Universitatea „Politehnica” Din București

AZOTAT DE AMONIU

Student: Georgescu Diana Mihaela

An: IV
Grupă: 1541 C
Profesor coordinator: Sl.dr.ing.-ec. Olga Maria
Cristina Bucovetchi

1
 CUPRINS

1. Introducere ……………………………………………………………………………. 3
1.1. Scopul proiectului …………………………………………………………. 3
1.2. Descrierea substantei …………………………………………………. 3

2. Date tehnice ale substantei ……………………………………………….. 22

2.1. Identificarea substantei ………………………………………………………. 22

2.2. Utilizări relevante identificate ale substanței sau amestecului și utilizările

contraindicate ………………………………………………………………… 22

2.3. Efecte adverse ale proprietăților fizice și chimice asupra sănătății umane
și mediului …………………………………………………………………. 5

3.Transportul substanței și riscurile implicate …………………… 6

3.1. Ruta substanței de la producător la furnizor ……………………… 8

3.2. Elemente de etichetare …………………………………………………………… 8

3.3 Condiții speciale de transport ………………………………………………….. 10

3.4. Scenarii și probabilități de risc ……………………………………………….. 11

3.5. Identificarea riscului si calcularea acestuia …………………….... 13

3.6. Matricea de risc ……………………………………………………………………………. 17

3.7. Calcularea riscului ............................................................................. 23

4. Tratarea riscurilor ………………………………………………………………………. 28

5. Bibliografie ....................................................29

2
 1. Introducere

1.1. Scopul proiectului

Scopul priectului este de a identifica si interpreta potentialele
riscuri ale transportului de azotat de amoniu, prin creearea de
scenarii de risc și remedierea acestora. În vederea realizării
proiectului se folosesc informații dobandite la cursul de
“Managementul riscurilor” și informații de pe diferite site-uri web.

1.2. Descrierea substanței

Azotatul de amoniu este o substanță anorganică
monoconstituentă, fiind clasificat ca substanță oxidantă și iritantă
pentru ochi, conform regulamentului (CE) numar 1272/2008 și
substanță periculoasă la transport, conform ADR, RID și IMDG.

Deobicei metoda de transport folosită este ambalarea în saci.

În continuare sunt prezentate elementele principale, asa cum

sunt ele in fișa tehnică a substanței, în conformitate cu
prevederile legale.

2. Date tehnice ale substanței

2.1. Identificarea substanței

3
Denumire: NITRAT DE AMONIU

Alte denumiri: AZOTAT DE AMONIU, SAREA DE AMONIU A

ACIDULUI AZOTIC

Denumire IUPAC: AMMONIUM NITRATE

Clasificarea în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.1272/2008

(CLP)

Clase/Categorii de pericol: Solid oxidant, Categoria 3

Lezarea gravă a ochilor/iritarea ochilor,

categoria 2

Fraze de pericol H: H 272 - Poate agrava un incendiu; oxidant

H 319 - Provoacă o iritare gravă a ochilor

Proprietati fizice si chimice

a) Stare fizică: solid (granule de culoare albă sau slab colorată)

b) Mirosul: Inodor
c) Punct de fierbere: >210 ºC (se descompune înainte de a
fierbe)
d) Punct de topire: 169,6 ºC (la 1013 hPa)
e) Densitate relativă: 1,72 (la 20 ºC)
f) Solubilitate în apă: >100 g/L (la 20 ºC)

2.2. Utilizări relevante identificate ale

substanței sau amestecului și utilizările
contraindicate
Utilizări identificate

Uz industrial:

4
 a) Fabricarea substanței inclusiv manipularea, depozitarea și
controlul calității
b) Prelevarea de probe, încărcarea, umplerea, transferul,
eliminarea, ambalarea substanței (încărcarea, descărcarea) în
instalații specializate Depozitarea
c) Transferul substanței în containere mici (linii de umplere
specializate, inclusive cântărirea)
d) Controlul calității
e) Utilizarea nitratului de amoniu în obținerea de preparate pentru
adezivi și etanșanți, explozibili, îngrășăminte și substanțe
chimice pentru tratarea apelor
f) Utilizarea nitratului de amoniu ca intermediar în sinteza altor
substanțe

Uz profesional:

a) Utilizarea îngrășămintelor pe bază de nitrat de amoniu -

fertilizare cu îngrășământ lichid în câmp deschis (pulverizare
neindustrială)
b) Utilizarea îngrășămintelor pe bază de nitrat de amoniu -
fertilizare cu îngrășământ lichid a solului
c) Utilizarea îngrășămintelor pe bază de nitrat de amoniu -
fertilizare cu îngrășământ în câmp deschis

Uz de către consumatori - Fertilizare în câmp deschis

Utilizări contraindicate

Azotatul de amoniu este o substanță în cazul căreia se aplică

interdicțiile, limitările și obligațiile de raportare corespunzătoare,
așa cum acestea sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 98/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind
comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi și a Anexei
XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European
Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea,
5
autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) cu
modificările și completările ulterioare.

2.3. Efecte adverse ale proprietăților

fizice și chimice asupra sănătății umane și
mediului.
Pericole pentru om / sănătate

Acest produs nu este periculos dacă este manipulat

corect. Totuși, se va ține seama de următoarele aspecte:

 contact cu pielea: poate produce iritații la contact

prelungit
 contact cu ochii: poate produce iritarea acestora la
contact prelungit sau repetat
 ingerare: în cantități mici nu are efecte toxice; în
cantități mari poate genera deranjamente
gastrointestinale, iar în cazuri extreme (în mod
special la copii) formarea methemoglobinemiei, așa
zisul sindrom “blue baby” și poate cauza apariția
cianozei (sesizată prin albăstrirea buzelor)
 inhalare: concentrații mari de praf conținând acest
produs pot cauza iritații ale nasului și ale căilor
respiratorii, având ca simptoame dureri de gât și
tuse

Pericole pentru mediu:

Nu s-a efectuat o evaluare a riscului asupra mediului

deoarece nitratul de amoniu este puțin periculos pentru
organismele acvatice. Datorită pericolului mic asupra
organismelor acvatice și a efectului principal, eutroficarea,

6
 substanța este considerată de legea Comunitară/națională ca
nepericuloasă pentru mediu.

Pericol de aprindere sau explozie

Îngrășământul în sine nu este combustibil, dar poate

întreține combustia chiar și în absența aerului. La cca. 170 °C se
topește, descompunându-se relativ lent în amoniac și acid
azotic. La peste 200 °C descompunerea este rapidă și dacă nu
se iau măsuri imediate de răcire prin stropire cu o cantitate
maxim posibilă de apă (inundare efectivă), reacția de
descompunere poate deveni o reacție în lanț, produșii de
descompunere (oxizii de azot) catalizând reacția care se poate
transforma în orice clipă în explozie. Îngrășământul poate să se
aprindă și să ardă la temperaturi mari (peste 400 °C) cu
descompunere simultană în oxizi de azot, descompunere care se
poate transforma în explozie în cazul contaminării cu materiale
incompatibile precum combustibili (benzină, motorină),
lubrifianți (vaseline, uleiuri) și pulberi metalice

3.Transportul substanței și riscurile implicate

3.1. Ruta substanței de la producător la

furnizor

7
 Transportul consta in livrarea a 90t de substanta (azotat de
amoniu)

Substanța va parcurge ruta Tîrgu Mures – Budapesta, distanța

fiind de 553 km într-un timp de 8 ore și 45 de minute astfel:

Încarcarea se face de la fabrica Azomureș (Strada Gheorghe

Doja nr. 300, Tîrgu Mureş). Tansportul va parcurge traseul
autostrada A3 - Drumul european E60 – Drumul National DN1,
urmând a trece granița prin punctul de trecere de la Borș (jud.
Oradea), apoi urmând autostrada M3 până în orașul Budaros din
Ungaria, unde va descărca transportul la sediul fabricii Corax-Bioner
din Budapesta.

Timp încarcare: 30 minute

Timp de parcurgere a rutei: 7 ore, dupa 4 ore de mers șoferul

va face o pauză obligatorie de 45 de minute la primul popas de pe
traseu

Timp descărcare: 30 minute

3.2. Elemente de etichetare

Potrivit legii, substanță trebuie etichetata coresspunzător
normelor in vigoare

8
 1. Etichetare CLP
 Numele substanței Îngrăsământ cu azotat de amoniu
 Numar de înregistrare ECHA: 01-2119490981-27-
0064
 Număr EINECS: 229-347-8
 Producător: Azomureș S.A. Tg. Mureș, strada
Ghoerghe Doja, nr. 300, tel: 0040-265253700,
România
 Fax: 0040-265252986, E-mail:
office@azomureș.com, www.azomureș.com
 Telefon de urgență: 0040-21.318.36.06, orar de
funcționare: luni-vineri – 08:00-15:00
 Pictograme pentru pericol: simboluri
 GHSO3 – flacară peste cerc, solid oxidant, categoria
3
 GHSO7 – semnul exclamării, iritarea ochilor,
categoria 2
 Cuvânt de avertizare: Atenție

Fig 1. Fig. 2

GHSO3 GHSO7

Oxidant Pericol

2. Etichetare UE (conform ADR)

Numele substanței Îngrăsământ cu azotat de amoniu

Eticheta CE, număr EINECS: 229-347-8

9
Producător: Azomureș S.A. Tg. Mureș, strada Ghoerghe Doja, nr.
300, tel: 0040-265253700, România

Fax: 0040-265252986, E-mail: office@azomureș.com,

www.azomureș.com

Telefon de urgență: 0040-21.318.36.06, orar de funcționare: luni-

vineri – 08:00-15:00

Clasa 5.1 – substanțe comburante

Conținutul: AZOT TOTAL (N); AZOT AMONIACAL; AZOT NITRIC

Simbol de pericol:

Fig. 3

Oxidant

3.3 Condiții speciale de transport

Norme de transport ADR

Numărul ONU (UN): 2067

Denumirea corectă ONU pentru expediție: Îngrășăminte cu

azotat de amoniu

Clasa de pericol pentru transport: clasă de pericol 5.1 –

substanțe comburante O2 (solide), numărul de identificare pericol 50,
etichetă 5.1

Grupa de alimentare: Grupa III

10
 Prevederi speciale: Încărcare, descărcare, manipulare – CV24

Vrac – AP6, AP7, VC1, VC2

Categoria de transport/codul de restricție în

tunel – 3 (E)

3.4. Scenarii și probabilități de risc

1. Întarziere la încarcare

Producatorul sufera o intarziere la incarcare si tirul trebuie sa

astepte.

Tip de risc: Risc de factor uman

Elemente afectate: Timpul de livrare al comenzii

2. Greșirea destinatarului

Soferul primeste o adresa gresita de livrare.

Tip de risc: Risc de factor uman

Elemente afectate: Timpul de livrare

3. Pană

Pe drum soferul sparge unul dintre cauciucuri.

Tip de risc: Risc de factor uman

Elemente afectate: Timpul de livrare, echipamente

4. Condiții meteorologice nefavorabile

11
 In timpul traseului condiitle meteo se inrautatesc facand
imposibila continuarea deplasarii in conditii de siguranta

Tip de risc: Risc natural

Elemente afectate: Timpul de livrare

5. Încărcătura este oprită la vamă

Controlorii de la vama observa nereguli in actele de transport si retin

incarcatura pana la clarificarea situatiei.

Tip de risc: Risc legal

Elemente afectate:

 Timp de livrare,
 Reputatia firmei,
 Personal

6. Încărcătura nu a fost ambalată

corespunzător

Incarcatura a fost paletata incorect, sau sacii nu au fost sigilati

corespunzator, acestea avand posibilitatea sa conduca la un accident

Tip de risc: Risc de factor uman

Elemente afectate:

 Echipamente,
 Elemente externe (alti participanti la trafic)

7. Răsturnare
12
Autotirul se rastoarna pe carosabil datorita pierderii controlului
tirului

Tip de risc: Risc de factor uman

Elemente afectate:

 Incarcatura
 Utilaje

8. Accident rutier rezultat cu victime

Pe traseu se produce un accident ce are ca rezultat ranirea unei/mai

multor persoane

Tip de risc: Risc de factor uman

Elemente de risc:

 Utilaje
 Personal
 Factori externi (participanti la trafic)

9. Incendiu provocat de o defecțiune a motorului

Tirul sufera o defectiune la motor, acesta aprinzandu-se.

Tip de risc: Risc de factor tehnologic

Elemente afectate:

 Utilaje

10. Atac terorist

13
Datorita substantei folosite transportul devine tinta unor teroristi.

Tip de risc: Risc de factor major

Elemente afectate:

 Utilaje
 Personal
 Incarcatura

3.5. Identificarea riscului si calcularea

acestuia
Diagrama Ishikawa sau „schelet de pește”, numită și diagrama
cauză – efect, a fost inventată de cercetătorul japonez Kaoru
Ishikawa și utilizată în industria automobilelor din Japonia cu scopul
identificării defectelor de calitate.

În „capul peștelui” se află problema sau efectul generat; pe

„oasele mari ale scheletului de pește” sunt reprezentate cauzele
principale, sau „cei 6 M”: muncitor, mașină, material, metodă, mediu,
management; iar mai apoi cauzele secundare, terțiare, și chiar de
ordinul 4. Scop În general, diagrama cauză - efect se utilizează
pentru a analiza relațiile dintre problemă și cauzele care o provoacă.
În procesul rezolvării problemei, diagrama cauză - efect poate fi
folosită pentru: - generarea și gruparea cauzelor problemei, -
evaluarea sistematică a cauzelor și determinarea celei mai probabile
cauze.
Diagrama 1. Ishikawa

14
15
 Identificarea riscului se va face cu ajutorul diagramei „Cei 5 de ce”
cu scopul de a identifica cauzele defectiunii majore ale autocisternei

16
Diagrama 2. Cei 5 de ce

17
 3.6. Matricea de risc
Matricea de risc Matricea de risc reprezintă un instrument grafic
pentru ierarhizarea şi vizualizarea riscurilor care permite
compararea diferitelor tipuri de riscuri sau a scenariilor şi ia în
considerare valorile probabilităţii şi impactului.
Pentru estimarea riscurilor se va utiliza formula:
R(isc) = P(robabilitate de incidenţă scenariu)xC(onsecinţe)
Valorile 1-5 au capatat semnificația:
- 1 – impact foarte scăzut / probabilitate foarte scăzută
- 2 – impact scăzut / probabilitate scăzută
- 3 – impact mediu / probabilitate medie
- 4 – impact ridicat / probabilitate ridicată
- 5 – impact foarte ridicat / probabilitate foarte ridicată
Funcție de rezultatul obținut, scenariul analizat se poate afla
într-unul din cele trei cazuri de clasificare a riscului:
- risc inacceptabil, (dacă valoarea calculată este cuprinsă
între 15 și 25); se reprezintă cu roșu în matricea de risc,
- risc tolerabil, (dacă valoarea calculată este cuprinsă între 5 și
14); se reprezintă cu galben în matricea de risc
- risc acceptabil. (dacă valoarea calculată este cuprinsă între 1 și 4);
se reprezintă cu verde în matricea de risc

18
Diagrama 3. ALLARA

19
 Scenariu Probabilitate Impact Scor Gradul
riscului
(R=P*I)

Întârziere la 4 1 4 Acceptabil
încarcare

Greșirea 3 2 6 Tolerabil
destinatarului

Pana 2 2 4 Acceptabil

Furtul 2 5 10 Tolerabil
încărcăturii

Încărcătura este
reținută la vamă
3 4 12 Tolerabil

Încărcătura nu a
fost ambalată
2 2 4 Acceptabil
corespunzător

Răsturnarea
camionului
2 5 10 Tolerabil
pe carosabil

Accident rutier
rezultat cu
3 5 15 Intolerabil
victime

Incendiu cauzat
de o defecțiune
2 4 8 Tolerabil
la motor

Atac terorist 1 5 5 Tolerabil

Tabel 1. Tabel de risc

20
 Frecventa Probabilitate de aparitie a unui risc
Foarte mica Sanse aproape imposibile, extrem
de rar. Se va intampla o data la
cativa ani (<10)
Mica Se va intampla o data la doi ani
Medie Se va intampla o data pe an
Mare Sanse mari de a se intampla de
cateva ori pe an (<10)
Foarte mare Sigur se va intampla de cel putin
10 ori pe an
Tabel 2. Scala de probabilitati

Consecinta Impactul unui risc

Foarte mic Consecinte neglijabile
Mic Daune minore
Medie Consecinte acceptabile ale
impactului
Mare Nivel ridicat al impactului
Foarte mare Impact devastator
Tabel 3-Scala de impact

Grad de risc Impactul riscului

Acceptabil Improbabil sa se intample,
consecinte neglijabile
Tolerabil Posibilitate de aparitie medie cu
consecinte acceptabile /
Posibilitate de aparitie mica cu
consecinte grave
Intolerabil Daune majore, probabilitate de
100% de aparitie.
Tabel 4-Tabelul scorului de risc

3.7. Calcularea riscului

21
 A. Estimarea consecintelor in cazul accidentelor majore la
oameni:

Consecintele (Ca,s, numar de decedati/accident) unui accident

cauzat de subsanta, poate fi calculat cu formula:

Ca,s = A x δ x fA x fd x fm, unde:

A= zona afectata (1ha=104 x m2)

δ= densitatea populatiei in zona (persoane/hectar)

fA= factorul de corectie pentru zona populata (parte din cerc)

fd= factorul de corectie pentru zona populata (distanta)

fm= factorul de corectie pentru atenuarea efectelor

Substanta: Azotat de amoniu (numar de referitna 14-15) – exploziv

Cantitate: 90 tone

Zona de incident: Asesare rurala (sat)

Categoria: C1

A=3

Categoria distantei de efect Categoria zonei de efect(ha)

22
 A 0-25 I II III
B 25-50 0,2 0,1 0,02
C 50-100 0,8 0,4 0,1
D 100-200 3 1,5 0,3
E 200-500 12 6 1
F 500-1000 80 40 8
G 1000-3000 - - 30
H 3000-10.000 - - 300
- - 1000

Tabel 5. Categorii de efect. Distanta maxima si zona de efect (f d)

f m= 1

Substanta (factor de referinta) Factor

Inflamabil (1-12) 1
Inflamabil (13) 0,1
Exploziv (14,15) 1
Lichid toxic (16-29) (43-46) 0,05
Gaz toxic (30-34, 37-39, 40-42) 1
Gaz toxic (35-36) 0,5
Tabel 6. Factorul de corectie pentru diminuare(fm)

δ= 20 pers/ha

Descrierea zonei Densitate (pers/ha)

Ferme 5
Locuinte individuale 10
Sate 20
Zone rezidentiale 40
Zone rezidentiale aglomerate 80
Zone urbane, centre de
cumparaturi, centrele oraselor 160
Tabel 7. Densitatea populatiei

FA= 0,2

23
 Categoria zonei de efect Fractia populata (%) a zonei
circulare
100% 50% 20% 10% 5%
I 1 0,5 0,2 0,1 0,05
II 1 1 0,4 0,2 0,1
III 1 1 1 1 1
Tabel 8. Factoul de corectie (Factorul de corectie (fA) pentru distribuirea
principalelor zone populate in cerc, a carui raza este maximul distantei de
efect

Ca,s = A x δ x fA x fd x fm= 3 x 20 x 0,2 x 0,8 x 1= 9,6 victime

B. Estimarea probabilitatilor de accidente majore pentru

transportul materialelor periculoase

Pentru a calcula frecventa(Pt,s, numarul de accidente/an) de

accidente pe durata transportului unei substante periculoase, care
rezulta in consecinte care au fost estimate,probabilitatea
numarului Nt,s ar trebuii intai sa fie estimat. Nt,s poate fi calculat
prin formula:

Nt,s= N*t,s + nc + ntδ + np, unde:

N*t,s= Media posibilitatilor numararii pentru transportul substantei

alese

In metodologie curenta N este definit ca „numar probabil”.

Acestui „numar probabil” ii este intotdeuna atasat o frecventa cu
valoarea P.

Relatia dintre N si P este:

N= llog10 Pl

nc= probabilitatea numarului parametrului de corectie pentru

conditiile de siguranta ale sistemului de transport

24
 ntδ= probabilitatea numarului parametrului de corectie pentru
densitatea traficului

np= probabilitatea numarului parametrului de corectie pentru

directia vantului fata de zona populata

Substanta: Azotat de amoniu (numar de referitna 14-15) – exploziv

Cantitate: 90 tone

Zona de incident: Asesare rurala (sat)

Categoria: C1

N*t,s=9

Substante (numar de referinta) Transport

Dru Cale Apa Conducta
m ferata
Lichid inflamabil (2) 6
Lichid inflamabil (5) 5
8,5 9,5 7,5
Lichid inflamabil (3,6) 3
9,5 10,5
Gaz inflamabil (7)
Gaz inflamabil (8) 6
10
Gaz inflamabil (9) 9
Gaz inflamabil (11) 6
Gaz inflamabil (12) 9 10 8
Exploziv (14) 7,5 8,5
Lichid toxic (19,23,27) 6,5
Lichid toxic (20,24.28) 9,5 10,5 9
Gaz toxic (31,32) 6
8
Gaz toxic (36,37) 5
Gaz toxic (40,41,42)
Tabel.9 Media numarului probabil (N*t,s) pentru accidentele de transport

ntδ= -3

25
 Numar vehicule/an Parametru
0-50 -1.5
50-200 -2
200-500 -2.5
500-2000 -3
2000-5000 -3.5
5000-20 000 -4
Tabel 10. Probabilitatea numarului parametrului de corectie pentru
densitatea traficului

nc= 1

Drum Nava Conducta

Sigur +1 +0,5 +1
Mediu - - -
Nesigur -1 -0,5 -1
Tabel 11. Probabilitatea numarului parametrului de corectie pentru
conditiile de siguranta ale sistemului de transport

np=0

Categoria ariei de efect Procent zona populata (%)

100 50% 20% 10% 5%
%
I 0 0 0 0 0
II 0 +0,5 +0,5 +0,5 +0,5
III 0 +0,5 +0,5 +1 +1,5
Tabel 12. Probabilitatea numarului parametrului de corectie pentru directia
vantului fata de zona populata

-7
P=1*10

N P N P N P
0 1*100 5 1*10-5 10 1*10-10
26
 0,5 3*10-1 5,5 3*10-6 10,5 3*10-11
1 1*10-1 6 1*10-6 11 1*10-11
1,5 3*10-2 5,5 3*10-7 11,5 3*10-12
2 1*10-2 7 1*10-7 12 1*10-12
2,5 3*10-3 7,5 3*10-8 12,5 3*10-13
3 1*10-3 8 1*10-8 13 1*10-13
3,5 3*10-4 8,5 3*10-9 13,5 3*10-14
4 1*10-4 9 1*10-9 14 1*10-14
4,5 3*10-5 9,5 3*10-10 14,5 3*10-15
Tabel 13. Conversia unui numar probabil (N) in frecventa (P, evenimente/an)

Nt,s= N*t,s + nc + ntδ + np= 9+1-3+0= 7 => 10-7 evenimente/an

4. Tratarea riscurilor

In vederea ameliorarii riscurilor si a amortizarii eventualelor pagube

se iau urmatoarele masuri ca metode de tratare a riscurilor:

Scenariu de risc Posibile cauze Tratare Rezultat

Intarziere la Gestionare precară Sugerarea de Dupa
incarcare a furnizorului imbunatatire a implementarea
gestionarii propunerilor
timpii de
intarziere au
incetat
Gresirea Functionarea Imbunatatirea O monitorizare
destinatarului defectoasa a GPS- aparatelor GPS si a mai buna
ului monitorizarii lor asupra
transporturilor
si eficienta
crescuta
Spargerea Inlocuirea roții cu
Pana cauciucului de catre rezerva pana la Riscul dispare
un obiect pe traseu prima vulcanizare

27
 Asigurarea Instructajul
Furtul incarcaturii incorecta a marfii cu detaliat al soferului Diminuarea
chingi, uitarea cu privire la masiva a
remorcii deschise metodele de riscului
asigurare a marfii
Incarcatura Neregula in actele Verificarea atenta Disparitia
retinuta la vama de transport a actelor de riscului
transport
Incarcatura nu a Neatentia la Verificarea inainte Corectarea
fost ambalata ambalare de incarcare in modului de
corespunzator autocamion ambalare a
marfii
Rasturnarea Defectiune la Verificarea Scaderea
camionului pe sistemul ABS periodica a starii numarului de
carosabil vehiculului defectiuni ale
autovehiculelor
Accident rutier Evitarea unor Conducerea Minimalizarea
cauzat cu victime obstacole de pe preventiva si riscului de
traseu sau a altor prudenta crescuta accident
masini in trafic
Imbunatatirea
Incendiu cauzat de Scurt-circuit, calitatilor
o defectiune la Supraincalzirea Revizia la timp a transporturilor
motor motorului autocamionului si o crestere a
eficientei
Diminuarea
riscului si
Securizarea cresterea
Atac terorist Economico-politice informatiilor cu sigurantei
privire la transport asupra
transporturilor
Tabel 14. Remedierea riscurilor

5. Bibliografie

28
1. https://www.azomures.com/wp-content/uploads/2019/09/
FDS_NITRAT-DE-AMONIU.pdf
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Azotat_de_amoniu
3. Manual pentru clasificarea si prioritizarea riscurilor in cazul
accidentelor majorein industriile de process si ssociate.
4. Materialele de curs despre “Managementul riscurilor”

29