C.N.Mircea cel Bătrân Rm.

Vâlcea

METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE

ARITMETICĂ

PROBLEME DE MIȘCARE. PROBLEME DE NUMĂRARE

prof. Pozinărea Simona

,,O metodă de rezolvare este perfectă dacă putem prevedea şi chiar demonstra, încă de
la început că aplicând acea metodă, ne vom atinge scopul." –Leibniz

În activitatea de rezolvare a unei probleme se parcurg mai multe etape. În fiecare etapă
are loc un proces de reorganizare a datelor și de reformulare a problemei, pe baza activitaţii de
orientare a rezolvitorului pe drumul şi în direcţia soluţiei problemei.

Aceste etape sunt :

A. Cunoaşterea enunţului problemei
B. Înţelegerea enunţului problemei
C. Analiza problemei si întocmirea planului logic
D. Alegerea şi efectuarea operaţiilor corespunzătoare succesiunii
judecaţilor din plan logic
E. - Activitaţi suplimentare :
- verificarea rezultatului
- scrierea sub forma de exerciţiu
- găsirea altei căi sau metode de rezolvare
- generalizare
- compunere de probleme după o schemă asemanătoare

1. Probleme de mişcare

Un capitol aparte în concursurile de matematică îl reprezintă problemele de

mişcare.
Deşi familiare elevilor începând cu ciclul primar şi continuând cu cel gimnazial,
multe dintre aceste probleme au un grad ridicat de dificultate.
Problemele de mişcare îi ajută pe elevi să îşi dezvolte creativitatea, modalităţile
de rezolvare, fiind variate (în rezolvare putem folosi atât metode aritmetice, cât şi modul
de abordare algebric).
Materialul de faţă se adreseză elevilor din clasele a V-a şi a VI-a şi este structurat
astfel: prima parte îşi propune o încadrare a diferitelor tipuri de probleme legate de
mişcare, iar partea a doua a materialului prezintă câteva probleme propuse la
concursurile şcolare.

1
C.N.Mircea cel Bătrân Rm. Vâlcea

În general, la nivelul claselor V-VI, în problemele de miscare, avem de-a face cu

mişcarea uniformă a unui mobil. Pentru acest gen de mişcare, notaţiile fiind standard ,
d
măsurile sunt legate prin formula v  .
t
Probleme ce conduc direct la probleme simple de mişcare

1) Un tren mergând cu o viteză constantă, parcurge distanţa de 300 km între oraşele A şi

B în 5 ore. După o ora pleacă din A un alt tren care îl ajunge pe primul într-o staţie
intermediară aflată la 120 km de B. Aflaţi viteza celui de-al doilea tren.

Soluție:
Rezolvarea se face în 3 paşi.
Pasul 1:Aflăm viteza primului tren.
300
v1  5 km h  60 km h
Pasul 2:Aflăm cât timp a mers primul tren până când a fost ajuns de al doilea tren.
(300  120)km
t  3h
60 km
h
Pasul 3:Aflăm viteza celui de-al doilea tren.
180
v2  3  1 km h  90 km h

Probleme de întâlnire a mobilelor când deplasarea se face în sensuri opuse

1) Distanţa dintre două localităţi A şi B este de 60 km. Din A pleacă un pieton cu viteza de
5 km/h şi în acelaşi timp pleacă din B un biciclist cu viteza de 25 km/h, mergând unul spre
celălat. După cât timp se întâlnește pietonul cu biciclistul? Care este distanţa faţă de
localitatea B a punctului de întâlnire?
Soluție:
Adesea problemele de mişcare apelează şi la logica rezolvitorului, pentru a putea fi
rezolvate cât mai uşor. Nici această problemă nu face excepţie.
Cei doi merg unul spre celălalt, aşadar ei se apropie între ei cu viteza
v  5 km  25 km  30 km . Distanţa de parcurs este 60 km, deci timpul este
h h h
60
t h  2h. Distanţa dintre B şi locul de întâlnire este d  2h  25 km  50km.
30 h
Probleme de întâlnire a mobilelor când deplasarea se face în acelaşi sens
1) Distanţa dintre localităţile A şi B este de 120 km/h. Din A pleacă spre B un motociclist
cu viteza de 40 km/h. După o ora şi jumătate pleacă din A o maşină care ajunge în B în
acelaşi timp cu motociclistul. Aflaţi viteza maşinii.

2
C.N.Mircea cel Bătrân Rm. Vâlcea

Soluție:

Fie P punctul în care se află motociclistul în momentul în care maşina pleacă din
localitatea A.
3 1
 AP  40 km  h  60km  AB
h 2 2
Deci în timp ce motociclistul parcurge distanţa PB, maşina are de parcurs distanţa
AB=2PB. Deci viteza maşinii este de 80 km/h (dublul vitezei motociclistului).

Probleme de compunere a vitezelor

1) O barcă cu motor mergând în sensul apei străbate distanţa de la A la B în 8 ore, iar în
contra apei de la B la A în 10 ore. În cate ore va străbate distanţa de la A la B o plută care
este luată de curentul apei?
Soluție:
Fie v1  viteza bărcii pe o apa stătătoare, v2  viteza curentului apei şi d  distanţa
dintre A şi B.
d  8h(v1  v2)  10h(v1  v2)  18v2  2 v1  v1  9  v2
Avem :
d
Înlocuind pe v cu
1
9  v2 avem: d  10h(9  v2  v2)  80  v2  v2  . Deci
80h
distanta va fi 80km.

Probleme combinate

1) Un pieton pleacă din A spre B în acelasi timp cu un biciclist care pleacă din B spre A.
După întâlnire, până în A biciclistul face 3 minute, iar pietonul face până în B 27 de
minute. Câte minute a facut fiecare pe distanţa de la A la B?

Soluție:
Fie C punctul în care cei doi se întâlnesc şi fie AC=x şi BC=y. Viteza biciclistului este
x km y km
h
, iar cea a pietonului este h
. Fie t timpul după care se întâlnesc , avem:
3 27
x y 3  y 27 x 2
y   t şi x  t  t    y  9 x  y  3x  biciclistul merge de 3
2

3 27 x y
ori mai repede decât pietonul. Dacă biciclistul parcurge AC în 3 minute, atunci pietonul a

3
C.N.Mircea cel Bătrân Rm. Vâlcea

parcurs AC în 9 minute. Deci pietonul parcurge distanţa AB în 9+27=36 minute , iar

biciclistul de 3 ori mai repede , adică în 12 minute.

Probleme propuse la concursurile şcolare

1) Trei persoane A , B şi C trebuie să parcurgă o distanţă de 10 km între două localităţi.

Viteza lor de deplasare, mergând pe jos, este de 5 km/h. A are o motocicletă cu două
locuri, a carei viteză este de 25 km/h. Ei pornesc în acelaşi moment, A şi B pe motocicletă,
iar C pe jos. Într-un punt al traseului, A opreşte, iar B coboară şi îşi continuă drumul pe
jos, spre destinaţia lor. A se întoarce şi când se întâlneşte cu C, acesta urcă pe motocicletă
şi ambii pleacă spre destinaţie. Interesant este că cei trei sosesc simultan la destinaţie (se
neglijează timpii necesari opririi motocicletei, coborârii sau urcării unui pasager). Care
este distanţa parcursă de A cu motocicleta? Care este timpul în care cei trei au ajuns la
destinaţie?
„± Poezie” - Faza Naţională , 2012 , clasa a VI-a

Soluție:
Fie M şi N cele două localităţi, Q punctul în care coboară de pe motocicletă şi P punctul în
care C coboară de pe motocicletă.
Pe o axă, ordinea punctelor ar fi M-P-Q-N.
B şi C sosesc în acelaşi timp ( t B  t C ), deci ei au parcurs aceleaşi distanţe atât pe jos, cât
şi cu motocicleta. Obţinem MP=QN. Fie MP=x.
A parcurge distanţa MP+3PQ+QN =30-4x (doar cu motocicleta).
B parcurge distanţa 10-x cu motocicleta şi x pe jos.
Deci, timpii de deplasare a lui A şi B ( t A şi t B
) sunt :
(30  4 x)km (10  x)km xkm
t A
 t B
 
25 km 5 km 5 km
h şi h h

t t t 30  4 x 10  x x
Cum A B C avem :    30  4 x  10  x  5 x
25 25 5
 x  2,5km  t B  0,8
Deci, timpul în care cei trei au ajuns la destinaţie este 0,8·60=48 minute, iar distanţa parcursă
de A pe motocicletă este de 20 km.
2) Un biciclist calculează că dacă va merge cu 35 km/h va ajunge la timp la destinaţie. El
parcurge jumătate de drum cu 40 km/h. A ajuns cu o oră mai devreme. Să se afle lungimea
drumului.
ONM , clasa a VIII-a , 1980

4
C.N.Mircea cel Bătrân Rm. Vâlcea

3) Cezar se antrenează pentru un concurs de atletism. În

fiecare zi parcurge un traseu asemănător cu cel din figură,
dus-întors, în total 5 ore. Ştiind că viteza pe drum drept
este 4 km/h şi că la urcare este de 3 km/h iar la coborâre
de 6 km/h, să se afle câţi kilometri parcurge elevul zilnic.
Concursul Interjudeţean „Florica T. Câmpan”

2. Probleme de numărare

În cadrul programei de clasa a V-a, problemele de numărare, urmăresc: numărul

numerelor naturale cu anumite proprietati date, numărul divizorilor unui număr natural,
numărul cifrelor unui număr natural, numărului termenilor unui şir, numărul elementelor
unor mulţimi diverse.
Pentru o buna practică este necesar ca elevul să cunoască urmatoarele reguli de numărare.
1. Regula sumei
Dacă A şi B sunt două mulţimi fnite disjuncte, atunci
card(Aꓴ B)=card(A)+card(B).
Generalizare:
Cardinalul a n mulţimi fnite disjuncte două câte două este suma cardinalelor celor n mulţimi.
Dacă un anumit obiect A poate fi ales în m moduri, iar un alt obiect B poate fi ales în n moduri,
atunci alegerea lui ,,A sau B” poate fi realizată în m+n moduri (trebuie avut în vedere ca nicio
alegere a lui A să nu coincidă cu nicio alegere a lui B). Dacă totuşi există astfel de coincidenţe
(în număr de k), atunci regula sumei de mai sus dă ,,m+n-k” moduri de alegere a lui ,,A sau B”.
2. Regula produsului
Dacă un obiect A se poate alege în „m” moduri şi dacă după fiecare astfel de alegere, un obiect
B se poate alege în ,,n” moduri, atunci alegerea perechii (A , B) în acestă ordine poate fi
realizată în ,,m·n“ moduri.
3. Principiul includerii şi al excluderii generalizează principiul sumei, în sensul că dă formula
de calcul a cardinalului reuniunii a două sau mai multe mulţimi finite, în cazul general.
card(Aꓴ B)=card(A) + card(B) card(Aꓴ B);
card(Aꓴ Bꓴ C)=card(A)+card(B)+card(C) card(Aꓴ B) card(Aꓴ C) card(Bꓴ C) + card(Aꓴ
Bꓴ C).
4. Numărul divizorilor unui număr natural
Numărul divizorilor numărului a = f1k1f2k2…fnkn este egal cu
(k1 + 1)(k2 + 1)….( kn + 1).
5. Numărul submulţimilor unei mulţimi
Dacǎ M este o mulţime cu m elemente, atunci ea are 2m submulţimi.
Dacǎ A este o mulţime cu n elemente, atunci numǎrul submulţimilor cu k elemente este n(n-
1)...(n-k+1)\ 1 2 ... k.

5
C.N.Mircea cel Bătrân Rm. Vâlcea

6. Numarul submultimilor ordonate ale unei multimi

Dacǎ A este o mulţime cu n elemente, atunci numǎrul submulţimilor ordonate cu k elemente
este n(n-1)...(n-k+1).
7. Numarul termenilor dintr-un sir
Determinam regula de formare a termenilor șirului și îi exprimam cu un contor de numărare
bazat pe :( ultimul termen - primul termen): ratie + 1
Probleme rezolvate:
1) Un număr natural se numeşte palindrom dacă el coincide cu răsturnatul său (exemplu 525 sau
41714 ). Câte numere palindrom de 5 cifre există?
Soluție:
Evident, e suficient să alegem primele 3 cifre (celelalte coincid cu a doua, respectiv cu prima).
Alegerea se poate face în 9 moduri pentru prima cifră (fără 0 ), apoi în câte 10 moduri pentru
următoarele două. Cu regula produsului obtinem 9·10·10=900 numere.
2) Câte numere de 5 cifre au suma dintre prima şi ultima cifră egală cu 5?

Soluție:
Un astfel de număr este de forma ̅̅̅̅̅̅̅̅ şi din a+e=5 deducem că perechea (a,e) poate lua una
din valorile (1,4),(2,3),(4,1),(5,0); în rest, fiecare dintre celelalte 3 cifre pot fi alese în câte 10
moduri. Folosind regula produsului, obţinem 4·10³ numere.
3) Determinaţi numărul divizorilor lui 360.
Soluție:
360= 23 · 32 · 5. Rezultă (3+1)(2+1)(1+1)=24 divizori.
4) Fie A={1,2,3,4}. Stabiliţi câte submulţimi are A. Precizaţi aceste submulţimi.
Soluție:
A are 4 elemente , A are 24 =16 submulţimi: A1={1}; A2={2}; A3={3}; A4={4}; A5={1,2};
A6={1,3}; A7={1,4}; A8={2,3}; A9={2,4}; A10={3,4}; A11={1,2,3}; A12={1,2,4}; A13={1,3,4};
A14={2,3,4}; A15={1,2,3,4}; A16=ᴓ.
5) Fie A={1,2,3,4}. Câte submulţimi de trei elemente are A?
Soluție:
A are 4 elemente, atunci numǎrul submulţimilor cu 3 elemente este 4:
{1,2,3}; {1,2,4}; {1,3,4};{ 2,3,4}
6) Câţi divizori are numărul 210 · 59 +29 · 58, în mulţimea numerelor naturale ?
Soluție:
Numărul dat se poate scrie 2 9·58 ·11. Rezultă că acesta are (9+1)(8+1)(1+1)=180 divizori.
7) Determinaţi toate numerele de forma a= 2m · 3n, unde m şi n sunt numere naturale care au
exact 8 divizori.
Soluție:
(m+1)(n+1)=8 de unde rezultă numerele 37 , 54, 24, 27 .
8) Să se determine toate numerele scrise în baza 10 care sunt divizibile cu 15 şi au 14 divizori.
Soluție:

6
C.N.Mircea cel Bătrân Rm. Vâlcea

15|A atunci A= 3x · 5yp1k1p2k2…. Numărul divizorilor lui A este n=(x+1)(y+1)(k1+1) (k2+1)…

Cum x+1≠1 si y +1≠1 rezulta x+1=2 şi y+1=7 sau x+1=7 şi y+1=2. Deci x=1 şi y=6 sau x=6 şi
y=1. Numerele care satisfac condiţia problemei sunt A= 3·56 sau A=36·5.
9) Aflaţi două numere naturale de trei cifre în baza 10, ştiind că sunt multiplii consecutivi ai lui
13 şi că suma celor două numere are exact 9 divizori.
Iaşi, et. judeţeană
Soluție:
Fie a=13n şi b=13(n+1), a+b=13(2n+1)=13k·pq, p număr prim şi (k+1)(q+1)=9 , (k,q) ={ (8,0),
(2, 2)}, rezulta k=q=2, de unde a=754 şi b=767.
10) Toate numerele naturale care încep cu cifra 2 sunt scrise în ordine crescătoare. Astfel se
obţine următorul şir de cifre 220212223242526.... Aflaţi ce cifră stă pe locul 2010.
Vaslui, et. locală
Soluție:
Numărăm cifrele:pt. 2→ 1 cifră, pt. 202122...29 → 10·2=20 cifre, pt. 200201202...299 →
100·3=300 cifre,pt. 20002001...2999 → 1000·4=4000 cifre, deci pe locul 2010 este o cifră a
unui număr de 4 cifre. 2010 – (1+20+300)=1689, 1689:4=422, r=1 rezulta cifra căutată este 2.
11) Pe un cerc sunt 11 numere naturale astfel încât suma oricăror trei numere alăturate este cel
mult 19, iar suma oricăror 4 numere alăturate este cel puţin 25. Să se detremine suma celor 11
numere.
Gazeta matematică, seria B

Soluție:
Fie a1,a2,a3,…,a11 cele 11 numere, din prima condiţie rezultă a1+a2+a3≤19, a2+a3+a4≤19, ...,
a11+a1+a2≤19 de unde prin adunare şi împărţire la 3 rezultă că S=a1+a2+a3+
a4+a5+a6+a7+a8+a9+a10+a11≤209:3=69, r=2. Analog din a doua condiţie rezultă că
S=a1+a2+a3+ a4+a5+a6+a7+a8+a9+a10+a11≥275:4=68, r=3, deci S=69.
12) Un album de artă are paginile numerotate de la 1 la 100. Pe fiecare pagină care este multiplu
de 2, dar nu şi de 5 sunt câte 2 desene. Pe paginile care sunt multipli de 5, dar nu şi de 2 sunt 3
desene. În rest, paginile sunt ocupate cu texte explicative.
a) Câte pagini sunt ocupate de text?
b) Câte desene apar în album?
Gorj, et. locală
Soluție:
a) Numărul multiplilor de 2, pentru paginile din album, este 50, numărul multiplilor de 5, pentru
paginile din album, este 20, numărul multiplilor de 10, pentru paginile din album, este 10, atunci
100 (50 10+20 10)=100 50=50 pagini ocupate de text .
b) Numărul multiplilor de 2, dar nu şi de 5, este 40, deci 40×2 =80 desene, numărul multiplilor
de 5, dar nu şi de 2 este 10, deci 10×3 = 30 desene.
În total avem 80+30=110 desene

7
C.N.Mircea cel Bătrân Rm. Vâlcea

13) Într-o urnă sunt 50 de bile albe, negre şi roşii. Oricum am extrage 42 bile din urnă, vom găsi
o bilă neagră. Oricum am extrage 26 bile din urnă , vom găsi o bilă albă. Oricum am lăsa în urnă
15 bile, printre cele extrase vom avea o bilă roşie. Câte bile de fiecare culoare sunt în
urnă?Justificaţi răspunsul.
Călăraşi, et. locală

Soluție:
Notăm cu a numărul bilelor albe, cu r al celor roşii şi cu n al celor negre, din condiţiile puse
obţinem relaţiile a+r+1=42, n+r+1=26, n+a+1=35 , a=41 r,
n+41 r =34 , r = n+7 , n+n+7+1=26 , n=9, a=25, r=16.
14) Spunem că numărul natural a este “fratele” numărului natural b dacă a≠ b şi numărul a se
obţine din rearanjarea cifrelor numărului b. De exemplu, 2011 este fratele lui 1210.
a) Câţi fraţi are numărul 102011 2?
b) Dar numărul 102011 12?
Galaţi, et. locală
Soluție :
1+ 2+ 3+ …+ 2009 + 2009=2021054.

Probleme propuse:
1) Fie numărul natural obţinut prin scrierea alăturată a numerelor naturale de la 1 la 80.
a) Determinaţi câte cifre are acest număr.
b) Stabiliţi care este cifra de pe poziţia 100 (de la stânga).
c) Cum se elimină 40 de cifre din număr astfel încât numărul obţinut să fie cât mai mare posibil?
Arad, et. locală
2) Pe o tablă sunt scrise numerele de la 1 la 2008. Elevii Andrei şi Matei şterg pe rând,
începând cu Andrei, câte un număr. Pierde elevul care este obligat să şteargă primul un multiplu
al lui 3 sau un multiplu al lui 7.
Care elev câstigă, Andrei sau Matei? Justificaţi răspunsul.
Galaţi, et. locală
3) Se consideră numărul natural n = 36912151821….2004 .
a) Câte cifre are numărul natural n?
b) Care este a 2004-a cifră a numărului n?
c) De câte ori apar două zerouri consecutive (exact două) în scrierea numărului n? Galaţi, et.
judeţeană
4) Să se determine câte numere (scrise în baza 10) de câte 4 cifre se pot forma, folosind numai
cifrele 0, 2, 4 şi 6.
5) Fie S suma divizorilor naturali ai numărului 2001. Să se arate că 5S este un număr natural
pătrat perfect.
6) Câte numere pare sunt cuprinse între 21000 şi 22000?

8
C.N.Mircea cel Bătrân Rm. Vâlcea

7) Să se afle câte numere de forma ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅, scrise în baza 10, sunt divizibile cu 847.
Mehedinţi, et. judeţeană
8) Elevii unei clase joacă fotbal sau baschet: 19 joacă fotbal, 24 joacă baschet şi 16 practică
ambele jocuri. Câţi elevi sunt în clasă?
9) Aflaţi câte numere naturale mai mici sau egale cu 500 nu sunt divizibile cu 2, 3 sau 5.
10) Scriem pe un cerc toate numerele de la 0 la 2005. Începând cu 0, tăiem toţi multiplii de 2,
apoi toţi multiplii de 3, apoi toţi multiplii de 5. Câte numere rămân netăiate?
Soluţiile problemelor propuse
1) a) De la 1 la 9 avem 9 cifre, de la 10 la 80 avem (80 10+1)·2=142 cifre, deci în total 151
cifre.
b) de la 1 la 54 avem 99 cifre, deci cifra de pe locul 100 este 5
c) numărul cerut este 996272829...787980.
2) De la 1 la 2008 sunt 699 de numere divizibile cu 3 (3=3×1, 6=3×2,...., 2007=3×669), 286 de
numere divizibile cu 7 (7=7×1, 14=7×2,...,7×286=2002), şi 95 de numere divizibile cu 21
(21=21×1, 42=21×2,..., 21×95 =1995), deci de la 1 la 2008 sunt 669+286−95=860 de numere
care se divid cu 3 sau cu 7. Deci, pe tablă sunt 2008−860=1148 numere care nu se divid cu 3 sau
7, adică avem un număr par de numere care pot fi şterse fără a pierde jocul. Rezultă că jocul este
pierdut de primul elev care şterge un număr, adică Andrei.
3) De la 10 la 99 sunt 90 de numere dintre care 30 se divid cu 3.
a) De la 100 la 999 sunt 900 de numere dintre care 300 se divid cu 3. De la 1000 la 2004 sunt
1005 numere dintre care 335 se divid cu 3. Prin urmare numărul n are
3 . 1 + 30 . 2 + 300 . 3 + 333 .4 = 3 + 60 + 900 + 1340 = 2303 cifre.
b) Până la 1000 sunt 333 numere care se divid cu 3 şi care se scriu cu 963 cifre. Înseamnă că
2004-963 = 1041 cifre (până la a 2004-a cifră) provin din numere de 4 cifre.
1041:4 = 260 rest 1. Deci, a 2004-a cifră este prima cifră a celui de-al 261-lea număr de 4 cifre
divizibil cu 3.
1002=3 . 334, 1005 = 3 . 335, … ,1779 = 3 . 593, 1782 = 3 . 594, a 2004 -a cifră va fi 1.
c) Două zerouri consecutive se pot obţine de la numere de tipul X00, 100X, 1X00, 2 001 şi
2004 care se divid cu 3. Analizând toate cazurile posibile obţinem: 300, 600, 900, 1002, 1005,
1008, 1200, 1500, 1800, 2001, 2004. Înseamnă că vor apărea de 11 ori câte 2 zerouri consecutive
4) Un astfel de număr este de forma ̅̅̅̅̅̅̅, pentru cifra a avem 3 posibilităţi de alegere: 2, 4 şi 6
iar pentru oricare din celelalte 3 cifre avem câte 4 posibilităţi de alegere. Folosind regula
produsului, obţinem 3·4·4·4 = 192 de numere;
5) 2001 = 3· 23 ·29 de unde suma divizorilor este 1202.
6) Observăm că 2 1000 = 21000, 21000+ 2 = 21000 + 2· 1, 21000+ 4 = 21000+ 2 · 2, …, 22000
= 21000+2·x , 2·x= 22000 21000 , x= 21999 2999, x = 2999(21000 1). Indicele de
numărare ia valori de la 0 la 2999(21000 1). Prin urmare sunt 21999 2999+1 numere pare.
7) ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅=̅̅̅̅̅ ·7·11·13, dar 847=7·121, deci ̅̅̅̅̅ trebuie să fie divizibil cu 11, ̅̅̅̅̅ poate fi
110,121,...,990, deci vor fi 81 de numere.
8) Aplicăm principiul includerii şi excluderii:

9
C.N.Mircea cel Bătrân Rm. Vâlcea

Card (Fꓴ B)= card(F)+card(B) card(Fꓴ B)=19+24-16=27, deci numărul elevilor din clasă este
27.
9) Fie A mulţimea numerelor naturale mai mici sau egale cu 500 care sunt divizibile cu 2, B
mulţimea celor divizibile cu 3 şi C mulţimea numerelor divizibile cu 5.
card(A)=500:2=250, card(B)=500:3, deci considerând partea întreagă obținem 166,
card(C)=500:5=100, card(Aꓴ B)=500:6 și obținem 83 , card(Bꓴ C)=500:15 și obținem 33 ,
card( Aꓴ C) = 500:10=50, card(Aꓴ Bꓴ C)=500:30 care este 16, deci
card(A B C)=250+166+100 83 33 50+16=366, deci numărul numerelor naturale mai mici
sau egale cu 500 care nu sunt divizibile cu 2, nici cu 3, nici cu 5 este 500 366=134.
10) Notăm cu A mulţimea multiplilor de 2, cu B mulţimea multiplilor de 3, respectiv cu C
mulţimea multiplilor de 5.
Card(A)=1003, Card(B)=669, Card(C)= 402, Card(Aꓴ B) =335, Card(A ꓴC)=201, Card(Bꓴ
C)=134, Card(Aꓴ Bꓴ C)=67, Card(Aꓴ Bꓴ C)=1003 + 669 + 402 335 201 134 + 67=
1471. Rămân netăiate 2006 1471=535 numere.

Biliografie
 Matematică – clasa a V-a, M. Perianu, C.Stănică, Şt. Smărăndoiu, 2017
 Probleme de aritmetică, A. Zanoschi, Editura Paralela 45, 2009
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro Ediția a IV-a 2012-2013
 „Probleme de mişcare”- Dan Gurgui , Ed. Sitech , 2010
 „Concursul de matematică Florica T. Câmpan” , Ed. Taida , 2007
 Olimpiade şi concursuri şcolare
 Artur Balaucă - “ Olimpiade si concursuri “
 Laurenţiu Panaitopol - “’Probleme de numărare “
 Mate.Info.ro - Probleme de numărare

Notă: Material prezentat la cercul pedagogic din 17 noiembrie 2017

10