Rețele complexe

O rețea este formată din noduri și arce. Nodurile dintr-o rețea pot reprezenta agenți
economici diferiți, producători sau consumatori, instituții financiare, agenți economici ai
statului etc.. Arcele ilustrază relații de cooperare, relații de competiție, obligații de plată, sau
proximitate geografică. Dacă sunt orientate, arcele pot conține informații privind intensitatea
sau ponderea acelor relații.
Graful: G={V,E}
V- reprezintă mulțimea vârfurilor, notată cu
E- mulțimea de laturi, care conectează perechile de vârfuri
În cazul în care într-un graf există laturi orientate, acesta se numește disgrafe sau grafe
orientate.

Conectivitatea:

Drumul mediu de lungime medie:

Diametrul rețelei:

Coeficientul de clustrizare:

Rețele financiare

Rețelele financiare vizează relațiile dintre diferite companii: membrii comuni în

Consiliul de Administrație, participații în capitalul altor companii, corelații în prețul acțiunii,
iar în cazul entităților financiare, banii împrumutați.

1. Optimizarea: Markowitz (1952, 1959) a creat o nouă eră în domeniul financiar, care
a devenit baza modelelor de optimizare din ziua de azi.
Modelul lui Markowitz se bazează pe selecția portofoliului cu ajutorul varianței
medii. Rentabiliatea medie a portofoliului a fost determinat cu ajutorul covarianței
 investițiilor corespunzătoare. Problema optimizării portofoliului a fost asociată cu
minimizarea riscului, utilizând o funcție obiectiv:

Cu următoarele constrângeri:
 Atingerea unui anumit profit: R=

 constrângere bugetară:

 Nu sunt permise vânzări pe termen scurt:

O rețea pentru optimizarea clasică a unui portofoliu are structura reprezentată ca în desenul de
mai jos.

Funcția obiectiv reprezintă o funcție de reducere a riscului, suma costurilor celor n arce
ale rețelei. Markowitz a sugerat că pentru un set de valori așteptate și pentru covarianța
rentabilității tuturor acțiunilor i și j , fiecare investitor poate găsi o cmbinație ( R, V) care să
satisfacă gustul său, limitată doar de constrângeri.
Fiecare investitor trebuie să indentifice Frontiera lui Markowitz și apoi să își aleagă
portofoliul în concordanță cu aceasta.
Modelul din 1959 are în vedere un investitor care caută să își maximizeze profitul în
timp ce își minimizează riscul.
 Max α * R

α reprezintă aversiunea la risc a investitorului

În prezent există o literatură bogată pentru modele de optimizare a rețelelor financiare.

2. Problema Echilibrului
3. Rețele economice

Sursa: Gheorghe M.Panaitescu, „MATEMATICI DISCRETE APLICATE”, Catedra Automaticǎ si

Modele de grafuri

Reprezentarea unei retele de cǎi ferate. Statiile sunt noduri ale grafului, legǎtura directǎ intre
douǎ statii este un arc al grafului. Graful nu este orientat, circulatia trenurilor se face in ambele
sensuri pe fiecare tronson de cale feratǎ.
Rezultatele unui turneu sportiv in care competitorii (echipele) se intalnesc fiecare-cu-fiecare si
rezultatul egal este exclus se pot reprezenta intrun graf orientat ca acela de mai jos:

Arcul (B, A) indicǎ faptul cǎ B l-a invins pe A.

calculatoare, Universitatea “Petrol-Gaze”, Ploiești, 2007

 Definiții:
Douǎ noduri u si v dintr-un graf neorientat G sunt calificate ca adiacente (sau vecine) in
G dacǎ (u, v) este arc in G.
Dacǎ e = (u,v), arcul e se numeste incident cu nodurile u si v. Se mai spune cǎ arcul e
conecteazǎ nodurile u si v.Nodurile u si v se numesc capetele arcului
(u, v).
Gradul unui nod al unui graf fǎrǎ orientare este numǎrul de arce
incidente cu acel nod. O buclǎ contribuie de douǎ ori la gradul nodului in jurul
cǎruia este construitǎ. Cu alte cuvinte, gradul unui nod poate fi stabilit in cazul
unui graf desenat prin numǎrarea liniilor care il viziteazǎ.
Gradul unui nod v se noteazǎ cu deg(v).
Un nod de gradul zero este un nod izolat deoarece nu este adiacent nici unui alt
nod.
Un nod cu o buclǎ in el are cel putin gradul 2 si, prin definitie, nu este
izolat chiar dacǎ nu este adiacent vreunui alt nod.
Un nod cu gradul 1 este un nod pandant. El este adiacent exact unui nod.

Sursa: Gheorghe M.Panaitescu, „MATEMATICI DISCRETE APLICATE”, Catedra Automaticǎ si

calculatoare, Universitatea “Petrol-Gaze”, Ploiești, 2007

Reprezentarea grafurilor

Reprezentarea tabelarǎ a unui graf fǎrǎ orientare specificǎ adiacenta fiecǎrui nod.

Reprezentarea tabelarǎ a unui graf orientat specificǎ multimea arcelor prin nodurile
de plecare si de sosire ale fiecǎruia.

Sursa: Gheorghe M.Panaitescu, „MATEMATICI DISCRETE APLICATE”, Catedra Automaticǎ si

calculatoare, Universitatea “Petrol-Gaze”, Ploiești, 2007, p.103
 Reprezentarea matriceală:
Fie G = (V, E) un graf simplu cu |V| = n. Se presupune cǎ nodurile grafului sunt listate intr-o
ordine arbitrarǎ v1, v2, …, vn. Matricea de adiacentǎ A (sau AG) a grafului in raport cu aceastǎ
listǎ este o matrice nxn cu valori 1 si 0, cu 1 in pozitia (i, j) ori de cate ori vi si vj sunt
adiacente, cu 0 in pozitia (i, j) in celealte cazuri. Cu alte cuvinte, matricea de adiacentǎ A are
Elementele:
aij = 1 dacǎ (vi, vj) este arc in G
aij = 0 în caz contrar
Matricea de adiacentǎ a unui graf fǎrǎ orientare este totdeauna simetricǎ!

Sursa: Gheorghe M.Panaitescu, „MATEMATICI DISCRETE APLICATE”, Catedra Automaticǎ si

calculatoare, Universitatea “Petrol-Gaze”, Ploiești, 2007, p.104

Exerciții:

1. Se consideră următorul graf:

Să se calculeze gradul de conectivitate, drumul mediu de lungime minimă, diametrul

rețelei și coefcientul de clusterizare.

2. Se considerǎ graful din figurǎ. Scrieti matricea de adiacentǎ. Ordonati nodurile

alfabetic.
3. Sapte studenti merg in vacantǎ. Ei decid ca fiecare sǎ trimitǎ cate o ilustratǎ altor trei
din ceilalti. Este posibil ca fiecare student sǎ primescǎ ilustrate de la exact cei trei
cǎrora le-a trimis ilustrate? Sustineti afirmatia.

4. Se considerǎ graful din figurǎ. Scrieti matricea de adiacentǎ. Ordonati nodurile

alfabetic.

5. Determinati dacǎ existǎ un graf simplu cu opt noduri care sǎ aibǎ secventa de grade
6, 5, 4, 3, 2, 2, 2, 2.