Hidraulica 1

Hidraulică 1

Responsabil disciplină,

Şef lucrări dr. ing. Ciprian BACOŢIU

Hidraulica 1
Conţinut Curs :

C1 : Introducere. Obiectul cursului. Metode generale de studiu folosite în hidraulică.

C2 : Noţiuni de analiză dimensională. Teorema PI.
C3-C4 : Elemente de similitudine hidraulică. Proprietaţile fluidelor. !
C5-C6 : Statica fluidelor. Legea hidrostaticii. Măsurarea presiunii.
C7-C8 : Forţe de presiune pe suprafeţe plane.
Forţe de presiune pe suprafeţe curbe.
C9 : Plutirea corpurilor. Legea lui Arhimede. Echilibrul relativ al fluidelor.
C10 : Cinematica fluidelor. Mărimi şi noţiuni specifice mişcării fluidelor.
Ecuaţia de continuitate.
C11-C12 : Dinamica fluidelor. Ecuaţia lui Bernoulli pentru un fluid perfect.
Ecuaţia lui Bernoulli pentru un fluid real.
C13 : Ecuaţiile lui Cauchy, Navier-Stokes, Reynolds.
Consideraţii cu privire la integrarea acestor ecuaţii.
C14 : Teorema impulsului
 Hidraulica 1

Conţinut Seminar :

S1 : Analiză dimensională
S2 : Teorema PI a analizei dimensionale. Similitudine hidraulică.
S3 : Proprietăţile fluidelor.
S4 : Legea hidrostaticii.
S5 : Forţe de presiune.
S6 : Plutirea corpurilor.
S7 : Repausul relativ.

Hidraulica 1
Bibliografie
Curs
[1] L. Marian, M. Muste - Hidraulica şi Maşini hidraulice. UTC-N, 1993
(2 volume)
[2] C. Iamandi, V. Petrescu - Mecanica fluidelor, E.D.P., Bucureşti, 1978
[3] Cristea Mateescu - Hidraulica, E.D.P., Bucureşti, 1961
[4] A. Hoţupan, C. Bacoţiu - Hidraulică 1 – Elemente de teorie şi aplicaţii,
Ed. NAPOCA STAR, Cluj-Napoca, 2009
[5] C. Bacoţiu - Teste de hidraulică, Ed. NAPOCA STAR, Cluj-Napoca, 2012

Seminar
[1] L. Marian, M. Muste - Hidraulica şi Maşini hidraulice. UTC-N, 1993
[2] C. Iamandi, ş.a. - Hidraulica instalaţiilor - aplicaţii, E.T., Bucureşti, 1985
[3] D. Cioc, ş.a. - Hidraulică: probleme, E.D.P., Bucureşti, 1973
[4] J. Florea, ş.a. - Mecanica fluidelor şi maşini hidropneumatice, E.D.P.,
Bucureşti, 1982
[5] D. Taşcă, I. Băcanu - Culegere de probleme de hidraulică tehnică, E.T.,
Bucureşti, 1966
 Hidraulica 1

Lucrarea
L. Marian, M. Muste - Hidraulica şi Maşini hidraulice. UTC-N, 1993
va fi considerată ca referinţă pentru toată activitatea noastră.

Ca urmare, ideal ar fi ca studenţii să o folosească activ în timpul

orelor de curs şi seminar.
Având cartea în faţă, eficienţa activităţii noastre creşte mult,
focusul fiind orientat spre înţelegerea materiei.

Notele de curs / slide-urile au fost gândite doar ca un sprijin suplimentar,

ca un ghid minimal de parcurgere a materiei de studiu, subliniind
elementele esenţiale.

Pentru studenţii care nu vin la curs, beneficiul adus de aceste

materiale auxiliare este redus.
Practic, în mod voit structura lor a fost concepută astfel încât să
necesite prezenţa activă la curs.

Hidraulica 1

Pagina web

http://users.utcluj.ro/~bacotiu/

ciprian.bacotiu@insta.utcluj.ro
 Hidraulica 1

Necazuri, pericole, semnale de alarmă

“Trăim în România … “
Viziunea deformată a relaţiei : Materie de studiu - Cadru didactic - Student
Respectarea regulilor “jocului” : no tricks !!!
Elemente de folclor studenţesc
Toamna grea şi lungă : scurt istoric
Duşmanul din umbră : Fizica (de liceu)
Modalitatea de examinare
Pilele … “nu se poate face CEVA ?” … “să fie bine pentru toţi …”
Totul pe final … în sesiune
Construcţie gradată a materiilor de studiu → bumerang
Elementul cheie : cadrul didactic ?!?
Neverending story

Hidraulica 1

Generalităţi

Obiectul cursului
Etimologie
Fluide … fluiditate
Clasificare
Ipoteza continuumului material
Legătura cu alte discipline
Scurt istoric
 Hidraulica 1

Metode generale de studiu în hidraulică

Metoda teoretică
-modelare, simplificare
-definiţia particulei fluide
-consecinţe
-modele de fluid

Metoda experimentală
-scopuri

Metoda analogică
-identitate formală, asemănare

Hidraulica 1

Noţiuni de analiză dimensională

Obiect şi scop
-studiul structurii relaţiilor fizice
-stabilirea regulilor generale de formare a acestor relaţii
Obs. : relaţia fizică ≠ relaţia matematică

Mărime fizică
-Def. : Un anumit aspect cantitativ şi calitativ
al fenomenului studiat…
-formalismul x=X·a (exemplu d=3m)
-operaţii cu mărimi fizice
x1+x2=X1·a+X2·a=(X1+X2)·a=X·a
x1·x2=(X1·a1)·(X2·a2)=(X1·X2)·(a1·a2)=X·a=x
 Hidraulica 1

Unităţi de măsură
-sisteme necoerente: dezordine
-unităţi de măsură fundamentale şi derivate
-sisteme coerente de unităţi de măsură:
S.I. ; S.T. (MKfS) ; C.G.S.
-adoptarea S.I. în România : STAS 737-1973
-7 (!) unităţi şi mărimi fundamentale: m, kg, s, A, K, cd, mol

Formule dimensionale
-operatorul [ ] : [x] = A
-A se numeşte dimensiunea mărimii fizice x şi este un simbol
-exemple: L, M, T, LT-1
-reţinem 4 notaţii convenţionale : x, X, a, A
x=mărime fizică
X=valoarea mărimii fizice x (număr)
a=unitatea de măsură a mărimii fizice x
A=dimensiunea mărimii fizice x (simbol)

Hidraulica 1

Concluzie

Cele 3 sisteme coerente de unităţi de măsură

S.I. S.T. (MKfS) C.G.S.

Mărimi U.M. Dim. Mărimi U.M. Dim. Mărimi U.M. Dim.
fundam. fundam. fundam. fundam. fundam. fundam.
lungime m L lungime m L lungime cm L
masă kg M forţă kgf F masă g M
timp s T timp s T timp s T

Mărimi şi unităţi derivate : anexa pag. 381

 Hidraulica 1

Ce cunoştinţe am dobândit în acest curs?

-cu ce se ocupă Hidraulica

-ce este fluiditatea
-ce metode de studiu se folosesc în Hidraulică
-ce este particula fluidă
-modele de fluid
-la ce foloseşte analiza dimensională
-sisteme coerente de unităţi de măsură
-dimensiunea unei mărimi fizice
-mărimi fizice / unităţi de măsură fundamentale şi derivate

Hidraulica 1
1) Dimensiunea unei mărimi fizice este ...
Test de verificare a cunoştinţelor

A. un număr
B B. un simbol
C. unitatea de măsură a respectivei mărimi fizice
2) Sistemul Tehnic de unităţi de măsură se mai numeşte şi ...
A. CGS
C B. Internaţional
C. MKfs
D. unidimensional
3) Sistemul Internaţional de unităţi de măsură are la bază
7 unităţi de măsură fundamentale.
A. Adevărat
A B. Fals
4) Pentru Hidraulică, dimensiunile mărimilor fundamentale
în Sistemul Tehnic sunt:
A. L,M,T
B. m,kg,s
D C. M,K,F
D. L,F,T
 Hidraulica 1
Cursul 2

Obiective:

-studiul structurii relaţiilor fizice

-familiarizarea studenţilor cu mărimile fizice fundamentale şi derivate
-utilizarea sistemelor de unităţi de măsură: S.I., S.T., C.G.S. -> conversii
-folosirea noţiunii de dimensiune a unei mărimi fizice
-teorema 1 a analizei dimensionale: aplicare şi importanţă / exemple
-teorema 2 a analizei dimensionale: importanţă
-definirea noţiunii de complex adimensional
-criteriul Reynolds
-criteriul Froude

Hidraulica 1
Noţiuni de analiză dimensională (continuare)

Recapitulare:

-formalismul x=X·a
-unităţi de măsură fundamentale şi derivate în 3 sisteme coerente
-operatorul dimensional
-folosirea anexei pag. 381

S.I. S.T. (MKfS) C.G.S.

Mărimi U.M. Dim. Mărimi U.M. Dim. Mărimi U.M. Dim.
fundam. fundam. fundam. fundam. fundam. fundam.
lungime m L lungime m L lungime cm L
masă kg M forţă kgf F masă g M
timp s T timp s T timp s T
 Hidraulica 1

Teoremele analizei dimensionale

Teorema 1 (a omogenităţii)

O relaţie fizică poate fi reductibilă la o relaţie matematică dacă relaţia

este omogenă din punct de vedere dimensional, în raport cu un
sistem coerent de mărimi fundamentale.

adică

Dimensiunea membrului stâng = Dimensiunea membrului drept

SAU
Unitatea de măsură din m. s. = Unitatea de măsură din m. d.

Exemple

Hidraulica 1
Aplicaţii inginereşti: timp alocat – aproximativ 1 h

Problema 1 (alimentări cu apă):

Pentru un deznisipator orizontal-longitudinal se calculează

volumul depunerilor: [m3]

a ⋅ p0 ⋅ Q ⋅ T
Vd = 86400⋅
1000⋅ ρ
în care:

Q - debitul [m3/s]
T - durata între 2 curăţiri succesive [zile] ; se alege 1…7 zile
a - proporţia de subst. în suspensie care sunt reţinute în deznisipator (0,25…0,3)
p0 - concentraţia totală de particule în suspensie [g/m3] ; se alege pt. cazul cel mai
defavorabil = viitură
ρ - densitatea depunerilor [kg/m3] ; se alege între 1500…1700 kg/m3

Ce reprezintă 86400 ?
 Hidraulica 1

Problema 2 (instalaţii sanitare):

Se dă formula de dimensionare a unui rezervor tampon deschis dintr-o staţie de

hidrofor:
VRTD = 150 ⋅ (10 + QP ) [ l ]

în care Qp - debitul pompei [l/s].

Ce părere aveţi despre această formulă din punct de vedere dimensional ?

Hidraulica 1

Teoremele analizei dimensionale

Teorema 2

O relaţie fizică (scrisă cu respectarea teoremei omogenităţii) nu îşi

modifică forma în cazul schimbării sistemului de unităţi de măsură,
dacă dimensiunile (unităţile de măsură) ale mărimilor derivate, în
ambele sisteme, se exprimă sub forma unor formule dimensionale
de tip monom.

adică

A = LαMβTγ respectiv A = LdFeTf

 Hidraulica 1

Teoremele analizei dimensionale

Complexe adimensionale

Definiţie : Raportul dintre două sau mai multe mărimi fizice, de aceleaşi
dimensiuni, ce contribuie la desfăşurarea unui fenomen.

y
πy = cu condiţia [ y] = [ y 0 ]
y0

Criterii = complexe adimensionale cu rol deosebit în tehnică

Exemple : criteriul Reynolds, criteriul Froude

v⋅l v2
Re = Fr =
ν g⋅h
2 observaţii pag.19

Hidraulica 1

Ce cunoştinţe am dobândit în acest curs?

-importanţa analizei dimensionale

-transformări de unităţi de măsură
-primele 2 teoreme ale analizei dimensionale
-aplicarea practică a teoremei omogenităţii
-complex adimensional
-criteriu
 Hidraulica 1
1) Operatorul [ ] ...
Test de verificare a cunoştinţelor
A. se numeşte operator Scholl
B B. este operatorul dimensional
C. dă rezultat subunitar în sistemul CGS
2) Teorema 1 a analizei dimensionale se mai numeşte şi ...
A. teorema omogenităţii
A B. teorema π
C. teorema monomului
D. teorema Van der Waals
3) Un criteriu este un complex adimensional special.
A. Adevărat
A B. Fals
4) Complexele adimensionale se notează uzual în hidraulică…
A. cu litera X
B. folosind simbolul π
B C. liber, nu există nicio convenţie
D. cu formule de tip monom
 Hidraulica 1
Cursul 3

Obiective:

-complexe adimensionale (continuare)

-teorema 3 a analizei dimensionale: enunţ şi demonstraţie
-critici legate de teorema π
-reguli de aplicare practică
-exemple de folosire a teoremei Buckingham în cercetare
-noţiuni de similitudine: teorie şi aplicaţii

Recapitulare:

-dimensiunea unei mărimi fizice

-teorema omogenităţii
-complex adimensional
-criteriu

Hidraulica 1

Teoremele analizei dimensionale (continuare)

Teorema 3 (teorema π sau teorema Buckingham)

Scop : Descoperirea şi scrierea sub formă de relaţii fizice a legilor unor

fenomene
Metodă : Simplificarea relaţiei fizice prin înlocuirea unor mărimi
fizice cu complexe adimensionale.

y = f ( x1 , x 2 ,K , x k , x k +1 ,K , x p ,K , x n )

O relaţie fizică (scrisă cu respectarea teoremelor I şi II a analizei

dimensionale) cuprinzând n+1 mărimi, poate fi (re)scrisă ca o relaţie
între n+1-k complexe adimensionale, dacă se renunţă la sistemul
iniţial de unităţi de măsură şi se adoptă un sistem propriu
fenomenului studiat, format din mărimile x1, x2, …, xk.
 Hidraulica 1

y = Y ⋅ x1 1 ⋅ x 2 2 L ⋅ x k
d d dk

x p = X p ⋅ x 1 1p ⋅ x 2 2 p L ⋅ x k
e e e kp
p = 1, n

y
Complexele adimensionale: Y = πy =
x1 1 ⋅ x 2 2 L ⋅ x k k
d d d

x
X p = πxp = p

⋅ x 2 L⋅ x k
e1 p e2 p e kp
x 1

În urma aplicării teoremei PI se obţine o altă relaţie funcţională:

y = ϕ( π x k+1 , K , π x n ) ⋅ x1 1 ⋅ x 2 2 L x k
d d dk

Hidraulica 1

Observaţii la Teorema π

-la ce foloseşte
-alegerea corectă a mărimilor fizice ce determină fenomenul …
k < n … forme multiple
-critici
-pentru fenomene mecanice k=3
-grupe (categorii) de mărimi : -liniare
-cinematice şi dinamice
-proprietăţi fizice ale fluidului

“Reţete” pentru mărimile alese:

-să intervină cu pondere în desfăşurarea fenomenului;

-să fie independente dimensional;
-sistemul propriu ales să fie coerent;
-să fie alese mărimi din fiecare categorie, conform clasificării anterioare.
 Hidraulica 1

Aplicaţie pag. 23

Rezistenţa la înaintare a unui corp sferic, care se mişcă cu viteză

constantă într-un fluid omogen aflat în repaus.

R = f ( D, k, v, ρ, η )
;

R = ϕ(πk , πη ) ⋅ Da ⋅ v b ⋅ ρc
k η
πk = πη =
D x ⋅ v y ⋅ ρz D u ⋅ v w ⋅ ρt

3 ecuaţii cu 3 necunoscute

k 1 
R = ϕ ,  ⋅ D 2 ⋅ v 2 ⋅ ρ
 D Re 

Hidraulica 1

Elemente de similitudine hidraulică

Similitudine = asemănare generalizată

Scara tuturor mărimilor care au dimensiunea [x]:

xM
Sx = unde M - model, N - natură
xN

2 teoreme

Aplicaţie pag. 29
 Hidraulica 1

Ce cunoştinţe am dobândit în acest curs?

-teorema 3 a analizei dimensionale

-reguli de aplicare practică a teoremei π
-similitudine
-folosirea analizei dimensionale şi similitudinii în activitatea de cercetare

Hidraulica 1
1) Teorema π se poate aplica ...
Test de verificare a cunoştinţelor

A. doar în S.I.
C B. doar în S.T.
C. în orice sistem de unităţi de măsură coerent
2) Teorema 3 a analizei dimensionale se mai numeşte şi ...
A. teorema omogenităţii
B B. teorema Buckingham
C. teorema Reynolds
D. teorema Adler
3) Similitudinea operează cu noţiunea de scară a unei
mărimi fizice.
A A. Adevărat
B. Fals

4) La aplicarea teoremei π în hidraulică, pentru numărul

mărimilor fizice ce determină fenomenul …
A A. se alege k=3
B. se alege k>5
C. nu există nicio restricţie
 Hidraulica 1
Cursul 4

Obiective:

-enumerarea forţelor care acţionează asupra fluidelor

-studiul caracteristicilor fizice ale fluidelor:
-compresibilitatea
-dilatarea termică
-densitatea
-greutatea specifică

Hidraulica 1

Forţele care acţionează asupra fluidelor

Forţe exterioare:

-forţe de suprafaţă
-forţe masice: G, fm
-forţe de inerţie: doar pentru particule de fluid în mişcare

Forţe interioare:

-forţe masice interioare

-forţe de suprafaţă interioare (de legătură): efort unitar pn
 Hidraulica 1

Caracteristici fizice ale fluidelor

Noţiunea de fluid

-stări de agregare
-fluide, fluiditate
-reologia
-interpretarea fig. 2.1:
-fluid newtonian
-fluid perfect
-fluid Bingham

Hidraulica 1

Compresibilitatea fluidelor
Fig. 2.2: dV = −β ⋅ V ⋅ dp
1
β - coeficient de compresibilitate ε=
β

Integrarea ecuaţiei diferenţiale conduce la relaţia: V2 = V1 ⋅ e −β⋅( p 2 − p1 )

Dacă se dezvoltă în serie exponenţiala rezultă expresia în diferenţe finite:

∆V = −β ⋅ V1 ⋅ ∆p
[β] = L2 ⋅ F −1 unitate de măsură: m2/N
Variaţia cu temperatura
Variaţia cu presiunea: în majoritatea situaţiilor, lichidele se pot considera
practic incompresibile, deci ρ=const., iar β=0.
Interpretare fig. 2.3.
Excepţie: propagarea undelor de presiune. Ar rezulta c = ∞ !
 Hidraulica 1

Aplicaţii:

1. Calculaţi creşterea de presiune necesară producerii unei

reduceri relative a unui volum de apă cu 5%. Cum interpretaţi
rezultatul ? Se dă β ≈ 5·10-10 m2/N.

2. Încercarea etanşeităţii unui tronson dintr-o conductă de fontă

având diametrul D = 200 mm şi lungimea L = 500 m se face cu
apă la presiunea 7 at (scara manometrică). După un anumit timp
se constată că presiunea apei din conductă a scăzut cu 3 at. Să
se determine volumul de apă pierdut prin neetanşeităţi.
Temperatura apei este de 20oC (β = 4,68·10-10 m2/N).
Se ştie că 1 at = 1 kgf / 1 cm2.

Hidraulica 1

Dilatarea termică a fluidelor

dV 1
Coeficientul de dilatare termică: α= ⋅ se măsoară în 1/K
V dT

Integrarea ecuaţiei diferenţiale conduce la relaţia: V2 = V1 ⋅ e α⋅( T2 − T1 )

Se preferă expresia în diferenţe finite: ∆V = α ⋅ V1 ⋅ ∆T

Densitatea
m
Relaţia de definiţie pentru fluide omogene: ρ=
V
[ρ] = M ⋅ L−3 unitate de măsură: kg/m3
 Hidraulica 1
Densitate relativă : fluid de referinţă
ρ1
Variaţia densităţii cu temperatura: ρ2 =
1 + α ⋅ ∆T
Anomalia apei !!

O altă formulă care exprimă variaţia densităţii cu temperatura:

; ∆ρ = −α ⋅ ρ1 ⋅ ∆T
Tabelul 2.4

Variaţia densităţii cu presiunea: ∆ρ = β ⋅ ρ1 ⋅ ∆p

Efectul combinat al presiunii şi temperaturii (“suprapunerea efectelor”):

∆V = V1 ⋅ (α ⋅ ∆T − β ⋅ ∆p)
∆ρ = ρ1 ⋅ (−α ⋅ ∆T + β ⋅ ∆p)
Tabelul 2.5

Hidraulica 1

Aplicaţie

Trei studenţi, pregătindu-se pentru examenul de hidraulică, au intrat

într-o dispută cu privire la formula care exprimă variaţia densităţii unui
fluid în raport cu temperatura…
Considerând că mărimile fără indice exprimă starea finală, iar
mărimile cu indice 0 starea iniţială, iată ce susţine fiecare:

ρ0
A) ρ=
1 + α ⋅ ∆T

B) ρ = ρ 0 ⋅ (1 − α ⋅ ∆T )

C) ρ = ρ 0 ⋅ e −α ⋅∆T
Cine are dreptate ? De ce ?
 Hidraulica 1

Greutatea specifică
G
Relaţia de definiţie pentru fluide omogene: γ=
V
[ γ ] = M ⋅ L−2 ⋅ T −2 unitate de măsură: N/m3
;

Legătura dintre densitate şi greutate specifică:

γ = ρ⋅g

Hidraulica 1

Ce cunoştinţe am dobândit în acest curs?

-înţelegerea forţelor care acţionează asupra fluidelor

-analiza a 4 caracteristici fizice ale fluidelor (vor urma şi altele
în cursul viitor):
-compresibilitatea
-dilatarea termică
-densitatea
-greutatea specifică
-modul de aplicare a formulelor corespunzătoare acestor proprietăţi în
probleme de instalaţii
Test de verificare a cunoştinţelor Hidraulica 1

1) Care afirmaţie este FALSĂ?

A. Forţa masică unitară are dimensiunea unei acceleraţii.
B B. Fluidul Bingham se mai numeşte şi fluid dilatant.
C. Dacă un fluid este incompresibil, atunci β est nul.

2) Care este densitatea mercurului?

A. 1000 kg/m3
C B. 2250 kg/m3
C. 13600 kg/m3
D. 30000 kg/m3
3) Greutatea specifică se măsoară în S.I. în kgf/m3.
B A. Adevărat
B. Fals
4) La creşterea presiunii, volumul fluidului scade.
A. Adevărat
A B. Fals
 Hidraulica 1
Cursul 5

Obiective:

- studiul caracteristicilor fizice ale fluidelor (continuare):

-vâscozitatea
-tensiunea superficială
-capilaritatea; legea lui Jurin
-absorbţia şi degajarea gazelor; cavitaţia

Hidraulica 1

Vâscozitatea

O proprietate a fluidelor de a se opune mişcării / deformării.

Forţele datorate vâscozităţii se manifestă ca forţe de frecare interioară →

consum de energie.

Fig. 2.4 pentru ilustrarea ipotezei lui Newton ∆v

T = η⋅ A ⋅
∆n
η
η – coeficient de vâscozitate dinamică
υ=
υ – coeficient de vâscozitate cinematică ρ
dv
Legea lui Newton pentru vâscozitate: τ = η⋅
dn

Semnul lui τ : pozitiv dacă normala suprafeţei este în sensul creşterii vitezei
 Hidraulica 1

Geometric, gradientul vitezei reprezintă viteza de deformare a

unghiului drept în unitatea de timp.

Deosebiri între forţa de vâscozitate şi forţa de frecare “clasică” …

CGS SI ST
η Poise = dyn·s/cm2 N·s/m2 (daP) kgf·s/m2
υ Stokes = cm2/s m2/s m2/s

Gradul Engler (tolerat)

Fig. 2.7: Variaţia lui υ cu temperatura pentru apă, respectiv aer

Fluide newtoniene (normal vâscoase)

Fluide ideale (perfecte) = lipsite de vâscozitate

Aplicaţie pag. 54

Hidraulica 1

Tensiunea superficială

Experimente simple de fizică de liceu

Suprafaţa unui lichid se comportă ca o membrană elastică, uniform

solicitată, care tinde permanent să îşi reducă aria.

La suprafaţa liberă a lichidului, forţele moleculare de coeziune se

echilibrează numai parţial, dând o rezultantă de compresiune, îndreptată
spre interiorul lichidului.

dF = σ·dL dW= σ·dA

σ – coeficient de tensiune superficială, se măsoară în N/m

Fig. 2.12, 2.13 … “udare perfectă”

 Hidraulica 1

Adeziunea
Forţe de adeziune = forţe de atracţie la suprafaţa de contact dintre un
corp solid şi un fluid.

Fig. 2.14 … menisc concav, menisc convex

Grosimea stratului aderent este de ordinul unei sutimi de mm !

Capilaritatea
Se manifestă în tuburi cu secţiune mică sau între 2 suprafeţe de corpuri
solide apropiate (ex.: plăci plan paralele).

Fig. 2.15 Ascensiune / coborâre în tuburi capilare

4⋅σ
Legea lui JURIN h=
γ ⋅d

Hidraulica 1

Absorbţia şi degajarea gazelor. Cavitaţia

Absorbţia = pătrunderea prin difuzie a gazelor şi vaporilor în masa unui

lichid.

Coeficient de solubilitate = raportul dintre volumul de gaz dizolvat şi

volumul de lichid care îl conţine.

Aerul dizolvat în apă ≠ aerul atmosferic

Degajarea gazelor se produce la scăderea presiunii sau la creşterea

temperaturii masei de lichid.

Tabelul 2.11: presiunea de vaporizare a apei în funcţie de temperatură

Efectele distructive ale cavitaţiei: mecanice, chimice, termice, electrice

 Hidraulica 1

Ce cunoştinţe am dobândit în acest curs?

-analiza a încă 4 caracteristici fizice ale fluidelor:

-vâscozitatea
-tensiunea superficială
-capilaritatea
-absorbţia şi degajarea gazelor
-modul de aplicare a formulelor corespunzătoare acestor proprietăţi în
probleme de instalaţii

Hidraulica 1
Test de verificare a cunoştinţelor

1) Care afirmaţie este FALSĂ?

A. Poise este unitate de măsură a vâscozităţii dinamice.
B B. Fluidul perfect est considerat normal vâscos.
C. Legea lui Jurin se referă la capilaritate.

2) Anomalia apei se referă la …

A. variaţia densităţii cu temperatura
B. variaţia vâscozităţii cu temperatura
A C. structura de dipol
D. caracterul dual undă-corpuscul

3) Vâscozitatea este proprietatea fluidelor de a curge.

B A. Adevărat
B. Fals

4) Coeficientul de tensiune superficială este adimensional.

B A. Adevărat
B. Fals
 Hidraulica 1
Cursul 6

Obiective:

-ce este presiunea

-proprietăţile presiunii hidrostatice
-ecuaţiile lui Euler din statica fluidelor
-legea fundamentală a hidrostaticii
-consecinţe şi aplicaţii ale legii hidrostaticii

Hidraulica 1

Statica fluidelor
Stare de repaus = forţe de inerţie zero = viteze nule
Asupra masei de fluid în repaus acţionează doar forţe masice şi de legătură.
Starea de tensiune la fluide în repaus
Metoda secţiunilor imaginare (fig. 3.1)
F
Presiunea statică medie: pm = (este un efort unitar mediu)
A
Diferenţa dintre presiune medie şi presiune punctuală (hidrostatică)

Proprietăţile presiunii hidrostatice:

-presiunea este întotdeauna normală la suprafaţa pe care se exercită
-presiunile sunt eforturi unitare de compresiune
-într-un punct al unui fluid în repaus, presiunea are aceeaşi valoare după
toate direcţiile (presiunea este deci o mărime scalară care nu depinde de
orientarea suprafeţei pe care acţionează, ci numai de poziţia punctului
considerat !)
 Hidraulica 1

Ecuaţiile lui Euler din statica fluidelor

- sunt ecuaţii de echilibru static, care exprimă legea de variaţie a presiunilor
din interiorul unui fluid aflat în stare de repaus, în funcţie de poziţia
punctului considerat.
r 1 r 1
În scriere vectorială : f = grad p sau f − ∇p = 0
ρ ρ
Integrarea ecuaţiilor lui Euler
Se introduce funcţia de potenţial π = −U
− dπ = f x dx + f y dy + f z dz
dp
dπ + =0 - ecuaţia fundamentală a staticii fluidelor sub formă diferenţială
ρ
p
Dacă ρ = const. (fluid incompresibil), atunci rezultă π+ = const.
ρ

Hidraulica 1

Proprietăţi generale ale echilibrului fluidelor

-Suprafeţele echipotenţiale sunt şi suprafeţe izobare.

-Presiunile cresc în direcţia scăderii potenţialului.
-Suprafeţele echipotenţiale sunt şi izodense, şi izoterme.
-Suprafaţa de separaţie dintre 2 fluide nemiscibile este o suprafaţă izobară
(echipotenţială).
-Într-un fluid în repaus, suprafeţele echipotenţiale nu se intersectează.

Legea hidrostaticii în câmp gravitaţional terestru

Forţa masică unitară are componentă doar după axa z, pe –g.
p p
g⋅z + = const. sau z+ = const.
ρ γ

Pentru 2 puncte din masa fluidului: p B = p A + γ ⋅ (z A − z B )

Caz particular: p = p at + γ ⋅ h Observaţie legată de aplicare !
 Hidraulica 1

Consecinţe şi aplicaţii ale legii hidrostaticii

-Valoarea presiunii depinde doar de înălţimea coloanei de lichid şi de

densitatea sa (vezi paradoxul hidrostaticii … nu forma contează, nici
volumul !)

-Trasarea corectă a graficului distribuţiei presiunilor pe un perete oarecare

(fig. 3.9)

-Suprafeţele izobare sunt plane orizontale … principiul vaselor comunicante

-Legea lui Pascal: orice modificare a presiunii într-un punct al unui lichid în
repaus se transmite nemodificată în toate celelalte puncte ale lichidului.
Fig. 3.10: presa hidraulică

-Legea hidrostaticii se poate aplica doar pentru o masă de fluid omogen

aflat în echilibru … atenţie la cazul fluidelor nemiscibile (fig. 3.11)

Aplicaţia 3.1

Hidraulica 1

Ce cunoştinţe am dobândit în acest curs?

-noţiunea de presiune
-proprietăţile presiunii hidrostatice
-ecuaţiile lui Euler din statica fluidelor
-legea fundamentală a hidrostaticii
-consecinţe ale legii hidrostaticii
-aplicaţii bazate pe legea fundamentală a hidrostaticii
Test de verificare a cunoştinţelor Hidraulica 1

1) Care afirmaţie este FALSĂ?

A. Presiunile sunt eforturi statice de compresiune.
B. Paradoxul hidrostaticii se explică pe principiul vaselor
B comunicante.
C. Suprafeţele echipotenţiale sunt şi suprafeţe izobare.

2) Suprafaţa de separare dintre 2 fluide nemiscibile este …

A. o suprafaţă convexă
B. o suprafaţă concavă
D C. un paraboloid hiperbolic
D. o suprafaţă izobară

3) În câmp gravitaţional terestru, funcţia de potenţial este g.

A. Adevărat
B B. Fals

4) Valoarea presiunii depinde doar de înălţimea coloanei de

lichid.
B A. Adevărat
B. Fals
 Hidraulica 1
Cursul 7

Obiective:

-interpretarea legii hidrostaticii

-scări pentru măsurarea presiunii
-unităţi de măsură pentru presiune
-statica gazelor
-instrumente pentru măsurarea presiunii

Recapitulare:

-presiunea
-legea fundamentală a hidrostaticii
-consecinţe

Hidraulica 1

Interpretarea legii hidrostaticii

Geometric : reprezentare grafică în 2 situaţii

z = înălţime de poziţie (sarcină de poziţie)

p
= înălţime piezometrică
γ
Hp = cotă piezometrică (sarcină hidrostatică)

Energetic : energia potenţială (ca sumă dintre energia de poziţie şi

energia de presiune) se conservă.
 Hidraulica 1

Reprezentarea grafică a legii

hidrostaticii
în cazul p0>pat

Reprezentarea grafică a legii

hidrostaticii
în cazul p0<pat

Hidraulica 1

Exprimarea presiunii în 3 scări de măsură:

-scara absolută (barometrică)
-scara relativă (manometrică) : pat = 0
-scara vacuumetrică
Fig. 3.15 şi 3.16 - foarte importante

Unităţi de măsură pentru presiune

Definiţii:
1 Atmosferă fizică = 1 At ≡ 760 mm Hg
1 atmosferă tehnică = 1 at = 1 kgf / 1 cm2
1 torr ≡ 1 mm Hg
1 bar = 105 Pa
1 psi = 1lbf / 1 in2 (1 pound = 1 lb = 0,453 kg ; 1 inch = 2,54 cm)
 Hidraulica 1

Aplicaţii – conversia unităţilor de măsură pentru presiune

Hidraulica 1

Statica gazelor : 2 cazuri

-în ipoteza incompresibilităţii gazelor (!) : p = const., deoarece γ ≈ 0

-în general însă, ρ este funcţie de presiune şi temperatură (ecuaţia de stare

a gazelor), ceea ce determină o lege de variaţie a presiunii de tip
exponenţial (relaţia 3.44).

Măsurarea presiunii
-instrumente cu lichid (piezometre)
-manometre cu piston
-instrumente cu element elastic (manometre metalice): -cu arc
-cu membrană
-cu burduf
-instrumente electrice: piezoelectrice, tensometrice, capacitive etc.
 Hidraulica 1

Hidraulica 1

Aplicaţie

Un sistem hidraulic format din trei cilindri verticali

cu diametrele D0 = 0,2 m, D1 = 0,1 m, D2 = 0,15 m
conţine apă.
La suprafaţa apei, în fiecare cilindru se află câte un
piston de bronz.
Înălţimile sunt h0 = 0,1 m, h1 = 0,07 m, h2 = 0,05 m.
Se consideră că pistoanele alunecă fără frecare.
Să se determine cotele absolute Z' ale pistoanelor,
când sistemul se află în echilibru.
Se cunoaşte volumul total de apă V = 0,02 m3, iar
ρbronz = 8800 kg/m3.
Se neglijează volumul apei în tuburile de legătură.

R : 0,178 m ; 0,442 m ; 0,618 m

 Hidraulica 1

Ce cunoştinţe am dobândit în acest curs?

-interpretarea legii hidrostaticii

-folosirea celor 3 scări pentru măsurarea presiunii
-relaţii de transformare între unităţile de măsură a presiunii
-legea fundamentală a staticii gazelor
-cunoaşterea instrumentelor pentru măsurarea presiunii

Hidraulica 1
Test de verificare a cunoştinţelor

1) 1 torr = 760 mmHg.

A. Adevărat
B B. Fals

2) Piezometrele …
A. funcţionează pe baza efectului piezoelectric.
C B. au nevoie de un burduf pentru a măsura presiunea.
C. sunt nişte manometre cu lichid.
D. au nevoie de un mecanism multiplicator Engler.

3) Care afirmaţie este ADEVĂRATĂ?

A. Sarcina hidrostatică este cota piezometrică.
A B. Manometrele cu arc se numesc manometre Bourbon.
C. 1 bar = 10 mHg

4) Atmosfera fizică este mai mare decât atmosfera tehnică.

A. Adevărat
A B. Fals
 Hidraulica 1
Cursul 8

Obiective:

-forţe de presiune pe suprafeţe plane

-calculul forţelor de presiune pe suprafeţe curbe
-legea lui Arhimede
-noţiuni legate de plutirea corpurilor

Recapitulare:

-presiunea / legea fundamentală a hidrostaticii

-moment static al unei suprafeţe în raport cu o axă
-coordonatele centrului de greutate pentru o figură plană

Hidraulica 1

Forţe de presiune
Rezultanta eforturilor unitare de presiune care acţionează pe suprafaţa
considerată.

pat nu se ia în considerare !

Trebuie determinate: mărimea forţei, punctul de aplicaţie, direcţia şi sensul.

Volumul presiunilor este egal ca mărime cu forţa de presiune.

Punctul de aplicaţie al forţei de presiune este C, centrul de greutate al
volumului presiunilor.

Aplicaţie
Să se determine forţa de (supra)presiune a apei pe un
stăvilar plan, care închide un canal triunghiular cu
dimensiunile b = 0,8 m şi h = 0,9 m.

R : 108 kgf
 Hidraulica 1
Forţe de presiune pe suprafeţe plane
Fig. 3.26: perete înclinat

-mărimea forţei: F = γ ⋅ zG ⋅ A = pG ⋅ A

I Gx
-punctul de aplicaţie: z 'C = z ' G + unde S x = z 'G ⋅A
Sx

Uneori se calculează componentele forţei de presiune după axe:

relaţiile 3.61 şi 3.62.
Ay reprezintă proiecţia ariei A pe un plan de normală y.

Cazuri particulare:
-perete plan orizontal
-perete plan vertical

Aplicaţie pag. 113 (de corectat !)

Hidraulica 1
Forţe de presiune pe suprafeţe curbe
-se calculează pe componente după axe: relaţiile 3.72
Fx = γ ⋅ z Gx ⋅ A x = p Gx ⋅ A x Semnificaţia mărimilor:
-zGx = distanţa măsurată (pe verticală)
Fy = γ ⋅ z Gy ⋅ A y = p Gy ⋅ A y de la planul de apă până în centrul
de greutate al proiecţiei ariei A pe
Fz = γ ⋅ Vz un plan de normală x
-Vz = volumul de fluid cuprins în corpul
de presiune
Corpul de presiune = un “cilindru” cu generatoare verticale, o bază este A
(suprafaţa curbă), iar cealaltă bază este Az din planul manometric.

Foarte important: Dacă generatoarele verticale intersectează suprafaţa

curbă în mai multe puncte, forma corpului de presiune se stabileşte ţinând
seama de părţile comune de volum şi de semnele acestora.
 Hidraulica 1

Aplicaţie

Să se determine efortul global la care trebuie

calculate îmbinările 1-1 şi 2-2, care realizează
legarea suprafeţei sfert de cilindru cu pereţii
rezervorului.
Se dau : R = 1 m, L = 5 m, h1 = 2 m, h2 = 1 m,
γ1 = 1 kgf/dm3, γ2 = 0,8 kgf/dm3.
Greutatea proprie a părţii sfert de cilindru este
G = 500 kgf.

R : 22,68 tf

Hidraulica 1
Plutirea corpurilor. Legea lui Arhimede

Fig. 3.32

Formularea din liceu a legii lui Arhimede

FA = − γ ⋅ V se numeşte portanţă (sau forţă arhimedică) şi

reprezintă o forţă verticală ce trece prin centrul de
greutate al volumului de fluid dezlocuit.
Dacă corpul este cufundat parţial în fluid, se va considera doar
volumul imersat.

Fig. 3.33: condiţii de plutire

Plutirea (la suprafaţă) înseamnă egalitatea a 2 forţe: G = FA’

Definiţii şi noţiuni legate de plutirea corpurilor: vezi fig. 3.34
-carenă, deplasament, plan de plutire, linie de plutire, axă de plutire, axă
longitudinală, pescaj etc.
 Hidraulica 1

Aplicaţie

Să se determine pescajul unui con din lemn

(ρL = 800 kg/m3) care pluteşte în apă. Se dă
h = 30 cm.
R : 0,278 m

D=?

Hidraulica 1

Ce cunoştinţe am dobândit în acest curs?

-calculul forţelor de presiune pe suprafeţe plane

(orizontale şi înclinate)
-calculul forţelor de presiune pe suprafeţe curbe
-legea lui Arhimede
-noţiuni legate de plutirea corpurilor
 Hidraulica 1
1) Centrul de presiune este centrul de greutate al
Test de verificare a cunoştinţelor
volumului presiunilor.
A A. Adevărat
B. Fals
2) Carena este …
A. volumul pescajului
B B. volumul de fluid dezlocuit de plutitor
C. aria laterală a plutitorului
D. o mărime adimensională
3) La o suprafaţă înclinată, mărimea forţei de presiune
depinde de unghiul α.
A. Adevărat
B B. Fals
4) Care afirmaţie este ADEVĂRATĂ?
A. Pescajul este situat pe axa longitudinală de plutire.
B B. Corpul de presiune are o bază în planul manometric.
C. Volumul imersat nu depinde de densitatea fluidului.
 Hidraulica 1
Cursul 9

Obiective:

-condiţii de stabilitate a corpurilor plutitoare

-echilibrul relativ de translaţie:
-legea de variaţie a presiunilor
-ecuaţia suprafeţelor izobare
-echilibrul relativ de rotaţie:
-legea de variaţie a presiunilor
-ecuaţia suprafeţelor izobare

Recapitulare:

-noţiuni legate de plutirea corpurilor

-noţiuni de geometrie analitică
-noţiuni de calcul integral (determinarea volumului)

Hidraulica 1

Stabilitatea corpurilor plutitoare

Un plutitor este scos din poziţia de echilibru şi lăsat să oscileze.

Curba tuturor centrelor de carenă se poate asimila cu un cerc de rază r.

Centrul acestui cerc se numeşte metacentru şi se notează cu M.

Poziţia metacentrului pe axa de plutire este o caracteristică geometrică şi

mecanică a plutitorului.

Dacă M este situat deasupra lui G, plutirea este stabilă.

Dacă M coincide cu G, echilibrul este indiferent.
Dacă M este situat sub G, plutirea este instabilă.
Distanţa dintre C şi M se numeşte rază metacentrică = r
Distanţa dintre G şi M se numeşte distanţă metacentrică = δ

δ = r − CG
 Hidraulica 1

I
r=
Vcarena
unde
I este momentul de inerţie al ariei de plutire în raport cu axa cu care se
studiază stabilitatea (de obicei axa longitudinală de plutire)

Deci stabilitatea se poate studia determinând semnul lui δ:

δ > 0 => echilibru stabil

δ = 0 => echilibru indiferent
δ < 0 => echilibru instabil
Aplicaţie:
Un cilindru din lemn având diametrul D şi înălţimea h pluteşte
vertical pe apă.
Să se afle pentru ce raport D/h cilindrul îşi va pierde stabilitatea.
Se dă densitatea relativă a lemnului: 0,75.
R : 1,225

Hidraulica 1

Echilibrul relativ al lichidelor

Particulele de fluid sunt în mişcare faţă de un sistem de referinţă fix …
Suprafaţa liberă a lichidului nu mai este plană şi orizontală !
Apar deci forţe de inerţie care trebuie luate în calcul.
2 lucruri sunt necesare a fi determinate:
- legea de variaţie a presiunilor din masa de lichid
- ecuaţia suprafeţelor izobare

Echilibrul relativ de translaţie

Fig. 3.40: după o direcţie orizontală

Se obţine o lege de variaţie a presiunilor de aceeaşi formă ca în cazul
repausului absolut.
a C
Ecuaţia suprafeţelor izobare într-o secţiune de tip xOz: z = − ⋅x +
g g
a
- familie de drepte cu coeficient unghiular m = tgβ = −
g
 Hidraulica 1

Aplicaţiile se rezolvă folosind noţiuni simple de geometrie analitică …

Ce se întâmplă după o direcţie înclinată ?

Echilibrul relativ de rotaţie

Fig. 3.42: în jurul unei axe verticale
Se obţine o lege de variaţie a presiunilor de aceeaşi formă ca în cazul
repausului absolut…
Ecuaţia suprafeţelor izobare: familie de paraboloizi de rotaţie în jurul
axei Oz verticale şi cu vârful la cota z0:
ω2 2
z = z0 + ⋅r
2⋅g
Cota z0 rezultă din condiţia de conservare a volumului !
Ce se întâmplă la rotaţia în jurul unei axe orizontale ?
Aplicaţii tehnice ale echilibrului relativ: accelerometrul şi tahometrul

Hidraulica 1

Aplicaţie:

Un rezervor conic de rază R şi înălţime H, iniţial

plin cu apă, începe să se rotească în jurul axei
proprii. Se cere să se determine viteza unghiulară
ω, astfel încât suprafaţa liberă a lichidului să
devină tangentă la suprafaţa laterală a
rezervorului la partea lui superioară. Să se
calculeze în acest caz volumul de apă care se
pierde din rezervor.

gH
R: ω=
R

3
⋅V
4
 Hidraulica 1

Ce cunoştinţe am dobândit în acest curs?

-analiza stabilităţii corpurilor plutitoare

-scrierea legii de variaţie a presiunilor şi determinarea
ecuaţiei suprafeţelor izobare în cazul echilibrului
relativ de translaţie
-scrierea legii de variaţie a presiunilor şi determinarea
ecuaţiei suprafeţelor izobare în cazul echilibrului
relativ de rotaţie

Hidraulica 1
1) Metacentrul este punctul de aplicaţie
Test de verificare a cunoştinţelor

al forţei arhimedice.
B A. Adevărat
B. Fals
2) Care afirmaţie este ADEVĂRATĂ?
A. Distanţa metacentrică nu poate fi egală cu raza
metacentrică.
A B. Tahometrul hidraulic se foloseşte la măsurarea presiunii.
C. Repausul relativ nu ia în considerare forţele de inerţie.

3) Accelerometrul cu mercur este o aplicaţie tehnică a

echilibrului relativ de translaţie.
A A. Adevărat
B. Fals

4) Plutirea este stabilă dacă …

A. distanţa metacentrică este pozitivă
A B. distanţa metacentrică este zero
C. distanţa metacentrică este negativă
D. M este situat sub G
 Hidraulica 1
Cursul 10

Obiective:

-sisteme de reprezentare a mişcării

-ipotezele lui Helmholtz
-mărimi şi noţiuni specifice mişcării fluidelor
-clasificarea mişcării fluidelor
-mişcări laminare şi mişcări turbulente
-ecuaţia de continuitate

Recapitulare:

-particula fluidă
-noţiuni de teoria câmpurilor

Hidraulica 1

Cinematica fluidelor
Mişcarea fluidului este considerată ca mişcarea unui sistem continuu de
particule fluide (!) care ocupă în întregime spaţiul în care se află fluidul.
Particula fluidă este asimilată cu punctul material din mecanica teoretică.
2 sisteme de reprezentare a mişcării: Lagrange şi Euler

Sistemul de reprezentare Lagrange

-studiază mişcarea fiecărei particule în lungul traiectoriei sale, raportată la
un sistem de axe fix.
Coordonatele particulei în momentul iniţial (a, b, c) sunt variabile
independente (se numesc variabilele lui Lagrange).

Sistemul de reprezentare Euler

-studiază parametrii mişcării tuturor particulelor care trec printr-un punct
fix din spaţiu, în timp.
Coordonatele punctului considerat sunt variabile independente !
 Hidraulica 1

Asemănări, deosebiri… concluzii pag. 135

Ipotezele lui Helmholtz : descompunerea mişcării unei particule fluide

Rotorul vitezelor : pag. 139… mişcări rotaţionale / irotaţionale

Mărimi şi noţiuni specifice mişcării fluidelor

-linie de curent: condiţia de tangenţă a vitezelor !

-traiectorie
-tub de curent
-fir de curent
-suprafaţă de curent
-linie trasoare
-suprafaţă de control

-viteza medie a curentului

-viteză locală -perimetru udat
-secţiune vie -raza hidraulică
-debit -vârtej

Hidraulica 1

Clasificarea mişcării fluidelor

-mişcări permanente şi nepermanente

-mişcări tridimensionale, bidimensionale, unidimensionale

-mişcări uniforme şi neuniforme

-mişcări paralele şi neparalele

-mişcări sub presiune şi mişcări cu suprafaţă liberă

-mişcări laminare şi mişcări turbulente

 Hidraulica 1

Mişcări laminare şi mişcări turbulente

Fig. 4.24 şi 4.25: Punerea în evidenţă a fenomenului

Mişcarea laminară: ordonată, în straturi paralele, aspect telescopic în

conducte circulare

Mişcarea turbulentă: dezordonată, straturile se încrucişează, apar

vârtejuri, consum energetic sporit

Fig. 4.23: Distribuţia vitezelor într-o conductă circulară pentru cele 2 tipuri
de mişcări

Important: în domeniul instalaţiilor, în marea majoritate a cazurilor,

mişcarea este turbulentă !
V⋅D
Criteriul Reynolds Re D =
υ
Trecerea de la mişcarea laminară la cea turbulentă are loc la valoarea
critică 2300 (conducte circulare !)

Hidraulica 1

2 fenomene specifice mişcării turbulente:

-difuzia turbulentă: caracterul spaţial al mişcării, deplasări uneori

perpendiculare pe direcţia de curgere.

-pulsaţia vitezei: chiar în ipoteza unui regim permanent, se constată că

viteza prezintă variaţii rapide în jurul unei valori medii…rezultă o
uniformizare a vitezei în “sâmburele central” al curgerii şi o variaţie
rapidă într-un strat foarte subţire lângă perete.

Modelarea mişcărilor turbulente

Se doreşte înlăturarea formală a vitezelor de pulsaţie … se consideră

macroparticule … schema simplificată Boussinesq-Reynolds.

În mişcarea turbulentă, efortul tangenţial are 2 componente: una

vâscoasă şi una turbulentă.
 Hidraulica 1

Ecuaţia de continuitate
∂ρ
+ div(ρv) = 0
r
Forma generală:
∂t
∂v x ∂v y ∂v z
Pentru mişcarea permanentă şi fluide incompresibile: + + =0
∂x ∂y ∂z
Cazul tubului de curent

∂ (ρQ) ∂ (ρA)
Forma generală: + =0
∂l ∂t
∂Q
Pentru mişcarea permanentă şi fluide incompresibile: =0 adică
∂l
debitul rămâne constant în lungul tubului de curent.
Pe scurt, Q = AV = const.

Ecuaţia de continuitate în noduri/ramificaţii: ∑Q i =0

Debit volumic, debit masic, debit de greutate … ATENŢIE

Hidraulica 1

Ce cunoştinţe am dobândit în acest curs?

-caracterizarea sistemelor de reprezentare a mişcării

-ipotezele lui Helmholtz
-mărimi şi noţiuni specifice mişcării fluidelor
-clasificarea mişcării fluidelor
-caracterizarea mişcărilor laminare şi mişcărilor turbulente
-ecuaţia de continuitate
 Hidraulica 1
1) Rotorul vitezelor este dublul vectorului
Test de verificare a cunoştinţelor
de rotaţie al particulei fluide.
A A. Adevărat
B. Fals

2) Mişcarea permanentă se mai numeşte şi …

A. Euler
C B. Lagrange
C. staţionară
D. laminară

3) O mişcare paralelă poate fi uniformă sau neuniformă.

A A. Adevărat
B. Fals

4) Care afirmaţie este ADEVĂRATĂ?

A. Mişcarea laminară are o structură dezordonată.
B B. Traiectoria coincide cu linia de curent doar la
mişcarea permanentă.
C. Fenomenul pulsaţiei vitezei este specific mişcării laminare.
 Hidraulica 1
Cursul 11

Obiective:

-obiectul dinamicii fluidelor

-ecuaţiile de mişcare în forma dată de Euler
-forma Lamb-Helmholtz a ecuaţiilor de mişcare
-integrarea ecuaţiilor de mişcare
-ecuaţia lui Bernoulli în câmp gravitaţional
-aplicaţii ale ecuaţiei energiei

Hidraulica 1

Dinamica fluidelor
Ecuaţiile de mişcare tip Euler – comparaţie cu statica

 dv x 1 ∂p
 dt = f x − ρ ⋅ ∂x

 dv y 1 ∂p
În formă diferenţială:  = fy − ⋅
 dt ρ ∂y
 dv z 1 ∂p
 = fz − ⋅
 dt ρ ∂z

În formă vectorială: dv r 1
= f − ⋅ grad p
dt ρ
 Hidraulica 1

Forma Lamb-Helmholtz a ecuaţiilor de mişcare

 ∂  v 2  ∂v x
−  π + P +  = + vz ⋅ Ωy − v y ⋅ Ωz
 ∂x  2  ∂t
În formă diferenţială:  ∂  v 2  ∂v y
−  π + P +  = + vx ⋅ Ωz − vz ⋅ Ωx
 ∂y  2  ∂t
 ∂
−  π + P + v  = ∂v z + v y ⋅ Ω x − v x ⋅ Ω y
2


 ∂z  2  ∂t
dp
unde π este funcţia de potenţial, iar P funcţia de presiune: P=∫
ρ

În formă vectorială: ∂v  v2 
+ Ω × v = −grad π + P + 
∂t  2

Hidraulica 1

Integrarea ecuaţiilor de mişcare

v2
Se face notaţia e = π+P+
2

dx dy dz
∂e ∂e ∂e
şi ecuaţia diferenţială devine: − ⋅ dx − ⋅ dy − ⋅ dz = Ω x Ωy Ωz
∂x ∂y ∂z
vx vy vz

dx dy dz
Se notează determinantul Ωx Ω y Ω z = −δe
vx vy vz

ecuaţiile lui Euler admit ca soluţie

Dacă determinantul δe = 0 atunci
integrala lui Bernoulli
 Hidraulica 1

v2
Integrala lui Bernoulli e = π+P+ = const.
2

Există 4 situaţii în care determinantul respectiv este nul

-mişcare irotaţională
-mişcare în lungul unei linii de curent
-mişcare în lungul unei linii de vârtej
-mişcare elicoidală

Ecuaţia lui Bernoulli în câmp gravitaţional (mişcare permanentă, fluid incompresibil)

p v2
z+ + = H = const.
γ 2g

Hidraulica 1

Legea lui Bernoulli se scrie de obicei pentru 2 secţiuni consecutive

în lungul firului de curent:

p1 v12 p v2
z1 + + = z2 + 2 + 2 = H
γ 2g γ 2g

Semnificaţia celor 3 termeni din ecuaţie:

a) energii specifice
-energie specifică de poziţie
-energie specifică de presiune p
z+ -energie specifică potenţială
-energie specifică cinetică γ

Ecuaţia lui Bernoulli este o lege de conservare a energiei

b) înălţimi
-înălţime de poziţie
-înălţime piezometrică
-înălţime cinetică
 Hidraulica 1

Reprezentarea grafică a legii lui Bernoulli – fig. 5.3

Fig. 5.4 - Linii caracteristice: linia piezometrică şi linia energetică

Hidraulica 1
Alte forme ale legii lui Bernoulli
p v2
g⋅z + + = const.
ρ 2

v2
γ ⋅z + p + ρ⋅ = const.
2
Presiunea hidrodinamică este egală cu suma dintre
presiunea de poziţie, presiunea statică şi presiunea dinamică.

Evidenţierea presiunii de stagnare (impact)

 Hidraulica 1

Aplicaţii:

-Sondele pentru măsurarea vitezelor

-Venturimetrul

Hidraulica 1

Ce cunoştinţe am dobândit în acest curs?

-obiectul dinamicii fluidelor

-scrierea ecuaţiilor de mişcare în forma Euler
-scrierea ecuaţiilor de mişcare în forma Lamb-Helmholtz
-integrarea ecuaţiilor de mişcare
-scrierea ecuaţiei lui Bernoulli în câmp gravitaţional, fluid perfect
-aplicaţii ale ecuaţiei energiei
Test de verificare a cunoştinţelor Hidraulica 1

1) Care afirmaţie este ADEVĂRATĂ?

A. Integrala lui Bernoulli se notează cu B.
C B. Presiunea statică se mai numeşte presiune de stagnare.
C. Presiunea de impact este presiunea dinamică.

2) Linia piezometrică …
A. nu poate creşte în sensul curgerii fludului
C B. trece deasupra liniei energetice pentru mişcări turbulente
C. se reprezintă pe baza termenilor z şi p/γ
D. se datorează termenului cinetic
3) În integrala lui Bernoulli, P este funcţia de potenţial.
B A. Adevărat
B. Fals
4) Venturimetrul este un aparat pentru măsurarea debitului.
A. Adevărat
A B. Fals
 Hidraulica 1
Cursul 12

Obiective:

-ecuaţia energiei pentru un fir de fluid real în mişcare permanentă

-ecuaţia energiei pentru un tub de curent real în mişcare permanentă
-ecuaţia energiei pentru curenţi unidimensionali în mişcare nepermanentă
-ecuaţia energiei pentru conducte pe care sunt montate maşini hidraulice
-starea de tensiune la fluide reale
-ecuaţiile Cauchy pentru mişcarea fluidelor reale
-ecuaţiile de mişcare Navier-Stokes
-integrarea ecuaţiilor de mişcare a fluidelor vâscoase

Recapitulare:

-fir de curent
-tub de curent
-legea lui Bernoulli pentru fluidul perfect

Hidraulica 1

Cazul fluidelor reale E1 − E 2 = ∆E

Ecuaţia energiei pentru un fir de fluid real în mişcare permanentă

2 2
p1 v1 p v
z1 + + = z 2 + 2 + 2 + h r1−2
γ 2g γ 2g

Fig. 5.10 – interpretare … Panta hidraulică

Ecuaţia energiei pentru un tub de fluid real în mişcare permanentă

v=kV vezi fig. 5.11 Coeficientul lui Coriolis

1
α = ∫ k 3dA
-la fluide perfecte α=1 AA
-la fluide reale, α este cuprins între 1 şi 1,1
-la mişcarea laminară în conducte circulare α=2
-la mişcarea turbulentă în conducte circulare α=1,03…1,05
-la mişcarea turbulentă în canale deschise α=1,1
-la ieşirea din pompe şi pe aspiraţia turbinelor α=3…7
 Hidraulica 1

În final se obţine

p1 αV1 αV2
2 2
p
z1 + + = z2 + 2 + + h r1−2
γ 2g γ 2g

2 observaţii:
• Relaţia de mai sus este valabilă pentru un curent de fluid real
incompresibil, mişcarea fiind permanentă.
Uzual se aplică pentru puncte situate pe axul conductei.
• Relaţia este riguros exactă numai pentru mişcarea uniformă.

Liniile caracteristice pentru o conductă care prezintă zone de

neuniformitate a curgerii (diafragmă, respectiv lărgire bruscă de secţiune)
indică apariţia unor pierderi suplimentare de energie.

Hidraulica 1

Ecuaţia energiei pentru curenţi unidimensionali

în mişcare nepermanentă

Apare un termen nou, de tip pierderi, numit înălţime inerţială (cuantifică

energia consumată pentru variaţia vitezelor locale în timp).

l ∂V α+2
hi = β unde β=
g ∂t 3
Evident se trasează şi o nouă linie caracteristică, linia inerţială.

Ecuaţia energiei pentru conducte

pe care sunt montate maşini hidraulice

Apare un termen de corecţie H* - reprezintă schimbul de energie care se

produce între curentul de fluid şi maşină.

Semnul lui H* !

Cazul turbinei, cazul pompei

 Hidraulica 1
Relaţii generale de calcul la curenţii de
fluid compresibil în mişcarea permanentă (gaze)
3 variabile în loc de 2 (deoarece densitatea nu este constantă), ca urmare
sunt necesare 3 ecuaţii: -ecuaţia de continuitate
-ecuaţia de stare fizică a fluidului
-relaţia de bilanţ energetic

Starea de tensiune la fluidele reale

În jurul unui punct la un fluid real, se poate exprima starea de tensiune
printr-o matrice pătrată formată din 9 elemente, ce poartă numele de
tensorul eforturilor unitare:
p xx p yx p zx 
  Primul indice dă axa normală la suprafaţa considerată,
T = p xy p yy p zy  iar al doilea indice dă direcţia efortului unitar.
p p yz p zz 
 xz
Tensorul eforturilor unitare are 2 proprietăţi:
-simetria faţă de diagonala principală.
-suma elementelor de pe diagonala principală este un invariant.

Hidraulica 1
Ecuaţiile generale ale mişcării fluidelor reale
în funcţie de eforturile unitare

 dv x 1  ∂p ∂p ∂p 
 = f x + ⋅  xx + yx + zx 
 dt ρ  ∂ x ∂ y ∂z 
 dv 1  ∂p ∂p ∂p 
Ecuaţiile lui Cauchy:

y
= f y + ⋅  xy + yy + zy 
 dt ρ  ∂x ∂y ∂z 
 dv 1  ∂p ∂p ∂p 
 z = f z + ⋅  xz + yz + zz 
 dt ρ  ∂x ∂y ∂z 
 Hidraulica 1

Ecuaţiile de mişcare ale fluidelor vâscoase

(ecuaţiile Navier-Stokes)
 dv x 1 ∂p ν ∂
 dt = f x − ρ ⋅ ∂x + ν ⋅ ∆ ( v x ) + 3 ⋅ ∂x (θ)

 dv y 1 ∂p ν ∂
 = fy − ⋅ + ν ⋅ ∆ ( v y ) + ⋅ ( θ)
 dt ρ ∂y 3 ∂y
 dv z 1 ∂p ν ∂
 = fz − ⋅ + ν ⋅ ∆ ( v z ) + ⋅ ( θ)
 dt ρ ∂z 3 ∂z

unde ∂ 2 vx ∂ 2 vx ∂ 2vx
ν ⋅ ∆( v x ) = + + 2
∂x 2 ∂y 2 ∂z
şi

 ∂v ∂v ∂v 
θ = 3 ⋅  x + y + z 
 ∂x ∂y ∂z 

Hidraulica 1

Integrarea ecuaţiilor de mişcare a fluidelor vâscoase

Nu există metode generale de integrare!

Se impun următoarele categorii de condiţii:

-condiţii iniţiale: au sens doar pentru mişcările nepermanente,

descriu câmpul de viteze şi presiuni la un moment dat.
-condiţii geometrice de contur: legate de forma pereţilor rigizi
care delimitează domeniul curgerii : problema internă, problema externă,
pericolul apariţiei discontinuităţilor…
-condiţii legate de caracteristicile fluidului: densitate şi vâscozitate,
adeziune, strat limită.
-condiţii cinematice şi dinamice: pentru viteze, respectiv presiuni pe
anumite frontiere ale mişcării.
 Hidraulica 1

Ce cunoştinţe am dobândit în acest curs?

-scrierea ecuaţiei energiei pentru un fir de fluid real în mişcare permanentă

-scrierea ecuaţiei energiei pentru un tub de curent real
în mişcare permanentă
-scrierea ecuaţiei energiei pentru curenţi
unidimensionali în mişcare nepermanentă
-scrierea ecuaţiei energiei pentru conducte pe
care sunt montate maşini hidraulice
-starea de tensiune la fluide reale
-scrierea ecuaţiilor Cauchy pentru mişcarea fluidelor reale
-scrierea ecuaţiilor de mişcare Navier-Stokes
-condiţii de integrare a ecuaţiilor de mişcare a fluidelor vâscoase

Hidraulica 1
Test de verificare a cunoştinţelor

1) Panta hidraulică este de fapt un număr adimensional.

A A. Adevărat
B. Fals
2) Coeficientul lui Coriolis …
A. este subunitar la mişcări laminare
B. este egal cu 2300 în mişcări permanente
D C. apare la caracterizarea firului de curent staţionar
D. este egal cu 1 la fluide perfecte
3) Tensorul eforturilor unitare este o matrice 4x4.
A. Adevărat
B B. Fals
4) Care afirmaţie este ADEVĂRATĂ?
A. Pierderea de sarcină este egală cu panta hidraulică.
B B. Ecuaţiile Navier-Stokes descriu mişcarea fluidului vâscos.
C. Nu există nici un impediment de a folosi în loc de viteza v,
viteza V.
 Hidraulica 1
Cursul 13

Obiective:

-la ce foloseşte teorema impulsului

-expresia forţei de impuls
-forma generală a teoremei impulsului
-aplicaţii în domeniul instalaţiilor

Recapitulare:

-ce este impulsul

-teorema lui d’Alembert din mecanică

Hidraulica 1
Teorema impulsului şi aplicaţii

Utilitate: permite obţinerea unor relaţii pe suprafaţa care delimitează

domeniul mişcării, fără a fi necesară cunoaşterea în detaliu a mişcării
fiecărei particule din interiorul domeniului.

De exemplu: calculul forţelor care acţionează pe palele unei turbine,

pe pereţii rigizi ai unui tub de curent, determinarea pierderilor de
sarcină locale, etc.

În hidraulică ecuaţia impulsului are o formă proprie, care se obţine

însă din forma generală dată de mecanica teoretică.

Impulsul (cantitatea de mişcare) este produsul dintre masa unui punct

material m şi viteza sa v.

Teorema lui d'Alembert din mecanica teoretică: derivata cantităţii de

mişcare a unui punct material în raport cu timpul este egală cu suma
forţelor exterioare care acţionează asupra acelui punct material.
 Hidraulica 1

r r r r r r
G + F1 + F2 + R C + I1 + (− I2 ) = 0

în care:
G - greutatea masei de fluid din interiorul suprafeţei de control
F1, F2 - forţele de presiune pe suprafaţa de intrare, respectiv ieşire
I1, I2 - forţele de impuls prin suprafaţa de intrare, respectiv ieşire
RC - reacţiunea conturului solid

Hidraulica 1

Expresia mărimii forţei de impuls

I = β⋅ρ⋅Q⋅V
în care:
β - coeficient de neuniformitate a vitezelor în secţiune... vezi cursul 12
ρ - densitatea fluidului
Q - debitul volumic
V - viteza medie în secţiune

Observaţii:
-ecuaţia vectorială a impulsului trebuie proiectată pe o axă sau pe un
sistem de axe convenabil ales.
-atenţie la semnul MINUS din faţa vectorului I2 !
-ecuaţia vectorială a impulsului este folosită în principal pentru
determinarea mărimii lui RC - reacţiunea conturului solid.
-punctul de aplicaţie al acestei forţe se determină cu ajutorul unei alte
ecuaţii: o ecuaţie de moment a forţelor implicate în ecuaţia impulsului în
raport cu un punct arbitrar din spaţiu.
 Hidraulica 1
Aplicaţia 1: Reacţiunea opusă de pereţii unei conducte rectilinii la
mişcarea uniformă a fluidului

Se aplică ecuaţia impulsului, care se proiectează după axa conductei:

G ⋅ sin α + P1 − P2 − R + β ⋅ ρ ⋅ Q ⋅ (V1 − V2 ) = 0

Dar V1 = V2 P1 = p1 ⋅ A P2 = p 2 ⋅ A G = γ ⋅A⋅l l ⋅ sin α = z1 − z 2

Hidraulica 1
După aplicarea ecuaţiei lui Bernoulli, rezultă:
p1 p 2
z1 − z 2 + − = h r 1−2
γ γ

Se obţine R = γ ⋅ A ⋅ hr
γ
Dacă se exprimă reacţiunea R prin produsul dintre efortul tangenţial mediu
la perete şi aria pe care acesta acţionează

R = τ0 ⋅ P ⋅ l
rezultă o relaţie care va fi folosită ulterior la calculul pierderilor de sarcină:

τ0 = γ ⋅ R h ⋅ J
în care: γ - greutatea specifică a fluidului
Rh - raza hidraulică a conductei (=A/P)
J - panta hidraulică (uneori notată cu i, I sau j)
 Hidraulica 1

Aplicaţia 2

O curbă la 90o aflată pe o conductă de alimentare cu agent termic

(ρ ≈ 1000 kg/m3) de diametru D = 500 mm este pozată în plan orizontal.
Presiunea medie a apei în conductă este p = 15·105 N/m2 (în scara
manometrică), iar debitul este 590 l/s.
Dacă nu se iau în considerare solicitările datorate diferenţei de
temperatură şi se neglijează pierderile de sarcină, să se determine forţa
care apare în curbă.

R : ~ 419 kN

Hidraulica 1

Ce cunoştinţe am dobândit în acest curs?

-importanţa şi utilitatea teoremei impulsului

-scrierea relaţiei de calcul a forţei de impuls
-scrierea teoremei impulsului
-cum se poate aplica ecuaţia impulsului în domeniul instalaţiilor
 Hidraulica 1

Test de verificare a cunoştinţelor 1) Impulsul unui punct material este dublul

energiei sale cinetice.
B A. Adevărat
B. Fals
2) În expresia vectorială a teoremei impulsului, cu litera I s-a
notat …
A. intensitatea debitului
B. forţa de inerţie
D C. forţa incidentă a peretelui
D. forţa de impuls
3) Efortul tangenţial mediu la perete nu depinde de raza
hidraulică a conductei.
B A. Adevărat
B. Fals
4) Care afirmaţie este ADEVĂRATĂ?
A. Coeficientul β din expresia mărimii forţei de impuls este
coeficientul lui Coriolis.
C B. Forţele de impuls acţionează perpendicular pe pereţii
conductei.
C. Mărimea forţei de impuls depinde de debitul volumic.