Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Aparate de Comanda Automata PDF Free
Proiect Aparate de Comanda Automata PDF Free
I. ARGUMENTUL .........................................................................PAG. 3
TIPURI CONSTRUCTIVE...............................................PAG. 7
I. ARGUMENTUL
2
- aparate de curent alternativ;
- aparate de curent continuu.
Aparatele de comutaţie , sunt acele aparate care permit punerea sau scoaterea din funcţiune a
unor echipamente ale sistemului electroenergetic, exemplu separatorul.
In timp ce întreruptorul îndeplineşte rolul de aparat de protecţie, realizând întreruperea rapidă a
curentului de scurtcircuit, care apare în regim de avarie.
In exploatare, aparatele sunt supuse acţiunii mai multor factori, care influenţează funcţionarea
lor şi care determină condiţiile pe care aceste aparate trebuie să le îndeplinească. Cele mai
importante dintre aceste acţiuni sunt prezentate mai jos.
Acţiunea electrică.
Aparatele electrice sunt permanent sub acţiunea tensiunii electrice de serviciu. In cazuri
accidentale sunt supuse la supratensiuni de comutaţie sau atmosferice. Ca atare condiţii orice
aparat trebuie să funcţioneze sigur, fără deteriorări, timp îndelungat.
Acţiunea mecanică.
3
Aparatele electrice sunt supuse la mişcări mecanice în timpul funcţionării (de exemplu
închiderea şi deschiderea întreruptoarelor şi a separatoarelor), precum şi la acţiunea forţelor
electrodinamice ale curenţilor de scurtcircuit.
INTRERUPATOARE AUTOMATE
NOTIUNI GENERALE. ELEMENTE CONSTRUCTIVE
Generalităţi:
TIPURI CONSTRUCTIVE
INTRERUPATOARE AUTOMATE DE MICA PUTERE
Întrerupătoarele automate mici sunt destinate protecţiei conductoarelor din instalaţiile casnice
si industriale de iluminat, circuite de comandă, circuite pentru aparate electrocasnice, precum şi
protecţiei instalaţiilor ce conţin motoare de mică putere.
4
Aceste întrerupătoare automate asigură protecţia circuitelor atât împotriva curenţilor de
suprasarcină cat şi împotriva curenţilor de scurtcircuit.
Indiferent de valoarea constructiva, întrerupătorul se compune din următoarele elemente: soclu
din material izolant termic şi electric, mecanism de zăvorâre, contacte fixe si mobile, borne de
racord
ale conductoarelor, camere de stingere, releu termic şi electromagnetic, capac, buton sau
maneta de acţionare.
Clasificări:
După felul în care sunt acţionate:
-întrerupătoare cu acţionare manuală, la care operaţia de deschidere este efectuata exclusiv
prin intermediul unei energii manuale aplicate direct. Operaţia de deschidere poate fi efectuată
tot manual sau prin intermediul releelor.
-întrerupătoare cu acţionare electrică la care energia necesară pentru închidere este dată de
un electromagnet sau motor electric.
-întrerupător cu acţionare pneumatică la care energia necesară pentru închidere este dată de
un dispozitiv pneumatic ca de exemplu: cilindru de forţă, dispozitive cu membrană.
5
După destinaţie:
-întrerupătoare pentru protecţia circuitelor monofazate de putere redusă.
-întrerupătoare de putere pentru protecţia motoarelor.
- întrerupătoare pentru protecţia reţelelor.
-întrerupătoare pentru protecţia transformatoarelor.
Elemente constructive:
6
Întreruptoare automate tip compact în execuţie capsulată
Aceste întreruptoare sunt închise în cutii executate din mase de presare electroizolante care
împiedică contactul accidental cu piesele sub tensiune şi orice manifestări exterioare ale arcului
electric ce apare la declanşare.
Având gabarite reduse şi capacităţi de rupere mai mici decât ale întreruptoarelor de staţie,
aceste aparate se utilizează în situaţii când spaţiul de montaj este redus şi nu sunt necesare
performanţe superioare.
Datorită construcţiei capsulate şi preţului de cost convenabil aceste întreruptoare sunt folosite în
tablouri complexe şi mai ales în instalaţii individuale.
Întreruptoarele automate se pot executa, din punct de vedere al montajului în două variante
constructive: întreruptoare fixe şi întreruptoare debroşabile.
Întreruptoare fixe
Acestea se fixează pe traverse din oţel profilat cu ajutorul unor şuruburi. Aceşti suporţi trebuie
sa fie rigizi şi perfect coplanari pentru a nu se produce deformări în întreruptor care să
împiedice buna lui funcţionare. Bornele se execută în două variante: pentru legături în faţă şi
pentru legături în spate.
Întreruptoare debroşabile
Acestea sunt prevăzute de firmele producătoare cu un şasiu care poate aluneca pe două
traverse. Bornele au o construcţie bazată pe principiul priză-fişă care le permite realizarea cu
uşurinţă a conexiunilor.
Fiecare întreruptor de acest tip trebuie sa fie prevăzut cu un blocaj mecanic care să împiedice
introducerea sau scoaterea lui din montaj în poziţia anclanşat ( cu contactele principale închise).
7
CONTACTOARE
Principiul de funcţionare:
Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanică, electromagnetică sau
pneumatică, cu o singură poziţie stabilă, capabil de a stabili, suporta şi întrerupe curenţii în
condiţii normale de exploatare ale unui circuit, inclusiv curenţii de suprasarcină.
Elementele componente ale unui contactor sunt:
Circuitul principal de curent ( borne de răcitor la circuitul exterior, contacte fixe şi contacte
mobile ).
Circuitul de comandă ( bobina electomagnetului de acţionare, contactele de autoreţinere şi
butonul de comandă ).
Circuitele auxiliare (contacte de blocare, semnalizare).
Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere, bobine de suflaj).
In construcţia unui contactor mai intră elemente izolante, elemente metalice , cuva de ulei
cu capac, elemente de fixare, carcasa.
TIPURI CONSTRUCTIVE
După felul curentului din circuitul principal contactoarele şi ruptoarele pot fi:
Cu acţionare prin electromagneţi, aceasta este soluţia cea mai frecvent folosită, ea
prezentând o serie de avantaje.
8
Cu aer comprimat, îndeosebi la contactoarele de curent continuu pentru curenţi mari, unde
este necesară separarea rapidă a contactoarelor.
Cu acţionare mecanică, prin arbori cu came; metoda este utilizată rar şi numai la intensităţi
mici.
Contactoare cu relee
Contactoare electromagnetice
Generalităţi:
Contactoarele electromagnetice sunt utilizate în schemele electrice de acţionare; de aceea a
face faţă necesitaţilor impuse de exploatare, există în prezent o foarte mare varietate de
construcţii. O examinare comparativă a tuturor acestor construcţii, produse de diferite firme din
diferite ţări, se poate face având la bază următoarele criterii:
- existenţa unei serii unitare complete pentru gama de curenţi până la 200A regimul de lucru.
9
- performanţele ridicate în ceea ce priveşte capacitatea de rupere, de durată de viaţă mecanică şi
electrică.
-dimensiunile de minime la acelaşi curent.
- simplitatea construcţiei, montarea şi demontarea rapidă a diferitelor elemente componente în
timpul exploatării.
In instalaţiile electrice din ţară se întâlnesc frecvent pentru regimuri normale de funcţionare,
în afara contactoarelor de producţie indigenă, contactoarele produse de firme străine.
Contactorul cu rotaţie este compus dintr-un suport metalic pe care sunt fixate contactele fixe,
miezul fix al electromagnetului, contactele auxiliare şi suporturile lagăr ale echipajului mobil.
Această construcţie este foarte avantajoasă, deoarece permite realizarea contactoarelor cu un
număr dorit de poli prin simpla alăturare a numărului necesar de sisteme de contact, lungind în
mod corespunzător suportul şi tija-suport a contactelor mobile. Pentru stingerea arcului electric,
fiecare pol este prevăzut cu o cameră de stingere cu grătare ionice. Cursa la deschiderea
armăturii mobile este limitată de un opritor. Contactele fixe şi mobile sunt prevăzute cu
coarnele pentru preluarea arcului la deschidere.
10
Caracteristici tehnice ale contactoarelor de curent alternativ cu mişcare de rotaţie:
Denumirea Tipul contactorului
Caracteristici C.T. 25 C.T. 63 C.T. 100 C.T. 200
Tensiunea 500 500 500 500
nominală, V
Curentul nominal, 25 63 100 200
A
Capacitatea de 200 504 800 1600
rupere, A
Lau=1,1.Un şi
cos= 0,(4)
Capacitatea de 200 504 800 1600
închidere
Capacitatea de 1 A la 550 V si cos = 0,4
rupere a 0,5 la L\R = 0,005 si 440 Vcc
contactoarelor
auxiliare, A
Rezistenţele la 1200000
uzură mecanică,
conectări
Durata de 40 si 100
conectare
Numărul de 2 ND + 2 NI
contacte aux.
Contactoarele cu translaţie seria AC3 formează o serie unitară de la 10-200 A şi
funcţionează pe principiul transmiterii directe a mişcării de translaţie a armăturii mobile a
electromagnetului la sistemul de contacte. Aparatele se compun dintr-un postament,
electromagnet de tip „dublu E”, suportul contactelor fixe, subansamblul echipaj mobil, camere
11
de stingere cu grătar deionic, bloc contacte auxiliare cu excepţia aparatului de 10 A , 2 A la
care contactele auxiliare au aceleaşi dimensiuni şi poziţie pe aparat ca şi contactele principale.
Contactorul AC3 de 10 A este format dintr-o carcasă din material termoreactiv care susţine
magnetul fix şi bobina. Pe suportul contactelor fixe , presat din acelaşi material sunt montate
contactele fixe principale şi auxiliare şi bornele. Magnetul mobil este fixat de echipajul ce
poartă punţile de contact. Camera de stingere presată din masă termoreactivă de tip melamină
separă axele prin paravane. La celelalte contactoare din serie, construcţia este asemănătoare.
Magnetul fix de tip „E” cu întrefier fals pe miezul central este fixat pe un postament dintr-un
material termoreactiv la aparatele de 25, 40 si 63 A şi un silumin la cele de 100 şi 200 A prin
intermediul unor lamele elastice şi plăci de cauciuc. Bobina este fixată direct pe postament, fapt
ce împiedică transmiterea şocurilor de închidere la bobină. Suportul contactelor fixe, echipajul
mobil şi postamentul sunt presate din fenoplast sau supraplast. Camerele de stingere sunt
prevăzute cu plăcuţe deionice montate pe pereţii din fibră şi fixate în capac printr-o lamelă
elastică. Capacul este presat dintr-un material rezistent la acţiunea arcului electric. Pentru
întreaga serie , spirele în scurtcircuit sunt fixate la magnetul fix prin deformarea suprafeţei
polare şi prin lipire, iar pastilele de contact din AgCd sintetizat sunt lipite de suporturi. Cele 2
blocuri de contacte auxiliare posedă contacte normal deschise ( ND ) sau normal închise ( NI )
cu următoarele caracteristici :
Curent nominal: 6A
Tensiunea nominala: 500 Vca, 200 Vcc
Curent maxim de închidere: 50 la 380V si cos =0,5A la 220V şi L\R=15ms
Durata de viaţă electrică: 1 milion manevre
Durata de viaţă mecanică: 10 milioane manevre pentru contactorul de 10A si 5
milioane pentru restul seriei
Aceasta serie de contactoare are performanţe superioare seriei de contactoare cu rotaţie
după cum se vede şi în tabel. In afară de aceasta, seria de contactoare cu translaţie, are o
construcţie simplă, uşor demontabilă, contactele sunt uşor vizibile şi interschimbabile. La aceste
contactoare, însa schimbarea bobinei este mai dificilă, iar gabaritele mari, şocul la închidere
este foarte puternic.
12
plăci comune, introduce în tablouri de comandă sau cutii capsulate, ori pot fi grupate pe
categorii de aparate în interiorul panourilor.
Contactoarele sunt asamblate în cutii de carton sau lăzi pentru a suporta în condiţii bune
solicitările mecanice la care sunt supuse în timpul transportului.
In momentul sosirii lor la locul de destinaţie, trebuie să se verifice dacă aparatele nu au
fost deteriorate în timpul transportului. In acest scop trebuie să se verifice dacă părţile mobile
nu s-au deformat sau deplasat, dacă piesele izolante şi camerele de stingere nu s-au spart.
Depozitarea contactoarelor în cazul în care contactoarele nu se montează imediat în
industria electrică:
Ele se depozitează în ambalajul original în încăperi uscate şi curate unde nu pot fi supuse la
acţiunea prafului, vaporilor de apă sau agenţilor corozivi şi a temperaturilor ridicate.
Aparatele cu ambalajele lor nu se aşează în stive prea mari deoarece în cazul unor
eventuale dărâmări se produc spargeri sau fisuri ale pieselor izolante şi camerelor de stingere.
Se va avea în vedere ca piesele de rezerva (contacte, bobine) care se livrează odată cu
contactorul, să nu se piardă şi să se eticheteze pentru a şti pentru ce aparat se utilizează.
MONTAREA CONTACTOARELOR
Înainte de montarea unui contactor se verifică dacă valorile lui nominale corespund
valorilor nominale ale instalaţiei. In acest scop se verifică dacă tensiunea bobinei
electromagnetului de acţionare este egală cu tensiunea nominală a circuitelor de comandă ale
instalaţiei, dacă valoarea curentului nominal al contactorului este mai mare sau egală cu
valoarea curentului care trece prin circuitul principal, de asemenea se verifică dacă tensiunea
nominală a contactorului este egală cu a instalaţiei.
Recomandările care se pot da cu privire la montarea contactoarelor în instalaţii au caracter
general, de aceea se completează cu indicaţii date în instrucţiuni şi cataloage, de către firmele
constructoare, pentru fiecare tip de contactor.
Contactoarele se montează în poziţie verticală cu bornele R, S, T la partea superioară. In
imediata lor apropiere nu trebuie să existe sursă de căldură, care ar provoca o încălzire a
mediului mai ridicat decât în rest. Fixarea contactoarelor pe panouri este realizată cu şuruburi şi
piuliţe. Strângerea piuliţelor trebuie să fie suficientă pentru a elimina jocurile şi posibilitatea de
deplasare a contactorului în timpul manevrelor. Deoarece şocurile la anclanşare sunt puternice,
dimensiunile cadrului sau panoului pe care se montează trebuie să fie corespunzător alese
13
pentru a face faţă solicitărilor mecanice la care sunt supuse. Daca reglajul contactoarelor
auxiliare ca şi blocurile de relee, butoanele, etc., situate în apropierea contactorului sunt
sensibile la vibraţiile transmise cadrului, la anclaşarea contactorului, trebuie luate măsuri pentru
diminuarea acestor vibraţii. In acest scop, se pot utiliza panouri care cuprind numai contactoare,
restul aparatajului fiind instalat pe alte panouri, complet separate de primele. Se poate utiliza şi
fixarea contactoarelor pe panouri prin intermediul unor legături elastice ( piese elastice,
resortoare ).
La montarea contactoarelor trebuie să se ţină seama de lungimea pe care este aruncat afară
arcul electric în exteriorul camerei de stingere la deconectarea circuitului. De aceea, firmele
constructoare dau valori distanţelor de la camerele de stingere la pereţii sau capacele metalice
precum şi distanţele dintre cele două contactoare asemănătoare montate alăturat pentru a evita
accidentele. Aceste valori depind de curentul nominal al contactorului, capacitatea de rupere,
construcţia camerei de stingere, etc. şi trebuie respectate în timpul montajului. Aceste spaţii
prevăzute sunt suficiente şi pentru a permite scoaterea camerelor de stingere.
La aparatele cu cuvă cu ulei, se va prevedea spaţiul necesar pentru colaborarea cuvei.
14
VERIFICAREA CONTACTOARELOR DUPA MONTARE
După ce contactoarele şi celelalte aparate au fost montate pe panouri pentru asigurarea unei
funcţionări corecte se verifică:
a) Executarea legăturilor electrice dintre diversele aparate.
b) Strângerea corectă a şuruburilor.
c) Cursa şi forţa de apăsare pe contactele principale şi auxiliare ale contactorului, pentru a
observa dacă aparatele nu s-au dereglat în timpul montajului.
d) Existenţa camerelor de stingere şi fixarea lor corectă. In continuare se aplică tensiune la
bornele bobinei electromagnetului de acţionare, contactele principale nefiind parcurse de curent
şi se execută câteva manevre în gol, pentru a se observa cum închid contactul şi
electromagnetul. Se fac apoi câteva manevre sub sarcină, după care se verifică posibilitatea
executării tuturor comenzilor prevăzute în schemă şi se reglează releele.
15
Periodic se execută o examinare atentă a instalaţiei, insistându-se asupra stării suprafeţei
contactelor. Cu aceasta ocazie se verifică închiderea şi deschiderea contactelor principale şi
auxiliare.
Dacă este cazul, contactele oxidate sau cu urme de metal topit care apar în timpul întreruperii
arcului electric, se curăţă cu ajutorul unei pile fine. Utilizarea hârtiei abrazive este interzisă.
După curăţare contactele se ung cu vaselină pentru contacte.
Contactele trebuie, de asemenea, curăţate după întreruperea unui scurtcircuit.
După curăţare, se va face o verificare a cursei în contact şi a forţei de apăsare pe contact, care
trebuie să corespundă valorilor pentru contactoare de producţie indigena.
Se face în mod asemănător cu a contactelor principale. Contactele auxiliare pot fi: normal
deschis, normal închis, sau cu comutare. Construcţia contactelor auxiliare trebuie să permită
închiderea sau deschiderea contactelor, în intervale de timp variabile faţă de momentul primirii
comenzii de la contactor. Astfel contactul auxiliar de autoreţinere, care asigură menţinerea
contactorului închis, după ce s-a acţionat asupra butonului de pornire, care comandă
alimentarea bobinei electromagnetului trebuie reglat cu o sursă în contact foarte mică.
Demontarea contactelor auxiliare se face uşor, ţinându-se seama de particularităţile de
construcţie ale fiecăruia. Astfel contactul mobil de la contactul auxiliar se demontează prin
simpla apăsare în sensul săgeţii. Montarea se face prin apăsarea în sens opus.
Înainte de punerea în exploatare a unui contactor reparat, acesta trebuie sa fie reglat şi
încercat. Operaţiile care se execută în această situaţie au drept scop:
a) Reglarea mecanică care trebuie să asigure o funcţionare corectă din punct de vedere
mecanic.
b) Reglarea electrică, care trebuie să asigure funcţionarea contactorului conform normelor şi
standardelor în vigoare.
16
c) Înlăturarea vibraţiei electromagneţilor de curent alternativ.
Pentru a executa reglajul electric al contactoarelor sunt necesare surse de curent continuu sau
alternativ în funcţie de felul electromagnetului de acţionare.
17
NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII si PSI
Protecţia muncii face parte integrantă din procesul de muncă şi are ca scop asigurarea celor mai
bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor de muncă si a îmbolnăvirilor profesionale.
Obligaţia şi răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de protecţia muncii o au cei ce
organizează, controlează şi conduc procesul de muncă.
Pentru deservirea maşinilor, utilajelor, şi aparatelor, se vor folosi numai muncitori
calificaţi şi instruiţi in vederea executării acestor munci, după ce li s-au întocmit fişele de
instructaj.
Persoanele care utilizează echipamente şi instalaţii electrice trebuie să respecte următoarele
instrucţiuni de securitate şi sănătate a muncii:
- să manevreze şi să exploateze echipamentele electrice numai personalul calificat, autorizat şi
instruit pentru a lucra cu respectivele echipamente;
- să nu execute lucrări la instalaţiile electrice pe timp de ploaie, furtuna;
- să nu execute lucrări la instalaţiile electrice fără întreruperea tensiunii, apoi sa verifice lipsa
tensiunii;
- să verifice toate instalaţiile şi mijloacele de protecţie înainte de darea în funcţiune şi apoi
periodic în exploatare, precum şi după fiecare reparaţie sau modificare;
- să se asigure că sunt folosite mijloacele de protecţie electroizolante;
- să se asigure că în cazul lucrărilor cu scoatere de sub tensiune se face legarea la pământ,
legarea la nul de protecţie;
- să facă alimentarea la tensiune foarte joasă ( redusă ) de protecţie;
- să utilizeze dispozitive speciale pentru legare la pământ şi în scurtcircuit, care să fie conform
standardelor în vigoare;
- să delimiteze locul de muncă prin îngrădire;
- să execute legăturile de protecţie necesare pentru asigurarea protecţiei împotriva electrocutării
în cazul unui defect soldat cu apariţia unei tensiuni periculoase de atingere;
18
- să vegheze ca izolaţia suplimentară a echipamentului electric/instalaţiei să nu fie deteriorată
sau eliminată;
- să alimenteze echipamentul electric sau instalaţia la tensiunea foarte joasă pentru care au fost
proiectate să funcţioneze;
- să se asigure că prin activitatea pe care o desfăşoară nu se produc temperaturi, arcuri electrice
sau radiaţii care să pericliteze viaţa sau sănătatea oamenilor;
- să protejeze contra pericolelor, generate în mod natural de echipamentul electric, persoanele şi
bunurile.
19
Art.1. Persoanele încadrate în muncă precum şi elevii au următoarele obligaţii principale
privind prevenirea şi stingerea incendiilor:
- să cunoască şi să respecte normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor din unitatea
în care îşi desfăşoară activitatea şi sarcinile de prevenire şi stingere a incendiului;
- la terminarea programului, să verifice şi să ia toate măsurile pentru înlăturarea cauzelor ce pot
provoca incendii;
- să anunţe imediat organul ierarhic superior despre existenţa unor împrejurări de natură să
provoace incendii, s-au despre producerea unor incendii şi să acţioneze, cu mijloacele existente,
pentru stingerea acestora;
- să întreţină mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor de pe locul de muncă în bună
stare de utilizare.
Art.2. Este strict interzis fumatul în locurile de muncă unde există pericol de incendiu sau
explozie, în încăperile cu aglomerări de persoane, în ateliere şi laboratoare.
Art.3. În aceste locuri se vor afişa vizibil anunţuri ca: FUMATUL INTERZIS, PERICOL DE
INCENDIU, PERICOL DE EXPLOZIE.
Art.4. Se vor amenaja locuri speciale pentru fumat, dotate cu scrumiere, vase cu apă, sau lăzi cu
nisip, pentru stingerea resturilor de ţigări şi a beţelor de chibrit.
Art.5. Se interzice fumatul sau folosirea focului deschis în toate spaţiile în care se lucrează la
instalaţiile electrice sau la utilajele electrice.
Art.6. Prin foc deschis, în sensul menţionat în prezentele norme se înţelege arderea în aer liber,
care nu are un spaţiu închis de combustie special amenajat (flacără de chibrit, lumânare, lămpi
de gătit, lipit sau iluminat, focurile făcute în aer liber, flăcările utilizate la sudură, cele rezultate
din unele reacţii chimice, etc.)
Art.7. La folosirea instalaţiilor electrice de forţă şi iluminat, se va asigura o bună funcţionare a
utilajelor şi aparatelor respective, prin revizii înainte de intrarea în funcţiune şi prin înlăturarea
imediată a defecţiunilor constatate.
Art.8. În timpul exploatării reţelelor electrice se va face verificarea rezistenţei izolaţiei, astfel:
- în încăperile obişnuite, o dată pe an;
- în încăperile ce conţin vapori şi gaze toxice, de două ori pe an.
Art.9. Tablourile electrice, releele, contactoarele etc. vor fi prevăzute cu carcase de protecţie, iar
la tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe dimensionate conform normelor în vigoare.
Art.10. Se interzice înlocuirea fuzibilelor arse cu fir de liţă, staniol sau cu alte materiale dacă se
depăşeşte rezistenţa stabilită prin calcul.
Art. 11. Clemele siguranţelor lamelare nu se fixează pe lemn, carton sau alte materiale
combustibile.
20
Art. 12. Se interzice supraîncărcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori decât
cei prevăzuţi pentru instalaţia respectivă.
Art. 13. Instalaţiile pentru iluminatul de siguranţă (evacuare, continuarea lucrului, gardă) vor fi
menţinute în permanentă stare de funcţionare.
Art. 14. Reostatele de pornire sau de reglare a turaţiei diferitelor maşini electrice vor fi protejate
cu carcase metalice prevăzute cu orificii de răcire. Acestea vor fi curăţate de praf şi de scame
cel puţin o dată pe săptămână
Art. 15. Se interzice acoperirea lor cu materiale combustibile (hârtie, cârpe, lemn, etc.) sau
curăţarea lor cu lichide combustibile, benzină, petrol, etc.).
Art. 16. înainte de a se face legăturile între orice fel de utilaje sau aparate electrice la sursa de
curent, trebuie să se stabilească sarcina solicitată de acestea, rezistenţa conductoarelor precum
şi intensitatea curentului.
Art. 17. Aparatele electrice portabile se vor folosi numai cu ştechere şi conductoare izolate cu
cauciuc, în bună stare şi supravegheate pe tot timpul cât sunt sub tensiune.
Art. 18. Revizia, repararea sau înlocuirea diverselor elemente ale instalaţiilor electrice de
iluminat, forţă sau curenţi slabi, în medii explozive, se vor face numai după întreruperea
curentului electric.
Art. 19. Se interzice:
- folosirea în stare defectă a instalaţiilor electrice şi consumatoarelor de energie electrică, de
orice fel, precum şi a celor uzate şi improvizate;
- încărcarea instalaţiilor electrice (conducte, cabluri, transformatoare, întrerupătoare,
comutatoare, prize, etc.) peste sarcina admisă;
- suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare;
- agăţarea sau introducerea pe şi în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor electrice etc. a
obiectelor de orice fel;
- folosirea instalaţiilor electrice neprotejate în medii cu vapori explozivi şi degajări de praf
combustibil;
- executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice de către personal
necalificat şi neautorizat;
- utilizarea lămpilor mobile portabile, alimentate prin cordoane improvizate sau uzate;
- folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină improvizate din carton, hârtie sau alte
materiale combustibile.
- întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite şi în
condiţii care prezintă pericol de incendiu;
- folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fără ştecher, direct
în priză;
21
- utilizarea consumatorilor de energie electrică (fier de călcat, reşou, ciocan de lipit, etc.) fără
luarea măsurilor de izolare faţă de elementele combustibile din încăperi;
- aşezarea pe motoarele electrice a materialelor combustibile (cârpe, hârtie, lemn, etc.);
- lăsarea neizolată a capetelor conductoarelor electrice, în cazul demontării parţiale a unei
instalaţii.
Art.20. La toate tipurile de tablouri, legăturile trebuie făcute reglementar. În apropierea
tablourilor se interzice păstrarea materialelor şi substanţelor combustibile şi blocarea accesului.
Se interzice legarea directă la bornele tabloului de distribuţie a lămpilor de iluminat, a
motoarelor electrice şi a altor consumatori de energie electrică.
Art.21. Toate utilajele şi aparatele electrice vor fi prevăzute cu plăci pe care sunt trecute
caracteristicile lor şi schema de conexiuni.
Art.22. Conductoarele cu izolaţie din material plastic nu se vor monta direct pe elementele de
construcţie combustibile.
Art.23. Aparatele, tablourile de distribuţie şi utilajele electrice, precum şi racordurile acestora,
trebuie să aibă gradul de protecţie, împotriva incendiilor şi exploziilor, corespunzătoare
categoriei de pericol de incendiu al încăperilor în care se montează.
Art.24. Nu este admisă folosirea motoarelor şi aparatelor electrice cu carcasele şi capacele
demontate, sau în condiţii în care să nu asigure răcirea lor printr-o bună circulaţie a aerului din
jur.
Art.25. Încălzirea lagărelor şi a carcaselor va fi controlată periodic, pentru a nu depăşi
temperaturile admise.
Art.26. Circuitele electrice în încăperile cu pericol de explozie trebuie ferite de deteriorări
mecanice.
Art.27. Corpurile metalice ale aparatelor, utilajelor şi motoarelor electrice vor fi legate la
pământ, secţiunea conductoarelor de legare trebuind să corespundă normelor.
Art.28. Revizia completă a instalaţiilor electrice montate în medii explozive se va face cel puţin
o dată pe an şi numai de personal calificat.
Art.29. Periodic, se va face revizia instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă sau de curenţi
slabi (tablouri de distribuţie, starea conductoarelor, dozelor, prizelor, întrerupătoarelor,
corpurilor de iluminat, conexiunilor, rezistenţei chimice şi legăturilor la pământ.
Art.30. Accesul maşinilor de stingere a incendiilor trebuie asigurată permanent prin căi de acces
libere şi practicabile în tot timpul anului.
Art.31. În cazul începutului de incendiu la instalaţiile electrice se vor scoate de sub tensiune atât
instalaţia cuprinsă de foc cât şi instalaţiile vecine periclitate.
22
BIBLIOGRAFIE:
site-uri electrice :
http://www.portalelectric.ro/
http://www.abilelectric.ro/
http://www.electricsite.info/
http://www.instalatiielectrice.net/
23
4.ANEXE
(desene, scheme, imagini)
24
Schema electrică a întreruptorului AMT
a b
25
a) circuit de forţă b) circuit de comandă
F1,F3 - siguranţe ;
K1 - contactor(contactoare principale) ;
F2 - relee termice(contacte de relee termice) ;
S1 - buton de oprire ;
S2 - buton de pornire.
26
Schema de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie :
a- schema constructivă ;
b- schema electrică ;
27
Mecanism cu genunchi :
a- întreruptor închis ;
b- întreruptor deschis ;
1-contact fix ; 2-contact mobil ; 3-resort ; 4- resort care prin destindere provoacă
declanşarea ; 5-pârghii pentru declanşarea manuală.
28
Întrerupătoare automate
29
Contactor trifazat
30
Întreruptor compact tip USOL 250 A:
31
Secţiune într-un întreruptor OROMAX 4000 A:
32
- carcasa izolantă de mare rezistenţă mecanică şi la umiditate
- contacte fixe şi mobile rezistente la arc electric;
- mecanism rapid de închidere şi deschidere;
- declanşator tensiune minimă;
- declanşator pentru deschidere;
- maneta de comandă manuală;
- contacte auxiliare.
33
a) schema multifilară b) schema monofilară
C – contactor
e4 – protecţie termică
bp – buton pornire
bo – buton oprire
34