Influența alcoolului asupra comportamentului uman

De cele mai multe ori consumarea de bauturi alcoolice nu cauzeaza probleme dar
consumarea lor peste limita poate fi daunatoare.
Cel mai important este sa stim sa delimitam pana unde merg beneficiile si unde
intervin riscurile. Conform unor studii barbatii nu ar trebui sa consume zilnic mai mult
de 3-4 unitati de alcool iar femeile 2-3 ( o unitate de alcool reprezentand 10 ml de
alcool pur). Dupa un episod de consum excesiv de alcool, se recomanda abtinerea de la
consum cel putin 48 de ore pentru a permite organismului sa isi revina. Acestea este
doar o masura temporara iar cei care consuma frecvent bauturi alcoolice in cantitati
mari ar trebui sa apeleze la un ajutor profesionist.
Particularitatile alcoolului
Alcoolul este utilizat in acelasi timp ca substanta psihoactiva si aliment. Alcoolul
consumat in cantitati mici este savurat de cei care apreciaza gustul si aroma bauturii
respective si de cei ce beau la ocazii. Intre trecerea de la un consum inofensiv, realizat
in cantitati moderate la consumul excesiv de alcool este un pas foarte mic.
Exercitadu-si funcita de aliment un 1 g de alcool are o valoare calorica de 29 kJ,
detinand astfel o puternica valoare nutritiva, fara sa contina substante necesare unei
alimentatii sanatoase, echilibrate. Acesta este si cauza din care bautorul poate obtine
mai multa energie decat are nevoie.
De exemplu, un litru de bere are o valoare calorica de aproximativ 2000 kJ, acoperind
astfe 20% din necesarul zilnic de energie al unui barbat ce presteaza o activitate cu
eforturi fizice  medii. Cam tot atata putere calorica este continuta in 0,7 l de vin sau
0,25 l de spirtoase. Ca particulariatate principala a alcoolului este faptul ca nu este
privit ca fiind un drog ci ca parte integranta din viata, cultura si economia noastra astfel
omitandu-se pericolele ce vin o data cu abuzul.
Efecte asupra organismului
Alcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos central; alcoolul blocheaza o
parte din mesajele care ar trebui sa ajunga la creier alterand astfel perceptiile, emotiile,
miscare, vederea si auzul persoanei. 
In cantitati moderate alocoolul poate ajuta persoana sa fie mai relaxata si mai putin
anxioasa.In cantitati mai mari alcoolul provoaca modificari majore la nivelul creierului
astfel rezultand intoxicatia. Pesoanele care au abuzat de alcool isi vor pierde
concentrarea, abilitatea de a se exprima coerent sau de a-si mentine echilibrul; vor fi
dezorientati si confuzi. In functie de persoana, intoxicatia poate face consumatorul
extrem de prietenos si vorbaret sau foarte agresiv si nervos.
 Viteza de reactie este diminuata dramatic, motiv pentru care este interzisa conducerea
autovehiculelor dupa consumarea de bauturi alcoolice. 
Cand sunt consumate cantitati foarte mari de alcool intr-o perioada de timp scurta
poate rezulta intoxicatia cu alcool. Intoxicatia cu alcool este exact ceea ce spune si
denumirea sa: corpul devine intoxicat cu o cantitate mult prea mare de alcool. Voma
violenta este unul din primele semne ale intoxicarii cu alcool; somnolenta extrema,
inconstienta, dificultati in respiratie,glicemie extrem de scazuta, palpitatii si chiar
decesul sunt rezultate ale intoxicarii cu alcool.
Starea de ebrietate
Starea de ebrietate denumita in limbajul popular "betie" reprezinta o tulburare
pasagera a consumatorului, cauzata de factori externi si avand un substrat organic. 
Tipul de reactie in cazul starii de ebrietate este influentat de mai multi factori precum
starea fizica si psihica a consumatorului, gradul de toleranta asupra alcoolului cat si
factorii perturbatori ai mediului extern.
In stare de ebrietate apar o serie de modificari. Dispozitia psihica trece de la buna
dispozitie la deprimare, suparare si agresivitate; initiativa va trece de la stimulare la
inhibare; comportamentul social este afectat si va trece de la facilitarea unor contacte la
manifestari de agresivitate.
Una din principalele modificari survenite este asupra starii de constienta care va trece
de la senzatia de a fi mai treaz si constient la starea patologica manifestata prin ameteli,
prin pierderea temporara a constientei si coma; rationamentul va prezenta o incetinire,
idei obsesive, scadere a capacitatii critice, ceea ce uneori este privit ca si gandire
creativa. 
O alta modificare evidenta este asupra motricitatii: vorbirea devine mai greoaie sau cu
alte modificari, apar perturbari evidente in coordonarea miscarilor si o gesticulatie
necontrolata cu miscari ample;
Modificarile neuro-vegetative se vor manifesta prin vasodilatatie, modificarea
pulsului,greturi si varsaturi, tulburari ale termoreglarii, pierderea controlului asupra
sfincterelor.
Aceaste modificari devin tot mai evidente cu accentuarea stari de ebrietate. In functie
de gradul de alcoolemie, se vor diferentia: stari de ebrietate usoare (0,5 - 1,5‰), medii
(1,5 - 2,5‰) si avansate/coma alcoolica (peste 2,5‰). Modificarile insa vor fi foarte
diferite de la o persoana la alta aflata in aceeasi stare, tinand cont mai ales de gradul de
obisnuinta in consumarea de bauturi alcoolice .
 Consumul de droguri

Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gandirea, comportamentul si

simturile. Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si
tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. In trecut, majoritatea drogurilor
folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu
de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana.
Mai recent, drogurile ca ecstasy sau LSD au inceput a fi produse pe cale sintetica
de variate intreprinderi chimice. Oamenii care folosesc droguri provin din toate
paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale
utilizeaza drogurile mai mult decat alte paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii
drogurilor este mai mare la barbati decat la femei, la barbatii celibatari decta la cei
casatoriti, la locuitorii oraselor decta la cei rurali, la tineri decat la batrni.
Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o inalta frecventa a abuzului
de droguri.
 Datele recente sporesc nelinistea cu privire la intrebuintarea sporita a drogurilor in
randul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca raspandirea
printre tineret tinde sa fie de trei ori, de patru ori mai inalta decat raspndirea intre
populatia generala. Care sunt efectele? Toate drogurile pot fi clasificate in trei
categorii: Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care
actioneaza asupra sistemului nervos.
 Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca
dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica.
Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la randul sau poate cauza
moartea din cauza depresiei respiratorii. Stimulantele (spre exemplu cocaina,
crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea
neurala. In primul rand ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai
de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea
greutatii, convulsii si depresia.
 Halucinogenele (spre exemplu marijuana, ecstasy, LSD) sunt un grup chimic
divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea,
distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie. Nu exista
drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. Intr-un fel sau altul, utilizarea
substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si in
termen lung, poate cauza daune serioase. Cat de prevalent este abuzul?
Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza intre regiuni si chiar intre tari in
ntreaga lume. Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca drogul numit canabis este
cel mai abuzat drog in toate partile lumii, pe care li consuma estimativ 141
milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). In mod particular, un
numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: in unele tari atat de mult
ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data in
ultimul ani si 10-25% o data in ultima luna. In general, abuzul de cannabis sporeste
in multe tari, stabilizndu-se n tarile, unde a atins nivel inalt.
 Drogurile sintetice: Raspandindu-se relativ incet in anii optzeci, abuzul
stimulantilor de tip amfetaminic a sporit rapid in Europa, Australia, America de
Nord si Asia de Sud-Est in anii nouazeci. In timp ce abuzul s-a stabilizat in unele
dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii globale, in particular in Asia
de est si de Sud-est. In mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, in
special intre tineri, drept drog de amuzament ales, deseori in combinatie cu
cannabis. MDMA (ecstasy) este popular in tarile industriale in special in Europa.
Alte droguri din plante: in general, cocaina impreuna cu diverse alte substante
derivate din coca, cum ar fi bazuco domina cererea pentru tratament.
 UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de oameni abuzeaza cocaina in ntreaga
lume: cel mai inalt nivel fiind in Statele Unite. In comparatie cu alte droguri,
abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile Natiunilor
Unite indica faptul ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, in mare parte
in Europa, Asia de sud-est si de sud-vest. Nivele crescande de abuz sunt
inregistrate in Europa de Est si Asia centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile
de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere
in abuzul acesteea in Europa (in special in Londra si Amsterdam).
 Cat de mare este oferta? Mare! In 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul
de 5,794 tone metrice, cultivate pe 219,000 hectare de mac. Mai mult de 75
procente de opiu vine din Afganistan. Producerea globala de frunze de coca a
crescut la 317, 926 tone de pa 183,000 hectare de coca. Aproape 60 procente de
frunze de coca vin din Columbia. Cum stim acest fapt? Integrand eforturile in
supravegherea aeriana, aprecierea la sol si perceperile din satelit au permis tarilor
sa obtina o harta larga a zonelor ilicite de crestere si sa indice ariile cu cultivare
descrescanda sau crescanda, astfel incat se poate face o apreciere sigura a
productiei culturilor. Care sunt beneficiile? Producerea ilicita de droguri  si cererea
pentru ele a indus prosperarea afacerilor ilegale a unui non-business care poate
compromite economiile si infirma statele.
 
Traficarea drogurilor se afla in mainile sindicatelor transnationale organizate
criminale, care au luat avantaj de procesul de globalizare, pe timp ce masurile de
lupta contra acestora au fost tergiversate. Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?
Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri  incepand cu data crearii
acestei organizatii. Comisia pentru Drogurile Narcotice a fost creata in 1946 si la
moment cuprinde 53 state-membre, care sunt implicate pe baza de rotatie. Oficiul
Natiunilor Unite care se ocupa cu controlul asupra drogurilor a fost unificat in
1990 ca Programul International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru Controlul
Drogurilor.
 In 1999 acest Program a fost legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei
Internationale (CICP) cu scopul formarii Oficiului pentru Controlul Drogurilor si
Prevenirea Crimelor. Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a inceput sa-si
dezvolte un raspuns coordonat asupra problemei abuzului dee droguri. Conventia
Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse tratate existente, ce
limiteaza vanzarea si utilizarea diferitor substante in scopuri medicale. Aceasta a
fost suplimentata in 1972 cu Protocolul care accentueaza necesitatea serviciilor de
tratament si reabilitare. Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a
stabilit un sistem de control international pentru o serie de droguri farmaceutice si
alte substante folosite in producerea drogurilor ilicite.
 Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de catre
comunitatea internationala ca fiind generata de oferta. Se credea ca drogurile
abuzate isi aveau originea in tarile in curs de dezvoltare si erau consumate in tarile
industriale. Putina atentie a fost acordata reducerii cererii. Cu toate acestea, situatia
s-a schimbat dramatic, caci nivele inalte de consum au fost descoperite in tarile in
curs de dezvoltare; cannabis si drogurile sintetice fiind produse atat la nord, cat si
la sud. Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a reduce
simultan atat oferta, cat si cererea.
 In 1998, Adunarea Generala a adoptat o Declaratie Politica ce contine o serie de
obiective, cu termeni limita desemnati, care includ: Pana n 2003: de a elabora sau a
spori strategiile de reducere a cererii si de a crea sau consolida legislatiile nationale
si programele anti-droguri, si de a adopta legislatia nationala de spalare a banilor;
si Pana n 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a elimina sau
reduce semnificativ cultivarea, producerea si comercializarea ilicita a drogurilor
(inclusiv drogurile sintetice). In fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamantesc,
milioane de oameni folosesc droguri. In mod surprinzator, de cele mai multe ori,
folosim droguri atunci cand consumam ceai sau cafea.
 Ca si multe alte droguri cafeina din ceai, cafea sau alte bauturi racoritoare cum ar
fi Coca- Cola, sau alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica
functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ
inofensive si in multe zone ale lumii sunt perfect legale.
 Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca heroina fac
parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege.
Aceste droguri pot ucide. Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit
in aproape toate colturile lumii. Acesta se formeaza atunci cand drojdia (particule
de mucegai) fermenteaza zaharul in mod natural, in fructe ca strugurii si in
seminte, cum ar fi cele de orz. Vinul, berea, cidrul si tariile, cum ar fi ginul, romul,
contin toate alcool. Acest drog actioneaza asupra creierului in doua moduri. Este
un anestezic ce amortizeaza senzatii si sentimente si este, de asemenea, un
depresiv, ce incetineste actiuni si reactii.
 Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cand o persoana dependenta de
acesta inceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite
simptome ale renuntarii la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea cuprind
transpiratie, tremurat, greata si halucinatii. Nicotina din tutun este un
drog consumat pe scara larga in societate. Fumatul frunzelor uscate ale plantei de
tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic.
 Fumatul poate provoca unele forme de cancer, cum ar fi cel la plamni si gat, poate,
de asemenea, cauza unele boli ale inimii si ale vaselor sangvine, probleme ale
plamanilor, ca bronsita, precum si tulburari la copiii nenascuti ai unei femei
fumatoare. Aceste boli sunt provocate in special de alte ingrediente din fumul de
tabac, cum ar fi vaporii de tar si monoxidul de carbon.
 Nicotina insasi poate contribui la stimularea unei persoane, facand-o sa se simta
mai alerta si mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie
sa fumeze mai mult pentru a obtine acelasi efect. Acestia pot, de asemenea, deveni
dependenti din punct de vedere psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de
riscurile la care se expun, le este foarte greu sa renunte la acest obicei. Asemenea
nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit in acest caz din frunzele plantei de ceai
sau din semintele arborelui de cafea.
 Cafeina este prezenta si in cacao si unele bauturi racoritoare. In consumul zilnic,
cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. Insa, in cantitati mari acestea pot
provoca probleme grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile
digestive. Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din canepa. Cel
care o consuma se simte relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l incojoara si mai
capabil de a fi increzator si creativ. Cel ce priveste din afara, vede exact opusul
acestor stari. In general, si in comparatie cu alte droguri  mai puternice, marijuana
nu pare sa creeze dependenta.
 Cercetarile au demonstrat ca aceasta poate duce la probleme mai putin grave in
comparatie cu tutunul sau alcoolul. In multe tari, unele grupari au incercat sa
schimbe legile si sa inlature unele pedepse pentru consumul acesteia. Barbituricele
sunt droguri create in laborator si, uneori sunt prescrise de medici pentru alungarea
insomniei si nelinistii, in calitate de somnifere sau calmante. Sunt, de asemenea,
recomandate persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea
nelinistite, agitate si speriate tot timpul. Barbituricele sunt prescrise mai rar in
zilele noastre, iar folosirea lor este supravegheata cu atentie. Acestea datorita
problemelor din trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica. In doze
mari, barbituricele produc efecte similare cu ale alcoolului.
 Simptomele incetarii folosirii acestora sunt grave, uneori chiar fatale.
Amfetaminele sunt, de asemenea fabricate in laborator si sunt denumite excitante.
Cei care le folosesc se simt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza
reactiile chimice ale organismului, producand energie. Au fost folosite candva ca
tablete pentru slabit. Problema este ca, de multe ori, consumatorul este tentat sa
mai ia o doza, pentru a se simti din nou energic, iar acest fapt poate duce foarte
usor la obisnuinta si dependenta psihologica. Halucinogenele reprezinta un grup
variat de droguri.
 Unele sunt naturale, cum sunt cele din ciupercile magice si mescalina din cactusul
peyote, celelalte sunt create in laborator, ca LSD-ul (acid lisergic dietilamid).
Aceste droguri  au efecte dramatice asupra constiintei, a simturilor si a perceptiei
consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o astfel de calatorie
poate fi extrem de inspaimntatoare. Cea mai mare parte a halucinogenilor nu
creeaza o dependenta fizica serioasa, iar pe termen lung nu par sa cauzeze o
dependenta psihologica puternica. Acestia provoaca insa o toleranta in oraganism,
iar oamenii au murit chiar sub influenta lor.
 De exemplu, consumatorul si poate inchipui ca poate sa zboare, si sa sara pe
fereastra. Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac denumita opiu.
Acestea provoaca stari temporare de amorteala, liniste si chiar exaltare si fericire.
In medicina, aceste droguri  se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt insa
deosebit de puternice si periculoase, putand provoca rapid toleranta in organism si
dependenta serioasa. O supradoza poate ucide. Renuntarea la consumul acestora se
realizeaza sub supraveghere medicala, iar reactiile organismului sunt foarte
neplacute: friguri, greturi, tremuraturi, crampe si transpiratie.
 Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate sa-l faca
pe cel care o consuma, alert si plin de energie, chiar euforic. Desi unii pretind ca
pot folosi cocaina ca pe un drog social sau de recreere, ca si alcoolul, altii devin
dependenti din punct de vedere psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara
halucinatiile, teama si paranoia. Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale,
in mod legal sau nu, afecteaza creierul. Ele altereaza aspectele mintale, cum ar fi
gndirea, concentrarea, agilitatea, emotiile si constiinta. Acestea sunt droguri  psiho-
active.
 Drogurile si motivele consumului acestora variaza de la o zona la alta si in functie
de timp. Un motiv al consumului de droguri in mediul social este folosirea lor ca
lubrifiant social, de la o conversatie la o ceasca de cafea, la o noapte petrecuta intr-
un bar. Drogurile ii ajuta pe consumatori sa devina mai relaxati, deschsi, prietenosi
si sociabili. Un alt motiv al consumului de droguri este faptul ca acestea par sa
confere o usurare temporara, un fel de evadare pentru o perioada de timp. Oamenii
incearca sa se detaseze de o intreaga serie de probleme: stres, bani, griji, familii
destramate.
 Unele persoane extind aceasta idee si incearca sa se detaseze de toata lumea reala.
Ele nu se pot lupta cu lumea reala si consuma droguri  pentru a-si crea o lume
fantezista alternativa. Un alt motiv pentru care oamenii consuma droguri este
reprezentat de presiunea exercitata in cadrul unui grup, spre exemplu o persoana ia
droguri  pentru ca si prietenii sau colegii din anturaj fac acest lucru. Dependenta
de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele. Dependenta psihologica se
petrece in mintea omului; consumatorul simte ca nu poate gandi normal si sa
supravietuiasca fara ajutorul drogului. In cazul dependentei fizice, nervii, muschii,
inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si continua
functionarea.
 Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale.
Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si
dureri, inconstienta si chiar convulsii fatale. Organismul se obisnuieste treptat cu
unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da
aceleasi rezultate ca nainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce in ce mai mari de
drog, in vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta. Modul de
administrare al drogurilor este, de asemenea, foarte periculos. Inspirarea cocainei
poate deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unei
seringi nesterilizate poate provoca infectii ca hepatita sau SIDA.
 Exista cteva metode de intrerupere a consumului sau a dependentei de droguri.
Acestea cuprind: administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere
medicala; tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament; aderarea la
grupuri formate din fosti consumatori; reabilitarea intr-un centru de dezintoxicare;
detasarea de situatia sau grupul social unde a inceput consumul de droguri. Multe
din metodele de mai sus costa bani, iar unele societati nu asigura resurse adecvate
in vederea abtinerii de la consumul de droguri si reabilitarii. De asemenea, reusita
depinde de puterea viontei si motivatia consumatorului.