Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Florin Tudose Abordarea Pacientului in Psihiatrie

    Încărcat de

    ai vointa ai putere
    1 vizualizări114 pagini
    Tudose Abordarea Pacientului in Psihiatrie

    Titlu original

    51128818 Florin Tudose Abordarea Pacientului in Psihiatrie

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Tudose Abordarea Pacientului in Psihiatrie

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    1 vizualizări114 pagini

    Florin Tudose Abordarea Pacientului in Psihiatrie

    Încărcat de

    ai vointa ai putere
    Tudose Abordarea Pacientului in Psihiatrie

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 114
    FLORIN TUDOSE CATALINA TUDOSE ABORDAREA PACIENTULULIN PSIHIATRIE GHID DE LUCRARI PRACTICE INF OYtediea 2002 Descrieres CIP a Bibliotecii Nationale TUDOSE, FLORIN [Abordarea pacientulul in psihlatrie: ghid de trai practice/Florin Tudose, Catalina Tudose, -Bucu'et, Infomedia, 2002 p.iom Bibiogt. ISBN 973-9394.809 |. Tudese, Catatina 616.89 ©2002 - INFOMEDICA s.1. ‘Abordarea pacientului in psihiatrie: ghid de lucrari practice - Florin Tudose, Catalina Tudose ISBN: 973-9394-80-9 Toate drepturile rezervate Editurli INFOMEDICA. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiaté ‘8rd permisiunea scrisd a Edituri INFOMEDICA. Drepturile de distributie in strainatate aparin in exclusivitate editur Copyright ©2002 by INFOMEDICA s.r. All rights reserved. ‘Aparut 2002 Prezentarea grafic’ a coperti apartine irinei Crvat, Tehnoredactare computerizata Editura INFOMEDICA Tipar realizat de INFOMEDICA s.r. Editura INFOMEDICA Bucuresti $08, Panduti 35, Bl. P18, So. A, Ap. 39-34, sector 5 Tel./Fax: 01/410,04.10; 410.53.08; 410.61.63 ® Dediotim aceasta carte memoriei maestrilor nostri Conf. Dr. George Constantinescu si Prof. Dr. Doc. Vasile Predescu stréluciti reprezentanti ai psiniatriei clinice romanesti, INTFODUCERE Lucrarea de fat incearc’ s& prezinte nofiuni care s& faciliteze intelegerea si abordarea practicd a tulburérilor psiniatrice si problemelor psihologice cu care medicul de orice specialitate se intalnaste in actvitatea Curent’. Ele vin s8 completeze cursul de psiniatrie oferind ghidul practic care si il facd pe acesta operafionel, Sunt prezentate acele date si proceduri cere si-au c&stigat prin validarea de cdtre proba timpului dreptul de a consttui un bagaj de cunostinte care SA insufle tandrului medic inerederea in capacitatea lui de actune profesionala. Peihiatria este ramura medicinit ale c&rei obiective sunt recunoas- {erea, tralamentul si preventia boiilor §tuiburénior mintale, Termeni a fost creat de medicul german J.C.REIL, la inceputul secolul XIX si igi afld etimologia in cuvintele grecesti nowyne- spirit si yarpixe- puterea de a vindeca. Ramura relativ noud in aria preocuparilor medicale, psihiatria modems $-a impus perseverent si continuu ajungénd sa fie, in uitimile decenii, in multe {8° ale lumi, specialitatea secund’ (dupé medicina intema), Tulburdtile mintale afecteazé comportamentul individual in toate dimensiunile sale, modul de reflectare a realitSti precum si integrarea so- cial a fiecdrui individ. Locul pe care sénatatea mintala il ocupa intre vato- file societati contemporane a devenit tot mai mare si de aceea importante sociald a psihiatriei a crescut enorm in uitimii ani Cémaul de actiune al psihiatriei s-a diversificat si s-a extins aparand subspecialtai, cum ar fi: psihiatria copilului si adolescentului, gerontopsi- hiatria, psihietria militar, psihiatria medico-legala, etc. JA wsle consideraté 0 problema de sdnatate publica dlintre cole mai importante datorité frecventei pe care tulbur&rile psihice le au in popuatie $i costurilor extrem de ridicate pe care tratamentul $i incapacitatea temporaré de munca le genereazé. in practica curenta statistcile arata c& 20-25% din pacientii medicu- lui de familie au tulburéri psihiatrice sau importante probleme psihologice. Psihiatria moderna beneficiez’ de un important aport terapeutic, deoarece perioada ultimilor 50 de ani a insemnat aparitia primelor medica- mente cu efect clar terapeutic In ceea ce priveste bolle mintale (anxioltice, antidepresive, neuroleptice, izoleptice). La acestea se adaugé dezvoltarea fara precedent a tehnicilor gi metodelor de psihoterapie, precum gi a Introducere refelelor de suport social care permit mentinerea pacientilor inserafi in ‘mediul profesional si familiar la fel ca in orice alté boala somatic Existé la ora actualé trel directii explicative in ceea ce priveste boala psihicd pe care le considera complementare, Acestea sunt: = modelul psihanalitic, pleaca de la coordonate antropologice $i culturale care prin aportul su teoretic a reusit s gaseasca explicafi plauzibile pentru majoritatea faptelor psihopatologice, dar care din punct de vedere terapeutic @ esuat in numeroase situati dovedindu-se complet ineficient in psihoze. = modelul biologic, consideré c& boala mintala este un fenomen biologic avand diverse cauze genetice si mezologice. Acest ‘model este cel mai apropiat de modelul medical si pare s8 ofere (© perspectiva optimist’ datorité extraordinarelor progrese facute de biologia moleculara, geneticé gi neurochimie. Adepti acestui model au credinta ca prin cerestare neorobiologica $i biochimicd, cauzele boli mintale pot fi descoperite in totalitate si, probabil eliminate intr-un timp relativ scurt, Din punct de vedere explicativ, acest model pare s& fie insé o replica al celui psihanaiitic. = modelul psiho - sociologic pune in valoare influenta factorilor sociali atat In determinarea c&t si in tratamentul bolilor. Acest model este interesat de impactul pe care boala psihica il are nu doar asupra individului ci gi asupra familiel si grupului social din care individul face parte. El insista asupra terapiel consecintelor bolii psihice atat in planul descifrarii patologiei cat si planul terapiei propiu-zise, acest model are numeroase lacyne, Modelul cu adevarat operant in psihiatrie este modelul biopsihoso- cial, care este un model integrativ in masuré s& puna in acord cele trei orientari anterioare, G.ENGEL 2 fost cel mai important sustinator al modelului dupa care se pune accentul pe abordarea integrata, sistemica, @ compurlamentului uman ial boli - Modelul biopsihosocial este derivat din teoria generald a sistemelor. Sistemul biologic pune accentul pe substratul atomic, structural si molecu- Jar al boli $i impactul su asupra functionarii biologice a pacientului, Siste- ‘mul psihologic pune accentul pe impactul factorilor psihodinamici al moti- vatiei si personaiitati privind trairea boli gi reactia la ea. Sistemul social pune accentul pe influentele culturale de mediu si familiale asupra ‘exprimarti boli $i triri ei Abordarea pacientului in psihiatrie- ghid de tues practice Scoala roménescd de psihiatrie a avut importanti sustinatori si reprezentanti ai acestui model, in profesonul Petre Branzei si colectivul de la Spitalul de Psihiatrie Socola , precum si in Scoala de la Bucuresti Psihiatrul este un medic care isi orienteazé pregattrea nu doar asupre studiului crelerului uman gi functionaltati sale biologice ci si asupra studiului comportamentului individual gi colectiv. Cunostintele psihiatrutui despre manifestarile umane, motivatile si relatile dintre oameni sunt unice printre medic Resursele unice ale psihiatriei ca disciptind in coea ce priveste stebiliea unor etiologii complexe aga cum se intmpla in psihosomatic’, posibiltSti de interventie ale psihoterapiei ca si valoarea diagnosticului psihiatic corect nu sunt apreciate, in primul rand pentru c& nu sunt cunoscute, Ca medic, psihiatrul poate s& recunoascé anumite configurati situa{jonale, 8 aprecize interactiunile dintre factor biologici si psihologici si s&-5i aplice cunostintele in ambele componente ale procesului diagnostic: pPsihoscial si medical. Psihiatri sunt pregatiti s& puna Intrebari despre corelafa un simptom somatic si un eveniment psinologic, si despre mei- catia prescrisé care a precedat modificarea cognitivé emotional sau comportamentalé: Exist o suprapunere semnificativa intre bolle psihice gi cele “me- dicale’, Psihiatrii acorda ingrijrea primera sau principala a multor pacienti cu situati medicale coexistente, Pentru pacienti spitalizatj de cate psihiatru cesta, ig asuma intreaga responsabiltate i pentru Ingrijrea lor medicala Psiiatrul trebuie $8 decid’ cnd un semn sau simptom care apare la un pacient in timpul tratamentului psihiatric este clinic semnificativ si dacd poate sé:|trateze sau s8 indrepte pacientul c&tre alt specialist Psihiatrul trebuie ulterior s& evelueze capacitatea pacientului de a lua decizl privind dignosticul gi tratamentul si s& coopereze cu alti furnizori de ingnjit medicale, Poate fi necesar ca psihiatrul s& intervina activ in negocistea unei trimiteri, tinistind bolnavul prin ingrirea in continuare, ajutind medicul cétre care trimite, in luerul cu aspectele psihiatrice ale ingrii pacientului. Cand pacientul este tratat a inceput de care un alt me- dic, pshiatnul trebuie s& fie capabil s& identifice sc&pairie, erorile si compli- Catiletrogene. Psihiatrul trebuie s& aib& cunostinte clare despre manifestarile psihiatice ale bolilor somatice $i tratamentelor astfel inc&t niciodata sa nu interpreteze gresit modificérle in tabloul simptomatic si si accentueze tulburdrile prin interventii neadecvate, sau s8 treacd cu vederea efectele secuncare sau efectele adverse care cer mosificari in regimul terapeutic. Ori de cate ori se folosesc concomitent atat medicamente psihotrope, cat si O alta nedicatie este posibilé apariia interactiunilor intermedicamentoase. Introducere Psihoterapeutul este un specialist care are 0 formere terapeutica specific’ derivata dintr-o coneptie fundamentala de abordare a comporta- mrentului uman. Nu orice psiniatru este psihoterapeut si nu orice psihotera- peut este neaparat psihiatru, Unii pacienfi urmeaz’ psihoterapie in mod fegulat cu psiniatrul lor, de aceea il consulta mai des pe psihiatru decat pe orice alt medic 5 igh prezint’ simptomele clinice mai int8i psinietrului, chiar daca acestea nu au legatura cu o suferint& psiicd Psihiatrul psinoterapeut are avantalul ca isi poate diagnostica pa- cienfi cu mult mai muita precizie decat orice alta categorie de psihote- rapeuti Psihologul este un specialist care are formare in psihologie - discipling care se ocupa cu studiul vieti mintale si a comportamentulul find in acelagi raport cu psihiatria, in care fiziologia se afl cu medicina Psihologul poate face parte din echipa psihiairica ca psiholog clinician, psihoterapeut sau asistent social. Psihologul nu are formare medicaia in cluda numeroaselor confuzit intretinute de opinia public’ si de mass-media. Pentru cA psiniatril Ingriesc cele mai severe bol ei pot f asociali cu cel mai sever stigmat “oameni cu haine albe™: s& consul un psiholog inseamna sa ai oarecare probleme psihosociale, in timp ce s& consul un psihiatru inseanna alienatie mintala ae CE TREBUIE SA STE UN MEDIC IN DOMENIUL PSIHIATRIE! | Gi abileasca o comunicare cu pacientul ‘38 realizeze interviul cu pacientul 4 efectueze examinarea psihiaticd ‘cum sa recunoasca boala ‘umm sé deosebeasca Semnele $i Stila Clinic semnificalive de cele nesemni- ative ‘ce iesle pentru diagnostio sf Coaré gi cum SA le nterpreleze um s& trateze boala fa primul nivel de ingriire um SH deosebeascd 0 boald generala de efeciele secundare ale medicafel | psinotoye ‘um s8 deosebeased 6 Boal psihicd de efectele secundare ele unei alte me- ica [cand si eum 84 indrufie catre specialist pacientul Gum £8 colaboveze cu specislistul In jurul unui diagnostic care implica si tra | tament psihietric sau in cazul comorbiaitajior ‘sé cunoascé principle generale ele terapiei in psiniatie cam’ sa isi delemine un pacient s& primeascd \alameniul edecvat 3 corespunzator de la specialist Cap. 1 DIFICULTATI PRIVIND IMAGINEA BOLI PSIHICE SI STIGMATIZAREA BOLNAVULUI {o evaluare a convingeriler si conceptillor studentilor despre boal psihica) Stigma — cuvant care deriva din limba greacd si se referd la serine corporale desemnate s& exprime ceva neobignuit $i nefavorabil despre statutul moral al stigmatizatului, asemenea semne erau cicatrici corporale care semnificau faptul c& acela care le avea era un sclav, un criminal sau tn trador, cineva care trebuia evitat, in special in public. Tn perioada crestinismulul s-au adaugat alte dou modificari meta- forice, = referirea ta semne corporale, fizice ale spiritualtaii sau haru- lui divin, incluzand erupfi si réni corporale asemdnatoare cu cele pe care le suferise lisus, + eferirea la semnele corporale ale unei boli somatice grave (lepra sau ciroza aleoolica avansat2). ‘Totus, folosirea conventional contemporana a conceptului de stig- ma impic& notiunea unei caracteristici care discrediteaz’ persoana res- pectiva.Istoria este plind de exemple de stigmatizare in funclie de rasa, Einie, sex, statut social, nationaltate gi orientare sexuala, ca gi functionarea fizicd si mintala E.GOFFMAN (1963), analizand stigma, a subliniat faptul e& perscana ‘cu o stigma este mult mai adesea definité ca find mai putin umenasi c& pentru a explica $i justfica stigmatizarea fiintelor umane se recurge intot- Geauna o ideologie particulara. Stigmatizarea suferindulul psihic, de exer- plu, se sprijind pe teorile care se refera la slabiciunea moral, periculozi- tate, contaminare gi culpabiltate. ‘Termenul a cunioscut © deosebité vogs Tn secclul al XIX-lea, find leget de teoria degenerarii elaborat’ de MOREL care La introdus in timbajul psihiatrc. Ideile lui reluau, de fapt, concept mai vechi, dupa care corpul {raduce calittile trupului, apSrute sub o forma sublimata’ in teoria frenolo- gic a lui GALL. MAGNAN a precizat confinutul termenulti, distingand stigmate mora~ le (intariere intelectualé sau afectiva, inadaptare sociald) si stigmate fizice (atrofi aipertrofi si distrofi). El a ardtat in 1895 ca degenerescenta se tra- duce prin stigmate permanente si esenfjalmente progresive, in afara rege- nerd htercurente’ Dificutai privind imagines boli psihice si stigmatizarea bolnavului LoMeROSO va relua argumentul stigmatizarii pentru a-si construi celebra sa teorie (prea putin stintficd si nu mai putin periculoasé) asupra antropologiei criminale. in lucrarea sa ,L'uomo criminale’, el identifica pentru aga-numitul criminal inndscut, o serie de stigmate ,sigure", printre Care asimetia facialé, prognatismul, dispunerea $i frecventa pilozitati faciale, dezvoltarea exageraté a pometiior, etc. Cazuté in desuetudine pentru lumea stintficd, aceast’ tecrie nu a fost ins& uitaté de public! larg Teoria stigmatelor a putut imbréca aspecte profund negative in plan socio-poitc,fiind folosita ca ,argument stintifc” de unele ideologi. Mal mult, sub 0 forma .elevata’, socio-biologia contemporana incearcd.transpunerea ,stigmatelor’ la nivel genetic, pentru a dovedi ine- galitatea biologica a inaivizior. in prezent, acceptjunea termenului este mult Testransd, recunoscéndu-se cé anumite aspecte morfologice sunt corelate ‘cu anurrite aspecte fizice in cazul unor boli genetice, endocrine, malfor- mati craniene, etc Timp de secole boinavii psihici au fost temult gi respingi de comuni- t8tile lor. Daca in Grecia Antic& poeti scriau despre ,niebunie” ca pedeapsa data de zei, in Evul Mediu, camenil se temeau de bolnavii psihic, pe care i considerau posedati de demoni, motiv pentru care fi intemnitau gi torturau Pacienfii cu boli psihice au fost mult timp vazuti ca nigte best far sentimente umane, tinuti in lanturi, in celule soltare, ca pe nigte obiecte care stémeau curiozitatea publicului care platea s8- observe. Consecinjele stigmatizéri bolnavului psihic sunt numeroase si dramatice. Ascunderea suferintei psihice din teama de a fi ironizat, temut $1 respins duce la aménarea si uneori la evitarea consultului psihiatric, cu implicatii severe in evolutia bol ‘Scdderea autostimei, sentimentele de jend, egec, ratare, anxietatea si depresia sunt doar cateva cintre stile pe care le tréieste pacientul Stigma reduce accesul la pacientilor la resurse si ciferite oportunitat (cum ar fi un loc de munca) si duce la scaderea stimei de sine, la izolare si netericire Tn cele mai multe dintre formele sale publice.stigma genereaza discriminare $i abuz. Cei mai multi dintre noi capata prejudecditi privind boala psihica din timpul micii copilrii $i dobandesc anumite expectati in timp ce imaginatia bogaté a acestei varste dezvolté pe baza unor informatii neclare cu un ontinut ameninfétor, conducand la anumite tipuri de expecta privind boa- la psinica. ‘Asemenea expectati gi convingeri sunt de obicel reafirmate si con- solidate prin interacfiunile sociale ulterioare. De aitfel limbajul privitor la sanatatea mintala a fost integrat in discursul public intr-o manier& care ‘Abordarea pacientulul in psihlatre - ghid de tuctéri practice stigmatizeaza explicit ~ folosirea unor cuvinte ca ,dement’, maniac’, iu’, «sisi, ,scnat” — prin acestea denigrandu-i pe cei bolnavi gi intregul domeniu ‘al s&nat2ti mintale, Abuzul politic din psihiatrie ia determinat pe psiniatri sa fie atentla pericolul profesional de a fi folositi ca agent in controlul social si de a contribul la procesul stigmatizani boinavilor psihici. ~CONVINGERE —_[____HASURTNECESARE oo Sean FOIE ais Don ara Webi ure Berle smut Selunie lor cebu sae nege fue eget iSetga de Sls ou debate) aren expaneabititer = | Bolnavul psihic _ Control, custodie, discipling ©. este erictos flare crane aces Fevpngere— neoesteautocont pe pomeenaee ciStaca eponsablsipeaepst | este no (apa Anthony Ciarey Nucleul stigmatizéri bolnavilor psihici gi a acelora care ii ingrijese se bazeaza pe cateva convingeri $i prejudecati care, la randul lor, ar nece- sita anumite masuri specifice Lipsa unor markeri obiectivi stabili si consecventi pentru boala psihicd este un factor care contribuie foarte mult la persistenta convingeri ‘cd boala psihica nu este o boalé real, spre deosebire de boala somatica, Dintre diferitele prejudec&ti, aceea cd bolnavul psihic este violent este probabil cea mal tenace si contribule in parte la virulenta si persistenta altor aspecte ale stigmatizari, Acest mod de a percepe boala psihica dateaza de foarte mult timp. O parte important a istoriei psiniatriei este o istorie a detentjel, imaginile noastre despre nebunie derivate din istorie consol- deaza ideea boli psihice ca stare incipienta, latenté de real violent. Chiar cuvantul ,oalamuc" denumind primele institut psihiatrice este definit ca fiind ,un loc de haos, tipete si agitate". ‘Alitudinile populatie’ sunt in general influontate de mase-media gi sunt susceptibile s& se schimbe in funcfie de acestea, Mass-media consti- tuie 0 colectie disparata care Include nu numai televiziunea $i racioul ci si cinematografia, publicitatea, ziarele, revistele, In ultima deced’ s-au fécut multe cercetari privind atitudinea publicului privind boala psihicé (PHILO, 4994), Pe de 0 parte au aparut foarte multe publicatii medicale analizand starea de sinatate In general gi a sanatatii mintale in special. Pe de alta parte, acest interes pentru problemele de sanatate mintala se datoreaza $1 elaboréii si implementari legislatiel de ingrijre comunitara, ca gi recunoas- terii nevoil de a crea un climat social mai favorabil in care solicitarea de Dificutttiprvind imaginea boll psihice g stigmatizarea bolnavulu ajutor se poate face mai firesc, f&ré teama de stigmatizare si discriminare. ‘Mai multe studii recente sugereaza faplul c& atitudinile populatiei devin fevorabile, in sensul ca mai multe persoane recunose faptul c@ au un bolnav psihic in familie, sunt convinse de importanta gi utlitatea tratamen- tului gi accepta s& angajeze un bolnav psihic sau s& loculasca in preaima luiAu aparut de asemenea foarte multe organizati voluntare care lupté pentru apararea drepturilor acestor pacienti ~ asociatii nationale de sina: fate mintalé - ca si organizafii ale pacienflor suferind de © anumité tulbu- rare gi ale famililor acestora ~ asociatile pacientlor schizofreni, bipolar, epileptici etc. Rolul lor este acela de a atrage atentia asupra dificutatior Intampinate de pacienti psihici, asupra nevoii pentru servicii mai bune si mai accesible, de a incuraja mediatizarea modelelor eficiente de asistenta psihiatic’. in timp ce profesionistii domeniului sénatatii mintale evité adesea mass-media din teama interpretarilor eronate si simplificdrlor excesive, demersutile organizatilor anterior menfionate s-au dovedit a fi incununate de mult succes in folosirea mass-mediel pentru a comunica informati despre sdnatatea mintalé, Rolul mass-mediei in lume este ins inca contro- versat, in multe tari cu asistenté psiniatrica de bund calitate mass-media contnuénd 8 fumizeze informal denaturate in. sens negativ priving Ccomportamentul bolnavului psinic. In Romania mass-media da de cele mai multe ori dovada de lips de informati, de prejudecati si utlizeaza termeni ‘cu feferire la suferinta psihica in sens peiorativ, in scopul atragerii atentel prin senzational Un mijloc de informare in masé care a manifestat 0 fascinalie ‘aproape pentru psiiatrie si boala psihica este cinematografia. Adesea 2 2 fost acuzata de accentuarea imaginii negative atat a pacientlor psihicl cat sia psihiatrilor. In utimii 20 de ani ins&, au crescut tendintele de a prezenta Gat mai autentic si mai complet viata interioaré a suferindului psihic, Multe lucrari autobiogafice scrise de chiar persoanele care au trecut print-o suferint& psihied (medici, scritori.etc.) si care isi descriu atat trairle din fimpul boli c&t gi efectele terapillor, ca $i attudinea profesionistior $1 atmosfera din institutile psihiatrice. Toate aceste abordari diferte ale Suferinjel psihice(care este privta din interior) au condus la schimbar ‘majore In organizarea servicilor si in atitudinea faja de persoanele cu probleme de s&natate mintala, pentru cd de multe ori aceste scrien au Felevat faptul ca gi profesionistii din domeniut s8natati mintale puteau s& se Ccomporte intr-o maniera discriminatorie gi stigmatizanté fata de colegit cu Un istoric de boala psihic’. ‘Dac’ factori esentiali care contribuie la stigmatizare sunt ignoranta, teama si ostiitatea, atune! antidoturile sunt informarea, securizarea $i 0 Abordarea pacientulut in psihiatrie- ghid de luce practice puternicd campanie antidiscriminatorie din partea liderilor de opinie, a politcierilor. Se considera in general c& pentru obfinerea unui progres Tn estigmatizarea boli psihice si crearea unei imagini pozitive mai corecte boli pshice si psihiatriei, profesionisti din domeniul sanataii mintale, impreund cu pacienti, famille gi organizatile nonguvernamentale de profil trebuie <4 lucreze in colaborare stransa cu mass-media. Jurnalistit si realizatori de emisiuni radio si TV trebule s& fie con- vingi c& relatarle incorecte, portretizarile stereotipe si folosirea pentru obti- rnerea senzafionalulul a unui imbaj gi a unor etichete discriminatori nu mai pot fi acceptate. ‘in 1996, Asociatia Mondiala de Psihiatrie @ convocat prima intélnire de expe'ti provenind din toate farle si care reprezentau grupuri de pacienti, expert in sénatate public’, sociclogi, antropologi si psihiatr, care au ela borat ur program intemational de emploare antistigma, vizand in principal stigma asociala schizofreniel, Scopul acestui program este de a creste rivelul de constientizare gi nivelul de cunostinte privind nature schizofreniei $1 optiunile terapeutice, imbunataticea atitudinii populatiel fata de cei care {au sau au avut schizofrenie si fat& de famille lor si de @ genera actiuni pentru eliminarea discriminari si prejudiciului. Au inceput sa se destsoare Studi-piot in Spania, Canada gi Austria, Roménia find si ea implicaté in prograrr; programul este conceput astfel Incat s& implice autortajile locale $i nationale, mass-media, grupuri de voluntari, profesionisti in sandtatea rmintal gi in educatie gi pacient psihicl. ih cadrul campaniei pentru destigmatizare .Deschidefi calea bolnaviior psihici” 2002 Liga Romana de Sanatate Mintal& a sistematizat miturile care fac réu imaginii boinavului psinic. Tita care fac Phu SiTe Contrantiim cu reaitateal SY “Tubareno rita tant doar rod iaginafel persoanel efecto? Nu. Sun bol reale care genereaza sufartd gi soba. ce ede pentru mute tulburéri mintale a fost descrise anormalitéile de intastrucura Uueges. A nege teslisien bellor paitios sete ea gh cum al nega ovsterta Cancer, motivand e@ nu po vedes celulele anormale cu echil ber. + Tulburée mintale pot iegnostcate gi tratate nainte de of prea tei, "Faburdie minteie sunt determinate de siebiciun do caracter? Iu costo tubburdn au eauze biologie, psinlogic gi sociale. ‘+ Sa demonstrat c8 unele gene sunt implicate in schizoftenie gi In boala Alzheimer, 1 Se sfie c@ depresia este asociatS cu modficar ale unor substente chimice ain + Dependenta de slecol, catslogata altédeta crept un viciu decurgand dint-o slabiclune de caracter, este legeta att de gene ct side facori social Dificultati privind imaginea boli psihice si stigmatizarea bolnavulut ‘Abordarea pacientulul in psihiatrie - ghid de luesr practice Trfuenjele eociale pot contibu semnfeatv Ta denvoterea diverseor tuburait Incl reactioneaed.dfert la sires, Plerderea unel persoane cragi poate fdelermina depresie. Percevea locului de muncé este azociat& cu abuzui de alcoo,suicid, depres; Saracla entremd, r8zboiul sunt factor! care inflenjeaza apenta, curata si sever- tatea tuburselor minal, ‘Comaportanventul une persoane Gu tlburai patios ester (A) Profund madfeat or de recunesc.t 5) Mocca! fate ce mesia,coeervab (prea tScut, prog vesel cicet) C)_Aparent normal, impereeptin mosis! at ge al sir amen ersoanele cu tulburéri minile nu suferé doar din cau Trebue pur gi simplu 9 Tacha percoarl care ou bur ante? 1, Persoanelé cu {uburdn mintale pe furetiona socal ginutrebuie ote, [Astéa| este posibl 8 tratim persoanele cu tlburér mintale in dverse locurt ‘casa, incl, tn sect psihiatice dia spitatele generale, in centre de zi Reabiitarea gl reinserja sociala se poste face prin grupuri de spriin soca, locur de munca proteate, ocuite protejate; Ca gi bolle zie, tuburdrie mintale variazs cu severtete, puttnd f tranzitor {com at fi tulburarea aeut de ses), perodice (cum arf tuburarea atectva bipo- lore, caracterzata de episoede de exoansiviate,aterénd cu episeade cepre- ‘ive) S0u eronice gl progresive (cum ar fschizoteni) oli or, ost datorka stigma fears sociale care impiecies adesea reintagrarea depling in societate, 7. Taarirea una pacient psiic trebule sa alba loc: 'A) numa tn spa, lot eb supraveghere panto peroads Lngd de timp, pana vindecare 1B) Insp su supraveghera pentrue peroed score de timp ping la metoracea simptomelr acute, uma de un Valanentambulsor ©) la domed in sistem ambustor (eu nernare dean staal externa “Greiefi ca vaf putea indragost, casstor cu o persoans care are tulburslpslice, ‘ard sd va dat seama ca este bolava? ‘a) Da 5) Posi )_Nu. tn uncaz os ‘Dar Ga6H af Gt ek rexpectiva parscand 3 aVITS Futerinf palhied Ta Wecut sau lmazd un Batament? 1) Afcontinus rela, cordndui spin dacs este neceser B)Nuatiinrerupe true rela, dar stuatia war crea un csconfo gla adopiao athe newts Aj Inverupe reat ‘imal foot vreodata intro institu de Togrirepsiatioa? DaINu (daca da, procs tp insti sitslpoltind,cabret pve, corte {pecializate da consi ‘Dadi vat aohziiona locuint, and ca in Vecinatale SUA 6 persoand cave aavut Internat la psiiat A) af amine un timp dacisia B) at renunga C)_silua mal nti dena de a v8 cunosste vecini ‘iavat vroodata pe sineva AprOpaT[, preten) cu uburare paiiea? Oa ol ‘ilsimjit veeodats nevola 44 spela la ajutoru unui psiholog seu psihiai, chiar acd afl dat curs? Daa ‘Al fort dlagnosticairatainterat pentrio suteini paiica? ONT ‘redafic& boalapsiticd este: ‘A)” boalaea aizere ata B) sulernt umiteae comparaty cu best somatic8, pundnd persoana ‘toctats into poze deinferortate gl mpledictndv-+ integrates soca 9 profesionala )_Biboals spare, matcdnd inveapa enstenta a pacionul ‘GredeFT eS OBoAla pines poate 8 apara ‘A) Ia oree porsoand 5} la pareoane ou later gent favorzant 6)_labereoaneie es mu factor ge ses 7% ‘Creda o persoand care eavut sau are aun moment dato WIburare PaCS ‘watata poate t: 'A)_persoand forts perforant gceatvs B)hepersoons cufendamert medi (6). pereoane cu rancament foarte eu, tleata de colectvul dea fcul do runes, )_Ineapabil de a profess aproape in ofce domes % “TatamsentuTnecesar in bolle psihice este: 1) Integra, farmacologe gi pshasocial 5) Numal medicamenios G)_Numai psincterapie interverti soile ‘CovaTderal ea bolle pace: = 'A) se petvindca 15) se potremte compet, da enlcts posites reeSder ©) se pot ameiora D)_nuse vindecd niciodata % ‘Gretel ea sicienta interventior terapeutice In bolle pshice este! ‘A) Bund In majrtates eazurior B) Macle~ produc doar o ameterare C)_ ‘Rie, cv influent redusa By Nua. ‘Gede|i sa alma psc! sunt peicuogy? ‘A) nvodeauna 5B) Adesas, in mod Pnervii ©) Rar cack antral se comport nadecrat 1D). Cave de perelog cg cela cameri Wr ‘Creda ea neurolepice ‘A) Sunt ddunatoare pentru organism datorta toxic 5B} Gunttunstosre detorts secs exceave (rensforma paciontl Intro legume") ©) Pot sfocta modut de a gin, sara de valor, senientele une pasoane (spalarea eeiorur) D)_Suntutle n vatamertlhalvcinaior i der cera ‘Gare dintre matoarsle medicaments pot produce dependents ’A) Neucceptice 8) Anicepresive ©) Tranchitzante Dificultayi privind imagines boli psihice gi stigmatizarea bolnavutui 5B. Ca aT nara amTaeSTS TCT ‘0 "Oentdaperve 8) Unotot seat so ast &)_Notuniot 78, | BestoyocuT est: 7a) Omelet let peroas, masta do ora gi dea cbre informatii de ia.0 persoand ® ‘ 6) teapot cu ndon aca €)_Serap deer ner in cata aot oetarert 7H Tepe roti chip apes eae A) Sriar corte secpmdesie 8) arenes }_ Mut mal, deptgin cad set mada i, pan 2) rb ed abun aunt pc porate 8) Tren 28 Ge percarh cana joc ©). Teoue st feo prscand mal ape, capa 8 inlet paint 1} Aredecale mai mute or ipeen persona to ort burre pens eteand paar 'A) Davi mal nfelept mai iniiegator 1B) Tirezolv preprie tale probleme ce natura psiclogica de care mu ora ‘onstint | C)_Teimbolndvest pe pscurs deo afecfune pabics 7 [Creel Tm Roméns nant e186, phate sau invegiat veut poitice: A) Foarte mute, de erdinut mor de persoane 8) Mute Ge ordinal zocor de parsoane ©). Patino, cate cazuizclate D}_Dsloe SS ‘motive politice? : a os ae a. enon 8) Pes 8 Ne 2 Cap, 2 COMUNICAREA CU PACIENTUL CU TULBURARI PSIHICE Comunicarea medic-pacient este 0 comunicare directa, fata in fat, nemediaté si neformalizata. Inire cei doi subiecti ai transferulul de infor- matie are loc un schimb continuu de informati, care ti conduce pe fiecare din cei doi parteneri c&tre obiectivele precise ale intrevederi: aflerea ras- punsurilor in legatura cu modificarea starii de sanétete, remedile propuse pentru irléturarea acestora, modalitatie practice de acliune. in afara acestui fescicol de informati, s&-i zicem central, are loc gi 0 alta trecere de mesaje secundare, care permit réspunsul la o serie de probleme ,peri- ferice". Totugi, calitatea relafiei gi gradul de satisfactie personala priving comunicerea, sunt date de suma celor dou’ transferuri de informati central §iperiferic, precum si de angajamentul in procesul de comunicare al celor doi parteneri medic/oacient. in procesul de diagnosticare si de instituire a tratamentului in psihiatrie comunicarea medic pacient reprezint& nucleul central, Cabinetele medicilor de familie ar putea fi ocazii speciale de comunicare faté de spita- lul sau servicile amoulatori de psihiatre, Atunci cand un pacient recurge la servile medicuiui de famille prezinta adesea simptome somatice si pleac& de la premiza c va gsi explicali cauzele somatice pentru suferinta lu ‘Acest lucru se intampla si deoarece multi pacienti au una sau mai multe suferinfe cronice, cea o2 face dificl de interpretat simptomele somatice si de separat somaticul de psihic. Nueste doar dificil ci si inoportun sa se realizeze aceasta separare. Decareca majoritatea pacientlor care au 0 suferinta psihologicé nu au o tulburare psihiatric& majora; multi vor fi destul de refractari tn @ accepta trimiterea la psihiatre. weal ag fluent mes mas ae O}O0 Mediut Social 13 ‘Comunicarea cu pacientul cu tulburart psihice Comunicarea intermedicala adesea foarte deficitara este o até cauza pentru care boinavul care ar putea beneficia de servicii psihiatrice ajunge arareori la psihiatri in orice caz mult mai rar decat ar fi uti. Aceasta ineficienté comunicare costa mult iar pretul este platit atat de medic cat mai ales de pacient. Nu uitafi niciodaté ca simpla discutie cu psihiatrul in absenta oricarei alte interventi: psinoterapeutice poate ameliora conside- rabil starea bolnavulul DIFICULTATILE COMUNICARI $1 CUM POT FI ACESTEA DEPASITE Dintre_numeroasele bariere potentiale care pot perturba comuni- carea eficienta medic-pacient, cea mal important’ este chiar psihiatrul comunicari, precum si felul in care ea este perceputé de auditor) {rica {tama comunicatorului c, prin ceea ce comuniea, ar putea iniva Intr-o situafie neplacuta sau cea a ascultatorului - c& ar putea auzi lucruri neconvenabile, vor perturba mesajul) infarea statutulut (daca cel ce comuni¢a nu este sigur de faptul c& ceea ce comunicd nu ii ameninta imaginea personala, va evita s& transmits | mesajul complet sau va denatura anumite parti din el 2 presupuneri subjective (daca vorbitorul crede ca ascultatorul ii este stil | sau indiferent gi mesajul va fi distorsionat) | preocupari ascunse (dacA unul din partenert are o preocupare diferita decat scopul pentru care se afld in relatia de comunicare - pecuniard, ero- ticd - mesajul va fi perturbat) elieisaneeneneente fantasme (daca medicul sau pacientul au 6 anumit® imagine, pozitiva sau negativa, despre propria persoand diferta de realitae, aceasta va influenta | negativcomunicares) J icarea pozitiva, cat si negativa tulbura precizia | | Dintre factor semantici care perturb mal frecvent comunicarea mentionam urmatoarele categori: 4. vocabularul incomplet sau prea tehnicist vor face imposibilé comu nicarea 2. gramatica (greselile gramaticale vor denatura comunicarea, sc&zand Telafia de incredere si depreciind imaginea celui care le face, mai ales atunci cand acesta este medicui) 3. sintaxa (constructile verbale prea complicate sau dupa modelete altor limbi, perturba relatia de comunicare 4. conotatile emotionale ale unor cuvinte (anumite cuvinte, cu semnificatie deosebita pentru unul dintre partenerti comunicarii, vor perturba mesajul 4 ‘Abordarea pacientului fn psihiatie - ghid de luce practice prin polarizarea ateniei sau suprasemnificarea unor fragmente de mesaj) Relatile dintre doctori si pacienti implica o varietate de impresii contrari, mergand de la idealzarea romantica pana la disperare cinica Referitorla elementele ei de ba28, relatia este caracterizatA prin perceptile pe care flecare participant le are despre interesele, motivatile, capactatea de inlelezere a celuilalt si respectul acordat celuilalt. Dup modul in care fiecare participant igi joaca rolul, bazat pe diferite expectatii se pot crea premizele, fie pentru 0 relate satistacatcare $i eficienta, fle pentru alta suspicioesd cu frustrari si dezamagire, Carl Rogers definea drept ‘calita{i terapeutice de substanta: res- pectul (sau abordarea pozitiva neconditionata), originalitatea (sau congru- eta): erpatia caltiteropeutice de substan{’": reprezinté legaturiimpor- tante intre ata $i slinfa medicin: imbunatatesc abiltatea intervievatorulu de.a obtine date referitoare la antecedentele medicale i istoricul pacientei precum si exactitatea datelor obtinute; conduc la objinerea unor mai bune felatiterapeutice in practica cbigruita Empatia este primul pas In formarea unel relatii medic-pacient Empatia aste definté ca fiind capacitatea de a reflecta cu acuratete expe. rienta interioara a unel aite persoane dar in pofida convingerii c8 aceasta este impertanté, de cele mai multe ori medicii nu sunt empatici Pentru a da dovada de empatie, medicul trebuie s& fie suficient de curajos incat s& tolereze si s& accepte sentimentele, secretele si temerile pacientior gi s& fle domic de @-si dezvalui sentimentele si emotite in fata pacientului atunci cnd este potrivt si uti. Empatia necesita rabdare. Este Uti s& priv empatia ca un proces de feed-back. incepi prin a asculta cu atentie ce are pacientul de spus, si din punct de vedere siintiic si afectv, Cand crexi a ai inteles, reactionezi prin a i spune pacientului ce ai inteles acd v8 vet! afla pe aceeagilungime de und’, pacientul so va simtiinjeles 51 incurajat s& dezvaluie cat mai multe din parerile si sentimentele sale. Chiar dacd nu ai infeles corect, dar ii arti iteresul verticand informatie ‘cumulate cu pacientl, acesta se va simtiincurejat in te corecta, oferindi asifel posibiltatea de'a reevalua i a faspunde corect. Empatia implica gi 0 intelegere corecta si comunicarea acestei infelegeri pacientel, Arta aceasta cere s& identficlm nu doar simptor mente, nu doar cantitate ci si caltate ‘Comunicarea cu pacientul cu tulburari psihice CUVINTE CARE ILUSTREAZA TREPTELE (ETAPELE) UNU! SENTIMENT Tnfensilate |Iriare | Bucuria | Anxietatea sau teama | Depresia Trascibi_—| Multum | Netinigtt ‘Suparat slabs ['Suparat™ | Bucuros | Nesiqur “Amarat Tinta Ferict | Cu presimiiirele | Abatut Furios | Deschis | Speriat Descuraiat Medie Miorocanos | Vesel__| Tulbural ‘Mahnit ‘Certare| | Bucuros | Temator ‘Nenoroai_| Tofuriat | Triumfator | Torturat Tndurerat Putemnie [PlindewiS | Radios | Soos din mint Zarobit Turbat___| in extaz | Ingrozit ‘Terminat Trairile medicilor - manie, irtere, simpatie, atractie ~ interfer cu capacitatea lor de a fi rabdétor gi de a ascuita ceea ce pacienti lor incear- 3 84 exprime. Doar cultivand abilitatea de @ constientiza proprille react’ ‘emolionale, medic pot respecta demnitatea pacientllor si pot pune res- pectul acesteia presus de propre valori si nevoi. Medicit care isi cunose fimitele pot face fata situatilordifcile cu flexibiltate si modestie, O atitudine pozitiva poate ajuta medicul s8 evite sentimentele de agresivitate, past Vitate sau deznadejde gi sa igi mentind calmul. Far a-si nega proprile ‘emofii sau a reprima contratransferul, medicul poate ,recicla” sentimentele jntrun mod pozitiv. in momentul in care a fost permis& si exprimarea emotilor negative in relalia medic-pacient, aceasta a avut o evolutie mai bund, Aceasté ,descZrcare emotionala” este adesea perceputd pozitiv de cditre pacienti ca fiind un semn al unei reale preocupai. (TRASATORIDE PERSONALITATE ALE NESICULUICARE PREDISPUN LA DRICULTATL — Darinta de a rezolva problemele, sentimentul apropiei Donnja de a aula ‘Saorifciul de sine, sioielsmul Muncaintens’ ‘Corivingeiea of plinla poale solujona suferinis umand, ‘Aversiunea fala de rise = ‘Asfeptarea ca pacientul S& mnparageasea aceste valon, ‘Aroganta “COMPORTAMENTE ALE PAGIENTULUI CARE CONTRAVIN GU VALORILE MEDICULUL ‘Absenta de la consulta ‘Noncomplianta 7 ‘Apelur teletonice frecvenie Soliciarea frecventa a timferlorla consulati de specialtate | Sollglatea feever s [Urmarirea oblineni de compensafii pentru suferinié Disfunctionaltate demonstrativa 7 igiena defictara 16 ‘Abordarea pacientulu in psihiatrie - ghid de luc practice Tinbal vulgar, nepollicos Partener_sexvali multi Motivate redusa Pacien{i care nu plates consutatile Exprimarea emofilor marie, ostiltale Tleresul excesiv pentru medicamente Cu toate c& crearea gi sustinerea unei legaturi emotionale cu pa- cientul pe durata interviului este esential4, un interviu bun nu este neaparat individual, nondirectiy, interpretativ sau caracterizat prin téceri profunde sau revelafi Cealaltd extrema a interviului ~ utlizerea de chestionare standardi- zate permite mediculul s& obtina raspunsurl, dar, dup& cum firma M.Bauinr, nimic altceva decat réspunsur, este posibil ca tocmai cele mai ‘semnificative informatii despre pacient s4 nu fie dezvaluite. Stlul foarte controlat’ caracterizat prin rapunsuri simple de tip da/nu poate conduce medicul la stabilirea unui diagnostic corect dar limitat care nu are oa rezultat injelegerea pacientulul TWODELUL PEIMODWAMIG AL LUL GEBSATTEL AL DISTANTE! Hivelatde | Trairite $i atitudinile | — Trairile gi atitudinile medicului aproplere boinavutul Fase apehiui | Se exprima plastic pr | Wanestdo altudine de injelegee fas Go oman uvintele: am neva | bolray,satistéesnd solictérie acestua Ge dumnoavoastre” —_ | (nul frusteazB, deci, In agtentanle sale) Fara Bolnavul epune despre | .esle un caz, nu o persoan8 oarecare- Indopéitii sau | mete: eltrebuie 62 | Nu mai consicerd Doinavu' e persoan’ obieatves Se ce ami ce trebuia | suferinds carecere, ci un subect de 6 imi face" ‘2naizd stinfes, trechnd relate fective Feza cifeia pentru | pe un plan secund, cresteastel stents boinav, mal ales daca | Tntre pacient si medic. examenul inode | Daca Inainte ca diagnosticuls8 fe stabi Taborator se fi planulterapeutic pus la punct, medicul prelungeste: ig! poste | fu se apropie de bolnay si considers ‘eventual forma, {dost un caz mecical, (878 s& vac In impresia ca nu este esta 0 persoana bine natigualzata sub ovat un subiect de | raportpshotoal, de care tebule s8 se experimenter ‘ocupe, sentimental trustri, pe care Doinavull ineeared In aceasta faz8, se va accontua Ein Tega Gms [EI sufers, oslo Bolvavl meu, eu pol SET wersoneizer | va ajta ‘iu até find lipsa de timp, problema medicului este gasirea unui echi- libru inte a fi directiv si nondirectv, intre inventarierea emotilor si explo- rarea lor. ‘Comunicarea cu pacientul cu tulburéri psinice ‘CONDIfW PENTRU STABLIREA ECHILIORULU ORECTIV/NON-DIRECT ‘Abordarea pacientulul in psibiatrie - ghid de luce practice ‘CATEVA REGULI PENTRU A EXPRIWA RESPECTUL FATA DE PACIENT. ‘Abordarea aspectefor | Alunc cand se eveluearé eariatea scesua, Indica comportamentulu, | nonverbale uizeazantrmaflveleroase, astelc8 medi inttisai, vorbiri, tri | care ment un mei bun contact vaulestecteezé In mal ‘emotional, gandurior | mare stars ites eotona, jl Judecdtl pacientulut _ ‘SH te prezinficlar gi 68 specifici motivul pentru care to afl acolo. Din moment ‘ce pacient nu ii esto prieten, a i te adresa pe numele mic sau cu excesiva {amiliartate demonstreazd o lips de respect major’. ‘SA te inferesezi cum resimte paciontul situatia in care se aflé (internat, aflatin ‘eabinetul de consult iainre ou rediout Folosirea ,ferestrei de | Adésea, pacienji wu deavalle [a prima ‘oportunitaie”™ | aspecteie cele mai neinisitoare pert ei Adesea, medicul | ‘nu poate 8 prevadd care subecte sunt pentru pacient mat isl de iseutt. Folosirea de cuvinté pe | Ce multe on, pacieiinu av avk exerienfe anioroare au care pacientul ie psihiatn si nu vor putea ciferenta problemele pe care medicul le considera somatce (de ex obosesle) ce cele psihiatice (de.ex. depresia. in descrierea dispoaiie,verfiap ce Infelege pacientul pn euvinte precum slab" sau paranoid” | Rbordarea probieme! | Objneliinformats despre dversele prosler de a pacer gi confidential iscutati despre fealzarea comuniesri eu ai membn at lechipn care ingriste pa Jamiel acestia Gisirea de modalTafi | Aceasta poate‘ diel mallee auneicind pacienta de respectare a

    S-ar putea să vă placă și