Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Asfaltator - Suport de Curs
Asfaltator - Suport de Curs
Tehnologia meseriei
Matematica aplicat
Tehnologia meseriei - 1
2. Tipuri de poluare.............................................................................. 193
3. Deniii ............................................................................................ 193
4. Legislaie aplicabil ......................................................................... 194
5. Instruciune de lucru – bitum ........................................................... 195
Liber intreprinztor
2 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ASFALTATOR”
Tehnologia meseriei - 3
1. UTILIZAREA CORECT A VOCABULARULUI TEHNIC
PENTRU MESERIA DE ASFALTATOR
Noiuni introductive
Tehnologia meseriei - 1
asfaltice ca de exemplu: stropirea suprafeelor cu bitum, folosirea dispozitivelor
mecanice de stropire; montarea la cot a longrinelor metalice sau din lemn
sau a dulapilor de lemn, întinderea manual a mixturii sub ablon, executarea
nivelrilor cu greble, executarea legturilor; compactarea manual a prilor
ce nu se pot cilindra; dozarea materialului pietros i curirea materialului scos
din usctor pentru asfaltul turnat, preparat mecanic; aternerea i nivelarea cu
grebla sau ablonul a stratului inferior (de binder) la asfalt turnat; nivelarea
sub ablon a mortarului preparat cu suspensie de bitum lerizat, îndoparea
macadamului înnoroit cu mortar, lucrri de recticare în urma cilindrrii;
montarea, demontarea riglei de încadrare pentru macadamul semipenetrat
sau înnoroit cu mortar de suspensie; lucrri de recticare înainte i în urma
cilindrului compactor; prepararea manual a nisipului stabilizat precum i
compactarea lui cu mijloace manuale.
Aceste lucrri presupun cunotine prind: sortimentele de mixturi i
mortare asfaltice, aspectul consistenei i al omogenitii; caracteristicile de
calitate a materialelor folosite la asfalturile turnate; ordinea de introducere
în amestec a materialelor folosite la prepararea manual sau mecanic a
asfalturilor turnate; utilajele folosite la stropitul cu bitum i manipularea lor;
metodele pentru asigurarea adeziunii dintre straturile turnate anterior i cele
noi la reluarea turnrii dup o întrerupere; modul de preparare, de alimentare
a staiei de amestec i de comportare a nisipului stabilizat.
Asfaltatorul poate executa i lucrri de complexitate medie cu ajutorul
mijloacelor manuale sau mecanice i se refer la: cântrirea i dozarea
nisipului bituminos; dozarea nisipului i varului pentru prepararea suspensiei
de bitum lerizat i supravegherea amestecului; dozarea suspensiei, la
prepararea mortarului cu suspensie de bitum lerizat, recticarea suprafeelor
covoarelor executate cu mortar cu suspensie de bitum lerizat, vericarea
aezrii la cot a longrinelor metalice sau de lemn; vericarea la cot a
grosimii i a suprafeei din mixturi asfaltice sau nisip stabilizat; executarea
corecturilor i nivelrilor, a legturilor între cele dou jumti a prii
carosabile i executarea întreruperilor la rosturi sau, de la un schimb la altul,
a covoarelor asfaltice i din nisip stabilizat, precum i aternerea covorului
asfaltic sau din nisip stabilizat.
Realizarea acestor lucrri presupune cunotinte (competene) despre:
tehnologia de preparare a mixturilor asfaltice; dozarea materialului pentru
mixturile asfaltice i nisipului stabilizat; vericarea calitii fundaiei de
macadam în vederea aplicrii îmbrcminii asfaltice; vericarea calitii
mixturilor asfaltice i a nisipului stabilizat pe materiale componente înainte
de preparare i dup preparare i aternere; tehnologia aternerii în lucrare
a mixturilor asfaltice i a nisipului stabilizat; caracteristici de calitate ai
lianilor bituminoi; metode de topire a bitumului, temperaturile necesare;
2 - Tehnologia meseriei
organizarea desfurrii lucrrilor de preparare manual sau mecanic i de
aternere a mixturilor asfaltice i a nisipului stabilizat.
Asfaltatorii execut i lucrri de mare complexitate care se refer la:
vericarea dozajelor agregatelor i buna lor amestecare conform prescripiilor
tehnice; dozarea bitumului i a agregatelor prin cântrire la instalaia de
malaxare sau la malaxarea manual (mecanic) pentru asfalt turnat; întinderea
i nisarea asfaltului turnat cu drica pentru stratul de uzur; vericarea i
nisarea suprafeei executate din mortar cu suspensie din bitum lerizat, prin
dricuire; vericarea modului de aternere i de compactare la îmbrcmini
din nisipuri stabilizate.
Executarea acestor operaii presupune urmtoarele cunotine
(competene): proprietile zice i chimice ale bitumurilor i ale nisipurilor
bituminoase; tehnologia de executare a lucrrilor de îmbrcare cu liani
bituminoi i nisipuri stabilizate; metode de executare a amestecului
pentru obinerea unor mixturi omogene, temperaturi i tipuri de amestec;
procedee de vericare i de stabilire a denivelrilor, corectarea lor în vederea
realizrii unei suprafee perfecte; proprietile nisipurilor stabilizate, factori
care inueneaz asupra calitii lui i metodele de prevenire a acestor
inuene; metode de recticare a degradrilor produse la îmbrcminile cu
nisipuri stabilizate din cauza circulaiei sau a agenilor externi; organizarea
desfurrii în ansamblu a lucrrilor de îmbrcmini din mixturi asfaltice,
asfalt turnat sau nisipuri stabilizate.
Termeni de specialitate
Longrin – grind de lemn, de oel sau de beton armat folosit drept cofraj
lateral pentru o îmbrcminte rutier de beton, în cursul executrii acesteia.
Macadam – pavaj fcut din mai multe straturi de piatr spart, îndesat cu
compresorul i impregnat cu un material de legtur.
Mixturi asfaltice – amestec de elemente eterogene, amestectur, preparat
prin amestecarea mai multor substane, materiale, etc., de obicei lichide sau
granulare.
Tipurile de mixturi asfaltice sunt reprezentate prin simboluri:
Mac - mortar asfaltic cu minim 25 nisip de concasaj;
Ba16- beton safaltic bogat in criblura cu dimensiunea maxima de 16 mm;
Ba16r - beton asfaltic rugos;
Bad25 - beton asfaltic deschis realizat cu criblura;
Ba25 - beton asfaltic cu agregat mare.
lamuri bituminoase – amestec de ap cu particule ne de substane
minerale în suspensie.
Emulsie – amestec lichid care conine în suspensie particule insolubile.
Tehnologia meseriei - 3
Materiale bituminoase – materiale care conin un liant organic (gudron
rutier sau bitum); se folosesc în straturile de suprafa precum i în straturile
de baz ale sistemelor rutiere exibile.
Strat de uzur – stratul superior al îmbrcminii rutiere care ofer
suprafaa de rulare i îndeplinete urmtoarele funcii principale:
- protejeaz straturile sistemului rutier de aciunea distructiv a apelor
de suprafa;
- asigur planeitatea suprafeei de rulare;
- prezint rezistena la uzur;
- prezint rezisten la aciunea direct a tracului;
- asigur rezistena la derapare;
- exibilitate, adic aptitudinea de a urmri deformaiile suportului fr
s se sureze;
- protejeaz straturile inferioare de aciunea direct a tracului i de
aciunea agenilor climatici;
- distribuie încrcrile din trac straturilor inferioare.
Vâscozitatea – rezistena pe care un uid supus la forfecare o opune la
deplasarea particulelor sale. Se msoar în mod convenional cu aparate cu
oricii de scurgere ce msoar consistena bitumurilor uide.
Penetraia - adâncimea de ptrundere într-o prob de bitum, exprimat în
zecimi de milimetru a unui ac cu anumite dimensiuni, în condiii de încrcare,
durat i temperatur denite.
4 - Tehnologia meseriei
2. SISTEME RUTIERE MULTISTRAT; ROLUL STRATURILOR
SISTEM RUTIER
STRAT DE BAZ
STRAT SUPERIOR
FUNDA IE
STRAT INFERIOR
SUBSTRAT
Figura 1
Tehnologia meseriei - 5
- prezint rezisten la aciunea direct a tracului;
- asigur rezisten la derapare, caracteristic dat de suprafaa de rulare;
- prezint rezisten la uaj sub sarcini statice de durat sau sub sarcini
dinamice repetate; asigurarea rezistenei la uaj impune alegerea unor
agregate minerale cu suprafee aspre i forme coluroase precum i a
unui liant dur;
- exibilitate (aptitudinea de a urmri deformaiile suportului fr s
sureze) caracteristic conferit de calitatea bitumului.
Stratul de uzur trebuie s se atearn uor i s aib un cost rezonabil.
Materialele bituminoase folosite pentru stratul de baz i îmbrcminte
sunt:
- macadamuri asfaltice;
- mixturi asfaltice.
Macadamurilor asfaltice sunt materiale bituminoase confecionate
dup principiul macadamului, la care liantul este bitumul asfaltic. Se
folosesc în straturile de baz la sistemele rutiere grele sau ca îmbrcminte
semipermanent la sistemele rutiere mijlocii.
Liantul introdus prin procedeul penetrrii în straturile de piatr are un rol
dublu:
- de lubriant, pentru aezarea mai bun în timpul cilindrrii;
- de liant (dup rcirea i întrirea bitumului).
Agregatele folosite (split sau criblur) trebuie s provin din roci bazice.
Dac se folosesc roci acide (silicioase) acestea trebuie tratate în prealabil
(amorsate) cu soluii de lapte de var, suspensie de bitum lerizat sau aditivarea
liantului cu substane tensioactive capabile s asigure o bun adezivitate.
Sorturile de piatr pot penetrate cu bitum direct pe osea sau pot
bituminate în prealabil, în malaxor i aternute ulterior pe osea.
Pe scar larg se folosete macadamul asfaltic la care atât stratul de
rezisten cât i cel de acoperire sunt penetrate direct pe osea (dubl penetrare).
O variant a acestui macadam asfaltic este macadamul semipenetrat.
Este utilizat tot mai mult macadamul împnat cu split bituminat la care
stratul de rezisten se penetreaz iar stratul de acoperire se aterne gata
bituminat pe osea.
Prin modul su de realizare macadamul asfaltic prin amestec constituie o
trecere de la macadamurile asfaltice la mixturile asfaltice.
Mixturile asfaltice sunt amestecuri de agregate minerale aglomerate cu
liani bituminoi. Mixtura preparat în malaxoare speciale este transportat
la punctul de lucru, aternut pe osea i compactat. Astfel se realizeaz
amestecuri omogene i o repartizare uniform a liantului.
În mixtura asfaltic agregatele mari sunt dispersate omogen într-un
mortar format din nisip tratat cu un liant bituminos. Acest mortar este capabil
6 - Tehnologia meseriei
s adere de suprafaa agregatelor, înglobate în masa sa, s se întreasc i s
formeze o mixtur stabil i rezistent.
La mixturile asfaltice, mortarul constituie elementul principal de legtur,
iar agregatul mare are rolul de a da mas betonului i de a-i spori frecarea
intern, conform gurii 2.
Figura 2 Figura 3
Tehnologia meseriei - 7
aplic în cazul suprafeelor surate sau poroase, iar stratul tip 0 - 8 în cazul
suprafeelor care necesit corectarea denivelrilor în prol transversal i
longitudinal. Compoziia emulsiei i a mixturilor asfaltice turnate se stabilete
prin încercri de laborator, pe baza materialelor care urmeaz s e puse în
oper avându-se în vedere urmtoarele condiii:
- începutul prizei s nu se produc înainte de 1 minut de la adugarea emulsiei
dar nu mai mult de 3 minute;
- amestecul s e uid i omogen;
- amestecul aternut în strat subire s elimine apa limpede în decurs de 15 –
20 de minute i s prezinte o aderen corespunztoare fa de stratul suport.
8 - Tehnologia meseriei
3. MATERIALE BITUMINOASE
Figura 4
10 - Tehnologia meseriei
Caracteristicile tehnice ale criblurilor sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Caracteristici Condiii tehnice
Sort 3-8 8 - 16 16 - 26
Coninut în granule:
- care rmân pe ciurul superior (dmax) în %, max. 5 5 5
- care trec prin ciurul inferior (dmin) în %, max. 10 10 10
Coecient de form în %, max. 25 25 25
Coninutul în impuriti:
- corpuri strine nu se admit
- coninut de fraciuni sub 0,09 mm în %, max. 1,2 1,0 0,50
- argil nu se admit
Sort 3-8 8 - 16 16 - 26
Uzur cu maina Los Angeles în %, max. 18
Rezisten la înghe – dezghe
- coecient de gelevitate (μg25) în %, max. 3 3 3
- sensibilitate la înghe (gL25)în %, max. 25 25 25
Tehnologia meseriei - 11
Bitumul articial, numit i bitum de petrol sau rezidual se obine din
distilarea petrolului asfaltic, care nu conine paran sau numai în cantiti
reduse.
Distilarea ieiului se face în trepte:
- distilarea primar prin care se obine ca reziduu pcura;
- distilarea secundar (realizat în vid), i pcura ind bogat în
hidrocarburi naftenice, se obine ca reziduu o mas asfaltoas. Aceast
mas asfaltoas constituie bitumul de distilare. Acesta poate mai
consistent sau mai moale dup cum s-au extras mai mult sau mai puin
din uleiurile coninute în pcur.
Pentru obinerea unui bitum corespunztor necesitilor rutiere, masa
asfaltoas este supus unui proces de oxidare prin suare cu aer la temperaturi
de 150°C.
Caracteristicile lianilor bituminoi sunt legate de:
- consisten,
- plasticitate,
- adezivitate.
Gradul de consisten al lianilor bituminoi în stare lichid se apreciaz
prin vâscozitatea lor.
Vâscozitatea reprezint rezistena pe care un lichid supus la forfecare
o opune la deplasarea particulelor sale. Rezistena la curgere se datoreaz
frecrii interioare dintre particulele uidului.
Vâscozitatea se msoar în mod convenional prin timpul necesar scurgerii
unei anumite cantiti de liant printr-un ajutaj cu dimensiuni stabilite.
Pentru determinarea vâscozitii se folosesc dou metode:
- vâscozitatea, exprimat în grade Engler, este raportul dintre timpul de
scurgere a unui volum de liat i timpul de scurgere a unui volum egal de
ap;
- alt procedeu exprim vâscozitatea prin timpul exprimat în secunde,
necesar scurgerii unei anumite cantiti de liant printr-un ajutaj de
diametru prescris.
Consistena lianilor în stare plastic sau solid, la temperatur obinuit,
se caracterizeaz prin penetraie. Prin penetraie se înelege adâncimea de
ptrundere ântr-o prob de bitum, exprimat în zecimi de milimetru a unui
ac cu anumite dimensiuni, în condiii de încrcare, durat i temperatur
denite.
Valoarea penetraiei indic tipul de bitum. Dup penetraie, bitumurile pot
moi, mijlocii i dure.
În legtur cu plasticitatea, bitumurile sunt plastice într-un anumit interval
de temperatur. În afara acestui interval bitumurile sunt solide sau lichide,
stri în care plasticitatea înceteaz.
12 - Tehnologia meseriei
La bitumuri, temperatura la care bitumul trece din stare plastic în stare
lichid, denumit punctul de înmuiere, se determin prin metoda inel i bil.
Temperatura la care bitumul nu mai este plastic i devine rigid se determin
prin metoda Fraass.
Adezivitatea reprezint rezistena pe care o opune la dezlipire o pelicul
de liant sub aciunea de inltrare a apei. Adezivitatea depinde atât de
proprietile bitumului cât i de cele ale agregatelor i se veric numai în
prezena apei.
În tehnologia asfaltului în loc de bitumuri topite prin înclzire se pot folosi
bitumuri uide la temperatura ambiant sub form de emulsie de bitumuri.
Emulsiile sunt sisteme eterogene formate din dou faze nemiscibile din
care una este dispersat n în masa celeilalte. Emulsiile de bitum sunt dispersii
ne ale bitumului în ap. Pentru ca cele dou faze s e miscibile se introduce
în sistem a treia substan cu rol stabilizator numit emulgator. Emulgatorii au
un dublu rol de a înlesni emulsionarea i de a micora tensiunea interfacial,
asigurând astfel stabilitatea emulsiei. Dup natura emulgatorului, emulsiile
de bitum pot bazice sau acide.
Emulsiile obinuite conin 50 – 60% bitum, 1 – 2% emulgatori i restul
ap. Ele se pot dilua în orice proporie cu apa.
Mixturi asfaltice
Mixturile asfaltice, realizate prin procedeul amestecului, folosite în
straturile de baz i îmbrcminte sunt:
- materiale anrobate;
- betoanele i mortarele asfaltice.
Anrobate bituminoase
Anrobatele bituminoase se pot executa la cald sau la rece.
Compactarea acestor mixturi aternute pe osea se realizeaz prin
cilindrare.
Anrobatele sunt un tip de mixturi asfaltice macroporoase, folosite în
straturile de baz ale sistemelor rutiere grele sau ca îmbrcmini tranzitorii
pentru drumurile locale (cunoscut ca îmbrcminte bituminoas uoar).
Aceste mixturi dup proporia de elemente ne pot avea volum de
goluri peste 4 % i limite de granulozitate mai largi ce pot îndeplinite de
materialele locale (balast, nisip, produse de carier nesortate).
Dimensiunea maxim a agregatului mineral folosit pentru prepararea
anrobatelor i puse în oper pentru straturile de baz i fundaii, pentru
îmbrcmini din beton de ciment este D < 20 mm (31,0 mm).
Dimensiunea maxim relativ mic permite limitarea segregrii i
obinerea unei bune omogeniti.
Condiiile de granulozitate pentru agregatele minerale sunt prezentate în
gura de mai jos.
Tehnologia meseriei - 13
Figura 5
Tehnologia meseriei - 15
Coninutul optim de liant se stabilete pe baza studiilor de laborator i
trebuie s se încadreze în anumite limite.
În compoziia mortarului asfaltic, nisipul de concasaj intr în amestec
cu nisipul natural în proporie de 50-75%, iar pentru betoanele asfaltice în
proporie de 50-70%. În alctuirea betonului rugos nu se folosete nisip
natural ci nisip de concasaj.
Agregatul mineral inueneaz proprietile mixturii asfaltice prin natura
i caracteristicile granulelor. Ele au o inuen direct asupra rezistenei la
ornieraj. Existena granulelor coluroase în mixtua asfaltic duce la creterea
rezistenei la forfecare datorit frecrii interne mai ridicate a scheletului
mineral.
De asemenea cresc calitile antiderapante ale suprafeei de rulare. Este
preferabil s se utilizeze în stratul de uzur agregate integral concasate, cu
toate ca aceasta conduce la diculti de compactare.
Inuena prii ne
Rolul principal de al prii ne este de a umple golurile scheletului
mineral conducând la creterea compactitii i ca urmare la o mai bun
impermeabilitate. Cazul extrem este al asfaltului turnat care cu un coninut al
prilor ne mergând pân la 25%, are un volum de goluri practic nul.
Partea n acioneaz, prin dozajul ei, asupra caracteristicilor mecanice
ale mixturii asfaltice i în special asupra rigiditii.
Cantitatea de parte n inueneaz grosimea lmului de liant. Grosimea
redus a lmului de liant conduce la anrobate mai rigide i mai puin
susceptibile la temperatur.
Folosirea unor rapoarte ridicate de pri-bitum inueneaz multe
caracteristici mecanice ale mixturilor asfaltice i în particular modulul
complex i rezistena la ornieraj.
Inuena liantului este cea mai important dintre toi factorii de
compoziie ai mixturilor asfaltice, deoarece comportamentul reologic al
mixturii bituminoase este legat direct de bitumul utilizat. Liantul inueneaz
caracteristicile mixturii asfaltice prin duritatea i mixajul su în mixtur.
Utilizarea unor bitumuri cu penetraie redus (bitumuri dure) se traduce
printr-o cretere important a modului de rigiditate i prin urmare, a
rezistenei la oboseal a straturilor bituminoase. Utilizarea unui bitum dur
duce la creterea rezistenei la ornieraj.
Creterea coninutului de bitum are efect imediat asupra compactitii
mixturii asfaltice prin creterea efectului de lubriant. Caracteristicile
mecanice (rezisten la compresiune i rezisten la întindere) cresc odat
cu creterea coninutului de liant pân la o anumit valoare, când se observ
o scdere a acestor rezistene. Dozajul optim se obine luând în considerare
agregatul mineral i mai ales grosimea stratului din mixtur asfaltic.
16 - Tehnologia meseriei
Rolul agregatelor pentru asigurarea rugozitatii suprafetei de rulare
Tehnologia meseriei - 17
Frecarea si rezistenta fata de tendinta la alunecare
Figura 7
Figura 8
Microtextura
Microtextura suprafetei rugoase este rezultatul existentei suprafetei
rugoase a ecarei granule care se aa in alcatuirea suprafetei de rulare. La
microtextura poate contribui insusi matricea realizata cu liant.
In cea mai mare parte a cazurilor, un drum devine alunecos din cauza
pierderii rugozitatii suprafetei agregatelor din alcatuirea stratului sau a
tratamentelor de suprafata. Pierderea acestor caracteristici se datoresc slefuirii
18 - Tehnologia meseriei
suprafetei pietrelor de anvelope vehiculelor care circula, conform gurii 9 de
mai jos:
Figura 9
Macrotextura
Macrotextura, asa cum s-a aratat mai inainte, determina rugozitatea
suprafetei drumului si rezulta din micile denivelari datorita asezarii granulelor
de forme si dimensiuni diferite.
Tratamentele de suprafata sunt invelisuri subtiri realizate pe suprafata
imbracamintilor rutiere prin stropirea uniforma si continua cu un liant
hidrocarbonat urmata de acoperire cu cribluri care se xeaza prin cilindrare.
Obtinerea unei suprafete rugoase se poate realiza si prin clutaj. Betonul
asfaltic rugos prin clutaj se executa prin tratarea stratului de uzura din beton
asfaltic n bogat in criblura, in faza nala a compactarii acestuia, cu criblura
sortul 8-16 mm, preanrobata.
Criblura se anrobeaza cu emulsie cationica astfel incat cantitatea de bitum
raportata la masa criblurii sa e de 1,5 – 1%.
Stratul de uzura se executa in mod obisnuit.
Raspandirea criblurii preanrobate se executa pe mixtura calda la temperatura
de 70 -90%, astfel incat sa se realizeze un strat uniform si continuu.
Se impune respectarea domeniului de temperatura deoarece in cazul unei
temperaturi peste 90o C, are loc o infruntare a criblurii in stratul suport si deci re-
ducerea rugozitatii geometrice si a rezistentei la alunecare, conform gurii 10.a.
Tehnologia meseriei - 19
Daca temperatura este sub 70oC are loc o acrosare insucienta a criblurii
preanrobate in stratul suport; caz in care, sub circulatie, criblura este extrasa si
aruncata de pneurile vehiculelor catre marginea soselei, conform gurii 10.b.
Tehnologia meseriei - 21
Figura 12
22 - Tehnologia meseriei
Figura 14
24 - Tehnologia meseriei
Controlul procesului tehnologic de producere a materialelor
bituminoase
Tehnologia meseriei - 25
4. TEHNOLOGIA DE EXECUIE
A ÎMBRCMINILOR ASFALTICE
Metode de aternere
Inainte ca operatia de asternere sa inceapa, toate surile si zonele
degradate ale drumului trebuie reparate.
Suprafata existenta trebuie sa e curatata si maturate; chiar daca suprafata
pe care se asterne mixture asfaltica este cea a unui strat care a fost executat
recent si aceasta necesita amorsarea cu emulsie de bitum. Aplicarea stratului
de mixture asfaltica se face numai dupa ce suprafata este perfect uscata.
Mixtura asfaltica este adusa cu autobasculantele si descarcate in buncarul
nisorului mecanic. Finisorul imprastie materialul de pe toata latimea
necesara in grosime uniforma la cota ceruta si realizata si o compactare
initiala. Compactarea nala va realizata de catre compactoare nisoare,
intr-un anumit interval de temperatura, cand bitumul serveste ca lubriant.
In cazul asfalturilor cilindrate pentru stratul de uzura in procesul
tehnologic mai intervine un utilaj specic, distribuitor de criblura sau nisip
bituminat.
Acest utilaj imprastie criblura bituminata pentru clutaj sau nisipul bitumat
in urma nisorului conform gurii 15 de mai jos:
Figura 15
26 - Tehnologia meseriei
Cantitatea de materiale
Cantitatea de material bituminos care se asterne intr-o zi depinde de
conditiile reale si de posibilitatile de organizare.
In general, cantitatile variaza in limite de la 150 la 300 t/zi la 180 – 350 t/
zi. Se pot asterne cantitati mai mari (daca tracul poate deviat din zona de
lucru) utilizand doua masini de asternut si trei cilindri compactori (gura 16).
In acest caz se pot asterne si 3000 de t/zi sau mai mult.
Figura 16
Aternerea manual
Aternerea mixturilor asfaltice se realizeaza mecanizat si numai in
anumite cazuri se apeleaza la procedeul manual. Aceste cazuri se refera la:
- suprafete mici;
- in zone greu accesibile pentru utilaje;
- reparatii, plombe.
Tehnologia meseriei - 27
Esential este ca si in procedeul manual, materialele sa e mentinute la
temperatura corespunzatoare.
Pentru a asigura uxul fabricii de prepararea si pentr a nu mentine blocat
mijlocul de transport auto pe toata durata de asternere a materialului provenit
dintr-un transport, materialul poate stocat in bazine incalzite si acoperite
pentru a-i mentine temperatura.
Inaintea de inceperea operatiei de asternere acea zona trebuie curatata si
amorsata.
Materialul este lopatat pe amplasament si apoi nivelat folosind greble
speciale.
Se va evita greblarea timp indelungat deoarece poate provoca segregarea
materialului. Pentru a asigura legatura cu suprafetele vechi se taie marginea
dupa planuri verticale. Materialul trebuie asternut la nivelul dorit pentru a
asigura uniformitatea caii.
Aternerea mecanizat
Aternerea mecanizat se face cu un utilaj conform proiect. Sunt folosite
rapartizoare cu limi între 1,5 – 2,5 m, care se deplaseaz pe roi iar grinda
nisoare lucreaz prin vibrare. Se pot folosi utilaje cu repartizoare cu limi
mai mari de 3 m care se deplaseaz, preferabil pe enile.
32 - Tehnologia meseriei
5. CONTROLUL CALITII ÎMBRCMINILOR ASFALTICE
Figura 17
Tehnologia meseriei - 35
Asternerea manuala
Majoritatea asternerilor manuale de material se fac pe benzi inguste de
pana la 2m latime cum ar in cazul trotuarelor sau a peticirii partii carosabile.
Cotele de nivel ale marginilor acestor suprafete sunt bine determinate de
cotele de pe borduri si de la limita trotuarului in cazul trotuarelor, sau de catre
cotele de nivel ale suprafetei ce inconjoara peticul. Operaiunea se realizeaz
cu ajutorul unei greble cu care materialul se întinde corespunzator pentru a
putea realiza cotele de nivel cerute ele suprafetei in aceasta situatie.
Daca suprafata de asternut manual este relativ lata, va aproape imposibil
sa se obtina un bun rezultat fara a folosi cote de nivel intermediare. Cea mai
obisnuita cale de a furniza aceasta informatie este cu ajutorul unei grile
alcatuita din calupuri de lemn, tarusi din lemn sau cupoane de metal amplasati
la 3 sau 5m, avand marcata cota de nivel a suprafetei. Cand se asterne material
pe suprafata tare a unui drum existent, este de obicei imposibil sa realizam
cotele de nivel cu nimic altceva decat folosind ca martori pavele din lemn
amplasate pe suprafata.
Factorii care afecteaza calitatea suprafetei de rulare
In afara de necesitatea de a utiliza un sistem de control al cotelor de nivel
care sa e corespunzator scopului, exista un numar de alti factori care pot
afecta calitatea suprafetei de rulare.
Urmeaza o lista a problemelor potentiale care necesita a se lua in
considerare.
Neuniformitatea stratului suport (substratul).
Daca stratul suport (adica suprafata existenta) este neuniforma nu se
poate realiza o suprafata plana buna prin simpla acoperire cu un strat de
imbracaminte rutiera. Desi suprafata ce se realizeaza imediat in spatele
repartizatorului poate satisfacatoare, ea rezulta din grosimi variabile ale
unui material nou compactat neuniform. Când suprafata este circulat prile
mai groase se vor tasa mai mult decât prile mai subiri i se va produce ceea
ce se numete compactare diferentiala.
Când suprafaa existent este neuniform umturile trebuie tiate iar
adânciturile umplute pentru a îndeprta partea cea mai rea a neregularitilor.
Prile ridicate sunt în mod obinuit îndeprtate cu nite maini ce aplic
procedee la cald sau la rece pentru refacerea planeitii. Adânciturile sunt
umplute cu un material asemntor celui din îmbrcminte, folosit ca material
de nivelare, scopul este de a realiza un strat conform cerinelor din proiect.
Substrat cu vascozitate scazuta
Daca materialul pentru o imbracaminte este asternut in stare calda pe
un strat alcatuit din material cu vascozitate scazuta sau cu intarire (priza)
intarziata, caldura va avea ca efect inmuierea materialului suport. Acest
proces conduce la deformarea stratului suport cand se cilindreaza materialul
din imbracaminte.
36 - Tehnologia meseriei
In scopul de a evita aceasta situatie sau stratul suport vechi se inlocuieste,
sau se foloseste in imbracaminte un material cu o temperatura de asternere
mai scazuta. De exemplu, o imbracaminte din macadam bitumat poate
folosita in locul unui beton asfaltic cilindrat.
Marimea agregatelor minerale.
Cand dimensiunea agregatelor minerale din materialul nou este prea
redusa fata de grosimea stratului, atunci materialul este supus unei deplasari
orizontale de cilindrii compactorului si suprafata rezulta cu urme (fagase).
De asemenea daca agregatele minerale au dimensiunea prea mare grinda
nivelatoare a repartizatorului aluneca pe muchiile agregatelor sau produce
fagase de antrenare a materialului. Acestea vor impiedica obtinerea cotelor
de nivel corecte si vor reduce durabilitatea materialului prin mentinerea lui in
apa ce se acumuleaza.
Continuitatea aprovizionarii cu material.
Cotele de nivel satisfacatoare se pot obtine cand exista o continuitate in
aprovizionarea cu material.
Grinda nivelatoare se reazem pe suprafaa materialului care trece pe sub
aceasta. O întrerupere a aprovizionrii cu material face ca grinda nivelatoare
s se afunde în material i s produc o suprafa de tipul celei artate în
gura 18 de mai jos. Aceasta nu numai ca afecteaza calitatea de rulare dar va
reduce si durata de serviciu a imbracamintii.
Figura 18
Tehnologia meseriei - 37
Operaiunea de aternere
Urmtoarele aspecte principale trebuie urmrite când se aterne material
cu ajutorul repartizatorului:
- partea frontal a grinzii nivelatoare trebuie s e curat;
- placa compactoare trebuie s e corect reglat;
- grinda nivelatoare trebuie s e înclzit înainte de începerea lucrului;
- o aprovizionare constant cu material trebuie meninut la distribuitorul
elicoidal al repartizatorului i la grinda nivelatoare;
- materialul aternut manual longitudinal repartizatorului trebuie înlturat
pentru a permite o compactare suplimentar de ctre compactor;
- o reducere trebuie fcut la rosturi pentru a putea compacta materialul
nou aternut.
Temperaturi
Temperatura medie de livrare este de 130°C. Temperaturile maxime de
stocare sunt în limitele 155°C - 175°C i astfel va inuena în mic msur
temperaturile de livrare.
Materialul trebuie aternut în general la temperatur minim de livrare. El
trebuie s e destul de erbinte pentru a permite realizarea cilindrrii înainte
ca temperatura s scad sub valoarea minim de cilindrare.
Când materialul se aterne manual trebuie dat atenie ca el s se menin
în stare cald. Gramada de material se acoper cu prelate i se aterne în strat
cât de repede înainte de a deveni prea rece i nelucrabil.
Tehnologia cilindrrii
Deoarece cilindrarea este ultima operaie ce are loc, ea va determina
efectiv calitatea nal a suprafeei. O împingere excesiv în faa tamburului
se produce când cilindrarea se face la temperatur prea ridicat sau cu vitez
prea mare. Deformaiile plastice (permanente) sunt cauzate de asemenea
de oprirea sau întoarcerea roilor cilindrului pe materialul cald. Cilindrarea
trebuie continuat pân ce urmele lasate de roile compactorului dispar.
Figura 19
40 - Tehnologia meseriei
de serviciu maxim. Prin durabilitate se înelege aceast durat de serviciu.
Îmbrcmintea drumului trebuie s suporte încrcrile din trac i aciunea
factorilor de clim pe o durat de ani cât mai mare posibil i în acelai timp
s-i menin forma i rezistent la derapare.
Defectele suprafeei pot permite apelor s se inltreze pân la nivelul
stratului de fundaie i a pmântului suport ceea ce antreneaz o scdere a
capacitii portante a acestuia. Apa inltrat în straturile rutiere prin îngheare
distruge coeziunea materialului, urmat de dislocarea lui i de apariia
gropilor, distrugerea rosturilor sau chiar umturi locale.
Factorii care inueneaz durabilitatea suprafeei:
- rezistena straturilor de baz i de fundaie;
- calitatea materialelor folosite în îmbrcminte;
- metodele de aternere i de compactare a materialelor în strat.
Rezistena straturilor suport ale îmbrcminii
Dei straturile de suprafa repartizeaz încrcturile date de trac unui
anumit spaiu este esenial ca straturile suport s e sucient de rezistente fa
de solicitrile la care sunt supuse. În cazul unui drum nou, îmbrcmintea,
stratul de baz i cel de fundaie trebuie sa aib rezistena corespunztoare
pentru a suporta solicitrile date de trac, chiar i în condiiile în care
pmântul suport are caracteristici de portan mai slabe.
Pentru reînnoirea îmbrcminii este esenial ca drumul existent s e
sucient de rezistent pentru a folosi aceluiai scop.
Ca un drum reînnoit s aib în totalitate aceiai durat de serviciu
este necesar ca toate straturile componente s e aduse la acelai nivel de
rezisten. Orice zon fr rezisten a îmbrcminii, cum ar gropile,
traneele temporare sau zonele surate trebuie s e reparate înainte de
reînnoirea îmbrcminii.
Suprafeele la care se constat o cedare a fundaiei trebuie sacricate,
materialul îndeprtat i reconstruit complet. Când nu se recurge la acest
procedeu îmbrcmintea nou se va rupe în aceste zone fr rezisten ca
urmare a transmiterii pe grosimea ei a deformrilor i surilor.
Alegerea materialelor pentru realizarea durabilitatii
Materialele pentru îmbrcminte se realizeaz cu liani bituminoi pentru a
lega între ele agregatele minerale i a conferi pe ansamblu o impermeabilizare.
Lianii trebuie s aib o vâscozitate ridicat (rezisten mare la curgere) astfel
c el s nu se deformeze sub încrcrile produse de trac ori s se înmoaie pe
timp cald.
Agregatele minerale din mixturile asfaltice sunt alctuite dintr-un anumit
amestec de diferite dimensiuni (adic au o granulozitate continu) astfel ca
ele s se împneze reciproc i s formeze pe ansamblu o structur stabil i
rezistent.
Tehnologia meseriei - 41
Aceste caracteristici confer materialului capacitatea de a suporta
încrcturile din trac i aciunea factorilor de clim, adic mresc
durabilitatea. În general cu cât stratul de material este mai aproape de
suprafaa drumului cu atât mai mare vor solicitrile din trac i cele
produse de factorii climatici. Pentru îmbrcminte cele mai bune materiale se
dovedesc a cele alctuite cu liani care au o vâscozitate mare i cu agregate
minerale cu granulozitate continu, obinându-se o structur dens.
46 - Tehnologia meseriei
Pentru drumurile intens circulate normale pentru cantitatile de raspandire
sunt cuprinse intre urmatoarele limite:
- criblura 15/25 mm: 9,5 la 12 kg/m² (=105 la 85 m²/tona)
- criblura 8/15 mm: 7,5 la 9,5 kg/m² (=135 la 105 m²/tona)
Criblurile trebuie sa e din roci dure, rugoase cu marimea 15/25 sau 8/15
mm.
Dupa raspandirea criblurii, urmatoarea operatie foarte importanta este
cilindrarea ei, pentru a o incastra corect in stratul suport. Daca cilindrarea
este excesiva intreaga macrotextura de suprafata se pierde. Cand granulele
de criblura sunt slab incastrate in stratul suport ele pot smulse sub actiunea
tracului sau slabite prin actiunea repetata a inghetului.
Masurarea rezistentei la derapare a suprafetei drumului.
Rezistenta la derapare a suprafetei drumului depinde de macrostructura
lui, de microstructura agregatelor minerale si de conditiile de clima. Sunt
disponibile diverse aparate pentru a simula actiunea unui vehicul care
aluneca, iar dintre acestea cel mai simplu se dovedeste a Testerul portabil
pentru determinarea rezistentei la derapare. Valorile obtinute cu acest aparat
sunt numite “valorile rezistentei la derapare” (Skid rezistence value = SRV).
Schema aparatului prezentat conform gurii de mai jos:
Figura 20
Aparatul este amplasat pe suprafata drumului si reglat astfel ca baza lui
sa e in pozitie orizontala. Tija verticala este reglata pe inaltime astfel ca
placuta de cauciuc a pendulului sa e in contact cand oscileaza pe suprafata
drumului. Bratul pendulului se aduce in pozitie orizontala si se blocheaza
dispozitivul de xare - eliberare, iar acul indicator de pe cadran se aduce in
pozitie verticala.
Tehnologia meseriei - 47
Cand se elibereaza pendulul din dispozitivul de retinere el se deplaseaza
spre fata drumului cu care intra in frecare prin placuta de cauciuc si antreneaza
in miscare acul indicator al scalei aparatului. Cu cat acul indicator este deplasat
mai inspre partea stanga a scalei cu atat frecarea pe suprafata drumului a fost
mai mica si deci mai redusa valoarea rezistentei la deplasare (SRV).
Operatia se repeta de cel putin trei ori, cand aceste valori sunt destul
de apropiate ele se considera acceptabile. Daca nu sunt apropiate se repeta
incercarea pana se obtine acest lucru.
Intocmai ca testul petei de nisip, testul rezistentei la derapare poate
folosit pentru a urmari schimbarile valorilor rezistentei la derapare ale unui
drum. De asemenea, testul poate utilizat si in situatii mai aparte cum ar
receptia unei lucrari noi sau dupa un accident. In aceasta situatie se poate
determina daca rezistenta la derapare a fost unul din factorii care a favorizat
accidentul.
Masurarea rezistentei la uzura a agregatelor minerale.
Este o incercare de laborator prin care se masoara cantitatea cu care se
uzeaza un esantion de agregate minerale care au fost supuse unei solicitari
standard de uzura. Incercarea este folosita pentru a evalua calitatea agregatelor
minerale pentru a corespunde utilizarii lor in alcatuirea straturilor de rulare
(imbracaminti de drumuri) sau pentru compararea calitatii diferitelor tipuri
de agregate. Un esantion de agregate minerale pregatit in anumite conditii
este supus unei actiuni de uzura standard, dupa care se determina procedeul
de material mai mic decat o anumita dimensiune rezultat si se calculeaza un
coecient de calitate.
Procedeul de uzura se realizeaza cu masini diferite dupa cum urmeaza:
a) masina Deval care este alcatuita din doi cilindrici metalici, xati in
pozitie inclinata fata de un ax orizontal in jurul caruia se rotesc, supune
agregatele minerale unei operatii de uzura prin frecare reciproca
intere granule. Dupa 10000 de rotatii ale cilindrilor metalici, sortul de
material testat este cernut folosind o sita cu latura ochiului de 1,5 mm
sau un ciur cu diametrul ochiului de 2 mm. Fractiunea de material mai
mica de 1,5 mm sau 2 mm, exprimata in procente, ce s-a desprins din
granulele initiale, da o indicatie asupra rezistentei la uzura.
Coecientul de calitate se calculeaza cu relatia:
C = 40/F
unde F este fractiunea mai mica de 1,5 mm sau 2 mm, in %.
Dupa valorile coecientului de calitate agregatele minerale sunt apreciate
astfel:
- cu rezistenta la uzura mica, C < 7;
- cu rezistenta la uzura medie, C = 7 - 9;
- cu rezistenta la uzura acceptabila, C = 9 – 11;
48 - Tehnologia meseriei
- cu rezistenta la uzura buna, C = 11 – 13;
- cu rezistenta la uzura foarte buna, C = 13 – 15.
Pentru macadam se admit agregate minerale cu un coecient de calitate
intre 9 si 13 iar pentru betoanele asfaltice criblurile cu un coecient de calitate
intre 9 si 11.
Incercarea cu masina Deval (gura 21.a) se poate face si in prezenta apei
prin inchiderea etansa a cilindrilor metalici. Incercarea este mai apropiata de
conditii reale de solicitare a agregatelor minerale si pune in evidenta faptul ca
la agregatele provenite din roci semidure sau slabe coecientul de calitate se
reduce ca valoare la jumatate sau mai mult. In cazul acesta, agregatele pentru
macadam trebuie sa ateste un coecient de calitate mai mare decat 6.
Figura 21.a
Figura 21.b
Tehnologia meseriei - 49
50 - Tehnologia meseriei
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ASFALTATOR”
Matematic aplicat - 1
2 - Matematic aplicat
CAPITOLUL I
Întâlnim numere naturale atunci când numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de msurare.
Sczând pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducând i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se
efectueaz adunri, scderi, înmuliri i împriri.
Numerele întregi se folosesc i în unele msurri, ca de exemplu în msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N ®0, 1, 2, 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor naturale;
N* = ®1, 2, 3, 4... ¾, pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = ®0, r 1, r 2, r 3, r 4... ¾, sau ®...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... ¾, pentru
mulimea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - ®0¾.
Adunarea numerelor întregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (întregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (întregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c în calcule putem efectua adunrile indiferent
în ce ordine. De exemplu, putem calcula:
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr întreg
are un opus, notat – a, care este i el numr întreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului întreg b din numrul întreg a poate înlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
EXERCI II
1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unitilor 2 i care s e cât mai mici posibile.
2) A) Un numr este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este numrul"
B) Alt numr este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este numrul"
3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest numr"
B) Alt numr este cu 855 mai mic decât 15.258. Aai acest numr.
4) Efectuai adunrile:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) Efectuai scderile:
a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971;
e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.
6) Aranjai în ordine cresctoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) Efectuai calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)
f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);
l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);
n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);
o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).
8) Stabilii dac este adevrat sau nu:
a. (+10) + (-9) (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) ! (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) (-2) + (+3);
e) (+18) – (+15) ! (+18) – (+5).
9) În dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul
în alte dou vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
s aib celalalt vas"
54 - Matematic aplicat
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
Atunci când „lum pri dintr-un întreg” sau când msurm segmente,
suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat întregi. De fapt, a fost
nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz,
de obicei cu litera Q.
Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate scris ca fracie m , în care numratorul m este un numr întreg, iar
n
numitorul n un numr natural, diferit de 0.
m
Numerele raionale negative pot scrise în forma - n , unde m i n sunt
numere naturale (iar n 0). De exemplu, numrul raional 10 poate scris
m -6 m
- 10 sau - 5 . Numerele raionale pot scrise în forma + n , sau n , unde m
6 3
i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem 5
3
m 2m 3m 4m
n = 2n = 3n = 4n
Numerele m i n pot alese prime între ele, în care caz fracia se numete
ireductibil.
Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem în vedere ca = m : n.
Exemple: în loc de se mai scrie i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se
scrie i -0,75.
Dac încercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6),
trecând perioada între paranteze. La fel, 481 = 5,34444... = 5,3(4).
90
Matematic aplicat - 57
În general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci în dreapta virgulei
apare un numr nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad.
S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
în form de fracie 7 , iar 0,(12) se scrie în form de fracie 12 sau (dup
9 99
simplicarea cu 3).
Numrul raional 3,(52) se transform în fracie în felul urmtor:
352-3 349
3,(52) = 99 = 99
Numrul raional 3,5(2) se transform în fracie în felul urmtor:
3,5(2) = 352-35 = 317
90 90
Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile
obinuite, inând îns seama de virgul. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCIII
1) Sunt prime între ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23
3 6 9 21
18 27 72 45
b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27
a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59
3 21 15 5 8 9 27 29 60 61
5) Scriei în form de fracie numerele raionale:
a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .
5 2 14 3 6 7 9 3 9 4
58 - Matematic aplicat
4. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR NATURALE
1
a:b=axb
Dac numerele sunt scrise în form de fracie, împrirea se face
înmulind deîmpritul cu inversul împritorului sau, altfel spus, „înmulind
cu fracia rsturnat”. Dac numerele sunt scrise zecimal, împrirea se face
dup regulile obinuite.
EXERCIII
1) Efectuai înmulirile:
Matematic aplicat - 59
5. EXTRAGEREA RDCINII PTRATE DIN NUMERE
RAIONALE POZITIVE. APROXIMRI
În general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un
numr raional a astfel încât p = a2.
Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative.
Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a2
cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit
rdcin ptrat a lui p i va notat astfel: .
Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui
64; = 8. Numrul 3 este rdcina ptrat a lui 9 , dar - 3 nu este rdcina
4 16 4
ptrat a lui .
60 - Matematic aplicat
Matematic aplicat - 61
Obinem ca rezultat 27,43. Aadar 752,4049 este ptrat perfect i
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
Calculai:
62 - Matematic aplicat
CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
Exemplu:
De câte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea
acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm.
Avem , deci limea este de dou ori mai mic decât
lungimea.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
p
Raportul de forma 100 (p Q, p
0) se numete raport procentual.
p se citete „p la sut” sau „p procente” i înseamn p .
100
Exerciii:
3. tiind c
76
4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul 4 ?
5. Numrul a este de 5 ori mai mic decât numrul b i 1 din numrul c.
7
Calculai:
a. Raportul dintre a i b;
b. Raportul dintre a i c;
c. Raportul dintre 5 i 1 ;
7
d. Raportul dintre c i b;
e. De câte ori este mai mare c decât b;
f. Cât la sut din b este c.
64 - Matematic aplicat
CAPITOLUL 3
UNITI DE MSUR
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;
1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.
Pentru a transforma o unitate de msur în alta, utilizm urmtoarea schem:
km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2
Matematic aplicat - 65
C. Uniti de msur pentru volum, transformri:
Exerciii:
1. Transformai in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
5. Transformai în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3;
3250 dm3; 4500 cm3.
66 - Matematic aplicat
6. Calculai volumul unui cub cu latura de 8 cm.
Matematic aplicat - 67
CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vârful unghiului
>OA i >OB = laturile unghiului
drept ascuit
m ( O) = 90o m ( A) 90o
obtuz ascuit
m ( B) > 90o m ( C) = 180o
68 - Matematic aplicat
Dou unghiuri cu msurile egale se numesc unghiuri congruente.
Notaie:
congruent
m ( O) = m ( OI); AOB AI OI BI
AOB BOC AI OI CI BI OI CI
Matematic aplicat - 69
Unghiuri opuse la vârf sunt dou unghiuri care au acelai vârf i laturile
unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
AOB AI OI BI opuse la vârf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care
prin intersecia lor formeaz un unghi drept (patru unghiuri drepte).
a A b, (a, b) = 90o
Distana de la un punct la o dreapt este perpendiculara dus din acel punct
pe dreapt.
A a
AB A a
>AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
70 - Matematic aplicat
Unghiuri adiacente sunt dou unghiuri proprii care au vârful comun, o
latur comun, iar celelalte dou laturi sunt situate de o parte i de alta a
dreptei care conine latura comun.
TRIUNGHIUL
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
Matematic aplicat - 71
2) dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
72 - Matematic aplicat
2) Bisectoarea interioar este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi.
Cele trei bisectoare se interesecteaz într-un punct notat de obicei cu I, care
este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice
punct al bisectoarei este egal deprtat de laturile unghiului respectiv.
Matematic aplicat - 73
Punctul de intersecie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris
triunghiului.
Mediatoarea i bisectoarea sunt guri geometrice formate din puncte care au
toate o aceeai proprietate.
Cazurile de congruen:
Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte dou laturi i
unghiul cuprins între ele respectiv congruente.
Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au câte o latur
i unghiurile alturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv
congruente.
74 - Matematic aplicat
Se obinuiete a se rezuma (i nota) astfel:
Cazul 1: LUL (latur, unghi, latur)
Cazul 2: ULU (unghi, latur, unghi)
Cazul 3: LLL (latur, latur, latur)
Dac triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen au
urmtoarea formulare:
Cazul 1: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
catetele respectiv congruente.
Cazul 2: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au câte o
catet i câte unul dintre unghiurile ascuite congruente.
1
Cazul 1 : Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
ipotenuzele congruente i câte unul dintre unghiurile ascuite
congruente.
1
Cazul 2 : Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
ipotenuzele i câte o catet respectiv congruente.
DREPTE PARALELE
4 i 6 unghiuri alterne
3 i 5 interne congruente
Consecine:
1. Într-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60o.
2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral
4. Într-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
76 - Matematic aplicat
Deniie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numete
bisectoare exterioar a triunghiului.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Matematic aplicat - 77
Segmentul care unete dou vârfuri opuse se numete diagonal.
>BD@ i >AC@ = diagonale
Suma msurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o.
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ >DC@; >BC@ >AD@
2. Unghiurile opuse sunt congruente: A C; B D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta în prti congruente:
78 - Matematic aplicat
2. Rombul este paralelogramul care are dou laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
AD // BC; AD BC; AD = baza mic
BC = baza mare
Înlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE A BC; AE A AD
>AE@ = înlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
Matematic aplicat - 79
Proprieti:
1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: A B; D C.
2. Diagonalele sunt congruente: >AC@ >BD@; DE A AB
80 - Matematic aplicat
CERCUL
Unghiuri în cerc
Matematic aplicat - 81
3. Unghiul format de o coard i tangenta
într-o extremitate a ei (tangenta ind o
dreapt care are un singur punct comun
cu cercul):
82 - Matematic aplicat
Numrul diagonalelor unui poligon este:
nr. diag. = unde n este numrul laturilor poligonului.
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat
Matematic aplicat - 83
ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
b
5. Ptratul
84 - Matematic aplicat
6. ROMBUL i orice poligon cu diagonalele perpendiculare
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
Matematic aplicat - 85
CAPITOLUL 5
GEOMETRIE ÎN SPAIU
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
1. Poliedre
86 - Matematic aplicat
Clasicare:
a) prisma, dreapt sau oblic;
b) piramida, regulat sau oarecare;
c) trunchiul de piramid
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
Al = aria lateral
Ab = aria bazei
At = aria total
h = înlimea
BIO A (ABC)
Al = suma ariilor feelor laterale
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei înmulit cu înlimea (Al = P * h)
Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se întâlnesc în acelai vârf, d = diagonala.
Matematic aplicat - 87
Cubul
Piramida
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
înlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
Într-o piramid regulat, înlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.
88 - Matematic aplicat
VO = h o putem determina din:
'VOM dreptunghic în O
'VOA dreptunghic în O
VM = aI o putem determina din:
'VOM dreptunghic în O
'VMA dreptunghic în M
Dac baza unei piramide este un triunghi, piramida se numete tetraedru.
Dac muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numete
tetraedru regulat.
Volumul unui tetraedru este un numr egal cu o treime din produsul dintre
aria unei fee i înlimea care este perpendicular pe ea (în orice tetraedru).
Trunchiul de piramid
Matematic aplicat - 89
Dac trunchiul de piramid provine dintr-o piramid regulat, el se numete
trunchi de piramid regulat. Feele laterale sunt trapeze isoscele.
90 - Matematic aplicat
Unde V i VI sunt volumele a dou piramide asemenea.
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Matematic aplicat - 91
Trunchiul de con
Sfera
Calota sferic
92 - Matematic aplicat
ARII I VOLUME
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
Matematic aplicat - 93
5. Piramid regulat
8. Cilindrul
94 - Matematic aplicat
9.Conul
Matematic aplicat - 95
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
ÎN MESERIA DE
“ASFALTATOR”
Noiunea de pia.
Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa
desemneaz sfera economic în care producia de mrfuri apare sub form de
ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. Într-o asemenea accepiune,
sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma
actelor de vânzare-cumprare are în vedere, pe de o parte, producia total de
mrfuri, iar pe de alt parte, întregul consum, atât productiv, cât i neproductiv.
Totodat, respectivul concept are în vedere, atât relaiile care au ca obiect
un bun oarecare, cât i relaiile care se refer la sfera serviciilor, e c este
vorba de utilizri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destinaii
privind consumul individual.
În plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, înainte de a intra în consum,
prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie,
generând o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin
ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de
schimb, natura diferit a subiecilor care apar în relaiile de pia, localizarea
pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentând în consecin o structur deosebit de complex.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, într-
adevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, difereniat, inându-se seama de structura sa
secvenial.
Una din pieele importante este piaa construciilor care îi pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de pia.
1. Structura funcional
Funciile organizaiei
Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaa noastr de
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm la el. Ne organizm
timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmân, întâlnirile de
afaceri, întâlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a crete eciena i calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional.
Într-o întreprindere, organizarea se refer, în mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii
funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc,
dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn c pentru aceeai structur
administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru
realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice întreprindere s existe mai multe variante de structuri
administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca
s se realizeze o organizare structural i funcional cât mai ecient. Acest
rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se
acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ
i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide
i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c se
pot modica oricând este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare
permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele câmpului
de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea
se refer la modul în care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o
organizaie în componente funcionale din ce în ce mai mici, se realizeaz de
ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub
forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea rmei const în stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii,
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 103
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc,
compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice i sociale, în vederea realizrii în cele mai bune condiii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergur întreaga rm sau numai o parte
component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci
când se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece
de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea
obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face în mod
programat i controlabil.
Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr innit
de soluii teoretice. În practic, se încearc obinerea unei soluii optime, dar
de cele mai multe ori se accept o soluie sucient de bun, care s satisfac
cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una
funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se
condiioneaz în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale.
Managementul ca tiin, încearc s gseasc cea mai bun corelare dintre
cele dou structuri i integrarea lor în funcionalitatea organizaiei. Structura
funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile
Exist o anumit dinamic a lor în timp, ca o reacie necesar de adaptare
la schimbrile produse în mediul extern organizaiei. Orice organizaie are
o structur funcional generic, în sensul c întreg spectrul de activiti se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urmtoarele categorii:
activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale,
activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei
categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producie,
c) comercial,
d) nanciar-contabil,
e) de personal.
Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune în mai
multe activiti. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe
atribuii. Continuând aceast descompunere de sus în jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint o component de baz a
104 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare
unei singure persoane”.
La descompunerea atribuiilor în sarcini se au în vedere calicarea,
cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se
raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important
este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea
depinzând de contextul operaional al rmei. Într-o rm mic, procesul de
descompunere este foarte redus, ecare angajat ind încrcat cu cât mai multe
sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene.
Organizaia
Într-o rm mare, procesul de munc se descompune în componente
cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, într-o rm
dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de munc în componente tot mai mici se modic
în timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere
al muncii în entiti omogene cât mai mici i nu denirea rigid i cantitativ
a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca
multe dintre activitile i sarcinile denite într-un anumit context de munc
s dispar. De exemplu, în urm cu dou decenii, introducerea datelor în
calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o rm care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o
activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut
i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor.
Funcia de cercetare-dezvoltare
Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi
cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme.
Funcia de producie
Funcia de producie se poate descompune într-o serie de activiti, care
depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm. În sens
generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea,
lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor
i a rezultatelor acestora; întreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional.
Funcia comercial
Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea
conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant.
Ea se realizeaz în dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers,
dinspre organizaie spre mediul extern.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 105
Funcia nanciar-contabil
În condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciar-
contabile a crescut tot mai mult, atât pentru rme cât i pentru instituiile
publice. În realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
Organizarea antierului
antierul este spaiul în care se execut o construcie prevzut cu toate
dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje,
ci de comunicaii, etc.).
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc
de desfurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabilete urmtoarele:
- construcii provizorii i instalaiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate),
- ordinea i termenele în care se vor executa lucrrile,
- ordinea i termenele în care se vor aduce pe antier echipele de muncitori
de alte specialiti.
Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce
urmeaz a se desfura în antier:
- vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- vericarea materialelor i a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru în activitatea specic,
- curarea, nivelarea i compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrrii.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele în care trebuie
realizate lucrrile precum i termenul de punere în funciune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse în planul de organizare atrage
dup sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în
mod corect.
Formaiile de munc
Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai în formaii de munc.
Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete
formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor.
Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre
un ef se numete echip, respectiv ef de echip. În cadrul echipei intr
muncitori de diferite calicri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru
pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul
programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 135
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre
ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.
3. Normativele de munca
1. SCOP
1.1. Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la utilizarea sculelor i uneltelor
de mân.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza lucratorilor care utilizeaza scule i unelte de
mân.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
2.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie
2.3. E.M. – Echipament de munca
2.4. I.P.S.M.– Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
1.1. Instruciuni de utilizare, întreinere, revizii, reparaii scule i
unelte de mân
1.2. Legea nr. 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in Munca.
1.3. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare
a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
1.4. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru locul de munca
1.5. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori
a echipamentelor de munca
1.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
1.7. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
1.8. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
1.9. Normativ intern de acordare a EIP
144 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorul General / Directorii de Sucursala / Sei de santiere si
sei punctelor de lucru asigura conditiile de securitatea si sanatatea
muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire
profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta la utilizarea
uneltelor si sculelor de mana.
5.2. Instruirea personalului se face conform prevederilor legii 319/2006
si a HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319.
5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentelor instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
6.1. PREVEDERI GENERALE
7. INREGISTRARI
7.1. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea
in munca
1. SCOP
1.1. Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la manipularea manuala
a maselor si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea
procesului de munca.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care manipuleaza manual
mase (sarcini).
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie - orice echipament
destinat a purtat sau mânuit de un lucrtor pentru a-l proteja
împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s îi pun în pericol
securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment
sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv
3.3. E.M. – Echipament de munca - orice main, aparat, unealt sau
instalaie folosit în munc
3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
3.5. Loc de munc - Locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 149
în cldirile întreprinderii i / sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria
întreprinderii i / sau unitii la care lucrtorul are acces în cadrul
desfurrii activitii
3.6. Lucrtor - Persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii,
inclusiv studenii, elevii în perioada efecturii stagiului de practic,
precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia
peroanelor care presteaz activiti casnice
3.7. Pericol grav i iminent de accidentare - Situaia concret, real
i actual creia îi lipsete doar prilejul declanator pentru a produce
un accident în orice moment.
3.8. Manipularea manuala a materialelor (maselor) – Operatiile de
transport / sustinere a unei mase de unul sau mai multi lucratori, inclusiv
ridicarea, aezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei
mase care datorit caracteristicilor acesteia sau condiiilor ergonomice
necorespunztoare, prezint riscuri pentru lucrtori, în special afeciuni
dorsolombare.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare
a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime
de securitate si sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care
prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare
4.5. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
4.6. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori
a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
4.7. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru santiere temporare sau mobile
4.8 . Normativ intern de acordare a EIP
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorul General / Director Sucursala / Sef Santier asigura conditiile
de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de
munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii
de siguranta a lucrarilor manipulare manuala a maselor.
150 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
5.2. Instruirea personalului se face conform legii 319/2006 si a HGR nr.
1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319
5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
6.1 Fiecare lucrtor trebuie s îi desfoare activitatea, în conformitate
cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile primite
din partea angajatorului, astfel încât s nu expun la pericol de
accidentare sau îmbolnvire profesional, atât propria persoan, cât
i alte persoane care pot afectate de aciunile sau omisiunile sale în
timpul procesului de munc.
6.2 Efortul muscular dezvoltat la manipularea manuala a maselor
provoaca o crestere a ritmului cardiac, respirator si a energiei
calorice.
6.3 Sub inuenta efortului muscular si a greutatii masei manipulate
pot sa apara afectiuni grave la articulatii si in special afectiuni
dorsolombare. Fenomenele pot sa apara cu atit mai devreme cu cat
efortul zic, caracteristicele maselor si ale mediului de munca sunt :
- mai grele;
- ritm de manipulare intens;
- gabarit mare;
- ridicarea/ depunerea se face cu bustul aplecat;
- apucate si depuse la distanta mare pe verticala;
- manipulate prin rasucirea bustului;
- corpul se aa intr-o pozitie instabila;
- nu exista sucient spatiu liber, in special pe verticala;
- solul sau planul de sprijin prezinta denivelari;
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului
este necorespunzatoare;
- perioada insucienta de repaus ziologic sau de recuperare.
6.4 In functie de postura lucratorului forta care se exercit la nivelul
vertebrelor lombare poate diferita (exemplu la manipularea unei
mase de 50 kg, fora poate de 750 daN sau de 150 daN).
6.5 Pentru reducerea fortei, masa trebuie apucata astfel incat, centrul de
greutate al lucrtorului sa e cit mai aproape posibil de centrul de
greutate al masei (vezi gura 1).
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 151
Figura nr. 1
Masa maxima in Kg
Mijloace de transport Inclinarea terenului:
Femei Barbati
0. 1. 2. 3
a.) Cu roaba pe teren
consolidat sau pe
50 75 10 % ÷ 20 %
scanduri.
b. ) Cu carucioare
prevazute cu 3 sau
4 roti impinse cu
forta bratelor pe 100 130 1 % ÷ 10 %
teren neted .
1.SCOP
Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare i/sau îmbolnvire profesional i asigurarea celor mai bune
condiii în desfurarea procesului de munc.
2.DOMENIUL
Este obligatorie la STATIA DE MIXTURI ASFALTICE
3.DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1. I.P.S.S.M. – Instruciune proprie de securitate i sntate a
muncii;
3.2. P.T.E. – Procedur tehnic de execuie;
3.3. S.S.M. – Securitate i sntate în munc;
3.4. L. 319 / 2006 – Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 /
2006 ;
3.5. H.G - ri – Hotarari Guvernamentale pe domenii de activitate;
3.6. E.I.P. – Echipament individual de protecie;
3.7. E.M. – Echipament de munca;
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 155
3.8. B.C. - Buletinul Construciilor;
3.9. R.O.F. – Regulament de ordine i funcionare;
3.10. R.O.I. – Regulament de ordine interioar;
3.11. F.P. – Fia postului;
4. DOCUMENTE DE REFERIN
5. RESPONSABILITATI
6.2. Uscarea
6.2.1. Uscatorul
- In timpul functionarii nu atingeti uscatorul;
1. Deconectare
- Componentele la care se efectueaza lucrari de intretinere trebuie
deconectate de la reteaua de alimentare;
- Operatorul statiei trebuie sa e informat cu privire la componenta
electrica ce trebuie deconectata;
- Intrerupatoarele principale oprite trebuie marcate cu un semn de
identicare;
- Semnele trebuie sa indice cine efectueaza lucrarea de intretinere si ce
lucrare se efectueaza
166 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
2. Securizare impotriva reconectarii
4. Impamantarea si scurtcircuitarea
- Inainte de lucrul la echipamentele electrice, acestea trebuie legate la
pamant si scurtcircuitate
6.9.3. Sudura
- Operatorul trebuie sa se asigure ca operatiile de sudura, taiere cu
acara si slefuire sunt efectuate numai cu acordul expres in scris al
sefului statiei de mixturi asfaltice;
- Uleiul si combustibilii sunt usor inamabili si pot exploda in amestec
cu aerul. Este interzisa taierea, sudarea sau slefuirea in apropierea
acestor substante.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 167
- In timpul lucrarilor de sudura la si in rezervoare, silozuri si containere
de depozitare, curatati zona de lucru. Indepartati reziduurile si gazele
inamabile inainte de sudare.
- Inainte de efectuarea lucrarilor de sudura, taiere cu acara si slefuire,
personalul de intretinere trebuie sa se asigure ca locul de munca si zona
inconjuratoare sunt curate, fara praf si alte materiale inamabile. Zona
de lucru trebuie curatata de grasimi si uleiuri;
- La locul de sudura, ardere sau slefuire trebuie sa existe un stingator de
incendiu;
Dupa incheierea lucrarilor de sudua, zona de lucru trebuie lasata sa se raceasca
la temperatura camerei si apoi trebuie vericata cu privire la posibile surse
de aprindere.
REGULI DE COMPORTAMENT
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
- aplicare;
ACCIDENT
2008 - eliminare riscuri;
- comportament adecvat.
NU TE CONSIDERA UN LEU !
1.SCOP
Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare i/sau îmbolnvire profesional i asigurarea celor mai bune
condiii în desfurarea procesului de munc.
3.DEFINITII SI PRESCURTARI
4. DOCUMENTE DE REFERIN
4.1. Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006 ;
4.2. Norme Metodologice de Aplicare a Legii 319 / 2006 ;
4.3. Normativ de acordare a E.I.P.;
4.4. P.T.E. –XV.1 – 01, IPSSM-XV.1-01 ;
4.5. Hotarari Guvernamentale - H.G nr. 115, H.G nr. 300, H.G nr. 971,
H.G nr. 1.048, H.G nr. 1.051, H.G nr. 1.136, H.G nr. 1.146,
H.G nr. 1.218;
4.6. Documentaia si tehnologii de executie;
4.7. Buletinul Construciilor vol. 5 – 6 – 7 – 8 / 1993;
4.8. Regulament de ordine i funcionare;
4.9. Regulament de ordine interioar;
4.10. Fia postului;
5. RESPONSABILITATI
ECHIPA DE MUNCA
Pericol de arsuri Pericol de surprindere de catre
6. INSTRUIREA
REGULI DE COMPORTAMENT
1. SCOP
1.1. Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la utilizarea si conducerea
vibrocompactorului.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care deserveste vibrocompactorul.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie - orice echipament
destinat a purtat sau mânuit de un lucrtor pentru a-l proteja
împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s îi pun în
pericol securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice
supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv
3.3. E.M. – Echipament de munca - orice main, aparat, unealt sau
instalaie folosit în munc
3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
3.5. Loc de munc - Locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat în
cldirile întreprinderii i / sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria
întreprinderii i / sau unitii la care lucrtorul are acces în cadrul
desfurrii activitii
3.6. Lucrtor - Persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii,
inclusiv studenii, elevii în perioada efecturii stagiului de practic,
precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu
excepia persoanelor care presteaz activiti casnice.
3.7. Pericol grav i iminent de accidentare - Situaia concret, real i
actual creia îi lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un
accident în orice moment.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a
prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 181
4.5. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
4.6. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santiere temporare sau mobile
4.7. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca
4.8. Normativ intern de acordare a EIP
5. RESPONSABILITATI
Directorul General / Director Sucursala / Sef Santier societatii asigura
conditiile de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor
de munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de
siguranta a lucrarilor.
5.2. Instruirea personalului se face conform Legii 319/2006 si a HGR
1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319
5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
UTILIZARE NECONFORMA CU PRESCRIPTIILE
Nu se lucreaza cu vibrare pe beton dur intarit, pe strat de bitum legat sau
pe teren inghetat.
Pornirea si functionarea masinii in zone cu pericol de explozie este strict
interzisa.
TRACTAREA MASINII
În mod obligatoriu se utilizeaz stanga de tractare.
Viteza max. de tractare 1km/h, distanta max.de tractare 500 m.
La slbirea frânei lamelare, masina se va asigura împotriva deplasrii
accidentale.
PORNIREA MASINII
Înainte de pornire
Masina va comandat numai de pe scaunul de comand.
Se vor utiliza numai masinile la care lucrrile de întretinere au fost
executate în mod regulat.
Se va face însusirea cunostintelor referitoare la elementele de comand si
utilizare, la modul de lucru al masinii si la domeniile de utilizare.
Se va folosi echipamentul individual de protectie (casc, incaltaminte de
protectie, imbracaminte de protectie, etc.).
Înainte de urcarea la postul de comand al masinii, se veric dac:
O
se gsesc persoane sau obstacole lâng sau sub masin;
O
masina a fost curtat de substante uleioase sau inamabile;
O
toate mânerele, treptele si platformele sunt curtate de unsoare, ulei,
combustibili, noroi, zpad sau gheat;
O
capota motorului este inchis si încuiat.
La urcarea pe masin se vor folosi treptele si mânerele special prevzute.
Înainte de pornire se veric dac:
O
masina prezint defectiuni constatate vizual;
O
toate dispozitivele de protectie sunt bine xate;
O
directia, frânele, elementele de comand, sistemul de iluminare si
avertizare sonor (claxon) functioneaz;
O
scaunul este corect reglat;
Nu se va porni masina cu dispozitive, lmpi de control si avertizare si
elemente de comand defecte.
Pornirea
Masina se va porni si se va conduce numai de pe scaunul postului de comand.
Pentru pornire toate manetele de comand se vor aduce în pozitia ”ZERO”.
DEPLASAREA MASINII
La trecerea prin pasaje, peste poduri, prin tuneluri, linii electrice, etc. se va
pstra în permanent distanta corespunztoare fata de celelalte autovehicule.
PARCAREA MASINII
Masina se parcheaz pe un teren plan si portant.
Înainte de prsirea masinii:
O
se aduce maneta de deplasare în pozitia ”ZERO”;
O
se actioneaz frâna de parcare;
O
se opreste motorul si se scoate cheia din contactul de pornire;
O
se asigur masina împotriva utilizrii nepermise.
Coborârea de pe masin nu se face prin sritur ci se vor folosi treapta
si mânerele prevzute în acest scop.
Masinile parcate, care prezint un obstacol, vor asigurate vizibil
corespunztor.
Masina se asigur împotriva alunecrii prin punerea în fata sau în
spatele rulourilor a calelor metalice.
ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL
Se va evita inspirarea de vapori de combustibil.
Alimentarea se face numai cu motorul oprit.
Folosirea focului deschis si fumatul sunt interzise.
Se va evita vrsarea de combustibil. În caz c se vars combustibil, acesta
se colecteaz, evitându-se inltratia în pmânt.
LUCRRI DE ÎNTRETINERE
Lucrrile de întretinere trebuie executate numai de personal calicat si
autorizat pentru aceste lucrri.
În cazul lucrrilor de montaj si întretinere peste înltimea corpului se vor
utiliza dispozitivele de urcare si platformele de munc prescrise pentru acest
lucru sau altele reglementate în privinta securittii.
Este interzis executarea lucrrilor de întretinere când masina se
deplaseaz sau când motorul este pornit.
LUCRRI LA BATERIE
În cazul lucrrilor la baterie nu se fumeaz si se evit focul deschis.
186 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
LUCRRI DE CURTARE
Lucrrile de curtare se realizeaz numai cu motorul oprit.
Nu se vor utiliza niciodat pentru curtare benzin sau alte substante usor
inamabile.
În cazul curtrii cu dispozitiv de curtare cu jet de abur, toate
componentele electrice si materialele izolatoare nu vor expuse direct jetului
ci se acoper în prealabil.
A se evita ptrunderea jetului de ap în instalatia de esapament si în ltrul
de aer.
ÎNCRCAREA
Înainte de ridicarea masinii, se introduce întotdeauna sistemul de asigurare
a articulatiei.
A se utiliza numai utilaje de ridicare sigure si portante
În stare de suspendare, este permis doar o usoar pendulare a masinii.
O
Pentru ridicarea masinii se utilizeaz cele patru urechi de ridicare de la
reazme.
Încrcarea cu benzi de ridicare
Banda de ridicare nu are voie s prezinte deteriorri vizibile, care ar putea
inuenta siguranta acesteia. Nu se mai utilizeaz, ci se vor utiliza ustensile de
ridicare normale.
Se introduce sistemul de blocare al articulatiilor.
O Se rabateaz sistemul de protectie împotriva vandalismului peste placa
de bord.
7. INREGISTRARI
PROTECTIA MEDIULUI
1. Introducere
Dup provenien
¾ poluare natural: biologic, zico-chimic, antropic;
¾ poluare industrial: agricol, din transporturi, menajer;
Dup natura poluanilor
¾ poluare zic: termic, fonic (sonor), radioactiv,
electromagnetic;
¾ poluare chimic: cu carbon i derivaii acestuia, cu compuii
sulfului, ourului sau ai azotului, compui cu metale grele, materiale
plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
¾ poluare biologic: prin contaminarea mediilor inhalate i ingerate,
prin modicri ale biocenozelor i invazii de specii animale
i vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
INSTALATIE - orice unitate tehnic staionar sau mobil precum i
orice alt activitate direct legat, sub aspect tehnic, cu activitile unitilor
staionare/mobile aate pe acelai amplasament, care poate produce emisii i
efecte asupra mediului;
¾ poluare estetic: degradarea peisajelor datorit urbanizrii,
industriei, sistematizrii eronat concepute;
Dup starea zic a poluantului (factorul care, aat în mediu în cantiti ce
depesc optimul pentru una sau mai multe specii, are aciune toxic)
¾ poluare cu lichide;
¾ poluare cu substane solide;
¾ poluare cu gaze i pulberi.
3. Denitii
4. Legislatie aplicabila
O
Ordonanta de urgenta 195/2005 privind protectia mediului aprobata
prin Legea 265/2006
O OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr.
426/ 2001, modicata si completata de OUG nr. 61/2006, aprobata prin
Legea 27/2007;
O
HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprizând deseurile, inclusiv deseurile periculoase
O
Se va depozita in butoaie PFL, containere inchise sau cutii de carton,
termoizolatein locuri racoroase, uscate, bine ventilate, departe de surse
de foc si materiale incompatibile.
O
Se transporta in cisterne termoizolate, amenajate special, prevazute cu
sistem de incalzire, descarcare si golire completa a bitumului.
O
Fumatul si focul deschis interzise !
O
Se utilizeaza mijloace de protectia
corpului acordandu-se atentie starii in
care se aa:
O
Ochelarii de protectie.
O Sorturi de protectie.
O Masusi de protectie.
O
Cisme.
O
Se vor asigura sisteme de ventilare
locala pentru dispersia noxelor.
O
Fumatul, mancatul, bautul si
pastrarea alimentelor in spatiul de
lucru sunt interzise.
Scurgeri accidentale
O
Se anunta pompierii, telefon …………
O
Sursele de incendiu se sting cu chimicale
uscate, dioxid de carbon, spume numai dupa ce
s-a oprit complet scurgerea
PRIMUL AJUTOR
In caz de inhalare
O
intoxicatul trebuie scos imediat la aer curat.
O
se face respiratie articiala si se solicita asistenta
medicala daca este cazul
I. Introducere
Organizare Caracteristici
Poate autorizat s desfoare o activitate independent în baza
Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar la Ociul registrului
Persoana zic
comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul
PF
Unic.
Nu are personalitate juridic.
Se constituie între membrii unei familii cu gospodrie
Asociaia familiala,
comun, în baza aceluiai normativ i proceduri ca i
AF
persoan zic. Nu are personalitate juridic.
numai cu capitalul
nelimitat nelimitat i solidar,
Rspunderea subscris, cu numai cu capitalul
(cu averea cu excepia asociailor
întreprinztorului excepia asociailor subscris
personal) comanditari
comanditari
Autorizarea primriei x - - -
Rezervare rm x x x x
Dovada sediu x x x x
Constituire dosar x x x x
Înregistrare în Registrul
x x x x
Comerului
Se obine personal
Se obine prin
Autorizarea funcionrii de la autoritile Biroul Unic Biroul Unic
Biroul Unic
competente
La ce instituii trebuie s
Primrie i CCI CCI CCI CCI
mearg întreprinztorul
Contabilitate în Contabilitate în
Contabilitate în Contabilitate în
Evidena nanciar contabil partid partid
comandit dubl partid dubl
simpl dubl
Impozit pe venitul
Sistemul de impozitare Impozit pe prot Impozit pe prot Impozit pe prot
anual
2. Înregistrarea comerciantului
11 Certicatul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x în natur la capitalul social subscris
12. Dovada intabulrii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
15. Declaraie cu privire la averea deinut (original, x x Obligatoriu pentru asociaii care rspund
sub semntura privata) nelimitat i solidar pentru obligaiile
sociale
16. Acte privind activitatea comercial anterioar În lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus i legalizat pentru
constitutiv în numele i pe seama fondatorului, nerezideni
persoan juridic (original)
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
1. Prima întrebare:
Ce este un plan de afaceri?
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci când
îi construieti o cas; trebuie ca înainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hârtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
2. A doua întrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
Înainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate în mintea oricrui întreprinztor
parcurgând câteva etape:
3. A treia întrebare
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
c. Analiza pieei
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
„Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te îndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrât s porneti
pentru a atinge i împlini viziunea este strategia rmei tale.
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înelege afacerea în sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în
jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse
de acei oameni. Parafrazând zicala popular “omul snete locul” putem
fr îndoial arma c “managerul snete afacerea”. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie s-i pun întrebri de genul:
c. Analiza pieei
Clienii notri
• Cine sunt clienii ti ?
• Firme sau persoane zice ?
• Cum se poate segmenta piaa ta ?
• Cum este piaa potenial împrit din punct de vedere geograc ?
• tii cât de mare este volumul pieei poteniale ?
• Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ?
Concurena
• Ce tii despre concuren ?
• Câi angajai au ? Ce for de vânzare ?
• Ce cote de pia au ?
• Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
• Ce strategii de pre are concurena ?
• Dar strategii de comunicare/reclam ?
Piaa
• Cum apreciezi c vor evolua vânzrile ?
• Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
• Ai o strategie de produs ?
• Ai stabilit o politic de distribuie ?
• Ai o politic de pre i condiii de plat ?
• Te-ai gândit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?
Costuri curente:
• Materii prime
• Materiale consumabile, materiale auxiliare,
• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime i bonusuri
• Costuri de training i formare personal
• Impozite i taxe locale
• Servicii externe
- Contabilitate
- Consultan scal
- Consultan juridic
- Consultan în management
- Consultan IT
- Consultant PR
Costuri de spaiu
- Spaiu de birouri
- Spaiu de producie
- Spaiu de vânzri
- Spaiu de depozitare
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s fundamentm în mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de întrebare (justicate) în
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
Costuri de investiii: Costuri conexe investiiei: Alte costuri
• cldiri • infrastructura • Cheltuieli de proiect/
• echipamente • ap investment management
• maini • gaz • Cheltuieli pentru
• alte bunuri de capital • curent iniializare în
• canalizare • scopul utilizrii noilor
• drum de acces echipamente
• Reabilitri amenajri • Cheltuieli pentru probe
• asigurarea normelor de tehnologice
protecia muncii, de
protecia mediului
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva decât anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare în modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate decât tot eronat i deci complet inutil.
212 - Modul de desfurare a activitii de liber întreprinztor
g. Anexe
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de înregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Pondere în
Numele Adresa (sediul) Capital social
%
• Care sunt „punctele tari” care te determin s crezi c vei avea succes ?
• Cunotine tehnologice
B1. ISTORIC
MANAGEMENT
Nume i prenume Funcia Studii/Specializri
PERSONAL
Detaliere pe activiti
1. Produsele/serviciile actuale:
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Proprietate Închiriate
Denumire Destinaie
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere
Prezentai locul unde rma îi desfoar activitatea i cum sunt asigurate
utilitile necesare (energie electric, ap, canal).
C. Analiza pieei
1. Principalii clieni:
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export
Firm concurent
Produs/serviciu oferit pieei Denumirea rmei/ rmelor Ponderea pe pia( %)
1. Clieni poteniali:
(Descriei ce strategie de marketing ai gândit s aplicai, cum ai identicat
clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identica noi piee, etc.)
2
Clieni 3
interni
Total piaa intern
2
Clieni 3
externi
Total export
2. Concureni poteniali:
Alte avantaje:
Pondere în
Produse/grupe de produse cifra de afaceri Forme de desfacer e(%)
(%)
Total cheltuieli
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Materii prime
Materiale auxiliare
Subansamble
Administraie / Management
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
TOTAL
(Detaliai volumul vânzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
F. Proiecii nanciare
Anul
N-2 N-1 N
Rata curent a lichiditii
Rata rapid a lichiditii
Rata de recuperare a creanelor
Rata protului
Rata solvabilitii
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vânzri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri i Cheltuieli 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costul Bunurilor Vândute Materii
prime i materiale Combustibili 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
i energie Servicii subcontractate
Altele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vândute 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative i de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Desfacere
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare total
Venituri / Costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total venituri / costuri nete din 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
dobânzi
Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot / Pierdere din Activitatea
Extraordinar
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Prot / Pierdere
Extraordinar
VENIT NET ÎNAINTE DE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITARE
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Pltite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Proturi repartizate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Exploatare
Numerar din Activitatea
Financiar
Prot din Activitatea Financiar 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
ANUAL DE NUMERAR
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITOLUL 3
2. Bilanul
În ce scop De unde
s-au cheltuit banii rmei tale? provin banii rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate Capital propriu
Imobilizri necorporale Capital social
Imobilizri corporale Rezultatul exerciiului
Imobilizri nanciare Rezerve
Active circulante
Stocuri Provizioane pentru riscuri i
Creane cheltuieli
Disponibiliti
Datorii totale
Conturi de regularizare - activ Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
ACTIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat cum au fost consumate
resursele atrase de rm. Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
= sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut rma:
de la cldiri, utilaje, mijloace de transport, pân la licenele i brevetele pe
care le deine.
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEP IONAL
REZULTATUL NET
a) Metoda direct
5. Exemplu
ACTIV PASIV
Active imobilizate
Capital propriu
licen fabricaie 1.000.000
Capital social 5.000.000
utilaj 2.500.000
Active circulante
Stocuri materii prime 1.000.000 Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Disponibiliti 1.500.000
Datorii totale 1.000.000
Conturi de regularizare - activ
Credit pe termen scurt
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INIIAL 0
Încasri din vânzarea produselor 1.200.000
Încasri din dobânzi bancare 8.000
TOTAL ÎNCASRI 1.208.000
Pli materiale 500.000
Pli salarii 350.000
Pli dobânzi 10.000
Pli impozit pe prot 54.880
TOTAL PLI 914.880
SOLD LUN 293.120
SOLD FINAL (Sold iniial + Încasri – Pli) 293.120
2. PROPRIETATEA
3. LIBERA INITIATIVA
PROBLEME DE DISCUTAT
TEXT DE COMENTAT
Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 243
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu exist reete-miracol pentru un CV. A gsi o slujb bun este
rezultanta a 70% investiie personal (i) de energie i a numai 30%
transpunere în practic a unor metode de cercetare i cunotine de
specialitate …;
5. … i, totui, exist dou reete-miracol: cantitatea de munc investit
i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi.
EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “înspimânt” i îi
face s “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent
întâlnitele întrebri pe care tinerii (i) le pun atunci când trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: “Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
…”; “Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! …“; “Nu
este mai bine s … srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! …“;
“Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pân
acum ?! …“; etc.
În consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
“rubrici” a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
înscris în funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, crono-
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 253
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s înscriei rmele i posturile în care ai lucrat în ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, începei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pân în prezent; etc.
În nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s înscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut în decursul carierei dumneavoastr profesionale i, în
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele “excepionale” pe care le avei ! … ). Nu înscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere decât în situaiile în care suntei în cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s înscriei perioadele în care
ai lucrat i evitai (pân la nivel de … interdicie !) s menionai cazurile
(înc destul de frecvente) de genul “… omer între … i … 2005” sau “… dat
afar pentru motive disciplinare la … 2008… “. Dei unii autori recomand
înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) “problem” nu poate “soluionat” decât în cadrul interviului. În
ne, nu emitei pretenii (exigene) în cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor în
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
“omiterea” total a oricror “aniti” i/sau “realizri” politice. Acestea nu
pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg”
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.
Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat
Experien profesional:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor calicat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Formare profesional:
Calicari:
a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic
proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.
Abiliti:
Limbi strine: Engleza - debutant
Cunotine operare PC: WORD,
Principale trsturi de caracter: dinamism; delitate; înalt capacitate de
efort; comunicativitate
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile în grup
Referine :
Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
– Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
– Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen “caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 259
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu
sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”
– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Al Dvs.
FII ATENT!
– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
– Pastreaza o copie a scrisorii.
– Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
– Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
260 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
– Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si graca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma graca nala sunt foarte importante. Verica claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Verica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.
O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea
„limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul
pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
„increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam”
momentele interviului ... in acelasi context, va imperativ necesar sa stim sa:
• m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
• apelam si utilizam, ecient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau „interpretari”;
• spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
• ne controlam stresul, emotiile etc.;
• comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semnicatia deplasarii privirii – etc.);
262 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
• acceptam ca decizia nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”,
„necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a reinuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;
Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 – 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
• rolul amabilului;
• rolul agresivului;
• rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa e formulate in
binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor , de regula, exemplicate
prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semnicativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice,
ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!...).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
„nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 263
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul:
„400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-
ar sucient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze
... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor
264 - Iniiere în cutarea unui loc de munc
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat”
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, del, personalitatea si ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va
de natura sa modice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aate in fata si, mai ales, nu... va deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul”
Indiferentului va impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui
sa m deloc mirati daca Indiferentul va persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu
seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”;
„Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’
romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”,
comisia doreste sa verice daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de
„rol” intalni, „aplicandu-i”, ecaruia, cel mai oportun si ecace „tratament”;
Iniiere în cutarea unui loc de munc - 265
in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra
va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, ecient, din „situatii-limita” si,
mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;
indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), „pierderea” in amanunte nesemnicative, „talentul” de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne
vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
(„ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!”...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.