Menu

Plânsul bebeluşului şi ce îţi

spune acesta
BY DANINA LINE // JUNE 14, 2019 //  1 COMMENT

130 de decibeli. Atât se pare că ar emite plânsul unui

bebeluş, după cum zic măsurători făcute cu simţ de
răspundere. 130 decibeli înseamnă zgomotul produs
în timpul unui mega concert AC/DC. Da, e mult, dar
este mult cu un scop: ca să fie greu de ignorat.

Însă nu, bebe nu plânge ca să te irite pe tine şi

vecinii de-alături, cum s-ar putea să ai senzaţia
câteodată. Plânsul face parte din kitul său de
supravieţuire.

Cum vine asta? Exact aşa.

Evolutiv vorbind, plânsul unui nou-născut este

menit să-i asigure supravieţuirea, fiind modalitatea
prin care semnalează că are nevoie de atenţie
imediată.

Întrucât bebeluşilor le lipsesc cuvintele, plânsul este

cam cel mai important instrument pe care îl au la
dispoziţie – înainte de dezvoltarea limbajului
articulat – cu ajutorul căruia pot „spune” ce au de
spus.

De ce plânge bebe

Pe scurt, bebe plânge pentru a atrage atenţia. Şi nu

aşa, fără motiv, ci pentru a semnala faptul că este
nevoie să i se rezolve o nevoie stringentă: de hrană,
de odihnă, de protecţie, de grijă.

Mai concret, ar fi cam 11 motive frecvente pentru

care plâng bebeluşii. Să le trecem în revistă, ca să ştii
cu ce te lupţi, de fapt.

1. Foamea

Până şi tu, ca adult, devii uneori arţăgos când te

loveşte foamea, iar un bebe cu atât mai mult.
Diferenţa e că ei pot trece destul de repede de la o
stare liniştită la urlete neliniştite, pe fondul foamei.

Ca să reduci riscul de a te expune foarte de des la

astfel de apostrofări gălăgioase din partea lui bebe, e
bine să fii atentă la semnele de dinainte: datul din
buze, suptul mânuţelor sau faptul că îşi întorc capul
în căutarea sânului sau a biberonului cu lapte.

2. Somnul

Când vine vorba de somn, noi, ca adulţi, reuşim să

adormim de cum punem capul pe pernă, mai ales
după o zi lungă şi agitată. În cazul bebeluşului însă,
lucrurile nu sunt atât de simple.

Somnul este o abilitate care trebuie învăţată. Până

pe la 4 luni, ritmul circadian nu este format, iar asta
face ca un copil care plânge să nu se poată linişti
singur pentru a putea adormi. Aici intervine super
puterea ta de mamă, care să îl liniştească.

Uneori e suficient să îl ţii în braţe, alteori să apelezi

la înfăşat pentru a-l face să se simtă în siguranţă şi
confortabil, ca atunci când era în burtica ta. Alţii
copii reacţionează la cântecele liniştitoare sau la
zgomote albe (precum cel al aspiratorului, al ploii
etc). De testat să vezi ce anume funcţionează!

O greşeală de evitat este aceea de a renunţa la

somnurile de zi ale bebeluşului în speranţa că
oboseala îl va face să doarmă mai bine noaptea. Va fi
mai rău! Oboseala face ca organismul să crească
nivelul de adrenalină şi îi va da un nou puseu de
energie, care îl va face să adoarmă şi mai greu şi să
se trezească şi mai des. Aşa că, ori de câte ore bebe
pare obosit, dă-i ocazia să doarmă. Te vei scuti de
nişte plânsete serioase.

Iar dacă vrei să afli mai mult despre somnul

copilului, găseşti aici un interviu dedicat în
întregime subiectului, realizat împreună cu Mona
Ciurezu, specialist în somnul copilului.

3. Suprastimularea

Prea mult zgomot, prea multe chipuri, lucruri sau

locuri noi, prea multă agitaţie. Pentru un bebe e
foarte uşor să ajungă într-un stadiu de iritare
cauzată de expunerea la prea mulţi stimuli. E nevoie
de timp ca el să se obişnuiască cu agitaţia lumii
extraterine. Doar simplul fapt că este pasat de la o
persoană la alta la o petrecere în familie, de
exemplu, poate fi epuizant pentru el.

De câte ori crezi că a devenit el însuşi agitat de la

agitaţia din jur, ia-l din acel mediu şi mergi într-un
loc liniştit şi familiar.

4. Nevoia de atenție

“Pentru sănătatea emoţională a copilului

dumneavoastră, petreceţi cât mai mult timp cu el”.
Îţi sună cunoscut? E celebrul mesaj care tot rulează
pe TV de vreo doi ani încoace. Şi pe bună dreptate.

Da, şi bebeluşii plâng câteodată de singurătate, de

lipsa cuiva care să le acorde atenţie. Iar în perioada
de creştere rapidă, au cu atât mai mult nevoie de
asta.

Copilul tău va fi fericit şi mai liniştit când va fi cu

tine. Nu e ok să îl înconjori de jucării şi să îl uiţi
printre ele.

5. Scutecul murdar

S-ar zice că există două tipuri de bebeluşi: cei care n-

au nicio treabă cu statul într-un scutec murdar,
chiar şi câteva ore, şi cei care se manifestă foarte
vocal din prima secundă.

Dacă eşti printre mămicile cu un bebe foarte

sensibil, e bine să verifici scutecul la fiecare plâns, ca
să elimini o posibilă cauză.

6. Nevoie de eructare

Dacă bebe începe să plângă imediat după hrănire,

acela e semnul că are nevoie să fie ajutat să elimine
aerul pe care l-a înghiţit odată cu hrana. Altfel spus,
să râgâie.

Mai există însă şi alte situaţii când e nevoie să fie

bătut uşor pe spate pentru a scoate aerul afară: când
suge suzeta, când sughite sau când plânge mult.

7. Probleme cu burtica

Când bebe plânge, îşi arcuieşte spatele şi dă din

picioare, e foarte probabil să fie chinuit de gazele din
burtică.

Pentru a-i facilita digestia, poziţionează-l pe partea

stângă sau pe burtică, iar ca să îl ajuţi să elimine
gazele, mişcă-i picioruţele ca la bicicletă şi du-le
către piept.

8. Dinţişorii

Se zice că durerea de dinţi e una dintre cele mai

nesuferite. Nu-i nimic plăcut nici atunci când dinţii
tocmai îşi fac loc să iasă pentru prima dată. Uneori,
ei pot apărea încă de la 4 luni, iar când se întâmplă
asta poţi să fii sigură că vei avea parte de plânsete.

O posibilă sursă de salvare poate sta în suzetă, în

diferitele jucării pentru dentiţie sau chiar într-un
masaj dentar pe care îl poţi face chiar tu, mami.

9. Boala

Nimeni nu se simte bine pe fondul bolii, deci nici

bebeluşii. Dacă constaţi că cel mic nu se opreşte din
plâns sau plânge mai tare şi mai mult decât de
obicei, ar putea fi semn de boală. De urmărit şi dacă
plânsul neconsolat vine la pachet cu febră, lispa de
creştere în greutate, vomă sau alte simptome. Atunci
ştii sigur că e cazul să îl vadă un pediatru.

10. Disconfort general

O etichetă care îl deranjează, un papucel care îl

strânge, o geană care i-a intrat în ochi. Când ceva îl
deranjează, e, în general, deranj. Deranj cu plâns. Că
doar cum altfel ar putea să îţi spună că ceva nu în
regulă?

Aşadar, dacă bebe a fost hrănit, a dormit, a fost

schimbat şi tot este agitat, fă o mică inspecţie în
căutarea cauzei de discomfort.

11. Colici

Ultima, dar sigur nu cea din urmă cauză ca şi

frecvenţă pentru plânsul bebeluşului, sunt colicii cei
nesuferiţi.

Academia Americană de Pediatrie a dat inclusiv o

definiţie a plânsului cauzat de colici, numind-o acea
condiţie a unui copil altfel sănătos, care plânge mai
mult de trei ore pe zi, mai mult de trei zile pe
săptămână, pentru mai mult de trei săptămâni
consecutiv.

Plânsul dat de colici este un plâns acut şi excesiv,

bebeluşul este foarte greu de consolat şi are
probleme cu somnul.

Vestea bună este că perioada de colici este destul de

scurtă şi că la mijloc nu e vorba întotdeauna durere
sau disconfort şi nici nu înseamnă că faci tu ceva
greşit. E vorba de modul în care bebeluşul se
adaptează vieţii extrauterine.

Şi ar mai fi ceva pe lângă toate astea. O cauză care

poate fi trecută uşor cu vederea şi care ţine de tine,
mami. Este vorba despre starea emoţională
proprie.

Când devii pentru prima oară mamă, este dificil să-ţi

ţii emoţiile sub control în timp ce încerci din
răsputeri să răspunzi nevoilor bebeluşului tău. Şi
este foarte uşor să uiţi de tine şi de nevoile tale. Asta
duce la stres, la depresie, anxietate şi sentimentul
acela copleşitor că nu poţi să faci faţă tuturor
schimbărilor şi lucrurilor care decurg din noul rol,
acela de mamă.

Problema e că atunci când tu nu eşti bine, nici bebe

nu e bine. El simte trăirile tale şi va reacţiona la ele
prin plâns.

Acesta este momentul în care trebuie să ceri ajutor

de la familia apropiată, de la prieteni, de la oricine
crezi că îţi poate întinde o mână de ajutor sau un
umăr de care să te sprijini. În niciun caz, nu te
închide în tine. Eşti doar om, nu un supraom. E
normal să-ţi fie greu şi e normal să ai parte de
suport.

Tipuri de plâns ale

bebeluşului

Tipuri de plâns ale bebeluşului? Dacă ai ridicat din

sprânceană citind asta, nu-i bai. Avem tendinţa să
credem că plânsul e plâns şi nu poate fi de mai
multe feluri.

De aceea, e nevoie să îl privim ca pe ceea ce este:

adică o formă de comunicare, un limbaj. Și ca orice
limbaj are diverse componente şi variaţii.

Există chiar şi o teorie pe tema aceasta şi un institut

care se ocupă de decodarea plânsului bebeluşului.

Dustan Baby Language este teoria care consideră

reflexele vocale infantile ca fiind un limbaj. Teoria a
fost dezvoltată de fosta mezzo-soprană Priscilla
Dunstan şi, deşi nu a fost încă validată ştiinţific, a
devenit faimoasă.

Teoria Dustan spune că există cinci sunete similare,

fiecare cu un înţeles, care sunt folosite de sugari
înainte de perioada de dobândire a limbii. Iar aceste
sunete nu diferă de la o cultură la alta sau de la un
grup lingvistic la altul.

Potrivit lui Dunstan, cele cinci cuvinte universale

(sau reflexe de sunet) folosite de sugari ar fi:

Neh = Mi-e foame

Bebeluşul folosește reflexul sonor “Neh” pentru a

comunica faptul că îi este foame. Sunetul este
produs atunci când se declanșează reflexul de
aspiraţie și limba este împinsă pe acoperișul gurii.

Owh = Mi-e somn

Un copil folosește reflexul sonor “Owh” pentru a

comunica că este obosit. Sunetul seamnă cu un
căscat sonor, iar guriţa ia forma unui oval.

Heh = Simt un disconfort

Este folosit pentru a comunica stresul, disconfortul

sau nevoia de a i se schimba scutecul. Sunetul apare
ca răspuns la un disconfort legat de piele (umezeală,
mâncărime).

Eairh = Am gaze

Sunetul indică situaţia unor dureri de burtică

cauzate de gaze şi este, de multe ori, însoţit de
reflexul de ridicare a genunchilor la piept prin care
bebe încearcă să elimine gazele acumulate în
intestine.

Eh = Am nevoie să râgâi

Sunetul arată faptul că bebe trebuie ajutat să

eructeze. Reflexul încearcă practic să elibereze aerul
înghiţit în timpul hrănirii, a suptului suzetei sau
chiar a plânsului, pe gură.

E foarte posibil ca la început toate sunetele emise de

bebe să ţi se pară la fel. E normal, e nevoie de timp
ca să înveţi ce încearcă el să îţi spună. Observând cu
atenţie intensitatea plânsului, durata lui, uşor, uşor
vei începe să distingi între sunetele pe care le emite,
mai ales când le pui în context alături de limbajul
corporal şi expresiile faciale.

Cum linişteşti bebeluşul

care plânge

Înainte să iei orice măsură pentru a calma plânsul

bebeluşului trebuie să ai o idee despre motivul
pentru care plânge. Fără să ştii lucrul acesta, slabe
şanse să găseşti metoda potrivită de liniştire.
Aşadar, fii atentă la bebe şi foloseşte metoda
eliminării pentru a descoperi ce se întâmplă cu el.
Apoi, pur şi simplu elimină cauza frustrării sale.

Harvey Karp, un medic pediatru american, vorbeşte

despre 5 modalităţi de a linişti plânsul bebeluşului,
mai ales în situaţii în care ţi se pare că acesta plânge
fără motiv. Toate 5 au legătură cu recrearea
mediului din burtica mamei pentru a activa reflexul
bebeluşului de liniştire.

1. Înfășatul – oferă bebeluşului sentimentul de

siguranţă, amintindu-i de pântecele mamei.
Înfăşatul însă nu trebuie făcut strâns, iar
recomandarea este ca mânuţele să fie pe lângă corp.

2. Poziţionarea pe o parte sau pe burtică –

este ideală pentru timpul când bebe este treaz şi îl
ajută la eliminarea gazelor din stomac. Noaptea însă
el va fi poziţionat întotdeauna pe spate pentru a
diminua riscul morţii subite.

3. “Zgomotul alb” – îl ajută să se relaxeze,

întrucât îi aminteşte din nou de perioada din
burtică. Aşa că apelează cu încredere la zgomotul
unui aspirator, uscător de păr, ventilator etc.

4. Legănatul – creează o mișcare ritmică de orice

fel: ia copilul pentru o plimbare într-un cărucior sau
cu mașină.

5. Suptul – suzeta sau orice jucărie de bebe ce

poate fi molfăită îl poate ajuta să se liniştească.

Plânsul bebeluşului poate fi extrem de frustrant

pentru o mamă. Şi nu doar pentru ea. Ideea
esenţială este însă să înţelegem că nu e cazul să
dramatizăm prea mult pe seama acestui fenomen şi
nici să cădem în capcana de a crede că atunci când
plânge, e musai semn rău.

Plânsul bebeluşului este doar modul lui de a vorbi cu

tine, de a-ţi atrage atenţia că are nevoie de tine. Iar
asta, dacă vrei, e chiar o formă de dragoste.

Dacă ţi-a plăcut şi ţi-a fost de folos subiectul de azi,

împărtăşeşte-l şi cu altă mămică. S-ar putea să-i faci
un mare bine.

Îmbrăţişari de grup de la creatorii de lucruşoare

faine, Nan by Danina Line.

Surse şi resurse:

https://www.dunstanbaby.com/blog/

https://www.independent.ie/life/family/mothers-
babies/decoding-your-babys-cries-the-five-cries-to-
listen-out-for-34923399.html

https://www.helpguide.org/articles/parenting-
family/when-your-baby-wont-stop-crying.htm

https://www.thebump.com/a/why-do-babies-cry

Follow

Tweet Distribuie 183

NAVIGATION

← Când bebe nu Înfăşatul

doarme: Interviu cu bebeluşului: E bine
Mona Ciurezu, sau nu e bine? →
Specialist în somnul
copilului

ONE COMMENT

Pingback: Înfăşatul bebeluşului: E bine sau nu bine?

| Nan by DaninaLine

LEAVE A REPLY

Comment

Name *

Email *

Website

Post Comment

Search … Search

RECENT posts
Copilul tău are nevoie de poveşti

La fel de bune sub alt nume: Hăinuţele Nan by

Danina Line devin by Danina Line şi Romândru

Înfăşatul bebeluşului: E bine sau nu e bine?

Plânsul bebeluşului şi ce îţi spune acesta

Când bebe nu doarme: Interviu cu Mona Ciurezu,

Specialist în somnul copilului

RECENT comments
Cristina Raluca Simina on Când bebe nu doarme:
Interviu cu Mona Ciurezu, Specialist în somnul
copilului

Loredana-Carmen on Când bebe nu doarme:

Interviu cu Mona Ciurezu, Specialist în somnul
copilului

ALINA on Când bebe nu doarme: Interviu cu Mona

Ciurezu, Specialist în somnul copilului

Anca on Când bebe nu doarme: Interviu cu Mona

Ciurezu, Specialist în somnul copilului

Alin on Când bebe nu doarme: Interviu cu Mona

Ciurezu, Specialist în somnul copilului

archives
January 2020

November 2019

August 2019

June 2019

April 2019

February 2019

January 2019

October 2018

September 2018

August 2018

July 2018

June 2018

May 2018

November 2016

August 2016

April 2016

January 2016

November 2015

October 2015

August 2015

May 2015

October 2014

July 2014

April 2014

March 2014

February 2014

January 2014

December 2013

November 2013

October 2013

September 2013

August 2013

July 2013

June 2013

May 2013

April 2013

March 2013

February 2013

January 2013

December 2012

categories
Uncategorized

meta
Log in

Entries feed

Comments feed

WordPress.org

Proudly powered by WordPress | Theme: Sugar & Spice by WebTuts.