Sunteți pe pagina 1din 5

Calcularea indicelui Diesel şi a cifrei cetanice a produselor petroliere

Indicele Diesel (I.D.) al produselor petroliere se calculează pe baza densităţii şi a punctului


de anilină. El dă indicaţii asupra comportării motorinelor folosite drept combustibil pentru motoarele
diesel, şi anume: cu cât indicele Diesel are o valoare mai mare, cu atât comportarea la
autoaprindere a combustibililor este mai bună.
Experiment: determinarea densităţii produselor petroliere cu areometrul
Densitatea produselor petroliere se determină: cu areometrul, pentru toate produsele
petroliere lichide, cu excepţia eterului de petrol şi a gazolinei, cu balanţa Mohr-Westphal, pentru
toate produsele petroliere lichide, cu excepţia eterului de petrol şi a gazolinei sau cu picnometrul,
pentru toate produsele petroliere. Areometrul se scufundă într-un cilindru umplut cu produsul de
analizat şi se lasă să plutească. Se citeşte valoarea densităţii pe scara gradată a tijei, la partea
inferioară a meniscului, în cazul lichidelor transparente şi la partea superioară, în cazul lichidelor
opace. Areometrul trebuie să fie etalonat la 200C.
Materiale necesare: areometru, termometru, cilindru de sticlă
Substanţe necesare: produs petrolier
Mod de lucru:
- se introduce produsul petrolier într-un cilindru de sticlă
- se introduce areometrul perfect curat şi uscat, ţinut de partea superioară, în produsul petrolier
având grijă să nu atingă pereţii cilindrului
- după ce oscilaţiile areometrului au încetat, se citeşte diviziunea care corespunde meniscului
inferior al lichidului, ţinând ochiul la acelaşi nivel cu lichidul
- concomitent se determină temperatura lichidului prin introducerea termometrului şi agitarea
acestuia în lichid, până ce temperatura indicată de termometru se menţine constantă
- se calculează densitatea la 200C (20), în g/cm3, cu relaţia:

/ – densitatea, în g/cm3, la temperatura la care s-a făcut determinarea, eventual corectată


c – coeficient de corecţie pentru dilatarea produsului la o variaţie de temperatură de 1 0C
t – temperatura, în 0C, la care s-a efectuat determinarea
Expresia c(t-20) are valoare pozitivă dacă temperatura la care s-a făcut determinarea este
mai mare decât +200C şi valoare negativă dacă temperatura este mai mică decât +20 0C. În cazul în
care temperatura la care s-a efectuat determinarea este diferită cu mai mult de +10 0C de
temperatura la care s-a etalonat areometrul, se aplică corecţia pentru dilatarea cubică a sticlei
conform formulei:
densitatea citită
Densitatea corectată =
1+0,000024(t-t1)
0,000024 – coeficient de dilatare cubică a sticlei, t1 – temperatură de etalonare aerometrul, în 0C.
Densitatea Coeficient de corecţie pentru Densitatea Coeficient de corecţie pentru
citită dilatarea lichidului la o variaţie citită dilatarea lichidului la o variaţie
de temperatură de 10C de temperatură de 10C
0,69÷0,6999 0,000910 0,85÷0,8599 0,000699
0,70÷0,7099 0,000897 0,86÷0,8699 0,000686
0,71÷0,7199 0,000884 0,87÷0,8799 0,000673
0,72÷0,7299 0,000870 0,88÷0,8899 0,000660
0,73÷0,7399 0,000857 0,89÷0,8999 0,000647
0,74÷0,7499 0,000844 0,90÷0,9099 0,000633
0,75÷0,7599 0,000831 0,91÷0,9199 0,000620
0,76÷0,7699 0,000818 0,92÷0,9299 0,000607
0,77÷0,7799 0,000805 0,93÷0,9399 0,000594
0,78÷0,7899 0,000792 0,94÷0,9499 0,000581
0,79÷0,7999 0,000778 0,95÷0,9599 0,000567
0,80÷0,8099 0,000765 0,96÷0,9699 0,000554
0,81÷0,8199 0,000752 0,97÷0,9799 0,000541
0,82÷0,8299 0,000738 0,98÷0,9899 0,000528
0,83÷0,8399 0,000725 0,99÷1,0000 0,000515
0,84÷0,8499 0,000712

Pentru hidrocarburile aromatice, coeficienţii de corecţie sunt: 0,00124 (benzen), 0,0011


(toluen) şi 0,001 (xilen).
Se determină densitatea probei la 200C şi apoi se transformă în 0API cu ajutorul tabelului:
0
API d20 0
API d20 0
API d20 0
API d20 0
API d20
39,0 0,8255 36,1 0,8400 33,2 0,8549 30,3 0,8704 27,4 0,8865
38,9 0,8260 36,0 0,8405 33,1 0,8555 30,2 0,8710 27,3 0,8871
38,8 0,8265 35,9 0,8410 33,0 0,8560 30,1 0,8715 27,2 0,8876
38,7 0,8270 35,8 0,8415 32,9 0,8565 30,0 0,8721 27,1 0,8882
38,6 0,8275 35,7 0,8420 32,8 0,8570 29,9 0,8726 27,0 0,8887
38,5 0,8280 35,6 0,8425 32,7 0,8576 29,8 0,8731 26,9 0,8895
38,4 0,8284 35,5 0,8432 32,6 0,8581 29,7 0,8737 26,8 0,8899
38,3 0,8289 35,4 0,8435 32,5 0,8586 29,6 0,8742 26,7 0,8904
38,2 0,8294 35,3 0,8440 32,4 0,8591 29,5 0,8748 26,6 0,8910
38,1 0,8299 35,2 0,8445 32,3 0,8597 29,4 0,8753 26,5 0,8916
38,0 0,8304 35,1 0,8452 32,2 0,8602 29,3 0,8759 26,4 0,8921
37,9 0,8309 35,0 0,8455 32,1 0,8608 29,2 0,8764 26,3 0,8927
37,8 0,8314 34,9 0,8462 32,0 0,8612 29,1 0,8770 26,2 0,8933
37,7 0,8319 34,8 0,8467 31,9 0,8618 29,0 0,8775 26,1 0,8938
37,6 0,8324 34,7 0,8472 31,8 0,8623 28,9 0,8781 26,0 0,8944
37,5 0,8329 34,6 0,8477 31,7 0,8628 28,8 0,8786 25,9 0,8950
37,4 0,8334 34,5 0,8482 31,6 0,8634 28,7 0,8792 25,8 0,8956
37,3 0,8339 34,4 0,8487 31,5 0,8639 28,6 0,8797 25,7 0,8961
37,2 0,8344 34,3 0,8492 31,4 0,8644 28,5 0,8803 25,6 0,8967
37,1 0,8349 34,2 0,8498 31,3 0,8650 28,4 0,8808 25,5 0,8973
37,0 0,8354 34,1 0,8503 31,2 0,8655 28,3 0,8814 25,4 0,8978
36,9 0,8360 34,0 0,8508 31,1 0,8661 28,2 0,8819 25,3 0,8984
36,8 0,8365 33,9 0,8513 31,0 0,8667 28,1 0,8825 25,2 0,8990
36,7 0,8370 33,8 0,8518 30,9 0,8674 28,0 0,8830 25,1 0,8996
36,6 0,8375 33,7 0,8523 30,8 0,8677 27,9 0,8836 25,0 0,9002
36,5 0,8380 33,6 0,8529 30,7 0,8685 27,8 0,8841

2
36,4 0,8385 33,5 0,8534 30,6 0,8688 27,7 0,8847
36,3 0,8390 33,4 0,8539 30,5 0,8694 27,6 0,8853
36,2 0,8395 33,3 0,8544 30,4 0,8699 27,5 0,8858

Se determină experimental punctul de anilină al probei în 0C (t).


Experiment: determinarea punctului de anilină
Punctul de anilină reprezintă temperatura cea mai joasă la care un produs petrolier se
dizolvă complet într-un volum egal de anilină anhidră. Anilina, fiind o amină aromatică dizolvă uşor
hidrocarburile aromatice.
Punctul de anilină se poate determina numai în cazul când valoarea acestuia este situată
deasupra temperaturii de coagulare şi sub temperatura de fierbere a amestecului probă – anilină.
Materiale necesare: eprubetă cu manşon de cauciuc, termometru, agitator spirală, baie de apă
electrică, stativ cu clemă
Substanţe necesare: anilină de calitate, produs petrolier
Mod de lucru:
- se introduc cantităţi egale de produs petrolier şi anilină anhidră (câte 5 ml) într-o eprubetă
prevăzută cu manşon de cauciuc
- se închide eprubeta cu un dop de cauciuc prin care trece un termometru, care se fixează astfel
încât rezervorul de mercur să fie la o înălţime de 5 mm de fundul eprubetei şi un agitator spirală
- se introduce eprubeta într-o baie de apă electrică, fixarea făcându-se cu ajutorul unui stativ cu
clemă
- se încălzeşte baia de apă astfel încât temperatura să crească aproximativ cu 1 0C pe minut şi se
agită conţinutul eprubetei, deplasând agitatorul de sus în jos
- se notează temperatura la care cele două lichide devin miscibile (această temperatură reprezintă
punctul de anilină al produsului), ceea ce este pus în evidenţă prin dispariţia suprafeţei de
separaţie dintre anilină şi produsul petrolier şi apariţia unui sistem omogen
Se determină punctul de anilină al probei în 0C şi se transformă apoi din 0C în grade
Fahrenheit (0F) cu ajutorul formulei:

în care: A - punctul de anilină al probei în 0F şi


t - punctul de anilină al probei în 0C.
Se calculează indicele Diesel cu formula:

în care: d - densitatea probei la 200C, transformată în 0API şi


A - punctul de anilină al probei în 0F.
3
Indicele Diesel poate fi stabilit şi cu ajutorul nomogramei, linia punctată reprezentând un
exemplu de utilizare.
Punctul de
anilină (0C) Indicele
75 Diesel d20
0.81
65

70 0.82
60
0.83
65 55
0.84

0.85
50
60
0.86
45
0.87
55 40
0.88

35
0.89
50
0.90
30

45 0.91
25
0.92
40 20
0.93
Cunoscând indicele Diesel se determină şi cifra
4 cetanică 6a produselor
8 petroliere10pe baza
15 0 2
diagramei: 35 1 2 3 4
1 2 3 4
72

68
Indicele Diesel
64

60

56

52

48

44

40

36

32

28

30 35 40 45 50 55 60 65 70
Cifra cetanică

4
De exemplu: pentru un indice Diesel ID=61,5 se obţine o cifră cetanică CC=54.

S-ar putea să vă placă și