Obiectivul: familiarizarea elevilor cu limbajul/ vocabularul specific artei

cinematografice, punându-se astfel fundamentul necesar analizei de film prin raportare la opera
literară; identificarea simbolurilor comune cărții și filmului, prin discutarea conceptelor
operaționale scenă și secvență.
Conținutul și activitatea practică:
O altă modalitate de receptare a textului narativ cu ajutorul ecranizării operei literare o
constituie discutarea scenelor din film (simboluri: ferestrele și oglinda vopsită) prin raportarea la
pasaje din roman (simboluri: ferestrele și zidurile mânăstirii), cu privire la barierele în
comunicarea celor doi îndrăgostiți (Națl și Persida, respectiv Hans și Persida).
Definirea conceptelor:
* cele trei ipostaze ale ferestrei- ferestrele văruite, ferestrele deschise, fereastra spartă și zidul
felul cum reacţionează Naţl când le priveşte, precum și corelarea reacţiilor personajelor feminine
în faţa geamurilor sparte cu valenţele simbolice ale ferestrei: „Fereastra este ochiul casei,
mediind opoziţiile înăuntru-afară, închis-deschis, pericol-siguranţă, leagă intimitatea casei, a
familiei de lumea exterioară. Este locul intrărilor şi al ieşirilor neîngăduite, de aceea se
presupune că pe fereastră pot intra duhuri rele. De aici derivă obiceiul de a depune pe ferestrele
ce dau înspre stradă diferite obiecte şi plante, de a atârna perdele, acestea având proprietăţi
protectoare. O asemenea funcţie avea la români şi crucea ferestrei. Tot pe fereastră se răpeau
fetele, atunci când părinţii se împotriveau căsătoriei. În mituri, în poveşti şi în poezia de
dragoste, fereastra e hotarul ce desparte doi îndrăgostiţi. Rolul ferestrei, de mediator între două
lumi...”1

1
Martin, Mircea (coordonator), Rădulescu, Carmen, Roşca, Elisabeta, Zane, Rodica, Limba şi literatura
română. Manual pentru clasa a IX-a, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2004, p. 62, apud op. cit., p. 62, apud Evseev,
Ivan, Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, ediția a II-a revăzuta și adăugită, Editura Amarcord,
Timișoara, 2001.
 Identificarea conceptelor: Bariere simbolice în comunicare

Scena din min. 1 Scena din min. 4

Scena din min. 98 Scena din min. 28

Citiți cu atenție următoarele fragmente:

„Ani de zile de-a rândul a stat el aici fără ca să fi văzut pe cineva la vreuna din ferestrile
de paste drum. Și jos, și sus ferestrile acelea erau date în alb, ca să nu sevadă prin ele, și nu se
deschideau niciodată. Acolo dar el nu se uita fiindcă știa că n-are ce să vadă... ”2

„Într-una din zile ferestrile fiind deschise și izbind o dată vântul în ele, una, tocmai cea
de la iatacul din colț, unde stetea maica Aegidia cu Persida, s-a sfărâmat. Națl s-a dus să vază și
a văzut- nu răfâmăturile de geam, ci o fată, care îi părea grozav de frumoasă. Nu-i vorbă, n-
avea nevoie să și fie, pentru ca să-i pară frumoasă. Ceea ce se ivește la fereastra unei mânăstiri
de călugărițe are totdeauna ceva tainic și plin de farmec. Acolo, chiar bătrână fiind, femeia pare
tânără, chiar urâtă, pare frumoasă; iară lucrurile sunt cum ele par... El rămase uimit, cu inima
încleștată și cu ochii oarecum împăienjeniți... Îi era parcă s-a rupt, s-a frânt, s-a surpat deodată

2
Slavici, Ioan, Mara, ediția a II-a revizuită, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, s.a., p. 29
ceva și o mare nenorocire a căzut pe capul lui. Persida sta neajutorată în fața geamurilor
sparte...”3

„Zidirea mânăstirii se sfârșea însă în fața măcelăriei, iar mai departe-nspre stânga era
grădina mânăstirii, împrejmuită cu un zid înalt de piatră. Ferestrile dinspre grădină se
deschideau, ba mai ales acum, primăvara, steteau aproape toată ziua deschise. Națl nu vedea,
ce-i drept, de la măcelărie, acele ferestri, dar putea să le vază, dacă trecea spre stânga, în fața
grădinii.”4

3
Idem., p. 30
4
ibidem