Tema: SCENE DIN VIAȚA DE IERI ȘI DE AZI

Ciocoii vechi şi noi – N. Filimon

COORDONATE ALE TEXTULUI

 Ciocoii vechi şi noi sau Ce naşte din pisică şoareci mănâncă, subintitulat de autor
„romanţ original”, este considerat primul roman românesc.

 În Prolog, Filimon alcătuieşte portretul ciocoiului: „Ciocoiul este totdeauna şi în orice

ţară un om venal, ipocrit, laş, orgolios, lacom, brutal până la barbarie şi dotat cu o
ambiţiune nemărginită care eclată ca o bombă pe dată ce şi-a atins ţinta aspiraţiunilor”.

 Nicolae Filimon intenţiona să scrie un roman în două părţi, fiecare dintre ele să
ilustreze chipul ciocoiului în evoluţie. Prima parte compune portretul ciocoilor vechi „cu
anteriu şi călămări la brâu” din timpul fanarioţilor, adică „de la 1814 până la 1830”, aşa
cum însuşi autorul mărturiseşte la începutul romanului. Partea a doua trebuia să ilustreze
ciocoii noi „cu frac şi mănuşi albe din zilele noastre”, care trădaseră idealurile revoluţiei
de la 1848 şi ale Unirii, dar nu a mai fost scrisă.

 Stilul romanului este greoi, încărcat cu arhaisme lexicale şi fonetice ori cuvinte greceşti
specifice acelei epoci, care dau o tentă de autenticitate şi realism subiectului.

 În capitolul al XV-lea, Scene din viața socială, care conține informații despre
petrecerea timpului liber, autorul oferă cititorului o imagine cât mai
cuprinzătorare și verosimilă asupra epocii.

ABORDAREA TEXTULUI

„Zilele cele frumoase ale toamnei din anul 1817 își luaseră zborul (...) Iarna se arătase cam de
timpuriu și vântul de la miazănoapte începuse din vreme a sufla cu tărie acea răceală care
amorțește natura, despoaie arborii și acoperă țarinile și orașele cu vălul întristării și al
monotoniei.
Orașul București, atât de zgomotos și de capricios în zilele noastre, nu era tot astfel în timpul lui
Caragea.

Locuitorii săi din clasa de mijloc, deprinși de mult timp cu viața orientală cea plină de lene și
poezie, vara se adunau la grădinile Breslea, Barbălată, Cișmegiu și Giafer. Acolo, fiecare isnaf
sau cap de familie își întindea masa și, împreună cu casnicii și amicii, beau și mâncau; apoi
începeau a învârti hora strămoșească și dansurile cele vesele, care se deosebesc foarte puțin de
tarantela neapolitană și care plac atât de mult întregului popor latin.”

1. Precizați coordonatele temporale și spațiale ale acțiunii.

2. Ce tip de perspectivă narativă întâlnim în cadrul textului?
3. Indicați cum își petreceau timpul liber locuitorii din clasa de mijloc, în perioada
verii.

“Pe când însă tinerii și bătrânii de amândouă sexele se desfătau precum arătarăm, copiii,
adunați în mici grupe, îndopându-se cu ciurechi, simiți cu brânză, alune prăjite și floricele de
porumb și adăpându-se mereu din donițele cu șerbet roșiu și cu bragă, luau și ei parte la veselia
obștească. Băieții azvârleau cu mingea și cu arșicele, iar fetițele cele mici se jucau de-a
ascunselea sau de-a baba oarba, alergând ca niște căprioare prin iarba cea verde și moale, spre
a prinde fluturi sau a culege flori.

4. Care erau modalitățile de petrecere a timpului liber pentru copiii din perioada
respectivă?

“Așa trecea timpul în sărbătorile verii; dar când venea epoca cea monotonă a iernii, toți acești
oameni stau închiși prin case și serile cele lungi se petreceau în tăcere; abia dacă uneori se
adunau mai mulți la un loc spre a povesti cele ce se întâmplau în cercul restrâns al mahalalei
sau spre a juca între ei conțina, mariașul și curelușa.”

5. Prezentați cum își ptreceau timpul liber, în perioada iernii, locuitorii din clasa de
mijloc.

„Boierii se plimbau în calești și butci cu arcurile poleite, spre a se deosebi de neguțători. Podul
Mogoșoaiei și al Târgului de Afară erau cele de căpetenie preumblări ale boierilor. Mesele și
petrecerile lor se făceau în familii mai multe adunate la un loc; rar se întâmpla să mănânce pe
la grădini; dar și atunci preferau grădina lui Scufa, via Brâncoveanului din Dealul Spirii și
grădina lui Belu de lângă Văcărești, spre a nu da prilej norodului a surprinde vreo necuviință a
lor și a li se pierde printr-aceasta prestigiul.”

6. O altă clasa socială prezentată în roman este cea a boierilor. Cum își petreceau
timpul liber aceștia?

„Boierii cei tineri, din cauza strânselor relațiuni ce avea cu fanarioții și alți venetici depravați,
contactase încă de pe atunci o mulțime de vicii, contrarie cu totul modului de viețuire al
boierilor bătrâni. Sania mitologică a lui beizadea C. Caragea, făcută în forma carului lui
Apollon, și cei șase cerbi ce o trăgeau, conteșul cel de postav alb, blănit cu samur de Mosca,
hangerul cel semănat cu brilianturi și gugiumanul de samur cu fundul alb al acestui frumos
principe, precum și rochiile cele neprețuite, șalurile și feregile domniței Ralu întorsese atât de
mult capul junilor boieri și cucoane, încât de multe ori vindeau moșii de mare preț, ca să imiteze
luxul și strălucirea acestor principi risipitori. Răul poate că ar fi fost mai mic dacă s-ar fi oprit
aci; dar viața scandaloasă și depravațiunea luând proporțiuni mari, infestară și demoralizară
până la un mare grad societatea întreagă.

Din toate relele acestea jocul de cărți fu acela care răspândi mai mult demoralizarea; el
sărăcea pe boieri și funcționari și-i îndemna la hrăpiri de tot felul.”

7. Descrieți modul în care își petreceau timpul liber boierii mai tineri.
8. Caracterizați, printr-un singur cuvânt, atitudinea naratorului față de modul cum își
petrec timpul liber cei înstăriți. Argumentează-ți punctul de vedere.