Evaluare sumativă la

LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

Clasa a VII-a
 Toate subiectele sunt obligatorii.

Citeşte cu atenţie cele două texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sarcinile de
lucru:
A. „Azi am citit cartea lui Ionel Teodoreanu: Ulița copilăriei – și am plâns. Nu mi-a fost rușine: am
plâns. M-am spălat repede cu apă rece pe față, ca să nu mă zărească cineva și să vadă un miop emoționat și
lăcrămând. Am fost toată ziua îndrăgostit de *Sonia. Cred că am avut chiar mai mult succes decât *Ștefănel.
M-am închipuit frumos, interesant și glorios. M-am închipuit la Medeleni, cântând **Sheherazada, cu Sonia
alături.
Azi dimineață, e drept, mi s-au ivit încă doi coși. I-am cercetat mult timp în oglindă și m-am întrebat
dacă mă va plăcea Sonia. Am întrebat-o. Și Sonia mi-a răspuns că geniul meu a impresionat-o mai mult decât
numărul coșilor de pe frunte...
Zadarnic mă prefac: sunt trist. Eu n-am fost la țară niciodată. Și când apune soarele primăvara – din
mansarda mea cu ferestrele deschise, eu visez la livezi și la crângurile înflorite, la izvoare. [...] Eu, însă, n-am
fost la țară niciodată.
În serile de vară hoinăresc pe străzi, pe sub salcâmi și visez idile rustice, mărturisiri sub plină lună sau
cuvinte pătimașe pe care nu le voi rosti niciodată. În serile de vară, zadarnic încerc să-mi sfârșesc capitolele
din Felix Le Dantec. Mi-e sufletul schimbat, iar eu sting lampa și visez. De multe ori m-am întrebat ce am eu
în serile de vară. Dar n-am găsit răspuns.
Iar astăzi am citit Ulița copilăriei și-am plâns. Am plâns, pentru că eu n-am simțit niciodată cele ce
simt eroii cărții acesteia. Eu le-am visat numai. Eu n-am avut moșie și n-am avut prietene care să-și petreacă
convalescența la moșia mea. Când eram mic, adormeam tremurând de frig și mă jucam cu fetele cizmarului de
alături, care n-au avut niciodată ciorapi și purtau rochițe de stambă.[...
Am plâns, dar am pus apoi cartea în raft și am râs. Am râs de mine, pentru că eram încă sentimental și
visător. Și mi-am spus:
Ulița copilăriei e o caramelă bună pentru băieții slabi de înger ca Robert și ca Dinu. E o carte cu
păpuși luxoase, cu poze. [...]
...Zadarnic. Eu am rămas tot trist ṣi tot îndrăgostit de Sonia.
Iartă-mă, Ionel Teodoreanu, dar dacă există Sonia, spune-i că un băiat urât, care nu ṣtie ce vrea, e trist
din pricina ochilor ei. Spune-i să vină să-mi dăruiască trei cuvinte de mângâiere.”
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)
*Sonia, Ștefănel = personaje din romanul Ulița copilăriei
** Șeherezada (Sheherazada)=operă a compozitorului rus Nikolai Rimsky- Korsakov, bazată pe ideile
povestirilor din „O mie ṣi una de nopți”

B. “Nu-mi plăceau oglinzile. Ele au simțit asta și m-au pedepsit. O ființă uriașă mă privea, dormitând și
ridicând alene câte o pleoapă. O ființă lacomă, care slujea de oglinzi sau de orice altceva putea să oglindească
pentru a-mi lua sufletul înapoi. De la bunica Arșaluis am aflat toate astea. […] Bunicul Garabet era , în
schimb, fascinat de scurta istorie a oglinzilor. “Nicio urmă”, spunea, mângâind suprafața lucioasă. Nicio
tresărire, niciun ecou. Privită în oglindă, istoria e egala cu zero.
Atunci bunicul mi-a propus să biruim oglinzile. Am pornit împreună lupta împotriva lor. “ Cea mai
teribilă armă împotriva oglinzilor e memoria, a hotărât bunicul. Să dăm, așadar, oglinzilor memorie.”
Adversarul nostru de temut s-a dovedit a fi oglinda cea mare. Nu am fi putut-o birui decât prin
șiretenie. […] Cum să faci, însă, să ispitești memoria, să se apropie, fără să observe șiretlicul? Fotograful și
aparatul lui trebuiau să surprindă imaginea, fără ca ei înșiși să fie înăuntru. Oglinda s-a dovedit din cale-afară
de hrăpăreață*. Arunca, pur și simplu, un năvod de lumină spre noi, prinzându-ne de fiecare dată. […]
Luptam nu împotriva oglinzii, ci împotriva luminii.” ( Varujan Vosganian- Cartea șoaptelor)
* hrăpăreață= (adj.) lacomă, rapace
 SUBIECTUL I ( Lectura) – 30 de puncte
a). Înțelegerea textului – 6 puncte
1. Prezintă o trăsătură comună ṣi una diferită, analizând comparativ cele două texte-suport.(3 puncte)
2. Explică, în 50-70 de cuvinte, semnificția secvenței selectate din primul text suport:” Zadarnic mă
prefac: sunt trist. Eu n-am fost la țară niciodată. Și când apune soarele primăvara – din mansarda mea cu
ferestrele deschise, eu visez la livezi și la crângurile înflorite, la izvoare. [...] Eu, însă, n-am fost la țară
niciodată.
În serile de vară hoinăresc pe străzi, pe sub salcâmi și visez idile rustice, mărturisiri sub plină lună sau
cuvinte pătimașe pe care nu le voi rosti niciodată.”(3 puncte)

b). Scrierea despre textul ficțional – 20 de puncte

Redactează o compunere, de 20-25 de rânduri (200-250 de cuvinte), în care să prezinți relația dintre
cititor ṣi lumea cărților, aṣa cum se reflectă în conturarea personajului din textul A, al cărui autor este
Mircea Eliade.
În realizarea compunerii vei avea în vedere următoarele repere:
– ilustrarea relației dintre cititor ṣi lumea cărților, cu secvenţe adecvate, selectate din textul-suport; 6 p.
– prezentarea argumentată cu exemple selectate din text a patru trăsături ale personajului identificat ṣi a
mijloacelor de caracterizare; 6 p.
– identificarea temei şi a unor idei/ sentimente transmise cititorului; 6 p.
– evidenţierea a două moduri de expunere utilizate în conturarea personajului; 1 p.
– interpretarea originală a ideilor ilustrate în text. 1 p.

SUBIECTUL AL II-LEA ( Practica rațională și funcțională a limbii) – 10 puncte

Redactează un text, de 15-20 rânduri (150-200 de cuvinte), în care să-ţi exprimi opinia despre
afirmația din textul B, valorificând ṣi experiența ta de lectură: “ Nicio tresărire, niciun ecou. Privită în
oglindă, istoria e egala cu zero.”

SUBIECTUL AL III-LEA ( Elemente de construcție a comunicării ) – 30 de puncte

1. Găseṣte câte un sinonim, potrivit sensului din text, pentru cuvintele subliniate: am citit, emoționat ,
am cercetat (textul A), alene, să biruim (textul B). 5 puncte
2. Precizează valorile morfologice (funcția sintactică) ale cuvintelor subliniate în secvențele: Azi am
citit cartea lui Ionel Teodoreanu Ulița copilăriei; spune-i că un băiat urât [...] e trist. 5 puncte
3. Precizați funcția sintactică a verbului: lăcrămând. Alcatuiește un enunț în care același verb să aibă
funcția sintactică de complement indirect. 5 puncte
4. Precizează cazul și funcția sintactică pentru fiecare dintre substantivele subliniate în enunțul:
“Iartă-mă, Ionel Teodoreanu, dar dacă există Sonia, spune-i că un băiat urât [...] e trist din pricina ochilor
ei. Spune-i să vină să-mi dăruiască trei cuvinte de mângâiere.” 5 puncte
5. Alcatuiește funcția sintactică de nume predicativ pentru substantivul un năvod 5 puncte
6.Selectați din textul B cinci pronume/adjective pronominale diferite precizând felul lor. 5 puncte