este
aproape egal cu zero” acesta fiind ulterior
reviziut şi actualizat in iulie 2014,.
In acest plan apare o prima metodologie de determinare a unei cladiri cu consum aproape zero energie,
astfel se precizeaza ca:
„Nivelul maximum admis al energiei primare din surse convenţionale (combustibili fosili) şi ale emisiilor de
CO2 aferente proceselor de funcţionare a clădirilor – pe tipuri de clădiri şi pe zone climatice de iarnă ale
României sunt precizate în Tabelul II.14.”
Tot in acest plan emis de MDRAP se mai precizeaza ca sursele regenerabile de energie (nefosile),
trebuie sa acopere minimum 10% din energia primară totală calculată a clădirii aproape zero energie. In
acest document se precizeaza faptul ca in calculul necesarului de energie pentru cladirile cu functiunea de
locuit analizate s-a introdus calculul energiei necesare pentru asigurarea temperaturii de confort pe timpul
verii si a energiei necesare pentru asigurarea ventilarii spatiului interior.
Aceste doua sisteme care contribuie in mod esential la asigurarea comfortului pastrand un nivel de
perfomanta energetica al cladirii ridicat totusi, in momentul de fata (septembrei 2016), aceste doua
sisteme lipsesc din lista de sisteme obligatorii a fi implementate in realizarea cladirilor si mai ales a
cladirilor de locuit.
In cazul in care beneficiarul decide ca vrea sa implementeze aceste sisteme atunci proiectantul
poate utiliza normativele de calcul pentru un sistem care asigura minimul de confort, dar aceasta doar in
cazul in care este cerut prin tema de proiectare. Regreatbil proiectarea si instalarea acestor sisteme are loc
uzual in faza ocupationala, post constructie.
164
Ordonanţa nr. 13/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa
energetică a clădirilor transpune (in articolul 3. Punctul 15) cea de a doua conditie din planul publicat de
MDRAP in 2014 fara a face precizarea daca procentul de 10% din necesarul de energie acoperit din surse
regenerabile se refera la necesarul de energie finala sau la necesarul de energie primara. Acest fapt ar
putea gerera pe viitor confuzii in calculul performatei energetice pana la aparitia unei metodologii de calcul
dedicate cladirilor cu consum aproape zero energie.
Tot in ordonata nr 13/2016 se mai precizeaza (la punctul 5. Articolul 14) urmatoarele: Clădirile noi,
pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizaţiei de construire emise începând
cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.”
Aceasta suprascrie articolul din legea 159/2016 in care se preciza faptul ca “clădirile noi, pentru care
recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror
consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero”. Diferenta consta in posibilitatea
realizarii dupa 31 decembrie 2020 de cladiri al caror performanta nergetica sa fie mai slaba decat o cladire
cu consum aproape zero energie, dar a caror autorizatie de constructie a fost emisa inainte de 31
decembrie 2020. Astfel, implementarea directivei se poate amana cu inca 2 ani, perioada de valabilitate a
unei autorizatii de constructie.
Ordinul nr. 386/2016 pentru modificarea şi completarea Reglementării tehnice "Normativ privind
calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107-2005, consolideaza din
punt de vedere normativ definitia cladiri cu consum aproape zero energie prin introducerea anexei K in
care se prezinta sub forma de tabel Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al căror consum de energie
este aproape egal cu zero, discutat in capitolul 2 al acestei lucrari.
Concluzii:
Lipsa unui act normativ care sa inglobeze toate conditiile care sunt obligatorii a fi indeplinite in
momentul proiectarii unei cladirii aproape zero energie face dificila implementarea acestora. Desi exista
concluziile unui studiu privind cladiriile cu consum aproape zero energie bazat pe metodologia in vigoare la
data studiului199 lipseste pana la aceasta data o metodologie specifica calcului clădirilor cu consum aproape
zero. Aceasta reprezinta un blocaj la nivelul specialistilor pentru ca lasa la nivel de interpretare personala
neconcordantele dintre C107/2005 cu modificarile ulterioare, si cerintele precizate in legea 372/2005 cu
modificarile ulterioare.
199
„NEARLY ZERO ENERGY BUILDINGS (NZEB) ROMANIA PLAN DE CREŞTERE A NUMĂRULUI DE CLĂDIRI AL CĂROR CONSUM DE
ENERGIE ESTE APROAPE EGAL CU ZERO – plan revizuit şi actualizat, iulie 2014”
165
In ceea ce priveste metodologia de calcul a

necesarului de energie pentru cladire in faza de
proiectare si obtinere a autorizatiei de constructie,
aceasta se determina pentru necesarul de incalzire
pentru cladirile de locuit, in faza incipienta, in
momentul configurarii geometrice, structurale si a
alcatuirii elementelor de constructie a viitoarei
cladiri prin metodologia simplificata precizata in
normativul C107. In aceasta faza metodologia nu precizeaza nimic despre sistemele de producere a
energiei din surse regenerabile, de asigurare a comfortului termic si nici de alte sisteme de instalatii care sa
contribuie in mod pasiv si/sau activ la performanta energetica a cladirii.
In momentul proiectarii sistemelor de instalatii acestea se configureaza astfel incat sa poata
suporta momentele de extreme din punct de vedere climatic astfel cum au fost ele definite in functie de
zonarea climatica.
Prima data cand se cere realizarea un calcul de necesar de energie pentru intreaga cladire este in
momentul in care se realizeaza receptia la terminarea lucrarilor si emiterea certificatului de performanta al
cladirii. Astfel prima data cand se analizeaza nivelul de performanta al cladirii este deja prea tarziu pentru a
mai intervenii la elemente de configurare geometrica, structurala sau de alcatuire, orice
modificare/imbunatatire a performantei energetice fiind obiectul unui alt proiect de reabilitare. Aceasta
duce la o constientizare post factum a importantei eficientei energetice si lasa la indemanarea
proiectantului si a constructorului elemente de performanta care sunt necesare pentru realizarea unei
cladiri cu un anumit standard minim de performanta energetica. Totusi mai exista si cazuri de laudat in
care Beneficiarul impune proiectatului de la inceput un anumit standard de eficienta energetica direct
(standardul de Casa Pasiva) sau inglobat (Stadardul LEED, BREAM, DGNB, etc)
Realizarea unei reglementari care sa oblige la realizarea calculului estimativ de consum inainte de
inceperea autorizatiei de constructie ar putea reduce riscurile realizarii de imobile cu performanta
energetica scazuta.
Metode de calcul
Estimarea necesarului de energie pentru cladire se realizeaza utilizand valori statice din anul
climatic standard specificate in MC001/6 din 2013 „Parametrii climatici necesari determinării performanței
energetice a clădirilor noi și existente, dimensionării instalațiilor de climatizare a clădirilor și dimensionării
higrotermice a elementelor de anvelopă ale clădirilor”
166
In momentul analizei performatei energetice

post constructie, la emiterea certificatului de
performanta energetica(CPE) analiza necesarului de
energie pentru asigurarea temperaturii de confort
in interiorul cladirii se realizeaza prin metoda
sezoniera (pentru perioada de iarna) sau metoda
lunara (pentru perioada de iarna si perioada de
vara). In aceste metode ca temperatura exterioara
de referinta pentru calculul transferului de energie
din spatiul incalzit catre exterior (in timpul iernii) si
a transferului de energie din exterior catre interior
(in timpul verii) sunt utilizate temperaturile medii
sezoniere respectiv lunare de calcul, aceste valori
reprezintă media sezoniera respectiv lunara a
tuturor temperaturilor orare din decursul lunii
calendaristice.
Utilizarea acestei medii in calculul
necesarului de energie pentru racirea spatiilor
interioare poate duce la obtinerea de valori
necorelate cu situatia reala. Racirea spatiilor este
necesara doar pe timpul zilei cand temperatura
exterioara ajunge la valori extreme in timp de
media zilnica/ lunara (dintre tempratura de zi si cea
de noapte) utilizata in calcul este de cele mai multe
ori in limita de confort. Desi echipamentele de
conditionare sunt utilizate, consumul acestora nu
este prevazut in calculul consumului total de
energie pe cladire. Astfel, in momentul realizarii
calculului necesarului de energie pentru asigurarea
confortului termic pe timp de vara utilizarea unei
metode de calcul orar ar duce la estimarea unor
valori mult mai apropriate de situatia reala.
167
Building Information Modeling – BIM

Modelare informațională a clădirii - un proces care implică generarea și gestionarea reprezentării
digitale ale caracteristicilor fizice și funcționale reale200.
Elementele inteligente alcătuiesc prototipul virtual al clădirii reale și permit simulări pentru
înțelegerea comportamentului viitoarei clădiri înainte de construirea efectivă a acesteia 8, având ca
beneficiu important posibilitatea anticipării unor eventuale nereguli sau disfuncționalități.
BIM oferă o abordare holistică asupra proiectului, vizualizare facilă, integrarea și corelarea
informațiilor, o mai bună coordonare intre specialități, generarea de analize energetice sau de mediu,
simulări de construcții, inclusiv o estimare a costului total al unei clădiri BIM, care include costul de operare
pe întreg ciclul de viață al clădirii.
BIM reprezinta un concept nu un program software. BIM schimba procesul de proiectare, creste
nivelul efortului initial in timpul proiectarii, dar accelereaza procesele de productie finale rezultând o
calitate superioara, cu scaderea necesitatii dispozitiilor de santier, a modificarilor din faza de constructie.
200
Sursa: http://buildipedia.com/aec-pros/design-news/the-daily-life-of-building-information-modeling-bim
168
Datorita posibilitatilor de coordonare intre specialitati oferite de BIM, fluxurile de lucru pentru
modificarile proiectelor si schimbul de informatii vor trebui sa fie revizuite. Informatiile incluse in proiect
pot ajuta la generarea de analize energetice sau de mediu, simulari de constructii.
BIM ofera o abordare integrata asupra proiectului: vizualizare imbunatatita, productivitate

imbunatatita datorita regasirii usoare a informatiilor, cresterea de coordonare a documentatiilor de
constructie, integrarea si corelarea de informatii cum ar fi furnizorii de materiale specifice si cantitatile
necesare pentru estimari si licitatii, cresterea vitezei de livrare a proiectului, costuri reduse201.
201
Sursa: http://buildipedia.com/aec-pros/design-news/the-daily-life-of-building-information-modeling-bim
169
Costul optim
Directiva EPBD Reformata prevede in art.
2.14. cum cladirile aproape zero energie trebuie
sa respecte principiul cosului optim.
Calculul nivelurilor optime ale costurilor se

bazează pe costuri globale - metodologia valorii
nete actualizate (acronim VNA)202.
Statele membre ale Uniunii Europene

trebuie să utilizeze următoarele categorii
203
fundamentale de costuri : costuri ale investiţiei
iniţiale, costuri curente204 (inclusiv pentru energie
şi de înlocuire periodică), costuri de eliminare si
costuri aferente emisiilor de gaze cu efect de seră.
Costurile pentru energie au la baza
dimensiunile clădirii, consumul, ratele actuale şi
estimările de preţ fiind direct legate de rezultatul
calculului privind performanţa energetică a
cladirii205.
In documentul intitulat Cadrul

Metodologic de calcul al nivelurilor de cost optim al cerinţelor minime de performanţă energetică pentru
clădiri şi elementele de anvelopă ale acestora206 este detaliata problematica costului optim. Sunt luate in
202
În conformitate cu anexa III din Directiva 2010/31/UE şi cu partea 4 din anexa I a Regulamentului Delegat nr. 244 /2012, al
Comisiei de completare a Directivei 2010/31/UE, document oficial elaborat de Comisia Europeană
203
Conform punctului 4 din anexa I la Regulamentul delegat.
204
Costurile pentru energie sunt menţionate ca o categorie separată de costuri deşi acestea pot fi considerate ca făcând parte
din costurile operaţionale. Costurile de înlocuire sunt menţionate ca o categorie separată de costuri, nu sunt considerate ca
făcând parte din cele de întreţinere. Costul aferent capitalului necesar pentru finanţarea investiţiilor în măsuri de eficienţă
energetică poate fi inclus de catre statele membre.
205
Costurile pentru energie depind de caracteristicile de sistem ale clădirii in timp ce costurile de investiţie, de întreţinere, de
înlocuire etc. sunt în mare parte atribuite elementelor specifice ale clădirii.
206
http://www.mdrap.ro/constructii/metodologia-de-calcul-al-performantei-energetice-a-cladirilor
170
calcul informatii precum rata de actualizare, calculul costurilor de înlocuire periodică, anul de începere a
calculului, calculul valorii reziduale, evoluţia costului în timp sau calculul costurilor de înlocuire.
171
Proiectarea pe durata ciclului de viata.

Analize LCA LCC
O cladire poate fi privita ca o serie de straturi
cu durata diferita de viata207 (subansable, elemente,
structuri, echipamente,etc.). Privita din acest punct
de vedere, ea trebuie proiectata in asa fel incat sa
gestioneze perioadele diferite de functionare optima
ale diferitelor sale componente - How Buildings Learn
(Brand, 1994).
Sectorul construcţiilor este unul dintre cei mai

mari consumatori de energie, direct sau indirect
pornind de la fabricarea materialelor de construcţie,
desfăşurarea propriuzisă a şantierelor, utilizarea
construcţiilor, şi postutilizare prin deşeurile produse.
“In lume, 30-40% din toata energia primara existenta

este folosita in domeniul constructiilor.”208
Fiind unul dintre cei mai mari consumatori ai

resurselor primare, dar şi un generator de deşeuri
demn de luat în seama, aplicarea principiilor
dezvoltarii durabile în sectorul construcţiilor este
considerată a fi unul dintre cele mai eficiente
răspunsuri la problema mediului. Acest răspuns are
în vedere trei component majore: echitate socială,
protejarea mediului înconjurator şi eficienţă
economică.
207
How Buildings Learn (Brand, 1994)
208
United Nations Environmental Program, 2007
http://www.rehva.eu/fileadmin/events/eventspdf/REHVA_and_AICARR_seminar_nZEB/FABRIZIO_MCE_2014_.pdf
172
ENERGIA INGLOBATA A MATERIALELOR COMPONENTE:
 Materie prima - energia necesara extragerii materiei prime si procesarii ei in materiale de constructie
disponibile la poarta fabricii
 Transport - energie utilizata pentru a transporta aceste materiale de la poarta fabricii la magazine si
apoi la santier.
 Asamblare - energia utilizata in tehnici de construire
 Functionare - energie utilizata pentru functionarea si intretinerea unei cladiri, energie operationala
include incalzirea si racirea spatiului, prepararea apei calde, iluminat, etc.
 Demolare si/sau reciclare - energie folosita in post utilizarea cladirii fie pentru desfiintarea ei si
aducerea terenului la starea initiala fie pentru reintroducerea prin reciclare a materialelor in lantul
constructiv.
173
7. CONTRIBUTII PERSONALE. PREMISE DE CERCETARE VIITOARE
Cercetarea în arhitectură
În cadrul interacţiunii dintre aspectele ambientale, fizice, sociale, culturale şi economice ale
societăţii, procesul de concepţie a arhitecturii joacă un rol de esential care trebuie să se reflecte în studiile
de cercetare bazate pe informaţii. Cercetarea arhitecturală efectuată în cadrul acestor studii, trebuie să fie
cuprinzătoare şi să se bazeze pe metodologiile complexe ale altor discipline înrudite.
Este necesara o atenţie sporita catre notiunea de calitate în arhitectură. Conform Politica pentru
Arhitectura in Romania 2010-2015209, “calitatea în arhitectură presupune pentru fiecare clădire un raport
rațional între scopul sau funcţia pentru care a fost construită, fiind în acelaşi timp flexibilă, capabilă să
absoarbă solicitările necunoscute ale viitorului, durabilă din punct de vedere al arhitecturii şi construcţiei,
respectând şi adăugând valoare mediului şi având o mare calitate estetică”.
Intr-un articol publicat in Revista Arhitectura in 2014210, intitulat DE LA DOMENIU LA DISCIPLINĂ:

CERCETARE ÎN ARHITECTURĂ, Dana Vais prezinta o
problematizare a cercetarii in arhitectura. Astfel sunt de aspectele
fizice
remarcat urmatoarele aspecte referitoare la cercetarea
in arhitectura:
aspectele aspectele
 Definitia lui Bruce Archer: „cercetarea este economice culturale
Disciplina
investigarea sistematică cu scopul cunoașterii
arhitecturii
211
comunicabile” ;:
 Cercetarea din domeniul designului (si al arhitecturii aspectele aspectele
inclusive) poate fi: culturale sociale
 despre practică - vine după proiect (studiile

istorice, de exemplu, sau cele post-ocupare);
209
http://www.moldovareper2030.ro/wp-content/uploads/2015/05/Politica_pt_arhitectura_in_Romania_2010-2015.pdf
210
http://arhitectura-1906.ro/2014/06/de-la-domeniu-la-disciplina-cercetare-in-arhitectura/
211
Bruce Archer, „The Nature of Research”, în: Codesign– interdisciplinary journal of design, January 1995, p. 6-13.
174
 pentru practică - servește proiectul aflat în lucru (inovatia, lucrul la limita creativă a
cunoașterii);
 prin practică - proiectul însuși e folosit ca metoda (scopul lui nu mai este obiectul proiectat, ci
lărgirea cunoașterii în domeniul arhitecturii);
 Cercetarea prin proiect212, poate fi considerata cea mai controversată varianta, dar e cea care justifică
cel mai bine arhitectura ca domeniu de cercetare;
Concursurile de arhitectura - un alt tip de motivatie
Competitiile livreaza cladiri si proiecte interesante. Incurajeaza calitatea, stimuleaza creativitatea si

trec din taramul tendintelor in cel al inovarii. Concursurile imbina cercetarea cu designul. Majoritatea
competitiilor de arhitectura din afara tarii deja includ sustenabilitatea cladirii ca factor esential in procesul
de jurizare.
Lucrul in echipa.
Lucrul in echipa este necesar datorita complexitatii sporite generate de proiectarea unei cladiri
nZEB fata de una obisnuita. Fiecare coechipier poate aduce alta expertiza necesara proiectului dar si seturi
de valori diferite de ale celorlalti. Dificultatile stau in primul rand in stabilirea clara a unui set de valori
comune si ierarhizarea criteriilor, a elementelor temei
de proiectare. Deciziile luate in comun pot parea la un
moment dat compromisuri pentru cei implicati, dar
caracterul lor de natura democratica sporeste valoarea
proiectului. Coreografia unui proiect realizat in echipa
are la baza secventa: “talk, doodle, draw” (discuta,
schiteaza, deseneaza).
Creativitatea in procesul de proiectare.
Activitatea mentala a creativitatii incepe combinand si recombinand experienta trecuta pentru a

forma aranjamente noi, care vor satisface o nevoie particulara de proiectare. Creativitatea e perceputa de
multi a fi o fulgerare fara efort a sinelui, dar in fapt creativitatea cere pregatire extensiva.
Comparatie intre procesul de design integrat si cel traditional http://www.earthly-ideas.com/images/design_process.gif
212
Din engleza research through design sau research by design
175
Pentru proiectarea cladirilor aproape zero energie este necesar un proces integrat de design213,
metoda colaborativa, interdisciplinara.
ETAPELE PROCESULUI CREATIV IN CONSTRUCTII
IDENTIFICAREA PROBLEMEI DE REZOLVAT
CULEGEREA INFORMATIILOR
ANALIZAREA DATELOR
GENERAREA SOLUTIILOR ALTERNATIVE
EVALUAREA IDEILOR SI ALOCAREA DE TIMP PENTRU APARITIA DE IDEI SUPLIMENTARE
SINTETIZAREA IDEILOR INTR-UN TOT
VERIFICAREA SOLUTIEI PROPUSE PRINTR-O EVALUARE
213
http://www.cmhc-schl.gc.ca/en/inpr/bude/himu/coedar/upload/Integrated_Design_GuideENG.pdf
176
Arhitectii şi clădirile nZEB

Un aspect interesant in Analiză a părţilor interesate și grupărilor naţionale de Renovare a Clădirilor
cu Consum de Energie aproape Egal cu Zero214 (raport NeZeR 2014) indica faptul ca arhitectii nu sunt
identificati ca jucatori principali (stakeholderi) in România acestia fiind următoarele grupuri ţintă:
dezvoltatorii, reţelele (profesionale/comerciale), producătorii RES, factorii de decizie municipali şi
ministerele.
Ce putem face noi, ca arhitecti, pentru a deveni jucatori principali?
Sa (ne) educam Sa informam Sa promovam
Acestea sunt actiuni voluntare, individuale, dar extrem de necesare.
Zilele deschise ale clădirilor aproape zero energie215216 este un program organizat in scopul de a
face cunoscute publicului in mod direct, prin vizite pe teren, cele mai bune practici de clădiri aproape zero
energie (la nivel local) care se apropie cat mai mult de definiţiile naţionale specifice. Zilele deschise ale
clădirilor aproape zero energie au fost deja organizate in ţari precum Ungaria, Belgia, Irlanda, Germania,
Austria, Suedia, Franta, Malta, Slovenia, Polonia şi Slovenia in 2013 şi 2014. Visit today the buildings of
tomorrow este sloganul acestei campanii care pana acum a asigurat accesul a 25 870 de oameni in 1440 de
clădiri exemplare. Programul continua şi in 2015, posibilitatea deschisa vizitatorilor de a schimba opinii cu
proprietarii clădirilor, cu arhitectii şi investitorii acestora fiind una deosebit de atractiva.
214
Sursa: http://www.nezer-
project.eu/download/18.1acdfdc8146d949da6d4f4f/1415623906062/NeZeR_D5+1_300614_IVL_RO_public.pdf
215
Sursa: Nearly Zero Energy Buildings Open Doors Days
216
http://www.nzebopendoorsdays.eu/
177
Concluzii - efectele pozitive ale clădirilor aproape zero energie în contextul

dezvoltarii durabile217
Ecologic
 Necesarul redus de energie al clădirilor micşorează impactul datorat extracţiei, producerii şi furnizării
energiei asupra mediului inconjurator.
Economic
 Promovarea tehnologiilor inovatoare, dezvoltarea industriei, reducerea fluctuaţiilor preţului energiei;
 Reducerea consumului de energie în clădiri;
 Investiţiile initiale mai mari pot fi compensate prin economiile de energie pe durata de viaţă a clădirii;
 Valoarea de vanzare a unei cladiri nZEB este mai ridicata în comparaţie cu clădirile obişnuite.
Social
 Efecte pozitive asupra sănătatii prin asigurarea unei calităţii îmbunătăţite a microclimatului interior;
 Crearea de noi locuri de muncă.
217
http://bpie.eu/low_energy_buildings_east_eu.html Full Report nZEB Romania :
178
Concluzii – principii şi provocari în proiectarea nZEB in România

Principii
 Necesarul de energie al clădirilor trebuie sa aibă limite maxime clar stabilite.
 Contribuția energiei din surse regenerabile trebuie cuantificată.
 Energia primară și emisiile de CO2 asociate trebuie cuantificate.
 Impactul obiectivelor UE pentru 2050 privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon asupra
definiţiei clădirilor aproape zero energie.
 Necesitatea introducerii de instrumente financiare (ex.: programe de tipul Casa Verde, subvenții
energii regenerabile, introducerea unor facilități fiscale pentru modernizarea clădirilor).
 Posibilitatea implementării în definiția națională nzeb a unor criterii prezente în sisteme de

certificare (ex: LEED, BREEAM, DGNB).
 Necesitatea implementării principiilor clădirilor nZEB in reabilitari.
Provocari
 Elaborarea unei definiţii nZEB naționale, cât mai flexibilă şi care sa permită îmbunătăţiri viitoare;
 Influenţele climatului şi arhitecturii clădirii asupra performanţei sale energetice.
 Sinergia dintre optimizarea costurilor şi performanța energetică.
 Necesitatea introducerii de instrumente financiare (ex.: programe de tipul Casa Verde, subvenții
energii regenerabile, introducerea unor facilități fiscale pentru modernizarea clădirilor).
 Necesitatea educarii profesionistilor de maine in proiectarea clădirilor aproape zero energie.
 Necesitatea implementării principiilor clădirilor nZEB în reabilitări.
179

Standard NZEB TEZA - RAETCHI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Standard NZEB TEZA - RAETCHI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Marilena- Digitally signed

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

PREMISE DE PROIECTARE A CLĂDIRILOR APROAPE ZERO ENERGIE

Îndrumător Prof. univ. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc

1.1. Tematica cercetarii doctorale ........................................................................................................................... 3

1.2. Definirea scopului si a obiectivelor cercetarii ........................................................................................................ 6

1.3. Definirea ipotezelor de cercetare .......................................................................................................................... 7

1.4. Delimitări ale studiului ........................................................................................................................................... 8

1.5. Metodologia cercetării ........................................................................................................................................... 9

1.6. Strategia de cercetare .......................................................................................................................................... 11

1.7. Rezumat – continutul tezei .................................................................................................................................. 13

2. BAZE TEORETICE, TAXONOMIA CLĂDIRILOR APROAPE ZERO ENERGIE ............................................................... 15

2.1. Ambiguitatea constructiva şi consecintele ei ................................................................................................ 15

2.2. Perspective ale Uniunii Europene privind eficienta energetica .......................................................................... 21

2.3. Definitia cladirilor aproape zero energie in România .......................................................................................... 31

2.4. Utilizarea energiilor regenerabile in clasificarea nZEB ........................................................................................ 38

2.6. Certificarile voluntare .......................................................................................................................................... 41

2.7. Eco-etichetari ....................................................................................................................................................... 47

3. PRINCIPII DE PROIECTARE nZEB ............................................................................................................................. 51

3.1. Procesul integrat de realizare NZEB..................................................................................................................... 51

3.2. Proiectarea volumetriei Forma cladirii si indicele de compactitate .................................................................... 64

Gruparea functiunilor pe zone de temperaturi ...................................................................................................... 64

Microclimatul cladirii .............................................................................................................................................. 67

3.3. Designul anvelopei ............................................................................................................................................... 70

Functiile anvelopei cladirilor ................................................................................................................................... 70

Termoizolarea anvelopei cladirilor ......................................................................................................................... 71

3.4. Sisteme tehnice eficiente ..................................................................................................................................... 81

3.5. Surse de energie regenerabile ............................................................................................................................. 85

4. LOCUINTE INDIVIDUALE SUSTENABILE DIN ROMANIA. STUDII DE CAZ ............................................................... 91

Locuinta eco urbana Alexandrina ............................................................................................................................... 92

Casa e4 din caramida de la Wienerberger .................................................................................................................. 94

Casa pasiva UPB (Universitatea Politehnica Bucuresti) .............................................................................................. 96

Casa Solaris ............................................................................................................................................................... 100

Soleta zeroEnergy ..................................................................................................................................................... 101

Ansamblu residential vile bioclimatice Amber Gardens ........................................................................................... 102

Prispa - Solar Decathlon 2012 ................................................................................................................................... 103

EFdeN Solar Decathlon 2014..................................................................................................................................... 104

5.1. Cercetarea prin proiect ca metoda de lucru ...................................................................................................... 107

5.2. Valori comune clădirilor sustenabile ................................................................................................................. 108

5.3. S.N.A.I.L ............................................................................................................................................................. 111

5.8. Arhitectura vernaculara - o arhitectura sustenabila .......................................................................................... 142

5.9.Studiu de caz - MILD Home EcoVillage - Caransebes .......................................................................................... 146

6. IMPEDIMENTE IN IMPLEMENTAREA CLADIRILOR APROAPE ZERO ENERGIE IN ROMANIA .................................. 155

Chestionar de atitudine privind cladirile aproape zero energie ............................................................................... 155

Provocari legislative in implementarea nZEB ........................................................................................................... 162

Building Information Modeling – BIM ...................................................................................................................... 168

Costul optim .............................................................................................................................................................. 170

Proiectarea pe durata ciclului de viata. Analize LCA LCC .......................................................................................... 172

7. CONTRIBUTII PERSONALE. PREMISE DE CERCETARE VIITOARE .............................................................................. 174

Cercetarea în arhitectură .......................................................................................................................................... 174

Arhitectii şi clădirile nZEB.......................................................................................................................................... 177

Concluzii – principii şi provocari în proiectarea nZEB in România ............................................................................ 179

1.1. Tematica cercetarii doctorale

Arhitectura ecologica - concepte de baza

Politicile Uniunii Europene privind eficienta energetica a cladirilor

Politica Comisiei Europene privind eficienta energetica a cladirilor2 cu obligatiile referitoare la

1.2. Definirea scopului si a obiectivelor cercetarii

Scopul cercetării doctorale constă în determinarea principiilor şi provocărilor existente în

Obiectivele cercetării doctorale:

 Privire critică, comparativă asupra fenomenului clădirilor aproape zero energie;

 Evidentierea politicilor Uniunii Europene privind eficienta energetica a cladirilor;

 Rolul arhitecturii în reducerea consumului de energie;

 Taxonomia clădirilor ce tind spre aproape zero energie;