Grecescu Istoria Tarii Romanesti 1959

https://biblioteca-digitala.
ro
I STO RIA
ŢĂR I I ROMlNEŞTI
https://biblioteca-digitala.ro
P R E F A ŢĂ
Vechile ediţii de naraţiuni istorico-cronicăreşti erau citite de un

număr restrîns de specialişti, deoarece în trecut n-a existat o preocu
pare pentru lărgirea maselor de cititori în acest domeniu.
Astăzi , cînd în ţara noastră ştiinţa a deCJenit un bun al întregului
popor, asemenea materiale stau la îndemîna tuturor celor care CJor să
studieze mai îndeaproape trecutul patriei noastre.
Cronicile, însoţite de ample note explicatiCJe şi de prefeţe - care
analizează condiţiile istorice în care au fost scrise şi cauzele care au
determinat apariţia lor - prind CJiaţă, iar lectura lor CJa interesa şi
chiar captiCJa cercuri tot mai largi de cititori.
Istoria Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 p înă la martie
1717 pune la îndemî na cercetătorilor, cadrelor didactice şi studenţi
lor un izCJor foarte preţios de informaţii atît din domeniul istoriei
patriei noastre cît şi din domeniul istoriei uniCJersale, pe care, pînă
la ediţia de faţă , le puteam afla cu greutate, incomplete şi deformate,
numai din ediţia chirilică, lacunară şi cu greşeli de transcriere, din
1847. Cititorii CJor fi cuceriţi de la primele pagini de farmecul poCJes
tirii , de dramatismul situaţiilor înfăţişate , de oglindirea literară
plastică a unor realităţi social-politice, caracteristice feudalismului
romînesc , la începutul descompunerii lui. Crunta exploatare şi
abuzurile Porţii Otomane dezlănţuite asupra poporului şi ţării
nu găsesc o expunere mai sugestiCJă în literatura cronicărească a
�remii ca în paginile cronicii de faţă .
De altă parte , tabloul CJieţii de huzur a aristocraţiei feudale,
care sta numai de „plimbări şi ospeţe", total indiferentă la suferinţele
poporului, oferă un contrast izbitor în raport cu mizeria ţărănimii
aserCJite.
1n rîndurile care urmează CJom înceT:ca să dewăluim cîteCJa aspecte
din conţinutul atît de interesant al cronicii.
„Istoria... " începe cu poCJestirea domniei lui
Situaţie. Internă a
Constantin BrîncoCJeanu, cu urcarea lui pe
tron (oct. 1688) , cind boierii îl „luara" d e
Ţării Romîneşti ·
. · 1 ·-x • „
ogIm d1tă n crom.,.. • · · • · ·
muni şi-l inpingea de spate" , ca- e l nu CJota

·
domnia şi continuă cu o serie de amănunte CJii şi atrăgătoare din dom

nia lui Const. BrîncOCJeanu pînă pe la 1700. ECJenimentele dintre
1700-1714, deşi sînt poCJestite în grabă, totuşi, naraţiunea se des-
făşoară colorat şi dinamic , ca de pildă, scena decapitării lui Const.
BrîncOfJeanu, a celor patru feciori ai lui şi a deCJotatului lanache
Văcărescu - aproape de foişorul lali-Kişkin - şi la care sultanul
pri<,Jeşte ca la un spectacol de distracţie. Capetele uâşilor au fost
înălţate în prăjini, spre <,Jederea lumii adunate . De-a lungul nara
ţiunii, cronicarul este fa<,Jorabil domnitorului Const. Brînco<,Jeanu..
Po<,Jestirea celei de a doua domnii, aceea a lui Ştefan Cantacuzino
- 25 martie 1714 - 25 dec. 1715 este un bun prilej pentru
-
ca autorul anonim să-şi re<,Jerse toată ura împotrfoa boierilor Canta

cuzini, sau Şăităneştilor cum îi mai numeşte el, adică în turceşte
„fiii dracului". Tăierea capetelor, tot la Ţarigrad , al domnitomlui
Ştefan Cantacuzino , al În<,Jăţatului ban, bătrînul Constantin Stol�
nicul, tatăl domnitorului , şi ale boierilor înrudiţi cu el, Mihai
Cantacuzino şi Radu Dudescu , este poCJestită cu indiferenţă. Ultimele
domnii , a lui Nicolae Ma<,Jrocordat (ian. - noiembrie 1716) şi a
fratelui său Ioan ( 1716- martie 1717) sînt sczirte însăilări de fapte,
din care reiese atitudinea autorului , foarte puţin fa<,Jorabilă domniei
lui Nicolae Ma<,Jrocordat (în timpul lui „ţara nea<,Jînd cine să-i folo
sească") şi ce<,Ja mai bine<,Joitoare domniei lui Ioan Ma<,Jrocordat,
ca unul ce răscumpărase de la tătarii prădalnici sumedenie de „băr
baţi, femei, copii" înrobiţi şi anulase din birurile multe şi apăsătoare
puse, de Ştefan Cantacuzino.
ln această perioadă , Ţara Romînească şi MoldOfJa erau Msale
Turciei. Poarta Otomană, de<,Jenită un puternic stat militar-feudal
pe la jumătatea sec. al XVIi-lea, îşi întinsese stăpînirea la nord
pînă în centrul Europei ( Viena), la CJest pînă în Adriatica, iar în
est pînă în Crimeea şi gurile Donului. Din iulie 1683, cînd a început
asediul Vienei , Turcia primeşte lo<,Jituri din ce în ce mai grele, din
partea Austriei habsburgice, a Rusiei, Poloniei şi Veneţiei. Multe
din luptele turcilor asupritori ai popornlui nostru s-au dat chiar
pe teritoriul ţărilor romîne , iar desfăşurarea lor este înfăţişată de
cronicar cu multe amănunte: repetate lupte la Timişoara şi la Braşo<,J
cu nemţii, la Stănileşti czi ruşii etc. Cronica mai menţionează şi alte
lupte date în apropierea Ţării Romîneşti la Belgrad şi Niş, apoi
în Mareea cu <,Jeneţienii . Cronicarul semnalează în mod o biecti<,J unele
succese militare şi politice ale Turciei , lăsînd totuşi să se întreCJadă
situaţia grea în care se găsea Imperiul Otoman. Pierderea posesiuni
lor din Ungaria şi TransilCJania în urma păcii de la CarlOfJitz este
întîmpinată de cronicar cu <,Jorbe retorice sub care se ascunde de fapt
eşecul turcilor: „Leat 1699. După întunerec <,Jine şi lumină, după
întunerec soare , adecă după multe tulburări ce au aCJut turcii czi nem
ţii, în 18 ani , cu multe ostenele şi cu multe pagube de oameni şi
de altele , iată şi dorita pace" .
Imperiul Otoman , sărăcit prin pierderea unor pcsesiuni europene
atît de bogate şi slăbit de războaiele cu Rusia şi Austria, căuta com
pensaţii materiale şi de întărire a prestigiului său prin intensificarea
tiraniei şi exploatării în ţările romîne, lipsite, la acea <,Jreme, de
posibilităţile unei rezistenţe sau apărări militare. Deşi autorul
VI
cronicii este un boier filoturc , totuşi în cronică găsim relatate nume
roase exemple de exploatare otomană: obligaţia ca romînii să hră
nească cu fîn caii armatei turceşti staţionate pe pămîntul ţării;
repararea podurilor şi a drumurilor pe unde trecea oastea turcească;
transporturi cu carele cu boi; enorme bacşişuri date conducătorilor
turci de BrîncoCJeanu, pentru a-l scuti să meargă la Timişoara,
Belgrad sau în alte puncte de luptă; diCJerse sume de bani pentru a îm
piedica trecerea armatei otomane sau tătare prin ţară; procurarea
de „pezmed" pentru hrana ostaşilor turci; urcarea haraciului de la
240 la 480 pungi prin ameninţări la care a fost supus BrîncoCJeanu,
timp de o lună, la Adrianopole; 50 pungi de bani date muftiului ca
să-şi însoare feciorul; „cheltuele ... foarte mari ... ca să-şi dreagă
lucrul" , făcute cu dregătorii turci; „mulţime de bani" dăruiţi de Can
tacuzini celor care au îndemnat pe sultan să ordone decapitarea
BrîncOCJeanului şi altă mie de pungi dăruite de Nicolae MaCJrocordat,
ca să cadă sub securea călăului şi capetele Cantacuzinilor ş.a. , ş.a.
Chiar cînd asemenea infinite extorsiuni de bani se făceau de la
clasa stăpînitoare (domn , boieri) , tot ţărănimea suferea pMara exploa
tării, deoarece cei extorcaţi îşi refăceau imediat sumele pierdute , mă
rind, la rîndul lor, birurile existente sau punînd pe umerii ţăranilor
altele noi. Cronicarul mărturiseşte că pădurile şi munţii erau plini
de „haiduci" şi „hoţi" , care atacau pe turci sau conCJoaiele lor cu
proCJizii , încît, în regiunea Cerneţilor şi Mehedinţiului, Const. Brîn
CMeanu a trebuit să ia măsuri serioase pentru protejarea conCJoaielor
turceşti . S e ştie c ă aceşti „haiduci" ş i „�oţi" erau ţăranii sărăciţi şi
rePoltaţi de poCJara asupririi feudale. lntr-alt pasaj, pMestind de
raPagiile unei furtuni în munţi, ne spune că multe Pite ale ţăranilor
fugiţi prin păduri au murit sub surparea copacilor. Se ştie iar, că
ţăranii se adăposteau cu Pitele în păduri pentru a se salCJa de jafurile
pust_i itoare ale armatelor de ocupaţie şi ale cîrmuitorilor feudali.
I n contrast cu acest tablou al mizeriei poporului de jos este redată
CJiaţa zilnică a boierilor şi îndeletnicirile lor. Contradicţiile din
sînul clasei stăpînitoare au determinat fărîmiţarea puterii feudale
tn fracţiuni ostile între ele. Feudalii culegeau aPantajele situaţiei
lor de clasă dominantă în stat prin crunta exploatare a populaţiei
de bază, masele ţărănimii. Domnia şi dregătoriile le aduceau mari
CJenituri: de aici lupta înPerşunată dintre domnitor şi boieri, care să
cucerească mai întîi situaţia dătătoare de cîştig.
Const. BrîncMeanu , la început , a primit greu domnia. Cronica
rul expune cu înseşi CJorbele Brîncopeanului motiPul: „Boeri dumnea
poastră , bine ştiţi toţi că eu am fost la casa mea ca un domn, trăit-am
cum am Prut, nimic lipsindu-mi" . lnsă o dată înscăunat, el face
toate sacrificiile băneşti să se menţină în domnie. După ce trecea
pericolul prMocat de turci, stîrnit tocmai pentru a-l mai stoarce de
cePa bani, începea iar, după înseşi spusele cronicarului , o perioadă
de tihnită petrecere: „Şi aşa cu acestea (cu cele două hatişerifuri de
prelungirea domniei lui C. BrîncoCJeann, plătite scump de către
ţărănimea iobagă) să bucura în ospeţe şi CJeselii, în nunte şi ale
VII
boierilor de pămînt şi ale lui nunte, măritîndu-şi fetile, însurîndu-şi
feciorii cei de ciîrstă, că atîta era fericit, cît mi se pare că toate darurile
norocului erau asupra lui" . În realitate, BrîncMeanu n:u era aşa
de fericit, cum scrie părtinitornl cronicar, pentru că aciea numeroşi
duşmani: îl ura Constantin Cantemir, domnul Moldociei, îl ura
Mihail Racociiţă, mazilit la Ţarigrad din domnia Moldociei. După
moartea lui Const. Cantemir, Brîncocieanu reuşeşte prin mari bac
şişuri împărţite la Ţarigrad, să aşeze pe tronul Moldociei pe Const.
Duca, ginerele lui, deşi tronul era cerut, ca succesor ereditar, de
Antioh Cantemir. Îl mai urau de moarte propriile lui rude, boierii
Cantacuzini, dar ulterior şi acestora le cad capetele - cum am
ciăzut - la intercienţia noului domnitor, Nicolae Macirocordat.
Boierimea îşi măcina şi ea puterea din cauza intereselor egoiste
contradictorii. Vom exemplifica numai cu două cazuri din multele
relatate de cronică. Clucernl Constantin Ştirbei din Oltenia aciea mo
şii şi acieri imense: „cam lung la unghii, din feliul Ştirbeilor",
spune cronicarul, el pune la cale un nou furt prin jefuirea ţăranilor
birnici din Mehedinţi, astfel că-şi însuşeşte banii ridicaţi pentru
haraci, şi chiar în număr mai mare decît trebuia. Prins de
Brîncocieanu cu răCJaşe iscălite de primirea banilor ce-i tăgăduia,
Ştirbei este adus în faţa dicianului şi judecat aspru de BrîncMeanu.
Bătrînului clucer nu-i prea păsa de aceste certuri publice ameninţă
toare, că doar nu era la primul furtişag şi fusese iertat de domnii
precedenţi, cum a fost iertat şi acum de Const. Brîncocieanu. Ier
tarea lui BrîncMeanu nu l-a împiedicat pe clucer să urzească un
complot împotricia lui Brîncocieanu, folosind la complotul demascat
în cele din urmă şi feţe bisericeşti, din neamul Ştirbeilor. Chiar la
condamnarea Brîncocieanului, clucerul ciine la Ţarigrad ca pîrîş al
domnitorului. Dintr-un neam de boieri experimentaţi în jefuirea
ţărănimii, clucerul Ştirbei a ocupat „atitea boierii mari şi slujbe" .
Deosebit de interesante sînt paginile în care cronicarul expune între
gul proces al clucerului, pentru că ele constituie un document cieri
dic cu priciire la rapacitatea neruşinată nu numai a Ştirbeilor, dar
şi a multor alţi boieri.
Un alt caz este cel al marelui latifundiar, spătarul Mihai Can
tacuzino, unchiul domnitorului Ştefan Cantacuzino şi unul dintre
autorii morali ai decapitării lui Const. Brîncocieanu: „Mihai spă
tariu, carele cu atîta cinste şi mile ce au aciut (de la Const. Brîn
cOCleanu), cît să răsfeţe în aciere ce aciea, de trăea ca un domn şi să
zic şi mai bine decît un domn, de cireme ce domnul totdeauna are
grijile înpără ţii şi ale ţării, iar ei (Cantacuzinii) numai această
grijă aciea, să mănînce şi să bea, să se plimbe din loc în loc şi să se
cieselească".
„Zic unii carii sînt cirednici de crezut că cirînd imbrihorul

să purcează la Ţarigrad să fie mers Constandin Stolnicul şi
Mihai spătariul la dînsul şi afară din daruri ce i-au dat galbeni şi
altele, i-au zis să facă bine să stea cu necioinţă către înpăratul, ca să
VIII
omoare pe Constandin Vodă şi pe feciorii lni, că au fost (Jicleni în
păratului". Dar în cele din urmă şi capul lui Mihai Cantacuzino
spătarul cade tăiat de securea călăului , din ordinul unor mai puter
nici feudali şi a instigări i sultanului prin pungile de bani ale lui
Nicolae Ma(Jrocordat.
Acesta este tabloul clasei dominante din Ţara Romînească, aşa
cum reiese din paginile „Istoriei . .. ", cu puţin înainte de instalarea
domnilor fanario ţ i . • .
. In secolul al XVIII-Zea ţările romîneşti

i: �m d�menml
apte
.
erau lipsite de posibilitatea apărării lor,
.
1storrn1 umvcrsale · - · · · · · · p
datonta inexistenţei unei puteri armate. e-
rioada eroică a boierimii şi răzeşimii militare trecuse de mult,
iar faptele (Jitejeşti ale acestei perioade mai trăiau doar în pagi
n ile (Jechilor cronici, în amintirile, legendele şi baladele poporu
lui. Totuşi Ţara Romînească în secolul al XVIII-Zea are nn rol
însemnat în ansamblul istoriei popoarelor (Jecine. Cronica înre
gistrează cu mult interes aceste e(Jenimente de politică externă, de
asemenea şi alte fapte din istoria unor ţări şi state mai depărtate,
cum erau: Franţa, Veneţia, Turcia, imperiul habsburgic.
Chiar din primele pagini ale cronicii , facem cunoştinţă cu tendin
ţele de expansiune teritorială ale Austriei habsburgice . Expansiunea
se făcea în paguba fostului regat al Ungariei, care era însă în mare
parte (Jasală Turciei. Austria intră direct în conflict militar cu Turcia,
începînd un război care a durat din 1683 pînă la 169:J. Cronicarul
ne înfăţişează desfăşurarea luptelor aiistro-turceşti, la care a luat
parte, ca aliat al turcilor, şi Const. Brînco(Jeanu, pe cîmpia din
apropierea Zărneştilor. Numele unor generali, ca: ducele de Baden,
comandantul suprem al trupelor austriece staţionate pe teritoriul
nostru, Heissler şi Vetirani, comandanţi ai unor unităţi austriece,
apar des în paginile cronicii, uneori însoţite chiar de scurte carac
terizări care dez(Jăluie firea lor semeaţă. La prima întîlnire a oştilor
austriece cu cele turceşti, la RuşaM (Orşo(Ja) pe Dunăre, nemţii
dispreţuiau posibilităţile de luptă ale turcilor, „tinzînd mîinile în
sus să prinză gloanţele, însă nădejdea lor au fost deşartă", turcii
ieşind (Jictorioşi. Sau, un alt exemplu a firii lor dispreţuitoare, este
m'Jmentul cînd generalul Heissler, luat prizonier de turci şi dus
în faţa lui Brînco(Jeanu, î i spune, „şi_ de sînt rob, astăzi am căzut în
robif', iară tu eşti rob de cînd te-au făcut tată-tău". Pri(Jind în ansam
blu pe austrieci, cronicarul îi consideră „un neam rău şi tiran".
Autorul nu uită nici amănuntul că împăratul Leopold, în 1688, i-a
umilit pe solii romîni; primindu-i „ca pe nişte rumîni de Ţara Ro
mînească , nu ca pre alţii, dintr-alte neamuri şi dintr-alte ţări".
Totodată, cronicarul relatează că poporul a a(Jut mult de suferi t din
cauza armatelor austriece, care, în multe rînduri au făcut jafuri
„de pîine şi de dob itoace (încît) nu poate om să spue".
Pe unguri, cronicarul îi arată participanţi, pe de o parte, la
luptele împo triM jugului o toman, iar de altă parte la cele împotri"a
cotropi torilor habsburgici.
IX
1 n pasajul: „Nemţii dară care mergea împotriCJa ungurilor rebe
lişti. . . ", cronicarul nu face altceCJa decît relatează despre răscoala
ţăranilor iobagi unguri şi romîni izbucnită în 1697 împotriPa feuda
lilor ungziri şi habsburgici, răscoală care s-a continuat sub steagul
lui Francisc Rd.koczy al II-Zea şi s-a transformat într-un adeCJărat
război de eliberare naţională antihabsburgic (1703-1711). Răz
boiul lui „Racoţi Ferenţi" cu „toată ungurimea din Ţara Ungurească
de Sus şi din Ardeal, de s-au rădicat toţi cu sabiea asupra nemţilor,
CJrăjmaşilor lor ... " este urmărit pînă la trădarea lui Fr. Rakiczy
de către feudalii unguri şi pînă ce curajosul reCJoluţionar „cu alţi
domni ai· lui („Bercenii") şi au trecut în Ţara Leşască". Cronicarul
ia atitudine şi stă alături de poporul maghiar , care a suferit cumplit
de pe urma atrocităţilor săCJîrşite de sălbaticele trupe habsburgice.
Nemţii , ştiind că răsculaţii unguri au fugit şi au lăsat oraşele pline
numai de femei şi copii, „au intrat pen cetăţi şi pen tîrguri şi pen
sate ca cum ar întra nişte haite de lupi într-o turmă de oi cu miei ,
carei tirăneşte, păgîneşte , fără nici o milă, ca nişte cruzi sorbitori de
sînge , muierile şi copii lor îi omora ea , a cărora sînge CJa striga cătră
dumnezeu pururea ca să facă răscumpărare" .
Vestita luptă împotriPa turcilor , de la Zenta (1697) este înfă
ţişată în cronică, dar fără sâ se numeascâ localitatea. Cronicarul de
scrie această luptă , insistînd asupra unor elemente de ordin militar
şi tehnic, şi sârbătorirea biruinţei cu toate aspectele ei pitoreşti:
ospăţ cu ridicare de „pahară" , liturghie de mulţumire în corturi,
rugăciuni în biserică la „Beciu" (Viena) înălţate de însuşi împăratul
Leopold. Cu acest prilej este amintit „cel ce era mai mare gheneral,
Erghenie" (Eugeniu de SaPoia) , căruia i se datoreşte , de fapt, strălu
cita biruintă.
Cronica;ul pătrunde epenimentele externe contemporane în legă
turile lor interdependente. Astfel, por bind mereu de „nemţi" (austri
eci) , de luptele lor cu turcii şi ungurii, adică de eCJenimente care pri
pesc şi istoria ţărilor romîne , autorul anonim se opreşte şi la războiul
de succesiune la tronul Spaniei , dintre Austria şi Fran ţa: „murind
Craiul de la Spaniea, mare Prajbă s-au făcut intre franţuzi şi între
nemţi". 1ntr-adePăr, se ştie că monarhia habsburgică a ridicat preten
ţii teritoriale - şi a dobîndit teritoriile - în calitate de moşteni
toare a ramurii habsburgice spaniole. Cronica porbeşte despre moartea
lui Carol al II-lea, regele habsburg al Spaniei (1700) şi despre
războiul pentru succesiunea la tron care a durat pînă la anul 1713
;
terminîndu-se prin pacea de la Utrecht şi Rastatt, 171:!-1714,
în faPoarea Austriei , care a cîştigat Belgia, Lombardia cu Milanul,
Neapole şi Sardinia. Cronicarul romîn limitează referinţele sale
istorice numai la ocuparea tronului Spaniei de către nepotul lui
LudOCJic al XI V-Zea şi la moartea „de bătrîneţe" a regelui Franţei.
Regele care a urmat la tronul Spaniei după moartea lui Carol al
II-l�a , a fost Filip al V-lea, dar cronica noastră nu-l numeşte, aupă
cum nu numeşte nici pe „craiul frănţozesc".
Cronicarul romîn este b ine informat asupra situaţiei externe,
mai ales asupra acelora din ţările !lecine cu n o i , Polonia şi Rusia. ln
perioada de care se ocupă cronicarul, Polonia şi Rusia erau coin
teresate în acţiunea de izgonire a suedezilor de pe teritoriile pe care
aceştia le ocupaseră în mod sama!lolnic pe ţărmul răsăritean al Mării
Baltice. ln Polonia stăpînea regele August al Ii-lea, iar în Rusia,
Petru I . lntîmplările politice contemporane mai importante din
aceste ţări s în t expuse cu multe amănunte şi într-o formă. narati!lă
plăcută. Naraţiunea este la un moment dat ca de basm: „ln părţile
despre m iazănoapte, între sfozi şi între muscali , s-au scornit mare
rrajbă şi cu războaie unul asupra altuea să neroia. Care turburări
leaşii le-au rădicat, ne iubind pe August (de) Saxoniea să le fie
craiu" . Frederic August, electorul Saxo niei, (în cronică: „Duca
de Saxoniea" zis şi „nalcăran", în turceşte înseamnă „fărămă potcoa
ră") ajunge rege al Poloniei (1697) . Cronicarul poresteşte cu lux de
amănunte ceremonia instalării lui pe tron, îmbrăcat, se zice, într-o
haină care costa ,,1000 de pungi de bani". Mai departe se rorbeşte
şi de întreruperea domniei lui August al Ii-lea (între 1704--1 709) ,
cînd suedezii pun rege pe „Stănislar Lişinschii" ( Stanislaw Lesz
c::.ynski) . Curin tele cronicarului, că August „s-au şi lepădat de crăiea
leşească înnaintea sfeaţului, zapis dînd la mîna craiului (Carol al
XII-Zea) ctt nu-i mai trebuie să fie craiu", corespund întocmai czi
pre!lederile păcii de la Altranstaedt dintre suedezi şi poloni.
Erenimentele din Polonia sînt, în această „cron ică anonimă",
strîns întreţesute cu cele din Rusia lui Petru I, prins pe atunci în
aşa-numitul „război nordic" şi în războiul cu turcii, pentru elibe
rarea popoarelor creştine.
Autorul cronicii, probabil un boier din apropierea lui Const.
Brîncoreanu, adept al politicii de duplicitate a domnitorului şi care
manifesta simpatie pentrzi turci, înfăţişează erenimentele din Rusia
de pe poziţii subiecti!le, farorabile lui Brîncoreanu. Se ştie că poli
tica lui Brîncoreanu, dintru început şorăitoare faţă de Rusia, a fost
una dintre cauzele principale ale insucasului expediţiei lui Petru I
la Prut (Stănileşti, 1711) . 1
111ai întîi, cronicarul nn crede ştirile negustorilor care reneau
din Rusia: „că (ruşii) au făcut mii de mii de rase", care pot lua
„atîtea sume de ostaşi şi cîte atîtea tunuri. . . ca să pornească pe
mare, la Ţarigrad". Apoi înregistrează „rrăjb i şi neroi" între ţar
şi boieri, încît aceştia au nneltit un complot ca să-l omoare . Urmează
o hazlie porestire, cum Petru I a păcăli t pe boierii complotişti ,
aceştia omorînd u n criminal condamnat , trarestit î n ţar. Mai
departe, cronica înfăţişează războiul dintre suedezi şi ruşi, cu înfrîn
gerea acestora. Carol al XII-Zea, regele Suediei, „fiind şi tînăr, s-au
înnălţat, s-au semeţ i t" şi, îndemnat de tătari, turci şi de hatmanul
Mazepa al cazacilor, porneşte un nou război împotrira lui Petru I.
1 Istoria modernă, voi. I, 1640- 1 789, Editura de Stat, Bucureşti

1954, p. 459.
XI
Lupta dată, după cronică, „la iunie 29 de zile", de data ar.easta bi
ruind ruşii , nu este alta decît zdrobitoarea înfrîngere a suedezilor, la
PoltaPa, în 1709. După chiar mărturisirile cronicarului, 1.Jictoria a
adus atîta încredere popoarelor subjugate de turci , încît ruşii erau
„chemaţi cu multe rugăciuni de domnii şi de creştinii ce sînt supt
mina turcilor şi cu acea nădejde ca să ia şi Ţarigradul de la turci" .
Noua ciocnire dintre ruşi şi turci are loc în 1711, mai întîi la
raiaua Brăilei, apoi „mai jos la Huşi, în nişte locuri rele" (Stă
nileşti) . Cauza înfrîngerii ruşilor, care au luptat „ca nişte 1.Jiteji" ,
este, după părerea desigur simplistă a cronicarului, că „au sflrşit
pita de nu al.'ea ce mînca". Cronicarul accperă atitudinea ŞOl.'ăielnică
a lui Brînc01.Jeanu 1 şi acuză în schimb pe Toma Cantacuzino că
„s-au dus la moscali fără 1.Joea şi ştirea lui Constantin Vodă . . . ca un
ficlean", lăsîndu-l pe domnitor „întru mare necredinţă despre turci" .
Acuzaţiile aduse lui Toma Cantacuzino sînt nedrepte, dar ele pornesc
dintr-o ură Înl.'erşunată a autorului împotril.'a întregului neam Can
tacuzinesc, ură exprimată foarte des în paginile cronicii.
DMezi care dezl.'ăluie tendinţa filoturcă a cronicii sînt şi ştirile
referitoare la „frînci" , pe care îi mai numeşte şi „1.Jeneţieni" , cu ocazia
cuceririi Mareei . Descrierea 1.Jictoriei turcilor este scoasă în relief ,
atît prin relatarea faptelor de arme ale 1.Jizirului Ali paşa, cît şi
prin ironiile usturătoare pe seama 1.Jeneţienilor care, puţin înainte
de luptă, se lăudau „că au atîta şi atîta galeoane, corăbii şi altele
pline de oşti şi Ca1.Jalerie de Malta„.", iar cînd s-a i1.Jit prilejnl să
dea ajutor nenorociţilor greci din Mareea, de la care ridicaseră mari
sume de bani, ei i-au lăsat în robie.
Unele ştiri de politică externă sînt împrumutate de cronicar
din letopiseţele lui Radu Greceanu şi Radu Popescu (în ediţie, sub
aparatul critic al 1.Jarian telor, C. Grecescn a arătat aceste împrumu
turi) . Altele însă - cele mai multe - sînt culese din diferite surse
orale, de la martori şi părtaşi ai e1.Jenimentelor, precum şi din consem
narea autorului , scrisă paralel cu desfăşurarea faptelor. A1.Jem măr
turiile cronicarului în acest sens: „Zic cei ce au fost în Ţara Leşască"
despre încoronarea regelui August al 11-lea; „Zic unii, carii nu efte
cu1.Jînt de crezut"; „aducea 1.Jeşti unii , alţii de acolo" , din Rusia lui
Petru l; „neguţătorii ce 1.Jeniea de acolo (din Rusia) şi cei ce să
fac a fi 1.Jiteji şi umblă după aceste 1.Jeşti".
Autorul este în general bine orientat asupra e1.Jenimentelor de
politică externă contemporană lui şi , în general, le consemnează orga
nic, în interdependenţa lor reală. Astfel, de problema austriacă
leagă situaţia din Ungaria şi Transill.'ania; de problema rusă aso
ciază contradicţiile dintre membrii clasei dominante din Polonia,
precum şi „războiul nordic"cu suedezii; de problema succesiunii la
1 Cînd Const. Brincoveanu a avut aceeaşi atitudine de duplicitate

faţă de austrieci, cronicarul găseşte o justificare: „chivernisind lucrul
ca să nu vie primejdie pămintului, arătîndu-se despre amîndouă păr
ţile prieten".
XII
tronul Spaniei, la 1700, alătură rolul pe care l-a jucat LudOCJic al
XIV-Zea, regele Franţei; de nepăsarea lăudăroşilor veneţieni cone
xează câderea în robia o tomană a grecilor din Moreea.
Prin m ulţimea ştiri lor referitoare la evenimentele po litice enropene
dintre 1688-1717, cronica editată în acest volum trezeşte un interes
mult mai viu decît alte cronici romîneşti, ea putînd servi ca izvor
de informare istoricilor şi cercetătorilor străini care studiază această
epocă.
N. Cartojan, într-o lucrare ce s-a pu-
Valoarea
literar-artistică
b licat după moartea lui, considera „Istoria
a rc omcu Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 pînă
la martie 1717" drep t cronica „cea mai fru-
11. casă ca factură l iterară"1• lntr-adev!'lr, citind cronica, ai im
presia că citeşti un roman istoric; înşirarea evenimente lor inte
resează nu numai prin conţinutul lor faptic şi documentar, dar şi
prin sentimentele şi tendinţele pe care le vădeşte autorul în legătură
cei aceste evenimente, prin modul lui ales de exprimare. Autorul
prezintă oamenii aşa cum îi conrine lui, iar 'at itudinea lui faţă de
aceşti oameni este aceea a feuda lului: scriind o cronică de simpatie
pentru domnitorul Brîncoreanu, înfăţişează ca personaje negatire
pe toţ i boierii duşmani BrîncOCJeanului. Fo losirea epitetelor şi
zngrărirea portretelor psihologice înfrumuseţează stilul cronicii:
„Blilăcenii totdeauna îşi întindea mintea după nişte păreri nebuneşti".
Cantawzinii „din feliul lor era neodihniţi şi nemulţămitori tu
tnror domnilor . . . că tuturor domnilor celor de mai denainte s-au ară
tat în fic leşug şi cu răotate şi domrwlui Constantin Vodâ încă au
început sit-l ficlenească". Autorul scoate în eridenţă po litica de dupli
citate a Cantacuzin ilor, care „umbla de amesteca lucrurile cu nemţii
şi cu moscalii şi cu alte neamuri .. . ". Ambiţia lor era nemărginitâ,
urmărind „să fie ei în veac stăpînitor ţării noastre şi pămîntului
nostru". Cu bani, cumpărase - ne spune cronicarul - „cărţi de
conţii, grofii, de la amîndoi monarhii creştini". Cronicarul ni-i arată
intriganţ i „răi şi hicleani bătrîni, care scotea cu pîri înaintea imbri
h1Jrulni mulţimea mojicilor . . . fără voea lor".
Ştirbeii din Oltenia, deşi rnde cu, domnitornl, erau de asemenea
duşmani ai BrîncOCJcanului . Citind paginile despre procesul cluceru
lui Const . Ştirbei te cutremuri de samavo lniciile şi arbitrarul prin
care clasa stăpînitoare feudalâ împărţea membrilor ei, pe spinarea
bietu lui popor, arantaje le şi priri legii le ierarhici bc icreşti. Domni
toru l însuşi demască în diran vechile şi noile hoţii ale neamulni
Ştirbcilor şi, în special, pe alr clucerului; portretul moral al acestuia
se conturează nu descrip tir, ci din însăşi gradaţia ascendentă a argu
mentelor acuzării: „Dar p înă cînd aceste jafuri să le faci, cliucere
Constandine? Că, de nimică, eu te-am rădicat şi te-am făcut slugcriu
mare, comis mare şi c liuceri n mar,� , al 6 scaun al divanului şi te-am
1 N. Cartojan, Istoria literaturii romîne vechi, Bucureşti, 1954,

"ol. III, p. 251>.
XIII
miluit şi te-am ţinut credincios. Ai luat judeţul Dîrnbo�·iţii, l-ai
prădat de n-au râmas ca un sat; l-am luat acela şi ţi-am dat Tel('or
manul - şi mai răn l-ai fâcut. Cîte am găsit pe urmă-ţi sume de lei
jăfuite, pentru care te-am suduit într-o CJreme şi te-am itrgisit, să
nu te CJăz în ochi. Iar te-am ertat pentru rugăciunea a ltora. Acnm,
·
iar ai făcut jafziri şi nedreptate".

Nnmeroase le şi sngestiCJelc tablouri ale societăţii feudale, subli
niază realismul cronicii. Autorul, deşi boier, nn ascunde realitatea,
ci dimpotriCJă o dez11ăluie în toată go licinnea ei, mai ales cînd aceste
tablouri îi serCJesc pentru a cufunda şi mai mult pe duşmanii Brînco
CJeanului. Un procedeu stilistic des folosit de autor este zugrăCJirea
antecedentelor şi a păcatelor mai CJechi, caracteristice clasei boiereşti.
Astfel, Bălăcenii-scrie cronicarul - aCJeau sliibiciunea să se consi
dere CJiteji. Imediat cronicarul poc,1esteşte o întîmplare reală, care :m
grăCJeşte plastic caracterul pretinsei CJitejii: „Badea ''ornicul Bâlii
ceanul, în zilele lui Antonie Vodă, au ucis nişte 1wguţiitari nwscoCJlii,
inpreunii Cil carii era şi citlugâri merşi pentru milă la Mosc. Pe toţi
omorîndn-i cu o soţie (arhaism: tomrăş) a lui, ce-l chiema Bula,
aCJerea le-au luat, de care, prinzînd domnul CJeste, au cercat pe Buta
şi l-au aflat şi cu dreaptă judecată l-au înţepat în moCJila din marginea
tîrgului, despre Dudeşti, iar pă Bitlăceanzi l-au lăsat. De acest feliu
de C1iteji era Bâlâcenii" . Ştirbeii aC1ean alt păcat: erau hoţi şi jefui
lori ai poporului. PotriC1it cu procedeul sân de măiestrie literarii,
cronicarul arată că „neamul„. cel răn" al Ştirbeilor a atras şi mai
lnainle prin hoţiile lor blestemul domnilor Matei Basarab, Grigore
Ghica, Duca Vodă şi Şerban Cantacuzino asupra celor ce CJor mai
„milui" pe Ştirbei, cu slujbe şi boierii; apoi, conlinuii. domni torul
BrîncoCJcanu: „Şi eu am intrat în blestemu acelor domni de ţc-am dat
atîtea boierii mari şi slujbe, iară tu tot râu şi jâcaş".
Un alt mijloc de măiestrie literarii este fo losirea CJorbirii directe
ln dialogurile dintre personaje. Din aceste dialoguri şi CJorbiri directr
(oratio recta), naraţiunea ciştigă în C1ioiciune, în cnloare şi ca Mril'
tate de exprimare. Citatele reproduse pîni'i acum oglindesc această
particularitate a mdiestriei literare din cronică, şi un singur e.umplu,
CJa fi gri'iitor. Sintem în di Clan; în faţă stau în lanţuri Staico pahar
nicul, Preda Proroceanul şi alţii, prinşi cn pîri mincinoase la Ţari
grad, nnde ajunseseră prin w1eltirile lui Constantin Cantemir, dom
nul JJloldOCJei. ,,lnccpu Constantin Vodă să zică: «N-aşi fi gî11dit,
Staico, să CJctz una ca aceasta, ziiu, n-aşi fi gî11dit în CJiaţu mea·'
Cela ce într-atfta vrrmr, printr-atîtea locuri şi cn atît!'a /ealiuri df'
umblate, astăzi să te c•ăz aşa dinaintea nzea'intr-acl'staş chip, zău,
1t-aşi fi gîndit!o Staico răspunde: «Greşit sînt mifrii tale, doamne!„.
Mila mârii talc îndi este mai mare decît greşala mea»". Vorbirea con
tinuă într-o limbă simplii, dar expresiC1ă, într-un stil CJariat şi întot
deauna, cnm este şi firesc, într-o armonie per/ectâ cu ideile conţinu
tulni.
Autorul are mult spirit de obserMţie şi foloseşte amănuntul în
scenele de.scriptiCJe. În zugrăC1irea lor întrebuinţează expresii şi corn-
XIV
paraţii populare, care dazi un farmec deosebit naraţiunii, dar şi
un sens mai adînc fondului. Astfel, în timp cc „stîrrul" lui Şerban
Cantacuzino mort „zăcea pli o masă", trezind în amintire numai
„tirăniilc... ce făcuse boierilor şi săracilor ţării", cronirarul obserră
că jalea nn era prea mare nici chiar între membrii familiei: „nici
muerea lui, nici fetele lui nu şădea lîngâ dînsul, că-şi slrîngea aruţiea
şi o ascnndea, că-i era frică sâ nu-i ia ar1uţiea Conslana·in Vodă".
San pe generalul Heissler l-au [!,i'tsit „mănios ca pe un nrs împnşcat"
şi, influenţat de aga Const. Bălăcearw, „nici cum să apropiea d1·
vorba" solnlui trimes de Brîncoc1eanu. A titzuhnNI semc(,ulni genera I
mp1lra adesea pc domnitor; înrît acesta scrie cronicarnl
- - se
hotărî „încii să-i pogoare nasul cel nalt al mîndrii lui". Cu cîtiî ironie
înfiiţişeazii cronicarul alaiul pregătit boierilor trădiitori, adnşi în
diran: ,.mult norod de oameni să strînsasc, cît toate uliţele era î1i
pănatc din cătro reniea". ln fruntea alainlui mergea „gîdea în loc
de postelnic mare, cu toeag de beldie şi pe armaşul cel mare înnainte,
însemnînd şi sfîrşitul lui (al lui Staico) în ce chip ra sii fie" (spîn
zurarea).
Stilul autorului, de cele mai multe ori popular şi 11atural, 11.1'
surprind<' uneori prin sentinţe cu caracter general. S-a riizut din
e:i:emplele reproduse mai sus, ciî cronicarul ura tirania şi arbitrarul,
metode politice atît de practicate în acea rreme. A l!ă dată, autorul
reflectează asupra tendinţelor de expansiune teritorială ale habsbur
gilor şi scrie urmiitoarca cugetare, care-l ridicâ deasupra mmtalitiiţii
rnedierale: „cel ce gîndcştc să-şi râscumpi' re patriea lui din robica
tiriinească, întîi trebue să caute folosul cel de obşte". Deci, binele
social trebuie pus înaintea gnrcrnării tiranice. Continuele lulr
ţuieli dintre nemţi, ruşi şi turci trezesc cronicaru lui cugetarea
„unde este nădejde multă este şi deşărtăciune".
Glosarul întocmit de editor la sfîrşitul ediţiei ridică o altă in·-
teresantă problemă. aceea a limbii cronicarului: sensurile arhaice
pe care le au unele curinte din cronică în raport cu sensurile lor actuale
(silă = putere, nemulţămire =nereciinoştinţă, coştee = cetate
şi castel, cetate = oraş etc.); pătrunderea neologismelor tehnice tn
limba romînă: armadă, pesmed, parola , reghcmenturi , rebelişti,
ghenerali, organ = unealtă, ghenerariusemuş (superlatirul: „mai
mare peste toţi gheneralii"), practic (iscusit, dibaci) ş.a., ş.a.;
legătura sintactică dintre curinte şi topica lor în propoziţiune,
pentru a reda gîndul autorului în modul cel mai just şi mai expresir.
Pe baza acestui text editat ştiinţific se pot face numeroase alte
consideraţii lingristice. Aşa, de exempln, cercetînd aparatul critic,
filologii rar găsi rariantele fonetice şi lexice ale aceluiaşi curînt,
tn transcrierea diferiţilor copişti din secolul al XVII 1-lea.
Am citit cu interes deosebit şi cu mnltă plâcere această cronică

de la începutul sec. al XV111-lca, care apare acum pentru, prima
dată în forma ei completă şi într-o ediţie critică. Pe marginea lec-
xv
turii am însemnat cele cîtera idei expuse în rî11durile de mai s us, cu
gîndul de a serfli ca orientare acelor cititori care se aplracă mai rar
asupra paginilor din cronici . Aceste însemnări duc la urmiUoarele
concluzii: „Istoria Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 pînii, la
martie 1717" este o cronică domnească, scrisă în faroarea lui Con
stantin Brîncoreanu, fără a fi însă o cronică oficială, comandati/ dr'
domn, cum este, de pildă, cronica scrisă de logofătul Radu Grt>
ceanu, şi care tratează aceeaşi perioadâ din istoria Ţării Romî11eşti.
Autornl are meritul că, deşi bo ier, foloseşte totuşi o metodti realistâ.
în zugrărJirea morarurilor putrede ale societăţii din coremea sa, chiar
dacă personajele diferitelor tablouri, zugrărite în cronicti , sînt numai
dintre boierii partidei duşmane lui Brîncoreanu. No i , cititorii şi
cercetătorii putem - şi sîntem datori - să întregim tabloul orîn
duirii feudale şi czi alte date, culese din lectura şi a altor izroare ,
pentru a nu ne lăsa înşelaţi de pârtr:nirea cn care au fost scrise
unele din cronicile erului mediu.
Cronica aceasta ocupă un loc foarte important în dezroltarea
istoriografiei romîne medierale , pentru că arc însuşiri, am putea spune,
unice, atît prin conţinutul şi tendinţele ei ideologice, cît şi prin
cele mai potririte mijloace literar-artistice care exprimti acest inte-
resant conţinut. .
Ca orice operă istorică bogată în informaţii documentare şi frumos
scrisă, „Istoria. .. " mai arc şi o însemnătate cultural-educatiflă:
c i� itorii acestui scurt dar caracteristic episod din istoria ţării noastre
îşi ror da seama de lupta grea dusă de poporul nostru ca să „dezră
dăcineze din faţa pămîntului ţârii" - cum zice cronicarul - rm
numai stâpînirea otomană, dar şi stăpînirPa ierarhici aristocrate
feudale, care a adus ţării atîtea nenorociri.
DAN SIMONESCU
INTRODUCERE
S-a publicat pentru prima dată la 1847 in

I. Privire istorică
asupra « Magazin istoric pentru Dacia» t . 5.
chestiunii
p . 93 - 183 o cronică după un ms incomplet.
Cronica se ocupa pe larg de primul deceniu al domniei lui
Constantin Brincoveanu, incit această expunere constituia cinci
şesimi din întinderea întregii lucrări, iar restul de la 1699 p ină
in august 1714, unde se întrerupe intimplător ms după care s-a
editat cronica, numai o şesime .
I Întreruperea ms în momentul sus-indicat e un accident, dar
editorii cronicii n-au avut la îndemină un alt ms al cărui
text să fie complet.
De la tipărire, din 1847 , se pierde urma ms folosit şi dispărut
este şi după o sută de ani pentru istoria literaturii romîneşti ;
nici un alt ms n-a mai fost identificat în bibliotecile publice sau
particulare.1
Cronica fiind fără titlu, i s-a dat cel sub care a fost publicată
prima dată: Istoria Ţări i Romîneşti de la anul 1689 încoace,
continuată de un anonim, iar cercetătorii ulteriori de istorie şi
istorie literară îi spun , fie cronica anonimă, fie Memoriile lui
Radu Popescu.
Sub toate aceste titluri e însă vorba de aceeaşi cronică.
Cu o ediţie incompletă, cu un ms unic rătăcit, studiile c e
s-au făcut asupra acestei cronici n-au putut stabili rostul e i .
S-a susţinut că a r f i u n fragment redacţional d i n Istoriile lui
Radu Popescu sau o lucrare care merge paralel cu destinul lui
Constantin Brîncoveanu.
Cu toate că editorul, prin titlul pe care l-a dat acestei lucrări,
a vorbit de Istoria Ţării Romîneşti, de la 1689 încoace, continuată
1 N. C a r t o j a n, Istoria literaturii romîne vechi, fasc. 3, 1 946 •
p. 260, col. 1.
2 - Istoria Ţării Romineştl XVI I
de un anonim şi nu de Istoriile domnilor Ţării Romineşti, unii
cercetători, pentru că nu se cunoştea legătura dintre cele două
fragmente ale Istoriilor, au văzut în Istoria Ţări i Romîneşti de
la 1689 încoace textul de legătură al celor două fragmente ale
Istoriilor şi au căutat să argumenteze ln acest sens. De aici a
urmat paternitatea lui Radu Popescu. Dar tn momentul cînd
au apărut mss Istoriilor cu cele două fragmente legate nor
mal , o parte din cercetători au renunţat la paternitatea lui
Radu Popescu, iar alţii, care n-au renunţat, motivează că
această Istorie, fiind puţin disproporţionată, constituie mai de
grabă Memorii ale lui Radu Popescu .
Aflîndu-se legătura normală a celor două
2. Apar date noi fragmente ale Istori ilor, unii cercetători
de fond
merg mai departe şi, pe baza vechiului
material cunoscut, dovedesc că autorul Istoriilor nu este şi autor
al Istoriei Ţări i Romîneşti de la 1689 încoace pentru un motiv
foarte serios : cunoştinţele de limbă latină şi de limbă turcă î n
Istorii şi în Istoria Ţării Romîneşti d e l a 1689 încoace se folosesc în
mod deosebit, ceea ce e imposibil dacă ar fi fost aceeaşi persoană.
Pentru asemănare de terminologie şi chiar reproducere de expresii,
de propoziţii, simpla utilizare poate explica aceste asemănări.
N. Iorga publică la 1906 o continuare a Istoriei Ţării Romî
neşti de la 1689 încoace, de acolo de unde se întrerupe ediţia din
«Magazin istoric pentru Dacia» p înă la martie 17171, dar socoteşte
că nu e o continuare veritabilă pentru că e contra lui Nicolae
Mavrocordat, domnul Ţării Romîneşti, şi Radu Popescu nu
putea să scrie contra binefăcătorului său.
în sfîrşit autorul acestei note introductive cercetînd prin
b iblioteci publice , a identificat în 1937 trei mss care cuprind
Istoria Ţării Romîneşti de la 1689 încoace, iar ln 1939 a identificat
şi ms folosit de N . Bălcescu la ediţia din <�Magazin istoric pentru
Dacia».
Ulterior, cînd a luat fiinţă Muzeul Romlno- Rus, la numărul
celor patru mss identificate s-a adăugat un al cincilea.
Ne-am gîndit să reluăm problema Istoriei Ţării Romîneşti
de la 1689 încoace, î n această situaţie nouă, să pregătim o ediţie
ştiinţifică pe baza manuscriptelor existente , trecind în revistă,
în introducere, cele ce s-au susţinut tn legătură cu rostul
1 I orga N., Stud. şi doc., III, 1906, p. 23-27.
XVI I I
acestei Istorii, izvoarele e i, data redactării, poziţia auto
rului, . reţinînd din cele ce s-au afirmat ceea ce corespunde
ştiinţificeşte.
Reluînd problema Istoriei Ţării Romlneşti de la 1689 încoace,
se cuvine să arătăm succint aportul oamenilor de ştiinţă înaintaşi,
pentru a putea judeca mai uşor asupra a ceea ce rămîne bun cişti
gat pentru ştiinţă. Totodată va trebui să. ne fixăm asupra titlului
ce va purta lucrarea, din cele trei, spre a evita orice confuzie .
Studiile ce s-au făcut - luînd în conside-
3· Autorul şi dala rare textul cronicii as . a cum şi cit a fost
scrierii
publicat - au căutat să găsească un autor
acestei cronice. Astfel I . G. Sbiera1 atribuie această cronică
lui Radu Popescu vornicul. Radu Popescu a scris o cro
nică a Ţării Romîneşti de la descălecatul aşa-zisului Radu
Negru p înă la al zecelea an din a doua domnie a lui Nicolae
Mavrocordat, în care cronică, pe baza textului cunoscut p înă
atunci, exista un hiatus intre mai 1688 ş i octombrie 1699. Acestui
hiatus îi corespunde cronologiceşte şi ca tendinţă în bună parte
această Istorie a Ţării Romîneşti de la 1689 încoace. I . G. Sbiera
a socotit că aceasta e opera lui Radu Popescu. Dat fiind spiritul
de ostilitate faţă de Cantacuzini tn care este scrisă această istorie,
se poate întregi într-o parte cu opera cunoscută ca fiind a lui
Radu Popescu de la 1699 inainte, aşa cum se află în compunerea
compilaţiei mavrocordăteşti, iar tn cealaltă parte, la început,
se poate întrun'i cu Istoriile domnilor Ţării Romtneşti, cronică pe
care I. G. S b i e r a o socoteşte tot opera lui Radu Popescu,
spre deosebire de alţii.
In sprij inul acestei concluzii I. G. Sbiera aducea şi consta
tarea că încă din primul an al domniei lui Constantin Brîn
coveanu „Radu logofătul , fiul Hrizii vistierul din Popeşti,
fiind învăţat şi în l imba latinească", era introdus tn scenă
de această istorie , raportînd cuvintele rostite în faţa genera
lului Heissler, ca trimis al domniei .
Altă persoană nu putea s ă ştie şi s ă reproducă cuvintele rostite
de Radu Popescu în această împrejurare , deci el este autorul
Istoriei.
1 I. G. S b ier a, Mişct'1ri literarti fi culturale la Romtnii din

stEnga Dunării fn rt'1stimpul de la 1504 - 1114, Cernăuţi, 1897, p. 206•
2* XIX
N . I o r g a socoteşte de asemenea autor al cronicii p e Radu
Popescu1•
!Argumentarea lui N . Iorga, în rezumat, este aceasta : spiritul
de ostilitate faţă de Cantacuzini, spirit tn care este scrisă această
cronică, felul cum se judecă şi apreciază oamenii şi evenimentele;
prezentarea acţiunilor unui boier de mina a doua cum era Radu
Popescu , impun paternitatea lui.
Apoi autorul este un cunoscător al limbi)or latină şi gre acă ,
a l limbii turceşti , un introducător d e neologisme , con statări
identice şi pentru Radu Popescu care ştie latineşte , greceşte ,
turceşte ş i din opera lui necontestată se vede că este un in
troducător de neologisme.
O ultimă şi hotărîtoare dovadă este că atît Istoria Ţării Romî
neşti de la 1689 încoace cit şi Radu Popescu tratează epoca de la 1699
p înă la 1714, nu numai cu foarte multe asemănări, dar de cele
mai multe ori cu aceleaşi cuvinte . Deci autorul este Radu
Popescu .
lntr-un ms al cărui tnceput nu este identic cu cel al acestei
cronice, N. Iorga descoperă continuarea a ceea ce a lipsit editori
lor. «Magazinul istoric pentru Dacia», publică acea continuare2,
dar nu-i dă atenţia cuvenită, pentru că această continuare este
ostilă lui Nicolae Mavrocordat şi Radu Popescu nu poate să scrie
contra lui N. Mavrocordat. Din cauza disproporţiei şi lipsei d e plan
N. Iorga numeşte această istorie, Memoriile lui Radu Popescu.
C o n s t . G i u r e s c u ocupîndu·se de această Istorie,
ajunge la concluzia că Radu Popescu nu poate fi autorul acestei
lucrări, cum susţineau I . G. Sbiera şi N. Iorga3• Mai intîi această
istorie nu poate constitui legătura între cele două fragmente·
ale Istoriilor scrise de Radu Popescu, pentru că această legătură
a fost descoperita şi reprodusă chiar de Const. Giurescu după
un manuscript.
Asemănarea de idei şi expresii din perioada 1699-1714
intre această lucrare şi Istoriile lui Radu Popescu nu cere neapărat
acelaşi autor, ci o simpl� utilizare , un împrumut.
1 N. Io r g a, Cronici Muntene, „Analele Academiei Romîne",

mem. sec. ist., seria 2, XXI, 1899, p. 368-37'7 şi în Istoria literaturii
romineşti, ed. 2, vol. II, Bucureşti, 1926, p. 203 şi urm.
1 N. Iorga, Studii şi documente, III, p. 23-27.
3 Const. G i u r e s c u, Contribuţiuni la studiul cronicelor mun
(ene, Buţureşti, 1 906, p. 120 şi urm.
XX
Prezenţa neologismelor latine în această Istorie nu e ceva
specific ei şi lui Radu Popescu ; neologisme latine se găsesc şi
in opera contemporanului Radu Greceanu şi la cronicarii moldo
veni de la sfîrşitul sec. XVI I şi începutul celui de al XVI I I-lea.
Dar din felul cum se utilizează ziceri sau citate din autorii latini
şi greci, se precizează o d iferenţiere între opera lui Radu Popescu
şi Istoria Ţării Romîneşti de la 1689 încoace.
Statistic vorbind , Istoria aceasta are cu mult mai puţine
neo logisme latine şi greceşti în comparaţie cu Radu Popescu ş i
c u Radu Greceanu. Radu Popescu ştie turceşte şi întrebuinţează
cuvinte turceşti a căror relaţie gramaticală o conservă ca in l imba
originală; nu in traducere, astfel el zice „vezir-agasî", în timp
ce în Istorie se spune „agă al vizirului".
Pe baza explicărilor şi constatărilor de mai sus Const. Giurescu
conchide că Istoria Ţării Romîneşti de la 1689 tncoace nu are autor
pe Radu Popescu, dar este o continuare a Istoriilor, deoarece e·
scrisă în ton duşmănos Cantacuzinilor şi are unele trimiteri I a
fapte povestite în Istoriile lui Radu Popescu .
Continuarea reprodusă de N . Iorga fiind ostilă lui N icolae
Mavrocordat, exclude paternitatea lui Radu Popescu asupra
acesteia.
Plecînd de la acelaşi material, dar adîncind valab ilitatea
argumentelor, Const . Giurescu ajunge la concluzii contrare prede
ces::irilor tn privinţa autorului Istoriei Ţării Romîneşti dela 1689
încoace.
Voind să fixeze data redactării acestei Istorii, după concordanţa
cronologică ce se poate face între anumite evenimente amintite
în Istorie, Giurescu stabileşte că partea p tnă Ia 1699 a fost scrisă
intre 1709-1711 , iar partea următoare a fost redactată intre
1716 şi 1719.
Ce rămîne bun cîştigat pentru ştiinţă din toată discuţia ce
s-a făcut în jurul acestei cronici?
Toţi cercetătorii au văzut în ea un fragment ce lipsea Istoriilor
lui Radu Popescu. Dar acest rost s-a anulat curînd , deoarece
fragmentul de legătură ce lipsea Istoriilor a fost descoperit tn cadrul
lui normal . Pentru că era un fragment din Istoriile lui Radu
Popescu, autor trebuia să fie Radu Popescu; dar cum Istoria
nu făcea parte d in acele Istorii, nici Radu Popescu nu putea
rămine autor.
XXI
Cercetările s-au mai adtncit şi s-a văzut că în Istoriile lui
Radu Popescu se folosesc altfel decît în această Istorie cunoştin
ţele, termenii din limbile latină, greacă şi turcă, fapt ce denotă
că sînt autori diferiţi.
E adevărat că această Istorie e ostilă Cantacuzinilor, dar nu
numai Cantacuzinii sînt vizaţi prin ea. Nici asemănarea de ex
presiuni şi idei dintre două lucrări nu cere numaidecit acelaşi
autor.
Argumentele ce s-au mai invocat pentru paternitatea lui
Radu Popescu asupra Istoriei Ţării Romîneşti de la 1689 încoace
printre care aceea că din primul an al domniei lui Brincoveanu,
Radu Popescu e tn scenă, raportindu-se cuvintele ce ·a adresat
lui Heissler, sau prezentarea acţiunilor unui boier de mină a
doua ne obligă să-l admitem autor pe acest boier, care este
Radu Popescu . .
lnainte de a trece la descrierea manuscriptelor, ·să fixăm
titlul ce propunem să rămînă lucrării, deoarece ea nu are un titlu
general , ci numai la domnii şi ln toate manuscriptele se găseşte
tn continuarea Istoriei Ţării Romîneşti de redacţie cantacuzi
nească.
Primii editori i-au dat titlul de Istorie a Ţării Romîneşti de
la 1689 încoace, continuată de un anonim. S-au referit, cum era
şi normal, la continut. <lar data « 1689 » din titlu nu corespunde
uzului nostru calendaristic civil de a calcula, trebui� deci «1688».
Toată lumea ştie că Şerban Cantacuzino a murit în octombrie
1688 şi Const. Brîncoveanu işi începe imediat domnia după
Şerban Vodă, deci tot în octombrie 1688.
Alţi cercetători i-au spus acestei Istorii: Cronica anonimă.
Prin acest titlu uşurăm vorbirea, dar nu şi înţelegerea.
N. Iorga, avind ln vedere că lucrarea e disproporţionată şi
lipsită de plan , i-a dat un titlu nou : Memoriile lui Radu Popescu.
Şi într-adevăr, pentru primii zece ani ai domniei lui Const. Brînco
veanu , avem cinci şesimi din întinderea Istoriei, iar pentru o
epocă de aproape douăzeci de ani avem abia o şesime din întinderea
lucrării. Nu încape discuţie că aceasta este situaţia, dar cum a
putut ajunge Radu Popescu autor al „Memoriilor" lui Brîncoveanu
pentru primele 48, de capitole nu putem înţelege şi nimeni n-a
protestat împotriva acestei injuste atribuiri.
XXII
Lăsînd deci I a o parte şi titlul de Cronică anonimă şi pe acel
de Memori i şi referindu-ne numai Ia conţinut, propunem şi vo m
folosi pentru această lucrare titlul de Istoria Ţăr i i Romîneşti
de la octombrie 1688 la martie 1717.
S-a d iscutat asupra Istoriei Ţăr i i Romî-
4. Descrierea. şi f i l i a \i a
neşti de la octombrie 1688 la martie 1717
manuscr1ptelor .
pe baza tipăriturii dm « Magazm 1stor1c
. . .
pentru Dacia J) şi s-au tras concluzii pornind de Ia situaţii
lachipuite . S-a susţinut continuu că această istorie e un fragment
din Istoriile lui Radu Popescu.
Editorii, in titlul pe care l-au dat acestei Istori i au precizat
că este o continuare a Istoriei Ţări i Romîneşti de la 1689 încoace,
deci a unei cronici cantacuzineşti.
Istoria aceasta nu are un titlu special, dar în toate manuscrip
tele in care se găseşte , ea continuă Istoria Ţăr i i Romîneşti de
cînd au descălecat praPoslacmicii creştini, deci continuă cron ica
cantacuzinească. Acest fapt are in sine şi el o explicaţie pe care
o vom menţiona la data redactării.
începem descrierea manuscriptelor c u ms, B ) Acest ms se află
�
acum în B iblioteca Filialei Academiei R . P'J'l . din Cluj , fond
Blaj , sub nr. 53 . E un manuscript format 20,5 cm x 29,5 cm,
scris pe hîrtie ·-;fb ă subţire, de aceeaşi mînă, pe I a sfîrşitul sec.
XVI I I . Nu ştim cine I-a cop iat . Cuprinde foile cu numerotaţie
76-146. E deci un ms fără început , dar şi fără sfîrşit normal .
Pe ultima pagină f. 146v, sub text, e semnătura Boleac. Deci
ms a fost şi in posesia lui Cesar Boliac.
/ Pagina 76r, prima existentă , începe cu domnia lui Mihai Viteazul
astfel : „tăind mulţime de turci îi înecară în Dunăre şi sparseră
şi cetatea, fiind atîta pe ire în turci. Dă abia a scăpat Sinan
paşa cu puţină oaste şi cu multă ruşine din ţară fură scoşi. Ş i
scoaseră d e la miinile lor robi mulţi fără d e număr ş i să întoar
seră de acolo veseli şi cu multă dobîndă şi toţi creştinii d ideră
har lui d-zeu.
Atuncea Batăr J acmon dacă văzu pre Mihai Vodă cu atîta
vitej ie şi cu atîta inţelepciune, zlobozit-au Ţara Romînească, cu
tot venitul ei, ca să fie iar pre seama lui Mihai Vodă". E povestea
lui Mihai Viteazul în luptă cu turcii, în redacţia Cantacuzinească1,
redacţie care continuă pină la moartea fiicei lui Şerban Cantacu-
1 Magazin istoric pentru Dacia, IV, p. 2 8 li. , r 2 - r 13.
XXI I I
Cercetările s-au mai adtncit si s-a văzut că în Istoriile lui
, '
Radu Popescu se folosesc altfel decît în această Istorie cunoştin

ţele , termenii din IirIJ.bile latină, greacă şi turcă , fapt ce denotă
că sint autori diferiţi.
E adevărat că această Istorie e ostilă Cantacuzinilor, dar nu
numai Cantacuzinii sînt vizaţi prin ea. Nici asemănarea de ex
presiuni şi idei dintre două lucrări nu cere numaidecit acelaşi
autor.
Argumentele ce s-au mai invocat pentru paternitatea lui
Radu Popescu asupra Istoriei Ţării Romîneşti de la 1689 încoace
printre care aceea că din primul an al domniei lui Brîncoveanu ,
Radu Popescu e 1n scenă, raportîndu-se cuvintele ce · a adresat
lui Heissler, sau prezentarea acţiunilor unui boier de mină a
doua ne obligă să-l admitem autor pe acest boier, care este
Radu Popescu . .
înainte de a trece la descrierea manuscriptelor, ·să fixăm
titlul ce propunem să rămînă lucrării , deoarece ea nu are un titlu
general, ci numai la domnii şi tn toate manuscriptele se găseşte
tn continuarea Istoriei Ţării Romîneşti de redacţie cantacuzi
nească.
Primii editori i-au dat titlul de Istorie a Ţării Romîneşti de
la 1689 încoace, continuată de un anonim . S-au referit, cum era
şi normal , la continut._ <I.ar data « 1689 » din titlu nu corespunde
uzului nostru calendaristic civil de a calcula, trebui� deci <11 688 ».
Toată lumea ştie că Şerban Cantacuzino a murit în octombrie
1688 şi Const. Brîncoveanu îşi începe imediat domnia după
Şerban Vodă , deci tot în octombrie 1688.
Alţi cercetători i-au spus acestei Istorii: Cronica anonimă.
Prin acest titlu uşurăm vorbirea, dar nu şi înţelegerea.
N. Iorga, avtnd tn vedere că lucrarea e disproporţionată şi
lipsită de plan, i-a dat un titlu nou : Memoriile lui Radu Popescu.
Şi într-adevăr, pentru primii zece ani ai domniei lui Const. Brînco
veanu , avem cinci şesimi din întinderea Istoriei, iar pentru o
epocă de aproape douăzeci de ani avem abia o şesime din întinderea
lucrării. Nu încape discuţie că aceasta este situaţia, dar cum a
putut ajunge Radu Popescu autor al „Memoriilor" lui Brîncoveanu
pentru primele 48, de capitole nu putem înţelege ş1 mmem n-a
protestat împotriva acestei injuste atribuiri.
XXII
Lăsînd deci la o p arte ş i titlul de Cronică anonimă şi pe acel
de Memorii şi referindu-ne numai la conţinut , propunem şi vom
folosi pentru această . lucrare titlul de Istoria Ţării Romîneşti
de la octombrie 1688 la martie 1717.
S-a d iscutat asupra Istoriei Ţării Romî-
4. Descrierea şi l i l i a\ia neşti
de la octombrie 1688 la martie 1717
.
manuscri ptelor . . . .
p e baza tipăriturii dm « Magazm 1stor1c
pentru Dacia& şi s-au tras concluzii pornind de la situaţii
lachipuite. S-a susţinut continuu că această istorie e un fragment
din Istoriile lui Radu Popescu.
Editorii, in titlul pe care l-au dat acestei Istorii au precizat
că este o continuare a Istoriei Ţării Romîneşti de la 1689 încoace,
deci a unei cronici cantacuzineşti .
Istoria aceasta nu are un titlu special , dar în toate manuscrip
tele în care se găseşte , ea continuă Istoria Ţării Romîneşti de
cînd au descălecat pra"oslaimicii creştini, deci continuă cron ica
cantacuzinească. Acest fapt are în sine şi el o explicaţie pe care
o vom menţiona la data redactări i . .
Începem descrierea manuscriptelor cu ms\ B ) Acest ms se află
.
acum în B iblioteca Filialei Academiei R . P'°:R . d i n Cluj , fond
B laj , sub nr. 53 . E un manuscript format 20,5 cm x 29,5 cm,
scris pe hîrtie"7îlbă subţire , de aceeaşi mînă, pe l a sfîrşitul sec.
XVI I I . Nu ştim cine l-a copiat. Cuprinde foile cu numerotaţie
76- 146. E deci un ms fără început , dar şi fără sfîrşit normal .
Pe ultima pagină f. 146v, sub text, e semnătura Boleac . Deci
ms a fost şi in posesia lui Cesar Boliac.
/Pagina 76r, prima existentă, începe cu domnia lui Mihai Viteazul
astfel : „tăind mulţime de turci îi înecară în Dunăre şi sparseră
şi cetatea, fiind atîta peire în turci . Dă abia a scăpat Sinan
paşa cu puţină oaste şi cu multă ruşine din ţară fură scoşi. Ş i
scoaseră d e la miinile lor robi mulţi fără d e număr ş i să întoar
seră de acolo veseli şi cu multă dobîndă şi toţi creştinii dideră
har lui d-zeu.
Atuncea Batăr Jacmon dacă văzu pre Mihai Vodă cu atna
vitej ie şi cu atîta inţelepciune, zlobozit-au Ţara Romînească, cu
tot venitul ei, ca să fie iar pre seama lui Mihai Vodă". E povestea
lui Mihai Viteazul în luptă cu turcii, în redacţia Cantacuzinească1,
redacţie care continuă p înă la moartea fiicei lui Şerban Cantacu-
1 Magazin istoric pentru Dacia, IV, p. 2 8 � , r 2 - r 1 3 .
XXIII
zfno , Smaragda , cea căsătorită cu Grigore Băleanu , sfîrşind cu
cuvintele „Şerban Vodă cu doamna sa Maria şi cu toţi fraţii ş i
surorile lui şi cu toată casa lui , împreună şi gineri-său Gligoraşco
au rămas la mare j ale şi cu multe lacrămi şi suspine de la inimă,
după cum este toată lumea obişnuită. Şi cu acestea n ime n-au folo
sit, că moartea n-are frăţie, ci la tot omul obşte tocmai" (f. 1 13v) .
Nu s e vede sfîrşitul domniei lui Şerban Cantacuzino ş i totuşi
imediat e începutul domniei lui Const. Brîncoveanu (f. 1 Hn, în
forma „De vreme ce au murit Şărban Vodă, precum s-au zis mai
sus" ceea ce nu e exact în ms nostru, deoarece mai sus s-a vorbit
de moartea fiicei lui Şărban Vodă nu de moartea lui. Domnia
lui Constantin Brîncoveanu şi începutul aceleia a lui Ştefan
Cantacuzino , cît se află în acest ms p înă Ia f. 14611, reprezintă
tocmai textul :e_ublicat de redactorii « Magaz�nului istoric peQtru
---- _
Dacia » în vol. "'\/,· p p . 93-183.
Manuscriptul acesta „unic" socotit p ierdut timp de un secol,
a ajuns Ia un moment dat în B iblioteca Centrală din Blaj , unde
s-a păstrat, iar acum se află în B iblioteca Filialei Academiei
R.P.R. Cluj .
Cu toate că mss romîneşti de la Blaj au fost descrise o dată
de Ştefan Manciulea şi altă dată de N . Comşa, nici ei n-au făcut
legătură intre acest ms şi ediţia din « Magazin istoric pentru
Dacia», cum nici istoricii l iterari n-au făcut această legătură.
Din ceea ce avem ne dăm seama că acel care a copiat acest
ms era un talentat caligraf : scriere frumoasă şi multe l itere
iniţiale ,..stilizate în frunze sau în ramuri cu frunze .
Ms (Â._Jare Ia început 5 foi albe nenumerotate urmate de
230 -f:· �ise şi de încă 21 f. albe nescrise şi nenumerotate şi se
găseşte la .
B iblioteca Academiei R.P. R . , Secţia mss sub nr. 3441
. · -'
venit de I a Muzeul Naţional de Antichităţi din Bucureşti. Este
scris în întregime de aceeaşi mină, dar nici o indicaţie asupra
copistului sau a vreunuia din posesorii precedenţi ai manuscrip
tului. S-a afirmat că ms e scris în întregime de aceeaşi mină,
cu excepţia paginii 1v care e scrisă in sec. XIX ' înlocuind conti-
'
nutui unei foi deteriorate.
Ms a primit Ia B iblioteca Academiei R.P. R . , Secţia mss,
o numerotare a foilor, dar a avut şi altă numerotare făcută atunci
c! nd a fos� copiat. La numerotarea veche se observă cîteva greşeli :
lipsesc foile 95, 171, 188, 197 şi 236, iar cu 222 s înt numerotate
două foi. Toate acestea nu strică însă continuitatea textului .
XXIV
Conţinutul ms e miscelaneu, Ia f. 1 ° inc. „era un frate al Vladu
lui Vodă cînd în ziua de paşti , fiind toţi orăş'lnii Ia ospăţ şi tinerii
Ia horă, aşa fără veste i-au cuprins . Deci cîţi au fost oameni
mari, bătrîne , pre toţi i-au înţepat de au ocolit cu ei Tîrgoviştea,
iar cîţi au fost tineri cu nevestele lor şi cu fete mari, aşa cum
au fost împodobiţi în zio de paşti i-au dus la Poenari de au tot
lucrat Ia cet ate p înă s-au spart toate hainele de pre ei şi au <ră
mas > toţi cu peile goale" .
E deci vorba de pedepsirea tirgoviştenilor de către Vlad
Ţepeş după redacţia Istoriei Ţării Romîneşti1•
La p . 149° textul acestei cronici sfirşeşte astfel domnia lui
Ş3rban Crntacuzino : „Atunci ş i ţara aceasta să fie închinată
s upt ascultarea împărăţiei sale, cum au fost şi mai denainte
vreme. Deci purcegînd aceşti 4 boieri , fiind încă călători , in
urma lor s-au războlit Şărban Vodă şi plinindu-să 2 săptămîni
Ia oct. 29, leat 7197, luni d imineaţa Ia 2 ceasuri den z i , prestăvi
tu-s-au Şărban Vodă. Vecinoe pameat".
Tot pe f. 1 49° începe domnia lui Const. Brîncoveanu in redacţia
Istoriei Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 pînă la martie 1717,
s fîrş ind , Ia f. 230, cu cuvintele : „Şi fiind Dumitraşco Hatmanul,
fratele lui Mihai Vodă, pribeag în Ardeal , Ia Braşov, fiind ginere
lui M ihai spătaru Cantacuzino, Ia d însul au trimes de au făcut
)
pecetile boerilor Ţării Romîneşti şi Ie-au . . . "
Ms rL u f. 2 1 5 format 30,5 cm x 21 cm, miscelaneu, copiat
de Ia � ian . pînă Ia 24 febr. 1 765 de către Lupu Batcu,
se află Ia B iblioteca Academiei R. P. R . , Secţia mss sub
nr. 341 7 .
. .,_.__.._
Âcefal , f. 1v inc. „p ină în Olt. Atunce ş i Basarabeştii" p înă
pe f. 1° e descălecatul B asarabeştilor în Oltenia ş i al aşa-zisului
R adu Negru în Ţara Rominească, după cum se află în Istoria
Ţării Romîneşti.
De Ia f . 3 - 135v avem Istoriile domnilor Ţării Romîneşti de la
Radu Negru pînă Ia sfîrşitul domniei lui Gh . Duca.
Cu f. 136- 149v avem din nou redacţie a Istoriei Ţării Ro
mîneşti pentru domnia lui Şerban Vodă şi începutul domniei lui
Cons�antin B rlncoveanu pînă Ia ian. 1690 , Ia retragerea lui
Heissler cu austriecii din Ţara Romînească, Ia vestea sosirii
tătarilor.
1 Magazin istoric p entru D acia, IV p . 233 r. 2 2 - p . 234 r. 2.
xxv
Sfirşitul domniei lui Şerban Cantacuzino Ia f. 144" e astfel
„Deci purcegînd aceşti 4 boieri, fiind în călătorie , în urma lor
s-au războlit Şerban Vodă şi plinindu-se 2 săptămîni, Ia oct.
în 29 zile, leat 7197, luni dimineaţa , Ia 2 ceasuri de zi răposat-au
Şerban Vodă. Vecinica pomenire" . Cu f. 1 50v reîncepe expunerea
domniei lui Constantin Brîncoveanu în redacţia Istoriei Ţării
Romîneşti de Ia oct. 1688 Ia martie 1 7 1 7 , redacţie ce se întrerupe
la f. 215v, accidental , prin rupere, în domnia lui N icolae Mavro
cordat, cu cuvintele „iar el <Nicolae Mavrocordat> ca o fiară sălba
tică îndată au tăiat pe Pătraşcu vel vornic Brezoianul acolo în
drum şi iar au început" , ceea ce corespunde fragmentului reprodus
r
\!.', ,-, , in Studii şi documente III p înă Ia p . 26 r. 5 - 6 .
\.
Redacţia cronicii de Ia f. 1 507 - 215v din acest L se identifică
cu redacţia aceleiaşi cronici ca întindere. Lupu Batcu, copistul
de la Chişinău din 1765, a dat o haină moldovenească manuscripte
@J.
lor muntene pe care le-a copiat.
Ms cu f. 357, în B iblioteca Academiei R . P . R . , Secţia mss,
sub nr. �M , miscelaneu , terminat de copiat Ia 4 oct. 1 792 de
către Ioniţă ŞJimescu cuprinde 3 lucrări istorice : la început,
f. 1 -93u, Istoria Ţării Romîneşti dintru început pină Ia Atila
- istorie atribuită de toţi cercetătorii lui Constantin stolnicul
Cantacuzino, în urma cercetărilor lui N . Iorga ; pe f. 94-257
Istoria Ţării Romîneşti de Ia Radu Negru pînă Ia moartea lui Şerban
Cantacuzino , sfirşind cu cuvintele „pristavitu-s-au Şerban Voevod,
d indu-şi fericitul suflet în mina lui d-zeu. Vecinoea ego
pameat".
De la Radu cel Frumos Ia Radu cel Mare text omis, astfel
· -·- ···- - - -
că Radu cel Frumos discută cu patriarhul N ifon I I .
Incepînd cu domnia lui Constantin Brincoveanu p înă I a dom
nia lui Ion Mavrocordat, în martie 1717, de la f. 257 -357, e
redacţie a Istoriei Ţării Romtneşti de la octombrie 1688 pînă la
martie 1717.
La începutul domniei l ui Constantin Brîncoveanu redacţia e
rezumată în ms S, f. 257 la f. 258 r. 1 1 - p înă în momentul cînd
Brîncoveanu, după sfinţirea ca domn la mitropolie , intorcîn
du-se cu alai, intră în biserica curţii domneşti şi adresîndu-se
boierilor le cere jurămînt de credinţă. Cu cuvintele „bine ştiţi
toţi că eu am fost la casa mea ca un domn" începe redacţia Istoriei
Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 pînă la martie 1717.
XXVI
Pentru alte elemente de descriere a ms 441 e de văzut şi
I . B ianu şi R . Caracaş , Catalogul manuscriptelor romîneşti -
vol . I I , Buc. 1913 , p . 147 - 148.
Ms (� cu f. 18-35 1 , achiziţionat in 1 949 de Muzeul Ro
mino- Rus din Bucureşti unde se află sub nr. 718, a fost copiat la
1797 de Gheorghe Dascălul . Acefal, miscelaneu, cuprinde tre i
lucrări :
De la f . 18-87v Istoria Ţării Romîneş ti dintru început pînă
Ia Atila, de la f . 37u - 254 Istoria Ţării Romîneşti de cînd au
descălecat pra()osla()nicii creştini, deci de la aşa-z isul Radu Negru
p înă la Şerban Cantacuz ino.
La f. 91 Radu cel Frumos „învaţă pe toţi din sfînta pra
vilă" discută cu patriarhul Nifon I I . ţ: deci o omisiune de la Radu
cel Frmnos la Radu cel Mare , omisiune ce se constată şi în alte
"manuscrise : După moartea lui Şerban Cantacuzino , se povesteşte
fără vreun t itlu alegerea de domn a lui Constantin Brînco
veanu , sfinţirea , j urămîntul de credinţă al boierilor, confirmarea
aşa cum sînt şi în ms 5 .
Mai departe ms 51 duce povestirea pînă î n martie 1717, cînd
I on Mavrocordat intră ca domn în Bucureşti.
Intre cele cinci manuscripte descrise , ne-a interesat mai
ales Istoria Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 pînă la martie
1717. Credem că toate mss au tins să ajungă acolo unde în
che ie ms.s 5 şi 51, celelalte tre i fiind rupte .
Mss ( 5 ; şi ( 51 \ mai prezintă o legătură între e l e , legătură
care con"s-fa intl-�o redacţie rezumată de la inceput pînă ce Con
stantin Brîncoveanu , intrat in biserica curţii domneşti , cere
boierilor jurămînt de credinţă că vor fi alături de e l .
Astfel m s B publicat i n « Mqgazin istoric pentru Dacia »,
se grupează de o part e , iar celelalte 4 mss AL551 de altă
�
parte .
Ms eşi o copie mai nouă credem, dectt A şi L, are un
text cu mai puţine greşeli, ceea ce denotă că a fost copiat cu grijă
şi n-a avut multe copii inainte.
La mss ALSS1, care formează a doua grupă, ordinea alfabe
tică a lor indică şi ordinea vechimii lor ca mss , dar nici unul
din ele n-a fost original celorlalte, sau unuia ori două din
grupă.
Ms S , avînd o limbă modernizată şi cu dese omiteri, n-a putut
fi original pentru S1 şi nici pentru A şi L. L insuşi, avînd o limbă
X XV J I
moldovenizată, a fost cop iat la 1765, deci nu poate fi original pentru
A, S şi S1• Comparind aceste mss, spre a stabili dacă A a fost ori-
ginal pentru L şi S, aflăm o serie de
X omisiuni şi lecturi, deosebite în A,
I
care omisiuni şi lecturi nu există în L
şi S, şi nici în B .
X' Neavînd ms autorului, autograful
\ X'-
cum se numeşte, stabilim grafic rapor-
tul între m anuscriptele Istoriei Ţării
\
1 IX\"
Romîneşti de la octombrie 1688 pînă
la mrzrtie 1717, aşa cum reiese din
compararea textului mss, ş i vom
8 A L ' S" s ajunge Ia schema de mai jos.
Schema manuscrip telor Cu X s-a notat ms autograf şi cu X
cu exp:rnenţi s-au notat m rnuscriptele
intermediare ale acestei Istorii, copii de asemenea necunoscute,
iar cu AB LSS1 s-au notat m rnuscriptele existente.
Am văzut mai sus cele cinci manuscripte
5 . hvonrrlc „I�torici
Ţării n,1111încşli d� care păstrează Istoria Ţării Romîneşti de la
l a oclornllric 168� 168.8-1717 şi preocuparea cercetătorilor de
pînă la martie 1 7 1 7"
a discuta mai ales partea finală a acestei
istorii, acea şesime a operei, şi a trage concluzii asupra întregii
lucrări.
Intr-adevăr, cine compară Istoriile lui Radu Popescu cu această
Istorie de la 1 703 - 1717 e izb it de asemănarea dintre aceste două
lucrări din punct de ve::l.ere al înlănţuirii faptelor, al povestirii
şi uneori şi al identităţii expres iilor. E curios că prima parte a
1!._toriei, cele cinci şesimi, n-a provocat cercetătorilor o comparaţie
cu Istoriile şi nici cu altă luGrare cum e Viaţa lui Conc;tantin
Vodă BrtncoPeanu de R adu Grecianu. Vom pune aici faţă în
faţă î nceputul dJ mniei lui Co nstantin B rîncoveanu după Istoria
Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 pînă la martie 1717 şi după
Radu Grecianu, Viaţa lui Constantin BrîncoPeanu.
Istoria Ţării Romlneşti de la oc G r e c ia n u

tombrie 1688 p înă la martie 1 717 Viaţa lui BrtncoCJeanu
„Multe ş i vrednice de auzit „Mu l te şi vredn ice istorii fiind

istor ii slnt de faptele ce s-au lucrările ş i î n t l mplările ce s-au
fntlmplat în z ilele domniei l u i întîmplat în z ilele lu minatuliii
XXV I I I
Constantin Vodă Brîncoveanu"1 • • • - şi prea creştinului d o m n al
ş.a . m . d . Ţăr i i Romîneşti I o Costandin
Brîncoveanu Basarab Voevod"2 • • •
ş.a.m.d.
Redacţ iile s î n t aproape identice.
Motivarea alegerii lu i Constantin Mai departe Grecianu scrie că

B r înrovcanu se află ş i aic i : faptele lu i Şerban Cantacu zino
:.consl a n d in logofătul B r încona sigur că sînt scrise la istor ii, iar
nu este neam d e a lu i Mate i el începe viaţa lu i Brîncoveanu
Vodă"3 • cu m şi în ce chip s-a rid icat ş i
a luat d o m n i a d e vre m e c e este
strănepot bătrînului Matei Ba
sarab4.
Ur:rr. rază ccnsfăf u irca boierilor Mcartea lu i Şerban Vo d ă surve

Ia Curte pentru alegerrn de d e mn n ită după c e a tr imis solia la
a lu i B r încovrnnu , uneltirile Viena p entru ocrotirfa ţ ăr i i şi
doamnei lu i Şerban Vodă ca să reuşita misiu n i i lu i Brîncoveanu
r i d ice d e m n pe fiul său I ordache , î n A deal pentru a înlesn i calea
apoi a d u nar r n la Mitrcp olie a solie i . A dunarea bo ier ilor la
tuturor boier ilor şi osfaşilor, che Mitropolie , chemarea lu i Brîn
marra l u i Br încovrnnu , lep ă d a coveanu acolo , lep ă d area lu i d e
rea acestu ia de domnie ; îmbr ă d o m n i e , apoi îmbrăcarea cu caf
carea l u i cu caftan de către u n tan de u n capegiu şi u n gerea ca
capegiu şi ungerea sa ca domn . domn . Alaiul către curtea d o m
Alaiul p înă la curtea domnească ,
nească , jurămîntu l de credinţă
intrarea în b iserica !curţii dom
cerut bo ierilor î n b iserica curţii
neşti şi jurămîntul de credinţă
domneşt i , mergerea Ia divanul
cerut boierilor de Brîncoveanu ;
cel mare, aşezarea î n scau n , slo
mergerea în divanul cel mare ,
bozirea tunurilor şi veselia d i n
aşezarea în scau n şi slobozirea
tunurilor, muzica. După veselia t o t oraşul. S e a m inteşte a p o i
instalăr ii în scau n a lu i Brînco înmorm întarea lu i Şerban Vodă
veanu se vorbeşte imed iat de şi trimiterea boierilor la Poartă,
trim iterea boierilor la Poartă, la hanul tătarilor etc . , ca să
la hanul tătarilor ; confirmarea obţină confirmarea domniei ş i
domniei d e către Poartă, cape s ă anunţe noua d o m n i e . Acţiunea
giul sosit cu caftan ş i instalarea soliei la Poartă, obţinerea confir
oficială a l u i Brîncoveanu în mări i domniei lui Brîncovean u ,
scau n . sosirea capegiulu i cu caftan ş i
După aceasta revine l a î nmor- instalarea oficială a lu i Brînco-
1 Magaz in istoric p entru Dacia , V, p . 93, r. 9-11.

2 G r e c i a n u p . 7 r. 12-14.
3 Mag. ist . , V , p . 9� r . 1 8 - 20 .
' Grecianu, p . 8 .
XXIX
mîntarea lu i Şerban Vodă şi veanu . I nştiinţarea trim isă după
continuă c u înşti inţarea trimisă solia ce mergea la Viena2•
după solia ce mergea la Viena 1 •
Numai din acest început de punere faţă în faţă a faptelor din

Istoria Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 pînă la martie 1 717 cu
Viaţa lui Brîncor;eanu de Radu Grecianu se poate conchide că
Istoria U_l'�� Viaţa lui Constantin Brîncor;eanu , nu numai ca
înlănţuire de fapte, dar şi ca mod de prezentare. Această consta
tare se poate generaliza de la octombrie 1 688 pînă la 1 699, adică
pentru cele cinci şesimi. Partea aceasta dezvoltată sfîrşeşte cu
un eveniment însemnat pe plan extern, cu încheierea păcii
de la Carlovitz , între turci şi nemţi. Din partea turcilor au fost
delegaţi Reis efendi şi Alexandru Exaporitul, marele dragoman.
Pe plan intern ultimul fapt amintit este de prin 1697 , şi
·
anume sosirea în ţară a lui Scarlat Mavrocordat ca să se căsăto
rească cu fata lui Constantin Brîncoveanu.
Comparaţia între Istorie şi Viaţa lui Constantin Brîncor;eanu
se poate urmări pînă la capăt în ediţia critică pe baza trimi
terii la izvoare.
Dar paralel cu Viaţa lui Constantin Brîncor;eanu , autorul
Istoriei Ţării Romîneşti de la octom brie 1688 pînă la martie 1717
foloseşte pentru unele fapte şi Istoriile lui Radu Popescu.
Astfel boierii care au mers la Poartă să obţină confirmarea
domniei lui Brîncoveanu, spune Grecianu, n-au întimpinat nici
u n obstacol, nici o opunere din partea turcilor.
Istoriile lui Radu Popescu scriu în legătură cu acest fapt :

„Poarta foarte s-au miniat auzind căci au făcut Rumînii domn
fără ştirea stăpînilor şi sta lucrul în cumpănă ca să nu-l lase
pre el domn , ci să pue altul care vor vrea ei . . . "
Istoria Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 pînă la martie

1717 prezintă în acelaşi mod chestiunea : „Era vizirul şi alţi
meghistani îndoiţi pentru această domnie şi cam cu părere rea,
căci întîi şi-au ridicat romînii domn, decii le-au făcut ştire şi
zicea : dacă romînii scot domnii şi pun domnii, dar noi ce suntem
aici şi ce păzim aici? Aşa lucru în cumpănă sta" . . . ş.a.m.d.
Ca atitudine, expunerea Istoriei corespunde Istoriilor lui Radu
Popescu . Descoperim chiar şi o expresie identică în ambele lucrări :
1 M ag. ist . , V p . 94 - 1 0 0 .
• Grecianu p . 9 - 1 3 .
XXX
„sta lucrul În cumpănă". Sînt şi alte împrumuturi de la Radu ·
Popescu care se pot uşor afla cercetÎnd ediţia critică.

Trecînd acum la acea şesime a Istoriei de la 1 703 şi mai departe,
anticipăm că, după cum pînă la 1699 autorul s-a folosit de un
îndreptar principal : Viaţa lui Constantin Brînco1,1eanu de Radu
Grecianu, tot astfel de la 1 703 înainte acest autor va folosi ca
îndreptar principal Istoriile lui Radu Popescu.
După pacea de la Carlovitz , din 1699 , urmează În Istoria Ţării
Romîneşti de la octombrie 1688 pînă la martie 1717 chemarea lui
Brîncoveanu la Adrianopol din 1703.
Istoria Ţării Romîneşti de la oc R a d u P o p e s c u

tombrie 1688 pînă la martie 1 7 1 7 Is toriile
„După aceasta n-au trecut multă „Cîţiva a n i dar trecînd cu această

vreme, c i . au trimis î mpăratul , o dihnă a l u i Constantin Vodă ,
su ltan Mustafa , pre imbrihorul iată v ine u n imbrihor a l împă
cel mic a l lu i , la Constan d in ratul u i cu poruncă să-l r i d ice,
vodă Brîncoveanul , domnul Ţăr i i să-l ducă l a O driu , unde era
Romîneşt i, să-l r id ice, să-l ducă împăratul . Ş i pricina pentru c e ,
la Odr iiu , unde era împăratu l . n imeni nu ştia. D e c i e l d e multă
Ş i pentru c e pricină n u ştia inimă rea s-au bolnăvit , dar
nimeni. Căruia domnulu i mare imbrihorul tot aici au şăzut
î ntristăciune i-au venit, atît p înă s-au mai îndreptat de boală .
cit s-au î mbolnăvit. D e ab ia Dec i i l-au rădicat ş i l-au dus
s-au î ndreptat în cîtăva vreme unde i-au fost porunca"2.
ş i au purces cu voie, fără de
vofo d e s-au dus acolo" 1 •
Expunerea Istoriei Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 p înă

la martie 1717, ca fond , e identică aceleia din Istoriile lui Radu
Popescu . Avem încă identic , în ambele cronici , textu l : „să-l
ridice, să-l ducă la Odriiu , unde era împăratul. Şi pentru ce
pricină nu ştia nimeni" , care nu este ceva întîmplător.
„Mergînd o lună d e z il e , au „Mergînd la Odriiu au şăzut în
şezut şi nici un răspuns de ni 3 0 zile şi nu i-au dat n imeni
mica nu lua , nici primia p e voie să se î mpreune cu c ineva .
n imen i c a s ă meargă să se îm Ş-avea mare întristare temîndu
preune , ci şedea ca un osindit se că-l vor mazili . Pentru care
de nu ştia la ce margine va să-i u mblînd capucheh a ielele şi bo ie
iasă lucrul . Iar cheltuele , cum r i i pe la u n i i , pe l a alţii, făgă-
.
1 Magazin istoric p entru Dacia, V , p . 168 r . 23- 31.

1 Magazin ist oric p e ntru Dacia, I V , p . 2 1 r . 2 0 - 26.
XXXI
spunea c e i ce au fost acolo, a u duind ban i , n ic i un răspuns· nu
făcut foarte mar i , p r e la u n i i , put!'a să ia. ln cea după urmă
p r e la alţ i i , ca să-şi drrngă temîndu-se de vreo priml'jdie
lucrul să se întoarcă iar la sca rea să nu- i vie cu mva , au făcut
u n u l său ş i n i c i într-un chip alt adaos h araciu l u i 2 4 0 de pungi
n-au putut pînă s-au Higădu it peste cele 280 ce era mai îna
c ă va să mai adauge haraciu l , inte , numai să i se dea domnia
care a u ş i făcut , c ă l-au mai şi să vie în ţ ar ă . Ş i cu aceasta
înmăr it de cu m au fost cu 2 4 0 ş-au dobîndit domnia şi binele
de pungi şi cu aceasta s-au casii lu i , iar pe săraca ţară o
î mpăcat ş i l-au primit de s-au au îngreu iat cu atîta haraci,
împreunat. Dec i i s-au înnoit care nu putea să-l ridice, c i era
domnia şi î mbrăcîndu-1 cu caftan totdeauna în cazne şi vaete ş i
s-au întors la scaunu l său cu î n lăcr ă m i pentru greul c e l e
bucu rie"1 • ven ise .
M a i departe se explică pncma î nsă după ce l-au sloboz it de Ia
chemăr ii lui Brîncovea nu la Odriiu şi au v e n it în ţară ş-au
Adrianopol prin refu zul lu i Cor schimbat firrn , s-au făcut mai
nea Brăiloiu , banu 1, capuche rău , mai cumplit, împru mutări
haia domnului, de a face un dar mari au pus pă boiar i , pă mănăs
de 5 0 de pungi de ba n i mufti tir i , b iruri mari pă săraca de
u l u i , care fiind persoană de ţară, cit nu mai avea putere să
încredere a su ltanu l u i Mustafa , mai împl inească, ci să vaeta
a îndemînat pe sultan să cheme şi blestema"2 •
pe Brîncoveanu ş i să mărească
harac i u l . După aceasta su ltanul
a fost răsturnat ş i Muftiul omo
rît"3.
Ca fond expunerea din Istorie e identică aceleia din Istoriile

lui Radu Popescu, afară de reflecţiile cu împ ilarea ţări i , ale
lui Radu Popescu, pe care autorul Istoriei , favorabil lui Brînco- ·
veanu, le omite.
„După ce dar domnul Constandin „ După aceasta iar l i n işte au
Vodă Brîncoveanu au ven it în venit domn i i lu i , făc îndu-şi ş i
ţar ă , cu m s-au zis mai sus şi a l t hatişerif î mpărătesc , ca s ă
fiind pace între aceşti doi mo f i e d o m n în viaţa lu i, după
narh i , turcul ş i neamţu l , ş i el cu m făcuse şi celălalt care s-au
vesel ş i î n pace ; avînd hatişerif zis mai sus . Ş i cîţiva ani au
de Ia su ltan Mustafa şi făcîndu-şi trecut fără de grijă"4.
altul de Ia sultan Ah met, fratele „ Dar tot nu se odihnia Costan-
1 Magazin istoric pentru D acia V, p. 1 6 8 r. 31 p 169 - . r. 1 2 .

2 Magazin istoric pentru Dacia I V , p . 22 r . 1 - 1 7 .
3 Mag. ist . , V , p . 1 69 r . 1 2 - 3 1 .
' Mag. ist . , IV, p . 2 2 , r . 1 7 - 2 1 .
XXXII
lu i Mustafa, carele scria să fie d i n Vodă văzlnd pe turci c ă
domn pînă l a sfîrşitul v ieţii l u i sînt nestatorn ic i , n u stau I a·
ş i aşa c u acestea s e bucura î n vorbele lor , c i unele zic şi altele
ospeţe ş i în vesel ii"1• fac . Ş i văzînd ş i pe neamţi c ă
Urmează u nele consideraţii favo s-au împăcat c u turci i d e n u
rabile asupra fericir i i l u i Brîn are n ic i un ajutor, n ic i un razim
covean u , consideraţi i care se despre dînşii, a u început a să
găsesc ş i l a Radu Popescu la aj unge , c u moscalii în vorbe ,
sfîrşitul domniei, c a î ncheiere ş i totdeauna trimiţînd oamen i cu
î ntoarse î mpotriva l u i Brînco scrisori îndemnîndu-i ca să v i e
veanu . Cîteva d igresiu n i pînă să c u oşti asupra turcilor, c a s ă
se a j u ngă l a confl ictul ruso-turc ia aceste ţări, Ţara Rom înească
d in 1 7 1 1 . şi Ţara Moldove i , c a s ă fie supt
Astfel , se vorbeşte de răscoala stăpî n irea lor ş i ş-au cerşut şi
lui Ferenţ Racoţi î n Ungaria, hrisoave , făcîndu-se p ă dînsul şi
contra nemţ ilor ş i de menţine pe feciorii l u i cneazi de M oscovia
rea sa t imp de 8 a n i î n acele ş i i Ie-au dat. Ş i c u aceste făgă
părţi, de răzb o i u l de succes iune duiale să lega către Ţariu l c ă
la tronu l Spaniei între nemţi şi v i in d cătră părţile acestea î li
francezi, de moartea l u i Ludovic va ajuta cu toate ceale ce vor
XIV, de războ iul iscat î ntre trebu i oştilor : zahareale, lefi şi
suedezi şi ruşi , din cauza Polo oşti ale l u i ş i străine cit va
n ie i , şi de înfrîngerea suferită putea . Ş i a �a p r in m ulte ru
de Carol X I I şi retragerea lui la găc i u n i şi î ndemnăr i c e făcea
Bender, a p o i mutarea l u i forţat Constanti n Vodă , s-au pornit.
l a D imotica şi în f ine trecerea Ţariul cu oşti de au venit asupra
prin Ţara Romînească a acestu i turc ilor " 3 •
rege la înapoierea în patr ie.
Numai după aceste d igres i u n i
ajunge Istoria Ţării Romîneşti de
la octombrie 1688 p înă la martie
1717 la războiul din 1 7 1 1 2.
Autorul Istoriei Ţării Romîneşti d e l a octombrie 1688 pînă la

martie 1717 a eliminat tot ceea ce în Istoriile lui Radu Popescu
era în dezavantajul lui Constantin Brîncoveanu . Din punerea faţă
in faţă a textului Istoriei şi a textului Istoriilor lui Radu Popescu ,
se observă că autorul Istoriei a folosit ca îndreptar de la 1703
înainte Istoriile lui Radu Popescu, pe care le-a urmat foarte d e
aproape î n înlănţuirea evenimentelor istoriei noastre interne, l a
care evenimente a adăugat unele versiuni - explicaţii care circu
lau probabil şi a mai adăugat şi evenimente contemporane d e ·
1 Magazin istoric p entru D acia V, p . 1 7 0 , r . 1 - 8 .

2 Magazin istoric pentru Dacia, V , p . 1 7 0 , r . 1 2 - p . 1 7 3 r . · 2 2 .
3 M a g . i s t . I V, p . 22 , r . 2 1 - p . 2 3 r . 6 .
3 - I storia Ţării Romîneştl X XXIII
istorie universală, chiar dacă acele întîmplări şi fapte n-aveau
nici o legătură cu istoria romînilor.
ln rezumat Istoria Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 pînă
la martie 1717 a avut două izvoare principale scrise, pe care le-a
urmat, de la 1688 pînă la 1 699, Viaţa lui Constantin BrîncoCJeanu
de Radu Grecianu, iar mai departe Istoriile lui Radu Popescu
aşa cum se află integrate în Cronica maCJrocordătească.
Deoarece lucrarea lui Radu Grecianu are foarte multe amă
nunte consemnate, autorul Istoriei n-a eliminat faptele , ci a redus
de multe ori expunerea, dar adeseori a venit şi cu detalii mai
multe. Firul conducător al Istoriei pentru epoca 1688 - 1 699 este
dat deci de primele 48 de capitole din opera lui Grecianu, Viaţa
lui Constantin BrîncOCleanu, atît se cunoştea din această operă,
atît circula, pînă pe la 1730. Mai departe firul conducător e
dat de Istoriile lui Radu Popescu, aşa cum se află în corpul mavro
cordătesc. Legătura între cronica lui Grecianu şi cronica lui Radu .
Popescu care s-au nădit pentru cronica mavrocordătească s-a
făcut printr-o racordare superficială, care prezintă un hiatus
între 1699 şi 1703, hiatus identic aceluia al Istoriei Ţării Romî
neşti de la octombrie 1688 pînă la martie 1717.
1n afară de acest\) două izvoare principale, autorul Istoriei
a introdus şi fapte noi , versiuni noi care circulau în legătură cu
unele fapte , unele amănunte . Cu tot talentul lui de povestitor,
n-a putut rupe legătura de înfeudare faţă de opera lui Radu Gre
cianu şi a lui Radu Popescu.
Cercetătorii anteriori şi îndeosebi Constan-
6. Data redactării
tin Giurescu au stabilit două momente
pentru redactarea Istoriei Ţ'ării Romîneşti de la octombrie 1688
pînă la martie 1717. De la început, adică de la 1688 pînă la
1699, Istoria a fost redactată între 1709 şi 1 7 1 1 ; continuarea,
care corespunde redacţiei scurte , de la 1 703 înainte , a fost scrisă
în 1716.
Mărturisesc că argumentele prezentate de Const. Giurescu din
înseşi faptele expuse şi logica înlănţuirii lor m-au dezarmat multă
vreme de a mă mai ocupa de data redactării Istoriei Ţării Romî
neşti de la octombrie 1688 la martie 1717. Toţi cercetătorii au socotit
acest rezultat definitiv cîştigat, intangibil şi m-am conformat
şi eu. Fiind un rezultat definitiv cîştigat, l-am lăsat să�l integrez
în studiul definitiv aşa cum l-au obţinut înaintaşii. Dar stu-
XXXIV
diind şi pe Radu Popescu pe bază d e manuscripte, am avut
la îndemînă alt orizont de fapte .
O primă îndoială a răsărit în mintea mea asupra „rezultatului
definitiv cîştigat" , în momentul cînd am scris Cîtecia obserPaţiuni
asupra Cronicei Anonime de la 1688 înainte, Buc. 1945 , 15 p . pu
blicate în « Hrisovu l » unde am considerat necesar să arăt că această
Istorie a urmat servil Istoriile lui Radu Popescu. Or, partea din
opera lui Radu Popescu folosită de autorii Istoriei Ţ"ării Romîneşti
de la octombrie 1688 pînă la martie 1717 a fost terminată de redactat,
după chiar scrisul lui Radu Popescu, în august-septembrie 1720.
Cum putea folosi acest autor al Istoriei fapte şi fraze din
Istoriile lui Radu Popescu, la 1716 cu cîţiva ani înainte de a
fi redactat Radu Popescu? Trebuia să revenim la p aternitatea
lui Radu Popescu asupra Istoriei Ţării Romîneşti de la octombrie
1688 pînă la martie 1 717 cum susţineau I . G.Sbiera şi N. Iorga?
Nu. Am lăsat problema în suspensie .
Cînd am abordat problema izvoarelor Istoriei Ţ'ării Romî
neşti de la octombrie 1688 pînă la martie 1717, am observat că au
torul acestei opere a folosit două izvoare principale : Viaţa lui
Constantin BrîncOPeanu de Radu Grecianu, primele 48 de capitole,
şi Istoriile lui Radu Popescu, continuînd p e Grecianu , cum se
află în cronica mavrocordătească.
Cercetătorii au observat că racordarea făcută de copistul
mavrocordătesc între opera lui Radu Grecianu şi opera lui Radu
Popescu, deşi pare verosimilă, e falsă. De la 1699, unde se între
rupe cronica lui Grecianu, legătura se face tocmai la 1703 cu
Istoriile lui Radu Popescu .
Aşa cum începe textul lui Radu Popescu numai aparent se
leagă de expunerea anterioară a lui Grecianu , care vorbeşte d e
supărări ,de familie ale domnulu i : moartea mamei sale, moartea
ginerelui său Scarlat Mavrocordat ş.a.
Dacă recurgem la redacţia completă a operei lui Radu Popescu ,
vedem într-adevăr la ce se referă, la supărări de ordin politic.
Brîncoveanu fusese chemat de turci, care-i ceruseră mărirea tribu
tului. Am cîştigat această certitudine că autorul Istoriei Ţ"ării
Romîneşti de la octombrie 1688 la martie 1717 a folosit la redactarea
acestei Istorii, Viaţa lui Constantip. BrîncoPeanu şi Istor, ile lui
Radu Popescu, aşa cum se găsesc în redacţia cronicei mavrocor
dăteşti, cronică compilată de Radu logofeţel de divan , la 31 octom
brie 1729. Ceva mai mult, să vedem cum se leagă faptele. Istoriile
a• XXXV
lui Radu Popescu n-au putut fi folosite - în cel mai bun caz -
pentru această epocă decît după august-septembrie 1 720, sau
după 1 724, după sfinţirea mînăstirii Văcăreşti ; iată că sîntem
nevoiţi să mutăm data redactării Istoriei Ţ"ării Romîneşti de la
octombrie 1688 pînă la martie 1717 după 31 octombrie 1 729 .
Const. Giurescu aflase în cuprinsul Istoriei un eveniment de
istorie universală precis pentru datarea primei părţi a ei şi nu putem
trece peste e l , din contra ne vom servi şi noi de acelaşi eveniment
pentru datarea întregii lucrări , căci Istoria Ţării Romîneşti de
la octombrie 1688 pînă la martie 1717 s-a redactat o dată şi are
un singur autor. Expunerea pe larg sau pe scurt - disproporţia,
lipsa de plan , memoriile - se datoresc izvorului pe care l-a urmat.
Evenimentul de istorie universală amintit e cucerirea Azovu
lui de către ruşi , la 1696, cetate pe care o stăpînesc ruşii pînă
la 1 71 1 , cînd trebuie s-o restituie turcilor. Textul în chestiune
e acesta : „şi aşa luînd cetatea şi băgînd Moscali , Cazaci de ai
lor, o ţin".
Cucerirea Azovului de către ruşi e amintită şi de Radu Grecianu
şi de Radu Popescu, dar precizarea „o ţin" într-adevăr impunea
redactarea acestei prime părţi" a Istoriei, dezvoltate înainte d e
1 7 1 1 . Cu toate c ă ruşii p ierd cetatea Azovului la ·171 1 , prin
pacea de la Belgrad , din 1739 , ei cîştigă din nou şi definitiv
această cetate. Deci „o ţin" se poate acum tot atît de bine referi
şi la epoca de după 1 739 , iar ca fapt militar împlinit chiar cîţiva
ani înainte de 1739.
D in moment ce autorul Istoriei Ţ'ării Romîneşti de la octom
brie 1688 pînă la martie 1717 n-a putut folosi izvoarele sale după
cronica mavrocordătească compilată de Radu logofeţelul de d ivan
decît după 31 octombrie 1 729, din moment ce Azovul reintră
în stăpînirea ruşilor definitiv la 1739, trebuie să punem redactarea
Istoriei Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 pînă la martie 1717,
în timpul acestei date sigure 1739. De altfel cercetătorii de istorie
literară, comparînd stilul acestei istorii cu scrisul lui Grecianu
sau al lui Radu Popescu, vor observa că nu sînt din aceeaşi vreme.
S-a susţinut de I . G. Sbiera şi N . Iorga
7 . Autorul . _ \"a! oa!ca că autorul Istoriei Ţării Romîneşti de la
documentara ş1 l i le- . 1688 pina .
rară a J u criirii octom bne " la martie 1717 e R adu
•
Popescu, vornicul. Constantin Giurescu a

arătat argumentele pentru care Radu Popescu nu poate fi autor
al acestei Istorii . Am reprodus aceste argumente în prima
XXXVI
parte, la PrifJirea istorică asupra chestiunii . Totuş i , părerile
.
celorlalţi învăţaţi romîni în această chestiune sînt fie de partea

lui Const. Giurescu , fie de partea lui N. Iorga. Înregistrăm încă
şi părerea, nedocumentată, a lui Scarlat Struţeanu, că autor al
acestei Istorii ar fi ardeleanul Teodor Corbea1•
Avînd în vedere că această Istorie n-a putut fi scrisă decît
după ce acel autor a avut la îndemînă o cronică mavrocordătească
în care Viaţa lui Constantin BrîncofJeanu era alături de o parte
din Istoriile lui Radu Popescu , avînd în vedere datele de redacţie
ale fragmentelor folosite, autorul Istoriei Ţării Romîneşti de la
octombrie 1688 pînă la martie 1717 n-a putut să prelucreze materi
alul ce ni-l prezintă decît după 31 octombrie 1 729 . La data redac
tării Istoriei s-au văzut motivele pentru care nu ne-am oprit la
1729 , ci abia la 1 739. La această dată, sau în jurul acestei date,
nu mai intră în discuţie Radu Popescu sau Teodor Corbea.
Totuşi precizăm că pînă acum , pe haza datelor ce ne stau la
îndemînă, nu ştim cine e autorul care a prelucrat cele două frag
mente din Viaţa lui Constantin BrîncOfJeanu şi din Istoriile lui
Radu Popescu pentru a da această Istorie.
Interesează în primul rînd lucrarea a cărei completare am
reuşit s-o descoperim şi rost\,J.l ei , pe care credem că am putut să-l
determinăm mai bine.
Radu Grecianu şi Radu Popescu, autorii celor două fragmente,
ce constituie canevasul Istoriei, fac parte din cele două partide
politice din Ţara Romînească, Grecianu din al Cantacuzinilor
şi Radu Popescu din al Bălenilor. Aceste partide se găsesc în
conflict de p e la jumătatea sec . XVI I . Acel ce prelucrează
cele două fragmente, pentru cine scrie , ale cui interese ser
veşte?
S-a observat mai sus , unde s-a vorbit de izvoarele acestei
Istorii, modul de prelucrare al autorului. Acest autor scrie pentru
Constantin Brîncoveanu, şi scrie într-un moment cînd domnul
nu mai exista de mult. El scrie împotriva adversarilor dinafara
ţării : turci, austrieci etc . , dar sînt scoşi în evidenţă cu atitudini
ş i fapte şi unii d intre Cantacuzini, aga Const. Bălăceanu, Ştirbeii,
Brăiloii ş.a. Nu intenţionăm, publicînd această ediţie, să facem
un studiu exhaustiv pentru toate problemele de ordin documen-
1 S c a r I a t S t r u ţ e a n u, Doi umanişti . . . tn rev. „ Ramuri"

pe mai - iunie 1 94 1 , p . 4 0 - 45 .
X XXVII
tar, literar etc. , nu. Preocuparea principală a fost stabilirea
textului şi a scopului lucrării.
lntrucît se deosebeşte acest autor de contemporani , vom vedea
mai clar din cîteva cazuri de exemplificare. După moartea lui
Şerban Cantacuzino, Constantin Brîncoveanu e ales domn. Uni i
d i n Cantacuzini sînt împotriva acestei alegeri , dar mai ales
ginerele lui Şerban Vodă, aga Const. Bălăceanu. Deoarece nu
se afla în ţară, nici nu mai revine şi lucrează la austrieci împotriva
lui Brîncoveanu, pînă îşi găseşte moartea la Zărneşti . Autorul ,
ca să fixeze tipul Bălăcenilor, ne povesteşte despre tatăl acestuia,
Badea Bălăceanu, că în timpul domniei lui Antonie Vodă din
Popeşti, acest Badea, cu un om al lui , Buta, au omorît,, pentru
pradă, nişte neguţători moscovlii, cu care se aflau şi călugări
ce mergeau pentru a aduna milă. Descoperindu-se fapta, Buta
a fost omorît, iar Badea Bălăceanul nu ; totuşi autorul remarcă :
• d e astfel de vitej i sînt Bălăcenii ».
Alt exemplu din rîndul Ştir beilor. Clucerul Const. Ştirbei
avusese sarcina să încaseze impozite în Mehedinţi. Acolo a făcut
abuzuri şi cînd domnul a mers în partea locului , i-au ieşit înainte
locuitorii cu p lîngerile. Domnul trimite vorbă lui Ştirbei să· ·
restituie ceea ce a luat p e nedrept, dar clucerul nici nu vrea să

audă.
Venind domnul la Tîrgovişte, e adus şi Ştirbei, care negă că
ar fi făcut abuzuri. Cînd i se arătă chitanţele semnate chiar de
el, nu mai poate spune nimic.
Rechizitoriul domnului e bogat în acuzaţii şi pe un timp
îndelungat. « Pînă cînd aceste j afuri să le faci clucere Constandine?
Că din nimic eu te-am rădicat şi te-am făcut sluger mare, comis
mare şi clucer mare . . . şi te-am miluit şi te-am ţinut credincios .
Ai luat judeţul Dîmboviţii, l-ai prădat de n-au rămas ca un sat ;
l-am luat acela şi ţi-am dat Teleormanul, şi mai rău l-ai făcut.
Cîte am găsit pe urmă-ţi sume de lei j efuite, pentru care te-am
suduit într-o vreme şi te-am urgisit să nu te văz în ochi. Iar
te-am ertat pentru rugăciunea altora. Acum iar ai făcut jafuri
şi nedreptate. Ştii tu b ine că Matei Vodă cel bătrîn şi Grigorie
Vodă şi Duca Vodă şi Şărban Vodă văzînd faptele voastre cele
rele şi jafurile care le făcea neamul vostru cel rău, au blestemat
cine va vă va milui şi cine vă va primi pe slujbe . . . La Antonie Vodă
cînd umblaşi dijmariu, pentru jafurile tale, ai păţit mare ruşine.
La Duca Vodă fiind , logofăt de vistierie , ai făcut iscălitura visti-
X X XV T I I
eriului celui mare de vreai să furi 1 7 pungi de bani şi aflîndu-te
au vrut să-ţi taie mÎna şi să te dea cu catastihul de gÎt legat pen
tîrg. Şărban Vodă, pentru furtişagurile ce ai făcut din banii
cailor, au vrut să te spînzure , cum toată boierimea şi ţara ştie
de acestea. Şi acum ai îmbătrînit şi tot nu te Iaşi. .. » p . 98-99.
A hotărît domnul una, dar iarăşi intervin rudele şi rămîne
să se restituie numai banii jefuiţi îndoit. ,
în fruntea celor care merg Ia turci să stăruie să nu rămîie
În viaţă Constantin Brîncoveanu sau vreunul din fiii lui, întÎlnim
pe banul Constantin Ştirbei.
Pentru începutul domniei fanarioţilor, ceea ce se notează e
elocvent spre a caracteriza lipsa de solidaritate dintre domnie
şi ţară, În timp ce Radu Popescu ne informează că dacă se fac
recolte bogate, sau se stinge o ep idemie, acestea se datoresc
acţiunilol' domnului .
A scăzut bigotismul , fraza elimină mereu ceea ce e artificial
şi cîştigă În claritate. Istoria Ţ'ării Romîneşti de la octombrie
1688 pînă la martie 1 717 şi-a însuşit aceste note.
Singura ediţie, incompletă a Istoriei Ţării
8. Edi(ii
Romîneşti de la octombrie 1688 pînă la
martie 1717 e aceea publicată, la 1847 , de redactorii « Maga
zinului istoric pentru Dacia » în tomul V, p . 93 - 183. ln
Studii şi documente . . . voi. I I I , p . 23 - 27, N . Iorga publică
după ms 441 din Biblioteca Academiei R . P . R . textul În con
tinuare, ce lipsise redactorilor sus-menţionaţi, exprimîndu-şi
şi Îndoiala asupra autenticităţii lui , deoarece autorul acestei
continuări e ostil lui Nicolae Mavrocordat, ceea ce nu se poate
imputa lui Radu Popescu .
ComparÎnd textul tipărit al acestei cronice cu ms după care
a fost cules , p utem spune că s-a făcut o reproducere satisfăcă
toare. Sînt Însă şi nepotriviri. De aceea am socotit util să pun
faţă În faţă nepotrivirile mai importante dintre textul tipărit
şi lectura manuscriptului1•
La p. 93 r. 23 Turcului - turcească ; r. 25 strÎnse - streine ;
p . 94 r. 3 să nu prinză - să cuprinză ; r. 17 şi a vreşmaşilor -
şi a Prăjmăşi ; r. 20-21 să redice - să-l ridice ; r. 30 să chiverni-
1 Se indică pagina şi r îndul din „ Magaz inul istoric pentru D acia"
V, u nde se află textul tipărit şi apo i lectura greşită şi lectura exactă

cu 1 itere cursive.
XXXIX
sească - chi"ernisi ; r. 31 nemţeşti - nemţii ; p . 95 r. 8 comisul
al doilea - comişăi al doilea ; r. · 21 şi r. 31-32 mulţi ani -
mnoga leata ; p . 96 r. 1 - 2 începu să zică Domnul boiarilor: Dum
neavoastră - începu să zică Domnul : Boieri dumnea"oastră ; p . 97
r . 21 adeverită - adererind ; r. 28-29 ei au zis - el au zis ; p .
98 r . 9-10 însemnat - semnat ; r. 13-14 Azagiu-paşa - iazagiu
paşii ; r. 22 Asia - ele (sic) ; p . 99 r. 4 săvîrşindu-se - sfărşin
du-să ; r . 25-26 stărvit - stărrul ; r . 28 l-au îngropat - l-au
îngropat şi s-au dus ; p . 100 r. 2 alegerea ţerii - elexia ţării, adecă
alegerea ; r. 27 -28 dintre pohtele care le avea - şi pohtele carele
ce area ; r. 29-30 nemţii cei mari, cum spun cei ce au - Nemţii
cei mari. Şi care cereri nu le primiră , cum spun cei ce au ; p . 101 r.
4 Domnul singur stăpînitor - Domnii singuri stăpînitori ; p.
102 r . 3 privilegii împărăteşti, s-au cîştigat cu multe - pririleghii
împărăteşti ce şi cu multe ; r. 29 să viie, nu putea - să rie, alt
nu putea ; p. 103 r. 28 mo s coviţi- moscM lii ; p . 104 r. 2 l-au iertat
- l-au lăsat ; p . 105 r. 19-20 şi nu de obşte şi de obşte ; p .
-
106 r . 1 7 scriitoriul - pisariul ; p . 107 r . 1 fiiul - sin ; p . 111 r.

29 tîlcul - temeiul ; p. 112 r. 22 Graful - Groful ; p . 115 r . 25
să păzească bohazurile - bohazurile ; r. 30 Trosiovar - Străşo
var ; p . 117 r. 23 să se mîntuiască - să se pomenească ; p . 118
r. 29 Iască căpitan - Iacsă căpitan ; p . 119 r. 21 Verg0 postelnicul
- Vergo portariul ; p . 120 r. 17 cîtăva pagubă - cuira pagubă ;
p . 123 r. 23 care I-avea - carele area ; r. 24-25 cum Domnul
i-au dat - cum dumnezeu i-au dat ; p . 124 r. 17 Iască - Iacşa ;
p . 129 r. 28 postelnicul - portarul ; r. 31 Domnului - Domnu
lui în ştire ; p . 130 r. 21 la vad - la ral ; p . 135 r. 25 şi şade acolea
- Şi aşa de acolea ; p . 137 p . 3 turcesc - purces ; r. 15 cit scornia
- că-i scorniea ; p . 143 r. 11 garbescei roşii - galbenii cei roşii ;
p . 144 r . 3 minei - mătci ; r . 12-13 şi i-au zis. E l zise că -şi
i-au zis că ; p. 148 r . 12-13 să iea oamenii Împăratului ş i ai
hanului - să-i ia oamenii ai hanului ; p. 150 r. 9-10 Paladie
Flondor Armaşul - Paladie, Flondor Armaşul ; p. 153 r . 1 taberile
gata - taberi ceata ; p . 155 r. 9 au ţinut crăia pînă acum -
crăia pînă acum ; p . 157 r. 19 au cum zic - acum zic ; p . 163

passim, polc - pilc ; p . 164 r . 15 care au căte care iau cite ;
-
r. 26 pace cu toţi au - pace cu toţi înprejurenii au ; p . 166 r. 3

iar acela îmbrăcat - iase cela înbrăcat ; r. 6 gume - sume ; p .
167 r . 1 8 încet - în cest ; p . 173 r . 29-30 Domn la Moldova
feciorul lui Cantemir Vodă - Domn la Moldora Dumitraşco
XL
Vodă , fecior lui Cantemir Vodă ; p . 175 r . 5 - 6 mai jos de Ruşi
- mai jos de Huşi ; p . 176 r. 23 - 24 trimiţîndu-le Dumitraşco
Hatmanul la frate-său Mihai-Vodă trimiţînd la Dumitraşco
-
Hatmanul, la frate său Mihai Vodă ; p . 178 r . 8 Boctasi - Bocteş ;

r. 29 agilor - a gin�rilor ; p . 180 r . 1 1 de contii - de la contii ;
r . 24 sosîtul ş i norocul sortul şi norocul ; p . 181 r . 30 făcasiu
-
- jăcaş ; p . 182 r. 9 Stolnicul Costandin - Postelnicul Costandin ;

r . 1 7 - 1 8 carele cu atîta cinste ce au avut carele cu atîta ce au
-
aPUt.
După ce am consemnat aceste lecturi deosebite intre textul
tipărit şi ms , după care s-a făcut această tipăritură, venim şi la
celelalte mss ALS ; S1 deşi complet, e la fel cu S , nu se mai
foloseşte în aparatul variantelor.
Am arătat că ms B se grupează singur de o p arte , iar ALSS1
formează a doua grupă de altă parte. La ediţia de faţă s-a luat
ca ba�_ pjnă la august 1 714, în aparat consemnînd variantele
din ALS sau cîteodată, amendînd textul , s-au trecut lecturile
tuturor manuscriptelor în aparat ori s-a adoptat lectura din ALS
coborîndu-se în aparat lectura ms B .
De l a august 1 7 1 4 înainte s-a luat c a bază m �are merge
paralel cu L aproape p înă la sfîrşit, adică pînă aproape de în
ceputul domniei lui Ion Mavrocordat, şi s-au consemnat în aparat
variantele din L cu text moldovenizat.
Numele de dregători frecvente ca : vistier, spătar, vizir etc.
le-am uniformizat reproducînd în aparat variantele pentru cîteva
pagini şi apoi nu s-au mai consemnat.
Fiind vorba de manuscripte d in sec. XVI I I şi mai ales de după
1750, am transcris peste tot semnul cirilic 'h, cu î- , în interiorul
-
cuvintelor, dacă astăzi aceste cuvinte se scriu cu -î-, am scris

„cînd" şi nu „cănd", „văzînd" şi nu „văzănd" etc.
• •
V
Cele cinci manuscripte ale Istoriei Ţării
•
9. Sigle s1 prescurlan
·
Romineşti
• · de la octom b rie 1688 pina la mar-
· • -
tie 1717 s-au notat cu literele sau siglele indicate mai jos ; de
asemenea se folosesc şi cîteva prescurtări. Cînd între variante
sau intre variantele din aparat şi lectura admisă în text nu se
putea produce vreo confuzie, nu s-a mai dat lema .
A = ms 3 4 4 1 d i n B ibl ioteca Acad. R . P . R . , Secţia mss .
- B = ms 53 d i n B iblioteca F i l ialei Acad. R . P . R . Cluj , fond. B l aj . 'i
L = ms 3 4 1 7 d i n B ib l ioteca Acad . R . P . R . S ecţia mss .
(�� ms 4 4 1 d i n B ib l ioteca Acad. R . P . R . Secţia mss .
XLI
81 = ms 7 1 8 la M uzeul Rom ino-Rus din B ucureşti.
Gr = Const. Grecescu , Ia emendaţiuni
ad= adaogă (addit , addunt) .
o m = o m ite sau omit ( o m ittit, o m ittu nt) .
Pentru că izvoarele folosite sînt publicate în diferite volume

din « Magazinul istoric pentru Dacia » sau în publicaţii deosebite,
trebuie să unificăm şi să simplificăm modul de trimitere şi ca
să se ştie ce reprezintă fiecare prescurtare, notăm :
Grec i a nu = Vieaţa lui Constantin Vodă Brîncoveanu de Radu
vei l ogofet Grecianu , Bucureşti , 1 9 0 6 .
R a d u P o p e s c u = Fragmentul de l a m a i 1 6 8 8 p înă I a 1 6 9 9
din Istoriile Domnilor Ţării Romineşti, reprodus de Constantin Giurescu
în Contribuţiuni la studiul cronicilor muntene, B u cureşti, p. 80 - 9 2 .
R a d u P o p e s cu I =Istoriile domnilor Ţării Romîneşti repro
duse în «Magazin istoric pentru D acia•> voi . I .
R a d u P o p e s c u I V = Istoriile domnilor Ţării Romîneşti
reproduse în �Magaz in istoric pentru D ac ia•> voi . IV.
inc. = î ncepe .
X T .l l
T E X T U L C R O N I C II
I . DOMNIEA LU I COSTAND I N VOEVOD
lt. 7197 oct. 30 dni
Multe şi vrednice de auzit istorii sînt de faptele ce s-au întim

plat in zilele domniei lui Costandin Vodă Brîncoveanu , care mă
5 voi nevoi a le scrie cît voi putea.
D e vreme ce au murit Şărban Vodă, precum s-au zis mai sus,
boierii cei mari şi al doilea, carii să intîmplase in Bucureşti, s-au
strîns toţi in spătăriea cea mică, !!Oaă , care-i zic cu stealile , fiind
şi patriearhul D ionisi�eheroglanul , care- i zicea şiJ4.uselimul din
,10 „ petnarii inpărăteşti1 fiind Cantacozinilor rudă ; era şi vlădica
. .
Theodosie mitropolitul ţăr �i şi au sfătuit pe cine vor pune domn
in urma lui Şărban Vodă.:Intru care vorbe zicea că nu este b ine
Ms S începînd cu p . 3 , r.1 pînă la p . 7 , r. 9 , l a cuvintele � bine ştiţi toţi

c ă eu » prezintă o expunere rezumativă în forma aceasta: Deci întimplăn d u-să
15 la pristăvirea l u i părintele mitropolit chirTheodosie şi frate-său Constandin
Cantacozino b iv vel stolnic ş i toţi boerii l u i şi numai decît merseră la sfănta
M itropolie şi porunciră de să strănseră toţi căpitani i dupre la toate cetile
ş i mulţime de boeri mari ş i mici ş i d i n sluj itori care s ă întănp lase atu n c i
veniţi du prin ţară ş i toţi neguţătorii. Atu n c i aduseră ş i pre u n capegi-baş
20 turc H a met , agă , carele era a i c i venit c u trebi înpărăteşti ş i mai era ş i alţi
1 Domniea] domnia A, domnie L voevod] Voevod Basarab A,Vodă Brăn

c oveanu l L, Voevod Brancovean S 2 lt. 7 1 9 7 oct. 30 dni Gr: lt. 7 1 9 7
domn . 55A , l t . 7 1 9 7 oct. 3 d n i B , l t . 7 1 9 7 L , o m . S 3 vrednice] vreadnice A
de2] de la A c i s -au] L 3-4 întîmplat] î ntănplat L 4 z ilele] z ilelea L
25 domniei l u i ] domnului L Brăncoveanu l AL care] cari L 5 v o i 1•2] voiu A
6 vreme] vreame A c e ] c i L au murit] muri AL sus] nainte A 7 boerii]
boear i i A , boiar i i L a l ] ai AL doilea] doile L car i i ] care A, cari L întăn
plasi L 8 cea] ce L noaă] noi L care- i]care A , cari-i L steal ile] stel ilea L
9 patriearhul] patriarhul A , patriiarhul L şiheroglanul AL care-i] cari L
30 z icea] zice L musel imul] musilim A , musăl i m L din] den A 1 0 petna
r ii]pescar i i AL Cantacuzinilor L 1 1 ţăr i i ] ţerăi L pune om. A 12 în
tru] intre A care] cari L z icea] zice L este ] iaste A , esti L
1 - 2 Radu Popescu 82 r . 1 0 3 - 5 Grec ianu 7 r . 1 2 - r . 1 6 , 8 r .1-r. 3 .
3
să facă zăbavă a nu pune domn ş i nu este bine să meargă la Poarta
turcească să ceară domn pentru două pricini : una că prin delun
garea vremii, fiind oşti streine nemţeşti , care fiind nevoitori de a
coprinde ţări, l�curi, întru lauda înpăratului lor nemţesc , pot să vie
5 ş i să-şi ridice domn despre partea lor să cuprinză ţara ş i în urmă
încă fiind turcul puternic va vrea să nu lase ţara ş i cu multe
pagube şi vărsări de sînge să va îndrepta. A doaă pricină socotiea că
mergînd la Poartă să-şi ceară domn1 pe îndelungarea vream i i , pot
să să mai sfătuiască unii şi alţii într-alt chip ca să nu priimească
10 cele ce vrea cei mai mari, intru care neuniciune pagube ar fi făcut
,
agalari turci şi aduseră şi pre părintele D ionisie patriiarhul Ţarigradulu i

şi aşa cu toţi înpreună merseră înnaintea agăi turcul de-i spuseră de moar tea
lui Şărban Voevod şi î l întrebară d e sfat să vază cum vor fac e . Atu nci acel
15 agă înpreună cu cei lalţi deteră răspuns întru auzu tu tul or boerilor şi a tu
tulor sluj itorilor la mari şi la mici că făr de zăbavă să-şi ridice domn d in
ţară ca nu care cu mvaş să să prinză vreo z m inteală căci ţara este ocolită
de vrăj maşi înpărăţi i .
Domn iea l ui Constandin Voevod B1·ăncovean
Deci b oerimea şi cu alţi cu toţi nu avură cum face într-alt ch ip , c i cu
toţi înpreună făcură sfat şi aleseră d intre d înşii pre un boer anume j upan
20 Constandin vei log. de-I ridicară să le f i e d o m n , că-l ştiea toţi că este înţe
l ept şi să trage d in o d raslă d omnească.
Atuncea cu toţii să închinară lui c u mare bucurie şi toţi ca cu un glas
z iseră : ceas bun să ne f i i , măriea ta, domn p înă la ad înci bătrîneţe. Şi înd ată
î l duseră în sfînta M itropolie cu mare c inst e , luîndu-l de m ină părintele
25 Theodosie pînă l-au băgat în sfăntul o l tar prin poarta cea mare înpără
tească. Ş i acolo purtăndu-1 î mprejur sfîntul u i preastol , sărutînd masa cea
sfinţ ită şi evangheliea cea îndumnezeită şi cinstita cruc e ş i închinîndu-să
au îngenu<n>chiat înr.a intea preastolului d e i-au c itit desu pra capul u i mo
l iftel e d e d o mnie patriearhul D ionisie şi l - au blagoslovit. Ş i aşa eşind d e
30 acolea , l - au pus în scaun d o mnesc pănă au cîntat mnoga leta, mergînd toată
boerimea d e i-au sărutat măna.
t să facă] ca să facă L pune] puniL este] laste A ,esti L să2om. L 2

turcească] turculu i AL 2-3 prin delungarea] pre-ndelungareaA , pe-nde-
35 lungarea L 3 vremii] vreamii L streine]striine A, streinea L care]cariL
4 coprinde ţări] cuprinde ţără L nemţesc] neamţescL 5 rid ice]răd iceAL
despre partea] d ispre parte AL 6 încă fiind turcul]fi ind turcul încă A
puternic] putearnicA vrea]rea L lase ]lasă L multi L 7 sînge] sănge A ,
s inge L d oaă]dooa A , d o l L socotiea]socotie L 8 p e îndelungarea]pe-n-
·
40 delungarea AL vrearn ii]vremii AL pot] poati L 9 sfătuească]sfătu iască L

nu ]nu-l L to cele ce]celi ce A care]cari L neuniciune] n iu n iciune L
pagubi L ar fi făcut]ar f i curs A , ar h i fost L
ş i vrăjmaşi avînd, cei mari, gîndiea e i că pot să dea bani turcilor şi
să pue domn strein, măcar ş i din feciorii de domn ce era la Ţari-
grad şi atuncea ar fi fost pagubă I şi rea primejdie Şăităneştilor 1 1 4•
l? ce stăpfoesc 'fara ş i aşa cu acestea şi ca cu de acestea gînduri
5 fi ind , nevoea cu tot mij locul ca s_ă rădice domn de pămînt şi curînd
pentru <Ca> să să aşaze gîndurile tuturor şi a vrăjmaşi şi a altora.
Şi făcură socoteală că Costandin log. Brîncoveanu este neam de al
lui Mate i Vodă ş i are ş i a_lţ_e__!>_un_ă_tăţi , blîndeţele ş i altele ; să-l
rădice pre dînsul domn , că şi om este în vîrstă, de va putea chiver-
10 nisi domniea cum să cade , în vreme ce este ţara ocolită de oşti şi de
primejdii, măcar că doamna lui Şărban Vodă ruga pe uni i , alţii şi
încăau chiemat toţi buluc-başii siimenilor ş i le-au dat bani să stea, de
nu să poate într-alt chip ş i cu arme , să pue pe fii-său Iordachie domn.
Dar norocul nu i-au sluj it� aŞa cum vrea ea, ci toţi cu un cuvînt
15 au zis că I ordachie este mic şi nu va putea chivernisi ţara într
atîtea răzmiriţe ce să află, oştiri nemţii cu turcii ,cp i om de vîrstă ,
rr să punem, care s-o poată păzi ş i a îndrepta p ă noi şi p ă săraci . ),.
Dupe aceea purceseră cu domnul lor la curtea d o mnească , eşind l nna

inte toţi preoţ i i , făcăn d u - i litie mare ş i cu r.ăntări du mnezeeşti pînă l-au
20 băgat î n b iserica d omnească de au sărutat sfintele icoane şi au şăzut iar în
scaun cel d o mnesc.
Atunci C ostand i n Voevod au strigat către toţi boerii cu glas de bună
cinste , z icănd : l ată a m ascu l tat rugăciunea dumv. d e mi-am lăsat toată
o d ihna şi toate moşiile. Bine ştiţi toţi că eu . . .
25 1 gînd iea] găndie L e i ] i i L pot] tot L dea]de L 2 strein] striin A ,
streain L ş i om.AL d in]den A feciorii] ficiori L era]iara L 3 atunce L
rea] ră L Şeităneştilor L 4 acestea1]aceastea A de acestea]de aceas
tea A , d i aceste L 5 nevoea] n ievoe L de] d in L 6 aşaze]aşez i L a
vrăj maşi] al vrăj maşilor L a altora]ale (ali L) altora AL 7 socoteaalăL
30 După C osland in ad. Vodă B B rîncoveanu ]Brăncoveanul A, Brăncoveaa
n u l L estejiaste A, esti L neam]neaam L al]a L 8 Matei u A alte]alti L
b l îndeţele] blăndeaţile A , b l ăndeţi L altele]altile multe L să-l]să B 9
pre d insul domn] pe d ănsul d o mn A i d o mn pă d ănsul L este] iaste A ,eEti L
putea]pute L 9- 1 0 chivernisi d o m niea]chevernisă domnie L 1 0 cade]
35 cadi L este]iasteA, iasti L 1 1 Şărban]Şerban L pă] pre AL 12 che
matL buluci aşii]bul ibaşiiL s iimenilor]se imean iiA, s i imeanilorL de]dar L
1 3 poate]pute L arme] armă B şi s ă p u e A pă fi i-său]pe fiiu-său AL
I ordache AL 1 4 norocul]năroc u l L aşa]să fie aşa AL ea om. AL toţi)
tot L 1 5 I ordachie] I ordache A , I ordachi L este )iaste A , iasti L putea)
�O pute L chevernisi L ţara]ţa L 16 într-atîtea]întru atăta A , î ntru L
nemţii) neamţii A 17 care]cari L s-o]să A a îndrepta]a n i îndrepta L
pă no i]pe n o i AL pă2]pe AL
8-9 Grecianu 8 r . 1 1 , 10 r . 4-r . 5, 11 r. 2 .
5
Ş i aleseră pe Costandin logofătul Brîncoveanu să le fie domn
ş i să rădicară cu toţii iarăşi din curtea domnească şi merseră la
Mitropolie , unde este obiceaiul a să pune domnii şi îndată ce au
sosit acolo au strîns oştile ş i au trimis un boeariu de au chiemat
5 pe Costandin log. Brîncoveanu de la curte , că rămăsese acolo.
Şi porunciră să aducă comişăi al doilea, cal domnesc .
Şi îndată ce sosi acolo ziseră cu toţii : Logo fete , noi cu toţii
pohtim să ne fii domn .
El zise : Dar ce aş vrea eu cu domnie a, de vreme ce ca un
10 domn sînt la casa mea ; nu-mi trebueşte să fiu. I ar e i ziseră :
Ne ru�ăm...... ' nu lăsa tara
'
să între alti
' oameni sau răi, sau nebuni
să o strice , ci fii!
Şi-l luară de mîini şi-l înpingea de spate . Ş i acolea fiind ş i
u n capegiu înpărătesc pentru trebi înpărăteşti , îl dusease şi pă
15 e l la Mitropolie şi duseră caftan la capegi-başa al înpăratulu i , de
l-au înbrăcat cu caftan şi intrară în bisearică, de i-au citit mo
l itfele de domnie ş i au mers de i-a·u I sărutat toţi mîna, z icîndu-i 1 1 5'
mno�J.ea_ta .
. -- - Deaci eŞ-ind afară, calul domnesc era gata ; ci au încălicat ş i
20 înnainte mergînd oastea şi pă urmă boearii, toţi pogorîră spre
curtea domnească trăgînd clopotile la Mitropolie. La curte au
1 aleseră]aleaseră A , aleasă L Brăncoveaanul L să l e ]să l i L 2 rădi

cară]ridicarăL din]denA curtea]curte L merseră]mearseră A , mearsărăL
3 Mitropolii L este]iaste A , esti L pune domnii] puni domnie L şi]ci L
25 4 strîns]străns AL trimis]trimes L un boeariu]pe un boeariu A , o m . L
chemat L 5 Brăncoveanul AL rămăsese] rămăsease A , rămăsăsi L 6
poronciră L să aducă comişăi al doilea ]să ducă comişăii al d oilea A , a co mi
şeii al do ilea să aducă L 7 z iseră]zisărăL Logofete] Logofeti L 8
pohtim]te pohtim L 9 z ise]zisă L vrea]vre L do mniea]domnie L
30 vreme]vreame A , vreami L 1 0 sînt]sănt eu AL mea] me L trebu
eşte] trebue A , treabu i L z isără L 1 1 Ne rugăm , nu] Nea rugă m , n u
nea L să între]să întri L alţi]al L nebuni] neabuni L 1 3 luară] luoarăA
spate]spati L 14 capigiu AL dusease]duse A, dusă L pă]pe A L 1 5
ş i duseră]şi-i duserăA , ş i dusăL la capegi-başa]şi-1 deaderă la cap igi-başiA,
35 la capigi-paşa L 1 6 caftan ]caftanul A , căftanul L b isearică]bisărică L
cetit L 1 6- 1 7 molitfele]molitvele A , mol itfa L 17 de d o m n ie]d o rn n i i L
toţi o m . B 18 leata]leta A 19 ci]ce L 20 înnainti L oastea]oasti L
pă urmă] pe ( în L) urmăAL boearii]boiariiL pogorîră]pogorăA , pogorăeL
2 1 trăgînd]trăci\ndA clopotele A Mitropol ie] Mitrop o l iea L
2 - 8 Grecianu 1 0 r. H-r. 2 1 1 1 - 2 1 Grecianu 1 1 r . ti- r . 6 , r . 20-r. 3 2 .

1 2 r . 1 , Radu Popescu 8 2 r . 2 6 - r . 3 6
6
gătit 3 tunuri să le dea cînd va şădea în scaun ş i surlari , trăm�
b itaşii domneşti şi turce şti , le-.au dat poruncă să să gătească să
zică cînd va şădea în scaun domnul ; carele , după ce au întrat
în curtea domnească cu gloatel e , au descăl icat dinnaintea b isea-
5 ricii domneşti ş i au intrat în b iserică cu boerii ş i sărutînd icoanile ,
au şăzut în scaun ş i iar au zis . ip.noga leata.
Deci făcind mîlcomire , era acolea şi părintele patriearhul
D ionisie şi vlădica. Începu să zică domnul : Boeri dumneavoastră ,
{bine ştiţ i toţi că eu am fost la casa mea ca un domn , trăit-am
10 ·cum am vrut , nimic l ipsindu-mi şi domniea aceasta eu nu o pohtesc
ca să-mi înmulţesc grij ile şi nevoile, ci dumneavoastră m-aţi pohtit
şi fără voea mea m-aţi pus domn în vremi ca acrnstea turburate,
încungiuraţi de oşti de vrăj maş i ; ci dar acum iar întreb : este-vă cu
voea tuturor? Acieaşi toţi răspunseră : Toţi yom, toţi pohtim .
15 Zise iar : Deaca pohtiţi toţi, mi-e voea şi mie să-mi daţi un
jurămînt înnaintea lui Hristos precum veţi fi cu dreptate ş i de
ar veni vreo primejdie domnii mele , despre vreo parte , să staţ i cu
mine toţ i . Şi ziseră toţi să fie aşa ş i merseră boerii ce i mari întîi
1 să l e dea]să d e a ( d e L} AL şădea]şide L 2 do mneşti şi turceşti]tur-

20 ceşti şi ru m ăneşt i AL le-au ]le-aau L poroncă L 3 şădea]şide L în scaun
domnul]domnul î n scaun A L 4 curtea]curte L gloatele]gl oatile L descă
I icat]descălecat A 4-5 d inna intea b isear ic ii]dinainte bisăricii L 5 bise
r ică]b isearică A , b isărică L boeari i A 6 icoanile]icoanele A , icoanileaL
şăzu t]şe zut L iar o m . B au]i-au A leata] leta A 7 Deci]Deac i i A ,
25 Deace L m î lc o mire]mălcomirea L acolea]acolo A , o m . L părintele o m . A L
patriearhu l ]patriarhul A , patriiarhul L 8 D ionisie] D ieonisie A , D ionisie
acolo L l ncepu] Ş i î ncepu L 8-9 Boer i d u mneavoastră, b ine ştiţi
toţi că]Boeari du mneavoas tră , b ine ştiţi toţi că A, Boi ari, b ine ştiţi d u m
neavoastră că L , B ine ştiţi toţi că S 1 0 n imic l ipsindu- m i ] nimic a I ip-
30 săndu- m i L d o m n iea]domnie L nu o poh esc] nu o a m pohtit ALS 1 1
şi o m . A L ci]ce L 1 2 şi fără voea mea m-aţi pus domn o m . S voea] voi L
mea o m . L vre mi] vrea L aceastea]aceste LS turburatea L 1 3 încu n
giuraţi] încunjuraţi A S ş i d e vrăj maşi S c i d a r ] ce dar L iar î n
treb : este-vă Gl" : iar ( iar vă S} întreb : ieste-vă (estiL , este-văS } A L S , trebu-
35 eşte B 1 4 voea]voe AL tuturor]tuturora L , tutulor S Acieaşi]Aceaeaşi
A ,Acieş L, Aciiaş S 15 Z ise]Z isă L Deaca] Daca S Deaca pohtiţi om.L
mi-e voea]mi-i ( î m i este S} voea (voe LS}ALS 1 6 înnaintea]înr a inte L veţi
f i]viţi L d reptat i L 1 7 vini vroo primej d i i d o m n i i mele d ispre parti L
d o m n i i mele]domniei meale A 18 z isără L merseră]mearseră A , mear-
40 săr ă L boerii] boea r i i A , boiarii S
'1 - 6 Grecianu 1 2 r. 2-r. 7 15-1 8 Grecianu 1 2 r. 3-r. 5, Radu Po

pescu 83 r . 1-r. 5
4 - Istoria Ţării Romîneşli 7
la icoană ş i începu logofătul al doilea a z ice jurămint pe o foae
de hîrtie, scris precum îl socotise mai nainte şi după ce au sfîrşit
zisa, pecum fusese scris, ziseră amin toţi şi începură a săruta
boearii icoana.
s După aceea eşiră din b iserică şi s-au suit în divanul cel mare
şi şăzu domnul in scaun şi făcură-armaşi! semn la tunuri , l a
zicători ş i toţi odată începură a z ice , a slobozi tunurile ; însă 2
tunuri s-au slobozit, iar unul nu s-au putut slobozi ; de care zicea
mulţi că va fi acesta un semn rău , însă pă urmă s-au văzut că
10 sînt băbeşti cuvinte . Şi în zicăturile acelea mergea de săruta mina
domnului de la mare pînă la cel mai mic.
Deaca au isprăvit aceasta s-au rădicat domnul de au mers
în �.R�tăriea cea m ică cu I stealile şi au chiemat grămăticul gre- 1 1 59
cesc, l � g�Îătu l(rli
mînesc , azagiu turcesc ş i au început a învăţa
15 cărţi a scrie , uhile la capichihaele , altele la paşa seraschieariul ,
altele la viziriul ş i au strîns peceţile de la igumeni , de la boeri
mari, mici şi au pecetluit azmazarurile care au scris turceşte la
paşa seraschieari:iil şi la viziriul întru care scriea că domnul
1 d oilea]doile L jurămînt]jurămăntul AL, j urămăntu S o foae]

!O foa e LS 2 de hîrtie o m . A scris]scrise A , scrie L precum]pe cu m S socotisă L
nainte]înnainti L sfîrşit]sfărşit AS , săvărşit L 3 z isa]zisă L , o m . S p e
cum]după cu m A L S fusese]fusease A , fusăsi L z isără L amin toţi]toţi
amin S lncepură] începu A 3-4 a săruta boeari i]boiar i i a săruta L, a săruta
boerii S 5 După aceea]Şi după ce A, Dupe aceea S b iserică]bisearică A ,
25 besărică L 6 şăzu] şezu L domnul] domnu S s i\mn L 7 zică-
tori] zicăturiABL şi a slobozi L 2 o m . S 8 nu s-au] nu s-a AL care ] car i L
9 semn] sămn L p ă ] p e ALS vr1zut] cunoscut L sănt ALS 1 0 cuvinte
băbeşti L acelea] acealea A, acestea L mergea] mergi t o ţ i L de] de- i L
1 1 cel mai mic] cel mic AS, mic L 12 Deaca] Dacă L , Daca S rădicat]
30 r i d icat 's 13 spătăriea]spătărie LS cea] ce L stealile] steale l e A , stel ile LS
chemat LS grămăticul] gramaticul AL 13-14 greacesc L 14 logofătul ]
l ogofeţiiALS rumînesc]ru măneşti A S , romăneaşt i L azagiu Jiezagiul ALS
1 5a scrie ]să scrie AS cap ich ihaele ]cap ichehaeale A ,cap ichihael i L ,cap lche
h aele S altile L serasch ieariul]saraşcheri u l B , sarascheriul L, sarascher S
.35 16 altile L v iz iriul]vez iru l A ,vizir S igu men i]toţi egu men i i A , egumen i LS
bocri] boeari A , boiari L 17 mar i , mici] mai mici A azmazarurile] arma
zarurile turceşti S care]cari L 17- 1 8 care au scris turceşte la paşa seras
chieariul şi la viziriul om. S 18 serasch ieariul]saraşchierul B , seraschiea
riu l A, sarascheriul L şi om. L v i z i riul] vezirul A care scriea] cari scrie L
40 1 - lo Grecianu 1 2 r . 3-r. 5 5 - 7 Grecianu 1 2 r . 5-r. 7 1 3 - 1 5 Gre-

dann 1 2 r . 1 9-r. 2 2 , 1 3 r . 1-r. 4 .
8
Şărban Vodă murind şi fiind vrăjmaşii înpăratului, adecă nemţii,
în spinarea ţării noastre , temîndu-ne să nu afle că au murit
domnul şi nefiind altul în loc, să aducă ei alt domn să pue în ţară,
carele cu multe pagube ale ţării s-ar fi scos, am socotit de am pus
5 domn dintre noi, care este şi nepot lui Matei Vodă şi pe cum
acela cu dreptate au fost înpărăţiei şi mai cu dreptate va fi acesta
şi poruncile inpărăteşti toate le va plini, şi-l luăm noi asupra
noastră cum va fi aşa cum zice m . Numai ne rugăm ca să fie şi
cu voea măriilor voastre , că streini nu pohtim, că am avut mai
10 nainte streini , ci multă pagubă au făcut ţării . Şi altele ca acestea
au scris şi au gătit boeri de au trimis pă unii drept la Odrii, pă
alţii la seraschieariul dela B abă. , ca să facă şi seraschieariul carte
la viziriul adeverind că ţara au venit la· el şi l-au pohtit şi pentru
ca să nu să'facă vreo turburare despre nemţi , fiind aproape ,
15 l-au făcut domn şi i-au trimis caftan. Şi cu acele scrisori ale paşii
au trimis un haznadariu al lui inpreună cu boerii la Odriiu , pe
care boeri i-au întrebat paşa : Mai trimis-au alţi boeri , mai înnainte
la Odriiu, au n-au mai trimis , au numai prin mine aşteptaţi să vă
1 Şărban] Şerban L vodă] voievo d S murind] au murit L adecă ] ad ic ă L

20 neamţii A 2 ţării noastre] noastră B , ţărăi noastri L şi temindu-ne B
afle] afli L 3 ţară] Ioc B 4 carele] cari L multă pagubă a ( a l L) ţării
( ţerăi L) ALS 5 d intre] d e nt re AL care este ş i nepot lui Matei Vodă]care
ş i nepot l u i Ma teiu ( Matei L) Vodă (voevod S) iaste ( es ti L , om. S ) ALS pe
cum] precu m LS 6 dreptate 1•2] dreptati L inpărăţiei] înpărăţi i LS 7
15 p l in i] inplini LS şi-l ] ş i LS luăm]luim L , l u o m S asu pra] pă seama B 8
cu m va fi] să fie AS 9 şi cu vo e măriilor voastri , c ă strein nu pohtim L
măriilor voastre] voastre S că strei n i ] că striin A, că pre altul strein S nu]
nu-l S pohtim]pohtim n ic i noi, n i c i ţara A 1 0 n a i n te]î nn a in t e L strein i ]
striin A ci]ce L , şi S multe pagube S ţ ăr i i] ţărăi L altele ]altile L , alte S
30 acestca]aceastea (aceste LS) multe (multe om.L) ALS 1 1 au scris]am
s"Cris A, au scris multe L b o er i] b o eari A trimis] trimes L pă]pre A , pe LS
drept om. S O d r i i] Odriiu AS , Udriiu L 1 2 pă] pre A , pe L , om . S seras
chicariul]1·2 saraşcheriul B , sarascherul L , sarascheruS de la Baba o m . S
carte ] carti L 13 viziri u l ] vez iru l A , vizir S ad e veri nd]adev ăr in d A , adi
35 verind L pentru om. L 14 turburar i d ispre L neamţi A aproape] aproap i L
15 1-au ]le-au L i-au]au L trimes căftan L acele]aceale A , acel i L ale]ali L
t G trim is]tr imes L haznadariu]haznadar A , J;aznătar S boer i i ] boear i i A
O d r i iu]Udriiu L pe]pre AS 17 c are ] c ari L boeri]boeari A , b o iari L i -a u ]
au L trimis-au]trim is-aţi A S , trimes-aţi L a l ţi om. AL b oeri2] boeari A
40 m a i înna inte om. ALS 1 8 O d r iiu]Udriiu L au n-au mai trimis om. ALS
prin]pre AS , pe L mă aştep taţi L
4.-9 Grecianu 8 r. 1 1-r. 1 2 , 1 0 r . 8-r . 9 , i 3 r. 9-r. 10
4* 9
fac treaba . E i au zis că alţii nu s-au dus ş i nădej dea noastră la
măriea ta ne este. Paşa înţelesese , poate fi, că au trimis boeri
la Odriiu , mai înnainte şi-i părea rău , însă nu cre dea de tot, ci
au dat 2 perechi de cărţi : unile cum s-au zis mai sus , bune şi de
s folos domnului, iar altele înpotriva domnului . Şi au învăţat
pă haznadariul lui, zicîndu- i : de nu vor fi mErs boEri alţ ii la
Odriiu să le facă treaba ş i rămîne trr nba lor numai pă mine ,
tu să dai cEste cărţ i , iar de au trimis boeri acolo , avînd mai bună
nădejde într-alţii şi vor fi vrînd numai să-şi rîză de mine , de
10 obrazul mieu, tu să dai ace ste cărţ i şi i le-au se rr: n a t .
; Şi mergînd de olac l a Odriiu ş i văzînd c ă sînt boeri alţii l a
Odriiu , a u vrut s ă dea cărţile cele de înp otrivire , d ar b c earii încă
ştiind lucrul acesta, că-l aflase încă fiind la Baba de l a iazagiu
paşii, îndată cu toţii au căzut la haznadariul I acela de s-a� r·ugat 1 1 5r
ts să nu facă aceasta şi d indu-i şi 5 pungi de ban i , au dat cărţile

cele de folos şi au făcut şi viziriul cum au scris paşa seraschiea
riul, că era viziriul şi alalţi meghistani îndoiţi pentru această
domnie şi cam cu părere rea , căci tnUi ş-au rădicat rumînii
...... ..... I ·....,. ....._�.„_.„.• J • '
1 treaaba L Ei]El B c ă om. S s-au dus]s-au mai dus S nădejdea}

20 nădeajdlla A, nădejde L 2 măriea ta]măriia ta L, du ru . S este] iaste A ,
iasti L înţel esese] înţel esease A , înţeleasă L , înţel€se S poate]că poate S
f i , că au ]va fi S trimis]trimes L boeri]boeari A , bo iari L 3 la O d r iiu mai
înnainte]mai nainte Ia O driiu A , Ia Udriiu ( O driiuS) mai în nainti (nainteS)
LS şi-i]şi L părea] păre L credea]creade L c i]şi L � 2 om. S perech i] păre-
25 chi A, părăchi L bune]bine S 4-5 bune şi de fo l os]bune de folosul L 5
altele] altilea L 6 p ă] pe A l , pre S haznadariul] haznadarul A , I: ăznăda
riu l L, haznataru S zicindu-i] zicănd lui B , zicănd L vor] va B fi] hi L
boeri] boeari A , boiarii L 7 Odriiu] Udriiu L le] li L lor] lui L pă] prin ALS
8 ceste] ace.�te A , a esti L de au] di au L trimes L boeri] boeari A , boiari L
30 9 n ădejde] nădeajde A, nădej di L de m ine om. AL 10 mieu] meu L tu] şi
tu L aceste]aceaste A, acesti Lşi i le-au semnat]de Ie-am însă m nat L, şi
i I e-au însemnat S 1 1 O d r i iu ]Udriiu L boer i]boeari A 1 1- 1 2 ş i văzînd
c ă sînt boeri alţii la Odriiu om. L 12 dea]de L cărţile]scrisorile A , scri
sor i L cele] ceale A, celi L boear ii]boiari i L, boerii S 13 Iucrul]lucru S
35 aflase]aflasă L iazagiul ALS 14 au căzut cu toţii B haznadariu l]hazna-
darul A, hăznădariul L,haznatar S 15 şi1om.S 5 om.LS 16 cele]ceale A,
celi L şi viziriul]deacii ş i vezirul A , şi viziriul deci L, deci văzu vizir S
16- 17 seraschiear iul]saraşch ieriul B , sarascheriul L , sarascheru l S 1 7
viziriul]veziru l A , v izirul L , vizir S alalţi]ceealalţi A , c eelalţi L , ceilalţi S
<.O meghistani]maghistani A S , paghistan i L 1 7 - 1 8 această d o mn ie]acest
d o m n L 1 8 cam]can ABL părere]păreare A, păreri L rea]ră L rid icat S
16-18 Radu Popescu 83 r. 8-r. 1 2 , r. 1 2- r . 1 3 .
10
domn, deacii le-au făcut ştire şi zicea : deaca rumînii scot domnii
Şi- p�; domn i i ,
dar no i ce sîntem aici ş i ce păzim aici? C i lucrul
in cumpănă sta şi puţintea jalbă cit de mică şi cit de puţini
oameni de ţară să fie fost, n-ar fi luat domniea. Dar toţi rumîni:i
5 vorb indu-l pentru blîndetele ce arăta cătră toti, n-au rădicatu�să
,
n imeni cu nici o p î?ă"Şi;j�
L"in'd şT cărţile p·a şii şi banii ce să f ăgă
duiră p antr-ascuns, au vo it şi turcii de i-au dat domniea şi i-au
trimis şi carte înpărătească şi a viziriului şi caftan cu capegiu ,
înnaintea a căruea i-au eşit domnul cu toată oastea şi cu halai
10 mare in deal la vii, în marginea tufelor. Şi înpreunîndu-se cu
turcul au venit in Bucureşti , puindu- i şi cuca în cap p înă au
intrat în Bucureşti , in divanul cel mare şi acolo citind cartea , sta
domnul şi toţi în p icioare cu mîlcomire , care carte sfîrşindu-ă
o au sărutat domnul şi l-au înbrăcat cu caftan şi l-au pus în scaun .
15 Acieaş făcură semn tunurilor ş i muzicelor şi toţi începură deodată
a da cu tunurile şi a z ice cu -muzicele şi boerii a săruta mina
domnului cu alalte gloate. Sfîrşind aceasta, turcul s-au dus la
gazdă , unde-i gătise , domnul au intrat vesel innăuntru ş1 de
atuncea înainte să ştiea domn adevărat.
20 Să venim dar iarăşi la prochimen.
1 deacii] deci S deaca]deca L, daca S d o mn i i o m . S 2 d o mn i i] domn S
s întem] sintem L a ici1•2] aice L C i Gr : E l e ABLS 3 sta în cu mpănă A
p u ţintea] puţin i L j albă] j alobă L mică] n i mică L 4 de ţară]din ţară S
fie] fi L luat]Iuoat A domniea]d o m n ie L ru m î n i i]ro m : n i iL 5 blîn
25 d eţele ]b lă ndeaţile A , blăndeţile L , b lăndeţi S cătră] către S n-au răd icatu
să ]n-au rădicatu-s-au A . nu s-au rădicat ( ridicat S} LS 6 nimeni]n imenea L ,
n i mini S c u nici]nici c u L ajutînd]agiutănd L 7 p e ntr-ascuns] pentru
(pr intr'S} ascunsuri ALS d e ]şi ALS 8 tr imes L carte i p ărătească] căf tan
înpărătesc· L viziriului] vezirului A , vizirului S caftan ]căftan L, carte S
30 cap igiu A L S 9 înnain tea a căruea] înna inte a cărue a A L , înnaintea căruea S
i-au] au LS halai] alai A 10 tufelor] tufilor L înpreunăndu-să ALS 11
pu indu- i] puindu-şi S 1 2 înBucureşti om.ALS mare]mari L c itind ]cetin d L
13 şi toţi]şi cu toţi A d o mnul şi toţi în p icioare] o mnul în chic ioare ş i toţ i
b oeri i L p ici oare ]p icere S care carte ]car i carti L sfîrşindu-ă]sfărşindu-o AL ,
35 sfărşîndu-oS 14 o o m . L sărutat-o L caftanul AL 1 5 Acieaş] Aciişi AL
făcură] făcu L semn] sămn L muzicilor ALS 1 6 şi1 o m . A muzicile AL
boearii A 1 7 alal te] alalti L , alte S gloati L Sfîrşind] Deci sfărşind A 1 8
u n d e - i gătise) unde i să gătise A , u n d i - i gătasi L au întrat] şi a u întrat S
vesel] veasel A , veleal B , vesăl L . înnăuntru] în lăuntru A t 1 9 a tu ncea]
atunce L, atunci S ştiea] ştie L ad ivărat L 20 venim] vinim L dar o m .
ALS la proch imen] la cea d intăiu S
1-7 Radu Popescu 83 r . 8-r. 13 7 - 8 Grecianu 1 3 r. 1 1 -r. 1 3 , Radu

Po p escu 8 3 r. H 9 - 1 7 Radu Popescu 8 3 r . 1 5 -r . 1 6 .
11
Intru aceea zi ce s-au zis că s-au făcut domniea lui Costand in
Vodă şi scrise scrisorile şi trimiseră boeri cum aţi auzit , Şărban
Vodă mortul zăcea ca un om den cei proşti ; -U-urnai cu muerea lui
şi cu fetele lui p lîngînd şi zicînd : prădatele de ele şi de domnul
s său ş i de domnie ; că avusease nădej de să pue pă fiiu-său domn ,
dar n-au vrut dumnezeu s i tirăn iile tătîni-său, ce făcuse boerilor
ş i săracilor ţării şi încă de ho�reme- nfcT�� erea lui, nici fetele
lui nu şădea lîngă <linsul că-şi strîngea avuţiea ş i o ascundea,
că-i era frică să nu- i ia avuţiea Costandin Vodă ; iar bărbatul
to ei zăcea pă o masă stîrvul , părăsit de toţi pină I a doaă zi di- tts•
mine aţa.
Deaci l-au rădicat cu cinste domnul şi l-au dus la Cotrăceni ,
la mînăstirea lui , de l-au îngropat şi s-au dus .
După aceasta au trimis domnul pă vărul mării sale , pă Preda
t5 spătarul , feciorul lui Trufanda, de olac după boerii soli, cari-i
trimisease Şărban Vodă la Beci , la înpăratu nemţesc Leopold , ca
să-i ajungă să dea ştire cum că au murit Şărban Vodă şi din
elexiea ţării , adecă alegerea, s-au pus Costantin Vodă domn şi
t I ntru acee3] I ntr-aceaeaşi A domniea] domnii B, domn LS l u i om. LS

!O 2 scrise] scriseră AS, scrisă L trimiseră]trimeasă L boer i]boenrii A scriso
rile şi trimiseră boeri cum aţi auzit]cu m aţi auzit şi trimisese boeri S 2-3
Şerban Voevod S 3 mortul zăcea] zăcea mort S den cei] d e cei ALS cu
muerea lui]muearea ( muerea S) lui AS, muerile L 4 cu fetele l u i ] -f eatile
( fetile S) lui AS ,fetile L plîngînd ] pl ăngăndu-1 ALS prădatile L ele ] ea l e A,
15 eli L 4-5 domnul său] d omnă-său A , domnu-săuL 5 avusease] avusăsă L ,
avusese S nădejde] nădeajde A , nedej d i L p ă ] p e AL, pre S fiiu-său ] fi i-său S
6tirăniile ]tiren iileL tătîni-său ]tătăne-săuAS f ăcusăL boerilor]boearilorA ,
boiarilor L 7 ţării] ţărăi L vreme] vreame A , vrea m i L muerea] muearea A ,
doamna L fetele] featele A , fetile L S şădea ] şi d r L strîngea avuţiea] strănge
10 avuţie L l9 ia] e L avuţie L C ostandin Voevod avuţie a S vodă]Vod ă
Brăncoveaanul L 1 0 zăcea pă o masă stărvul ] zăcea stărv pe masăA , zăcea p i
masă trupul L , zăcea p r e masă stărvS a d oa ă zi]adooa z i A , a d o o z a L , a d o a
: d S 1 2 Deaci] Deacii A , D e c i S răd icat] ridicat S domnul] do mnească L
Cotrăceni] Cotrăceani A , Cotrocen i L 13 la mlnăstirea l u i om. L şi s-au dus
35 om. S 1 4După]Dupe A S , Dupre L trimes L p ă ] p e AL vărul] văru S sale]saliL
pă1 om. ALS 15 spătarul] spătariu B feciorul] fecior BS boerii] boearii A
cari- i] care îi S 1 6 trimisease] trimesasă L, trimisese S Şerban L Y odă]
Voevod S înpărat S Leopold] Leopol S 1 7 aju ngă] agiu ngă L să dea]să d e L
cum că] că A , c u m B Şerban L Vod ă ] voevodS d in] den AS 1 8elexiea] elixie L
�O ţării om.ALS adecă ]ad ică � alegerea ]den aleagerea ţăriiA , alegire ţărăi L, din
alegerea ţării S vodă domn ] Vodă Brăncoveaanul domn L , voevod d o mn S
1 0 - 1 3 Grecianu 12 r. 8-r . 12 1 4 :._ 1 5 Grecianu 13 r. 1 5- r . 2 9
12
cele ponturi carele le-au făcut Şărban Vodă de le-au dat sol ilor
să le-dea la inpăratul , acelea şi măriea sa le priimeşte . Pre cari i
i-au ajuns in Ţara Ungurească de sus , l a o cetate c e s ă chieamă
Pojun, unde coroana crăi i Ţării Ungureşti stă., aproape de Beciu•
5 �are veşti dindu-le solilor, întîi întristăciune au avut de moartea
lui Şărban Vodă, apo i unii să întrista căci s-au pus domn Cos
tandin Vodă şi nu altul. lordachie spătarul şi cu Şărban căpi
tanul Cantacuzino zicea că nu s-au căzut să l ipsească domniea
de la mina Cantacozinilor ş i altele z icea inpotriva domnului .
10 Bălăceanul aga , ginerile lui Şărban Vodă, zice a : Drept ce
n-au pus domn pe cumnată-său , feciorul lui Şărban Vodă şi altel e .
Insă văzînd c ă den· alegerea ţ,ării s-au făcut acea domnie a lui
Costandin Vodă ş i din voea fraţ,ilor lor şi rudeniilor lor, socotind
că nu vor putea scoate la cap gîndurile lor , 2-3 de acolo şi încă
15 la inpăratul , ci incă n-are nicio treabă cu ţ,ara , s-au părăsit de
a zice şi de a gîndi inpotrivă cevaş ş i au mers la înpărat de ş-au
dat soliea , pr� �arţi i-au prii mit ca pre nişte rumîni de Ţara
Rumînească , nu ca pre alţ,ii, dentr-alte neamuri şi dintr-alte
1 cele] ceale A, acelea L, acele S carele ] care A S , cari L Ie-au] l e-a L

20 Şărban Vodă] o m . A, Şerban Voevod S 2 înpărat S acelea] acealea A
măriea]mărie L Ie pri imeşte] le pri imeaşte A , l i pri imeşti L carii] care ALS
3 ajuns] agiuns L d e sus] d i n sus S l a o] d e o S c e să] d i să L c h i eamă] che
ma L, chiamă S 4 unde] undi esti L coroana] coruna L 'fări i]Ţărăi L
aproap i L 5 care] carile L veşti] veste S moartea] moarte L 6 Şerban L
25 Vodă] voevod S 7vodă] Vod ă Brăncoveaanu l L , voevod S I ordachie] C i
I ordache S 7-8 I ordachie spătarul ş i cu Şărban c ăp itan u l Cantacu z in o
z icea]zicănd să fie pus p e I ordache spătar d o m n . L a acest �fat era ş i Şărban
căp i tanu l (Cantacozinii) z iceaA cu o m . L 8 Cantacuzino] Cantacozinii L
Cantacozineni S z icea] z ice L l ipsească] l ipsască L d o m n iea] domnie L
30 9 Cantacuz inilor L , Cantacozinenilor S altele] a ltilea L, alti i e S z ice L
tO Bălăceanu S ginerele AL ginerile l u i Şărban Vodă o m . S Şerban L
z icea] z ice L drept ce] pentru ce S t 1 pe] pre S feciorul] ficioriul L Şer
ban L Vodă] voevod S 12 văz înd] văzănd AS , văzind L den] din LS ale
gerea] aleagerea A , alegire L ţării] ţărăi L 1 3 vodă] voevod S d in ] den A
35 voea] voe L lor1•2 om. L lor1 om. S 14 nu vor] nu o vor S scoate] seu L
gînduri l e lor] gîndurile l o r şi să despărţiră A, gîndurilor L şi încă] şi mear
seră A 15 înpăratul] inpărat S ci încă] z icănd că A, ce încă S n -are] n-ari L
s-au] deci s-au S 16 de a 1 • 2] a S cevaş] cevaALS înpărat] înpăratu l AL,
înpăratu S 1 7 soliea] solie L carii] cari L , care S pre2] pi L , p e S niş-
40 te] n işti L rumîni] r o măni L d e ] din L 1 8 R o mănească L pre] prea L
dentr-alte ]dintr-alti L , d intr.alte S dintr-alte2] dentr-alteleA, d intr-a altiL
1 - 1 1 Grecianu 13 r . 1 5 - r . 35
13
ţări şi le-au dat gazde în B eciu, cheltueală dînşii chel
tuind .
Şi pohtele carele ce avea în soliea lor, unile le primiea, altele
nu le primiea nemţii ce i mari. Şi care cereri nu le priimiea, cum
5 spun cei ce au fost acolo, era cu cale să nu le priimească, că era
·i npotriva dreptăţii creştineşti şi înpotriva ţării. Şi acestea sînt
.·
'-
unil� dintr-acelea :
..-c
- I ntîi pohtiea pururea să fie domnii în Tur�Mu.ntenească din
,
neamul Cantacozinilor. Al doilea cerea ş i Ţa�aJ Mold�vei să fie
10 în seama lor şi domn cantacozin să fie. Al treilea cerea să fie 1 17r
dom.n ii singuri stăpînitQr�, cum va vrea să facă cu ţara ş i cu a i
ţării şi de nimeni opreală s ă n-aibă. A patra cerea s ă le d e a o parte
de loc a Ar9:.Eialului unde sînt cetăţile acestea Logoşul, Cavaran
Sebeşu , Mehediea, Lipova cu ţinutul Amlaşului ca să fie de moşie
15 cu EEi��J�hii de la înpăratul date neamului cantacozinesc,
aducînd pricină că de s-ar întîmpla, pentru turci sau pentru
tătari, să nu poată stăpîni ţările acestea l\funtenească, Moldo
venească , rădicînd şi ei sab ie asupra turcilor, să aibă acele olate
ale Ardealului să şază la dînsele pentru hrana lor ; ci nu li s-au
20 dat nici una dintr-aceste pohte ce pohtise .
1 ţări] ţără L gazde] gazdă L cheltueală] chi eltueală A , cheltu ială L , cu

cheltueală S 1 - 2 ch ieltu ind A 3 Ş i pothele] Pohtele A , Pohtile LS carele
o m . L'l avea] ave L, avea ei S soliea] solie L le o m . L primiea ] priim iea A ,
' priime L , prii m e a S a l t i l e L 4 prim iea] priim iea A , p r i m i e L , priimea S
25 nemţii] neamţii A , n ă m ţ i i L care] cari L cereri] ceareri L le priimiea] l i
priime L , le p r i i m e a S 5 c a l e ] caii L 6 ţării] ţără i L acestea ]aceastea A ,
aceste L 7 unele L d intr-acelea] dcntr-acealea A , care d intr-acesteaS 8
l ntî i]Una ALS pururea o m . ALS să f i e ] s ă să fie L d o m n i i] d o mn S Mun::.
tenească] R o mănească L 9 Cantacuzinilor L, Cantacozinenilor S Al d o-
30 il ea] A do� L , Aceea S cerea ] cere L 1 0 seama] sama L, ţara S După l or
ad. adecăsă o stăpănească e i S d o mn]domni A, domnul S cantacozin]Canta
cozin i i A , Cantacu zino L , Cantacozino S să fie om. S Al treilea] 3A, A trie L,
om. S cerea] cere L 1 1 d o mn i i singuri] d o m n i s ingur L, domn singur S
stăp îni tori] stăpănitoriu L , stăpănitor S 12 ţării] ţărăi L n imeni] n i -
35 rne L, n i m ini S oprială S A pa tra] 4 A , om. S cerea] cere L le] li L
.p arti L 1 3 a ] a l A, o m . B undi L acestea] aceastea A ,acesteL 1 3- 1 4
Cavaran Sebeşu ] Cavaransăb iş L , Cavaransebeş S 1 4 Mehedie L A mla
şulu i] Almaşu lui L, Amelaşu lui S fie] ţieS 1 5 priveleghii] priviligh i i A,
prevelicii L,privilegh iu S înpăratu S date] dată L cantacuzinesc L 16
'O întînpla] tănpla L 1 7 ţările] ţărălea L acestea] aceastea A 1 7- 18 Mol
.d ovenească] Mold ovinesc L 18 rădicînd ] ridicănd S sab ie] sabiea L s ă
a ibă şi e i acele olate B acele] aceale A , a c e l i L 1 8- 1 9 olati a l i L 1 9
d inse l e ] dăns ile L S hrana l o r ] treaba l o r ş i hrana S ci] şi S 20 d in
tr-aceste] d intr-aceastea A, d intr-acestea S pohte ] pohti L pohtise J p ohtisă L
14
Şi înpotriva cei d intîi aceste cereri au răspuns că nu este
ob iceiul creştinilor să pue tot dintr-un neam domni sau crai sau
înpăraţi , ci din aleagerea ţării să să pue ; că pot fi şi oameni răi
dintr-un neam , pe carii obştea nu- i va pohti, ci ar vrea să aleagă
5 altul bun, d intr-alt neam ş i ar fi nedreptate să facem peste voea
creştinilor, să le d�m domn rău, să- i tirănească ma! rău de cit
în z ilele păgînilor de turci . Ci nu să va da aceasta.
La a doaă cerere au răspuns că nimeni d in boerii Ţării Mol
dove i n-au venit sau cărţi moldoveni, carii să pohtească
to domnii lor să fie din neamul Cantacozinilor . N ici aceasta nu
să va da .
Cătră al treilea pohtă au răspuns că a fi domni samavolnici ,
să facă ce vor vrea sau rău sau b ine ş i nimeni să nu-l oprească,
aceasta este ob iceaiu rău păgînesc, care , noi fiind creştin i , nu
_
15 V"OI!l �a, că vom avea păcat. La a patra cewe-ă-;i - -�is p u n_s- -că
locurile acelea ş i olatele acelea, ce le cer lor moşie cu l:l.r. iy:�leghj_i
inpărăteş t i , să cîştigă cu multe vărsări de singe ale neamţilor
noştri şi cu multe cheltuel i înpărăteşti şi deci nu să cade
1 cei]ceL d inti i]dentăiuA aceste om .ALS cereri ]ceareriA este ] iaste A ,
20 · estiL 2 ob iceiul]obiceaiu A , o b iceiuLS creştinilor] creaştin i i L , creştin S
să pue]s ă s ă p u e AL den tr-un A d o mn i]domn LS 2-3 sau în păra ţi sau
crai B 3 aleagerea ]aleagirea L, alegerea S ţări i]ţărăi L să să pue]să
le pue B 4 d intr-un ]dentr-un A pe ]preALS carii] care S obştea ]obştie L ,
opştea S nu-i v a p o h t i ]nu-i v a p r i i m i , n ic i î i v a pohti L vrea]vră L 5 d in-
25 tr-alt]d intr-aalt L ar fi]a f i A neadreptati L face m peste]fac im pestea L
voea]voe L 6 creaştinilor L t i rănească]tireane · ască L 7 zilele]zili
lea L , z i l ile S d e turc i ]turci AS,om.L Ci n u ] I ar răspunsu ce nu S 8 La
a doaă cerere au răspuns]Au răspuns Ia a d o o c erere S d oaă ]do oa AL ce
rere ]cearereA, cereri L n i men i]nici u n i i L d in]den A boeri i]boearii A ,

30 b o iar i i L Ţără i L 9 moldoveni]moldoveani A car i i ]cari L, care S 1 0
d o mn i i)domni A , d o mn iea L , d o mnul S să fie]să l e f i e ALS Cantacoz i
n ilor]Cantacu zinilor L , Cantacozinenilor S N ici]C e n ic i A L , Şi n i c i S
aceasta]acesta S 1 2 C ătră]Către AS tre ilea]treea A , trielea L samavol
n ic i ]singuri stăpăn itori L 13 sau rău sau b ine]ori b ine ori rău ALS n i-
35 men i]nimene L , n im i n i S oprească]pr i imească A 1 4 aceasta]acesta ALS
este]ias te A , esti L obiceaiu ]ob ice i u S rău ]tirănesc A S , tirenesc L păgl
nesc]păghineasc L care]cari L 1 4- 1 5 nu vom]noi nu-l vom L 15
avea]ave L La a patra]La a l patrălea L cerere]cearere A , ceriri L , cerere S
16 acelea 1 •2]acealea A, acele L o latile L ce l e ]c eale ce A , acele L cer]este
40 cererea S moşie]moşi i ALS prive legh i i ]priviligh i i A L , privilegh iu S 1 7
înpărătesc S să clştigă ]ce ş i B 1 7- 1 8 c u multe vărsări de sl nge a l e neamţilor
noştri ş i c u multe cheltueli inpărăteşti ]cu mu lte (mu ltă LS) cheltueale
(cheltu ia l i L , chelt ueală S) înpărăteşti ş i cu multe (mu lti L) vărsări d e săn:_ e
(singe L ) a l ( aleS) neamţilor ( ne mţilor S ) noştri ALS 1 8 deci o m . ALS
15
să să deai neamului cantacozinesc, ne făcînd nici o osteneală, nici
o cheltueală, numai pentru solie . Şi mai cu cale ar fi să le dea
inpăratul din milostivirea sa, cind ar vrea să le dea, ardele
nilor a cărora au fost moşie a de mai nainte , decît Cantacozinilor ,
5 ce nici o treabă n-au avut , nici au cu dinsele . Ce nici aceasta
nu să va da. La acest fel de cereri ce au cerut, au luat acest feliu
de răspuns solii.
J_ar altele , care au fost cu cale ş i cu dreptate a să cere le-au
priimit să le dea ş i scriind răspuns domnului I ţări� au trimis pe t t7•
10 un Ciachi Laslo grof, boeariu mare din Ţara Ungurească de sus ;
ca să vie cu cărţile acelea la domnul din Ţara Rumîneascii" ş i cu
el au slobozit şi 2 soli rumîneşti : pă Şărban comisul Vlădescu ş i
pă Costandin Bălăceanu , aga , s ă vie în ţară , iar acolo la Beci
au oprit pă cealalţi 2 sol i , pă I ordachie spătarul şi pă Şărban
15 căp itanul . Şi viind pînă la Braşov, acel Ciachi Laslo cu acei 2
sol i , iar Costandin aga s- au oprit şi n-au vrut să intre în ţară,
numai ce au venit Şărban comisul cu C iachi. Pentru care lucru
toţi s-au mirat, cum s-au oprit acel boeariu fără nici o pricină
ivită despre domnul şi despre ţară.
10 1 să să dca i ] să dea A, să să de L cantacuzenesc L 2 cheltueală ] chiel-

tueală A , cheltu ială L solie] o solie AS , o soliea L I c dea] l i de L 3
fnpăratu S milostivire L le om. AL dea] de L 4 moşiea] moşii A ,
moşie S d e ] d e a L , o m . S na inte] înnainti L Cantacu z inilor L , Canta
cozinenilor S 5 ce] om. A L , ci S n i c i au om. S <l insele] dănsile L
25 aceasta ] acum S 6-7 La acest fel. . . solii] Acest fel iu ( fel LS) d e răs-
punsur i (răspuns LS)au luoat (luat LS) sol i i d e (de la S ) aceaste ( aceşti
L, aceste S) ceare r i (cer i L , cerer i S ) ALS 8 altele] altel i L care ] că L
caii L dreptati L cere]ceare A , ceri L 9 să le dea]să l i (să S) dea LS
ţării] ş i ţări i B, ţărăi L trimes L 10 C iachi ] Ţach i S Las l o ] La A , Las B
30 boeariu] b o iariu A, boiar i L, boer S mare] mari L d in ]den A 1 1 acelea]
acealea A d i n ] den A Ru m înească] Romănească L cu om. B 1 2 2 soli]
p e 2 soli A, pe solii S ru mîneşti] romil neaşti L , rumănesc S pă] pe ALS
Şărban) Şerban L c o m isul] comisu S 13 pă] pe AS , om. L Beci] Beciu A
14 au oprit]au întrat şi au oprit A pă1]pe ALS ceealalţi] ceealanţi L , cei-
35 !alţi S 2 om. S pă2•3] om. AS, p e L I ordach ie] I ordache AS, I ordachi L
Şerban L 1 5 Laslo] slo S 2 om. S 1 6 să între) să intri L , să vie S
1 7 Şărban c o m isul] Şerban căp itanul L C iach i ] Ceach i L care] cari L 1 8
s-au m irat]să mira ALS boeariu ]boiar i u ] A , boeriu L , boer S nici] d e n ici S
1 9 despre1 , 2] d ispre L
10-18 Grecianu H r . 9-r . H .
16
Şi cercînd p ă Şărban comisul de ce n-au vrut să vie , alt nu
putea da seama , fără cit z icea să-i fie venit scrisori dela soacră-sa,
doamna lui Şărban Vodă, intru care scria._s_ă_;�-�ie , spuind că
are multe necazuri de Costandin Vodă. I ară deaca va veni ş i el
5 mai multe necazuri să vor înălţa asupra casii aceea ş i acelea
văzînd s-au oprit. Alţi i z icea, den slugile lor, carii mersese la B eci,
că nu era aceea nimic, ce s-au zis de Şărban comisul, ci din pur
cederea lor din ţară tot gîlcevi şi cerţi între dînşii au fost. Unii
vrea unile , alţi i vrea altele ş i mai vîrtos că Iordachie Cantaco-
10 z inul batj ocoriea pre toţi cum vrea, dintru care batjocură s-au
născut vrajbă şi încă şi altă pricină , că bănuea I ordachie spă
tarul şi Şărban căpitanul oprirea lor la Beci, precum ar fi umblat
ceealalţi doi, soţii ale lor, Vlădescu} şi B ălăceanul, într-ascuns
la curtea inpărătească de au făcut pă cei mari de au slobozit
15 pre e i şi pre ceealalţi au oprit ; care lucru au scris şi în ţară la
Costandin Vodă şi la ceealalţi Cantacozini de întîmplarea ce au
avut ; de care , c�1Il_ l1nii z icea, temîndu-să B ălăceanu, n-au cutezat
să vie în ţară. Iară Şărban comisul au venit cu Ciachi Laslo. Şi
lui C iachi Laslo dîndu-i-se răspunsurile de la domnul, s-au întors
20 îndărăt la înpăratul lor, avind inpreunare cu domnul la Mogo-
1 pă]peALS Şerban L de ce] de c i S 2 da] să de L seama] samă L

fără c ît]făr de căt LS z icea să- i fie venit] z ice să fi vinit L 3 Şerban L
Vodă] voevod S scriea] scri e L , î i scriea S 4 multi n ăcazu r i L vodă] Vodă
Brăncoveanul L, voevod S l ară d eaca] I ar deaca ( d eacă vaL, daca vaS) ALS
25 ven i ] vini L 5 multi L n ăcazuri L aceea] acestiea A acelea]acealea A , acee a S
6 văzînd] văzănd A S , văzind L z icea] zece L , om. S d e n ] d e B LS car ii]care
A S , cari L mersese] mersease A , mersăsi L 7 aceea] aceaea A n im i c ] n e m ic L
d e ] d e la ALS d in ] den A 7-8 purceaderea A 8 d i n ] den A gîlcevi] cu gâl
cevi A L , c u gălceavă S 9 vrea1] d e vrea S altile L 9- 1 0 Cantacuz in u l L ,
30 Cantacozino S 10 batj ocoriea] batjocorie L , batjocorea S pre] pe A c u m ] pe
cum A vrea]vre L d intru]dentru A, d in S batj ocură] batj ocuri L , bajocură S
1 1 b ănuea] bănue L I ordach i L , I ordache S 1 2 Şerban L unblat S 13 ceea
l alţi] ceealaţi L, ceilalţi S ale lor] acelor L 14 pă] p e ALS cei mari] acei
mari L de au ] d e i-au L 15 pre1,2] p e ALS ceealalţi] ceealanţi L, ceilalţ i S au
35 oprit] i-au oprit L care] cari L au scris] i-au scris A S , 16 vodă] voevod S
ceealalţi] ceealan ţ i L , c e ilalţi S Cantacuzini L , Cantacoz ineni S întîmplarea]
întănplarea LS 17 de care] de cari L cum om. S z icea] zice L temîndu
să] tămăndu-să L cutezat] cuteazat L, vrut S 1 8 Şerban L 1 9 Laslo om. ALS
d in du-i-se] dăn du- i-să AS, dăndu-i L răspunsu r i l i L d o mn u l ] d o m n ie A S ,
40 d o m n i e la Inpăratu L 20 Inpăratu l o r S Mogoşoae L
1 - 6 Grec ianu H r . 1 5-r. 1 9 11-18 Grecianu H r . 5-r . 1 0 18-20

Grecian u H r . 1 8- r . 1 9 , r. 2 2 - r . 25
17
soaea. Bălăceanul Costandin, acolo la Brasov săzînd , i i umbla
'
� intea lui fcu vrednicie socotea că este . l n � ă să i nşăla ca
un Bălăcean , că Bălăcenii totdeauna işi întindea mintea după
nişte părer_i _ .nebuneşti , adecă după vitej i i , precum şi tată-său
s Badea V-ornicul Bălăceanul, I în z ilele lui Antonie Vodă , au ucis 1 1 sr
n,işte ne�uţători moscovlii , înpreună cu carii era ş i călugări merşi
pentl'U milă la Mosc. Pe toţi omorîndu-i cu o soţie a lui, ce-l
chiema Buta, averea le-au luat , de care , prinzînd domnul veste ,
au cercat pe Buta ş i l-au aflat ş i cu dreaptă judecată l-au înţepat
10 în movila den marginea tîrgului , despre Dudeşt i , iar pă B ălăceanu
l-au lăsat. De acest feliu de vitej i era Bălăcenii. lnsă cu acele p ă
reri nebuneşti ce era Costandin Bălăceanul au găsit soţie asemenea
lui, pe un ghenărariu ce-l chiema Haizler, carele e'l'a mai mare
peste neamţii din Ardeal , pe carel e , cu avuţie ce avea Bălăceanu,
15 i1 făcuse prieten şi începea a lucra f icleşug asupra ţării şi a dom
nului, îndemnînd oştile nemţeşti să pogoare în ţară şi cu ai ţării
dinpreună să purcează asupra turcilor, să-i tae şi să mîntuească
ţara din robiea turcilor cea păgînească.
1 Costantin Bălăceanu S şăzînd] şezind L unbla AS 2 minte L ceea-

20 ce] ceaea c e A , ceea L vrednicie] vrăndnic i e L socotea] socotiea AS , soc o tie L
este] iaste A , esti L înşăla] lnşaa l i L 3 ca u n ] c-un L Bălăceanii A tot
deauna] totdeuna L întindea] d inde L, tindea S m intea] m inte L 4
n işte] neşti L păreri] părăr i L adecă] adecăte A , adică L vitej ii] ve tej ie L
5 Badea] Badul L vornicul] dvornicu l S zilele] zilile L 3 vodă] voevod S
25 6 n işte] neşti L neguţători] negoţitori A , neguţitori L moscovlii] m sca lvii L
înpreună cu carii era]cu car i i era înpreună S 6-7 călugări merşi pentru] c ă�
lugăr u l l\foreşanul pentru A ,călugări merşi ( o m . merşi S) pentru (p intru L)LS'
7 la Mosc o m . L Pe] Pre L ce- l ] ce o S 8 chiema] chema LS averea ] avea
rea A luat] luoat A care ] cari L prinzînd] prinzind L d o m n u l veste ] domnul
30 veaste (de veste S) AS, vestea Do mnul L 9 dreaptă] drăaptă L 1 0 den]
din LS despre] d is pre L iar] iară A p ă]pe A L , pre S 1 1 De acest fel i u
de] De acel feliu (cel fel L) de ( d e a L) AL, căci S vitej i e r a ] e r a vitej i S Dălă
cen ii] Bălăceanii A , Bălăceanul L acele] acea le A , acelea B , aceli L 1 2 ce
era] era ALS au găs it] ')-au A soţie]soţii B asemenea] aseamenea A , asăme-
35 nea L 13 ghenărariu] ghenera ' A, ghinăral L, ghinărar S ch iema] chema LS
H aizler] Haizeler L carele ]care A S , cari L mari L 1 4 pesti L nemţii S
din] den A p e]pre S carele] care A , carile L avuţie]avuţiea AS Dupd
avuţie ad. multă B avea] ave L 1 5 prieten] prieate n A , prietin L vicleşug L
ţării] ţărăi L 1 5- 1 6 d o mnului] d o m n i i L 1 6 să p ogoare ] să să pogoare
<tO ( pogoară S ) LS ţării] ţărăi L 18 din robiea]din (de B ) robie (robiea B) BL
turcilor cea o m . ALS
4-11 Radu Popescu I 3 5 8 r . 24-r. 2 6 .
18
C i dar acestea toate le socotiea şi le sfătuea in dE şărt , acope
rindu-le nebuniea priceperea şi orbindu-i bogăţiea a nu ve dea
mulţimea turcilor şi a tătarilor şi _p_l}ţina lor oaste ce avea in
Ardeal ; că nu era mai mult decît 3 mii sau 4 m11 de oameni
5 neamţi şi li să părea că cu nebuneasca lor vitejie, cu ac€astă pu
ţină oaste a lor vor birui toată puterea turcului şi a tătarului.
Carele turcul de la Răsărit sculîndu-să au venit pe-ncet , încet
şi au biruit domni i, crăi i, înpărăţ i i mari şi puternice cît şi Apusul
j umătate îl coprinsese şi cît să lăţiea, atîta să intărie a în avuţie
10 şi in oameni de putea cu un cuvînt să rădice nemincinos 1 00
de m ii sau 200 de mii de oame ni . Şi gîndea acei buni vite j i Haizler
şi Bălăceanu că pogorînd în Ţara Rumîneascăvor-·pute a stăpîni ·
ţara fără primejdie de cătră turci şi de cătră tătari , păzindu-o

cu acei 3 -4 mii de oameni şi nu socotiea cîmpiile şi locurile cele
15 slobode ce sînt înprejurul ţ ării, pe carii mii de mii de oşti pot
intra şi atuncea ce să facă ce i puţ ini ai lui H aizler ghenerariul ?
Ş i iar nu socotiea că in pămîntul Ţării Rumîneşti cetăţ i nu sînt ,
n ici coştee , întru care să intre oamenii ţării, văzi:riâ primejdii
de vreo parte , să scape p înă s-ar isprăvi războaile , să să vază
20 1 Ci dar] Şi S acestea toate] toate ( toati L) aceastea (acestea LS) ALS

l i socot i e L sfătuea în deşărt ] sfătuea (sfătu e L) în deşert ( îndată B , în
dăşărt S ) BLS După deşărt ad. şi B 2 mbun iea]m bunie L priceperea] şi
priceperea A, pr icep ire L o r b indu-i om. B bogăţiea] nebunie (nebuniea S)
şi bogăţie (bogăţiea S ) LS vedea] vid ea L 3 mulţime L oasti ce ave L
25 4 3 m i i o m . S sau] au AL 4 11 ii o m . S oameni] omeniL 5 neamţi]
nemţi LS nebuneasca] nebu n i ea S v itej i e ] vetej i e L cu2] că S 6 oaste
a ] oasti a l L toată] p e toată AL putearea A tătaru l u i] tătarilor A, tata
rălor L 7 Carele] Carilea L turcul ] turc AS Răsărit] Răsăr ituri B
pe-ncet, încet] pe-ncet, pe-ncet AL, încet S 8 crăii] creaii L puternice]
30 putearnice A, puternici L 9 giumătate L coprinsese] cuprinsease A, co
p i r isă ş i î l cupr insasi L lăţiea] lăţie L întăriea] în tărie L 10 putea]
pute L rădice] r i d ice S 1 0- 1 1 1 0 0 de m i i sau 2 0 0 d e m i i o m . S . 11
gîndea] găndiea AL, găn d i e L v itej i] v iteaj i A, vetej i L 12 Romăneas
că L putea] pute L 13 fără] făr de LS primejdie] primej d i i A cătră1 2]
35 către S 1 4 3-4 om. S socotie L c î mp i ile] cănpi ilea L , cănpiile S locuri
lea L cele] ceale A , c e l i L 1 5 slobodi L sînt] s int L înprej uriul L ţăr i i )
ţărăi L pe] p r i n ALS c a r i i ] care L S 1 6 atuncea] atunce L , atu nci S c e
să facă] ce f a c S ghenerariul] ghenărari u l L , ghinărar S 1 7 socot ie L
pămîntul ] ţinutul L Ţărăi Româneşti L cetăţi] sau cetăţi S 1 7- 1 8 n u
40 sînt, n ic i coştee] sau coşteae (coştie L , costee S) nu sănt ALS 17 cari L
ţărăi L văzînd] văzind L primej d i i ] primej d ie LS 1 9 de]despre AS,
dispre L parti L scape] scaa p i L pînă) păr L războaile] războaele A ,
răiboailea L s ă să v a z ă ] să v a z ă S
19
biruinţa ş i atuncea să să laude cel ce au mîntuit pămintul ; c i
numai bătaea războiului socotiea ş i nădăjduea biruinţă I care t 1 8"
nici aceea nu o au dobîndit , iar să rămîe, au să nu rămîe cineva
în urmă, aceea nici cum nu gindiea, carele lucru d-ar fi şi fost, să
5 zicem, vreo biruinţă despre e i ş i să fie peirea patriei ş i noro
dului ce era în pămintul acesta, nici o laudă, n ici o cinste n-ar
fi fost ; că cel ce gindeşte să-şi răscumpere p_a,trjea lui d in robiea
tirănească intîi _trebue să caute folosul cel de o:bŞie ; cum zic cei
învăţaţi ; deacii să caute ale războiului ş i ale biruinţii ş i atuncea
to este fapta cea desăvîrşit încoronată, laus in fine cadit, cum zice
oarecare politic latin sau cum zice altul finis coronat opus, adecă
şfîrşitul cunună lucrul. Iar a începe cineva lucrul căutînd numai
folosul său osebit şi nu de obşte , cum aceşti scrişi mai sus căuta,
pă urmă ocară şi alte rele să întîmplă. De acestea ş i ca de acestea
15 lucruri nebuneşti , ce gîndiea acei fără minte oameni, inţele
gînd domnul Costandin Vodă din Ţara Rumînească, să m ira
ce va să facă şi in tot chipul să sfătuea cu sfeatnicii .mării sale
şi să nevoea cu tot sufletul să găsească vre:iin mij loc- ca să o
prească răul ce-l cunoştea că vrea să vie asupra ţării . Şi au so-
20 cotit întii de au trimis la Bălăceanu boeri şi slugi de ale lui ,
t a tuncea] atunce L , atunci S lau d i L pămîntul] un pămînt ALS 2
�11 bă ta ea răzb o iului] b ătaea , război u l A ,b ătae războiului L , bătaea S socot ie L
nădrtj due L b iru inţă] in războiu şi în b iruinţe L , în b iru inţă S cari L 3
aceea]aceaea A iar] ia S 4 aceea] aceaea A gîndiea] găndie L carele]
25 care A . cari L d e ar ş i C i fost L 5 vreao b iru inţ.e d ispre i i L pe irea] peire A ,
p ă ire L pat r i i L 6 acesta] acela ALS 7 ce gîndeşte] ce-şi găndeaşte A ,
ce-şi găteşti L răscumperi L 7-8 robie t ireneaască L 8 trebu i s ă cauti L
obşte] obştie L c u m z ic] de robie cu S 9 deacii] dec i i L , de aceea S cauti
alea L războiului] războirii AL, răzb o ir i i ş i ale războ iritorilor şi S atuncea]
30 atunce L, atunci S t o este] iaste A , iasti L , iar S desăvîrşit] desăvărşită A ,
d in s f ' rşit B , d e sfărşit L încoronată] coronată A , încorunată S in fine] e n
fine B , s i n f i n i L 1 1 oarccare ] oaricari L , oarecarele S z ice] zeacca L coro
nat] corunat S adică L 12 sfîrşitul] fărşitul L, sfârşitu S a începe] a
înceape ( încep i L) A L , începe S lucru c ineva ALS 1 2- 1 3 numai folosul
35 său] numai folos B, folosul numai al său L 1 3 osăbit L şi nu de) şi d e B ,
obşte] obşt i iL c u m aceşti) c u aceşti B , cum acest S 1 4 pă] p e ALS alte
rele] altile L rele] reale A lntîmplă] î ntănp l ă răii L, întănp lă S acestea1]
aceastea A, aceste L ca de]ca di L acestea2] aceastca A, aceste S 15 gîndiea ]
găt i ea A S fără] f ă r d e S 1 5- 1 6 înţelegînd] înţel igănd L 1 6 V o d ă ) v o d ă
40 Brăncoveanul L , voevod S Ro mănească L 1 7 şi o m _ S sfătuea] sfătue L
sfeatnicii] sfătnic i i L , sfet n ic i i S mării sali L 18 nevoea] neavoe L să gă
sească] să să găsască L vreun] vrăun L 1 9 cunoştea] cunoaşti L vrea să vie) va
să vie ALS ţărăi L trimes L 20 boeri] boeari A, b o iari L de ale lui] de a i lu i L
20
cu cărţi de la domnul, intru care îl pohtiea să vie in ţară la jup i
neasă-şi, la coconi, la moşii şi să să părăsească de ceale < Ce> gîn
deşte , că nu-i vor fi de folos, că i:rţ_eă nu este vremea aceea ce gîn
deşte , că turcul şi tătarul încă ;st; î� puterea- lor� fa-r- cînd ar- fi
5 vremea tot creştinul este datoriu a ajuta altui creştin şi domnul
încă zicea că să va scula cu puterea lui să ajute creştinilor, nem
ţilor, cu vreme ; ci nu l-au putut să-l plece cu de acest fel de cu
vinte nicicum şi cu altele îi f ăgăduea să-i dea domnul boerie şi
bogăţii, carele nu le primiea, socotindu-să că este un om prea
10 mare şi cu multă inţelepciune de a chivernisi domnii şi ţări. Pen
tru aceea il şi roagă să-l aducă in ţară , dar nu era aceea, că la
mintea lui nu să uita cineva, că nu era,ci numai să uita la răutatea
şi la-nebunia lui , ce o avea şi munciea in tot feliul să-l potolească
cu �lîndeţe ;1 însă n-au putut c�-această socoteală , ce au trimis I la ugr
15 Haizler ghenerariul , de iznoavă, pă Radul postelnicul Golescul ş i j)

cu pisariul leşăsc-l�tinesc c a să cerce şi socoteala lui, oare este
cu a- Bălăceanului tot una, au ba şi să-i pue cuvinte înnainte
pentru ţară , ca să nu facă vreun lucru ce nu este cu cale şi p ă
(
urmă s ă vie vreo primejdie pămintului .
!O 1 cari L p ohtie L 1-2 jupî neasă-şi] jupăneasa-i B , giupăneasă-şi L

2 la coconi] şi la cuconi L la moşii] la m oşten ire şi la moş i i S să părăsască L
de cea le ce] de cele B , de c i l i ce L , de acele ce S 2-3 gîndeşte] găndeaşte A ,
găndeşti L 3 nu- i ] nuA încă o m . L este] iasteA, esti L vremea] vreamea A ,
vreame L aceea] aceaea A 3-4 gândeşti L 4 c ă ] pentru c ă L încă o m . S
25 este] iaste A , esti L puterea] putearea A 5 vremea] vreamea A , vreame L
creaştinul L este] iaste A , iasti L datoriu o m . S agiuta L altu i] pre alt S
creaştin L 6 încă o m . ALS puterea] putearea AL ajute] agiutea L creşti
n ilor] crăştinilor L 6-7 neamţilor A 7 vreme] vreame A , vre m i L
l-au ] le-aau L plece] pleace A , pleciL de acest]de ace:-ste A , acest LS 7-8
30 cuvinte] cuvănt S 8 altile L î i făgăduea] î i făgădue L , făgăduea S boe
rie] boerii AS , boirie L 9 bogăţii] bogăţie L carele] care AS,carile L le
primiea]le priim iea A, li priime L , l e prii mea S socotindu-să]socotind S este]
iaste A, iasti L o m om. B prea] pre L, foarte S 10 înţelepc iuni L de
a ] d e au L , şi a S ch ivern is it L d o m n i i ] dom nie L şi ţări] ş i cerăle L, ş i
35 pre a i ţăr i i S 1 1 aceea] aceea A îl şi] î l B aceea2l aceaea 12 A m intea] m i nte L
i 3 nebunie L l u i ce o ] ce o AS , ce L avea ] ave L şi ] c i L mu nceea L fe
lul LS 13-14 cu b l ăndeţi s ă- l potolească L 14 b l î ndeţe] blăndeaţea A
ce au trimis] c i trimise ( trimeasă L , au trimis S) ALS 1 5 ghenerari u l ] ghe
narariul L , gh inărar S de iznoavă om. B pă] pe ALS postealnicul A Goles-
�O eul] Bolescul LS 16 p isarul ALS leşăsc] leşesc S l ătinesc-leaşesc L cerce]
cearce A, cerci L oare este] oare iaste A, oari esti L 17 Bălăceanului L tot
u na] una A, o m . S au] sau S cuvinte înnainte] înnainte ( îna intea L} cuvinte
(cuvinti L} ALS 18 ce]ci L este] iaste A, esti L cali L pă] pre A, pe LS
21
Care mergînd I-au găsit pe H aizler turburat de Bălăceanul şi mă
nios ca pe un urs înpuşcat şi nici cum nu să apropir n de vorba lui, că
nu să uit.a Ia vorbele ce le z icea acei trimişi de domnul , ci să uita
tot Ia cuvintele Bălăceanului. Ci s-au întors boerii aceea în de�ărt.
5 Domnul Costandin Voevod tot nu să odihniea, că pricepea că
tndată ce vor pogorî nemţii în ţară va să vie mare primejdie
ţării ; că îndată ar fi venit oşti turceşti şi tătărăşti şi mari prăzi
s�ar fi făcut şi pustiire pămîntului. Ci dar au mai trimis pe Radul
logofătul sin Hriz i i vistierul din Popeşti , fiind învăţat şi în limba
10 letinească şi i-au dat şi o seamă de bani să dea pentru treaba
oştilor şi �mie de boi iar pentru oşti şi ca doar ar inblînzi pe
_
Haizler să nu\i-J.e în ţară . Care le, mergînd la Braşov şi înpreunîndu
să cu dînsul, i-au dat banii şi boii care era trimişi de Ia domnul şi
au luat şi răvaş de seamă dela comisariul. Lîngă vorbele banilor
__
15 ce avea au început a zice Rad ul logofătul :

.> .Tupîne Haizler, ce pricină este Ia mij loc între dumv. şi între
: 1· '
măriea sa vodă şi între ţară de pre a te-ai mînieat pe demn şi pe ţară
şi în toate zilele te lauzi cu rău asupra pămintului în Ioc ce am avut ş i
avem nădeajde d e mîntuinţ ă din mîinile turcilor păgîni; wum dela
20 dumneavoastră să ne vie peire , care nădejde la noi va să fie în deşărt?
1 Care]Cari i A , Cari L mergînd]mercănd L 1-au ]au LS Bălăcean u l ] b ă
lăe B 2 pe u n ] un S nu să] nu L aprop iea] apropie L d i v r rba L 3
vorbele] vorb ile L l e z icea] l i z icea L acei] cei S trimişi] trimeşi L de d o m
nul ] d e la domn(domnie L} ALS 4 cuvintelea L C i ] Deci S boer i i ] boearii A ,
25 b o iari i L aceea îndeşărt] iar înnapoi în deşert L , îndăşărt l a domn S 5
D o mn u l Costand in Voevod ] Iar d o m nul Costandin Vodă A L , Iar d o mn u l S
tot o m . L o d ihniea] o d ihnie L , od ihnea S pricepe L 6 pogorî] p ogoră A ,
veni L S neamţi i A L mari primej d i i L 7 ţărăi L vinit L turceşti o m . L
8 pust iire ] pusti iri AS trimes L 9 sin]snă A , ficiorul L H r i z i i] H r izea S
30 d in ] de A , de la S 1 0 letinească] lătineaască L i-au ] au A seamă] samă L
d i bani să d e L treaba] treaaba L , seama S 1 1 iar o m . S pentru oşti]
p entru treaba (treaaba L} oşt ilor ALS ş i2 o m . S pe] pre S 1 2 Aizl e r A
Carile L Braşav L 13 carii AL trimeşi L care era trimişi de la do mnul
om. S 1 4 luat] luoat A sea mă] samă L c o m isariul] com isareus AS , comi
35 sarius L vorb il e L 1 5 avea] ave L 1 6 H aizler] gheneraleşule Haizler A,
ghenărar Haizler L , ghinărarule Haizler S r e ] l i L este] iaste A , esti L
dumv.] domn A , d u m . L , dumn S întrea L 1 7 măriea] măriia L î n trea L
d e prea te-ai minieat pe domn şi pe ţară o m . B d e ] d i L prea o m . L mî
n ieat] m ăniet (mănieat S} rău LS pe2•1] preS 1 8 toati z i l ilea L 19 şi
40 a v e m o m . B nădeaj de] neadej d i L , nădej d e S d i m ăntuinţe L d in ] den A
m ă in e l i L d ila L 20 să ne vie] strănse m S peire ] pe irea AS, păirea L
care ]cari L nădejde] nădeaj d e A , neadejd i L fie] vie L va să fie la noi B
fn deşărt] ln deşert L
22
Haizler au zis : Aceasta este pr1cma ce o întrebi dumneata ,
c-aţi trimis soli la înpăratul nostru ca să vă aşăzaţi cu pace şi să
vă supuneţi creştinescului înpărat, carii făcînd legătură precum
s-au căzut creştinilor , n-aţi vrut să păziţ,i tocmealele şi legăturile ,
5 cum zic la noi , la neamţ i , parola, ce le-aţi călcat şi toate legăturile
şi aţi stricat şi parola.
RadulJogofătul răspunse : Mi-ar fi voea să auz dela dumneata
care legătur("am călcat de am stricat parola , că domnul nostru
şi cu ţara gîndeşte că le ţin toate cîte au legat solii noştri acolo
10 în Beci, fiind cîte 4 soli de faţă. Iară de au legat dumnealui Bălă
ceanu , care îndeamnă pe dumneata spre mînie , alte legături
afară din cei trei soli ai noştri, pe neştiinţă, în taină, acelea nu le
vom ţinea, că tot lucrul ce-l face omul într-ascuns de soţiile lui
nu să I chieamă lucrul de folos obştii, ci mai vîrtos să chieamă 1 1 9»
15 vicleşug ; care de vreme ce au făcut ca un viclean, el va da seama
cu acelea, iar noi nu le priimim , iar acelea priimim carele le-au
legat fiind solii noştri toţi de faţă. Ş i de au legat bani să dăm ,
iată dăm bani, numai deodată toţi nu putem să-i dăm, de vreme
ce sîntem dajnici şi turcilor. Şi de au legat b o i să dăm , pentru
�o hrana oştilor, iată că am adus şi o mie de boi şi iar cu vreme vom
1 este] iaste A, esti L î ntreab i dumnata L 2 trimes L aşăzaţi] aşezaţi L

paci L 3 creaştinescului L înpărat] craiu L carii] care AS , om. L ligătură
preacum L 4 creştinilor]creaştinilor A, creştinului S t ocmealele] toc mala Lt
tocmelile S l igăturilea L 5 cum zic] ş i cum zic ( z ic om. S) ALS la neam
ţi] om. A, la nemţi S ce] ci ALS l e�aţi)aţi S ş i om.ALS toati l igăturile L
6 ş i 2 om. ALS 7 I ar Rad ul ALS răspunse] au zis ALS l\H�ar] Mie ar B ,
Me-ar L voea] voe L dumnata L 8 cariL legătură A 9 c u om. S
le ţin] l i ţin L , l e ţine S toati L cîte ] c ăti L l eagat L solii n oştri] ai noştri
soli A 9- 1 0 acolo în Beci] în Beciu A, acolo l a Beci LS 10 c îte ] căti L
30 4 om. S leagat du mnalu i L dumnealui om. S 1 0- 1 1 Bălăceanul L 1 1
care] cari L du mnata L minie] mănii L alti l igături L 1 2 afară din] afară
den A, ar fi din L, făr de S cei] acei S trii L neşti inţă] n iştiinţe L acelea]
acealea A l e ] l i L 1 3 face] faci L într-aascuns L soţiilea L 14 ch iamă LS
obşti i] oşt i i L c i ] deci S chieamă2] cheamă L , chiamă S 1 5 vicleşug] hicle
35 şug A , v icleaşug L car e ] cari L vreme] vreame A , vre m i L viclean] ficleanA,
vicleaan L seama]samă L 1 6 acelea1] acealea A , acestea L le] l i L acealea A
carele] care A S , · carile L l e-au] le-aau L 17 l egat] lăgat L fiind om. B
solii] sosili L toţi] tot· L f iind t oţi sol i i n oştri S legat2] 1ăgat L să d ă m
om. B 18 nu mai deodată] dar d ioda tă L nu putem toţi S să-i dăm] s ă
40 d ă m B vreme] vreame A , vrea L 1 9 c i săntim L turcilor] la turci L au
l egat ] a m l egat (lăgat L) ALS 20 ş i o mie om. S iar om. S vreme] vreame A ,
vreami L v o m ] o m L
5 - Istoria ŢArli Romîneştl 23

mai da şi să fiţi odihniţi la aceasta ; iar de vă îndeamnă B ălă
ceanu ca să veniţi in pămintul nostru, socotind să ni să facă
mîntuire , acum , într-această dată, nu va fi mîntuire , ci va fi
peire pentru 2 pricini : una că încă turcul este în puterea lui pină
acum ş i tătarii întregi, neclătiţi nimic de nimeni, alta că în pă
mîntul nostru niscareva cetăti mari si tari sau alte fortalitii,
�-· · - , - - ---·· - - - ·- , . ---- ·· - .
'
intru care să scape norodu în vreme de acest feal de răzmiriţe

nu sînt, ci îndată ce ar veni oştile creştineşti în ţară, fi ind
locurile deşchise de toate părţile, ar veni turcii şi tătarii de ar
10 pusti i tot pămîntul, atunci nu ştim cit de oştile înpărăteşti scă
par-ar au ba ; care lucru deaca �r rămînea pămîntul fără oameni,
de ce fealiu ne sînt ostenealile ş i vorbele şi legăturile ce le facem,
că noi, pentru aceea legăm ca să dăm bani ş i hrană oştilor, ca să
ne mîntuim cu mij loc ca acela, să nu vie primej die locului, iar
·1 5 cînd va fi cu primej die , mai b ine să lipsească toate acestea, să
nu avem a face unii cu alţii.
Iar Haizler zise că nu să poate nici o mîntuinţă fără primejd ie
şi făr de pagubă. Au zis la aceasta Radu logofătul că să poate face
de vreme ce- i veţi bate şi-i veţi birui pre vrăj maşi şi-i veţi goni
'.!O 1 ş i o m . ALS la aceasta] de aceasta S iar de] iar di L 2 veniţi] vin iţi L să
ni să facă] nescavari lucruri s ă n i s ă facă L 3 într-a această L c i va fi] ce
va şti L 4 peire] pricină AS 2 o m . S pricini o m . AS este] ias te A, iasti L
putearea A 5 tătarii întregi] tătarăi întreagi L nimic o m . ALS n imeni]
n imenea A, n i minea S 6 n iscarva S mari ş i tari]tari ş i mari ALS for
taliţii Gr: foarteleţii A , fortilăţ i i L , foartelăţii S 7 î ntru care ]carilea L
scape] scap i L n orodu] norodul A , nărodul L vreme] vreame A , vrea mi L
feal] fel ALS răzmiriţi S 8 sînt] sănt AS , s int L ci] ce L ar veni] or
v i n i L creaştineaşti L 9 locurile] lucrurile L d eşchise] deşchisă L ,
dăşchise S toati L veni] v i n i L şi de tătarii A , ş i tătarăi L 1 0 pustii] pustii
30 în A, pustie în tăiu L a t u nci] a tă ta ALS n u ş ti m c ît]căt nu ştim (ştiu L) ,
n ic i ALS de o m . ALS scăpar-ar] scăpare-ar L , scăpa-vor S 1 1 au] sau S
care] c;;tr i L d eaca] daca S deaca ar] de va L fără] tăr d e LS 1 2 fea
liu ]treabă ALS sînt Js int L osteneai ile ]ostenealele A, ost inealile L, ostene
lile S vorbilea ş i li g ăturile L ce l i fac im L 1 3 aceea] aceaea
. A ca să1]să L ,
35 şi S n e ] n i L S 1 4 locu l u i ] locu lui acelue L 1 5 c u m o m . S primej die] pri
mej d i i L l ipsască toati L acestea] aceastea A 16 face] fac i L 17 Haizler
z ise] au z is Haizler ALS poati L măntu inţe L fără] făr de LS primej d i i L
18 că să]ca să AL poate] poată A , poati L face ] Iaci L 1 9 de vreme] de vrea
m e A , de vrea mi L , de S . ce-i]ce AL, om. S veţi1·2] viti L bati L ş i-i1}
. .
ş i ALS .
1-3 Radu Popescu 83 r. 3 2 -r . 3 6 .
24
•
departe de vecinătatea noastră cu ar_llle le inpărăteşti, iar nu cu

ale noastre , că noi ·am spus că arme n-avem a sta înpotriva tur
cilor fără cît ce putem aceea am şi legat ca să dăm pentru treaba
oştilor înpărăteşti , ca să ne facă mîntuinţă fără primej die.
5 Şi ca de acestea multe z icîndu-i-să nicecum nu s-au putut
înblînzi , ci tot cu minie mare să arăta cătră domnul şi cătră
ţară , fiind aţîţat de Bălăceanu . Şi acestea le-au scris lui Costaridin
Vodă Radul logofătul; înştiinţîndu-1 de toate .
Deacii viind poruncă domnului ca să meargă la Cerneţi cu ' i
10 oştile ţării ş i poruncind înpăratul şi lui Ali paşa, căpitan dela
Dunăre , să meargă I cu armada pe Dunăre la Ruşava cetatea să
o ia dela neamţi, care o luase neamţii dela turci în celălant an ;
îndată au purces Ali paşa cu oştile după Dunăre în sus şi au
purces şi domnul cătră Cerneţi, după cum au avut poruncă dela
15 turci şi au scris la Radul logofătul despre o parte să spue lui
Haizler ghenerariul că merg turcii cu oştile la Ruşava şi au po
runcit să meargă şi măriea sa, ci să să păzească. Iar despre altă
parte grăbiea pă turci ca să meargă mai curînd , chivernisind
lucrul ca să nu vie primej die pămîntului , arătîndu-se despre
\.. .
�O 1 departe] departi L vecinătatea] v ic inătatea L armele) arme L 2 a l i

noastri L 2-3 turcilor] turcu l u i S 3 fără c i t ] făr decăt L , c i n u mai S
aceea] aceaea A , o m . S 4 ne facă] n i să facăALS măntuinţe L fără) făr
de S 5 de acestea] de aceastea A, d i (de S) aceste LS multi L z icîndu-i�
să]zicăndu-se B nici cum ALS 6 mari L cătră1 •2) la S 7 aţîţat] aţă-
25 ţat AS, aţiţat S de] di L acestea] aceastea A, aceste S 8 Vodă] voevod
S înştiinţîndu-1] înştiinţăndu-le AS, înştiinţindu-le L d e toate]toate AS ,
toat i L !l Deacii] D ici L , Deci S v i ind] viindu-i AL p oruncă] poroncă L
ca o m . L 1 0 ţării] ţăr ă i L poroncind L l u i o m . L căp itanulu i A d e
l a]de AL 1 1 Dunări L armada p e ]arma d u p ă B D unări L l a Ruşava
30 cetatea] Ia Ruşava cetate (cetati L) A L , la D unărea ot Ruşava S 1 2 ia de
l a ] ea de la B S , dea la L nemţi1 S cari L lu oase A nemţii2 S celă
lant] celălalt AS 1 3 oştile] oştile turceş t i L după) pe AL, în sus p e S
Dunăr i L î n sus o m . S 1 4 cătră) către S p oroncă d i la L 1 5 turcipn
părăţie AS, înpărăţi i L la] şi la ALS d ispre o parti L 16 ghenerariul]
35 gheneral A , ghenărar iul L , ghinarar S c u oştile o m . L ş i o m . A 1 7 c i s ă
să] să A S , c i să L despre) d ispre L , d e S 1 8 parti L grăbiea] grăbie L
pă] p e ALS ca să] să ALS mai o m . S t !l arătîndu-se] arătăndu-să ALS
d espre ) d ispre L
6-7 Radu Popescu 83 r. 3 2 - r . 36 9 Grecianu 1 5 r. 1 4- r . 1 6

10-15 Radu Popescu 8 3 r . 23-r. 2 5 1 5 - 1 9 Radu Popescu 8 3 r . 25-r. 28
s•
amîndoaă părţile prieten. Şi îndată ce au ve.nit cartea domnului
ia Rad ul logofătul în Braşov, au mers la ghenerariul şi i-au spus
toată povestea precum scrisese domnul. Ghenerariul îndată au
încălecat şi.s:�ll dus în cai de poş�e să ajungă mai curînd la Ruşava
5 şi oştile încă le-au pornit, cîte avea aci V la Braşov, să meargă după
·dînsul, că avea şi acolo la Ruşava niţe1� oşti . La care ajungînd , iată
şi Ali paşa ajungea cu oştile turceşti, cu multe vase. Ghenărariul
au rădicat oştile lui şi le-au rînduit cu tunurile pe marginea Du
nării din sus de Ruşava. Turci i trecea pe marginea < de > ·din
10 colo cu vasile în sus ca să să sloboază în jos asupra oştilor nemţeşt i .
Intr-aceea vreme au slobozit nemţii cîteva tunuri de au
stricat un vas turcesc, dar turcii n-au luat nici o spaimă , ci tot
trăgea în sus . Au slobozit şi turcii cîteva tunuri şi zic cei ce au
fost acolo că-şi bătea joc nemţii t inzînd mînile în sus să prinză
15 gloanţele ; însă nădejdea lor au fost deşartă , că turcii după ce
s-au suit ei pre cît au gîndit, au început a slobozi vasele în jos
spre nemţi ş i au început tunurile a le slobozi ş i puşcile , după
ce s-au apropieat ; atît cît au dat o spaimă, o peire nemţilor de
n-au fost şiind ce să facă. Şi paşa s-au sculat în picioare şi au
20 1 a mindoaă] amăndoaă A, amăndoî L, amăndoo S părţi l i L prieten]

pr ieateri A, prietin L, prieteni S î n d ată ce] îndată B , o m . S vinit L dom
nului] d omnească A 2 ghenerariu l ] gh inărar iul L , ghinărar S 3 po
veastea A scrisese] î i scrisease (scrisăse L, scrisese S) ALS d o m nu l o m . S
Ghenerar iul] Ghinărarul L , Ghinărar S 4 încălicat ALS poşte] olac L
25 }
ajungă] agiungă L (� îte avea] c ăt i ave L, căte l e avea S a c i i o m . L 5-6
să meargă după d însul o m . S 6 că] ş i S acolo] acolea S n iţele] n iţeale A,
puţ.ineli L agiungănd L 7 agiungea A oştile] oşti L multi L Ghenă
rariul] Ghenerar iul A, Ghin ărar S 8 răd icat oştile l u i şi Ie-au rinduit c u
tO.nl!rile ] rănduit oştile l u i ş i turiurile A L S marginea] marnea L 9 d in ]den A
30 trecea ]treace L pe ] pre AS marginea] margine AS, margini L 1 0vasile ] va
s e l e A S ca să s ă ] ca să I i L j os] gios L oştilor nemţeşti] neamţilor L 1 1
î ntr-aceea] I ntru aceaea A , lntr-a acee L , Ş i într�acea S vreme ] vreame AL
neamţii A citeva ] c ăt iva L 1 2 Iuoat A 1 3 trăgea] treagea L c îte
va] cătiva L 1 4 neamţii A tinzînd mînile] t inzănd măinile A S , tinzind
35 măineli L prinză] prindă L 1 5 gloanţel i L nădejdea] nădeajdea A, nea
d ijde L Ior] Ie S d eşartă] în deşărt A 16 ei o m . ALS găndit ei ALS au
î nceput] e i au î ncepu t A vasele] vasi l i L, vasile S j os] gios L 1 7 neamţ i A
tunurile a l e ] tunur i l i a I i L 1 7- 1 8 Dupe ce S 18 apropiet L atita ALS
o peire ] ş i o peire (păiri L) ALS neamţilor A d e ] căt ALS 1 9 p ic i oare] p i�
�o cioari L , p icere S
1-19 Radu Popescu 83 r : 25-r. 3 2
26
zmult sabiea din teacă ş i au strigat : trageţi cîinilor ş i toţi sah iile � \ ·:·· - :
să le luaţi deaca veţi eşi afară. Şi traseră la lopeţi ş i deteră vasel e
l a margine , c ă s e m a i depărtase nemţii de la margine c u tunurile
şi îndată eşind pă uscat , cu sabiile zmulte , începură a-i tăea pă
5 nemţi ş i a-i goni ş i fugi ghenerariul ryşinat cu cîte oşti rămăsese şi
fu izbînda turcilor: I nsăneiriţil -căuta la altă gătire ş i la primej
d ii.ea -�e ie veri i , l că- i bătură ş i le luară cetatea Ruşava ş i nu 1 2011
mai căuta de Ţara Rumînească. Şi gătindu-să !E:ţr-acelaş an , fiind
ghenărariu mare pe oştile cele mari B adensis, au avut cu tur c i i
10 bătae la .N i ş ş i a u făcut ş i cetatea acolo de au lăsat 2 . 000 de
nemţ i .
De acolo s-au pogorît la D i i , la Cladova şi le-au luat acele
cetăţi dela turci ş i au trecut Dunărea cu toate oştile în Ţara
Rumînească pe la Cerneţi . Acolo cu Badensis era şi aceşti ghe <:
·'
15 nerali : Veterani Şi Haizler. • !
Costandin Vodă auzind acestea au trimis boeri la Badensis

cu rugăciune ca să facă m ilă cu ţara , ca să treacă cu oştile în
i sab iea] sab i e L d in] den A teaacă L ş i au strigat om. L trageţi] tra
giţi L sabiile om. L 2 să l e ] să vă ALS luoaţ i A d eaca] deacă L , dacă S
20 veţi] viţi L trasăr ă L l opeţi] I op ăţ i ALS ş i deteră vasele] om. A , şi dead iră
vas i l i L, ş i deteră va sile S 3 l a margini L că se] că-i ALS d epărtase] d i
părtas i L nemţii de la] om. A , pe (pre S) nemţi de LS margin i L tunurili L
4 pă1] pe ALS sabiilea zmult i L a- i tăea] a tăe L , a tăea S pă2] peAS , om. L
5 neamţi A, neamţii L fugi]au fugit S ghenerariul] gh inărariu l L , ghinărarS
25 ruşinat] ruşănat S cîte] căti L ră măsese] rămăsease A, rămăsăs i L , rămăse
seră S 6 neam ţ i i A altă] alte AS , alti L gătire] găt iri ALS 6-7 primej
d i iea] primejdii A , primij d iea L , primej d i il e S 7 ce le veni] ce l e veniea
( venea S) AS , ce l i v inisă L l uoară A Ruşava ] Ruşave iA, Ruşavii LS 8
d i Ţara Ro măneaască L intr-acelaş ]într-a ace laş L 9 ghenărariu ]gheneral A ,
30 ghenărar L, ghinărar S mari L cele] cea le A , ce B , cel i L Badensis Gr:
Bad insis AL, Badesis B, Badenses S Mai deparie nu se trec în ap;;;;-;, ;�-�TMtcie·-
la §
Badensis U cu Turc i i bătae ] cu Turc i i A L , rftzboiu cu Turc i i S ceta t ea]
ce ta te AS acol o ] di acolo L 2000 om. S 11 neamţ i A 12 pogorît] pogo
răt ALS luoat A acele] aceale A , aceli L 1 3 de la ] d i la L trecut Dunărea cu
35 toate oştile ]trecut oştile Dunărea toateA,au trecutD unărea cu toati oşt ileaL
în] pen A, prin S 1 4 Romă nească L pe la] pre la S aceşti] acest ALS
15 ghenerali] gheneraliu A, ghinăra r LS Veterani]Vitirani L, Veteran S H i
Costand in] Iar Costandin ALS Vo dă] voevod S acestea] aceastea A , om.
L trimes L boeri] boear ii A , boiari L 1 7 r1.1găc iu n i AL. De aici înainte
40 nu se mai trece în aparat varianta voevod S din pentru
vodă A BL, din nici
cînd S e m� de bază.
1 - 8 Radu Popescu 8 3 r. 3 0-r , 32 9 -:-': 1 1 Grecianu 15 r . 2 3 - r . 27 12-14
Grecianu 1 5 r . 3 1 - r . 3 3 , 1 6 r . 8 - r . 9 , 1 7 r . 2 0 - r . 21 , Radu Popescu 8 4 r . 3- r . 5 .
27
Ardeal să erneze , să nu vie primejdie pămîntului . Şi mc1 cum
n-au putut isprăvi, ci au rînduit pe Haizler ghenerariul cu multe
oşti să erneze în ţară şi Badensis au trecut în Ţara Ungurească
cu alte oşt i . Costandin Vodă fiind la Cotrăceni cu toată casa lui
5 şi cu toţi boearii , au venit un comăndat cu 50 de oameni dîndu-i
veste că vine şi Haizler cu celelalte oşt i . Deci el de acolo au purces
în jos la Plătăreşti , de aci i la Ruşii lui Şărban Vodă, nevrînd
să aştepte pă nemţi ; una ca să nu să facă mai mare stricăciune
pămîntului , alta pentru vrajba ce avea cu Bălăceanu şi cu Haizler.
10 Şi la Ruşi fiind cîtăva vreme , Haizler au venit cu oştile în Bucu
reşti şi cu Bălăceanul înpreună. Ş i lăsase Costandin Vodă pe
_ C_ă,Ţstea vistierul şi pă alţi boeri în Bucureşti ca să dea mertice
nemţilor, carii şăzînd _o lună de zile , j afurile ce au făcut de piine
şi de dobitoace nu poate om -să le spue .
15 In mij locul acestor zile au pohtit Costandin Vodă pe Haizler
ca să să înpreune cu dînsul şi au priimit Haizler şi au mers la
Drăgăneşti . Costandin Vodă iar au venit dela Ruşi la Drăgăneşti
şi acolea s-au înpreunat şi ospătîndu-să amîndoi , au vorbit cele
ce au vrut , însă teme iul vorbelor acesta au fost : că să ruga Cos-
20 1 erneze] erneaze A, ernezi L primejdie] pr imijdii L 2 putut] put A is-

prăvi] ispreavi L c i] ce L ghenerari ul] ghenărar iul L, gh inărarul S multi L
3 erneze] erneaze A , erneazi L 3-4 trecut cu alte (alti L) oşti în Ţara
Ungurească ALS 4 Costand in] I ar Costandin ALS Cotrăcen i] Cotrăcean i
A , Cotroceni L 5 boear i i ) boer i i LS venit] vinit L comăn dat] comis
25 dat A , comindant :::\ 50 o m . S omeni L dindu- i ] dănd ALS 6 veste]
veaste A, vesti L v ine] v i n i L celelalte] cealelalte] A, celealanti L acolo]
acolea AS 7 Plătărăşti LS de ac i i ) d ici L, deci S la2] de la LS Şer
ban L nevrînd] neavreand L 8 aştepte] aştep t i L pă] pe A, pi L , pre S
neamţi AL 9 avea] ave L 1 0 vreme] vreame A venit] vinit L 11
30 şi1 o m . ALS l ăsase ] l ăsas i L 1 2 vistieru l ] v isterul L pă] pe AS, o m . L
b o ieri] boeari A 1 3 neamţ ilor A car i i şăzănd) cari şezind L , care-i şăzănd S
z ile] z i l i L ce au] ce s-au AS p î ine] păini L 1 4 dob itoaci L poati om să
l i spu i L 15 z ile] vream i L 1 6 înpreune] inpreuni L, intălnească S
Haizler] pe lfa izler A 17 I ar Costandin Voevod S ven it] vinit L de Ia]
35 la L la Drăgăneşti] la d ănsu l la Drăgăneşti L 18 acolea] acolo ALS ospă
tindu-să] ospădăndu-să L 1 8- 1 9 cele ce] ceale ce A , ce li ce L 19 temeiul]
temeaiu l L , temeiu S vorb ilor L
1 - 6 Grecianu 1 6 r . 1 1 - r . 1 7 6- 8 Radu Popescu a i. r 22-r. 2 5 , Grecianu

.
20 r. 26-r. 2 8 8-1 0 Grecianu 22 r. 5-r. 22 Radu Popescu 84 r . 25-r. 26

1 0- 1 6 Grecianu 21 r. 2-r. 8 , 2 3 r. 2 0- r . 2 4 , Radu Popescu 84 r. 26-r. 3 2
1 7- 1 8 Grecianu 2 3 r . 28- r . 3 2
28
tandin Vodă să facă bine să să ducă din Bucureşti în Ardeal ,
spuindu-i că vin tătarii asupră-le ş i va veni primej die mare
pămîntului şi oştilor înpărăteşti ; că nu vor putea să stea în Bu
cureşti , 9ă) vor scoate tătarii numai cu focul ce vor da tîrgului
�e toate părţile şi cu ca aceste vorbe şi cu daruri ce i-au dat, l-au
plecat şi s-au răd icat şi s-au dus în .Ardeal.
Iar Costandin Vodă s-au dus la Buzău aşteptînd pă sultanul,
carele , viind I cătră oraşul Flocii, s-au dus de s-au înpreunat 1 2 1 '
cu <linsul . Şi luînd Costandin Vodă o seamă de tătari au venit
10 înnainte în Bucureşti la scaon . Tătarii înprăştiindu-să petutin
dinea au făcut jafuri şi cazne oamenilor. Incă pă unii i-au şi robit )
· ''
de s-au făcut mare pustiire pămîntului despre amîndoaă părţile

şi despre nemţi şi despre tătari. /.
I
După aceea s-au întors şi sultanul îndărăt cu duiumuri multe ţ-
· ·
şi domnul au rămas în pace şi cu mare credinţă despre turci.

lnsă nu s-au odihnit cu gîndul lui ca să nu răsplătească B ălăcea
nului care au fost indemnătoriu lui Haizler şi la toţi mai marii
nemţilor de au făcut atîta hată. şi pradă pămîntului şi lui Haizler
încă să-i pogoare nasul cel nalt al mîndrii lui, c i s-au unit în vorbe
20 cu Tukili groful , care era din Ţara Ungurească de sus şi au fugit
1 bine]bin i L din] den A 2 vin] vine S tătarăi L asupră-l i L vini L

primej die mare] mare ( mari L) primej d ie (primejdii L) ALS 3 şi pămîn
tului ALS nu vor] nici vor L 4 scoati tătară i L focu l] foc ALS 5 di
toati părţili L ca o m . L acesti vorb i L , acest f e l d e S l-au] i-au A 6
25 p lecat] p lăcat L rădicat ] ridicat S şi s-au dus] d i s-au dus L 7 pă] pe ALS
8 carele] carilea L de s-au] di s-au L 9 cu dînsul o m . S seamă] samă L
d i tătar i L vinit L 1 0 înnainti L în] la ALS scaon] scaun ALS Tă
tarăi L 1 0- 1 1 petutindinea] petutindenea A, preatut indeanea L, pretutin
dinea S 1 1 cazni L 12 d i s-au făcut mari pustiiră L d ispre L a mîn
30 doaă] amăn doao A , amăndoî, L, amăndoo S 13 neamţi A disprea tă
tară L 14 După) Du pe S aceea]aceaea A îndărăt] înnapoi A, îndărăptu L
multe] mul l i L 1 5 paci L mari L disprea L 1 7 care ] lu i , cari L , carele S
fnde mnătoriu] îndimnător L 18 d e au) d i au L 19 pogoari L măn
driei A ci] ce L vorbe] vorb i L 20 Tuke l i S cari L din] în A de sus]
dus L au fugit] fugi A , fugisă L, fugise S
1 - 6 Grec ianu 24 r . 1 - r . 1 5 , nadu Popescu 85 r . 6-r. 1 2 7-8 Gre

·
c ianu 24 r. 2 8-r. 29 ,25 r. H-r. 21 9-13 Grecianu 25 r. 25-r. 2 7 , 26 r .
1 - r . 1 5 , 2 7 r . 4-r. 1 2 , Radu Popescu 85 r . 20-r. 25 1 4 Grecianu 2 7 r .
. 1 2-r. H 1 5-20 şi p . 3 0-p . 3 1 r . 1 5 Radu Popescu 86 r. 7-r. 3 2 , Grecianu
28 r. 9-311 r. 9
29
la turci pentru necazul nemţilor ce-i făcuse , care ş1 lil graţiea
înpărătească să afla, cu oşti cîteva aşteptînd să-l facă turc ii
crai în Ardeal sau în ţara lui cea de sus ungurime . Cu acesta
unindu- se Costandin Vodă . făgăduindu-i că cu nevoinţ,a lui î l
5 va băga î n Ardeal ş i altele, care înştiinţînd toate acestea pe
meghistanii Porţi i şi rugîndu-se amîndoi împăratului turcesc ca
să le dea oşti să meargă în Ardeal asupra nemţilor ş i să ia
Ardealu , le-au dat cîţiva paşi cu oaste turcească, fiind seraschieariu
asupra oştilor Funduc-paşa1 şi pă un sultan tînăr cu tătari, care- i
10 z icea Chiuciuc sultan, carei , v iind toţ i aici î n ţară, s-au înpreunat,
puind tabăra toţi din sus de Potlogi . Deacii Costand in Vodă
avînd oameni ai muntelui , despre Rucăr şi Dragoslavele , carei
· " · · : ştiea plaiurile, au purces către Ardeal , făcîndu-se cuvînt că vor
să meargă pă la Bran să treacă. Iar cînd s-au apropieat la munte
15 au lăsat drumul Branului şi au luat alt plaiu, care pogorîea în
Ardeal den sus de Bran şi păacela au mers şi s-au pogorît toată
oastea cu nevoe mare , atît cît nu mai avea nădej de să să mai
întoarcă p ă acea cale .
1 neamţilor A ce-i făcuse] ce făcuse A , ci făcusă L care] cari L graţiea l
20 greţie L 2 cîteva] cătiva L , că te avea S să-l facă turcii] turci i să le
facă A 3 în Ardeal] Ardeaalului L cea de] ce di L ungurime] ungume L,
ungurească S Cu] C ă L acesta] aceasta A 4 un indu-se] unii de (di L) AL,
unindu-să S nevoinţa] n ivoinţa L 5 care] cari L înştiinţînd] înştiinţăn
du-le A , înştiinţind L, ştiind S toate] toati L acestea] aceastea A 6 ru-
25 gîndu-se] rugăndu-să AL După turcesc ad. anume şi loc gol pentru nume AL
7 le dea] li dea L şi s ă meargă L neamţilor A şi să ia] şi să e L, ca să
ea S 8 Ardeal u l AL oaste ] oasti L 9 pă] pe A, pre S soltan L cu
tătari om. S care-i] car i-i AL 10 z icea] zecea L Chiuciuc] Cuc iuc L
sultan] soltan L , sultan cu tătari S care i] car i i A , car i L viind toţi aici în
30 ţară] viind toţi în ţară aici A , viind a ice toţi în ţară L 1 1 toţi o m . B din
sus de] den sus de A, de S Deacii] Deaci L , Deci S 1 2 despre] d ispre L
despre Dragoslavele S carei] car i i A , cari L 13 ştiea] şi L plaiurili L
către] cătră A făcăndu-să AS 1 3 - 1 4 că vor să meargă pă la Bran să trea
că] pe la Bran vor să treacă S 14 să treacă] să-l treacă L munte] munti L
35 1 5 luat] Iuoat A alt plaiu] al p laiului L , plaiu S care ] carilea L pogorîea] po_
gorăea A , pogorăe L, lua S 1 6 den] d i n LS de] dea L pă] pe ALS pogo
rît] pogorăt ALS 1 7 oastea cu nevoe mare l oastea (după oastea ad. în
Ardeal S) cu nevoe (aneavoi L) mare ( mari L) LS nădej del nădeaj de A, ne
dejdi L După nădej d e ad. să s ă mîntueasc ă , ca A mai o m . ALS 1 8 pă
1,0 acea cale] pe acolo A , pe ace cali (acea cale S) LS
1 Seraschier a fost Cerchez Ahmet paşa care a murit în lupta cu nemţii.

ş i după moartea lui a fost ales seraschier Funduc Mustafa paşa ( Grecianu
35 r. 20-r. 24)
.30
lnsă Tukili , cu mîrzaci i şi cu paşii şi cu oastea lui Costandin
Vodă, iar Costandin Vodă şi cu Chiuciuc sultan au rămas tn
deal unde priviea foarte bine rînduelile oştilor , cum să rîn
duea şi venirea nemţilor , cum veniea în rîndueala lor„ Bise apro
5 p iindu-se unii de alţii au dat război foarte amîndoaă părţile I ş i 1 2 1•
m a i c u vitej ie turcii ; d e vreme c e toată nădej dea lor era p ier
dută de a să mai întoarce îndărăt şi sluj indu-le norocul într-o cli
peală au întrat într-înşii ş i au început a- i tăea, cît puţini au scăpat
şi cîmpurile era pline de nemţi şi de săcui unguri. Şi într-acest
10 război au perit şi Teleki ghenerariul ungurilor Ardealului Şi aga
Costandin Bălăceanu , ginerile lui Şărban Vodă şi au prins viu pă
Haizler ghenerariul neamţilor şi despre p artea turcească încă au
perit P..l!Ş.U�J'_a�i!'l_a_r i_u J1 :l ar Costandin Vodă văzînd că biruesc
turcii pă neamţii s-au pogorît cu sultanul în vale şi s-au înpreunat
15 cu Tukili. Şi fiind toţi acolea atuncea aduseră pe Ha)zler legat ,
căruea i-au zis Costandin Vodă :tr Jupîne Haizler, ţe-am adus
oaspeţi, care ţe-am scris că-ţi voi aduce , priimeşte-i.,, I ară el răs
punse lui Costandin Vod ă : „,Nu te bucura de această întîmplare ,
'
că de am p ierdut noi războ iul , înpăratul nostru mai are ca noi
„./ J
. ...
�l /,
20 mulţi, ci te bucură de vrăjmaşul tău, de Bălăceanu , că au perit ;
l}'7""
1 Tuke l i S şi cu mărzacii ALS 2 Chiuc iuc] Cuc iuc L su ltan om. S 3
deal Gr : Ardeal ABSL priviea] prea vie L foarti b i n i L rînduelile] răndu
eala AS, răndu iala L 3-4 rîndu ea] răndue L 4 ven irea] v iniră L neam
ţilor A veniea] vin ie L r ănduiala L care] carii A, car i L, carei S 4-5 apro-
25 p i indu-să AS 5 foarte] foarte tare A, foarti L ainîndoaă] amăndoao A ,
dea amăndoî L , d e amăndoo S părţilea L 6 vitej ie] vetej ie L vreme] vrea
me A, vreami L ce] ci L nădejdea] nădeajdea A 6-7 p erdută di să mai
î ntoarci L 7 î ndărăt] îndărăpt L , înnap o i S şi om. S norocu l ] şi năro-
cul L ş i n oroc S 7-8 c l ipeală] c l ipală L 8 într-înşii] pentr-ănşii AL,
30 printr-ănşii S tăea] tăe L scăpat] ră mas S 9 cănpurile S plini d i L
neamţi A şi di L săcu i] săcueni L î ntr-acest] într-a acel AL 1 0 şi
Teleki] Tuch ili A, Teleachi L , Tekeli S 1 1 Costandin aga Bălăceanu S Şer-
ban L pă] pe AL, pre S 1 2 neamţilor] om. A , ne mţesc S d ispre L 13
·costandin V o d ă o m . B văzînd] văzănd AS , văzind L 14 pă] pe ALS
35 neamţi A pogorăt ALS vale] vali L 15 Tukili] Tukel i S atuncea] atunce L
adusără L Haizler ghenarariu l L 1 6 căruea] cărue L Jupăni L 17
care] carii A , cari L că-ţi voi]că ţi-i voiu A , că-ţ.i voiu mai S aduce ] aduci L
primeşti-i L 1 7- 1 8 răspunse] au răspuns ALS 18 Nu t i L d i această L
întîmplare] întănplari L , întănplare S 1 9 d i a m perdut L ari ca n o i L
40 20 c i t i L de] d i L de2 om. ALS
1 5-2 0 şi p . 32 r. 1-r. 7 Grecianu 3 4 r. 1 3- r . 3 3 , 35 r . 1-r. 27
31
că eu pentru ca să-l mîntuesc pe dînsul am căzut în robie şi de
sînt ş i rob , astăzi am căzut in robie , iară tu eşti rob de cînd
te-au făcut tată-tău .;1 Deacii întrebînd Costandin Vodă unde au
perit Bălăceanu , au trimis sluj itori şi l-au adus acolea mort. Ci
5 capul l-au trimis la Bucureşti de l-au pus într-o suliţă în zioa de
Sîntă Măriea mare , că întru acea zi să lăuda Bălăceanu că ' a să
fie în Bucureşti , iar trupul i-au rămas acolo batjocură oamenilor.
. După aceea iarăşi Tukili cu Costandin Vodă şi cu turcii ş i cu
tătari i au mers cătră S ibii, poruncind tuturor ardelenilor boeri
10 să să strîngă la satul Cîrstieanul , care este lingă Sibii şi toţi
s-au strîns înpreună cu alţi ardeleni , bucurîndu-se toţi de peirea
nemţilor şi l-au încoronat pă Tukili craiu Ardealului ,SCi
..l
nu multă
bucurie au avut1 că Badensis ghenerari ul, ce era peste oştile nem-
ţeşti cele mari, auzind de întîmplarea nemţilor celor din Ardeal
15 ş i cum că Tukili s-au încoronat cra}u Ardealului , au lăsat calea
Beligradului şi au venit în Ardeal,,a căruea venire auzind Tukili
şi turcii şi tătarii, nimică n-au mal. stătut , ci s-au întors îndărăt
pe-ncet şi pă la I Teleajăn au trecut în Ţara Rumînească , fiind 1 221
calea mai largă, luînd Tukili multă boerime a Ardealului cu
20 1 pentru o m . S pe] pre A 2 şi o m . L astăzi a m căzut în robie o m . S

în robie] rob L iară] iar ALS 3 Deac ii] Deci S întreabănd L 4 Bălă
ceanu o m . ALS ş i au trimis slujitori unde au perit ş i I-au S 5 zioa] zio L
5-6 de Sîntă Măriea mare] di Sintă Măriia ce mari L , de Săntă l'l'lăriea cea
mare S 6 cft î ntru acea zi] căt într-a aceea z i L 6-7 că va să fie] ca să fie A , că
25 va să fii L 7 i-au rămas]au ră mas ALS lnainte de acolo a d . neî ngropat ALS
batjocura S 8 După] Du pe S iarăşi] iar şi A Tukeli S 8-9 şi cu tătarii
om. B !) tătarăi L către S Sibii] Sibiiu ALS După Sibii ad. înpreună
şi cu tătarii B poruncind] poroncind L tutuior S ardelen ilor] ardelea
nilor AL, o m . S boeri] b oeari A, b o iari L, boerilor Ardealulu i S 10 Cîr-
30 s tieanul] Cărst ienu l L care] cari L este] iaste A , esti L Sibii] Sibiiu AL 1 1
strîns] străns acolo L alţi o m . ALS ardeleni] ardeleanii A , ardealeani L
bucurăndu-să A peirea] peiră L 1 2 ne mţilor] ardeleanilor A î ncoronat]
coro n it ALS pă] pe ALS Tukeli S 13 Badensis] Bad insis L, Badense S
peste] pisti L 1 4 cele] ceale A , celi L î ntănplarea S neamţilor A , nă mti-
:l5 lor L din] den A 15 După Tukili ad. craiul A încoronat] coronit A, ridi
cat S 1 6 Beligradului] Băligradulu i L cătuea] cărue L venire] viniri L
auzind] auzind-o AS Tukel i S 17 tătarăi L n i m ică] n imic ALS îndărăt]
fndărăpt L 18 pe-ncet] p i-ncet L, încet S pă la] pe l a ALS . Teleaj ăn]
Telijăn L Rumînească] Romănească L 1!l Tukeli S boerime] bo irimea L
8-1 2 Radu Popescu 86 r. 33-r. 3 7 , Grecianu 35 r. 31-�1 r. H 1 3-1 9 ,

Radu Popescu 8 7 r . 3-r. 1 2 .
32
<linsul. Şi după ce au trecut aici., turcii ş i tătarii s-au dus pă la
locurile lor , iar Tukili au mai zăbovit în ţară, ducîndu-să pe-ncet
la D iiu, unde-i era dat ernatec şi multe j afuri şi răotăţi au făcut
in ţară, dintru care au întrat vrajbă între Costandin Vodă ş i
s între dînsul . Deacii ş i Costandin Vodă au trimis slujitori asupra
lui şi unde - i găsea oameni de ai lui îi omorîea fără milă.
Iar după ce au trecut e l la Dii au avut ţ.ara odihnă.
Intr-acesta an au luat turci i D i iul, Nişul , Cladova şi �eligradu
dela nemţ i . lnsă la Niş au făcut Hanul o mare vitej ie , care este
10 vrednică a să scrie , că fiind cetatea cu palangă inprejur şi fiind
înnăuntru 2000 de nemţi cu ghenărariul lor , atîta năvală au dat
tătarii cît s-au umplut şanţurile de dînşii şi ceealalţi au intrat
tnnăuntru şi pă toţi i-au omorît, de n-au rămas unul dintr-acele
2000 ce au fost înnăuntru .
15 După aceea în iarna aceasta domnul Costandin Vodă Brîn-
coveanu au avut odihnă şi pace în scaun , iar primăvara au început
a face gătire mare turcii de au rădicat oaste spre nemţ i , fiind
viziriu Chiupriuliuoglu cel mai mic şi au purces cu mare gătire
cătră Beligrad şi domnului i-au venit poruncă ca să meargă
20 t aici] a ice L turcii ş i tătari i a i c i S tătară i L p tt) pe ALS 2 iar om. S

Tuke l i S în] pen AL, prin S pe-ncet] încet S 3 ernatec] ernatic L multi L
răutăţi ALS 4 d intru care] dentru care A , dintru cari L între] intri L ,
d i ntru S 4-5 ş i între <linsul. Deac i i ş i Costandin vodă o m . A 5 între] i ntri L ,
d i ntru S D up ă <l i nsul ad. între amăndoi era mare nevoe S Deacii] Deci LS
25 trimes L sluj itori] agiutoriu L 6 u n de-i] unde ALS găsea] găsiea AS ,
găs ie L de ai] di ai L o morîea) o m orăea A , o morăe L , o moriea S fără] făr
de S 7 D i i] D iiu ALS 8 luat] luoat A 9 de la) d i la L neamţi A mare vitej ie .
care] mari veateaj i i , cari L este] iaste A , esti L 1 0 vrednică l vreadn ică ,\ :
vrădnică L a să] a să să L cetatea] cetat i L palangă] palargă A , pălancă L ,
30 apă S înprejur] înpreajur L 1 1 înn5 untru] înlăuntru A 2000 o m . S neamţi A
ghenărariul]gheneralii A . ghinărari ul L , ghinărari S 1 2 tătarăi L s-au ]ş-au A
u m p lut] unplut LS şi şanţurilea dea L ceealalţi] ceealanţi L , ceilalţi S 1 3
înlăuntru A S pă] p e A S , p i L o morăt ALS de n-au] d i n-au L u n u l ] n ici
unul S dintr-acele] d intr-aceale A , d intr-aaceli L , d intru acea S 1 4 2 0 0 0 o m . S
35 înlăuntru A 1 5 aceea] aceaea A în iarna aceasta) în tr-acea iarnă S 1 5- 1 6
Brîncoveanu om. S 1 6 pace (paci L ) ş i odihnă ALS scau n ] scaunul său ALS
primăvara] de primăvară ALS 17 a face] a faci L gătiri mari L turci i de au
răd icat oaste spre] Turc i i de oaste (oasti L) spre ALS neamţi A 1 8 Chiu
priu l iu oglu] Chipril iuoglu L mare găt ire] mari gătiri L 19 către S po-
�O runcă] poroncă L
t-7 Grecianu 42-45 r. 26 1 5- 1 9 Grecianu 47 r. 23-r. 2 7
33
să păzească bohazurile de către Ardeal şi aşa au făcut . Iar
viziriul cu toată puterea înpărătească au purces dela Beligrad în sus
cătră nemţi. Nemţii încă au avut gătire bună, fiindu-le mai mare
gheneral Badensis şi sta aşteptînd pă turci în Zemlin şi Stră-
5 şovar. Acolo mergînd şi viziriul s-au întîlnit oştile şi rînduin
du-să după obiceiu şi o parte şi alta , au dat turcii cu o năvală
asupra nem\ilor atît c ît au întrat printr-înşii de le-au stricat
toată rîpdueala şi-i tăea foarte rău . lncă şi Badensis ghenerariul
ş- au pierdut toată socoteala lui, numai alerga şi într-o parte şi
10 într-alta ca să poată ceva îndrepta , dar nu putea să isprăvească ni
mica , numai I norocul lui ş i al oştii lui au fost mare că au perit 1 2 2•
viziriul atuncea, într-acel război , pe carele văzîndu-1 turcii perit
· s- au deznădăjduit şi s-au tras îndărăt şi au rămas în oarece chip ş i
'· '
nemţii · cu oarece biruinţă ş i turcii au venit iar cătră Beligrad.
15 Costandin Vodă încă viind de la paza bohazurilor la scaun ,
'l-� despre toamnă, au făcut gătire de nunta fii-sa Stancăi, care
au dat-o după Radul beizadea, fecior lui Ilieaş Vodă, carele mai
nainte au fost domn la Moldova, fi ind neam bătrîn de domn ,
/'. � o
� ;. carele să trăgea din Pătru Vodă Rare�.
20 1 să păzească] om. B , să păzască L bohazurile] boazurile AL, buazurile S

de cătră A 2 puterea] putearea AL de la l di la L 3 cătră] către S neamţi1 A
Nemţii2 om. A gătire] gătiri L f iindu- l i L mare l mari L 4 gheneral] ghene
rariu A, ghenărariu L, ghinărar S pă] pe ALS Zemlin] 7 imilin L 4-5 şi
Străşovar] şi î ntre ( intri L) Sovar ALS 6 obiceiu] ob icea iu A part i L
25 neamţilor A 7 printr- înşii] pentr-ănşii AL, printr-ănşi i S 8 r îndueala] răn
duiala AL, orăndueala S tăea foarte] tăeea foarti L 9 p ierdut] părdut L
toată socoteala] toate ( toati L) socotealele (socotelii ea L , socotel ile S) ALS
alearga L parti L 10 într-a alta L ceva] cevaş S isprăvească] isprăvască L
1 0- 1 1 n im ic ALS 1 1 norocul] nărocul L al] a L oştii lui] oştilor ALS mare
30 om. ALS 12 atunce L într-a acel L pe] pre ALS carele] carii ea L văzîndu-1]
văz indu- l L perit om. L 1 3 deznădăj du it] dăznădăj du it AL , dăjnădăj d u it S
în dărăt] îndărăpt L oarece] oarice L , oareşce S ş i3 om. ALS 1 4 neamţii AL
oarece b iruinţă] oar ice b iru inţeaL, oarece chip sau b iru inţăS vinit L către S
1 5 de la] d i la L b ohazurilor] b oazur ilor A , b oazilor L , buazurilor S 16
35 despre] disprea L fiţ-sa] f i i-si i A S care] carele B , cari L 1 7 au dat-o] o a u
dat A S dup e A beizadea] be izădea L, beizade S fecior] feciorul A , f icioriul L
I l ieaş] I l ieş L carele] cari L 17- 1 8 ma i na inte au fost] au fost mai denainte
( înnainti L) ALS 1 8 fiind de nea m b ătrăn de domn A 19 carele] cari
lea L, care S trăgea] treagi L d in] den A Rareş] Rareaş L
1 Grecianu t.7 r. 23�r. 2 7 1 5- 1 9 Grecianu li7 r . 31-r. 33 , 48 r . 1-r. 3
34
După acel Radu beizadea dindu-şi pre fii-sa , cu cinste şi cu
mare pompă nuntă au făcut , strîngîndu-se toată boerimea ţării
şi venind soli dela Moldova şi dintr-alte părţi mai vîrtos.
Deci au venit şi dragomanul cel mare al înpărăţiei Otomanilor,
5 anume Alexandru Scherletoglll, pogorîndu-se dela Beligrad să
meargă la Ţarigrad , l-au pohtit Costandin Vodă ca să vie să să
înpreune amîndoi şi să fie şi la nunta Radului beizadea.
Şi fiind dragomanul rudă Radului beizadea, însă prea de
aproape şi viind , cu mare dragoste şi cu mare cinste l-au priimit
10 Costandin Vodă şi în casele din curtea domnească l-au conăcit
pentru ca să aibă în toată vremea înpreunare şi vorbă între carii
mi să pare că mai multă dragoste s-au întărit decît era mai
nainte şi tot dinpreună petrecînd nunta cu bucurie şi veselie.
După ce s-au sfîrşit nunta au purces dragomanul de s-au dus la
15 înpărăţie , petrecîndu-1 cu mare cinste pînă la Dunăre.
După aceaea domnul , iarna aceea au petrecut-o cu pace ş i
a l doilea an iar cu pace . Iar într-acest a l doilea an, iarna, pă mare
zăpadă, tătarii au venit pen Moldova fără veste şi au întrat in
Ardeal pă la Comăneşti , fiind calea mai largă şi mare pagubă
20 1 acel] acea S beizadea] beizeade L , beizade S dindu-şi] d indu-şi L

pre] pe ALS fie-sa S cu cinste] c instită A S , cu c insti L 2 mare] mari L
străngăndu-să ALS b oerimea) b o irimea L ţărăi L 3 venind) viind LS de
' la] den A, din L d intr-alte] dentr-alte A, d intr-a alti L părţi) ţări AS 4
D eci au ven it şi] Că au venit (vinit L) şi ALS mare] mari L î npărăţiii L 5
25 a n u m i L Al ixandru AL Scherletoglu] Scărleatoglu L p ogorăndu-să AL de
la] den A , d i la L 7 înpreune] înpreu ri i L a mîndoi o m . ALS be izadea]
b eizeade L 8 Ş i fiind dragomanul rudă Radului beizadea]Fiindu- i (fiind LS)
Radu l u i ( Radu l LS) beizadea (beazadea L) drago manul rudă (rudă drago
manu lui LS) ALS 8-9 însă prea de aproape] de aproape AS, di aproapi L 9
30 viind] fiind L mari dragosti L mare2 o m . L c insti L 1 0 Costandin Vodă
o m . S casele] casăl i L, casile S d in] den A curtea do mnească] curte S 1 1
vremea] vreamea AL înpreunar i L carii] car i L ,,care S 1 2 m i s ă pari L
dragosti L decît] de c u m ALS 1 3 nainte] înnainti L dinpreună} de-npre
u nă A , d in preaună L petrecînd ) p ătrăcăn d L cu bucurie ş i veselie]cu bucu-
35 rii ( bucurie L) şi vesel i i (şi cu vesălie şi cu vesel ie S) ALS 1 4 de s-au] d i
s-au L 1 5 petrecîndu-1] petrecăndu-1 iar ALS mari cinsti L pînă) pără L
D u nări L 1 6 aceaea] aceea ALS d o m n u l , ia.rna aceea) iarna d o mnul ALS
au petrecut-o] o (o o m . LS) au trecut (petrecut L) ALS paci L 17 an om. B
I a r om. A î ntr-acest a l do ilea an] într-acest an al do ilea (al do ilea om.L) AL,
40 în an a l do ilea S pă] prea A, pe LS mare] mari L 1 8 tătarăi L pen] pănă
în ALS fără] făr de S veste) veaste A, vesti L 19 p ă la] pe l a ALS
Comănăşti L mai om. A mare] mar i . L
35
au făcut în Ciuc ş i în Ghiurghiu ş i iar s-au întors îndărăt , luînd
mulţi robi şi mult plean .
Pe aceste vremi Costandin Vodă Cantemir, dela Moldova,
au tăeat pă Miron logofătul şi pe frate-său Velicico hatmanul ,
5 însă pe Velicico hatmanul la Iaşi, iară pre Miron logofătul la
Roman i-au tăeat capul, a cărueaş jupîneasă într-aceea vreme să
întîmplase de murise şi pe amîndoi într-o groapă i-au îngropat.
rti• r
Pe aceştiea i-au vinuit I Costandin Vodă Cantemir precum ar 122
umbla cu cărţ i la Costandin Vodă din Ţara Rumînească pentru
10 ca să-l scoaţă din domnie . Pentru aceea i-au omorît. După aceea
o seamă de boeri moldoveni Antiohie hatmanul şi Lupul şi alţii
au pribegit aici în Ţara Rumînească sau pentru căci au dorit
tare de Miron şi de Velicico căci i-au omorît Costandin Vodă
Cantemir ca să muncească , să facă răscumpărare sau că au fost
1;, uniţi cu dînşii la sfaturile lor şi de frică au fugit. Care viind aici
în ţară au cerut dela Costandin Vodă Brincoveanu ajutoriu şi
să să ducă la Poartă să pîrască pă Costandin Vodă Cantemir
de rău şi de ucigaş de oameni. Carei ducîndu-să acolo la Ţarigrad
şi fiind un Laţcarachie spătar, capichihaieaoa lui Costandin Vodă
20 Cantemir acolo la Ţarigrad şi aflîndu-i că au mers acolo să p î
rască pe Costandin Vodă Cantemir, au umblat cu meşteşug ş i cu
1 au făcut om. S Ghiurghiu] Ghiulgh i i S îndărăt]în dărăpt L 2 şi mult

plean ]şi cu mult p lean AS, şi mulţi plăi L 3 aceste]aceaste A , acesti L
Cantemir]Cantimir BL de la]din L 4 tăeat]trimis. ALS pă]pe A, p i L ,
25 pre S pe]pre S frati-său L 5 însă pe Vel icico hatmanul o m . B Vel icico]
Velişco L laşi]Eaşi AB iară]iar ALS pre]pe A , pi L 6 tăet L cărueaş]
căruea AS , cărue L jup îneasă]jos S î ntr-aceea]întru aceaea A, într-aciea L
vreme]vrea meA , vreami L .7 întănplaseLS de murise]di murisăL şi pi L
într-o ]într- o oL 8 Pe]De S aceştiea]acestea A , aceştie L , acestea S
30 Cantimir BL 8-9 ar u mbla]ar inbla L, au unblat S 9 vodă] Vodă Brăn
coveanul L Ro mănească L 10 d in]den A aceea]aceaea A aceea2]aceaea A,
acieL 1 1 samă di bo iar i L boeri]boeari A moldoveaniA Antiohie]anu m i
AntohiL , Antohie S 1 2 pribegit]pribigetL Ro mănească L DupăHumî
nească ad. să să p.o menească B sau ]sau şi A, om. S 13 tare de]tari d i L
35 şi d i Velişco L o morât iar S 14 Cant im ir BL răscumpărari L 1 5 şi d iL
Care]Carii A , Cari L , Carei S aici]aice L 1 6 în ţară om. S au cerut]a
cerut B de la]di la L agiutor L 17 pă]pe ALS Cantimir B , Cantimer L
1 8 ş i d i L Carei]Carii A , CariL Ţaligrad B 1 9 Laţcarach ie]LaţcaracheAS,
LăţcărachiL capichiha ieaoa]capichehaeaoa AS , cap ich ihaeo L 20 Canti-
40 mir B, Cantimer L mers]mărs L 21 Cantimir B , CantimerL u mblatl
unblat LS meşteşug]meşterşug L
3-21 Radu Popescu 88 r . 5-r. 1 4
36
putere înpărătească de i-au luat ş i i-au băgat in hieară ş i i-au
trimis
. la Costandin Vodă Cantemir, la Moldova. Care , <lucindu-i
a colo , nici un rău nu le-au făcut, c i i-au ţinut cîtăva vreme
închişi şi au dat cheltueala cită au fost făcut pînă i-au luat din
5 Ţarigrad şi apo i i-au slobozit.
Iar cînd au fost leat 7201 iară între domnul Costandin Vodă
Brîncoveanu din Ţara Rumînească şi între Costandin Vodă Can
temir d in Moldova intrase vrajbă pentru acele pricini ce s-au
zis mai sus , care munciea unul asupra altuea cu multe feliuri de
10 mij loace prin stăpînirea turcească ca să facă rău unul asupra
altuea , de vreme ce prin putearea armelor nu să îndrăzniea pentru
2 pricin i : una că aşa oaste bogată nu avea, a doua că le era frică
de turci să să scoale unul asupra altuea, ca să nu le găsească vreo
pricină să-i mazălească, ci cu meşteşuguri numai pe la meghis-
15 tanii turcilor şi cu bani ruga şi da ca să mazălească unul pe altul.
Şi fiind un boeriu din Ţara Ruminească pribeag nu din domniea
lui Costandin Vodă Brîncoveanu , ci încă din domniea lui Şărban
Vodă, care au fost domn mai naintea lui Costandin Vodă, anume
Staico paharnicul, în Ţara Ungurească şi avînd lingă dînsul pă
20 Preda căpitanul de la Proroci, pre Preda căpitanul de la Milcov
1 putere ]puteare A, puteri L de i-au]i-au AL luoat A h ieară]fieară A ,

!iahară L , heră S 2 trimes L Cantimir B L Care]Cari L , Carei S 3
n ic i]şi nici L vre me]vreame A , vrea mi L 4 ş i au]şi i-au L cheltuea
la]chieltueala A, cheltu iala L cîtă]cît ALS au fost făcut]au fost făcută A ,
25 au făcut L , au cheltu it S luat)luoat AL , scos S 6 leat]la l eat ALS 7 20 1 )
7 2 1 0 B , o m . S iar ALS între]întri L d o m n u l o m . S 7 d i n Ţara Ru mî
nească]din ţară L între]întri L 7-8 Cant im ir D L 8 acele]acealeA , aceliL
9 care munciea ]car i i muncieaA, cari muncieL asupra]supraL a ltuea]altu e L
feliuri]feluri L 1 0 mij loace]mijloaci L prin]pren L rău )vreun r ă u A ,
30 vreun ră L asupra om. ALS 1 1 altu ea]altue L vreme]vrea meA , vrea m i L
prin )pentru AL, pin L putearea)puterea LS arm ii or L să îndr� zn iea]să
indrăznie L, îndrăzni a S 1 2 că aşa oaste bogată] că oastr (oa�ti L) multă
bogată ALS doaa) dooa AL, doa S că le] că l i L 13 să s C1 scoal "] să
scoali L asupra] înpotri va AL al Lue L gărnscă L 1 4 prHn�] . ină ALS
35 mază kască]mazilea�că LS meşterşuguri L 14-15 meg-h i-;tanii] maghista-
nie L 1 5 mazăleascil ) să mazileasc ă L pe] pre LS 16 boeriu]boeariu A ,
boeri L , boer S d in 1 •2]den A R o mănească L pribeag om.L d o mnie L 1 7 ·
d in]den A do mnie L Şerban L 18 mai naintea]înnaintea LS 19 în]

din A în Ţara Ungurească o m . S pă]pe AL, pre S 20 d e 1�1 ) le AL şi pre]
40 ş i p e A, şi pi alt L , şi pre S de la2) d e A, din L
1 - 5 Radu Popescu 8 8 r . 15-r. 18 1 6- 2 0 Radu Popescu 88 r . 21-r .2ţ.,

Gredanu 48 r . 8-50 r. 12
37
ş i pe un Iacşă căpitan Sîrbul I ş i pe un Radu Haţag, fost-au 1 22 b i s .,,
trimis Costandin Vodă Cantemir cărţi la aceştiea Î)l� a_p.ul trecut
de i-au adus în ţara lui, în Moldova, ca cu dînşii să lucreze inpo-
triva lui Costandin Vodă Brîncoveanul ca să-l scoaţă din domnie ,
5 de vreme ce şi Costandin Vodă Brîncoveanu mai nainte trimisese
pă o seamă de boeri moldoveni cu pîră înpotriva lui Costandin
Cantemir, cum s-au zis mai sus , ci vrea să facă şi el una pentru alta.
Ci dar i-au ţinut acolo la Iaşi, în tîrgul cel de scaun al Moldovei ,
pînă cînd au socotit c ă va f i vremea . Deacii i-au trimis la Odriiu,
10 la Poarta înpărătească, fiind capichehaea Moldovei Laţcarachie
spătarul , ca să le poarte de grij ă, să-i înpreune cu cei mai mari
ai turcilor , să-şi dea j alba. Atuncea dar cînd vrea să-i purcează
către Odriiu, iar nişte boeri ce mai era pribegi cu ei anume Barbu l
căpitanul Bădeanul ş i Costandin comisul Vărzariul, din c e pricină
15 nu să ştie şi ei îndată au purces de au venit în ţară la Costandin
Vodă Brîncoveanu de grab foarte şi i-au dat veste cum merg
Staico paharnicul cu ceealalţi, care s-au zis mai sus, cu voea lui
Cantemir să-l pîrască la Poartă.
Iar Costandin Vodă, deaca au auzit, îndată au trimes p e
20 Vergo portarul şi pre Barbul Brătăşanul la Odriiu s ă apuce
înnainte la cei mari, făcînd pîră acelor boeri, că ei au fost cu
1 I acşă]IaşcăLS căp itan]căpitanulAL Sîrbul]sărbA H aţag]Haţagh iAS ,

Haţachi L 2 Can timir B LS cărţi]cărţile L aceştiea]aceştea A , aceşt i L
3 de i-au ) d i i-auL ţara l u i , în Moldova]ţaraMoldoviiALS lucreze ]lucreazeA ,
lucreazi L 4 din]den A 5 vre me]vreame A , vrea m i L ce şi]că ş i L
trimisese]trimisease A , trimesăs i m a i î nnainti L 6 pă]pe A L , pre S
seamă]samă L de]di L boeri]boeari A moldoveani A Costan d in]Costan
din vodă (voevod S ) ALS 7 Cant i m ir B S , Cantimer L 8 Ci dar]Ce
dar L di scaun L 9 vremea]vreamea AL Deac ii)Decii L trimes L
30 Odriiu ]Odrii B , Udriiu L 1 0 cap ichehaea]capicLnaea L , cap ichehaeoaS
Laţcarachie]Laţcarache AS , Laţcarachi L 11 l e poarte d e grijă]li p oarti
grija L, le poarte grij i S 1 2 jalba]j aloba L Atuncea]Atunce L să- i]să L
1 3 O driiu]Odrii B , Udriiu L n işte]neşte S boeari A p r ibegi]pribeagi A
14 Bădeanul]Bădiianul L Vărzarul ALS 1 5 ş i o m . ALS 1 6 grab
35 foarte]grabă foarte (foarti L) LS veste]veaste A, vesti L cum]cu m c ă LS
merg}mergi L, merge S 17 Staico ]Sto ica B ceealalţi care ]ceea lan ţi cariL,
ce ilalţi care S voea]voe L 1 8 Cantemir]Cantimir B , Costandin vodă L
pîrască]părască să-l păriască L 1 9 vodă]Vodă Brăncoveanu l L , voevod S
d eaca]dică L , daca S trimis AS pe)pi L , pre S 20 p ortarul]portariul L ,
40 postelnicul S pre]pe A , p i L Odriiu]Odrii B , Udriiu L 2 1 î nnainti L cei
mari]cei mai mari L boeri]boeari A , bo iari L c ă ei]zicănd c ă e i L
1-12 Radu Popescu 88 r. 24-r. 28 1 2-21 Radu P opescu 88 r. 29-r. 3 0
38
nemţii cînd au venit de au stricat ţara şi multă pagubă făcu
ţării cu Bălăceanu , ginerile lui Şărban Vodă. Nu s-au săturat şi
s ă să odihnească c u nemţii, ci au venit s ă facă rău şi pîră domnului ,
care c u atîta dreptate să află spre turci , precum s-au văzut şi J ' .·
-
5 hi. ��mea -Îlemţi for, c ă n u s-au lip it c u e i , ci c u turcii şi cu tătarii
s-au dat şi s-au înpreunat de au scos vrăj maşii înpărăţii din ţară .
Ca acestea şi altele au zis cărţile cele trimise despre partea ţării
către cei mari, mai vîrtos cătră Mustafă. paşa caimacanul , care era
prieten lui Vergo portariul incă de cînd era seraschieariu la Baba
10 şi Vergo era capichehaea lui Şărban Vodă la Baba, care caimacan
prin voea lui Vergo portariul şi a dăruirilor au purtat aceste trebi
·
cătră viziriul din vremile acestea, . din care , avînd bună nădejde
Costandin Vodă Cantemir şi Laţcarachie I spatariu, capichihaeaoa, 123r-
i-au dus la viziriul pentru
7
să le facă treaba, fiind la mijloc acesta
15 ş i solul franţozesci,. ·carele mergînd ş i zicînd de Costandin Vodă
domnul Ţării Rumîneşti, cum este hain de către înpăratul şi
munceşte să găsească vreme să rădice sabie asupra înpărăţii şi
cum mulţi domni stăpJnesc ţarf!. , carii sînt din neamul lui, carii
1 n e mţii]neamţii AL d e a u ] d i ( d e S ) s-au L S făcu]făcănd A S , a u făcut L
20 2 ţăr ă i L Bălăceanu]Bălăcean u l acela ALS Şerban L săturat]supărat AS
3 cu om. B neamţii A cu nemţii om. L venit]vinit L rău şi pîră]pără ALS
4 dreptati L 5 vremea]vreamea AL neamţilor A tătară i L 6 de
au ] d i a u L înpărăţi i]înpărăţiei A S din]den A 7 acestea]aceastea A
altele]altileaL cărţili L cele]ce l eAS , acelea L trim ise]tri miseaseA, trime-
25 săsă L , trimisese S d espre]d i cătră L ţării]ţărăi L 8 către]cătră AL
mari]mai mari ALS cătră2]către S care]carilea L 9 pr ieten]prieaten A ,
prietin L 1 0 cap ichehaea A S ŞerbanL care ]cari L caimacan ]caimacam A ,
c ă iIT\ăcamul L 1 1 voea lu i Vergo]voe Vergo l u i L portariul o m . ALS d ă
ru irilor]dărilor ALS aceaste A trebi]treabi L 1 2 c ătră]către S vizi-
30 riul]ve z iru l A d i n 1 ]den A vremile]vreme S acestea ,�d in care avînd]aceas
tea(acesteaL) în care vre m i (vrea mi L) avănd A L , în care vre me avănd S
bună nădejde]bună nădeajde (neadej d i L) A L , nădejde bu nă S \ 1 3 Can
timir B L Laţcarache A S , Laţcărachi L capich ihaeaoa]capichehaeaoa AS ,
cap ichihaeoa L 14 pentru să l e ]pentru s[t L , pentru ca să S treaba]
:3 5 treabă L mij loc ]mij l ocul A , mej loc L acesta o m . L 1 5 franţozcsc]fran
ţuzesc L, o m . S carel e]ca r i i A, cari L, carei S 16 d o m n u l Ţării R u m ă
neşti]d i d o mnul Ţărăi Romăneşti L , B rîncoveanul S este]iaste A , esti L
hain o m . B d e către]de ( d i L) cătră AL 17 munceşte]munceaşte A , mu n
c eşti L găsească]găsască L vre me]vreame A , vrea L ; să răd ice]ca să r i\-
40 dice ( ridice S ) ALS sabie]sab iea S înpărăţiei A 1 8 cn m]cu B L stă
pînesc]stăpăneaşti L carii]căţi AS , c ă L s î nt]sint L din]den A, d i L
carii2]care A , cari L , carei S
1 - 6 Grecianu 5 0 r. 1 7- 5 1 r . 2
6 - I storia Ţă rii Romîneşti 39

j ăfuesc fără dreptate cum vor ş i cum s-au umplut de multă sumă
de bani , cu carei pot face cîndva pagubă înpărăţii şi altele ca
acestea cuvinte înpotrivă , ce au putut găsi, au zis, dar nu li s-au
ţinut în seamă nimic, de vreame ce Mustafa paşa caimacanul era
5 de mult ajutoriu lui Costandin Vodă Brîncoveanu cătră viziriul
şi le stricase_ şi le strica toate vorbele lor şi încă şi alt lucru le-au
stricat lor : portul cel nemţesc (sau să zic nebunesc) ce-l purta
Preda de Prooroci, că avea _ chică nemţeasc_ă numai -legată �us
su_p t işlic şi cizmele ��e �eştTc� pinte ni lun gi c � ie p?rţa ;
·10 căruea i-au luat işlicu înnaintea viziriului şi a altor mari întru
mai adevărată mărturie , precum au fost cu nemţii, cînd cu B ă
lăceanu au stricat Ţara Rumînească şi acum iar dela nemţi vine.
Cizmele încă i le-au văzut nalte şi cu p inteni. Acestea văzîndu-le ,
de faţă poruncit-au viziriul de i-au pus la opreală ca să trimiţă
15 om credincios în Ţara Rumînească să întrebe boerii şi sluj itorii
ţării şi de vor mărturisi pre domnul de rău, de hain, precum î l
mărturisesc acei boeri pribegi, s ă iasă la dreptate cuvintele lor,
iar de vor mărturisi pre domnul bun şi drept înpăr�ţii, iată ei
să rămîe mincinoşi şi în patimă.
�O l j ăfucsc]jefuesc L fără]făr d e S dreptati L cum vor]cum vor ei L , c u m

este voea lor S c u m s-au]c u m c ă s-au S u mp l utlunplut LS su mă]samă L
2 care i]carii A , cari L , care S fac i L cîn dva]cănva B , cănd va vrea S î npă
răţiei A altel e ]altilea L, alte S 3 acestea]aceastea A, aceste S cuvinti L
î npotrivă o m . L au putut]s-au putut L au z is o m . B dar]care S 4 sea-
25 mă]sa mă L vreame ce]vrea m i c i L , vreme ce S caimacanul]căimăca mul L
5 agiutor L cătră]către S 6 l e stricase ş i le strica toate vorbele]le stricase
toate vorbeleAS, le stric asă toati vorb i l e L le-au ]i-au ALS 7 lor]pe ei AS,
prea ei L ne mţesc]nea mţesc L sau ]au ALS nehunesc]neabuneasc L 8
d e Prooroci]Prooroci S avea]ave L neamţască L 8-9 legată sus supt
.30 işlic]la găt sus supt işlic A, lagată sus supt şlic L 9 cizmele]cizmilea L ,
c iz mile S cele]ceale A , cel i L nea mţeşt i L pintin i L ce le]ce l i L 1 0 că
ruea]cărue L luat]şi luoat A, luat şi L, ş i luat S işlicu]işlic � l A, şlicul L a
a ltor]altor A , altora L 1 1 a devărată mărturie]ad ivărat mărturii L neam
ţii A 12 Ţara Romănească L d e la]d i l a L nea mţi A v ine]vini L 13
35 C i z mele]Cizmili L nalte]om. L, înnainte S p inteni]pintinii L Acestea]
Aceastea A văz i ndu-le ]văzăndu-să AS , văz indu-să L 14 di faţă poronci
t-au L d e i-au]di au L t r i m iţă]trimeată L 15 o m]un S Romănească L
î ntrebe]întreabe A , întreab i L boeri i]boeari i A , bo iarii L 1 6 ţării]ţărăi L
şi de ]şi d i L mărturisi]mărturisă L 1 7 mărturisăsc L boeri]boiari AL
.{.. 0 pribeagi A d reapta ti cuvintile L 18 de vor]di vor L bun]de b u n L
drept]drăpt L î npărăţie i A 19 rămăi mincinoş L î n patimă]să paţă
rău ALS
40
Deci îndată viziriul au trimis un agă la Bucureşti, iară Staicu
cu ai lui rămaseră în opreală . Şi viind aga al viziriului la domn
ş-au dat porunca ce au avut-o. Domnul îndată au poruncit de
s-au strîns toţi boerii cei mari şi mici şi sluj itorii şi i-au trimes
5 la turc să mărturisească cele ce vor şti , au de b ine , au de rău .
Ş i mergînd la turc, toţi cu un cuvînt , cu un glas , au strigat că
domnuLne este bun ş i drept înpărăţii ş i altul nu ne tr�bue [ şi 1239
.
c
pă cuvintele a estea au făcut ş i cărţi turceşti iazagiii de mărtu- ;"\
riseală, cu peceţi ş i cu nume multe şi le-au dat turcului cu alte
10 daruri şi le-au trimis la Odriiu ; care cărţi <lucindu-le la viziriul
ş i văzînd mărturiseala ţării, că nu să potriveşte cu a celor pri
begi , rămaseră pribegii m incinoşi şi Laţcarache ruşinat şi Cos
tandin Vodă Cantemir în mare j ale şi ocară, că ceea ce au început
n-au putut să săvîrşască, ci încă şi punere de suflet socotiea că
15 ş-au făcut , de vreme ce viziriul au poruncit capichihaelilor _r_11_�_!::
�_!.� ş i boerilor ce era acolo ş i cu un J.> Op ă ;Nec11la de la Sinop ,
du peste Marea Neagră, credincios domnului munt�!1��-cJ de ,
luară pe Staico ş i cu ai lui băgaţi în fieară ş i în cătuşi şi-i puseră

într-un car mocănesc şi într-acel ceas ii porniră, de-i aduseră în ţară,
20 pe carei i-au descărcat din car la casa iazagiului în Bucureşti şi au
1 v iziriul a u trimis un agă]au trimis un agă veziru lA, a u trimes (trimis S)

v iziriul u n agă LS iară]iar LS Staico AS 2 r ămaseră]rămasără L 3
poru nca]poronca L avut-o ]avut AS , fost L poro ncit d i L ' 4 boerii]bo
earii A, bo iarii L cei o m . ALS trimis AS 5 mărturisască c e l i de b ine au
25 de]di b inea a u dea L 6 mergînd]mirgănd L c u u n cuvînt om. S 7
este ]iaste A , esti L ş i1om. ALS înpărăţiei A 7-8 şi pă]şi pe ALS 8
cuvinte le ]cuvintilea L acestea]aceastea A , acestora L făcut şi cărţi]scris ş i
c ă r L iazagiii]iazagiu S 8-9 d i m ărturisală L 9 m u l t e]multi L c u a lte] c u
ş-alte A , ş i c u alti L , ş i c u a l t e S 1 0 I e - a u trimis]l-3u trimis ( trimes L) A L
30 cari cărţi L 1 1 mărturisala ţărăi L p otriveşte ]potriveaşte A, p otriveşti L
1 1- 1 2 pribeagi A 1 2 rămasără L pribeagi i AL Laţcărachi L 1 3 Can
timir BL mare jale ]mari jalea L , j a l e mare S ceea ce]ceaea ce A r 14 săvîr
şască]sfîrşască A , o sfărşască LS socotiea]socotie L 1 5 d e vreme ce]de
vreame ce A, d e vrea mi c i L poroncit L cap ichihaelilor]capichehaealele A,
35 cap ichehaelilor S 15-16 ru m îneşti] celor rumăneşti A , ro măneşti L ,16
boerilor]boearilor A, moerilor L era]iara L un o m . L d e Ia]d i Ia L 17
d u p este]de p este A S , di p isti L cred incios]crăd incios L muntineasc L 1 8
l uoară A p i S taicu L fieară]hăară L , h iară S cătuşi]cătuş e A pusără L
1 9 de-i aduseră în ţară]în ţară de-i aduseră A , d i - i adusără în Ţara Romă-
ltO nească L 20 pe carei]pe carii A, prea cari L, pe care S descărcat]dăscăr
cat A, d iscărcat L
1 2- 2 0 Grecianu 50 r. 2 1 - r . 22 Radu Popescu 88 r. 30-r. 32
6* 41
poruncit tuturor sluj itorilor şi toţi oamenii tîrgului să să strîngă
să-i vază cum ii aduc. Şi mult norod de oameni să strînsese
cît toate uliţele era inpănate din cătro veniea. Şi trimise p e
gîdea cu un ciomag mare în mînă de veniea înnaintea lor în
5 chip de postelnic mare , că aşa să auziea, precum Staico vrea să
fie domn în Ţara Rumînească .
Drept aceea şi Costandin Vodă î i făcea cinste ca aceea de-i
trimisease pe gîdea in loc de postelnic mare , cu toeag de beldie
şi pe armaşul cel mare innainte insemnind ş i sfîrşitul lui in ce
10 chip va să fie. Mai veniea innainte şi boerii care era trimişi la
Ţarigrad pentru <linşii ş i de o parte şi de alta toată slujitorimea
din casa lui Efendi pină in divanul cel mare rînduri , rînduri ,
î n spătăriea cea mare boerii a l doilea, î n spătăriea cea m ică domnul
cu boerii cei mari toţi, uşile toate deşchise . Pe dînşii îi ducea
15 călăraşii deŢarigrad de supţioară şi înpiedecaţi în fieară şi mîinile
in cătuşi . Aşa legaţi de mîini şi de picioare şi cu acest feliu
de pompă i-au dus la Costandin Vodă şi i-au ingenuchieat.
I ncepu Costandin Vodă să z ică : N-aş fi gîndit Staico să văz
una ca aceasta, zău, n-aş fi gîndit in vieaţa mea. Cela ce intr-atîta
:!O vreme, printr-atitea locuri şi cu atîtea fealiuri de umblete astăzi
1 poroncit L tuturor sluj itorilor şi toţi oamenii]sluj itorilor şi tutulor

oamenilor S să să strîngă om. LS 2 norod]nărod L de]di L oameni
om. LS strînsese ]strănsăsi L 3 toate ]toat i L u l iţile AS înpănate]
î npănati L din]den A cătro]cătrău A, cotro LS ven iea]vin ie L t r i m ise]
trimeasă L 4 mare]mari L veniea]vinie L 5 de]di L p ostealnic A
auziea]auzie L precum ]că vine S Staico ]Sta icu L 5-6 vrea să fie o m . S
6 Ro mănească L 7 Drept]Drăpt L aceea]aceaea A făce c insti L aceea2]
aceas taAL , om .S 7-8 de-i trim isease ]d e- i tr imese (trimesăs i L , tri miseS) ALS
8 pe]pre S î n loc d e om. ALS p ostealnic A mare]mari L toeag] toiag L
30 de beldie]dea beald i i L 9 mare]mari L î nsemnînd]însămnănd L 10
veniea]vinie L î nnainte]înnainte- i .AS , înnainti L boerii]bo iarii A L care]
car i i A, cari L trimiş i]trimis A , trimeşi L 1 1 de o parte]di o parti L
sluj itor ime L 12 mare] mari L 13 spătărie ce mari L b oeri i]boearii A
al]a i .A spătăriea2]spătărie L 1 3 - 1 4 boeri i al d o ilea, în spătăriea cea mică
35 domnul cu o m . S 1 4 boeri i]boiar i i A toţi o m . S uşile]om. L, fiind uşile S
toate deşchise] şi toati dişc h i să L , dăşchise S Pe]Pă L ducea]duce L 15
d e ] d i L supţioară]supţiori A S , supt susuori L . î n r i edecaţi]înpeadeacaţi L
fieară]hăară L , fiară S 1 G de p ic ioari ş i dea măin i L feliu ]fel ALS 1 7 d e
p o m p ă ] d i ponpă L la om. S îngenunchet L 1 8 văz ]văd LS 1 8- 1 9 să v ă z
una c a aceasta]una ca aceasta să văz A 1 9 zău]zeu A v i eaţa]viiaţa L
Cela ce]Cel ce S î ntr-a atăta L 20 vreme]vreame AL printr-atîtea] pe
într-a tă ta ( -atăţeaS) AS , pentr-a atătea L atîtea ]a tă ta A fealiuri]fe l iuriA ,
- -
fel L , felur i S de u mblete]d i u mbleti L , de unblete S
42
să te văz aşa dinnaintea mea într-acestaş chip , zău , n-aş fi gîndit. 1 24.r
Staico , răspunse : Greşit sînt mării tale , doamne .
D-zeu m-au dat în mina mării tale ; mila mării tale încă este mai
mare decît greşala mea. Zise domnul Predii din Prooroci şi
5 celoralalţi ca de acestea . Să mai zică e i ceva nimică n-au mai zis,
fără decît : greşiţi sîntem doamne , greşiţi ş i ce va fi mila mării tale .
Zise domnul : Armaş , ia pă dumnealor de-i du în puşcărie ,
unde ş-au gătit, că noi avem altă treabă, să bem , astăzi. Şi-i rădi
cară de- i duseră în puşcărie şi domnul au rămas cu boerii toţi
10 de au şăzut la masă toată zioa pînă noaptea, cu fealiuri de mu
zice , cu tunuri , precum este obiceaiul domn ilor , pentru că să
întîmplase într-acea zi şi nuntă . Î nsă pă acei boeri , Staico cu
alţii , băgîndu-i în temniţă de desupt , unde lăcuesc tîlharii, multă
vreme au trecut pînă a le face divanurile. Un divan l-au făcut
15 domnul in spătăriea cea mare ; alt d ivan l-au făcut în divanul
cel mare . Al treilea divan l-au făcut singuri boerii fără domnul
1 să om. B d inna intea]denna intea A, dinaintea L, înna intea S într-a

cestaş]într-acesta A, într-aacestaş L zău]zeu L 2 răspunsă L d oamne
greşit sănt mări i tale AS , d oamnea greaşit sînt mării tali L 3 Ş i d u m ne-
20 zeu AS d u mnezeu m-au dat î n mina m ăr i i tale om. L m îna]măinile S tale2]
tal i L încă om.S este]iaste A, esti L mai o m . L 3 - 4 m a i mare este S
4 mare]mari L greşala]greaşaala L Z ise]Zisă L ş i Pre d i i ALS d in]de A L ,
ot S 5 celoralalţi]celoralanţi L , c elorlalţi S ca d e acestea]care aceastea
alt A, ca d i acestea L, ca de acestea atun c i ca S ei om. ALS n i m ic ă n-au
25 mai z is]nimic nu mai z isără L, n-au mai zis n im i c S 6 d ec ît]cît A sîntem
d oamne ]sin team doamnea L f i om. L tale ]ta l i L 7 Z ise ] Z isă L ia]ia-i AL
pă]peALS d u mnealor]dumnalorL 8 avem altă treabă ,să t e m astăz i]avem
astăzi altă treabă , să bem S altă treabă astăzi A 8-9 r ă dicară]rid icară S
9 de-i duseră]di-i dusără L rămas cu boerii] rămas n u m a i cu boear i iA c u
30 boerii toţi]c u t o ţ i \boerii S · 1 0 şăzut]şeazut L pînă noaptea]pînă î n
noapte A , p ă r î n noapti L feal iuri]feliuriA, feluriLS 1 0- 1 1 d e muzice]di
. mu zi c i L 1 1 precu m]pe cum S este]iaste A , est i L ob icea iul ]obiceiu l LS
1 2 î nt î mp lase]întănplasiL , întănplaseS într-acea z i]într-aceaea z iA , a trie
za L, î ntr-aceea zi S pă]pe AS , p i L boeri]boeari A , b o iari L Staico]Stai-
35 cu L 1 3 temn iţă]teamn iţ.ă L d e desupt]didea supt L unde H'tcuesc tîl-
har i i om. S 1'1 vreme]vreame A a li fac i L Un]1ntîiu l AL d ivan 1-au ] d i
vanu l auL, d ivan le-au S 1 5 cea mare]ce mar i L alt d ivan]2 . Alt d ivan A ,
A l do ilea d ivan u l L l-au făcut]l-au făcut d o mnul A , Ie-au făcut S 1G
mare ]mari L Al tre ilea d ivan ] 3 . Alt d ivanA, A l triilea d ivanu l al trielea L ,
40 alt d ivan S 1 -au]le-au S singuri boerii] boear i i s inguri A, boerii sănguri L ,
boeri i s inguri S fără d o mnul om. S
1 4-1 6 Grec ianu 52 r . 1 7- r . 2 2 , Radu Popescu 88 r . 32-r. 3 3
43
cu ceealaltă ţară, in visterie jos. Mustrările ce l-au mustrat pe
Sta{cul şi pe ceealalţi domnul şi judecată înfricoşată ce le-au
făcut acestor mai sus zişi sînt cuvinte de minune ş i cu anevoe
a să scrie una cîte una .
5 Dupe ce dar i-au arătat faptele toate îi zicea şi pentru che-
mările de cîte ori l-au chiemat să vie în ţară , dîndu-i ertăciune
şi n-au vrut şi de cîte ori i-au dat p îine dela Sîmbăta, satu
domnului , carele avea în ţinutul Făgăraşului şi arătare cum
dumnezeu i-au dat lucruri înpotrivă , adecă domnul i-au dat
10 piine şi cu ertăciune , iară el arunca cu pieatră şi cu vrăjmăşie ,
pentru care l-au osîndit dumnezeu d e l-au adus supt picioarele
lui ca pre un vrăjmaş , iară el nu avea ce să mai zică, fără cît
blestema pe Costandin Vodă Cantemir şi pe gup�re şti, zicînd
că ei l-au îndemnat şi să ruga domn.u lui să-l erte, că fiind om
15 bătrîn nu va trăi mult şi pentru 2 -3 ani de ce să-i verse sîngele ,
să intre în păcat . Dar ascultare nu i să da.
Pre Prooroceanul aşijderea I pedepsiea, pe Milcoveanul , pe 12411
Haţaghi feliuri pe fieştecarele după vina lui. Insă dela al treilea
divan, ce făcură boerii în vistierie fiind şi vlădica Theodosie ,
20 s-au cunoscut sfîrşitul lor, că adusese vlădica pravila şi au deşchis
t ceealaltă]ceailaltăA, ceealantă L , ceilaltăS vistierieA, vistearieLjos]

g ios L ce l-au ]c i l-au L, ce a u S 2 Staicul]Staico ALS ceealalţi]cee
lanţi L, ceilalţi S domnul]domni A 3 acestor]cestor L z işi]nu m iţi L
s int cuvinti L d i m i nu n i L anevoe]nevoe A , aneavoi L 4 scrie]scrii L
cite]căti L 5 Dupe]După A faptele ]faptili L , faptile S toati L z icea]
zece L 5-6 chiemările A 6 c îte]căti L chemat LS să vie î n ţară]şi
n-au vrut să vie în tară S ertăciune ]ertăci u n i L 7 şi1 o m . S căti L pîine]
pîini L Sîmbăta]S imbăta L, Sănbăta S satul ALS 8 carel e avea]carilea
îl avea L ş i arătare]şi-i arăta A, ş i arăta LS 9 domnul]d-zeu S 10 cu
30 p î ine A iară]iar LS arunca]au aruncat ALS pieatră]peaatră L, pietre S 1 1
care]careleS osî n d it d-zeu]osindit d umnăzeuL p icioarel i L 1 2 pre]peALS
iară]iar ALS n u avea]nu mai avea LS fără c ît]făr d e căt L , făr de numai S
1 3 b lestema]blăstămaL pe1] pre S Cant im ir B L ş i pi L 14 ş i să]ci să ALS
erte] iarteA , erti L 1 5 d e ce om.S să-i verse]să vearse A , să-i versi L sîn
35 gel e]s ingelea L , săngile S 1 6 î ntre]întriL i să da]i s-au dat S 17
Pre]PeA , PăL, Pentru S pedepsiea]îl pedepsiea A, îl peadeps ieL, îl pedep
sea S pi M ilcovanul L 1 8 H aţaghi] Haţag ALS feliuri]fel iuri d e fel iuriA ,
fealur i L , feluriS Dup ă feliuri ad. pedepsindu-iA fieştecarele]fieşte careA ,
fiişticariL, fieşcare S d ela]dinL treilea]trielea L 1 9 boerii]boeari i A ,
40 b oiarii L vistierie]vistearie L Theodosie]Feodosie L 2 0 sfîrşitu l]fărşi
t u l L adusese ]adusease A, adusăsă L, aduse S d eşchis]d işchis L, dăşch is S
1-4 Grecianu 52 r. 17-r. 2 2 , Radu Popescu 88 r. 32-r. 3 3
44
la un loc ş i la un cap unde zicea : Boeriul care va umb la înpotriva
domnului şi a ţ,ării, să-l spînzure şi să-i facă spînzurătorile mai
nalte cu un cot decît ale altor oameni proşti şi i-au dat lui Staico
de au citit capul acela unde ş-au văzut osînda. Deaci i şi de acolea
5 îi rădicară de- i duseră în puşcărie şi preste multă vreme şăzînd
în puşcărie au eşit răspuns dela domnul pe Staico paharnicul şi
pe Preda căpitanul Prooroceanul să-i ducă la Znagov, la mînăs
tire , iar pe Milcoveanul , pe Iacşa şi pe Haţaghi i-au înfierat şi
i-au dat pen tîrg · şi i-au dus la ocnă. Acolo în ocnă un an au
10 şăzut şi i-au ertat , iar pe cei dela Znagov, au trimis pe un Văcă
rescu, slugă din boerii domnului, de i-au bătut pă talp e, între
bîndu- i cu cine au avut înţelegere , socotind că vor fi mai fost
amestecaţi şi alţi boeari din ţară . Ci au mărturisit ei vor şti ş i
cei ce vor fi auzit. Insă n-au trecut vreme multă după bătae , ci
15 au trimis iar pe acel Ianachie Văcărescu}, căpitan de lefecii ş i pă
Prooroceanul l-au trimis la Ruşii-de-Vede de l-au spînzurat la
z ioa tîrgului . Aşijderea şi pe Staico l-au adus într-o noapte în
Tîrgul de afară al Bucureştilor şi l-au spînzurat în mijlocu tîrgului ,
la o zi de tîrg . Acest sfîrşit au luat aceşti boeri .
20 1 unde z icea]unde ( u n d i L) z icea căALS Boeriul ]Boeariu l A, boerul LS

car e ]carele A, carilea L unbla LS înpotriva]în p otr iva ALS 2 ţăr i i]ţă-
r ă i L sp în zure ]spănzurea L sp înzurătorile ]spănzirătorilea L 3 nalte]
înnalti L cot]cocot A decăt ali L, d ecăt l a S altor]ceilalţ.i S proşti]mai
proşti ALS i-au]au L 4 di au cetit L u n d i L osî n da]şi osănda ( os in-
25 da L]ALS Deacii]Dec i i L, D e c i S d i acolea L 5 rădicară]rid icară S
de- i]d i - i L , şi-i S dusără L î n]iar în ALS preste multă]prin mu ltă A L S
vreme]vreame A , vrăm i L şăzînd]şezind L 6 pe Staico]pă (pe L S ) Staico
( Staicu L) ALS 7 pe]pre "S 7-8 m înăst ire]mănăstiri L 8 p e1] pi L
I acşa]Iaşca B şi pe Haţagh i i-au înfi erat şi om . A şi1om. S Haţag LS
30 înfierat]înh ărat L , înherat S 9 pen ]prin S u n an o m . ALS 1 0 şăzut]şezutL
p e cei]pi cei L t r i m is pe]trimes pi L 1 0- 1 1 un Văcărescu ]Enach i Văcă
răscul L , I anache Văcărescu S 1 1 den boeari i A d e i-au]di au L pă]peALS
talpe]talpi L 12 c ine]cini L înţelegere]înţeleagere A, înţelegeri L, i nţele
gire , întru toate răndurile S 1 3 boeari]boiari L , boeri S d in]deA C i]CeLS
35 1 4 vreme]vrea me A , vrea m i L bătae]bătai L 1 5 trirnes L I anach ie Văcă
rescu I ]Enache Văcărescu A, I anach ff ăcăresculL ,Văcărescu I anache S l efe
cii ]lific ii L p rt]pe AL ,pre S 16 Ved e]Vea d i L d e 1-au]şi l -au L 17
z i oa]zio L ş i om. L a dus]dus A noapte]noapti L 17- 18 l a tărgul L 1 8
d i afară L 1 9 luat]luoat A boeri)boeari A , bo iari L
8- 1 0 , 1 6- 1 9 Grl'cianu 53 r . 3-r . 1 1 , Radu Popescu 88 r. 3 3- r . 3 5
45
Iar în anul acesta , mai nainte pînă a aduce pe Staico pahar
nicul , un boeriu anume Dumitraşco păharnicul de la Corbi încă
au căzut in urgiea domnului Costandin Vodă pentru aceasta că
fiind Staico păharnicul în Ţara Moldove i , ne purces la pîră la
5 Odriiu şi mergînd Dositheu, pat5 iearhul de la Ierusalim, din Ţara
Rumînească în Ţara Moldovei" şi avînd Dumitraşco păharnicul
prieteşug cu patriearhul , i-au dat o scrisoare să o ducă la Staico
păharnicul în Moldova , învăţîndu-1 să să nevoească cum ar putea
mai eu de-a-dinsul I înpotriva domnului şi va fi şi el ajutoriu 125r
10 şi peste scurtă vreme va fugi den ţară, de să va înpreuna cu toţi.
Şi scrisoarea o au dat-o j la Staico păharnicul, care văzînd s-au
bucurat şi au pus scrisoarea in pozănariul antiriului şi au purces
de s-au dus la Odriiu . Şi prinzîndu-i /turcii şi dîndu- i în mîinile
boerilor lui Costandin Vodă Brîncoveanul , cum aţi auzit mai
15 îndărăt la istoriea lor, îndată l-au fost căutat p en pozănare de
niscareva scrisori şi lîngă alte scrisori ce avea, izvoadele căr
ţilor ce făcuse la turci şi la nemţi,care le-au găsit la e l , au găsit şi
răvaşu acesta, carele aducîndu-1 la Costandin Vodă ş i văzindu-1
l-au cunoscut al cui este .
20 Ci îndată au poruncit de l-au prins ş i l-au pus la închisoare .
Dar nici aceasta n-au fost pricina închisorii lui numai , ci şi alta ,
1 Iar]Iară L nainte]înna int i L a aduce pe]a nu aduce pe AS , a duci p i L

2 boeriu]boeari A L D u mitraşco păharnicu l om. L 3 urgie L vodă]Vodă
Brăncoveanul L 4 Moldav i i ALS 5 D os itheu ]Dosotheu L,patri�arhul l
25 patriiarh u l L de la]de A I erusal im]Erusal i m L d in]den A , dela S 6
Ro mănească L Moldavii ALS Dum itraşcu L 7 prieteşug]pri iteaşug L
patri iarhul L scrisoari L Staico]Sto ica S 8învăţîn du-l]îndemnăndu-1AS ,
îndeamnănd L s ă să]să A nevoească]n ivoiască L să să nevoească om. S
9 de-a-dinsul]deadănsul L el]ei A 1 0 peste]pisti L vreme]vreame A ,
30 vrea mi L den]din ALS de să va î npreuna]de-1 vor î npreuna A, d i să vor
înpreauna L 1 1 o1om. L o2om. S care ]car i i L 12 ş i o au pus AS po
zănariul]bozănariul A, buzunariul L ,bozunarulS antiriulu i]antearfmhÎ i L
13 d e ] d i L mî inile]mănilea L 1 4 boerilor]boear ilor A , o m . L 1 4- 1 5
ma i îndărăt]nd ărătAS , îndatăL 1 5 istoriea]islorie L 1 5- 1 6 pen pozănare
33 de n iscareva scrisori]de scrisor i ( de scrisori om .L) pen pozănar(buzunari L)
AL, prin bozunări pentru scrisori S 1 6 alte ]alti L izvoadele ]izvoadilea L 1 7
ce făcuse]ci făcusă L neamţi A care]carele A S , carilea L le-au]l-au A şi au
găsit 2A 1 8 carele]carilea L , care S aducîndu- l ]aducăndu-să L văzîn
du-l]văzindu-IL este ]iasteA , esti L 20 poroncit di L '.pus l a închisoare ]dat
t.0 la închisoari L 2 1 ci ş i ]ce ş i S
; ' . .
• , _, ' ' .
46
că el să gătea să fugă în ţara turcească, după cum avea înţelea
gere cu Staico şi muncea să-şi mai adaoge oameni lîngă e l .
Ci avînd o slugă care ştiea ş i turceşte ş i umbla el ş i p ă la
Ţarigrad de multe ori pe la feciorii de domn , mai vîrtos pe la
5 feciori i lui Gligorie Vodă , că cu e i avea Dumitraşco păharnicul
cu noştinţă , au văzut un căp itan de cei de leafă urgisit de domnul
şi socotind că să va alătura l ingă vorbele şi sfaturile lui Dumi
traşco păharnicul, au început a face prieteşug cu el şi de multe
ori la cîrciumă mergea de bea şi să spovedea unul cătră altul ,
-J O pentru care au spus ş i la Dumitraşco păharnicul , sluga lui, cum
au găsit om de treabă , căp itan , care făgădueşte să meargă ş i
s ă veseliră. Î nsă acel căpitan vrînd s ă v i e iar la mila domnului
cea mai denainte , au mers la căpitanul cel mare al lor şi toate
pe amărunt le spunea şi căpitanul mergea la domnul de le spunea .
15 Pe carele îl învăţă să-i zică aceluea, carele au venit de au spus,
că făcînd aceasta, cum s-au căzut au făcut1 şi milă va avea, numai
cum s-au purtat pină acum cu vorbe cu sluga acelui boeriu , iar
tot aşa să să poarte, zicind că va fugi ş i el cu e i pînă va afla vremea
întru carea sau Dumitraşco păharnicul va vrea să meargă sau
20 vreo slugă ar vrea să trimiţă cu scrisori şi atuncea îndată să vie
1 gătea]gătiea A S , gătie L 1-2 înţeleagere]înţeleagirea L , înţelegere S

2 Staico]Staicu L muncea]mu nc iea A S , muncie L să-şi]ca să-şi L adaoge]
adaoga AS, adoogă L 3 care ştiea]cari ştie L turceşte]turceaşte şi gre
ceaşte A , turceşti L şi u mbla ]care umbla A , şi unblaLS pă la]pe la ALS 4
25 di multi oriL de multe ori;p e om.S feciorii d e d o m n ]ficiorii de domnL ,fecior
de domn S p e la2]la ALS 5 feciorii]ficiorii L Gligorie ] Grigorie A L , Gri
gore S e i]el B D u m itraşcu L 6 un ]pe un ALS de cei de leafă ]de-i ce lefi B ,
d i cei d i leafă L urgisit]urgisiţi B de2]diL 7 vorbele ş i sfatur il e ]vorbilea
ş i sfaturileaL 8 face prieteşug]face meşteşugB , fac i pr itişugL 9 multe]
30 multi L cîrc iu mă]crăc i m ă L mergea la c irciumă S merge di bea L spo
vedea]spovidea L cătră]către S 1 0 care]cari L ş i la]şi l u i ALS D u mi
traşcu L 1 1 de treabă]di treaabă L cari L făgădueşte]făgăduiaşte A ,
făgădueşti L 1 2 vesel iră]veasăl i răL d o mnulu i]domnu-său A L , d o mnulu i
său S 1 3 cea]ce L denainte ]dinaint i L mare al]mari a L toate]tot L
35 1 4 p e ]cu S a m ăruntul ALS le1]vorbele l e ALS mergea] mearge A, merge L
d o m n AS de le spunea]de le spune A , di i l i spunea L 1 5 Pe]Pre A
carele]carilea L î nvăţă]invaţă ALS aceluea]acelu i AS , acelue L carele]
care A S , car ilea L , 1 5 aul venit de au]au vinit d i au L, i-au S t6
avea]ave L ' 1 7 cu m]căt L p ină]păr L vorbe]vorb i L acelu i]acestu i ALS
1,0 boeriu]boeariuA, bo iariu L , b oer S iar o m . A LS 18 p oarte]poart iL vremea]
vrea me A, vre a m i L ,l vreme SJ carea]care ALS D u m i traşcu L va vrea s ă
meargă]va m e r g i L 20 vreo ]vreao L ar vrea om. L trim iţă]să t r i
meaaţă L, s ă trimeaţă S atunce L, atunci S
47
să dea veste I domnului ca să trimiţ,ă oameni să-i prinză ducîn- 1 25"
du-se şi să- i caute şi de scrisori , că prepunea a fi şi ale altor boeri
scrisori.
Şi aşa au făcut acel căpitan . Au umblat cu sluga lui Dumitraşco
5 păharnicul pînă ce l-au gătit pă slugă şi au vrut să purcează
şi s-au împreunat cu acel căp itan zicîndu- i că eu iată gata sînt
şi purcez ; mergi şi tu de încalecă şi eşi la marginea tîrgului să ne
i npreunăm. El zise : aşa să fie , <l_p.-ţe_ de_ pl!rcede _şi eu voi veni .
Şi îndată să duse de dete veste domnului de ce să întîmplă
10 şi-i dete îndată cîţiva călăraşi cu el şi merseră unde-şi pusese
sorocul ş i-l găsesc pe feciorul acelui boeariu şi-l luară de-I băgară
în puşcărie ş i-i luară toate scrisorile ce le-au avut lingă dînsul .
O minune ! l n vremea c e prinseră pă fecior c u scrisori, într-acea
vreme veniră şi scrisori dela Odriiu aducînd veste că au prins
15 pă Staico păharnicul ş i au găsit scrisoarea păharnicului Dumi
traşco în bozănariul lui Staico păharnicul. Ci amîndoaă acestea
pricini înpreunîndu-se s-au făcut o minie mare dela domnul
asupra acelui boeriu şi îndată au poruncit de l-au închis nu în
puşcărie , ci la o casă ş i-l păziea Cazacii de lefi. Şi acolo au şăzut
20 pînă au adus pe Staico păharnicul cu ceealalţi în Bucureşti în
1 să de vesti L trimiţă] trimeaaţă L , trimeaţă S ducăndu-să A 2 şi
să- i] s ă A , s ă- i LS caute ş i d e scrisori] caute şi p e e i d e scrisori A , cauti ş i di
scrisori L prepunea] pripunea L, prepune S a f i şi]a-i f i şi L boeri] boeari A ,
boiari L ale o m . L 3 scrisori o m . L 4 u mblat] u nblat L S · D u m itraşcu L
25 5 ce] c i L 6 sînt] s int L , -s S 7 încalecă] încalică ALS eşi] mergi A să
ne] să ni L 8 E l z ise] E i zicea ALS du-te d e purcede] du-te de purceade A ,
du-te purcedi L veni] vini L 9 s ă duse] s-au dus L d e dete] d e deade A ,
d e dedi L , ş i dete S veste] veaste A , veas t i L d e c i s ă L î ntînplă LS
1 0şi-i dete] şi-i deadeA , şi-i deadi L, şi dete S merseră] mearseră A, mearsă L ,
merse S unde-şi pusese] unde puseră A , unde îşi pusăsi L 1 1 şi-l găsesc] ş i
30 găsiră A L S ficioriu l L boeariu ] bo iariu A , bo iari L , boeru S ş i - l luară] şi-l
iau A, ş i- l eu L, o m . S de - l băgară] de-l bagă A , dea- l bagă L , ş i l-au băgat S
1 2 şi- i luar[t toate scrisorile ce le-au]scrisori încă ( încă o m . S)cîteva (cîte LS)
au ALS 13 vre mea] vreame A , vreamea L , vre m e S prinseră] prinsăs i L
p ă ] p e A , o m . LS fecior] feciorul A , ficioriul L scrisori] scrisorile A L într-a-
35 cea] într-aceaea A , într-aaceea L 1 4 vreme] vreame A, vream i L veniră]
vini L dela] di l a L veste] veaste A ,vesti L c ă ] cu mc ă S 15 pă] p e A L ,
p r e S păharn icul o m . A L S 1 5- 1 6 Durnitraşco o m . A 1 6 b ozănariul] buzu
n arul L, b ozunar S C i] Deci S a mîndoaă ] arnîndoî L, arnăndoo S acestea]
aceaslea A, acesti L , aceste S 17 pricin i ] 2 pricini L înpreunîndu-se ] în-
40 preunăndu-sft AS, înprăunăndu-să L rnînie] m inune S mare] mari L 1 8 b oe
riu] boeariu A, bo iariu L, boer S p oroncit di L 19 păzie Căzaci i de leafi
L lefi] leafă AS şăzut] şezut L 20 ceealalţi] ceealanţi L , ceilalţi S
48
temniţă . Ş i după 2 divanuri ce au făcut lui Staico ş i cu ai lui ,
precum s-au zis mai sus , a u poruncit domnul căpitanului celui
mare de Cazaci să ia pe Dumitraşco păharnicul să-l ducă în tem
niţă , să să înpreune cu Staico păharnicul ş i i-au zis să-l lase în
5 z ioa aceea şi noaptea să şază amîndoi la un loc că pohtiea să să
vază unul cu altul ş i să facă sfaturi inpotriva domniei, ci d-zeu
le-au p linit pohta să să vază ; ce sfătuesc acum şi zioa şi noaptea
amîndoi în temniţă cit le place ş i iar să-l ducă cu alai la gazdă.
Şi aşa după cum au poruncit domnul au făcut , că i-au înpreunat
10 şi i-au despreunat iarăşi . Aceasta în ocara lor şi în batjocura lor
o făcea domnul şi în lauda lui că au putut I de au făcut nişte 1 26
'
lucruri ca acestea ş i intru învăţătura altor boeri , ca să nu mai

facă altul ca acestea ce au făcut aceşti boeri. l nsă domnul nici
cum n-au vrut să aducă pe Dumitraşco păharnicul înnaintea lui
15 la divan , că zicea că nu.� mi trebue să-i văz obrazul. Ci au poruncit
de l-au dus la al treilea d ivan ce au făcut vlădica cu boerii în
vistierie lui Staico păharnicul, de i-au pus pe amîndoi în genuche
innaintea adunării şi au poruncit de l-au întrebat ce nevoe au
avut de au umblat şi e l inpotriva domnului cu Staico păhar
20 nicul . El n-au răspuns alt fără cit zicea că vrea să afle cuvinte
dela Staico ş i să spue domnului şi să se arate cu slujbe , dar în
1 temniţă] temniţea L 2] a 2 B ce au ] ce s-au S Staico] Sta ico paharnicul S

2 precum ] pecum S poroncit tot do mnul L celui] cilui L 2-3 căp itanului
de Cazaci celui mare A 3 marea d i C ăzaci să e pă D u m itraşcu L şi să-l
ducă L 4 s ă să înpreu ne] să-1 înpreune AL, să să inpreună S lase] lasi L
·
în o m . S 5 aceea] aceaea A să şază o m . L pohtiea] pohtie L , p ohtiea e i S
6 unul cu altul o m . L do mniei] domnii L , d omnului S du mnăzeu L 7
vază] vazi L ce sfătuesc] ce să sfătuească S zioa] z io L 8 temniţă] team
n iţi L cit l e p lace] căt l e p lăcea AS , căti lea va p l ăce L cu alai] cu ai lui E ,
30 c u alaiu legat S 9 poruncit] pohtit A , p oroncit L înpreaunat L 1 0 dis
preaunat L batjocura] batjocurili L , baj ocura S 1 1 făcea] fecea L di au L
n işti L 1 2 aces t ea] aceastea A boeri] b o iari A 13 acestea] aceastea A
c e ] ci L boeri] boeari A , boiari L 13-14 n-au vrut nic icu m A 1 4 ca s ă
aducă ALS D u m itraşcu L 14- 1 5 la d ivan înnaintea l u i S 1 5 z icea] zice L
35 c ă nu-mi] nu-m i S văz] văd L Ci] Deci S poroncit L 1 6 dus]adus AS
d i l-au dus l a elea d ivan L boerii] boear i i A 16-17 făcut boerii cu vlă
dica Theodosie l u i Staico păharnicul în vistierie S 17 p e ] pi L in
genunche o m . L 1 8 înnaintea] d inna intea L p oroncit d i L ce nevoe] c i
neavoe L 19 de au umb lat] di au înb lat L domnului] domniei A Staicu L
'10 20 alt] nimic L fără cît] făr de căt LS z icea]zice L 20- 2 1 d e la Staico
cuv inte A 21 Staico paharn icul S spue ] spui L şi2 o m . ALS să se] să
s ă ALS arăti L slujbe] slujbă ALS dar] iar S
49
<leşărt le zicea , că nu era de a să crede , ci mai vîrtos îl ocanea
cine auziea cuvintele aceste a ; lui mai cu cinste i-ar fi fost să tacă
sau să zică că au greşit, decît să zică şi să mărturisească el că
au vrut să facă mozavirie, vînzătoriu de oameni .
5 Î nsă după ce i-au pedepsit ş i i-au dus pe la gazdele lor, Staico
păharnicul au rămas în celea � e aţi auzit, iar pă Dumitraşco
păharnicul l-au trimis la Tismana, la mînăstire , de au şăzut
acolo vreun an. Deacii l-au ertat domnul ş i au venit la casă-şi .
Dar nu fieşte cum l-au ertat , c ă după politiceştile pravile îi era
10 vina de moarte , numai avînd frate mai mare pă Vintilă banul ,
care ţ.inea o soră a mumei domnului ş i mult s-au rugat domnului -
·
pentru frate:.Să:U ;- mai vîrtos războlindu-să banul Vintilă, cînd
au şi murit, venind domnul Costandin Vodă să-l vază în boala
lui ca pe un unchiu şi boeriu bătrîn de cinste , i-au zis atuncea :
,.;. mă rog mării tale pentru cel becisnic de frate-mieu, nu te potrivi
(·„1.;)
măriea ta nebuniei şi blestemăciunii lui, ci pentru mine , fă bine
de-I iartă. Şi îndată făgădui că-l va erta. Şi aceasta au fost
pricina ertatului Dumitraşcului păharnicul . (.\1 \„0 ;
, · - · · ·-
l n anul acesta, pă postul cel mare , s-au războlit Costandin

20 Vodă �antemir, domnul Ţării Moldovei ş i a u murit . Moldovenii
car ii era ai - lui Cantemir , au rădicat :Pă:Je
ciorul ·cel mai mic 126�
t deşărt] d işert L l i zice L di a să creadi L crede] creade A c i încă

mai ALS ocăriea] ocărăea A, ocărăe L 2 c ine] cine î i ( îlLS) ALS au
z iea] auz ie L cuvintele] z icănd cuvinti L, cu cuvinte ca S acestea] aceastea A
cinsti L 3 să zică şi o m . ALS m ărturisască L 4 să facă] să să facă AS
mozavirie] el mozavir (mozaviri L) AL, mozavir S şi vînzător S d i oameni L
5 dus] pus S pe la gazdele] la gazda L 6 celea] ceal e A , celi L , cele S
pă] pe ALS Dum itraşcu S 7 tr imes L la2 o m . A m ănăstirea L d i au
şezut L 8 Deacii] Deaciea A , Deaci L , Deci S ş i au] şi ş-au A 9 fieşte
30 cum] fieşcu m AL politicili pravilii L 10 de] di L frat i mai mari L
pă] pe ALS Vintilă banul] banul Vint ilă ALS 1 1 care] cari L soră] sor ALS
ş i mult s-au rugat do mnu lui o m . S 12 pentru frate-său ] p intru frati-său L ,
pe ntru fratele său S 13 venind] v i ind L S să-l] ca să-l A S 13- 1 4 î n boala
lui o m . A 1 4 boeriu] boeari A , boieri L , boer S şi de cinste AS , şi di c instea L
35 atuncea] atunce L 1 5 talc] ta li L c e l becisnic] acel becisnic A L , acest beci ş
nec S de fra Le-m ieu] de frati-meu L, frate al mieu S nu ti L mărie L 16 ne
bu n i i S bleste măc iunii] blăstămăciunii L , b lestemăţ ii S 17 că-l] că L 18
ertatului] ertăciun i i AS D u m itraşcu lui] lui Dum itraşco ALS 1 9 pă] pe ALS
mare] mari LS 20 Cantimir BL Moldovean i i A 21 car ii] cari L, care S
i.. u ai] a L Costand in Vodă Cantimir L răd icat ] ridicat S pă] pe AS , prea L
ficioru l L
1 9 - 2 '1 Radu Popescu 88 r . 36-r. 37
50
al lui Cantemir domn in locul tătîni-său , numele lui Dumitraşco ,
că Antiohie , feciorul lui cel mai mare , era la Poartă.
Şi au făcut cărţi Moldovenii despre partea boerilor şi a ţării
rugindu-se ca să le dea pe Dumitraşco , fecior lui Cantemir Vodă,
5 să le fie domn în locu tătîne-său, marii, micii îl pohtesc, fiind
tată-său bun şi drept ţării. Au trimis cărţile la Odriiu ca să le
dea la viziriul boerii carii era acolo trimişi mai nainte de Can
temir Vodă pentru trebile ţării , au dat cărţile cum le-au fost po
runca , dar nici un folos n-au avut, că Costandin Vodă Brîncoveanu
10 ca aQeas_ta a.şteptînd de mult să vază şi fiind logodită fii-sa Mariia
dupe C ostandin beizadea, feciorul Ducă i Vodă şi vrînd să-l facă
şi domn , nu numai ginere , îndată ce s-au aflat den nişte scrisori
.
a unor boeri moldoveni ce le trimisease din Moldova, carei era
supăraţi de Cantemir Vodă, îndată au chiemat pe patriearhul
15 Ierusalimleanul la curte , că iar venise din Moldova in Ţara
Rumînească. Şi îndată au scris cărţi pă la prietenii lui la Odriiu şi
au trimis călăraşi cărora solie le-au pus trei zile pînă in Odriiu.
1 al lui] a l u iL Cante m i r do mn] Cantemir domnul A, c a s ă fie d o m n Mol

dovii S tătîn i-său ] tătăne-său AS Dumitraşco] Dum itraşcu L , D u mitraşco
20 Cantemir S 2 că Antiohie] că Antohie L, iar S ficiorul L lui o m . L mari L
3 Moldoveanii A d espre] d is pre L b oerilor] boearilor A ţării] ţării lor A,
ţărăi L 4 rugăndu-să A ca om. S să I e dea] să li d e domn L D u mitraşcu LS
fecior] ficioru l L 5 să l i fie L d o m n în locu] domn şi stăpănitor î n loc S
tătîne-său] tătăne-său L , tată-său S marii] că toţi cei mari ş i S 6 ţăr ii]
25 ţărăi L Au] Şi au A Odriiu] Udriiu L 6-7 l e dea] !ea dea L 7 boe-
rii] boearii A , b o iarii L carii] care S trimeşi L nainte ] înnainti L Canti
mir BL 8 treabilea ţărăi L au d at] şi au dat ALS poronca L 9
dar] care S ca] cu B 1 0 aşteptînd] aştepta A să vază] ca să vază LS
logodită fii-sa] logod ită fie-sa A, fii-sa logodiUt S Mariia] Marie a AL , o m . S
30 1 1 dupe] după AL C ostandin vodă be izadea A beaizedea L , b e izade S
ficiorul L Ducăi vodă] Ducăi voevo d , anume Mariea S 1 2 şi1 o m . S
ginere] giniri L s-au] au ALS den n işte] din n işti (n işte S) LS 13 bocri]
boeari A , bo iari L moldoveani A ce le trimisease] c i li trimesăs i L, ce le tri
misese S din] den A carei] cari L, care S 1 4 d i Cantimir L vodă o m . A
35 chemat LS patr iearhu l ] patriarhul A , patri iarhu l L 15 I erusali mleanul]
I rusalimneanul L , I erusalimului S curti L că iar venise] că iară vinisă L
d in] de la A 1 6 Romănească L p ă la] pe la AS , p i b) L prieteni] priea
teni i A, prietini L lui] lor A, om. L 17 cărora solie] cărora soroc A ,
cărora şi soroc L , soroc S trei o m . S în] la L
U 1 - 1 7 Radu Popescu 88 r . 3 7 , 89 r . 1 - r . 6 , Grecianu 51 r . 3-r. 8
51
Acolo găsînd pă Vergo portarul şi pă alte capichihaele au dat
scrisorile şi au mers la caimacanul , prietenul lui Vergo şi dindu-i
în ştire , d înd şi rugăciunea domnului în ştire , care să ruga pentru
Costandin beizadea, feciorul Ducăi Vodă să-l facă domn , pentru
'5 că va să-l facă ginere şi cheltuelele domnii s-au făgăduit că le
va da domnul Costandin Vodă Brîncoveanul. Şi mergînd caima
canul la viziriul
- au nevoit şi au făcut treaba după cum au vrut
domnuTC �standin Vodă şi au ·trimis turc, agă , de au luat pă
fecioru lui Cantemir Vodă , pă Dumitraşco , de-1 duseră la Poartă ,
10 unde era ş i frate-său Antiohie beizadea şi au_ţnbrăcat pă fecioru
.Ducăi Vodă c_u caftan , dindu-i do lllniea la Moldova . Care de
grabă au trimis în ţară ca să prinză pă Bogdan hatmanul , ginerile
lui Cantemir Vodă şi pă Iordache vistieriu, fecioru Cupariului ; I 1 27 '
dară nu i-au putut prinde că mai nainte au avut veste dela Laţ-
15 carachie spătaru , fratele lui Iordache vistieriu , fecioru Cupariului ,
fiind cap ichihaea ş i îndată au pribegit în Ţara Leşască. Iar Cos
tandin Vodă Duca au venit domn cu steag de la înpărăţie în
Ţara Moldovei şi domnie a cu pace ; însă averea lui Cantemir Vodă
1 găsînd] găsind ALS pă] p e ALS p ortarul] postelnicul S p ă2] pe ALS
20 alte] alti L cap ichihae ! e ] cap ichehaeale A, capichihael i L, capetecheha.ele S
2 şi au mers l a ] şi le-au trimis înpreună mergănd la S căimăca mul L prie
tenul] prieatenul A, prietinul L, pr ieten S Vergo o m . S 3 ştire] ştiri L dind
şi]şi dănd şi A , dăndu- i şi L care] cari L 4 Costand in] Costand in Vodă A
beizadea] beaizădea L , bezdadea S feciorul Ducăi vodă ] a l Ducăi A , al Duc ăi
25 Vodă L , al Duch i i S 5 ginere] gineri L cheltuelele] chieltuial elc A , cheltu
iala L, cheltuelile.S domn i i] domniei A că le] că li L 6 d o mn u l om. S
Brîncoveanul] domnul rumănesc (romănesc L)AL mergînd] meargăn d L căi
măcanul L 7 au nevoit] au venit S treaba] treaabă L după] d ipă L, du pe S
8 turc , a:gă] turc ii un agă {după agă ad. mare S) ALS luat] luoat A p ă ] p e AL ,
30 pre S 9 fecioru] feciorul AS , ficiorul L pă] pe ALS Dumitraşcu LS de-1
duseră] de l-au adus L 1 0 unde] undi L frati-său Antohi L beizadea] beai
zadca L, bezdadea S pă] pe ALS ficiorul L 1 1 căftan L dîndu- i] dăn A
domn iea] domnie L Care] Cari L , Carele S 1 2 trimes L prinză] coprinză S
pă] pre A , pe LS ginerile] ginearilea L 13 Cantemir] Costandin ALS pă]
35 pe ALS I ordache] I ordach i L vistieriu] visteriul L ficiorul L Ctipariului L
1 4 dară] dar ALS mai naintel mai î nnaintea L , o m . S veste] veaste A ,
vestea L d e la] di L 1 4- 15 Laţcarache AS, Laţcarach i L 1 5 I ordache]
Dumitraşco A, Iordachi L vistieriu] vistieariu A ficioriul L Cuparului AS
1 6 capichihaea] capichehaea AS şi o m . S pribegit] pribigit L Leşască] Lă-
r.o şască L 17 Duca] daca S ven it] vinit L de la] di la L domn de la înpărăţie
cu steag S 18 d o mn iea] d o mnini L p ace] paci L averea] avearea AL
Cantimir L
1 -1 6 Radu Popescu 89 r . 6-r. 8 , Grecianu 51 r . 8-r. 1 1
52
şi a boerilor lui o cerea în tot fealiul ş i unde o găsiea o lua ş i buca
tele lor le vindea , jupînesele boerilor încă au fost la val , care
ob iceaiu în Ţara Moldovei n-au mai fost, ca să să învăluească
jup înesele boerilor pribegi cu închisori şi cu altele . Iar măriea
5 sa au făcut, însă nu din socoteala mării sale , că măriea sa era un
-
cocon tînăr, ci din îndemnarea boerilor moldoveni .
_Jntl'_- acest an despre primăvară , in gătirea ce făcea turcii de
oaste înpotriva nemţilor, au făcut împăratul turcesc surgun pă
viziriul şi au pus pă caimacanul Mustafa paşa vizir , care era ,_
10 prieten lui Vergo portariul. Ş i fiind gîndul turcilor ca să meargă

in Ardeal pen Ţara Rumînească, au poruncit domnului Costandin
Vodă din .�I'_a _lţufil!!leasg_ă să facă gătire de nişte conace , de)
nişte pesmeduri multe şi să aibă grij ă şi de loc pă unde va băga
turcii şi tătarii in Ardeal . Pentru care lucru cunoscînd domnul
15 stricăciunea şi paguba ce va să vie ţării , viind viziriul cu toată
puterea inpărătească şi hanul Selim Gherii cu toată puterea
tătarilor, au nevoit în tot chipul ca să nu vie , dindu-le bani ş i
alte daruri , dar n-au putut folosi , c i au purces viziriul d e l a Odriiu
1 boearilor A fealiul] fel iu l A, felul LS găsiea] găsie L lua] luoa A 1-2

20 bucatele] bucatilea L 2 le vindea] lea vindi L j upînesele] jupîneasile A ,
giupăneasilea L , j up(inesile S b oearilor A care] cari L 3 obiceaiu] o b i
ceiu LS Moldovii ALS mai om. ALS După fost ad. de cănd pămăntul S
ca să să] ca să ALS învăluească] învăluiască L 4 j up înesele] j upăneasile A ,
giupăneasilea L , p e j upănesile S boerilor pribegi] pribeagilor A , boerilor S
25 altele] altilea L mărie L 5 sa li L măriea sa] om. B , măriia sa L 6
cocon] cucon L copil L înde mnarea] demnarea A b oerilor] unora d in boeari
(boeri S) AS , unor boiari L m oldovea n i A 7 I ntr-acest] Intr-acesta A ,
într-a acest L despre] d isprea L făcea] făce L 8 oaste] oasti L neam
ţ.ilor AL surgu n ] surgh iun A pă] p e ALS 9 pă] p e ALS căimăcanul L
30 paşa] paşii A vizir] vezirul A, veziriu l B , viziriul L care] cari L 10 pri-
eten] prieaten A, prietin L 1 1 pen] prin S Romănească L poroncit L
do mnului] la domnul ALS 12 Românească L ca să facă S gătire] gă-
tiri L nişte om. ALS di conac i L 13 di n işti L pesmeduri] pesmeturi S
multi L şi de loc] şi de olac A pă unde] pe unde A , p ă undi L , burr pe unde S
35 1 4 turcii şi tătar ii] pe turci şi pe tătari A , pe turci şi p i tătari L , p e turc i ,
p e tătari S care] car i i L cunoscînd] conoscănd L 1 5 c e va să vie] c e
vrea s ă facă L , ce v a să fie S ţării] ţărăi L 1 6 puterea] putearea A L
Selim Gherii] S e l e m Gherei hanul A , S ă l i m Gheri i h a n u l L , S e l i n Gherei S
puterea] putearea A 1 6-17 cu toată puterea tătarilor] cu tătari i puterea
�o tătarilor L 1 7 tătarilor] tătărască S nevoit] venit S 18 alti L , altele
din S c i au] ce au L
7-18 Grecianu 53 r. 16- 55 r. 2 7
53
şi hanul de la Crîm şi au venit de s-au înpre tinat la Olteniţă, toate
oştile turceşti şi tătărăşti , dincoace de Dunăre , in Ţara Rumî
nească şi au trimis la domnul de au mers la dînşii ca să să sfă
tuească pentru calea Ardealului. Ci dar acieaş le veni veste dela
5 B eligrad , de la paşa, ca să să lase viziriul de calea Ardealului şi
să meargă de grabă cu oştile la Beligrad să-l mîntuească din mîi
nile nemţilor că l-au încungiurat şi-l bat de multă vreme şi de
nu vor grăbi a veni, cetatea p iere . Făcură sfat ş i lăsară călătoriea
Ardealului şi purceseră in sus la Beligrad , pen Ţara Rumînească
10 pînă la D iiu şi acolea au trecut Dunărea . Domnul ş-au luat zioa
bună I dela viziriu şi dela hanul şi s-au întors în Bucureşti, ţiin- 12711
du-se scăpat de tabără. I ar cînd fu într-o zi, încă netrecut viziriul
cu oştile Dunărea , veni un agă cu poruncă in ceas ce va veni
să-l rădice cu gătire de oaste. Turburatu-s-au domnul , intristatu-
1 .5 s-au boerii, miratu-s-au de nestatorniciea turcilor.
1 ntîi i-au lăsat de au venit la casile lor ş i iar numai decît
să poruncească să meargă la oaste ş i cînd să facă gătire de cele
ce trebuea , să mira , însă de nevoe i-au căutat domnului a purcede
a '.doaă zi cu oştile sale , cu cit s-au putut a să găti. Alelalte gă-
:rn 1 d e s-au] d i s-au L toate] toati L 2 d incoace] dencoace A , dăncoace S

de Dunăre] di Duneari L , dă Dunăre S 2-3 Ro mănească L 3 trimes L
ca să să] să să S 4 sfătuească ] sfătuiască A calea] treaba A C i dar] Ce
dar L acieaş] aciiaş A , acieş L veni] vini L veste]veaste A , vesti L dila L
5 paşa, ca să să]paşa, scriind la vezirul (viz iriu l L , vizir S) să ALS lase vizi-
� .:; riul de calea] lase calea den ( din S) Ardeal AS, lasi calea Ardeaalulu i L 6
să-l] să l e S m întuească] măntuiască A din] den A , de L 6-7 m î inile] mă
n iilea L 7 ne mţilor] neamţilor A , nămţilor L încunjurat AS vre me] vrea
me A , vream i L S a ven i om. ALS p iere ] p i eare A , peeari L Făcură] Deac i i
( d i c i L , deci S) făcură A L S călătorie L 9 purceseră] purceaseră A , pur-
30 ceasă L pen] prin S Romănească L 1 0 acolea] acolo ALS luat] luoat A
z ioa]zio L , şi zioa S 1 1 dela2] di la L în Bucureşti] în scaun în Bucureşti S
1 1 - 1 2 ţiindu-se] ţinăndu-să A , ţi indu-să LS 1 2 di tabări't L fu] au fost A
1 3 cu oştile Dunărea] Dunărea cu oştilea L ven i1] vine A , vini L poroncă L
veni2] vini L , sosi S 14 rftdice ]rădici L, ridice S 1 4- 1 5 î ntristatu-s-au] în-
35 treastatu-s-au L 1 5 boerii] boiarii AL nestatornicie L 16 di au veanit L
casile] casele A , scaunul L de cît] din căt n 17 poronc ească L oasti L
gătire] gătiri L cele] ceale A , cel i .L 18 ce] ce- i L trebue L i-au] au S
purcede] purcea de A , purcedi L 1 9 doaă zi] do oa z i A , doa za L , doa z i S
oştili L sale o m . L c î t s-au] cît au AS, căti s-au L Alclalte] Alalte A ,
r,o Alalii L , Celela lte S
1 -1 9 Grecianu 53 r . 1 6-55 r . 2 7 , 55 r. 2 8- r . 2 9 , 56 r. 5-r. 30
54
tiri, ce mai era , au lăsat pă urmă să Ie facă ş i să Ie trimiţă . Care
mergînd Ia viziriul iar cu rugăciuni pă Ia prieteni s-au scos de
oaste şi au venit Ia scaunul său iară în Bucureşti . Oştile turceşti
dar, deaca s-au apropieat de Beligrad , nemţii nu i-au aşteptat,
5 ci au fugit de Ia cetate ş i s-au dus îndărăt. De ce nimeni nu ştiea,
z icea unii că i-au fost lovit Iăngorea de murea foarte rău ş i fiind
-
jumătate tabăra bolnavă de ini m ă şi de altele boale. Deci vi ind
oştile turceşti grele ş i mult �s�au temut şi s-au dat înnapoi , care
văzînd turcii le părea în chip de izbîndă , ci numai au şăzut
10 turci i la Beligrad de au dires cetatea, că o stricase foarte rău
nemţii şi au trimis şi zaherea într-o cetate a lor anume Timişvaru .
Deacii s-au întors înnapoi pă Ia locurile lor . Atuncea şi pă Tukili ,
craiul unguresc , care era l a B eligrad , I-au luat d e I-au dus l a Ţari
grad , iară oştile le-au trimis în Ţara Rumînească şi pă boeri i lor-
15 să fie supt chiverniseala domnului .
Jri anul acesta au trimis domnul Costandin Vodă Brînco
.
veanul pre fii-sa Mariea cu jupîneasa Stanca, muma domnului
1 pă] pe ALS s ă l e 1 ] s ă l i L t r i m iţă] trimeaţă L S Care ] Cari L 2

rugăc iuni] rugăc iunea L , rugăc iune S pă] pe A , de S prieteni] prieaten i A
. 20 pă la priete n i om. L 2-3 de oaste] din osti L , dela oaste S 3 la scaunul său
iară în Bucureşti] iar la scaunul său la (în S ) Bucureşti AS , l a O ltelţ i , iar la
leat 7 202 în anul acesta domnul Ţărăi Ro măneaşti au vinit la scau nul său
la Bucureşti L 3-4 Oştile turceşti dar] Oştile dar turceşti A , Dar oştilea
turceşti L , Oştile turceşti S 4 deaca] daca S aprop iet d i L neamţii AL
25 aşteptat] deşteptat A 5 c e a u fugit L c etatea L îndărăt] îndărăptu L
n i meni] n i m inea LS ştiea] ştie A 6 c ă i-au fost] cu mcă i-ar fi S l ăngo
rea]boală grea A L , o boală grea S muriea A S , murie L foarti L 7 j u mă
tate] giu mătati L bo lnavă] bolnavi AL, b olnav S ş i de altele boale]de lun
goare ( lungoari L, lăngoare S) ALS D eci] Ş i ALS 8 oştile ]oşt i ALS grele
30 şi multe] grea le (grel e S) multe AS , multi grea li L s-au1] şi s-au L şi s-au dat
înnapoi om. L cari L 9 văzind L şfizut] şezut L 10 turci i ] oştile tur
ceşti ALS dires] dres ALS o om. A str icasă foarti L 1 1 neamţ i i AL
trimes L zaherea] harea A , zaharea L, zahere S cetati L anume om. S 12
Deac ii] Deci LS p ă la] pănă la AS, pără l a L Atu nce L pă] pe A S , p i L
35 1 3 u nguresc] u ngureasc L , om. S · care ] cari L l-au1] l-ao A luat] luoat A
de l-au] d i l-au L 1 3- 1 4 la Ţarigrad] de la B e l igrad la Ţarigrad S 14
iară] iar ALS oştile] oştile l u i ALS tr i mes L Rumlnească] Romănească L ,
Ungurească S D up ă Ro mănească ad. iarnevrănd.ei le-au trimis la Bucureşti S
şi pă] ş i pe A , şi p i L boerii]boear i i A 1 5 c h iverniseala] chevearnisala L ,
1,0 ascultarea S 1 6 tri mes L 1 7 p re ] pe A S , p i L fi i-sa] f.i e-sa A Mari-ea]
Mari e L j u p îneasa Stanca] giupăneaasa Stana L, om. S
1 6 - 17 Grecianu 57 r. 1 8- r . 3 5 , Radu Popescu 89 r . 1 0"r. 16
7 - Istoria Ţării Romjneştl 55

ş i cu boeri mulţi în Moldova de o au măritat după Costandin
Vodă Duca, domnul Ţării Moldovei , petrecîndu-o domnul ş i
doamna, părinţii e i , pînă l a Afumaţi , a cărora j ale de despărţire
nimeni nu poate povesti , iar şi veselie ce s-au făcut în Iaş i , la Mol-
5 dova , c11_rn şp_un cei ce au fos� cîte una, cu anevoe este a să povesti.
In anul acesta au făcut pa D ioniEi� l _patriearh Ţarigradului cu 128'
mijloc� domnului Costandin-Vodă Brîncoveanu, fiind la Ol-
• .... teniţă, văleat 7202 . In an�l -�c(l_sta. domnul Ţării Rumîneşti nici
,
oştire n-au făcut nicăiri, nice valuri multe n-au avut , ci, fiind
10 in scaunul său , au venit doamna Mariea a domnului d in Moldova,
Costandin Vodă Duca, de au văzut pre părinţii e i , pe Costandin
Vodă d in Ţara Rumînească , eşindu-i toată boerimea înnainte la
-�o-Colintina cu toate oştile şi cu mare cinste doamna, mumă-sa, au
eşit întru întimpinarea fie-sa şi au întrat în Bucureşti frumos pînă
15 în casele domneşti , unde s-au înpreunat şi cu tată-său , fiind cu
doamna Mariea şi soacră-sa, doamna Nastasiea, doamna Ducăi
Vodă, muma domnului din Moldova. Şi in Bucureşti au şăzut
2 săptămîni. Deacii iarăşi cu aseamene cinste s-au dus îndărăt în
El'_a_ei , petrecîndu-o pînă la Colintina iarăş . Era ş i boeri moldove-
20 1 boeri] boear i A d e o a u măritat] d i a o-u păritat L , de au măritat S 2

Ţării] Ţărăi L Moldovii ALS petrecîndu-o] petreacăndu-o L 3 părinţii]
părincii L jali d i d ispărţe n i i L 4 nimeni] n iminea S poati povisti L
veselie ] veseliea A S , veasălie L ce s-au] c i s-au L 5 spun ]spunea AL, spune S
cite] căti L anevoe] nevoe A este ] iaste A , iasti L povisti L 6 pă] pe A S ,
25 p i L patr i iarh L , patriearh u l S 7 Costandin Vodă B rîncoveanu ] Ţării
Ru măneşti AS , Tărăi ' Ro măneşti L fiind om. ALS l a O ltenită om. S 8
'
văleat 7 20 2 ] l t . 7 20 2 A L , om. S In anu l acesta domnul Ţări Î Rumîneşti
om. LS 9 n i c i oştire ] n ic i o oştire A , n i c i oşt i r i L n icăiri] n icăiur i L n ice]
nici ALS multi L 1 0 c i fiind în scaun u l său om. S au ven it] ş i viind S
30 doamna Mariea]Mariea A din] d e n A Moldova]Ţara Moldov i i S D upă Mol
dova ad. leat 7202 S 1 0- 1 1 Costandin Vodă Duca om. S 1 1 pre] om. A S ,
pă L 1 1- 1 2 d i n Ţara Rumînească] d i n Ţara Romănească L , Brînco
veanul S 12 eşindu-i ] eşind LS boerimea] boirime L 1 2- 1 3 înnainti cu
toati oştili L 1 3 mari c insti L -14 î nt imp inarea] întămp inarea A ,
35 întănp inarea L S fie-sa] f i i-sa L , f i i-săi S 1 5 casele] casăli L , casile S
domneaşti L u n d i L şi1 om. S Mar ie L 1 6 soacră-sa] soru-sa L Nasta
sie L doamna2] domna L 17 şăzut] şezut L 2 om. S Deac i i ] 18 Deci LS
iarăş om. B aseamene] aseamenea A, asă meanea L, ase mene S c insti L dus
îndărăt] întors îndărăpt L - 1 9 petrecîndu-o pînă l a Colintina iarăş
40 om. L iarăş om. S D up ă iarăş ad. şi înnapoi pînă la locurile lor iarăş
S Era] fiind S boeri] boeari mari A moldoveneşti] moldovineaşti S
1 -5 Grecianu 5 7 r . 1 8-r. 3 5 6-1 9 Grecianu 5 8 r . 3 - r . 2 1 , r . 3 0 - r . 32
56
neşti Vasilie vornicul , feciorul lui Gavriliţă vornicul ş i Vasilie
spătariul, fecior lui Toader vistieriu şi alţii ; era şi jupînesele lor
ş i altele jupînease moldovence şi călăraşi cu căpitani moldoveneşti .
lntr-acesta an turcii au trimis oaste l a B e ligrad ş i într-acest „ 'i' .
5 an Moscalii, Cazacii, au luat cetăţile dela Dogan-Ghecet carii
turcii mai nainte le făcuse cu domnul _rţimînesc Şărban Vodă şi
domnul moldovenesc Duca Vodă. ·:',,; ' .'' .
Vleat 7203 ,'. iarna; au murit înpăratul turcesc sultan Suliman · -1,�7
şi au rădi�at în locu lui pă frate-său sultan_ AP._1:J!.�_ţ şi au trăit __
./
10 şi el ani 1 '.:·După acesta s-au pus sultan Mustafă., nepot lui , fecior
�
lui sultan Mehmet. De la care Suliiman au rămas un copil şi cînd
'
vrea să moară au trimis de au chiemat pe nepotă-său şi n-au vrut

ca să meargă. Văzînd că nu merge au zis cătră ai casii lui : ştiu că
după mine nepotă-mieu Mustafă. va fi inpărat, ci să-i z iceţi că nu
15 mă rog de alt fără cît mă rog să păzească vieaţa copilaşului mieu.
Care aşa au făcut, că aşa î l ţinea în saraiurile înpărăteşti ca pre
al lui copil .
Îndată ce au stătut Mustafa înpărat, au poruncit să să gătească
de oaste . Poruncit-au să vie şi hanul cu tătarii să meargă inpo-
20 triva neamţilor şi s-au făgăduit să meargă e l , capul}ui , înj războiu. t 2s•
1 vorn icul] dvorn icul S ficiorul L feciorul lui Gavriliţă vornicul om.
S fic iorul L 2 era şi] ş i era A S j up î nesele] j upăneasile A , giupănăsilea L
3 altele j up înease] alte j u pănease AS , alti giupîneasi L moldovence]
moldoveance A, moldoveanci L c� om. B moldovineşti L 4 I ntr-a-
25 cest1 LS trimes L oaste la Beligrad] la Beligrad oaste ( oasti L ,om. S) ALS
şi] om.A, ş i iar L î ntr-acesta2 A 5 Moscalii , Cazacii] Moscalii Casaci L ,
Musca l i i Cazac i S luat] lu oat A a u luat c etăţile om. L d ela] d i I a L D ogan
Ghecet] D oganul Ghecet A S , Duga n u l Ghecet L carii] care A, carele S 6
nainte] înnainti L le făcuse om. ALS r u m înesc ] ro mănăsc L Şerban L 7
30 do mnul moldovenesc Duca Vodă] domnul Moldov i i ( moldovineasc L) Duca
Vodă Ie-au făcut AL, DucaVoevod a l Moldovi i le-au făcu t S 8Vleat 7 2 0 3 ]Leat
7 203 A , Let 7 2 0 3 L , om. S Sul iman] Sulii man A 9 r id icat S pă] p e ALS
frati-său L Ahmet] Meh met S t o ;a n i 1 lu n a n ALS acesta] aceasta A S
-
ficiorul L 1 1 D e la care ]De carele A , De Îa car1LSu1 iman LS au ră mas]i-au
35 rămas A 12 a u tr i m is d e om. L chiemat] chemat LS p e ] pre S nepotă-
său] nepotu-său L ca om. ALS 13 Văzînd] Văzi n d L merge] mearge A ,
mergi L către S a i casăi l u i L m ine] m inea L 1 4 nepotă- mieu] neapotu
meu L 15 fără cit] fără deacăt L mă rog om. A păzească] păzască L
v ieaţa] v i iaţa L copilulu i L mieu] meu L Care ] Cari L aşa au] au ş i ALS
�o 1 7 au poruncit] au p oroncit L, ş i a u p oruncit S 1 8 oasti L Poroncit-au L
tătarăi L 19 nemţilor S ş i s-au făgă d u it să meargă e l , capul lu i , î n
războiu om. S D upă războiu ad. în potriva neamţilor (ne mţilor S ) AS
8 - 1 1 Grecianu 6 2 r. 25-r. 2 7 1 7 - 1 9 Grecianu 62 r . 2 7- r . 28
7*
· -', , \.
' "' ' 57
Munciea cei mai mari cu multe feliuri de mij loace să-l oprească
pre el şi numai oştile cu seraschieariu să trimiţă, pe cum şi pină
'
acum ; dar nu vrea şi încă şi cine-i zicea îi era vrăjmaş şi toţi
'
meghistanii au făcut sfat de au pus pe un enicer-aga de i-au zis
5 despre toţi ca să rămăe ş i aşa s-au mînieat cit l-au făcut surgun
şi peste cîtăva vrcame au trimis de l-au omorît . Pe viziriul Mus
tafa paşa încă l-au mazălit şi au pus altul şi au zis că el nu să
?'f . numeşte de acum înpărat , ci -�erd_e ngh€sti ş i cum că va să facă
L
sfîrşit şi acestor războae ce de atîta vreme s-au început şi nu să

10 mai potolesc , ci ori va peri el cu oastea lui toată , ori va bate pă
nemţi şi aşa va avea coneţ şi războiul acesta.
l ntr-aceste vremi , cînd s-au pus înpărat sultan Mustafa , i-au
venit veste de l�_§_a_�� , adecă H io , că l-au luat turcii de la Frînc ,� �
pentru că venise o armadă frîncească în zilele lui sultan Sul iimaii,- :
15 unchiul lui Mustafa, ce au fost mai nainte şi o luase · �_aţ_e_a Saci- '
·
-��aj!,Ji . Iară după ce au stătut sultan Mustafă. înpărat , cum s-a�
-
is mai sus , l-au luat turcii înnapoi , car� 1ucru toţi turcii ţinea
că este norocos, orguliu , înpăratul acesta şi avea nădej de să-i
meargă lucrul to-t înnainte :
"20 Viind vremea oştii au purces cu toate oştile sale spre Be-
ligrad . „ i'
,r � c-v -it'. h !�' �� .;;'i, eo.;:. � 6't c-'; ii.v- :· lr, 2 f'!fn.},
.
.... ./-.. :;·
,_· f,) ;.
,- '( „ '
1 Muncie L I ar cei mai mari munciea S multi L feliuri] felur i LS d i

m ij loc i L 2 pre ] pe AS , prea L oştile] om.B , oştil i L trim iţă] trimeaţă LS
pe cu m] precu m ALS pînă] p ăr L 3 încă ş i ] încă S c ine-i] cini- i L z icea]
25 zice L 4 megh istanii] maghista n i i ALS au făcut sfat de au pus] au vru t d i
a u făcut sfat d i a u pus L en icer-aga]in iccariu aga A , in icer-aga L S d e i-au] d i
i-au L 5 d ispre L ş i om.- S mînicat] măniet L S"1rgun] surghiun A 6
peste cîtăva ] p isti căt iva L vreame ]vream i L , vreme S lr imis] trimis (tri
mes L) acolo ALS 6-7 Pe Mustafa paşa viziri ul L 7 mazilit L şi au pus altu l ]
30 ş i au p u s pe_(Joc-gol) A L , om. S 8 n u meşte ] n u meaşte A , numeşti L de acu m
\ o m . B sesd ,· icecti Gr :'serdenghesti A , serdisceciti B , sărdenghişsti L, serden
gheşti S 9 ş i1 om. L războae] războai L ce] c i AL de] di L vreme ]vrea

me A , vream i L 1 0 c i ] ce L oastea ] ostea L , osteneala S bati L pă om. ALS
nemţi] neamţii A, nămţii L , nemţii S 1 1 aşa va avea] aşa bătăndu-să va
35 Ci S coneţ] sfărşit L 1 2 Intr-aceste] I ntr-aceaste A, I ntr-acesti L vre m i]
vrea L 1 3 veste] veaste A , veasti L d i l a L adică L l uoat A 14 ve
n ise] ve n i A, v in i L armadă] armă S zilel e ] zile B , zil ilea L Su l i man L 1 5
nainte]înna L , dena inte S luase] luoase A , luasă L 1 6 Iar ALS înpăratu ! A
17 luoat A îl ţinea ALS 1 8 este] iaste A , iasti L orgul iu ]ogurliu AL, ughiur
40 l iu S înpăratul]înpăratului S avea]avănd S nădejde ]nădeaj d e A , neadeaj d i L
să- i ] să ALS 1 9 înnainti L 2 0 vremea} vreamea A L oştii] oştilor AL.
om. S cu o i;: . ALS toati L '. oştilea sali L
••••
. j. '
�; '\ ' / �� · :,,...
58
Venit-au şi Selim Gheri i hanul cu tătarii ş i s-au inpreunat la
Beligrad şi făcînd pod peste Dunăre trecură cu toate 9ştile şi
nişte cetăţi ce le luase nemţii mai nainte , 3 , în clipeală le lua .
Nemţii încă avea gătire , dar ş i grij ă avea ş i o tabără ce era
.5 mai mare , unde Duca de Saxoniea era gheneral mai mare , după
el Haizler ghenărariul şi alţii , nu să îndrăzniea a mei;ge la inpă
ratul şi au poruncit şi lui Vetirani ghenărariul , care era în Ardeal ,
să vie cu oştile lui să să înpreune cu toţ i , ca să poată sta înpotriva
turcilor. Şi purcezînd Vetirani au venit şi au tăbărît l ingă Logoş ,
to neştiind de turci unde sînt. I npăratul încă, neştiind de Vetirani
că este la J Logoş , au trimis pă Arnăut paşa cu Arnăuţi şi cu 129'
tunuri să bată acel �ţ�i Logoşul , la care aprop iindu-se văd
oaste nemţească multă ca la zece mii.
Deacii nu îndrăzni să meargă , c i să întoarse îndărăt lîngă o
15 pădure şi trimise de grabă la înpărat de-i dete ştire şi-i zise au să
vie însuş , au să- i trimeaţă ajutoriu , că singur nu îndrăzneşte să
meargă la cetate , că sînt nemţi mulţi şi el face şanţ inprejurul
oştii lui şi şade acolea pînă a doaă zi. Vetirani încă înţelese că
1 Vin it-au L Selim Gherii] Selem Gherei A . S i l i m Gherăi L,Sel e Ghere m S

20 2 p isti Dunări L cu o m . S toati L 3 n işti L le o m . L luase] lu oase A ,
l u asă L neamţii AL nainte , 3] înnainti, t r i i L , na inte , adecă t r e i S lua]
luoa AL 4 neamţii A Nemţii încă avea găt i re , d ar ş i grijă avea o m . L
ce era] c i era L 5 d i Saxon ie L , de Saxon ie S gheneral] ghenerari A , gh i
nărar LS mai2 o m . A mari L 6 el] dănsul L î ndrăznie L merge] mearge A ,
25 mergi L 7 şi1] c i AS p oroncit L Vetirani] Veterani A S , Vitran i L cari L
8 oştilea L l u i o m . ALS î npreau n i L 9 purcezînd] purcezind L Veti
rani] Veterani AS, Vitearan L 1 0 Vetirani] Veterani AS , Vitearan L 1 1
este] iaste A , iasti L trimes L p ă ] pe ALS 1 1- 1 2 ş i cu tunuri o m . A LS
1 2 acel] aceşti L �Q_Ş,tei] !)oşteil!_AŞ1 _c_oşteai L cari L apro p i i n du-să ALS
30 oaste] oasti L, oastea S 13 ne mţeascăTiiămţască L multă o m . A zece
mii] 10 .000 mii L 14 Deac ii] Deci LS î ndrăzn i] îndrăznea�te A, îndrăz
neşte LS întoarse ] întoarce ALS î ndărăt] îndărăp t L 1 5 şi1] ş i - i AL tri
m ise] trimite AS , trimet i L înpăratul ALS de- i ] d i- i L dede]dă AL.S ştire]
ştir i L ş i- i] de- i AS , deci L z ise ] zice AS , z icea L . au] sau A LS 1 6 vie
35 însuş] va î nsoţi A a u ] sau ALS trimeaţă] trimiţă A , tr imeată L ajutoriu]
agiutor L îndrăzneşte] îndrăzneaşte A, îndrăzneşti L 1 6- 1 7 ca să meargă
ALS 17 sint L neamţi AL faci L 18 şi şade acolea] şi aşa d e acolea B , ş i
ş a d i acolea L , ş i şade acolo S d oaă z i ] dooa z i A , doo z a L , doa z i S Veti
rani] Veterani AS , Vitiraa n L înţelese ] înţeleage A , în ţeleagi L , înţelege S
1-19 Grecianu 67 r. 1 2-r. 2 7 , Radu Popescu 90 r. 8-r. 1 8
'59
sint turci acolea aproape , ci încălecă cu puţintei oameni şi mer
seră de-i văzură unde sînt în şanţuri, şi să întoarse iară la tabără
lîngă cetate , făcînd gătire ca să meargă asupra lor, ci nu trecu
vreme multă şi sosi şi înpăratul cu toate oştile . Vetirani văzînd
5 mulţime de oşti s-au!mirat ce va să facă. Oştile celelalte era de
parte , nu era putinţă ca să le înpreune , îndărăt să facă spre Ardeal
nu putea, iară nici nu vrea pentru ruşinea , ci nădăjduind că va
, avea noroc ca şi într-alte războae ce au biruit, mai vîrtos cînd au
·: bătut pă Soliman paşa viziriul în cîmp , turci fiind 80 de m i i
10 . şi el numai cu 12 mii de nemţi.
·
i Ci s-au inşălat săracul, însă tot s-au gătit ş i au dat un războiu

vitejesc cu toată putearea turcească şi 7 ceasuri au ţinut războiul
tot infrîngînd pă .turci şi omorîndu-i , ca nişte vitej i sta încă .
Ci dar înfricoşîndu-i înpăratu pe ai săi că de nu vor izbîndi ii
15 va omorî pă toţi , au dat multe năvăli pînă ce i-au ostenit pe ace i
nemţi şi au intrat cu sabii1e în dînşii ş i .i-au tăeat pe ·toţi, cît şi
Vetirani au perit în războiu vitejaşte. Iară Turcii fără număr au
r peri( --fiis ă izbînda au fost a lui sultan Mustafa. Şi îndată au
·' .
·
A }' ·,
-
"\ ' ' • ·' ' ,-. '
·
· 1 sînt] s int L acolea] acolo S aproap i L încăl ică ALS puţine i AL oa-
20 men i ] omeni L D upă oameni ad. in ch ip d e streaj ă (straj i L) ALS 1-2
merseră]mearge A, mergea L , merse S 2 de-i]de L văzură]veade A, v idea L,
văzu S sînt]era ALS î n şanţuri] î n şanţ AL, şanţul S întoarse] întoarce A,
intorce L iară] iar ALS 3 ca să] să AS acolo asupra lor A 4 vreme
multă] multă vreame (vreami L, vreme S) ALS ş i sos i ] ci sosi A toati L
25 Vetirani] Veteran i A S , Vi tirani L 5 mulţime] mulţimea S de oşti] oştilor S
celelalte]cealelalte A , celelanti L departe]departi L 6 putinţă ]putinţe L , cu
p utinţă S ca să le] să le AS , să l i L înpreune ]înpre u n i L înd ărăt]îndărăpt L
nu putea] n i c i putea ALS 7 iară] iar ALS ruşinea] ruşinea lor L , ruşine S
c i ] ce L 8 noroc] năroc L într-alte ] intr-a alti L războae] războai L 9
30 p ă ] p e ALS Sol iman ] S u l i iman A, Suliman LS cîmp] cănp S 1 0 şi el] iar
e l L c u o m . L neamţi AL 1 t înşălat] înşelat L 1 2 v itejesc] veteajesc L ,
vitejăsc S puterea S 1 2- 1 3 războ iul tot i nfrîngînd p ă turci] p e turci tot
(tot o m . S ) i nfrîngîndu- i ALS 1 3 n işte] n işti L, ş i ca n işte S v itej i]viteaj i A
încă o m . S 1 4 infr icoşîndu- i] înfricoşind AL, înfricoşănd S pe ai] prea a i L
35 de nu !vor] de nu va A , d i nu vor L 15 o morî] o moră ALS pă] pe ALS
multe] multă A, multi L năvăli] năvală A pînă ce] pînă ALS i-au ] au S
osti n it L 1 5- 1 6 pe acei nemţi] pe neamţi (nemţi S) ALS 1 6 sab i ile] sa
hie L în dînşii] într-ănşii ALS tăeat] tăet L 17 Vetiran i] Veterani A ,
Vitiran i L , Vitjlran S perit] părit L v itejaşte] veteaj aşt i L l ară] iar L S
r.o fără] făr de LS
1 1 - 1 8 Grecianu 67 r. 1 9-r. 3 2 , 68 r. 1 - r . 1 3
60
purces de au trecut în Ţara . Muntenească pe la Cerneţi, de s-au
dus pă la Necopoe la Ţarigrad . Şi cu mare pompă au intrat şi cu
mare mîndrie , cu cîteva căpetenii nemţeşti, ce le-au prins in
războiu şi le-au luat du păn cetăţi. I -au pus înainte p ă căpetenii
5 şi cu steaguri iar nemţeşti în mină, însă cu praporii în jos. Deaca
au întrat în saraiuri cu halai mare, fiind mare bucurie la tot
neamu mohametesc, zic că muma j lui sultan Mustafa , muerea 12917
lui sultan Mehmet, de mare bucurie ce avea pentru izbînda ce
au făcut fii-său înpăratu, s-au mirat cu ce-l va dărui să fie de
10 cinste înpărătească Şi n-au găsit- alt fără cit au fost pus de i-au
făcut o za cu p ietri de mult preţ şi cînd s-au înpreunat i-o au dăruit,
zicînd că i să cade să să înbrace cu haină oştească de vreme ce
d-zeu i-au dat noroc de biruinţă şi l-au sărutat.
lntr-acest an, încă nefiind înpăratul purces la oastea aceasta,
15 care s-au scris mai sus , au venit poruncă la domnul din Ţara
Rumînească , Costandin Vodă Brîncoveanu , cu mare grabă ş i
iuţime s ă s ă rădice cu oştile lui s ă să ducă la Cerneţ i , s ă păzească
vadul Dunării care trecea şăici!� cu zaherea şi_ furcatele cu oşti,
cu iarbă şi cu gloanţe spre Beligrad şi munţii să-i p ăzească de
20 1 de au trecut]să să d u c ă şi au trecut L în] pen AL Muntenească] Ro mă-

nească L di s-au L 2 p ă ] pe ALS Necop oe] Nicopoe ALS mari L şi2 om. S
3 mari L cătiva L căp iten i i S ne mţişti L ce le-au] c i le-au A , ce i-au S
4 le-au ] i-au S luat] luoat A du p ăn ] d e pen A , d i pia L , du prin S l-au
pus] şi i-au pus AS , l e-au pus L p ă căpetenii] călări AS, lor L 5 ş i cu stea-
25 guri] şi c u steaaguri L, ş i în măini c u steaguri S iar om.AS ne mţeşti în m ină)
nea mţeşti în m ină L, ne mţeşti S însă cu ] c u ALS prapor i i ] prapure L , pra
p ore S g ios L Deaca] D ic ă L, Daca S 6 saraiuri] sara iu L alai mari L
mari2 L 7 neamul ALS mohametesc] mahometenesc A S , mahom it ineasc L
muerea] muearea A 8 d e mare ] d i mar i L ce avea] ce ave L 8-9 ce au
30 făcut fii-său] fii-său ce au făcut B 9 în păra tul ALS cu ce-l] cu ce L 1 O c in
ste] c instea AS, c insti L fără] făr de L S pus o m . L di i-au L 1 1 p ietri)
petr i L , p i etre S preţ] preaţ i L i-o au] i i-au S 1 2 cade ] cad i L să să
înbrace] s ă să înbrac i L, să înbrace S cu]şi ALS vreme]vreame A, vreami L
1 3 d umnăzeu L noroc] năroc L 1 4 nefiind] fiind ALS în păratul purces)
35 nepurces înp ărat u l ALS oastea] oasti L aceasta o m . A 15 cari L po
runcă] o m . A , p oroncă L din] de l a ALS 16 Romănească L l a C ostan din S
Brîncoveanul poruncă A mari L 1 7 să să rădice] ca să să rădice A , ca să-l
răd ice L, ca să-l r idice S să să ducă] să-l ducă ALS p ăzească] păzască L 1 8
care] carele A , carea L trecea] treace A L şăicile] ş icel i L zaherea] zaharea A L
r.o furcatele] furcati L t 9 ş i cu iarbă AL şi1 om. ALS gloanţe] gloanţă L p ă
zască d i L
1 - 2 Radu Popescu 90 r . 1 5-r. 1 7 ir. - 1 9 Grecianu 6 t. r . 23-r. a r.
61
haiduci să nu facă stricăciune turcilor sau tătarilor ce să ducea
pă uscat la Beligrad.
Venit-au poruncă ca să dea cai , cară, boi înpărăteşti , de care
mare întristăciune era domnului şi tuturor, nu pentru mersul la
5 tabără . atîta, cît pentru că-i scorniea făr-de vreme , că era încă
iarnă. Şi cînd au scos corturile lîngă Cotrăceni şi au eşit cu turcul
care venise să-l rădice şi au mers pînă la corturi întru credinţa
purcederii , ningea foarte . Şi de acolea dela corturi au trimis pă
turcu la Odriiu să dea ştire că au purces domnul la oaste şi au
10 trimis şi caii cei înpărăteşti cu 2 comis al doilea ş i cu sluj itori
de i-au dus la Odriiu , iar carăle şi boii i-au trimis cătră Cerneţi
si domnul s-au întors în BucurestL de au săzut vr-o 2 -3 zile
Încă pînă au făcut Paştile şi mier�u�1�după Paşti au purces cătră
Cerneţi p!_ zăpadă, cu fîn hrănind dobitoacele ; care ajungînd la
_
15 satul domnului, Brîncoveni, au şăzut cîtăva vreme p înă s-au
strîns boerii care era rînduiţi de tabără şi alte oşti şi p înă s-au
făcut iarbă verde , hrana vitelor. Şi iar au purces în sus la Cerneţi,
ţnsă iar încet pentru ca să treacă vremea unor muşte veninate
ce es primăvara la Cerneţ i de fac multă pagubă oamenilor în dobi-
20 toace . Că este între munţii carei tae Dunărea de curmEziş, de ese
la Cladova cetate , I care au făcut-o Clavdie înpăratul şi la Turnul 130'
1 stricăc iuni L du cea] duce L 2 pă] pe ALS 3 Ven i t-au ] Vi n it-au L ,
Venitu - i-:i.u S poroncă L c a s ă dea]să l e dea A S , s ă l i dea L d e care ] d i c a r i L
4 mare într istăc iune] mari str icăc iunea L Lutu lor S 5 atîta] atăt A L , o m . S
25 c i t pentru o m . B că- i o m . L scorn ie L vre me] vreame A, vreami L 6 ş i
om.S l îngă] la L Cotrăcen i ] Cotrăcean i A , Cotrocen i L c u o m . B 7 care]
car i L , carele S venise] v in isă L r id ice S şi au mers ] d e ( d i L) au mers ALS
pînă] pără L După pînă ad. la Cotroce n i L întru] pentru L cred inţa] crea
d inţa L 8 purceder i i ] purceaderii A , purced i r i i L n inge foarti tari L d i
30 acolea d i la L trimes L p ă ] p e ALS 9 dea ştire ] d e ştirea L oasti L 1 0
trimes L c o m is] c o m iş i A , comişă i S a l do ilea] a i doilea A 1 1 de i-au ] d i
i-au L Odriiu ] Ud r i iu L carăle] carealea L , care l e S i-au ] le-au AL trimis]
pornet L , pornit S către S 1 2 şăzut] şezut L 2 - 3 ] 3-t. AS , o m . L z ile] z i l i L
1 3 încă o m . S Paşti l i L mercuri L cătră] către S 1 4 pă] pe AS , p i L
35 hrănind] hrăniea S dob itoac ile S car i L 15 domnului] său ALS Brănco
vean i i A şăzut] şezut L vreme] vreame A , vrea m i L pînă ] ş i pără L 1 6 bo
e r i i ] boear i i A care ]car i i L rînduiţi] orăndu iţi LS de tabără o m . L şi alte
oşti]ş i d i alt i oşt i L 1 7 verde]de ALS v i t ilor L 1 8 treacă]treaa.că L vremea]
vreamea AL muşti ven inati L 1 9 ce es ] c i l i esti L 1 9-20 î n dob itoace ] ş i
40 d obitoacelor A 20 este ] iaste AL între ] într i L carei]care AS , cari L 20- 2 1
d e es e la]dieada A , d e la L , de iase la S 2 1 cetate ]cetatea ALS care ]carea A ,
car i L au făcu l-o] o au făcut AS Clavd ie] Clauvdie A , Clavidie L , C l a d ie S
3 - 9 Grecianu 63 r. 25-r. 2 7
62
Severinului, care l-au făcut Sevir inpăratul , unde sînt şi picioarele
podului lui Traian înpăratul, ce au făcut peste Dunăre , s� . _ve3:�e
că este o pieatră găunoasă a căriea găunoşitura , gura , este rieâgrK;
afumată , ca cum ar eşi un fum d in lăuntru de negreşte mărginile
5 găurilor, iară nu este fum , ci în toţi anii primăvara ese un feliu
de muscă mitiutică , ca-n feliul muşiţii pestriţe şi ca roii iase
multă fără seamă, care eşind din p ieatră asupra Dunării, · multă
să înneacă, că ca un vifor întunecat să porneşte pă Dunăre în jos
şi esă la cîmp , la dob îtoace , pă care le muşcă , le veninează şi
10 ceale mai multe mor. Ci cu fum de tufă de fin îşi păzesc cîţiva
oameni dobitoacele şi pă e i . Că şi oamenii pătimesc rău de muştele
acelea, însă nu mor. Ci pentru acestea meargea domnul încet.
lară deaca au ajuns domnul la Cerneţi i-au venit poruncă
de la înpărăţie să facă cetatea Cladove i , care de cîtăva vreme
15 mai nainte era spartă de nemţi, care întîi cu Vetirani ghenărariul
au venit o seamă de nemţi în zilele lui Şărban Vodă de au trecut
1 Săverinul u i L care ] cari L , carel e S Sevir] Săverin L , Sever S u n d i L

s înt o m . ALS p ic ioarilea L 2 l u i o m . L Traiean A p isti Dunări L să
veade] să văd B, să veadi L, c ă să vede S 3 este ] iaste A , esti L p ieatră]
20 peatră L , p iatră S c ăr iea] căruea A, cărue L găunoşitura] găunăşetură L ,
găunoşătură S este] iaste A , iasti L 4 d in l ău ntru] den lăuntru A d e o m . L
negreşte] negreaşte A , neagreşti L mărginile] marginile AS , marginii ea L 5
găuri lor] gauri i AS , găur i i L iară] iar ALS este] iaste A , esti L ese] iase A ,
iasi L feliu] fel L S 6 mitiutică]m itutică A , m ititică L S pestriţe] pestriţă S
25 ca r o i i] cu ro i L iase ] es i L , ese S 6-7 ca-n feliu l muşiţii pestriţe şi ca r o i i
iase m u l t ă fără s e a m ă o m . B 7 fără] făr d e LS s a m ă L care ] cari L
p ieatra] peatră L , p iatră S multă] multe S 7-8 eşind d in p ieatră asupra
Dunăr i i , multă să î nneacă , c ă o m . A 8 vifor] vihor L întunecat] întunecos S
p orneşte] porneaşte A , p orneşti L p ă ] pe AL în jos pe Du năre S Du nări L
30 9 esă] iase A , es i L , ese S c î mp] cănp u S dob itoac i L p ă care] care deaca A ,
cari deacă L , care dac a S le1] !ea L veninează) înven ineaază L I O cea l e ]
cel i L , o m . S c e a l e mai multe o m . B multi L C i ] Ce L tufă] tufe ALS
păzesc ]păzăsc L cîţiva]căte ceva A, căteva L, c ă te cevaş S 11 dob itoace l i L ,
d ob itoacile S pă]pe ALS o a me n i i]o men i i L muştelejmuştile A , muştilea L
35 acelea] acealea A 12 C i ] Ce L acestea] aceastea A meargea] mergea AS,
merge L 1 3 Iar ALS deaca]decă L , daca S aj uns]agiuns L d o mnul o m . B
i-au ] au ALS 13-14 p oroncă d i la L 1 4 Cladovii ALS vreme] vreame A ,
vreami L 14- 1 5 m a i na inte d e c îtăva vreme B 1 5 m a i nainte] o m . L ,
mai denainte S d e neamţi A , d i nămţi L care]cari L Vet irani]Veterani AS,
liO Vi t irani L 1 6 samă L o seamă d e nemţi o m . S zilele] z i l ilea L Şerban L
·
de au] d i au L
1 3 - 1 6 Grec ianu 62 r. 2 8-r. 3 2 .
pen ţară la Braşov, al doilea prinţipul Badensis cu Haizler şi
Vetirani cu toate oştile nemţeşti au venit de au trecut iar pen
ţară , în zilele lui Costandin Vodă Brîncoveanu , iar atuncea
poruncise turcul să o facă de bolovani de jur înprejur şi îndată au
5 poruncit domnul de s-au făcut rîndueală la ţară să aducă bolo
vani. Şi aducînd au început a lucra la cetate puind 2 rînduri
de bolovani , unul nalt , altul scurt şi pentre bolovani punea
pămîntul care îl scotea din şanţ, că şanţul îl făcea pă din nafară
de bolovani. Şi acolea a şăzut domnul pînă au trecut carăle
10 şi boii de le-au trimis la Beligrad şi pînă au făcut începătură
cetăţii, fiind şi turci i dela Cladova de faţă.
După aceea au venit poruncă , după rugăciunea ce făcuse, să
se întoarcă îndărăt , să meargă la bogazuri, adecă la gurile care
vin din Ardeal în Ţara Rumînească să păzească, să nu vie oştile
15 nemţeşti să strice şi ţara şi marginea Ţării Turceşti după marginea
Dunării şi acolea la loc, la Cerneţi, să lase nişte boeri mari cu
oşti să păzească , care s-au zis mai sus şi pentru lucrul cetăţii şi
ca să trimiţ,ă pesmedul , care să făcuse din porunca înpărătească,
pă Dunăre în sus ; de care foarte s-au I bucurat şi au ales doi boeri 130"
20 mari de i-au lăsat cu o seamă de oşt i, cu căpitani , să fie de
pază , anume Radul stolnicul , feciorul lui Tudor şătrarul din
1 pen] prin S doile L prinţipul] prinţulu i , adecăte prinţep A , prinţip ,

adecă prinţipu S Haizler ] 7amler S 2 Ve tiran i ] Veteran i A S , Vit irani L
toat i L neamţeşt i L d i au trăcut L iar om. ALS pen] prin S 3 z il ile L
25 vodă om. L atuncea] atunce L , atunci S 4 p oronc isă L turcul om. A
de1] d i L de jur om. ALS 5 poruncit domnul] poroncit domnulu i L d e
s-au făcut] de au făcut A L , să fac ă o S rîndueală] rănduială L 7 nalt]
fnnalt L altu l ] u n u l A pentre] p intri L, păntre S 8 pămănt L care
î i] carile î l L făcea] fă ce L pă din nafară de] pe den ( dăn S ) afară de AS ,pi
30 din afară d i L 9 şezut L carăle] carele L 10 de Ie-au trimis] de le-au
trimes L ce le trim itea S Beligrad] Ţarigrad B 1 2 D u pe S aceea] aceaea A
vinit poroncă L rugăciun e A ce om. A făcusă LS 1 2- 1 3 să se] să să ALS
1 3 îndărăt]îndărăpt L să meargă om. L bogazuri] boazuri LS a d ică Ia
gurili L care] carele AS 14 din] den A Romănească L păzească] păzască L
35 oşt i l i L 1 5 neamţeşt i L să strice om. S ş i ţara] î n \ară S Ţării] Ţără i L
după]d i p i L , dupre S 1 6 la loc]Ia u n loc L boear i A să lase n i şte boeri]să
lăsasi n işti boeri L 1 7 să păzească] să fie pentru paza ALS care ] cari L
·
1 8 trimiţă] trimeaţă LS pes medul] pesmetu S cari să făcusă L din] den A

poronca L 19 pă] pe AL D unări L d i cari foarti L boeri] boeari A 20
40 mari om. L samă L cu2 om L căp itan i] căpeten i i S să f i e ] c a să fie A 21
de]di L feciorul lui] ficioriul lui L, sin S şetrariul L
1 - 2 1 Grecianu 63 r . 4-r. 34, 64 r . 2 3-r . 2 7
64
Greci şi R._aQ.ul cliuceriu, feciorul Hrizii vistieriul din Popeşti şi
i-au învăţat şi le-au dat toată isprăvnic iea de trebile ce era acolo,
cum s-au zis mai sus. Şi prin vremea ce au fost acei boeari acolo ,
cetatea o au isprăvit , pesmedul , atita mii de cantare le-au trimis
5 la Beligrad ; unde auziea de hoţi că sînt, trimitea oşti de-i risipiea
şi alte trebi şi porunci , ce era, le făcea, spre folosul domnii şi al ţării.
Deaca acestea au făcut, dînd ştire domnului de cele ce au
lucrat pe acolo, le-au scris domnul ca să să rădice aceşti 2 boeari
mari, să meargă la dînsul unde-l vor afla. Şi au poruncit la banul
10 Cornea Brăiloiu să meargă el să fie acolo în locu acelor boeari cu
căp ifanii din Cerneţi ş i aşa au făcut, după cum le-au venit poruncă.
Cind au fost toamna , fiind la Tîrgovişte domnul şi banul
la Cerneţi , făcînd şi inpăratul izbîndă asupra nemţilor şi vrînd
să vie pen Ţara Rumînească , să treacă la Ţarigrad , trimis-au
15 înpăratu pă un hadăm-saipu care să dea veste ispravnicului
domnului de la Cerneţi să facă gătire d_e venirea inpăratului şi alt
-
turc, agă, au trimis la domnul, dindu-i poruncă şi cum mai. în
grabă să iasă înnaintea înpăratului . I nsă dumnealui banul Cornea
de mare politie ce avea cu tot feliul de neamuri, de limbi , mai
20 vîrtos fiind politic cu turcii , îndată ce au văzut pe musaipul
1 Greci] Greaci L c l iuceriu] crucear A , clucer iul L, clucer S fecioru] fe

c iorul A, f ic iorul L, sin S d i n ] de A, de la S 2 i-au] au L isprăv n icie L
trebile] treab ilea L 3 prin] pen A L , în S vremea] vreamea A , vreame L
b oeari] boeri LS 4 pesmedul] pesmetul LS m i i ] m i e S cantare] căntareA,
25 cantarea L , cantară S le-au] l-au S trimes L 5 undi auzie d i L că
s înt] c ă s - a u i v it ALS trimitea] trimetea L oşti] oştean i A r isip iea] răsi
p iea AS, răs ip i e L 6 şi alti poronci şi trebi L le făcea] lea făcea L, o m . S
d o mn i i ] domniei A L , domn iei l e făcea S şi al] şi a AS şi a ţăr i i o m . L 7
D eaca acestea au făcut dînd ştire domnului o m . L Deaca] Daca S acestea]
30 aceastea A, aceste S au făcut] s-au făcut S d e cele] ceale A, di celi L 8
pe o m .- LS boeari] boiari L , boeri S 9 poroncit L 1 0 el o m . L boear i ]
boeri L , 2 b o e r i S 1 1 cu c ăp itan ii] i a r cu căp itanu l AL Cerneaţi L a u
făcut] le-au făcut AL d u p ă cum] precum AL venit] fost L poroncă L 12
fiind domnul l a Târgovişte A L S 1 3 n e a mţilor A 14 pen] prin S Ro-
35 mănească L Ţarigrad] B e l igrad ALS trimes-au L 1 5 p ă u n ] pe un ALS
hadăm-saipu] hadăm-musiip ( musaip L S ) A L S care să] ca să L , carele să S
veste] veaste A , veasti L 1 6 venirea] vin irea L 17 agă om. L trimes L
d o m n LS D up ă domnu l ad. să iasă de grabă B poroncă L 1 7- 1 8 şi cu m
mai în grabă să iasă] să iasă de grab A , să să de (dea S) d i (de S) grabă LS
�O 18 du mnealu i ] dumnal u i L, o m . S 1 9 d i mar i L feliul] felul L, felu S 20
musaipul ] saipul B
1 - 6 Grec ianu 6� r . 3 1-r. 3 � 1 2 -20 Gre c ianu 67 r . 5-r. 1 1
65 � .„ (; :' _,
tnpăratului hadăm-negru ş i calul avînd la tablă. cu şa şi alţii
fără şale , nimic alt n-au mai căutat , măcar un �ela_m malichim
dela musaip să auză , ci au încălecat pe cal şi au luat crîngul în
cap . Dumnezeu ştie cîte rascuri l-or fi lov.it peste ochi , pînă au
5 eşit cu puţintel suflet. Alelalte ce au avut au lăsat tot la otac ,
de care lucru să mira şi acel om mare cum şi ispravnicul domnului
au făcut aceasta, la carele au eşit căpitanul de Cerneţi Hristodor
şi l-au cinstit şi l-au inblînzit, iar măcar că n-au şăzut banul
de faţă să-l socotească cu ce s-au căzut pe acel om mare , el dar
10 ş-au făcut cinstea singur că au luat un cal dă-i care i-au plăcut
din tablaoa banului şi vreo pungă de bani I ce avea în dăsagi 131r
la otac o au luat.
Acel f eliu p_g _i�pravă au făcut banul Cornea domnului şi
_ _
ţ rii, c are să nu dea dumnezeu s ă facă vreun boeriu altul vreo-

ă
15 dată ca acest lucru , că mare primej die va veni pămîntului sau
domnului ţării, ca să vie un inpărat mare ca acesta atuncea
întîi in pămîn<tul > ţării şi să nu găsească nici conace , nici
domn, nici ispravnicu domnului , care să fie pentru o vorbă, pentru
o călăuză să îndrepteze calea încătro ar vrea să meargă şi să nu
20 t avînd] avăndu-l ALS şi alţii] şi cu a l ţ i i S 2 fără] făr de S şale] şali L

n-au] n-am L selam malichim] salamalichim L , silam S 3 de la] d i la L
ci at ] ce au L încălicat ALS luat] Iuoat A r, Dumn ăzău L ci te] căti L
rascuri] hrescuri L fi] i L peste] p isti L şi pînă L ::i puţintel] puţin AS,
p u ţ inel L Alelaltel Alaite A , Alti L , C elelalte S au lăsat tot] toate ( toati L)
25 le-au l ăsat AL, le-au l ăsat toate S 6 d e care] d e cari L mare ] marea L
şi2 o m . ALS 6-7 au făcut aceasta ispravn icu l domnu l u i L 7 care le]
care A S , cari L Duvă eşit ad. la A căpitanul] căp itan i i B Hristodor] Hris
toodur L 8 că] căci L şăzut] şezut L 9 mare] mari L 10 ş-au] s-au A
c instea] c inste L s ingur o m . L luoat A d ă- i ] au doi A L , d o i B care] cari L
30 t 1 d in] den A vreo] vreao L avea] ave L t t- 1 2 în d ăsagi la otac] în desagi la
otac AL, la otac în d ăsagi S 12 luoat A 13 Acel] Acest S fe liu] fel ALS
d e ispravă] d e ( d i L) isprăvnicii ( isprăvnicie LS) ALS şi om. B 14 ţării]
ţără i L care] cari L dea] d e L d u m n ăzeu L să facă] vreaodată să facă L
vreun] vrea un L boeriu] boeariu A, boi ari L , boer S altul] sau altu l S 1 4- 1 5
35 vreodată o m . L 1 5 mari primej d i i L veni] vini L 1 6 ţării] ţărăi L
acestal acela ALS 1 6 - 1 7 atuncea întîi în pămîntul ţăr ii] în pămăntul ţări i
atuncea întăiu A L S 1 7 ş i s ă ] să S găsească] găsască L n i c i conace] n i c i
un conac L 1 8 care] c a r i L 1 9 o călăuză] u n călău z-Ioc AL, u n călăuz
locu l u i S îndrepteze] îndrepteaze A , îndreptezi L încătro ]încătrău A , înco-
40 tro LS ar vrea] ar avea B , om. L să meargă] mergi L
1 - 1 2 Grecianu 68 r . 1 7-r� 3 6 1 3- 1 9 Grecianu 6 9 r . 1 - r . 8
66
facă rău sau domnului sau ţării (minune mare să să ţie ) . l nsă
trebueşte să să ştie că două lucruri au astupat întîmplările aceste
rele de n-au venit : bunătatea şi b lîndeţele inpăratulu i şi bună
,
chiverniseala domnului ţării. Că înpăr_at!-1 fiind bun n-au cercat
5 ca un tiran să poruncească să adu ca şi de cele ce nu să află in
pămîntul ţării , ci mai mult decît fîn ş i lemne nimic alt n-au
mai cerut . Chiverniseala domnului aceasta au fost , ce s-au zis
mai sus , că deaca au auzit că vine înpăratul şi banul au fugit,
care au fost ispravnic şi cunoscînd că nu va veni la lucrul bun
10 aceasta ce au făcut banul , îndată au trimis alţi boeari, pe Cara
manlăul postelnicul pentru�ă , pă Bunea armaşul , pă Mihai
postelnicul Corbeanu, pă Pătru căp itanu de Obedeni şti ind căile
într-acolo. Şi i-au învăţat podurile să facă, lemne şi fîn să aducă
pă la conace şi foarte de grabă ajungînd , au făcut porunca ş i
15 s-au înblînzit lucrurile , iar domnul rămîind pă urmă vr-o 2 - 3
zile să sfătuea totdeauna să meargă , oare să nu meargă . Şi era
la indoeală. Cei mai mulţi , ce nu-i ajungea m intea să socotească
1 ţării] ţărăi L mare] mari L 2 trebueşte] trebue A, treabue L, om. S

ştie] ştii L două] doî L întîmplările] întănplările S 2-3 aceste rele] aceastea
20 reale A, acest i r ă i i L 3 di n-au vinit : bu năta t i L blîndeţele] b l ăndea
ţile A, b l ă ndeţilea L, blăndeţ ile S bună] buna AS li chiverniseala] chi
verniseală AS , chevernisala L domnului] a domnului AS, al d o mn u l u i L
ţăr i i ] ţără i L n-au cercat] au cercat A 5 poroncească L de cele ce] de cea l e
ce A , d i c e l i c i L , d e celelalte ce S 6 ţărăi L c i ] şi S decît] de AL ş i ]
25 d e A l e mne] leamne A , leamn i L n i m i c alt] nim ică a ltă L , a ltu S 7 Che
vernisala L 7-8 C h iverniseala domnu l u i aceasta au fost ce s-au zis mai
sus o m . S ce ( c i L) a m zis mai sus aceasta fost AL 8 că deaca] că dacă L,
iar domnul daca S vine] v i n i L banull !:anu l , ispravnicu l l u i ( lu i
o m . L ) A L , ispravnicu l u i S 9 care a u fost ispravnic o m . ALS v i n i L
30 la o m . A 1 0 ce au făcut] ce au făcut-o L , ce o au făcut S trimesL b oeari]
boeri LS 11 postelnicu l ] postelnicul C orbeanu L p ă2] pre A, p e L, i S
1 1 - 1 2 M ihai pos teln icu l C orbeanu] Mihai postelnicu l , pe Corbeanu B 12
posteln-icul o m . L pă] pre A , p e L S Pătru] Petre S Petru Corbeanu l d i
Ob ideani L Obedeni] Obedeani A ştiind] fiind B 1 3 p o durile] pădu
35 rile A, o m . S leamne A , leamni L aducă] ducă ALS 14 p ă la] pe la ALS
c onac i L foarte de grabă] foarti di grabă L, o m . S ajungînd o m . B s-au făcut S
_ poronca L 1 5 lucrurile s-au înblănzit S 1 5- 1 6 p ă urmă vr-o 2-3 zile] vreo
2-3 z ile (zilea L) în urmă ALS 16 să meargă] oare să meargă AS, oari c i
să facă să meargă L oare] or L 16-17 Ş i era l a îndoeală o m . S t7
�o îndoială L Cei] C i S ajungea] agiungea L ce n u - i ajungea m intea să
socotească om. S .
7-20 Grec ianu 6 9 r. 9-r. 3 0
67
mai departe lucrurile cele viitoare , z icea să nu meargă, cu de acest
feliu de, socoteale : că turcii sînt minioşi pentru fuga banului
şi viziriul nu-ţi este prieten bun şi dar de s-au găsit la Vetirani
niscare cărţi trimise de aici şi vor cunoaşte lucrurile noastre
5 pentru care te va opri şi te va mazăli. Insă nu era sfat bun acesta.
Iar alţii l-au sfătuit să meargă , că cu mergerea sa toate să vor
potoli, orice mînie ar fi, tocma şi cărţi de vor fi prins , le vor
ţinea mincinoase mergînd faţă cătră faţă şi obrazul ce să vede
este farmec. Şi de vei avea vrăjmaşi,-iar sînt Ş-(prieteni, care vor
10 grăi bine . Văzindu-te că ai mers , toată ţara este odihnită , I nici 131v
un rău nu va păţi. Şi nădăjduind şi măriea ta să te întorci cu slavă
şi cu cinste în scaun, iar nemergînd cînd te chieamă şi făcînd ş i
banul ceea c e au făcut, cîte vor zice vrăjmaşii minciuni d e măriea
ta , toate vor să le crează, ca cum ar fi adevărate şi atuncea şi de
15 măriea ta rău, că te vor mazăli şi de ţară rău, că o vor rob i , şi-ţi
vei p ierde şi sufletul după altele . Însă sfatul acesta l-au ascultat
şi au purces de olac de s-au dus de au trecut Oltul, J iiu şi dincolo
1 ma i departe lucrurile cele v iitoare o m . S dipart i L cele] cea le A, cel i L

vi itoari , z ice L cu de] c ă de B , c u d i L 1-2 c u d e acest feliu d e socoteale
20 om. S 2 feliul fel AL d i socoteli L 3 este] iaste A, esti L prieten] priea
ten A, prietin L . de s-au] di s-au L Vetirani] Veterani AS , Vitirani L 4
n iscare] n iscari L , n iscarva S tr imise l trimesi L d i a ice şi să vor cunoaşti L
n oastri L 5 ş i tel te A , t i L mazili L era bun sfatul acesta L 6 că cu
mergerea ] c ă cu meargerea ( mergire L) AL, că mergănd S sa o m . S toati L
25 7 oriei măn ie L orice mînie ar fi o m . S de vor] de ar LS 7- 1 0 Ie vor ţinea
mincinoase mergînd faţă cătră faţă şi obrazul ce să vede este farmec . Şi de
vei avea vrăj maş i , iar s înt şi prieteni care vor grăi bine o m . L 8- 1 2 cătră
faţă şi obrazul ce să vede este farmec . Şi de vei avea vrăj maş i , iar sînt şi
prieten i care vor grăi bine . Văz i ndu-te că ai mers , toată ţara este o d ihn ită ,
30 n ici un rău nu va păţi. Şi nădăj duind şi măriea ta să te î ntorci cu slavă şi
cu c inste în scaun om. S 8 mergînd] fiind S vede] veade A 9 este] iaste A
prieateni A 1 0 b ine] b inele A Văzîndu-te] Ş i văzăndu-te (văzindu-te L) AL
este] iaste A, esti L 1 1 nădăjdu ind] nădăjduit A, nădăjdu indu-te L mărie L
să ti L 1 2 cinsti L cînd o m . B ti eh iarnă L făcînd] au făcut A 13
35 cîte] căti L z ice l zici L c ite m inciuni vor z ice S menc iun i di mărie L 1 3- 1 4
de măriea ta, toate v o r să Ie crează ca cum o m . S 1 4 toati L crează]
crăază L fi] sănt toate S adivărati L atuncea] atunci A , atunce L 1 4- 1 5
atuncea şi de măriea•ta rău , că o m . S ş i d i mărie t a rău v a fi L 1 5 te
vor] ti vor L mazili L ş i d i L rău] iar va fi rău L ş i de ţară rău că] şi
r.o ţara S 1 5- 1 6 ş i-ţi vei] ş i ţi-i L ş i-ţi vei p ierde ş i sufletul] şi sufletul î l vei
pune S 1 6 p ierde] p iearde A , perd i L după a ltele] după altili L , o m . S
sfatul] fatul L 17 di olac L de s-au dus] de se-au dus A , d i i-au L , om. S
d i i-au trecut L J iiul ALS dincolo] dăncolo S
68
de Jii s-au inpreunat cu înpărăţiea. l nsă întîi numai cu Vergo p ă
harnicul şi cu comisul cel mare şi cu alţii 2 -3 au fost , cînd au
mers la viziriul şi cu groază . Î nsă ce să facă, au mers . Cum l-au
văzut viziriul ş-au schimbat faţa şi ca un ceas n-au vorbit. I ar
5 după aceea au zis : f)ysi:\.z. ghie liur, cum nu asculţi porunca de n-ai
venit innaintea inpăratului ce acum întîi au venit pen ţara ta şi
altele. Domnul încă au zis că ascult porunca, numai cale depărtată
fiind dela Tîrgovişte, cu aceea s-au făcut oarece zăbavă , iar nu
va fi nici o l ipsă , că toate ce va fi porunca înpărăţiei să vor face
to şi s-au rugat să-l erte şi l-au ertat de aceea. Şi l-au rînduit de
mergea înnaintea înpăratului lingă toiuri povaţă cu vr-o 30-40
de oameni , iar tabăra osebită mergea. Cînd era la conac ş i sta
oastea de făcea halai, cind Întra înpăratul în corturi, domnul
descălica şi îngenuchea şi cînd trecea inpăratul să pleca cu capul
15 la pămînt. Aşa-1 învăţa cei de lingă inpărat, iar oamenii domnului
sta tot călări , apoi încăleca şi domnul şi să ducea la otac. D e
acolea poamele , pesmezii cei cu apă de trandafir ş i cu moscos
făcuţi şi struguri şi altele ce socotiea domnul nu mai sta de a să
trimite la unii şi la alţii, in tot ceasul şi în toată vremea . _Q11lbeIJ.ii
20 cei roşii nu să vedea că-i trimitea pentr-ascuns . Aşa ş i intr-acestaş
1 de J i i] de Jiiu AS , di J i i L înpărăţie L întî i numai] numai întăi S

2 mare] mari L au fost] boiari mari ce au fost L 3 şi cu] cu S ci să L
4 ca la un ceas L după] dupe S . 5 aceea] aceaea A au z is] i-au z is AL
D iisăz] D iisiz ALS ghieaur] ghiaur A , gheaur LS nu asculţi] n-ascu ltă AL
25 p oronca L de n-ai] de ( d i L) n-au AL o vinit L cel ci AL întîi om. L
pen ţara ta] în ţara lui ALS 7 altele] altile L ascult] ascultă A p oronca
înpăratulu i L 7-8 cale d epărtată fiind] cale d iparti fiind L, este calea d e
parte S 8 oarece] oarice L , oareşce S 9 l ipsă] l ips i L toati L poronca L
în părăţii LS vor] va S fac i L 1 0 erte] iarte A , erti L de aceea] de acealea A ,
30 d i aceea L 1 0- 1 1 orănduit d i merge L 1 1 înnainte L toiuri] tu iuri L
povaţă] cu povaţă ALS vr-o] vreao L 1 2 di oameni L tabăra] tavărăra A
oseb ită] osebit A , osăb it L mergea] merge L şi o m . L 1 3 de făcea] d i
făce L halail allaiu L 14 descălica] descăleca AS, discălica L şi îngenu
ch iea] di îngenunche L trecea] trece L 15 di lăngă L 16 tot o m . S in-
35 călica A ducea] duce L 1 6 - 1 7 De acolea] Di acolo L 17 şi pesmezii S d i
trandafir L moscos] mosc L 1 8 altile L socotie L 1 8- 1 9 de a să tri
m ite] d i a s ă trimeti L , de trimitea S 19 tot ceasu l] toate ceasurile S vre
·
mea] vreamea A, vreme L 1 9-20 Galbenii cei] Galben i di c e i L 20 nu
să] şi nu să ALS vedea] vide L că-i trimitea l că să trimitea ( trimete L) ALS
40 pentr-ascuns] pentr-a ascuns L, printr-ascuns S într-acestaş] într-acesta A ,
într-a acesta L
1 -20 Grec ianu 69 r . 2 2 -r . 3 4 , 70 r. 1-r. 4 , 7 1 r. 1-r. 1 1
69
chip au mers domnul pînă l'a marginea Dunării, unde s-au pus
înpăratul in caic şi de acolo din caic au scos un caftan şi l-au
inbrăcat la uscat şi înpăratul au purces spre Necopoe pă apă.
Iar domnul au încălecat şi c u toată cinstea I lui au purces spre 132'
5 Brîncoveni ; dela Brîncoven i au venit in Tîrgovişte .
· r Într-această vară ce au venit domnul dela Cerneţi, cînd î l
slobozise turcii să să întoarcă pe la gurile ce v in d in 1 ara Un
gurească şi plaiurile să le păzească de nemţi, să nu v'ie in ţară ,
viind şi la Tîrgovişte domnul , au trimis un paharnic al doilea,
to anume Ghinea , de au adus < CU > scîrbă foarte mare pe Costandin
cliucerul Ştirbei şi l-au închis , nu fără pricină . Ci trimiţîndu-1
domnul de cîteva ori peste Olt cu seama haraciului, cînd era
la curte boeri şi fiind el call,l lung la unghii, din feliul Ştirbeştilor,
au luat de la ţară cite cev'�-·Ş i despre domnie au ascuns .
15 Deaci domnul mergînd în vara aceasta către Cerneţi, la toate
conacele veniea la divan, la domn , oameni de să jăluea de luările
acelea arătînd şi scrisorile acestui cliucer Costandin.
Domnul căuta la catastişăle visterii care le didese el mătci
şi nu să găsiea scrise multe sate , mulţi oameni de la care luase
20 1 marg-ine Dunării u nd i L 2 în ca ic] în clic L, un caic S şi de a colo d in
caic o m . LS din] den A au scos] şi au scos la uscat S căftan L 3 la
uscat o m . S spre Necopoe pă apă] pe (pre L) apă spre (la S) N icopoe ALS
4 încălecat) î ncăl icat A, încăl icat pre cal L c instea ]cinste L 5 Bră ncovean i A
de la Brîncoven i] o m . A , de la (din S\ Brăncove n i LS au venit] şi au venit A ,
25 au vinit L 6 vin it domnul d i la L 7 slobozisel slobozisă L 8 să li pă
zască L de nemţi] de neamţ.i A, nemţii S, o m . L 9 viind şi] viind A L ,
f i i n d S la Tîrgovişte domnul] la Tărgovişti L , d o m n u l la Tărgovişte S tri
m is ) trimes L, trimis întăia S 1 0 di au L cu o m . B foart i mari L 11
cliuceru l] criucearul A , clucerul LS Ştirbei] Ştir beiu A S , Ştir bii L ş i l-au ] d i
30 l-au L fără] făr de S trimiţ indu-1] trimeţind L 1 2 domnul om. L că
t iva ori p isti Olt L seama] samă L haraciulu i] cu harac iu l AL, o m . S 1 2- fi!
cînd era la curte boieri o m . S 1 3 curte boeri] curte boear i A , curti boer i i L
el o m . ALS cam] can A L , ca un B lung] Junghi B la ungh i i o m . A feliu l]
felul L, felu S Ştirbeşt ilor] Ştirbeilor S 1 4 luat] luoat A de la] di la L
· 35 cite ] căti L despre] dispre L ascuns] scos L 15 Deaci] Deacii A , Deci LS
mergind o m . L în vara aceasta către Cerneţ.i] către Cerneţi învăţa aceasta B
cătră A toati L H \ conacili L veniea] de ven iea B , v i n i e L la domn
o m . A oa meni) o menii L d e să jăluea] de jeluea L de luările] de luoările A ,
d i lucrurile L , de luorăle S 1 7 acelea] acealea A , aceli L acestu i] acestue L
40 c l iucer) cruceariu A , cluceri L , clucer S 18 I ar domnul S căuta l căutănd S
catas tişăle] catastisul L , catastih S visterii] vistier iei A care] cari L le d i
dese] le (le o m . L S ) didease ( d idesie L , dedese 8) A LS el o m . L mătci] metc i i L
1 9 nu să] nu ALS găs ie L scrise multe sate] multe sate scrise (scrise
om. S) AS, multi sati scrisă L de la care ] d i la cari L luase]luoase A, luasă L
1 - 5 Grecianu 7 1 r . 12-r. 2 7 , ?2 r . 1 - r . 4
70
bani. C i domnul le lua răvaşele de le ţinea, care era cu iscălitura
acelui boeariu şi au tăcut pînă au mers la Cerneţi.
Acolo şi mai multe boclucuri de acestea eşiea la meidan , care
socotindu-le domnul au făcut vreo pungă de bani, pentru care
5 au poruncit caimacanilor dela Bucureşti să-l chieme p ă cliucerul
Ştirbei să-i zică să dea banii, să-i întoarcă săracilor, că de voe
nedîndu-i, va să-i dea cu ruşine . Şi l-au chiemat caimacani i şi i-au
zis. El au tăgăduit că nu sînt nici unile de acestea şi nu va da
nici un ban, neştiind iscăliturile lui că sînt strînse în mina domnu-
10 lu . Şi încă au zis cătră caimacani · că domnul i i este şi pîrîş şi
judecătoriu. Caimacanii au scris domnului, domnul auzind s-au
turburat foarte , însă, fiind blînd si ră.bduliv au răbdat pînă ce au
venit la Tîrgovişte şi �imis , cum s-au zis mai sus ,
de l-au adus din Romîneşti. Şi au strîns domnul divan de boeri
15 şi l-au adus şi pă el la d ivan. Şi au zis domnul : C luceriu , cînd
te-am trimis în ţară cu slujbe , fiind cu boerie , dreptate am poruncit
să faci, au nedrepate şi j afuri? El zise : Ba dreptate ai poruncit,
mărie a ta, să fac. Şi începu a să îndrepta din cuvinte , iară domnul
1 bani] el ban i S Ci do mnul le lua răvaşăle ]le lu oa răvaşăle domnul A, Ci

20 d o mn u l l i luasă răvaşilea L, C i d o mnul lua răvaşile S de le ţinea] o m . A, di
lea ţinea L care ] cari L 2 acelu i] acelor ALS boeariu ] boeari A, boer i LS
3 boclucuri de acestea ]de aceastea ( ca d i acesteaL, de aceste S) boclucuriALS
eşiea] eşie L , eşind S meidan] medean L , maidan S car i L 4 socotin du- le}
socotindu-se B , socotindu-să L a u făcut]făcea S d i bani L pentru care om.S
25 5 au poruncit] au poroncit L, poruncit-au S caimacamilor S dela Bucureşti
om. B să-l chieme] să-1 (să S) chieame ( chemi L, chem e S ) ALS pă c l iuce
rul] p e crucear A, pi clucerul L , pe Costandin clucerul S 6 să dea] să-i
(să L) dea AL, o m . S banii o m . S să- i întoarcă] să î ntoarcă banii S 6-7 de voe
ned îndu- i ] 1di voe nedănd L, nedăndu- i de voe S 7 ruşine] ruşini L Şi l-au
30 chiemat ca imacanii] Şi l-au che mat căi măcanii L, caimacanii l-au chemat S
8 El au tăgădu it] o m . B , el au găndit S sînt]sint L de acestea] de aceastea A ,
d i acestea L , ca acestea S 9 neşti ind] că ştiind A c ă sînt strînse] că s int
strănsă L , căte sînt S în mîna] în sănul ( sinu l L) ALS 1 0 cătră] către S fi
-
o m . L este] iaste A , esti L şi2 o m . S şi3 o m . LS 1 1 auzind o m . S 1 1- 12 s-au
35 turburat foarte] s-au turburat foarti L, foarte s-au turburat S 12 şi blănd A
ş i răbdu liv]şi răbdătoriu L , o m . S 13 vinit L Tărgovişti L de acolo] d i aco
lea L, de acolea S trimes L 1 4 de l-au] di l-au L, l-au S din] den A, di la L
domnul d ivan de boeri] d ivan boear i i cu d omnul A, d omnul d ivan dea bo
iari L 15 adus]dus L pă]pe ALS Şi au]Şi i-au ALS cluceriu] criuceariu A , clu-
'O ceri L , clucer Constand ine S cind o m . S 1 6 trimes L în ţară o m . L slujbe)
s lujbă L cu boerie] în b o irie L dreptate] dreaptat i L au p oroncit L 1 7
au]ori S nedreptate) neadreaptati L z ise] zisă L El zise om . S Ba dreptate}
dreptatea L 1 7- 1 8 poroncit mărie L 18 din ] den A cuvinti L iar ALS
8 - Istoria Ţării Romtneştl 71
zise : Dar acestea ce sînt? Şi scoase hîrtioarăle cu iscălitura lui şi
la dede la B-�<!p.l �Jiuceru_l , fecioru Hrizii yis.t_i erul din Popeşti
să le citească. Şi să sculă Rad ul cliucerul de unde şădea la divan ş i
- --
le liÎă dTn m îna domnului şi începu a citi şi a arăta clucerului
5 Costandin iscăliturile lui, care , deaca au văzut , au rămas înghieţat.
Î ncepu a zice că pentru cheltueala, căii şi a feciorilor au făcut. I 132„
Şi un covor şi nişte tipsii şi tingiri ce au fost luat mită de au făcut
nedreptate săracilor , zicea că le-au dăruit mînăstirii Strehaii.
Domnul zise : Auziţi boeri, cu j afuri şi cu nedreptăţi face pomene .
10 l ncepu a-l mustra zicînd : Dar pînă cînd aceste jafuri să le faci
cliucere Costandine ? Că de nimică , eu te-am rădicat şi te-am
făcut slugeriu mare , comis mare şi cliuceriu mare , al 6 scaun al
divanului şi te-am miluit şi te-am ţinut credincios. Ai luat j udeţul
Dîmboviţii, l-ai prădat de n-au rămas ca un sat ; l-am luat acela
15 şi ţe-am dat Teleormanul şi mai rău l-ai făcut. Cite am găsit
pe urmă-ţi sume de lei jăfuite , pentru care te-am suduit într-o
vreme şi te-am urgisit să nu te văz în ochi. Iar te-;lm ertat pentru
1 z ise] z iceA , z isă L acestea] aceastea A sint] sint L hirtioarăle] hăr

tioarilea L , hărtioare S cu iscălitura]şi iscăliturilea L 2 le dede ]le deade A,
20 l i ded i L , le dete S cl iucerul]cruceariu A , cluceriul L , cluce r S fecioru )ficio
r iul L vist ieariu A, vistieriul u i L din Popeşti] de ( d i L) Popeşti A L , o m . S
3 să l i cetească L seulă] scoală A c l iucerul] crucearul A, cluceru lL Rad ul
cliucerul o m . S de unde şădea] d i undea ş idea L li le luă] le luo AS,
luîndu-lea L d in]den A ş i lea începu a l i ceti L a arăta]a-i (a l i L)arăta AL
25 cl iuceriului] cruceariului A , clucerul u i LS 5 lui o m . A L S care] cari L .
carele S deaca] dacă L , daca S au văzut) le-au văzut A L S îngh ieţ at ] c a u n
fnghieţat (gheţat L) A LS 6 zice] zici L cheltueala] cheltu ială S fec iorilor]
feciorilor lor A , ficiorilor L au făcu t . Şi]au făcut neadreaptate săracilor ş1 au
cumpărat L 7 n işte] neşti L, neşte S şi tingiri]de tingiri A, tingiri L luatl
30 luoat A , luate S de au] di au L 8 nedreptate] nedră, tat i L zicea] zice L
Strehaii] Strihai i L 9 zise] zice A boeri] boeari A cu jafuri] că cu j a
fur i ALS şi cu nedreptăţi]şi nedrcptăţi(nedrăptăţi L)AL face p o mene I
face p o meane A , faci pomin irca L 1 0 Inccpu)Ş i î ncepu LS aceste ]aceaste A
_
Dar pînă cînd aceste jafuri să le faci] Dar pănă căn d , dar p ii n ă cănd sa
35 vor faci acestea jafuri L 1 1 cl iucere ] cruccar iu A,' cluceriu L , clucer S
C ostandine o m . S d in] den A n i m ică] nimic ALS rădicat] ridicat S 12
slugeriu mare , comis mare ş i cl iuceriu mare] criuceariu mare , comis mare
şi slugear mare A, sulgear marea , comis mar i , cluceriu mari L al 6] aşa e L ,
a şase S 1 2- 1 3 scau nul d ivanulu i L 1 3 Ai luat] a i luoat A, A luat L
40 judeţu l] giudeţul L 14 prădat] prăp ădit AS de n-au rămas] de nu rămăsease
(rămăseseS) AS, d i au rămas L 15 Teleormanu l] Teliurmanului A, Telior
manul L 16 urmă-ţi] urmă LS su me]som i L,sumă S lei] taler i S jefuiţi L
care] cari L 17 vreme] vreame A , vrem i L
72
rugăciunea altora . Acum iar ai făcut j afuri ş i nedreptate . Şti i tu
b ine că Matei Vodă cel bătrîn ş i Grigore Vodă ş i Duca Vodă şi
Şărban Vodă văzînd faptele voastre cele rele ş i j afurile care le făcea
neamul vostru cel rău , au blestemat c ine vă va m ilui şi cine vă va
5 primi pe slujbe . Şi eu am !ntrat in blestemu acelor domni de ţe-am
dat atîtea boerii mari şi slujbe, iară tu tot rău şi j ăcaş . La Antonie
Vodă cind umblaşi dijmariu , pentru j afurile tale ai păţit mare
ruşine . La Duca Vodă, fiind logofăt de visterie , ai făcut iscălitura
vistierului celui mare de vreai să furi 17 pungi de ban i şi aflindu-te
10 au vrut să-ţi tae mina şi să te dea cu catastihul de gît legat' pen
tîrg. Şărban Vodă, pentru furtişagurile ce ai făcut din banii cailor,
au vrut să te spinzure , cum toată boirimea şi ţara ştie de acestea.
Şi acum ai înbătrînit ş i tot n u t e laşi. V o i s ă te fac să t e înveţi.
Ia-l, căpitane de dorobanţi, zise domnul , ş i-l du la visterie şi
15 să cauţi un car, să-l pui ş i să-l duci la Mehedinţi păn satele carele
le-au jăfuit să le dea banii care le-au luat şi apoi să-l aduci, însă
să-l bagi şi în fieară. Şi-l luă şi-l duse la visterie p înă în amiazazi.
Deacii l-au băgat în puşcăriea de la poartă. Deaci i , jup ineasa lui,
f rugăciunea altora] rugăc iunile unora a ltora A, rugăciunea altori boia-

!O ri L iar] iarăşi A jafuri] jaf AS nedreptati L 2 bine] bin i L cel ] acel A
Grigore S 3 Şerban S faptile vostri ce l i L cele] ceale A rele] răii L
care l e ] care A , carilea l ea L,ce le S făcea] făce L 4 blestemat] blăstă-
mat L c ine1•2] cini L vă va1] va S vă va2]va L 5 primi] trimite A ,
trimeti L , trimete S p e ] p e n A L , prin S blăstămu l L d e ţe-am] d i ţ-a m L
25 6 atltea] atăta ALS boerii] boirie L mari] marea L, om. S şi s lujbe om. L
iară ] iar ALS tot om. ALS j acaş LS 7 unblaşi S d ij mariu ] d ij mari A ,
dej mar L , d ij mar S tale] tal i L mare] mari L 8 ruşine] ruşinea L d e
visterie] de vistierie A , d i visterie L ai] a u S 9 vistieriu lui] vistiear iulu i A ,
visteriu lui L , vistierului S mare] mari L vreai] vrăm i L d e bani o m . ALS
30 1 0 să te] să ti L catastih B S gît] căt A legat om. S pen] prin S 11 1
Şerban L furtişagurile ]furtuşagurile L, furteşagurile S ce ai] ce i-ai L din]
di L 12 spînzure] spăn zuri L bo irimea] boerimea AS, boirime L şi ţara]
şi toată ţara ALS ştie] te ştie L de aces tea] de aceastea A, di acistea L
1 3 te laşi] ti l a i L ti foc L să te înveţi] să te învăţ A , să ti înveţi L 1 4
35 c ăp itani d i L Ia-l căp itane de dorobanţi , zise d o mnu l ] I ar domnul zise căpt.
d e dorobanţi S şi-I d u ] du-l S vister ie] vistierie AS 15 s ă- l pui] să-l pui
în car A, şi să-I pui L duci] ducă L păn ] pen AL, î n S satile L 1 6- 1 7
carele le-au] care l e-au A S , cari a u L f 6 j ăfu it ] j efu it L l e dea] l i dă L
care] ce A S , carii L l e-au luat] Ie-au luoat A , i-au luat L aduci] aducă L
'60 insă om. S 1 7 fieară ] hiară LS Ş i-l luă] Ş i- l luo AS , Ş i îl luî L duse] dusă L
visterie] vistierie AS în amiazazi] a namieaze A , la na mezi L 18 Deacii]
Deci LS puşcăriea] puşcărie AL dela] di la L , din S Deacii] Deci LS
giupăneaasa L
8* 73
fiind rudă cu domnul , mergea la jupîneasa Stanca , cu mumă-sa
hăneasa Ilinca , sora jupînesii Stancăi , mumei domnului şi plîngea
rugindu-se . Însă i s-au făcut milă pentru lacrămile ei şi au grăit
jupîneasa Stanca fiiu-său domnului. Pus-au şi pă vlădica de au
5 grăit şi l-au ertat I de acea purtare pen ţară, de ocară şi au poruncit 133'
să dea hanii ce i-au luat indoiţi şi i-au dat şi l-au ţinut vr-o doaă
săptămîni închis şi l-au slobozit, zicindu-i să nu-l mai vază în
ochi , să să ducă acasă şi să nu să mai amestece la ceva că va să-l
spinzure .
iO După această ocară ce-i veni din fapta lui avea pathola asupra
domnului, adecă inimă stricată şi cerea vreme să facă rău dom
nului. Şi scrisease la tată-său călugăru, în vreme ce venise inpăratul
pen ţară şi chemase pe domn cu grabă ş i cu minie , cum s-au zis
mai sus, ca să vie călugărul să să apropie cătră <linşii şi să pri-
i5 vească ce întîmplare va avea domnul de la turci. De-1 vor opri
cumva, să să gătească tată-său şi fraţii lui Ştirheiu şi cu cîţi oameni
vor putea strînge să meargă să-l pîrască la inpărăţie găsindu-i
vine domnului . Şi au venit călugărul la Slatina, la nişte vii ale·
lui, în chip că lucrează la vii, iară el şădea numai pentru această
20 treabă şi avea şi om trimis în tabăra turcească să vază · de domn
ce-i vor face turcii şi să vie să-i dea veste .
1 mergea] merge LS giupăneaasa Staica L mumă-sa] maică-sa S 2

Il inca] ş i I l inca S sora] soro L jupînesii] jupăneasii A , giupăneas ii L mu
mei] mumii L 3 rugăndu-să ALS 4 giupăneaasa L fiiu-său] fii-său S
25 şi pă] şi pe AS, şi (pi L de au] di au L 5 de acea purtare] pentru ace
' purtari L pen] pin L, prin S de ocară] ocărătă A , ocărât L poroncit L 6
i-au luat]au luoat A , au luat LS şi i-au dat]şi i-au dat banii îndo iţi deplin AS,
o m . L vr-o] vreo ALS dooă] doi L , doo S 8 a mestece] a meastece A , ames-
tici L, a mestice S la ceva] întru ceva AS 10 După] Dupe S ven i] vine S
30 fapta] faptile L pathola] pathoma L, gănd rău S 1 0- 1 1 asupra domnu
lu i , adecă inimă stricată] inimă rea ( rea om L}asupra domnulu i AL, asupra
domnului totdeauna în inima sa S 11 1 vreme] vreame A , vreami L 1 1- 1 2
domnului o m . A 1 2 scrisease] scrisă L, scrisese S vreme c e venise] vrea mea
(vremea S) ce venise AS, vreame ce au vinit L 1 3 pen] pin L , prin S
35 chemase] chiemase A , chema L pe] prea L, pre S domnul S 14 cătrăJ
către S 15 ce] ci L intîmplare] întănplari L, întănplare S 16 Ştir-
bei BL 17 vor putea] vor mai putea A, vor L strînge] stringi L să-I] să S
18 vine] vini A , vină LS venit] vinit L Slatina] Slatină A n işti v i i L ale}
a L 1 9 iară] iar ALS şădea] ş idea L 20 trimes L de domn] de dom-
�O nie A , di domn L, de d omnu,! S 21 ce- i vor face] ci-i vor faci L turcii
om. A veste] veaste A , veastea L
74
I nsă întîmplările au fost bune ale domnului de cătră turci
şi ei au rămas îndeşărt cu nădej dile lor şi să duseră la Călineşti,
spre Piteşti şi acolo şădea cu toţii, ca cum n-ar şti nimic. lară
domnul toate le aflase şi deaca au venit la Tîrgovişte au trimis
5 pă Ghinea păharnicul al doilea cu un armaş la Călineşti, unde era
adunaţi şi avea poruncă deaca-1 va găsi pă călugăr să-l bage în
butuci, să-l ducă la Tismana. Şi mergînd acolo au găsit pă călu
gărul Ştirbei şăzînd la foc alăturea cu jupîneasa lui Neacşa şi
feciorii şi nurorile toate în casă. Şi cum l-au găsit au dat porunca
10 domnului şi au făcut precum îi era învăţătura, l-au dus la Tismana
şi l-au băgat în obezi şi au poruncit călugărilor să nu-l lase să
iasă afară nicăiri, nici din obezi să-l scoaţă.
Ceata lor să sparse de acole a ; mai pe urmă s-au aflat şi omul
care era trimis de dînşii în tabăra împărătească, cum am zis mai
15 sus şi al doilea au trimis domnul de au adus pe Costandin cliucerul
Ştirbei de l-au închis şi au închis şi pe ceealalţi fraţi pe toţi ş i
multă vreme i-au ţinut închişi ş i la judecată i-au scos, puind omul
de faţă de le spunea faptele lor, carele îl învăţase de s-au dus p ă
unde le-au fost porunca lor. Apoi iar nu s-au _p_��riyit dcrn:irn!l
20 blestemăciunii lor , ci i-au ertat iar_fu;_i_. __
------ ---- - - -
1 intîmplăr ile l întănplări S întîmplările au fost bune ale domnului] l n

tănplărili d omnului au fost bu n i L de) d i L către S 2 îndeşărt] indă
şărt AS, îndişert L nădej d ile] nedejdili L duseră] dusără L 3 acolo şădea]
acolo ş idea L Iar ALS li toate] toati L aflase] afla AL, află S deaca]
25 d ica L, daca S venit]vinit L Tărgov işt i L trimes L 5 pă Ghinea] pre
Gădea A, pe Ghinea LS do ilea] doili L un om. B unde] undi L 6 po
roncă L deaca-1 va] d ică-1 va L , daca va S pă) p e A S , pi L bagi L 7
pă] pe A S , p i L 8 şăzănd) şezind L jupîneasa) giupăneaasa L 9 Ceciorii
ş i nurorile toate) cu ficiorii şi cu nurorili toati L , fec iorii lui ş i nurorile l u i
30 toate S dat] făcut S p oronca L 10 şi au făcut precum î i era învăţătura
om.S l-au] de l-au S 1 1 p oroncit L călugărilor om. S lase] las L 12
s ă iasă afară om. S n icăiri] nicăiuri L din] den A ni' i din obez i să-l scoaţă]
sau să-l scoată d in obez i S să-l scoaţă) să nu- l scoaţă L 13 sparse de acolea]
sparsă di acolea L pe urmă s-au aflat] pe urmă de (di L) aceasta s-au aflat
35 (să află S) ALS 14 care] cari L trimis] trimişi A, trimeşi L 15 trimes L
şi al d oilea au trimis domnul] trimis-au domnul al doilea S de) d i L pe ] pre A ,
p i L 15-16 Costandin cliuceru l Ştirbei] Costandin cruceariul A , Costandin
clu�. Ştirbei L, Ştirbeiu 8 t6 de] di L ş i pe] şi pi L ceealalţi) cealalţi A ,
ceialaţi L , ceilalţ i S 1 7 vreme) vreame A , vrea m i L ş i la judecată i-au
<lO scos] scoţăndu- i l a j udecată S giudeacată L puind] au pus S 18 d i faţă
di lea spu nea L faptele] faptilea L carel e ] care, A, car iii L îl] le A învăţasă
di L 1 8- 1 9 pă unde) pe unde AS, pe undi L le-au] le-a A, au S fost po
runca] fi fost poronca L 20 b lestemăciunii] b leste măciunilor A,
b lăstămăţii L ci] ş i L iarăşi] iar ALS
75
l n anul acesta, vara , boerii moldoveni carii era pribegi in Ţara
Leşască : Iordachie vistieriul, Bogdan hatmanu l, Moisi sărdariu ,
Manole slugeru şi alţii făcură s�_�f>J_i�e. şi cu mare taină şi gătiră
o seamă de oaste leşască cu Moisi I sărdariu să să ducă la Iaşi 133•
5 unde era domnul in scaun , ca să ia un capigi-başa al inpăratului
şi un balgi-baş al hanului şi pă alţi turci ce vor găsi acolo ; pe care
luindu-i vor da o pricină la turci cum Costandin Vodă Duca este
blestemat, nu este vrednic ca să-şi păzească tîrgul scaunului să
nu vie vrăjmaşi inpărăteşti să-i ia oamenii înpărăteşti , ai hanulu i
10 de acolea, necum să păzească o ţară. Şi cu aceasta să minie pe
inpărat, pe viziriul şi pe hanul să-l scoaţă din domnie şi să pue
domn după voea lor. Cu acest feliu de socotele au sfătuit şi au
socotit de au trimis oastea cu Moisi sărdariu şi au lovit tîrgul fără
"9"este şi au mers la gazdele turcilor ce s-au zis mai sus şi i-au luat
15 cum au vrut şi s-au dus in ţara Leşască . Domnul au rămas ruşinat,
hoerii ca nişte blestemaţi. l nsă cu mare grije şi frică şi întristă
ciune , că nu ştiea ce sfîrşit va să aibă pentru această întîmplare
1 vara , boer i i moldoveni] toearii moldovean i , vara A, boerii Moldov i i ,

vara L , boer i i moldoveni , vara S car i i ] care A S , cari L pribegi] pribeagi A S
2 Leşască] Lăşască anume L Iordach ie] I ordache A S , I ordach i L v ist ier iul]
10 vistiear iul A , vei vistierul S Moisi] Moisăiu L , Moise S 3 Manole] Manoli L
slugeru] slugeariul A , sulgerul LS supţire] supţiri L c u ] prin S mare ta ină]
ta ină mare {mari L) ALS gătiră] găti S 4 samă di oasti L leşască] lea
şască L Mo isi] Moisă L I aşi] Eş L 5 ia] iasă L capigi-başa] capegi-baş S
6 un o m . L pă] pe AS, p i L ce vor] căţi î i vor L pe] pre AS 7 cu m ] cu m
!5 că L este] iaste A, iasti L 8 blestemat] b l ăstămat L este] iaste A, esti L
vrednic] vrădnic L să-şi] să LS păzească] păzască L tîrgu l scau nulu i ] tîrgul
scaunul B, scaunul tărgu lu i L 9 să-i ia] să ia A, să iasă L o m i n i i L să-i
ia oamenii o m . S înpărăteşti o m . BS ai I.anului] ai scau n u l u i LS 10 d i
acolea L necu m] neacu m L necum s ă păzească o ţară o m . S o o m . A ţară ]
10 ţara A mînie]mîniem L pe] prea pre A , p i L , pre S 1 1 pe] pre AS, ş i
prea L pe2] pre A , prea L să-l] c a să-l ALS scoaţă] scoţi L d i n ] den A
1 2 după] du pe A , dupre S voea] voe L €u ] o m . L, Dupe S fel i u ] fel LS
de] di L socotele] sfătueale A, sfat L, sfătuele S au sfătuit] ce au sfătuit S
1 2- 1 3 au socotit de o m . ALS 13 trimes L oasti cu Mo isă L Moise S
85 fără] fără d i {de S) LS 14 veste] veaste A , veasti L gazdele] gazda L, gaz
d ile S ce s-au zis mai sus om. S şi2] ci L 1 5 lu oat A Leşască] Lăşască L
16 boer ii] boear ii A , boiar i i L n işte] n işti L blEste maţi] blăstămaţi L, ruşi
naţi bleste maţi S mare] mari L grije şi] grijă şi A, o m . LS 16- 1 7 întristă
ciune] î a treastăciuni L ştiea] ştie L va să a ibă] va avea S fotîmplare]
lO tntănplari L, întănplare S
1 - 1 7 Grecianu 73 r. H -r. 19
76
iar pribegii să bucura, cunoscind că nu va eşi lucrul lui Costandin
Vodă Duca la sfirşit bun, pentru care lucru auzind şi inpăratul ,
hanul şi viziriul foarte s-au mînieat şi s-au întristat de oamenii
aceea , fiind oameni de treabă .
5 Insă mult s-au nevoit socră-său Ccs�..:ndin Vodă Brîncoveanul
din Ţara Ruminească să-l inpace , cu turcii şi cu hanul şi mai
virtos cînd au mers innaintea înpăratului,, cînd au trecut pen ţară
'.inpăratul, cum s-au zis mai sus , au zis, au dat, au făgăduit
şi i-au scos caftan, cu un agă, de I-au trimis Ia Moldova in semn
10 de ertăciune şi ca să auză pribeagii şi cei ce nu-l iubesc să să aşaze
de a umb la înpotrivă-i. Iară pribeagii nu s-au odihnit , că era
foarte �ici şi ei intru ale domniilor trebi şi au trimis p îră Ia
hanul Selim Gherii han , care era foarte bun prieten lui Cantemir,
jăluindu-se in tot feliul şi zicînd că Costandin Vodă Duca au .
15 trimis de au chiemat oastea de au l uat pe acei agi pentru ca să
nu dea bani , arătind şi nişte cărţi, care zicea că sînt de la domnul
ţării trimise la Leaşi. Asupra căriea minie au pus altă mînie . Şi
a u scris hanul la inpărat şi l a viziriul m a i mult decît acestea şi
s-au rugat înpăratului să pue pă Cantemir �g�u domn , care lucru
....
20 1 pribegii] pi ibeagii AL lucrul] l ucrul bun L 2 sfîrşit] fărşit L care ] cari L
3 şi hanul L foarti s-au măniet L şi întristat AS de] di L li de 1 dea L
5 s-au ] au ALS socră-său ] socru-său L 6 Romănească L înpace] înpaci L
7 înnaintea] el înnaintea A pen] prin S ţară ] ţară- i AL, ţara S 8 înpă-
ratu l l înpăratulu i S au zis o m . L au dat] odată S făgăduit] dăru it L
25 9 ş i i-au] ş i au S caftan] şi un caftan (ciiflan L) ALS , cu un agă d e l-au
trimis la Moldova în semn o m . L 10 d i ertăciuni L auză pribeagii şi cei
ce] auzi pr ibegii acei ce L aşaze] aşezi L 11 u mbla] ubla L , unbla S înpo
trivă- i] între ei S l ară] Iar ALS pribeagii] pribegii S 1 2 foarte] foarl i L
practici] pragtici AL, practicoşi S ale domniilor] a l e (a L) domnilor ALS
30 şi au] ci au ALS trimes L 13 Selim Gherii] Selem Gherei A , Silim
Gh irii L , Sin Ghere i S care] carii L , că-i S foarte bun prieten] prieaten
(pr ietin L) foarte .(foarti L) bun ALS Cant im ir L Hi j ălu indu-se ] j ălu in
du-să AS, j eluindu-să L feliul] felul LS 15 trimis] prii m i t ALS d e au
ch iemat] di au ch imat L, om. S oastea] oasti L, oaste S de2] di L luat}
35 luoat A pe acei agi] aceşti agi L 1 6 nişte] nişti L care z icea] cari
z ice L sînt de la] sint di la L 17 ţării] ţără i L trim ise] trimeasă L
Leaşi] I aş i AB Şi asupra S căriea] cărie L, căruea S Şi o m . S 18 acestea]
aceastea A 19 înpăratului] înpăratu S pă] pe ALS Cantemir oglu] Can-
·
timir oglu L, Cantem irolu S cari lucru L
1 -20 Grecianu 73 r. H-r. 2 1
17
după ce s-au aşăzat turcii la scaunul lor, la Ţarigrad , au şi
făcut, că făr de veste , neştiind n ic i capichihaelile Moldovei , nici
cele rumîneşti , au chiemat pe Antiohie , fecior lui Cantemir şi
l-au Înbrăcaf cu caftan şi I l-au trimis domn la Moldova, în luna 134r
5 lui dechemvrie ş i pă Costandin Vodă Duca au trimis agă d e l-au
luat cu doamnă-sa şi cu ce au avut de l-au dus la Ţarigrad, vleat
7204 dec. 3 .
Iarna au avut domnul odihnă î n scaunul lui î n Bucureşti,
numai întristat foarte pentru mazăliea gineri-său, domnului dela
10 Moldova, nu atît pentru măzîlie , cît pentru lucrul ce au fost făr
de veste, de nici un Emlchie dragoman care era capichihaea dom
nului Ţării Rumîneşti n-au prins veste mai nainte , carele era veche
slugă Porţii turceşti şi iscusit foarte intru cele ce începea să lucreze ,
măcar că făcea cu banii ţării, făcea prin daruri ce da, însă tot mai
15 mult decît alţii ce au fost mai nainte de el făcea trebile damnă-său .
B oerii din Ţara Moldovei au pribegit în Ţara Muntenească , care i
era rude şi credincioşi lui Costandin Vodă Duca ş i nec�edincioşi lui
1 aşăzat] aşezat L au ş i 2 făcut] şi au făcut A că] o m . L , care S făr
de] fără AL veste] veaste A, vesti L nici1 om. ALS capichihaelile] capiche-
20 haialele A, capichihăilea L, capichehaelile S Moldovii LS 3 cele] cea le A ,
celi L rumîneşti] romăneşti L chiemat] chemat L S Antiohie] Antoh ie LS
ficiorul L Cantimir LS 4 căftan L trimes L 5 dec e mvrie] dichemvrie AS
şi pă] şi pe A, ş i pi L , iar pe S trimes L d i l-au L 6 luoat A doam
nă-sa] domnă-sa L, doamna sa S ş i cu ce] şi cu cei ce S de 1-au ] d i I-au L ,
25 d e i-au S vleat] leat ALS 7 dec . 3 o m . ALS 8 scaunul lui] în scaun L ,
î n scaun său S 9 întristat] întrestat L foarte] Coarti L mazăliea] mazilie L
domnului de la] domnul den A , domnului dila L , o m . S 1 0 Mold ova o m . S
atit] atăta S mazălie] mazil ie L lucru LS ce au fost o m . S 1 0- 1 1 făr
de] fără dea L 1 1 veste] veaste A, veasti L Enach ie] Enache A S , Enachi L
30 care era] carii era L , fim. S cap ichihaea] capichehaea A , capichihae L , cap i
chehaeaoa S 1 1- 1 2 domnulu i] domnul A, om. S 12 Ţărăi L Rumî
neşti] Munteneşti AS, Ro măneşti L veste] veaste A , vest i L nainte]înnainti L
mai nainte o m . S carele] carii L era] fiind S 1 2- 1 3 veche slugă] vechiu
(vech i S) sluj itori (sluj itor LS) ALS 13 foarti L cele]ceale A, celi L în-
25 cepe L să lucreze] să lucreaze A, să să lucreze B, să Iucreazi L . 1 4 că
:fli.cea] că ce făcea A, căci făce L , căci făcea S ţărăi L făcea2] face L , o m . S
daruri] darurilea L da] Iuoa A 1 5 decît] d i căt L fost] făcut S nainte]
înnainte L , denainte S făce treabilea L domnă-său ] do mnulu i său S 1 6 Bo
ear i i A Moldovii ALS pribegit] pribigit LI Muntenească] Romănească L
40 16-17 au pribegit în Ţara Muntenească, carei era i ude ş i credincioşi] ş i
rudele S 17 r u d e ş i credincioşi]credincioşi (crădincioşi L) ş i rude (rud i L ) A L
Ducă] Duca AS , Ducă i L necredincioşi l u i ] necre dinciosului S
1 - 7 Grecianu 73 r . 14-r. 2 1 8 Grecianu 72 r. 20
78
Antiohie Vodă Cantemir, unii era feciori lui Miron logofătul :
Ion, Necolae , Pătraşco ; alţ.ii era Antiohie hatmanul , Preda
-
armaşuI , Paladie, Flondor armaşul , carii şădea în . nădejdea
domnului muntenesc ca să scoaţă iar pă gineri-său domn Mol-
5 dovei , să meargă pă la casile lor.
Domnul Antiohie Vodă domniea ţara, cum zic, cu blîndeţe cu
sfeatnicii lui şi nu răsplătiea rău pentru rău celor ce îndemnase
pe Costandin Vodă Duca de-i cerea avuţia şi o luase şi celor ce
îndemnase de închidea jupînesile boerilor, d intru care unile era
to surori lui Antiohie Vodă, c i toate acelea le-au călcat şi le-au lăsat
şi-şi căuta trebile domnii.
Era domnul acesta neînsurat cînd au luat domniea ; carele
auzind de fetele lui Şărban Vodă, ce au fost domn în Ţara Rumî
nească, carele era cu mumă-sa şi cu frate-său fugit în Ardeal,
15 cum s-au zis mai nainte , că sînt frumoase, iscusite , au cerut dela
mumă-sa , doamna lui Şărban Vodă, să-i dea o fată, să-i fie doamnă.
Şi au fost bucuroasă să-i dea o fată, dar prinzînd de veste cţ�mnul
Ţării Rumîneşti de această vorbă şi fiind rudă fetelor lui Şărban
1 Antioh ie] Antohi L Vodă Cante mir] Cantimir Vodă L fec iori] ficiori L
20 logofătul] logofătul anu mi L 2 I oan S Necolae] N icolae A , N icolai L Pă
traşco] Pătraş L alţii era] alţii era ai lu i A Antiohie] Antoh i L, Andioh ie S
3 Paladie o m . S Flondor armaşul] Flondoriu armaşul A , o m . S După ar
maşul2 ad. şi alţii ALS carii] care AS şădea] ş idea L nădej dea] nădeaj
dea A, neadej d i L 4 muntenesc] munteaneasc L să scoaţă l să să scoaţă L,
25 să scoaţă S iar] iarăş i ALS pă] pe AS, pi L giniri-său L domn] domnul ABS
4-5 Moldovii LS 5 pă la] pe l a ALS casile] casele A , cas ili L 6 d o mnul
o m . S Antioh ie] Antohi i L d o mn iea] domnie L , domnea S cu 1 ] întru ALS
b lîndeţe] b lăndeaţe A, blăndeaţi L 7 sfeatnicii] sfetn icii LS lui om. LS

răsplătie L rău1] cu rău ALS pentru ] spre A ce] ci L înde mnase] înde mnase
30 şi făcuse A, î ndeamnasi şi făcusă L 8 de- i cerea] de cercase A, di cerea să L
avuţiea ş i o luase] avuţiea ş i o luoase A, avuţie şi o luasă L 8-9 pe Cons
tandin Vodă Duca de-i cerea avuţiea ş i o luase şi celor ce îndemnase o m . S
9 înde mnase] înde mnas i L jupînes ile] jupăneasele A , giupănăsilea L boea
r ilor A d intru] dentru A , d intre S care]carilea L unile] o m . L, u nele S t o
35 Antiohie] Antohie L toate] toati L acelea] acealea A 1 1 trebile] trib i i i L
domnii]domniei A 12 Era] E L luat] luoat A d o mn iea] domnie L carele]
carili L 1 3 fetele] featele A , fetilea L Şerban L ce au fost d o mn în Ţara
Romînească om. S 1 3- 1 4 Romănească L 14 carele] cari L frate-său]
!rati-său L fugit] rugind AL, fugiţi S 15 nainte] sus A, înnainti L că sîntu]
40 că era L iscusite] şi iscusiti L au cerut] au trimis d e au cerut AL 16
Şerban L să-i fie] să fie L 1 7 au] n-au L dar] care S prinzîn d ] prinzind L
de veste] veaste A , vest i L 18 Ţărăi Romăneşti L această vorbă] aceas ta
ALS ş i fiind rudă] văr fiind ALS fetelor] featelor A , fetilor L Şerban L
I' 79.
Vodă , n-au îngăduit fiind în vrajbă cu domnul Moldove i , ce au
zăticnit. Despre o parte scriea la doamna lui Şărban Vodă zicînd
unile şi altele rele ce putea pentru domnul dela Moldova , despre
altă parte scriea la ghenerariul nemţilor şi la comăndaţii du prin
5 cetăţile Ardealului altele şi altele ca să nu lase fata să să ducă
tn Moldova. Domnul Antiohie Vcdă, deaca s-au făcut aceste zătic-
niri, au căutat în ţ ara lui o fată tînără J şi frumoasă, fiică lui 134•
Dumitraşco Ceaurul şi o au luat şi-i este doamnă.
Intr-acestaş an , despre primăvară , au făcut înpăratul turcesc,
to sultan Mustafa, oştire iar înpotriva nemţilor. Care , ducîndu-să la
B eligradu turcesc , au trecut Dunărea să meargă către Tim işvar,
auzind că bat nemţii Timişvaru şi aşa înţelese înpăratu că nu
sînt nemţii toţi, ci grăbiea să meargă să-i găsească pă aceea
puţintei , ca să- i poată birui, precum făcuse ş i în trecutul an,
t5 că găsise pe singur Vetiran gbenerariul cu oaste a lui numai,
mergînd să o preune cu celelalte oşti nemţe şti şi l-au bătut foarte
rău , precum s-au scris înnapoi . Aşa gîndiea să facă şi în anul ::tcesta, _
c i n-au putut; că nemţii încă deac-au auzit că vine înpăratu au
1 în vrajbă] învrăjbit S Moldovii LS ce au ] ci au LS 2 Despre o parte]

120 D is prea o parti L scriea] scriind ALS domna lu i Şerban L şi zicănd S 3
un ilea L altele ] altili L relel reale A , răii L putea] pute L despre] d isprea L
4 parte] parti L scr iea ] scrie L neamţ ilor A L co m ăndaţ ii] c o m indaţ i i A S ,
comendaţii L du prin] du pen A , d i pen L , d u p i n S 5 altele ş i altele] a lt i l i
ş i a l t i l i L , ri n ile ş i a l t i l e S c a să] să ALS în ] la S 6 domnu l ] la d o m n u l A
25 Antioh ie] Antoh i L , Antohie S deaca s-au făcut] deaca (daca S) au văzut A S ,
auzind L aceste] aceaste A , acesti L 7 o o m . L fru m oasă] foarte (foarti
L) frum oasă ALS fiică] fiica S 8 Cea urui] Cca uru i l ogofăt ALS şi o au]
ş i au L luat] lu oat A , luat-o L şi-i este ] şie, A , luişi L, lu i S 9 I ntr-ac€s
taşl Intr-a acestaş L, I ntr-acest S despre] disprrn L turcesc] turc ilor L 1 0
30 iar] iarăşi A L neamţilor A L Care] Cari L 1 1 cătră] către S 1 2 bat]
bate S neamţii AL Timişvariu l L înţ elese] înţeksease A, înţel eaasă L in
păratu l AL nu om. L 13 sînt] sinl L neamţii AL ci] ce L grăbiea]
grăb ie L s il - i] să S 13- 1 4 p ă aceea] p e cei (acei S) AS găsascil p i acei pu
ţini L 1 4 pu ţinte i] puţini A S ca să-i] să-i ALS făcuse] făcusă L şi c m . A LS
95 1 5 că găsise] de găsise A S , di găsiL pe singur ' etir an] pe singur V e t erani A S ,
p i V ideran singur L n u m a i o m . S H i s ă o preu ne] s ă să înpreune A S , s ă s ă
inpriuni L celelalte ] cealeala lte A , celrn L ma mţrşt i L I-au ] le-au L foarli L
17 precu m] cum ALS înnapoi] mai înnapo i A L , ma i sus S gindiea] găndie L
18 ci n-au ] ce n-au A neamţii AL încă o m . deaca]daca S vine I vini L
.\O înpăratul A L
9-18 Grecianu 74 r. 2 - r . 3 , r . 3 2 - r . 34
80
lăsat cetatea şi ş-au dat veste cu ceealalţi nemţi şi înpreunîndu-se
cu toţi au eşit înnaintea inpăratului într-un cîmp . Inpăratul
fiind conăcit şi cu şanţ inprejur şi cu carăle toate inprejuru taberii
turceşti , precum Tukili, craiul unguresc , ce era la turci, ii invă-
5 ţase . Au venit nemţii ş i dînd năvală au dat de şanţ , de cară , ci
n-au putut isprăvi nimic că turcii da cu tunurile , cu puşcile.
Nemţii deaca au văzut că nu pot isprăvi nimica s-au dat îndărăt
şi patru z ile nu s-au văzut , nici nu s-au ştiut ce s-au făcut. Cînd
au fost a 4 z i , la 9 ceasuri, cînd să închina turci i , iară viind
10 nemţii la turci , turcii să mutase din locul acela intre n işte bălţi
şi despre cîmp cit loc era uscat , din cătro era să vie nemţii, făcuse
şanţuri mari, carăle înprejur cu mai mare gătire şi tărie de cît
întîi şi tunurile au rînduit pe la şanţuri cu inicer i . Insă cu atîta
vitejie au venit nemţii şi cu atita iuţime , cit s-a mirat foarte cei
t5 ce au fost acolo şi înpăratul cu ai lui s-au sperleat că-i vor prăpădi
p ă toţi , cum că venia Duca de Saxoniea, care era ghenerariu
-
�emus , adecă mai mare preste toţi gheneralii şi cli :Harzrer--a:r
doilea gheneral şi cu Bolin gheneral şi cu alţi ghenerali cu
pilcurile toate , pe carii v ăzîndu-i turcii au început a eşi din şanţuri
20 1 cetatea] cetati L veste] veaste A , veast i L ceealalţi] c<'ealanţ i L ş-au

d at veste cu ceealalţi nemţi şi înpreu n îndu-se] s-au înpreu nat S nemţi o m . A
înpreunăn du-să A 2 înnainte L 3 şanţ] şan ţi L ş i cu carăle toate în
prejuru o m . S carăle] carălea L toati L tabirii L 4 precu m ] pricu m L
Tukel i S îl om . A 5 vinit L nea m ţ i i AL d i şanţ L de cară o m . L c i ] ş i S
25 6 n imic isprăvi ALS 7 Nea m ţ i i AL deaca] dică L, daca S n i m ica ] n i
m ic AS îndărăt] îndărăpt L 8 zile] z i l i L nu2 o m . S ce s-au ] c i s-au L
9 turc ii] cu turc i i A iară ] iar ALS v i in d ] vin ALS 1 0 nea mţ i i AL din]
den A acel a între] acela într-aalt Ioc Intri L n işte] nişti L t t despre] d is
pre L c î m p ] cănp S din c ătro] den cătrău A , din cotro LS v i e ] v i i L neam-
30 ţii AL 1 2 cară le înprejur] ş i car ăle îhprejur A S , � i car ăiă p e inpreajur L
cu m a i mare gătire ş i tărie] cu m a i mare tărie A S , m a i cu mare tărie L
1 3 r n] le-au L rînc' u it] orănduit L i r iceari A 14 vitej i ] văteaj ie L vinit L
neamţ i i AL iuţime] iuţim i L foarti L 1 5 sperieat] spăriet L 16 pă
toţi ] pe toţi A S , d e t o t p e toţi L cu m c ă ] că cum ALS veniea] viniea L d e
35 Saxon iea] d i Saxon ie L , de Saxonie S care] cari L , carele S 16- 1 7 ghene
rariuse mus] gh incralisim_µ s_ L , gh inărar semus S 17 adecă ] ad ică L mare
preste] mare peste As, mari p isti L gheneralii] gh inărari i LS ş i cu ] cu ALS
18 gh enerall ghenărar L, gh inărar S Bolin] Boian ALS ghenera12] ghin ăra
rul LS ghenerali] gh inărari LS 19 p ilcurile] polcurile B, p o lcurilea L toat i L
�O p e cari i] pre c ar i i (carele S) ALS au început a eş i ] au eşit S şanţur i ] şanţ A S ,
şanţi L
1 - 20 Grec ianu 7 5 r. 1 - r . 2 0
81
afară călări, pedeştri înnainte-le . Dar nici într-o clipeală n-au
putut I sta, ci au intrat iară în şanţuri şi de acolea vrea să-şi 135r
arate vitej iea, iar nemţii cu atîta_h_ărborie au venit, cit un Bova:n f: .
ghenerariul, cu oastea ce avea supt mina lui , au nemerit o poartă
5 de ale şanţului de au intrat înnăuntru, în turci , care şi intr-o
parte ş i intr-alta omorăea pă turci ca pă nişte dobitoace . Şi aşa îi
fărîma, ca pă nişte vase d e lut ş i nimeni n u putea să-i stea inpo
trivă şi căuta tot poarta inpăratului şi acolo trăgea să meargă.
Turcii au fost strigînd : medetu, medetu gheaur bezebat, vai ,
to vai, ghieaurii ne-au călcat şi toţi fugea dinnaintea lui, care scăpa
din puşcile lor. Şi aşa vitej aşte au mers pină lingă curtea inpă
ratului (lîngă toiuri) . Acolo au eşit s iimenii viziriului şi bostangii
înpărăteşti şi i-au sprij init în puşci şi in sabii. Nemţii încă vitejaş
te să bătea cu puşcile pînă s-au făcut gloată multă de mulţimea
15 turcilor ce era şi innaintea lor şi pă urmă şi de o parte şi de
altă parte . l nsă n-au avut noroc să facă acea vitej ie, să intre in
tabără legată, într-atîtea mii de mii de turci şi să omoare
1 înnainte-le] innainte A , innainti L Dar] Care S c l ipeală] clipală L 2

iară] iar ALS şanţuri] şanţ ALS d e acolea ] d i acolea L 3 arăti v itej ieea L
20 neamţii AL hărborie] hrăborie AS, hrăbărie L au venit o m . L B ovan ] �
lan ALS 4 ghenerariul] gheneraliu A , ghinărariul L, ghinărarul S avea]
aYe"L au] şi-au S nemerit] neamerit L 5 d i a l i şanţurilor L de au] ş i au L
înnăuntru] înlăuntru ALS la turci L care] cari L, carele S 6 parte] parti L
într-alta] într-a alta L omorăea] o morăe L, o moriea S pă] pe ALS pă2] pe AS,
25 p i L n işte] nişti L dobitoac i L aşa îi] aşa- i AL , i S 7 fărîma] sfărăşa A,
sfărma L, sfărăma S ca pă] ca pe AS, ca p i L vasi d i lut L n imen i] nimic S
nu putea] nu- i put L să-i stea] sta L 7-8 înpotrivă] înpotrivă înna inti L
9 medetu , medetu ]medet AL, medet S gheaur] ghiaur AL bezebat] b izebast A ,
bezabast L , b izebasti � 1 0 ghieaurii] ghiauri i AL, gheauri S toţi] tot S
30 fugie L d innaintea] den naintea A, d inaintea L care] cari L 1 1 vitejaşte]
vetejaşti L au mers vitejaşte A pină o m . S 12 s i imenii] seimeanii A,
simen ii L, seimeni St\. bostangii] seimeanii înpărăteşti ş i bostangii A 13
înpărăteşti] şi inpărăteşti A puşci] puşce L Neamţii AL 13- 14 v itejaşte]
vetejeşti L 14 pusc ile] turc ii A, puscilea L gloată multă] gloate multe AS,
35 gloat i multi L de mulţimea] den (din L) mu lţimea ( mu lţime L) AL 15 în
nainte L pă urmă] pe urmă ALS d e o parte] di o parti L 15-16 di altă
parti L 16 să !acă] ca să facă ALS acea] ace L vitej ie] veteaj ii L .17
intre] intri L tabără legată] taber ile ceata B, tabără lăgată L intr-atitea]
intr-atăta ALS mii de mii] mii ALS d i turci L o moare] omoari L
t - 20 Grecianu 75 r . 1 7- r . 3 3 , Radu Po.pescu 90 r . 1 8-r . 2 7
: 82
atîtea mii de turci , pe cum au şi făcut ş i pă urmă să iasă
iarăşi .
A u perit toţi acei viteaj i c u gheneralu c u tot. C e i d e afară
nemţi ce rămăsese de nu putea să între pren multa nevoinţă ce
5 făcea , au dat destul război cu turcii ce eşise p-afară den şanţuri,
cît au ţinut războiul dela ceasuri 9 de z i , pînă la 1 ceas den
noapte , care sînt 4 ceasuri necurmat războiul . Fără număr au
perit si
' dintr-o parte si dintr-alta la acest război . Î ntru cei din
1
afară au perit şi Hai � ler ghenerariul" şi alţi nemţi căpetenii şi
10 noaptea viind, nemţii s-au tras îndărăt, turcii tot în locul lor
au rămas şi au luat şi cîteva tunuri nemţeşti pentru care să ţinea
că izbînda este a lor. A doaă z i dăns de dimineaţă au trimis înpă
ratul turci şi tătari după nemţi ca să-i gonească şi găsindu-i la un
loc tăbărîţi , s-au sculat nemţii din locu lor şi s-au tras cătră Tisa,
15 apa aceea ce vine pen Ţara Ungurească ş i au tn cut apa Tisa de
ceea parte . Turcii, tătarii s-au întors la înpărat de au spus că au
gonit pă nemţi pînă i-au trecut Tisa şi s-au întors înpăratu la
1 atîtea ] atîta ALS d i turci L pă] pe ALS 3 Au perit ] C i au perit ALS

20 toţi acei v iteaj i] cu toţi AL, cu totu l S cu gheneralu cu tot] cu ghinărar cu
totul L, om. S d e afară] din afară L 4 nemţi] neamţi A, nămţi L ce ră
măsese] ce rămăsease A , ci rămăsăsi L de nu putea] di nu pute L între] intri L
pren) prin AS, pentru L nevoinţă] nevoinţe L 5 făcea] fă ce L eşise] eşi B ,
eşisă L p-afară] afară ALS den] d i n LS 6 d e l a ] d i la L ceasuri 9 ) 9 cea-
25 suri ALS de zi] den zi A , d i n z i S 6-7 den n oapte] de noapti L, din
noapte S 7 care] carele A 4 o m . A necurmat] necurmate AS care sînt 4 cea
suri necurmat războ iul] cari au ţinut 4 ceasuri războ iu l neacurmati L Fără
nu măr] I ntru (Şi întru L) care (cari L) războiu AL, Făr de număr S 8
d intr-o parte] dentr-o parte A , dintr-o o part i L dintr-alta] dentr-alta A 8-9
30 d in afară] den afară AS 9 ş i 1 o m . ALS Haizler] Haizel L ghenerariul]
ghinărarul LS neamţi AL căpe ' en i i] căpitani L , căpiten ii S t o neamţii A
s-au tras neamţii indărăpt L 1 1 luoat A cîteva] cătiva L care) cari L
să ţinea ] ţinea ALS 1 2 este a lor] iaste a l or A , a l or esti L A doaă zi) A
dooa z i A , A doa za ( z i S) LS dăns de dimineaţă) din s de dimineaţă AS, d i-
35 mineaţa L trimes L 1 3 neamţi AL ca să-i] să-i ALS găsindu-i] sosindu-i B
1 4 tăbăriţ.i) tăbărăţi A S , tăbăriţi L neamţii AL din] den A l ocul AL s-au]
i-au L cătră) către S 15 aceea] aceaea A ce vine] ci vini L, vine S pen)
prin S Tisa o m . S d e ceea] de ceaea A, di ceea L 16 parte) parti L Turc i i
ş i A L S înpărat] î n părat u l AL d i a u spus L 1 7 pă] pe A L S neamţi A L
40 înpăratul A L
1. - 1 6 Grecianu 75 r. 1. 8-r. 3 4 , 7 6 r. t-r. 3 .
1 83
Beligrad cu această izbîndă şi de acolo la Odriiu şi iarna au
fost acolo .
l:r:itr-acest
- �n au făcut şi moscalii oştire spre Azac cetatea şi
t
o au lua dela turci j la care mai nainte au avut război afară cu 135•
5 turcii şi cu tătarii de la Crîm de i-au biruit moscalii şi cetatea
încă o au luat. Fiind mulţime de cazaci , de moscali , au poruncit
înpăratul moscalului de au săpat pămintul inprejurul cetăţii de
l-au făcut movile şi movilele acelea de pămînt tot le muta spre
cetate pină au ajuns la zidul cetăţii. Deacii au dat năvală peste
10 movile şi au sărit în cetate şi pă cîţi turci au găsit în cetate
înpreună cu muerile lor , cu copiii lor, pe toţi i-au omorit. Şi aşa
luînd cetatea şi băgînd moscali, cazaci de ai lor şi o ţin .
Această cetate este pe apa Donului, care apă cură spre Crî
mul tătărăsc şi mai nainte au fost ce1 atea moscalilor, ci pentru
15 că făcea moscalii şi cazacii multă pagubă la Crîm , pogorîndu-se
cu vase pe Don la Crîm şi sarea care să pogorăea la Crîm pe apa
aceea, pentru treaba crîmle-an ilor, cînd vrea o sloboziea, cînd
vrea o oprea , de care era mare zminteală crîmlenilor.
t de acolo] d i acolea L Odriiu] Udriiu L 3 lntr-acest] Intr-acesta A,

20 In tr-acestaş LS şi mosca l ii o m . S cetatea] cetate S 4 o au luat] au luat-o L
de la] di la L care] cari L nainte] înnaintea L r 5 de la] di la L de i-au]
dar i-au ALS muscalii S 6 o au luat] o au luoat A, au luat-o L d i Că
zaci L şi de muscali S poroncit L , 7 moscalu lui] moscului A LS de au]
di au L pă mîntul] p ă m �, nt AL, pămîntu S înprejurul] pen prej urul L 7-8
25 de l-au] di l-au L 8 movile] ca nişte movile (movili L) ALS acelea] acea
lea A , aceli L de] di L tot om. S 9 cetat i L , ajuns] agiuns L Deacii]
DLi L, Deci S 9-10 peste m o vile] pisti movili L 10 cetali L pă] pe AS,
pi L t1 pe to ţi] cu to ţii pe toţi A 12 n�oscali, cazaci de] moscali şi
cazaci de A, moscalii cazaci de L, muscali, cazac i e S şi o ţin] de o ţin A,
30 om. S 1 3 Această] Şi această S cetati L este] iaste A , est i L pe] o m . B ,
pre S cari apă L j 14 nainte] înnainti L ci] şi S 15 făcea ]făce L mos
cal ii şi cazacii] cazac ii şi moscalii ( muscalii S) ALS multă pagubă] multe
pagube AS, multi pagubea L pogorăndu-să ALS 16 vase] vasele A , · vasi
lea L , vas ile S pe Don] pe (pre S) Dunăre ( Dunări L) ALS care] carea A ,
15 cari L pogorăea] pogorăe L , pogoriea S apa o m . L 17 aceea] aceaea A
slobozie L 17- 1 8 pentru treaba crîmleanilor cînd vrea o sloboz iea , cînd
vrea o oprea , de care] pe toată opriea de care B 18 o oprea] oprie L
de care] de carii L mari L z m inteală] zăticneală S crămlen ilor] crămu
lui ALS
3-18 Grecianu 76 r. 4-r. 1 2 , Radu Popescu 90 r. 28-r. 30
In zilele Radului Vodă, carele mai nainte in Ţara Ruminească
fusese şi Sfînta Troiţă din josu Bucureştilor au făcut şi să
mutase domn la Moldova şi în Ţara Rumînească era domn fiiu-său (
Alexandru Vodă, într-aceea vreme sultan , inpăratu turcilor, au

5 chiemat pe toţi patriearşii creştineşti ş i au scris şi la domnul
din ţara Moldovei şi la domnul din Ţara Rumînească , poruncin
du-le să trimiţă soli despre e i , fiind tot o leage , să roage pă moscali
să dea Azacul cetatea turcilor cu voe , că cu război nu o putea
lua, că de nu o vor da pe toţi creştinii cîţi sînt supt stăpînirea
10 turcilor , pă toţi îi va omorî. Ci aşa de frică trimise cărţi patriearşii
şi domnii acestor ţări, cu soli la Mosc ş i s-au rugat înpăratului
spuind şi lauda ce li să lăudase turcul şi s-au milostivit înpăratul
Moscului pentru creştini şi au dat cetatea de voe turcilor, care � .
I
p înă acum o au ţinut , iar Moscu iar o au luat dela mina lor.
15 frltr::-ac eastă l _vară a acestui an domnul Ţării Rumîneşti au
şăzut la T irgovişte pentru paza plaiurilor cu voea turcilor ş i
despre toamnă au venit iar l a scaun l a Bucureşti.
t zilele] zililea L carele] care AS , cari L nainte ] înnainti L RomăneascăL

2 f usese] fusease A, fusăsi L din j osu ] den jos ln A, din j os de LS Bucu
20 reştilor] Bucureşti ALS au făcut] au zidit A , au zid it-o L, o au zidit S 3
mutase] mutasi L d o m n ] doamna AS, domnul L Romănească L domn•
o m . AL fi i-său S 4 Al ixandru A , vodă o m . LS într-aceea l într-aceaea A ,
lntr-aceeaş S vreme] vreame A , vream i L 5 chemat LS pe toţi] pre toţi S
patriearş ii] patrierşii L, patriiarşii S creştineşt i] creştini A L , criştini S 6
!5 Moldovii AS din2) den A , d i la L Romăneasc ă L 6-7 poroncindu-le L
7 trimiţă] trimeaţă LS despre ] de la A LS leage] legea L, lege S să roage]
să r ogi L, să să roage S pă] pe A, pri L, de S muscali S 8 Azacul ce
tatea turc ilor] cetatea turcilor Azacul S cu voe ] de voe ALS o o m . A 9
lu oa A că de nu o vor] că di nu vor L , cănd nu o vor S sînt] s int L stă
30 p ănire L 10 turci lor] lui S pă toţi om. A LS o morî] o moră A LS C i ]
Ş i S d i frică L trim ise] a u trimis AS , a u scris L După cărţi a d . şi au tr1-
mes L patr iearşii] patriarş ii A , patrierşii L 1 1 ţăr i] ţeri L Mosc] mos
cali L 1 2 l i o m . LS să lăudase] s-au lăudat S înpăratu S 13 di voe L
1 3- 1 4 care pinii] cari păr L 14 iar Moscu] iar acum ALS iar o au luatJ 0
35 au luoat ( luat S) iar AS di la L lor] turc ilor ALS 15 a acestq i] al aces
tu i A B , al cestui L Ro mâneşti L 16 şezut L plaiurilor] paiurilor L cu
voea turcilor om. A LS 1 7 despre] dispră L au venit om. L scaun la]
scaunul lui la A LS
1-Hl Radu Popescu I 283 r . 29-28 (,, r. 18 15-17 Grecianu 76 r: 1 3-r.

14., r . 2 4 - r .
26
85
Aşijderea ş i domnul Moldovei Antiohie Vodă au şăzut la
scaunul lui la Iaşi. l ntr-acestaş an Sobeţskii, craiul leşăsc, au
1 GCJb murit, carele din vremea ce au bătut pe turci Leaşii la H otin,
după luarea Cameniţii de la Leaşi crăiea pînă acum , căruea fecior
5 mare i-au rămas de 2 fămei . Însă multă neunire s-au făcut intre
boerii leşăşti şi intre oaste şi intre toată şleahta, că unii pohtiea
pă unul , alţii pă altul , cei mai mulţi pohtiea să pue om strein nu
de pămînt pentru mîndriea lor ce o au , zicînd că mai bine să
vor supune unui strein decît cutăruea ş i cutăruea. Şi ce este şi
10 cine este cutarele şi ce bag eu seamă de cutare le ; celălalt celuealalt
încă aşa zicea. Şi au Le aşii un cuvînt de zic : ne pozlovim , adecă
nu vom , nu pohtim. Şi aşa intru această neuniciune au rămas,
întru acest an fără crai, vleat 7205 .
Iar Costandin Vodă Brîncoveanul, domnul Ţării Rumineşti,iarna
tS au trecut cu pace şi poruncile ce-i venise dela înpărăţie să trimiţă
boii, carăle , caii la Beligrad , le-au trimis toate despre primăvară.
Şi acea nădeajde avea ca şi vara toată să o treacă cu pace in
ţară-şi, cu plinbări, cu ospeaţe , privind numai ce vor face Turcii
1 Aşijderea] Aşijdere L d o mnul Moldovei Antiohie vodă) domnul An
20 toh ie Vod ă , d o mnul Moldovii L Antohie S şezut L 2 lui] său ALS într-a
cestaşl Intr-aacestaş L , î ntr-acest S Sobeţskii] Sobeschi A L , Sobeţchi S le
şăsc] lăşesc L 3 carele] cari L , care S d in] den A vremea] vreamea A,
vreami L pă) pe A LS 3-4 l a Hotin după luarea Ca meniţii d e l a Leaşi
o m . B crăiea] car i L 4-5 căr , ea fec ior mare i-au rămas] căru e i-au rămas
25 ficior mari L 5 2) doî L, doo S fămei] femei A multă neunire] multi ne
uniri L 6 boerii] boiarii AL leşăşti] leaşeşti L, leşeşti S întri L oaste]
oastea lor A, oşti L între2] întru L 6-7 u n i i pohtiea pă unul] unii pe unul
p ohtiea ( pohtie L ) ALS 7 pă2] pe ALS pohtiea] pohtie L să pue) să l i
p u i L strein] striin A , streain L n u o m . B 8 mîndriea] măndrie L o o m . L
·
so bine] bini L 9 vor] va ABS su puni L cutăruea ş i cutăruea] cu măriea
ş i cu tăriea A, cutărue ş i cutărue L, cutăriea S 9- 10 Şi ce este şi c ine este]
Ce iaste ( iasti L) şi cine (cinea L) iaste (esti L) AL 10 cu tarele] cutarile L
ş i1 o m . S bag eu] bagă B seamă] samă L cutarele2) cutareli L celălalt] cela
lalt A , celalant L celuealalt] celuelant L , celuilalt S 1 1 . zicea] zice L de
35 zic] de- i zic A , de zio B ne] nea L poslovim S adecă] adică L 1 2 nu v o m ,
nu poht im] nu v o m pohti, nu vom S 1 3 fără crai] fără craiu A , fără (făr S )
de craiu LS vleat 7 2 0 5 ) 7 2 05 A , J e t ( leat S) 7 2 05 LS 1 4 Iar] Atuncea A ,
o m . L S Costandin Vodă Brîncoveanul o m . A L S Ţărăi Ro măneşti L 15
trecut] trecut-o A paci L poroncilea L ven ise de l a ] vinisă d i l a L trim iţă]
�o trimeaţă L 16 carăl e ] cară L trimes toati dispri L 17 nădeajde] nea
dej d i L, nădej de S 18 plinbări] p l imbare AS, prinblarea L ospeaţe] os
peţi L , ospeţe S vor face ] fac ALS
H-16 Grecianu 78 r. 6-r. 1 4
86
cu nemţii şi cu muscalii. Dar aşa z ic unii dintru înţelepţ i că unde
este nădej de multă acolo este şi deşărtăciune .
l n vreme ce mersese la satul mării sal e , la Ob ileşti2 unde
heleşteu mar� este şi plimb��e foarte frumoasă de primăvară ,
5 unde nu odată, ci de multe ori zicea măria sa : că es timp numai
a plimbărilor grij ă vom avea din Ob ileşti în Bucure�ti, deacii în
Mogoşoaea, deacii in Potlogi , deacii în Tîrgovişte , vom trece
vara şi de toamnă la vii vom mearge , unde ni să va părea . I ată
un agă înpărătesc vine la Ob ileşti fără veste , neştiind nici cap i-
10 chehaelile domnului , care era la Odriiu, care avea poruncă înpă
rătească îndată să-l rădice pă domn , să-l ducă la Cerneţi şi cu
mare grabă făcură gătire cum s-au putut în 3 - 4 z ile .
După ce au mers în Bucureşti s-au pornit cu oastea lui cătră
Cerneţi avînd frică să nu-l ducă şi pînă la Bel igrad, unde mersese
15 înpăratul cu oastea înpotriva nemţilor . lnsă cu rugăciuni şi cu.
daruri ce au dat pă la porţile turceşti, l-au lăsat să şază la Cer
neţi. Şi acolo au şăzut pînă despre toamnă .
Într-această vară, fiind domnul la Cerneţi, i-au venit veste·
dela Ţarigrad , cum au murit de ciumă fii-sa, doamna Mariea ,
20 carea o ţinea Costandin Vodă Duca , fiind ma7.ăl la Ţarigrad.
J neamţii AL moscal i i AL dintru] dentru A 2 este1 •2] iaste A , esti L

nădejde] nădeaj deA, neadej d i L deşărtăc iune] dişertăciuni L , dăşărtăciu n e S
3 I n vreme] I n vreame (vre mea S) AS , D e vrămi L mersese] mersease A ,
meaarsă L sale] s a l i L 3-4 unde heleşteu mare este) u n d e h ăleşteu mare
25 iaste A, u n d i esti heleştiu mari L, unde este heleşteu mare S 4 p l imbare]:
prinbare B , pr inblarea L 5 u n d i L ci d i multi ori z ice L măriia L c ă
în est t i m p L 6 prinblărilor L gr ij ă] grij i A , grij e L avea] a v e L din)
den A , d i L deacii] dicii L, apo i S 7 Mogoşoae L deacii1] decii L , ş i S
deac ii î n Tîrgovişte o m . ALS v o m trece] vom treace A , v o m treac i L , pînă
30 v o m trece S 8 şi de] şi d i L , şi la S mearge] mergi L undi L 9 vine]
vini L fără veste] fără veaste A, fără de (făr de S) vestea ( veste S) LS 9- 1 0
capichehaelile] capichehaialele A , cap ich ihailea L 1 0 care ]carilea L care2]
cari L poroncă L · 1 1 rădice] ridice S pă] pe ALS 1 2 mare grabă] mari
grabă L făcură] făcînd ALS găt ire] gătirea A L zile] zili L 1 3 oaste L
35 către S 14 unde] undi L mersese] mearsease A , mersăs i L 1 5 oastea]
oaste S neamţilor AL rugăciuni] rugăc iunea L 16 pă la] pe la ALS por
ţile] părţile B 17 au şăzut] să şază A , au şezut L d is pre L 18 vară o m . B
i-au ven i t] au venit (vinit L) ALS veste] veaste A , ves ti L 1 9 cu m ] că ALS
fii-sa] fie-sa A D up ă fii-sa ad. mării sale B doamna om. L 20 carea 1
40 care AS, cari L mazăl] mazălit B, mazil L
3-20 Grecianu 7 8 r . 1 5-r. 2 1 , r . 2 7 - r . 2 9 , 7 9 r . 8-r . 23
9 - - I storia Ţă rii Romîneşti 87
Pentru care mare întristăciune au avut mariea sa I şi doamna şi 136v
toată casa mării sale . De la care doamna Măriea rămîind un
cocon, anume Şărban , au trimis domnul, moşă-său, de l-au cerut
de la gineri-său, să i-l dea, să-l crească el şi să-l aibă în locul fiicii
5 lor. Ş i abiea l-au dat , neîndurîndu-să e l de sîngele său să-l desparţă.
Însă tot l-au dat şi l-au adus . Atuncea a doaă jale au fost , în
casa mării sale şi a doaa plîngere cînd au vă:;:ut coconu .
într_:-_��st an înpăratu turcesc , sultan Mustafa , iar au făcut
- -
gătire mare d � oaste în potriva nemţilor şi s-au dus cu toate oştile
10 sale la Beligrad. Poruncit-au ş i tătarilor să meargă, care avînd
frică de moscali să nu cumva să meargă pă la casele lor, la Crîm ,
numai un sultan au mers cu o seamă de tătari şi au trecut pen
Ţara Rumînească , dar b ine au umblat că n-au făcut stricăciune
ea alte dăţi. Domnul încă l-au întimpinat cu daruri şi au trecut
15 Dunărea pă la Di iu ş i s-au dus la Beligrad . Acolo cu inpăratul
turcesc înpreunîndu-se , podul peste Dunăre făr.îndu-1 , înpăratul
au trecut despre Ţara Ungurească şi trecînd Tisa apa , au luat
cîteva cetăţi şi au şi robit multe sate şi multe tîrguri . Au mers
şi la o cetate de lîngă Dunăre Petrevorodin, numele e i , unde
20 Tisa dă în Dunăre , ca să o bată. Acolea, de ceea parte de Dunăre,
1 care] carea L mari întreastăciunea L măriea sa] d o mnul de fiica mării

sale A, măriia sa L 2 sale] sal i L De la] Di l a L cari L l\i arie L răml
ind] rămăsese S 3 cocon] cucon L Şerban L trimes L moşă-său ] moşi
său ALS 4 d i la L i-l] e-1 L locul fiicii lor] loc ficiorilor B 4-5 abiea]
25 abea L el] şi el ALS sîngele] singele L d isparţă L 6 Atuncea] Atunce L
doaă] dooa A , doo L, doa S jale] jalea L 7 doaa] dooa AL, doo S p lîn
gere] plăngirea L După coconu ad. răposat A 8 într-acest] Intru acesta A
sultan Mustafa înpăratul turcesc ALS 9 gătirea mari L de oaste om. L
neamţilor AL toati L 1 0 sali L Poroncit-au L tătarălor L să meargă
30 om. A care] carii A , cari L , care i S 1 1 de] d i L muscal i S cumva ] cum-
vaş S meargă] margă L pă la] pănă la AL, pe Ia S casele] casili L , casile S
12 sultan] soltan L samă di tătari L pen] prin S 13 Romăncască S bine]
bini L u mblat] înblat L, unblat S stricăciuni L 1 4 alte] alti L întim
pinat] întănpinat L , înt inp inat S 1 5 Dunărea om. A pă la] pe la ALS 1 fi
35 înpreunăndu-să ALS p isti Dunări L făcîndu-1] 1 -au făcut S 1 7 au trecut]
de au trecut S despre] dispre L Tisa apa] apa Tisii ( Tisa S) LS luoat A
18 c i teva cetăţi] căteva cetăţu i A , cătiva cetăţi L multe sate] multi sati L
multe2] multi L 19 cetat i di L Dunări L Petrevorodin] Pătrvarodin A ,
Pătrăvorodin L, Pătruvarodin S u n d i L 2 0 Dunări L Acolea] Acolo LS
40 de ceea parte de] de ceaea parte de A , di ceea part i de L Du nări2 L
1 -7 Grecianu 7 9 r . 1 1-r. 1 7 8-20 Grecianu 80
88
despre partea Beligradului era ş i nemţii cu toată tabăra lor.
Care văzînd inpăratul că nemţii stau în preaj ma cetăţii şi nu
vor să treacă să să bată şi socotind că nici cetatea nu o vor putea
lua, de vreme ce toată putearea nemţească era acolea şi s-au
5 învîrtej it iar înnapoi să treacă Tisa spre B eligrad, (au cum zic
unii spre Ţara Rurnînească să treacă pe acolo) , cum socotiea cu
oarece izbîndă pentru cetăţile ce luase şi pentru robiea ce făcuse .
La care Tisă găsind un pod al nemţilor făcut mai dennainte şi
alt p od au mai făcut şi au început a trece călărimea cu înpăratul ;
10 pedestrimea mersese in căpătîiul podului ca să treacă pă urmă
şi lăsase un paşă cu cîtăva oaste streaj ă să vază nemţii ce )/
vor face .
Nemţii încă văzînd că turcii s-au rădicat de lîngă Dunăre ,
au trecut şi e i Dunărea despre turci ş i fără veste au coprins l pe 137r
15 paşa, streaja turcească cu alţi 5 turci , că ceealalţi au perit toţi
nevoindu-se să scape . Dar niciunul n-au scăpat să dea de ştire
la înpăratul de nemţi că vin , pre care paşă întrebindu-1 de înpă
ratul ş1 de tabără au spus adevăr, că înpăratul cu jumătate
I dis prea L Beligradului] Ţarigradulu i S neamţii A 2 Cari văzind L

�o neamţii AL preaj ma] potriva L 3 să să] să S cetatea] etati L o vor]
o va ALS 4 luoa A vreme] vreame A , vreami L c e ] c i L toată om. A l S
outere a S ne mţească] nea mţască L, ne mţilor S era acolea l era toată acolea AS,
era acolo L ş i o m . ALS 5 să treacă Tisa] cătră apa Tisa AL, spre apa
Tisa S spre] la S· au cuml acum BL 6 să treacă om . B p e acolo] pre
25 acolea A , p e acolea L socotie L 7 oarece] oarice L, oareşce S cetăţile] ce
tăţu ile A , cetăţilea L luoase A robie ce făcusă L 8 care] cari L al] a L
nemţilor] neamţilor AL dennainte] de nainte ALS şi alt] şi alţii S 9 trece l
treace A , treac i L călărimea] călăramea L 1 0 p edestrimea] p edestrime L
mersese] rămăsease A , ră măsăsi L , rămăsese S căpătîiul] capul L După po-
30 dului ad. în şanţuri ALS pă urmă] pe urmă AS, şi e i p e urmă L
1 1 lăsase u n ] lăsasă în L oasti L streajă] în- urmă streajă (strej i S) AS, în
prejur straj i L nemţii] de neamţi AL, d e nemţi S 12 vor face] vor să
facă AL 13 Neamţii A L văz ind L că turci i o m . B r idicat S de lîngă]
pe l î ngă A, di l ăngă L Dunări L 14 disprea L fără veste] fără ( făr de S)
35 veaste (vesti L, veste S) ALS cuprins L pe] pre ALS 15 streaj a] straja AL
streaja turcească o m . S ceealalţi] alţii AS, alţi L p erit] părit L toţi om . ALS
16 nevoindu-să ALS scapi L Dar] Ci ALS dea] de L de ştire] ştire AS,
ştirea L 17 de nemţi] ne mţesc A , d e neamţi L , pentru nemţi S vin] vine A,
o m . S pre care] carele S de ] d i L 18 şi de] şi d i L adevăr] adevărul A,
�O ad ivărul L că înpăratul] că încă inpăratul L ju mătate] giumătati L
1 -18 Grecianu 8 1 - 82 r. 5
9* 89
de oaste şi mai multă , au trecut Tisa, iar jumătate au rămas
dincoace şi este să treacă pînă în seară .
.
Aceasta era înr-ri amiează zi. Nemtii' auzind că este oastea tur-
cilor înpărţ.ită peste apă , au grăb it ş i au mers fără veste şi au
5 incungiurat pă iniceri ş i au pus tunurile asupra podului de-1
bătea , una ca să strice podul să nu mai treacă inicerii, să fugă ,
alta ca să bată în pod să nu treacă turcii cei despi:e înpăratul
să facă ajutoriu celor încungiuraţi de nemţ i . Şi aşa dînd războ i
tare , înpăratul au poruncit viziriului ş i altor paşi s ă treacă pă
10 pod să să bată cu nemţ ii. Ş i au trecut viziriul cu cîţiva, dar nu
putea să treacă toţi de tunurile nemţeşti, care bătea în pod . Ci
grăbind nemţii au dat năvală şi au întrat în şanţuri unde era
inicerii şi nefiind toată oastea înpărătească la un loc, i-au pră
pădit pă toţi cîţ i era dintr-acolo şi vizir�n �! �_p_grit , iară
nu de nemţ i , ci de iniceri . Că deaca�văzut că p ier şi oastea
cea mai multă era de ceea parte , care era din rea chiverniseala
viziriului şi a celor mari, au tăeat ei pe viziriul şi pe toate căpe-·
teniile ce era cu viziriul . Deacii şi e i acolea au perit cu toţi afară
din cei ce au înnotat Tisa . I npăratul încă văzînd acea primej die.
20 1 di oasti L giu mătati L 2 dincoace] dăncoace S este] iaste A , esti L

pînă] pără L seară] sară L 3 în nam iează. zi] în am iează zi A , la ameaaz i
zi L , în namiezi S neamţii AL este] iaste A , esti L 4 peste ] pisti L fără]
făr de AS, fărfi de L veste] veaste A, vesti L 5 încunjurat AS pă] pe ALS
iniceri] iniceari A, eniceri S tunuri Ii L de-1] de AS G ca să strice] ca să
25 strice A , cari trăce L podu l] podurile A, pod urii ea L inicerii] inicearii A, e n i
ceri S 7 în pod] podul S despre] d isprea L 8 ajutoriu] agiutor L în
cungiuraţi] încunjuraţi AS neamţi AL d ind război] din dărăt S 9 tare}
tari L înpăratu l om. S poronc it L pă] pe ALS 10 neamţii AL 11
să treacă] să trăacă L toţi om . L ne mţeşti] nămţeşti L care] c arilea L 12
30 neamţii AL sanţur i] sanţ A , sanţi L 1 3 inicerii] inicearii A , eniceri S în
părătească] înpăratulu i L, turcească S i-au ] au S 1 4 pă] pe ALS d intr-acolo J
dentr-acolo A , că era dincolo L perit] părit L iară] iar ALS 15 neamţi AL.
de iniceri]de iniceari A , di iniceri L deaca] deacă L , om.S au văzut] văzăndS
pier] pieare A , păr L 15-16 şi oastea cea mai multă] că oastea ce ilaltă S
35 16 cea] ce L era] este toată S de ceea] de ceaea A , di ceea L part e , care]
part i , cari L rea] ră L chiverniseala] chevernisala L 1 7 a om. L tăet L.
ei om. L toati L 1 7- 1 8 căpeteniile] capitilea L, capetile S 18 Deacii]
Deci LS ş i ei acolea] acolea şi ei A , dacă S au perit cu toţi] au perit ş i e i
(după e i ad. c u totu S ) L S 1 9 din] den A acea] această A , ace L , aceea S.
t.O pri mej d ie] primej d i i L
1-19 Grecia nu 82 r. 6-r. 30
90
1 ··
,j
ce să făcu , cu oastea cită era despre el, s-au sculat şi s-au dus la I
Beligrad, lăsînd corturile şi tot agarlîcu pe urmă. Şi ajungînd ..
la Beligrad cu ruşine mare , au pus vizir pe un H'useim-paşa ş i (

s-au gătit d e s-au dus l a Odriiu .
5 Nemţii, a doaă zi trecind Tisa <lins-de-dimineaţă, au întrat în
corturile turceşti de au luat avuţie multă fără număr.
Gheneralii au descălicat în corturile înpărăteşti şi au pus
preoţii lor de au făcut leturghie în corturi şi au făcut ospăţu
mare cel ce era mai mare gheneral , Evghenie , de au ospătat p ă
10 toate I căpeteniile nemţeşti , întru biruinţa c e a u avut , lăudind pre 1 3711
dumnezeu, întru care ospăţ zic că trei păhară au închinat mar i :
unul întru numele lui d-zeu celuea c e le-au dat b iruinţ ă ; a l doilea
păhar întru sănătatea şi norocirea înpăratului Leopold ; al treilea
păhar întru sănătatea şi norocirea şi vitej iea ostaşilor. Şi la
15 fieştecare păhar sloboziea cîte 300 de tunuri nemţeşti ş i turceşti
care le luase ei atuncea . Şi au trimis în poşte la Beciu , la înpăratul
Leopold , de au dat veste de b ir �
p e c arele in b isearică
la rugăciune I-au găsit, pentru că şi zioa şi noaptea intr-acea vreme
şădea la rugăciune pentru că ştiea că atunci vor să să bată oştile
20 1 despre] d inspre L 2 agarlăcul ALS pă] pe ALS 2-!i Beligrad . . .

s-au dus la om. L 3 pre] pe ALS Huseim] Husiin A , Husein S 5 Neamţii AL
a doua zi]a dooa zi A, a doa za L , om. S dins de d i m ineaţă] des d i demi
neaţă L , d insu de dim ineaţ S 6 luoat A multă om. S fără] făr de S 7
Gh inărarii S descălicat] disc ăl icat L , dăscălicat S 8 pm;>ţii] preauţii L lor
25 om. S făcut] sluj it L l eturgh ie] l iturgh ie AS, leaturghie L făcut2] fost L 9
mare] mari L Cel ce] Cel care AS, Cela cari L gheneral] ghenerariu A , ghe
nărariul L, ghinărar S Evghenie] Evghenea L pă] pe ALS 10 toati L c ă
peteanilea neamţeşti L pre] prea L , pe S 1 1 du mnăzeu L care] cari L , ca-
rele S tre i] trii L mari] mare A , om. S 12 întru] pentru S numele] nu
30 melea L du mnăzeu L celuea ce] celui ce A, acelu i c e L b iruinţa L 13
Leopold] lor Leopold (Liopold L) ALS treilea] trieli L 1 4 sănătatea şi om. S
norocirea] nărocirea L vitej iea] vetej iea A , vetej ie L 15 fieştecare ] fiişte
cari L, fieşce S slobozie L nea mţeaşti L 16 care le] carele .le A, cari lea L
luase] luoase A , luasă L atuncea] atunce L, atunci L trimes L î n poşte] un
35 poştea (poştu L , poşte S) ALS înpăratul] înpăratul lor AL (17 Leopold]
Liopold L d e au dat] de l e-au dat A, şi au dat L, d e i-au dat S veste]
veaste A, vesti L pe] pre ALS carilea L bisearică] bisărică L, biserică S
18 rugăc iun i L într-acea] într-aceea L vreme] vreame A , vre mi L 1 9 şă
dea Ia rugăciune pentru om. ALS ştie L atunc i om. ALS oştile] războaele
40 A, războailea L, răz.boaile S
1 -1 6 Grecianu 82 r . 30-r. 3 2 , 83 r. 1-r. 3
91
şi nu lipsiea din biserică a să ruga lui dumnezeu . Ş i îndată ce au
văzut trimisul pe înpăratul , cuvîntul cel dintî i acesta au zis :
Bucură-te înpărate de b iruinţ ă ! Deacii bucuria cc au avut atuncea
înpăratu şi toate neamurile creştineşti eu las a le scrie , numai
5 să gîndească fieştecare le cit va fi fost şi cite daruri î i va fi dat
acelui vestitoriu de b iruinţă .
Oştile nemţeşti , după aceasta , nu s-au dus la ernatec , ci au
mers la Bosna ş i multă stricăciune au făcut în turci ş i în tîrgurile
şi în casele lor pînă s-au apropieat iarna de s-au dus la ernatec unii
10 în Ţara Ungurească , alţi i în Ardeal .
Î ntr-acest an , mai nainte pînă a să bate războiul acesta , o
-
seamă d� cap � te , mari boeri , cum l e zic e i : c!_omni_ş i cu 2 - 3 mii
de unguri catane din Ţara Ungurească de jos , fiind mult supă
raţi de nemţ i , pentru multe greotăţi care- i îngreoea, ne mai
15 putînd răbda s-au sculat şi din cîteva cetăţi ale lor , nemţii cîţi
au fost , cu comăndaţi i lor, pă toţi i-au omorît şi au luat Unguri i
prezidiile cetăţilor în mina lor ş i aşteptase p ă înpăratul s ă meargă
cu oastea lui cea turcească să le ajute , carea era la Beligrad ,
trimiţînd şi vestitoriu la înpăratu să dea ştire de lucrul ce au făcut
%0 1 şi nu] nu ALS l ipsiea] lipsea A, l ipsie L biserică] b isearică A, bisă-

rică L du mnăzeu L 2 trimesul L cel om . ALS dintî i]dintăiu AL,
dintii S 3 Bucură-ti înpărati L de biruinţă] de biruinţea L, bucuriea cea
de biru inţă S Deacii]Deaciea A, Dec ii L Deacii bucuriea ce au avut om. S
bucurie L atuncea] atunce L 4 toati L creaştineaşti L a le] a li L 5
25 fieştecarele]fieşcarele A S , fiiştecarilea L cîte] căti L î i om.ALS 6 ves
titoriu ] vestitor LS biru inţă] biruinţe L 7 după] dupe S dus]dat A er
natec] ernatic L 8 au mers] s-au dus L multă] mu lte L stricăc iune] stri
căciuni LS 8-9 în turci şi în tîrgurile şi în casele lor om. S 9 şi] lor şi A
casele] casăle L apropiet L de s-au] şi s-au A , deci s-au L ernatec] erna-
30 tic L 10 alţii] şi alţii A 11 Intr-acest] Intr-acel A nainte] !nnaintea L
a nu să bati L 1 2 seamă] samă L capete] cap iti L mari boeri] mari bo
eari A, boeri L, boeri mari S 1 3 catane]cătan i L d in] den S 1 4 neamţi AL
multe greotăţi]multe greutăţiAS, multi grăutăţiL care-i îngreoea]care îi în
greuea AS ,cari îi îngreaue L 15 ale lor]acelor A, ali lor L nemţii]neamţiiAL
35 c îţi o m . L 16 cu co măndaţi i] cu comendaţii (comindaţii S) AS, comen
daţi i L pă] pe ALS o morît] omorăt ALS şi au] şi i-au BL luoat A 17
prezidiile]prezidurilea L, prezidiul S mîna]măna AS , mănili L aşteptase]
aşteptasi L pă înpăratul să meargă ] să meargă înpăratul ALS 18 lui om. L
cea]ce L le ajute]l i agiuti L carea era]că era ALS 1 9 trimeţind L ves-
40 tito riu] vestitori ALS înpăratul ALS ştire] de ştire S
92
ş i să grăbească să meargă întru ajutoru lor. l nsă nefiind î n că
gata înpăratul , că tătarii nu mersese I , alte oşti turceşti nu 138r
ajunsese , ci n-au putut merge , numai răspuns le-au dat ca să să
nevoească să ţie cetăţile cum le-au luat şi în scurtă vre me va
5 veni înpăratul şi-i va mîntui . I ară e i n-au putut răbda ci au fugit
toţi la turci . Că deaca au auzit oastea nemţească că pe ai lor
du prin cetăţile ungureşti i-au tăiat ungurii, au ales cîteva
reghementuri şi cu ghenerali şi cu tunuri şi au trimis înpotriva
lor . Ei văzînd că ajutoriu de la turci n-au într-acea dată şi putere
10 n-au să stea înpotriva nemţilor , s-au rădicat călări şi ce au mai
putut face rău nemţilor n-au părăsit şi s-au dus la B eligrad, la
�
înpăratul turcesc„ e carii cu bucurie i-au priimit întru lauda şi
cinstea lui, unde vedea că aleargă ţ ările la dînsul, făcîndu-se ş i
ei vrăjmaşi vrăj maşilor înpăratulu i, le-au dat ş i rînduelele pentru
15 hrana lor. Şi au trimis de olac la Tukili craiul, care era la Ţari
grad cu doamnă-sa, de l-au adus la Beligrad şi i-au dat pre toţi ,
pre aceea în seama lui. Trimis-au u n agă ş i î n Ţara Ruminească
de au luat pă boeari la l nk.ili, care de cîţiva ani era trimişi acolea
să le poarte grij a domnul Costandin Vodă Brîncoveanu , între carei
20 1 şi om. L întru ajutoru]într-ajutoriul A, întru agiutoriul L încă om. S

2 tătară i L mersese]mersease A , mersăsi L alte]alalte A , alalti L 3 ajun
sese]să ajunsease (ajunsese S) AS, agiu nsăs i L ci om. ALS merge]mearge A ,
mergea L ca să să]ca să ALS 4 să ţ ie]să fie A cetăţilea L luoat A vreme]
vreame A, vrea m i L 5 ven i]vini L ş i înpăratu S şi-i]şi S I ară]lar LS
25 6 deaca]decă L , dacă S nămţască S pe ai] p i a i L 7 d u prin]du pe în A ,
d i n L , după prin S cetăţilea L tă iat]tăet L cătiva L 8 răghemănturi L
ghenerali]gheneral A, ghenărarul L , ghinărar S trimes L 9 ajutoriu de la
turci n-au ] aj utoriu n-au de la turc A , ajutor d i l a 1 urc n-au L , nu au ajutor
d e la turci S într-acea] într-această AL, om. S putere] puteare A , puteri L
30 1 0 nemţilor] neamţilor AL rid icat S 1 1 fac e ] faci L neamţilor AL 12
p e cari i]pre carii A, prea cari L , pre carei S unde]undi L 12- 1 5 înţru lauda
şi c instea lui, unde vedea că aleargă ţările la dînsu l , făcîndu-se ş i e i vrăj maşi
vrăj maş ilor înpăratu lui, le-au dat şi rînduelele pentru hrana lor om S 13
vedea] veade A , vi dea L ţările] ţărălea L făcăndu-să AL 1 4 vrăj maşilor
35 om. L rînduelele] răndu ială AL 15 trimes L l a Tukil i] pe Tuchili A care ]
cari L 16 cu doamnă-sa om. L de l-au adus· la Beligrad om. LS pre ]
pe ALS 17 pre] pe ALS seama] sa ma L Trimes-au L şi om. S Romă-
nească L 18 luoat A pă b oeari] pe boeari AL, pre boeri S la] lui S care]
carii AL trimişi acolea] trimis acolea A, trimeşi acolea L 18- 1 9 acolea să
�O l e poarte grija domnul om. S 1 9 l i p oarti L do mnul om. L Costandin]
Ia Cos ! an d i n S Brîncoveanu om. ALS între carei]întru care A , întru r a ril e L ,
între carele S
93
era mai mare un văr al lui Tukili, Petrolţi Işfan numele lui ,
care şi gheneral lui Tukili era .
Dar atît s-au dus de mulţămiţi de domnul şi de boer i , cît
să nu dea d-zeu vreunui frate rum}n boeriu să pribegească în
5 ţara lor vreodată pînă vor trăi e i sau feciorii lor şi cîţi vor f i
auzit dela dînşii spuind petrecaniea lor din Ţara Rumînească .
Nemţii dară carii mergea înpotriva ungurilor I�bE)1,i ş i , cum
s-au zis mai sus , văzînd că au lăsat cetăţile numai cu muierile
şi cu cop ii şi au fugit , au întrat pen cetăţi şi pen tîrguri şi pen
10 sate ca cum ar întra nişte haite de lupi într-o turmă de oi cu mie i ,
carei tirăneşte , păgîneşte , fără nici o milă, c a nişte cruzi
sorbitori de sînge , muierile şi copiii lor îi omorăea, a cărora sînge
va striga cătră d-zeu pururea ca să facă răscumpărare . Şi nu
crez să nu facă d-zeu răsplătire , de vreme ce nu fără pricină s-au
15 rădicat asupra nemţilor ungurii, de au făcut acestea ce aţi auzit.
Ci avînd nevoe mare l de nemţi că le lua cetăţile , satel e , muerile 1 381'
de să culca cu dînsele , ce de necaz mare au făcut . Că sînt nemţii
1 mare] marele lor AS, mari L a! lu i] a l u i L Tuk ili] T u keli S Petrolţi

I şfan nu mele lui] om. BS, pe toţi I ştivan L 2 care şi] om. B, car i ş i L ghe-
20 neral] ghenărariul L, ghinăral S lu i] lu L gheneral lu Tukili era om. B 3
atît] atăta ALS mulţămiţi] mulţu m iţi AS domnul] domn ALS de boeri]
de boeari A, d i boiari L 4 să nu]să nu-i L dea] de L d u mnăzeu L frate
om. L ru mîn] romăn L boeriu ]boeariu A, om. L, boer S pribegească] pri
bigească L 5 tră i] treace A , trăci L , trece S sau] ş i ALS ficiorii L 6
25 auzit om. S petrecaniea] petreacanie LŢara Ru mîneasca]Ţara Romănească L,
ţară S 7 Neamţ i i dar AL cari mergi L reabeleşi L 7-8 Nemţii dară
carii mergea înpotriva ungurilor rebeli ş i , cu m s-au zis mai sus om. S 8 vă
z ind L că au] au ALS cetăţilea L muerilea L 9 şi1 om. L şi au întrat L
pen1] ş i pen A pen cetăţi ş i om. S pen2 •3] prin S 10 sate] sati L ca om. L
30 n işti haitea L de1 om. L cu miei] om. A , cu m e i L 11 care i] cari i A , cari L,
care S t irăneşte] t irăneaşte A , om. L păgăneaşte A , păgăneaşti L După pă
gîneşte ad . gădeaşte A fără] făr de S 12 singe] singe L , sănge S omo
r ăea] o morăe L , o moriea S cărora] căruea S sînge2] sănge AS , s ingea L 13
striga] strica S către S du mnăzeu L răscu mpărar i L ca să facă răscu m-
35 părare om. S şi nu] Să nu A 14 crez] crăz L să nu ] ca să nu S dum-
nezeu] du mnăzeu L , om . S răsplătire] răscumpărari ş i răsplătirea L vreme]
vreame A , vream i L fără] fă L , . făr de S 1 5 ridicat S neamţilor A de
au] au LS acestea ce] aceaea c e A, aceea ce LS 16 Ci] �i L mare] mari L
neamţi AL le lua] le luoa A , l i luase L cetăţil e , satel e , muerile] cetăţilea ,
40 satilea , muerilor L , mueril e , satele , cetăţile S 17 de să]d i să L , şi să S <lin
sele] dănsi]ea L , muerile L După dînsele ad . ş i alte (alti L) reale (răii L ,
rele făcea S) ALS c e de] c i d e AS , c e d i L necaz] năcaz L mare] mari L
sint L neamţ i i AL
94
un neam rău şi tiran, d-zeu să-i judece după faptele lor, care
răsplătire socotesc că sau noi sau după noi alţii o vor vedea asupra
nemţilor dela d-zeu.
lnţr-ac�sţaş _ an, vara , după ce au purces domnul rumînesc
5 l a oaste cătră Cerneţi , au venit în ţară Scarlat ţelebiu , fecior lui
Alexandru fx aporitul , dragomanul cel mare al înpăratului tur
cesc , chiemat de domnul Costandin Vodă alrl'l1I!1În_i l_°-r- să-şi dea
fata după e l , I linca anum e , cu carele au venit popa Necola, grecul
dela Sinop , de peste marea Neagră , fiind credincios domnului
10 şi era şi cîţiva coconi de boeri de Ţara Rumînească , pe carii mai
nainte domnul îi trimisese ca să fie la venire înpreună cu acel
celebiu şi în zioa de dumineca mare au întrat în Bucureşti .
Jntr-această vreme au rădicat d-zeu o furtună , vînt mare cu
- - -
ploae , atlt d� i�t�Ît � ulte case , multe h is e arici au fărîmat ş i
15 pen multe locuri ale ţării, că petutindinea �u fost această furtună
şi dobitoace şi oameni au ucis , �Qpacii _scoţîndu-i din rădăcină
şi sfărîmînd unul pă altul . Că era oameni mulţi (într-aceste vremi
lăcuitori păn păduri) , c u dobitoacele lor , întru care multă pagubă
s-au făcut.
20 1 neaam L du mnăzeu L judece] giudeci L după] du pe S faptele] fap-

tilea L, faptile S 1-2 care răsp lătire] cari răspl ătiră L, care S 2 socotesc]
socotesc că le va răsp lăti S după] cei după ALS alţii om. ALS vedea] vi
dea L 3 nemţilor] l o r A, neamţilor L d ila du mnăzeu L 4 ru m înesc]
r o mănesc L 5 oasti L c ătră] la S au venit] a venit A, au vinit L în ţară]
25 un ţărigrădean S Scărlat L ţelebiu] cilibiul A, celibiul L, celibiu S fec ior]
feciorul A , ficioru l L 6 mare]mari L 7 chie mat] chemat LS d i domnul L
8 după] du pe S I l inca anume] anu me I l inca LS carele] carilea L , care S vi
nit L Necola] �ecula ALS grecul] gricu l L 9 de peste] d i p isti L, du peste S
Neaagră L cr ead incios L 1 0 coconi] cuconi L de boeri] de boeari A , d i
30 boeri L , d e boer S d e 2 ] d e n A , d i n L S Romănească L pe carii] p r e cari
( care S) ALS 1 0- 1 1 domnul mai nainte ( înnain tea L) ALS 1 1 trimi
sese] trimisease A ,trimesăsi L ca să fie l a venire înpreună]casă vie (vii L) ALS
12 celebiu] c ilibiu AL, celibiiu S d i D u m inica mari L 13 vreme] vreame A ,
vrea L ridicat S du mnăzeu L furtună mare A mare]mari L 1 4 ploae]
35 plae L atît] atăta S iute] ute L multe1,2] multi L b isearici] besearici A ,
bisărici L , biserici S fărîmat] fărmat L 1 5 p e n ] prin S ţării] ţărăi L pe
tutindinea] petud indenea A, petudindene L 16 dob itoace ] tobitoaci L, dobi
toacile S oameni] o me n i L au ucis] i-au ucis S scoţindu-i L d in] den A
i 7 sfărmănd L unul pă altu l ] unul pe (prea L) altul AL, u n ii pe alţii S în-
t,O tr-aceste] întru aceaste A vremi] vră m i L 18 p ăn]pen A , în L , prin S do
bitoacele] dobitoaceli L, dob itoacile S Intru care] întru cari L, om. S
t. - 1 2 Grecianu 85 r . 7-r. H
95
l nsă Scarlat celebiul n-au făcut zăbavă în Bucureşti , ci au
purces după domn şi l-au ajuns la Ciocăneştii din Vlaşca mer
gînd cătră Cerneţi şi tot cu domnul au fost de acii înnainte.
l ntr-acestaş an , despre toamnă, o seamă de unguri, de cei
5 ce mai rămăsease în Ţara Ungurească de jos , ca la o mie de
oameni , de unde şi ceealalţ i, care s-au zis mai sus , au fugit la
turci, după ce pă nemţi au omorît , văzînd că cearcă nemţ ii să vază
cine au mai fost Ia o vorbă cu cei ce au mers la inpărăţ ia tur
cească , temîndu-se să nu afle şi de dînşii şi să- i omoare , vitej aşte
iO s-au sculat şi dintre nemţii cei de acolo din Ţara Ungurească
au eşit şi pen Ardeal au trecut , fiind şi acolo oşti nemţeşti şi pe la
B istriţa Ardealului au pogorît în Moldova , la Cîmpulungul Moldo
venesc. I ntru care fiind jolniri , adecă călăraşi , I oaste nemţească 1 39"
vrînd să le stea înpotrivă , să nu- i lase să fugă de la creştinii
t5 neamţi la turci , ei iar ca nişte viteaj i au năvălit şi au tăeat pă
jolniri şi au trecut în ţinutul domnului Antiohie Vodă , domnul
Ţării Moldove i , care au trimis înnaintea lor de i-au întrebat unde
merg. Ei au răspuns că merg la turci , cătră carii au zis că domnul
este despre partea turcească, ci să şază în ţinutul lui pînă va
!O 1 Scărlat A celebiul] c ilibiu l ALS c i au ] ce au L 2 d omn ] d o mnu l AL,

domnie S 1-au]o au S ajuns] agiuns L Ciocăneaştii L 3 cătră] la S tot
cu d o mnul] tot domnul L , cu toţi S de ac ii innainte] di acidnnainti L , în
nainte S 4 I ntr-acestaş] Intr-acest L d isprea L samă L de unguri o m . S
4-5 de cei ce mai] domnii c e i mari B , din ( d e S) cei ce mai LS 5 rămă-
!5 sease ] mersese B , rămăsăsi L , ră măsese S j os] gios L o mie] doaă m i i A L ,
2 000 S 6 oameni] oameni unguri S de unde şi ceealalţi, care s-au zis
mai sus o m . S unde] undi L cealanţi, cari L 7 după]dupe A , după cea
lanţi L pă] pe AS, pi L neamţi A i-au o morăt L văzind L nea mţii2 AL
vază] afle AS, afli L 8 cine] cini L o o m . L 9 temî ndu-se] te măn-
30 du-să AS, tă măndu-să L să nu afle] să nu sr1 afle (afli L) ALS şi de] ş i din L
şi să- i ] ca să-i A o moare] o moari L vitejaşte] vitejeşti L 10 d intre ne mţii]
de ntre neamţii A, d intri neamţi L cei o m . L cei de acolo din Ţara Un
gurească o m . S 1 1 pen] pin L, prin S trecut] trăcut L pe la]pi la L 12
a Ardealu lu i A C î mpulungul] Cămpul lungu LS 1 2- 1 3 Moldovineaasc L
35 13 care] cari L jolniri] în j o lniră L adică L nemţească] Ieşască AS, lăşască L
1 4 să fugă] să treacă S de la] den A , di la L , d in S creştin ii] cregin A , grea
teni B , creaşt ini S 15 nemţi S la turci] turci B iară S nişte] ni L vi
teaj i] veatej i L, v itej i S tăeat] tăet L pă] pe ALS 16 Antiohie] Antohie LS
domnul] domnului S 1 7 Ţării] Ţărăi L , o m . S Moldov i i ALS care] ca-
40 rele AS , carilea L trimes L de i-au] di i-au L întreabat u n d i L 18 cătră]
către S carii] cari L, carei S au z is]auz ise AL 19 este] iaste A, esti L
despre] cătrea L partea] par : e L
Y6
face ştire înpăratului şi cum va zice înpăratul, va face . Şi au ş ăzut
spre Putna pen sate , pen oraş ă .
Intru acest af!, luna l u i septemvrie , a u rădicat Leaşii craiu
-
pe Duca de Saxoniea prin pohta acestor 2 înpăraţi : Petru al
5 Moscului ş i Leopold al nemţilor . Care Duca al Saxonie i , mai nainte
pînă a nu-l pune craiu leşăsc, s-au făgăduit că le va scoate Cameniţa
dela mîna turcilor, care era luată dela Leaşi mai nainte de
26 de ani. Zic cei c_� _ �u fost în _Ţara Leşască , la c;g_rg�� cra
__
iului acest� e � , că cu mare ci nste şi cu mare mî ndreţe au întrat

10 în scaunul său, avînd oastea lui dela Saxoniea foarte înpodob ită
cu feliuri de haine şi cu alte podoab e , <lupe cum le este portul.
Î nsă p îlcul care era înbrăcat cu haine negre , ai tuturor era cai
iară negri ; al căruea pilc era hainele alb e , caii încă le era alb i .
A i căruea era hainele galben e , caii încă galbeni era ; fieştecare
15 pilc cu ce haine era înbrăcat cu acel fel de păr era potriviţ,i şi
caii. Iar înbrăcămintea craiului şi a calului lui era foarte de
mare preţ, tot dieamanturi şi robine , mărgăritariu, întru care
lovind soarele să părea că alt soare răsare . Zic uni i , carii nu este
.._____
l face ştire] faci ştirea L va zice] vor zice A , va z icea L va face] aşa vor
20 face ( va faci L, ya face S) ALS au şăzut] aşa au şăzut AS şezut L 2
pen1•2] prin S sati L oraşă] oraş i L 3 acest] acel A luna lui] la luna
lui AS, la L septemvrie] săpteavr ii L ridicat S 4 Duca de Saxoniea]
Duca Saxonie L Petru ] Petră A, Pătru L 5 ş i om .ALS Leopold] L i
opold L neamţilor AL Care ] o m . A , Cari L al Saxoniei] Saxonie L , Saxon i i S
25 nainte] înnainti L 6 p înă a nu-l] pănă a A, păr a nu să L , pănă a nu S
puni L leşăsc] leaşesc L făgăduit] făgădu it ţării ALS scoati Caminiţa L 7
de la1] din ALS care] carii L luoată A de la2] de ALS nainte] înnainte L
8 de] cu ALS coronaţiea] coroniea S 9 acestuea] acestue L mari cinsti L
mare m îndreţe] mare măndreaţe A, mari măndreţ i L 10 Saxon ie foarti L
30 1 1 cu feliuri] şi în fel iuri A , cu feluri LS de haine] di haină L alti podoab i L
du pe] după ALS le este] le iaste A , l i esti L 12 pilcul] polcul L cari L
era] are A haine negre] haine neagre A , haini negrea L care era înbrăcat cu
haine negre]al tuturor carei era hainile negre S a i tuturor]a tuturor AL, le S
era cai] caii A , era şi caii S 13 iară negri] negri AS, negrea L al] a A
35 căruea] cărue L pîlc] polc L hainilea albi L era hainele a lbe , caii încă l e
era albi] era cai a l b i , l e era şi hainile a lbe S 1 4 Ai] a ALS căru e L era]
li era L hainele]hainilea L, hainile S galbini L galbeni era]le era galbeni A ,
galbin i L, era galbeni S fieştecare] fiecare A , fişticari L , fieşcare S 15
pîlc] polc L c e haine]ce fel d e haine S d e păr] om.A, d i păr L p otriviţi
40 şi] potriviţi AL, ş i S 16 lui om.A 1 6- 1 7 foarti d e mari preaţ L
1 7 d iiamanturi L robine]robinuri A , robinea L mărgăritar iu ]mărgărin
tari L, mărgăritare S care]cari L, carele S 18 soarele]soarilea L, soarile S
părea]peră L soari răsari L Z ic]Aşa zic L cari i]care S este]iaste A , esti L
97
cuvînt de crezut , cum că preţul ace i haine era de 1 000 de pungi
de bani .
Acestui craiu, care era Duca dela Saxon ie a , t_ţi2_'��- îj _�icea _
nalcăran, rumîneşte va să zică fărămă potcoară. Am cercat acest

5 cuvînt să ştiu de ce-i zic turcii aşa şi am aflat de oameni aleşi ,
d e credinţă, c ă el este o m vîrtos , carele potcoava d e fier , încă
precum sînt la nemţi groase şi cîte cu 8 cue , o ia în mîini şi o
frînge în doaă, adevărat1 nu minciună ş i pentru aceea i-au pus
turcii nume nalcăran, fărămă potcoavă.
10 Î_!lţ!'u acest an Moscul înpăratul nici o ispravă n-au făcut
nicăiri, nici în cîmp să să bată cu tătarii, cu turcii, nici pe apă
să să sloboază cu vase , să· facă vr-o izbîndă , precum ma.i nainte
a.� ucea veşti unii, alţii de acolo, I mai vîrtos neguţători ih că au 1 3911
'
I '
făcut mii de mii de vase , care iau cîte atîtea sume de ostaşi ş i
15 cîte atîtea tunuri ş i a u pornit şi a u făcut aceea ş i ceelaltă şi de
acum numai sînt să să pornească pe mare la Ţarigrad şi altele
ca acestea veşti aducea.
Î nsă nimic de acestea estimp n-au fost . Î ntrebînd pricina
ce au fost de au rămas lucrurile aşa , c i în trei chipuri spunea,
20 ma i vîrtos i�r neguţătorii c e veniea de acolo ş i cei ce să fac a fi
1 cum că] că ALS haine]haini L 2 de bani om .ALS 3 care ] ca-

rii L de la) di L Saxonie S zicea] zice L 4 nalc ăran ] nălcăran A, nal
caran S rum îneşte] rumăneaşte A , ro măneşti L 5 di ce îi zic L de2)
om.A, di L 6 di cread inţă L este] iaste A , esti L o m vîrtos] vîrtic ios L
25 carel e ] care A , carililea L d e fier] d i h e r L , de h ier S 7 precu m ] p e
c u m S s î n t ] s i n t L neamţi A L ş i c ă t i L m î i n i ] m ă n i L , mănă S 8
frînge] frăngi L doaă] doaî L, doo S ad ivărat L nu] nu este S minciună]
minciuni A şi] ci S aceea] aceaea A 8-9 pus turci i nume] pus numele
turc i i A 9 nalcaran S 1 0 Moscul înpăratul] înpăratu l Moscului L 1 2
30 să s ă ] să AB sloboaze L vase] vas i L izbîndă) ispravă A precu m ) pecum A ,
preac u m L nainte] înnaintea L 1 3 aducea veşti] aduce veaşt i L d i
acolo L neguţătorii] negoţitori A , neguţitorii L că om. A 14 m i i dea
mii d e vasă L care iau] car i i iau A, carie L cîte) căti L atîtea] atăta S
sume] su mă AS , sumi L di ostaşi L 1 5 căti L atîtea] atăta AS aceea]
35 ceaea A, ceea LS ceelaltă ] c eaealaltă A, ceealantă L , ceealaltă S 16 să
să pornească] să pornească AS, să să porneaască L pe] pre S mare] mari L
altele) altilea S , altile S 17 acestea] aceastea A veaşti aduce L 18 însă]
încă ALS nimic] n imică L de) d i L acestea] a aceastea A , aceasta S es
timp) în estu t impu L întrăbănd L 19 de au] di au L lucrurilea L c i
40 om. A trei] trii L spunea] spu i L, spune S 20 vîrtos] pre urmă ALS
neguţătorii] negoţitori i A, neaguţitorii L ce veniea ] ce vinie L, de cei ce
ven iea S de]di L, după S
98
vitej i şi umblă după aceste veşti . lntîi zic că boerii toţ i ai Moscului
nici unii n-au pohtit să facă oştire asupra tătarilor , aducînd
pricini că de tătari nici o nevoe n-au , pace cu toţi împrejuren-i i
au, pentru ce de bună voe să-şi rădice vrăjb i şi nevoi şi scîrbe
5 asupră-le întru care să fac multe cheltuele şi vărsări de sînge ,
.care cînd sînt pentru răscumpărarea patriei , adecă a moşiei,
s înt bune şi de toţi priimite , iară îndeşărt a cheltui este ruşine
şi îndeşărt a vărsa sînge , este păcat .
Cu acest feliu şi mai multe de acest feliu de cuvinte i-au zis,
10 dar n-au putut să-1 plece, ci mai vîrtos l-au aprins spre minie ,
cît au omorît o sumă mare de boeri , de vreme re nu i-au umblat
pre voe , ci avînd această treabă n-au putut face oştire . Alţii
zicea că văzînd boerii c ă nu le face pre voe , să s ă lase de oştire ,
au făcut sfat să-l omoare . Ş i cu ce mij loc? Au zis să să ducă u�ii
15 să dea foc st9liţii , ,
Alţii să fie gata cu puşci şi îndată ce va veni înpăratul la foc
(că aşa este obiceiu înpăraţilor muscăceşti să încalice să să ducă
unde să fac aprinderi în stoliţă cetate) să-l înpuşce . De care sfat
unul s-au oseb it şi s-au dus cătră înpăratul şi i-au spus toate
20 ce s-au sfătuit boerii înpotriva lui . De care necrezînd î npăratul
1 v itej i]viteaj iA, vetej i L u mblă]unblă L, u nbla S după]dupe AS aceste J

aceaste A ,acesti L Intii] înt îiu S boerii] boearii A Moscului] moscalilor L
2 oştire] oştiri L asupra] înpotriva AL , înprotiva S tătarălor L 3 pri
c ini] pricină S nevoe] nea voi L n-au nici o nevoe S paci L înprejureniiJ
25 înprejurean ii A, înpreajurănii L 4 r idice S vrăj b i şi nevoi] vrajbă ş i
neavoe L scîrbe] scărbi A L 5 cari L multe] multi L cheltuele] chiel
tueli A , cheltueli LS sînge] singe L 6 cari cănd s int L patrii L ad ică
a moşii L D1ţpă moşie i ad. a pământu l u i ALS 7 sînt] s int L buni şi
? i toţi priimiţi L iar ALS înd eşărt] în deaşert L, îndăşărt S chieltu i A esteJ
30 iaste A, esti L ruşine] ruşini L 8 înd eşărt] îndeşert L, în dăşărtu S a
să vărsa AS sînge] s ingea L este ] iaste A , esti L 9 feliu1] fel LS mai
om. L de1] di L acest] aceaste A feliu2] fel i A de cuvinte] di cuvinti L ,
om. S 1 0 plece] p leace A , p l ăce L l-au] au A spre] sprea L 1 1 cit)
că B su mă] somă L mare] mari L , om. 8 de1] di L boeri] boeari A, boeri
35 mari S vreme] vreame A , vreami L u mblat] înb lat L , u nblat S 1 2 pre]
pe AL ci] c e L faci oştirea L 1 3 zicea] z ice L boerii] boearii A face]
faci L pre] p e AL 1 4 o moare ] o moari L să să ducă u n i i om. S 16
pusei] puşcea L c i v a vini L la f o c înpăratul L 1 7 este ] iaste A , esti L
obiceiu] obicina A , ob iceiul L înpăratului S muscăceşti] mosch iceşti A L ,
40 muşchicesc S să să d u c ă om .ALS 1 8 unde] undi L aprinderi] aprindiri
L, aprindere S stol iţă] tol iţa L cetate] cetatea LS să-I înpuşce om. B
De] Din ALS 1 9 osăb it L către S toate ] toati L 20 ce s-au ] ce au L.
boerii] boearii A D e care] D i cari L necrezînd] creazind L
99
despre o parte şi despre alta crezînd şi fiindu-i frică , să mira
cum va să cerce lucrul acesta , pe carele iar acel boear l-au învăţat
cum va cerea acest lucru. Şi au trimis în temniţile lui să caute
om să semene cu înpăratul şi au găsit şi l-au adus de l-au ţinut
5 în casă pînă lîngă seară, căruea i-au zis inpăratul: Omule , tu
P�ti rînduit spre moarte , după vina ta. Acum ce voi zice , de ve i
face , iată să fii mîntuit de moarte . Tu eşti în chipul mi eu , I să 14or
ei hainele mele şi să încalici pă calul mieu şi să mergi cu oamenii
mie i , să te duci la o aprindere de foc ce va să fie la noapte ş i de
10 ve i scăpa, din norocire-ţi , să fii sănătos , să fii ertat de moartea
ce era să mori şi cu alte daruri înpărăteşti să te miluesc. Şi au
prins vinovatul bucuros să facă şi ţ,iindu-l ascuns l-a înbrăcat în
hn ine înpărăteşti şi au zis comisului să-i gătească calul şi sta aştep
tind aprinderea tîrgului şi iată la 2 - 3 ceasuri din noapte să rădică
15 foc în tîrg . l npăratul strigă de cal să-l aducă şi scoase calul la
scară. lase cela înbrăcat în haine înpărăteşti, merg înnainte
merg pă urmă, după obice iu ş i nimeni nu ştiea de acest lucru . Ş i
îndată c e merse la foc , din gloată s ă sloboziră cîteva sume de
puşci şi lovesc pe acela ce era chip înpăratului şi-l oboară jos.
20 Unul ce era din credincioşii înpăratului , ce era acolo la foc trimis,
văzînd ce fu, alergă la înpăratul ş i- i spuse .
1 dispre o parti L d ispre alta creazind L 2 cerce ] cearce A acesta]

aceala A pe] pre ALS carele] carili L acel] acest S boear] boeariu A, bo
iar i L 3 va cerea] va a cerea L tr imes L temniţile] te mniţ.a LS caute]
25 cauti L 4 om] u n om ALS semene] seamene A , sămeani L adus] dus L
di l-au L 5 sară L căruea] cărue L Omule] Omuli L 6 moarte]
moarti L 6-7 de vei face] di vii fac i L 7 di moart i L m ieu] meu L
8 hainele mele] hainele meale A , hain ilea meii L, hainile mele S ş i1 om. AS
pă] pe ALS m ieu ] meu L 8-9 ş i să mergi cu oamenii mie i , să te duci
30 om. S 9 aprindire L noapti L de vei] di-i L 1 0 din] den A , de S
norocire-ţi] nărociri-ţ.i L, norocirea-ţi S să fi i2] şi să fii S d i moarti L 1 1
eral erai L vreai S alti L să te] să t i L 1 2 bucuros v inovatu S l-a]
l-au ALS haini L 14 aprindirea L din] den A , d i L noapte] noaptea L
ridică LS 1 5 strigă de ( d i L} cal (calul S} înpăratul ( înpăratulu i S} ALS
35 scoase] scot A, scoasără L, scoaseră S 16 l ase] l asi L , Ese S înbrăcatu S
merg] mergu-i ALS 1 7 merg pă urmă] pe urmă AL, şi pe urmă S obi
ceaiu A nimeni] n i menea AL, n imini S 18 merse] mearseră A , meaar
sără L, merseră S gloată] gloate A , gloati L să sloboziră] sloboziră A, să
slobozi L căt iva L sume] suie A, somi L , o m . S 19 de puşci] de p uşce L,
40 puşci S pe]p re A acela] cela ALS ce] care AS chip] în chipu l ALS 1 9-20
şi-l oboară j os . Unu l ce era d in credincioşii înpăratu lui o m . ALS tri mes L
21 văzînd] văzind L a lergă] aleargă L spuse] spusă L
1 00
l npăratul au învăţat de au înch is porţile şi au gătit tunurile
şi au trimis la patriearhul de l-au chemat înlăuntru la el şi i- au
spus toată pricina . Boerimea ceealaltă cu sfatul lor văzînd că
muri cela, adecă ca cum înpăratul , s-au gătit să meargă la curtea
5 înpărătească să ridice alt înpărat. Cum sosiră la poartă ziseră să
deşchiză porţile . Portarii zicea că făr dă porunca inpăratului
nu vor deşchide . Ei ziseră că înpăratul este mort in mij locul
iîrgului şi tu nu şti i , ci grăeşti minciuni. Deşchide că vom intra

fără voea voastră şi veţi păţi rău . Dederă ştire inpăratului şi
10 patriearhului cum boerii toţi cu multe gloate au venit ş i zic unile ,
altele ca să le descuem poarta. Patriearhul au zis cătră inpăratul :
Şăzi în casă ş i e u să mă duc la poartă să vorbesc cu e i . Zise înpă
ratul : Fă bacico , adecă părinte , ce ştii .
Şi merse acolea , şi începu a l e zice : Ce , v-aţi nebun it fiilor ,
15 de umblaţi noaptea indeşărt, gîndind că aţi omorît pă inpăratul
cu sfaturile voastre şi nu ştiţi că d-zeu, păzind pe unsul lui , mai
nainte i-au descoperit sfaturile voastre şi pe altul au inbrăcat
în hainile lui şi l-au trimis la foc , unde aţi dat şi pă acela aţi
omorit, iar nu pă înpăratul. Ci vă duceţi cineşi pă la casele voastre
20 şi vă lăsaţi nebuniile . l ndată ce auziră cu groază mare fieşte
care s-au dus pă la casele lor. Deacii au chiemat oameni credincioşi
t d e au] di au L 2 trimes L patriearhu l ] patriarhul A, patriiarhul L

.
d e ] d i L chiemat A 3 Boerimea] boirime L ceealaltă] cea ilaltă A , ceea
lantă L, c eilaltă S văz ind L 4 ad ică L cum înpăratul ] c u m au fost
25 în păratul L 5 ridice] rădice A ziseră] zisără L 6 deşch iză] dişchiză L,
d ăşchiză S z icea] zice L făr dă] fără AL, făr de S poronca L 7 nu vor]
nu o vor S deşchide] dişchidi L După deşch ide ad. porţilea L zisără L este]
iaste A; iasti L 8 ştii] ştiu A ci] c e ALS Deşch i d e ] D işch idi L, Deschi
deţi S 9 fără] făr de S voea] voe L veţi] viţi L Dederă] Deaderă A, De-
30 direa L, Dăteră S ştire] ştirea L 1 0 patri iarhului LS cum] cum că S
boerii] boearii A multi gloati L 1 1 altele] altilea L descu e m ] dăscu e m A ,
dişchid im L patriiarhu l LS cătră] către S 1 2 Şăzi] Şezi L casă] scaun L
1 3 bacico] bac icu L adecă părinte , c e ] adică fă părinti c u m L 14 merse]
mearse A, mearsără L a l e ] a L 15 u mblaţi] unblaţi LS îndeşărt] înde-
35 şert L , îndăşărt S pă] pe AS, pre L 1 6 sfaturilea voastri L du mnăzeu L
17 nainte] înnaintea L i-au] au L descoperit] d iscopirit L , dăscoperit S sfa
t.ur ili voastri L 18 hainile] hainele A, hain ilea L trimes L 19 pă1 • 2]
pe ALS casele] casilea L, casile S voastre] voastri L 20 l ndată] Şi în
dată A auziră fieşcarel e S mare] mari L 20-21 fieştecare] fieştecareleA ,
r.o fiişticarile L , o m . S 2 1 pă] pe ALS casele] casilea L casile lor să du
seră S Deac ii] Deci LS După Deacii ad. a dooa zi A, a doao za L, a doa
z i S ch e mat LS oamenii crădincioşi L
lOt
ai lui, a doaă zi şi i-au făcut căpitani în locul celor ficleni şi au
început a strînge oastea , pre care i-au jurat că vor fi cu dreptate 1 4ou
cătră înpăratul lor . Are şi oaste nemţească ca la 1 0 mii în leafă,
carii sînt credincioşi înpăratului şi-l păzesc . Şi aceea fiind acolea
5 au început a-i aduce pe boeri, pe căpitani . Deacii i-au tăeat , i-au
omorît ca la o sută de oameni mari . Ş i de acestea zic că n-au
putut face oştire spre tătari . A treia pricină şi cea mai de pre
urmă zic că înpăratul este cam nebun , l ipsit de minte şi celea
ce nu să cade a face , acelea face ; cum îi vine în gînd, bine , rău
10 aceea face , omoară cu vină şi fără vină. Oaste au scornit în cest
timp multă şi o au scos într-un cîmp şi o au năpustit acolo şăzînd
şi el umbla din cetate în cetate , din tîrg în tîrg, curvind şi făcînd
lucruri făr de treabă, cu care lucruri toată vara aceasta au trecut
ş i nimeni nu cutează să-i zică un cuvînt, că îndată cu mîna lui
15 ii tăea cu sabiea, că aşa spun că atît este de iute cît deaca i să
năluceşte pă cineva , cu mîna lui ii omoară , de care iuţime toţi
s-au îngrozit şi cu mare nevoe îi slujesc, fiind nebun , cum zice
___Aristofan poeticul în stihul dintîi , care face el începătură cărţii.
· Leat 1 699 . După întunerec vine şi lumină, după întunerec
20 soare� adecădupă multe turburări ce au avut turci i cu nemţii
1 a doaă zi om. ALS ficleni] ficleani A, v icleani L 2 străngi L oastea]
oast i L, oaste S care] carii AL dreptati L 3 cătră ] către S lor o m . ALS
Are] Ari L , om. S oast i neamţască L 1 0 m i i l 1 0 0 m i i B 4 cari i] care A S ,
cari L sînt] sint L creadincioşi L 5 a- i aduce] a duce L pe boeri] p e bo
25 eari A , boerii L Deacii] Dici I , Deci S i-au tăeat o m . L 6 Şi d i L acestea]
aceasta AS 7 face] fac i L oşti rea L tre ia] treea A, trie L cea] cei L mai
o m . S d e pre] după A , d e prea L , du pre S 8 este cam] iaste can A , esti can
L celea] cealea A, c e l i L , cele S 9 ci nu să cadi L a face ] a să face A, a l i
faci L , a le face S acelea] acealea A face] l i fac i L , l e face S v i n e ] v i n i L
30 b i ne] b i n i L 1 0 aceea] aceaea A face] faci L cu vină] şi cu vină A v ină i . 2]
v in i L fără] făr d e S Oasti L 1 1 timp] tinp L ş i o au scos într-un cîmp
om. S o2om. L şăzînd] şezănd L 1 2 u mbla] unbla LS d i n 1 ,2J den A ce
tate1] cetati L în c etate] o m . A , în cetati L 1 3 făr de] fără d e L treabă] cin
stea L cu care] cu carile L lucruri2] lucru S aceasta o m . L 14 n i meni]
35 n iminea S nu cutează] nu- i cuteza L 1 5 tăea] t ă i a L sab iea] sabie L
spun] spunea A atît] c ftt B , atăt L , atăta S este ] iaste A, au fost L , era S
de iute] d e iuti L c î t ] că AS deaca] dacă L , daca S 1 6 năluceşte ] nă
luceaşte A, năluce L, nălucea S pă] pre A, pe LS c ineva ] c in h·a L îl o m oară]
îi o m orăe L, î l o mora S care] cari L 1 7 mare] mari L nev oe] frica S slu
4.0 j esc ]slujăsc A , sluje L, sluj iea S nebu n]neabun L 1 8 Ar istofan] Aristofel A,
Aristotel LS în stihul d intîi care face e l începătură cărţi i o m . ALS 1 9
Leat 1 6 9 9 om.ALS După] D u p e S întunerec1] întunearec A vine ] v i n i L
întunerec2] negură ALS 20 soare] so ari L adică L multe1] moarte S
turburăr i] turburări ş i oştiri (oştirea L) A LS nemţi i ] neamţii A , nămţii L
102
în 18 ani cu multe ostenele şi cu multe pagube de oameni şi de
altele , iată şi dorita pace . Că în anul acesta îndemnînd părţile
streine şi pe o parte şi pe alta , mai vîrtos Englezul , care şi sol
la turci au trimis cu îndemnare ca aceea să facă pace şi fiind
5 turcii osteniţi de atîtea războae , au priimit ca să facă pace şi /
au ales înpăratul, sultan Mustafa, pe Alexandru exaporitul ,
dragomanul cel mare al Porţii othomaniceşti , fiind şi întru toate
învăţ.at şi înţelept şi �i:._a�t_i c de l-au trimis în ţara nemţească la
cetatea ._C arloviţa, dîndu-i şi un agă turc , pă Rami Reiz efendi„
10 care pă ur n;i ă au ajuns şi viziriu , să fie înpreună cu dragomanul , .
la care loc a.-u venit şi despre partea înpăratului nemţesc iar oa-
meni învăţaţi şi înţelep ţi şi înpreunîndu-se toţi la Carloviţ , peste· -,
I .•
.
'
' .
apa Save i , între Zimen*şi între Varodin , au făcut legăturile:
de pace şi le-au şi aşăzat în 25 de ani să fie neclătită.
15 Acest turc, carele au mers cu dragomanul , cum s-au auzit „
au fost om prost şi neînvăţat , că au şi zis acei nemţi, care era
trimişi pentru pace , că atîta I au fost turcul de moj ic şi neînvăţaţ 1 4 1" -�
cît toată ritorica lui Alexandru dragomanul nu _putea astupa � - -
moj iciea t'Urculul.i .

20 1 multe ] multi L ostenele] osteneale A , ostineali L m u l t i pagu b i L de-
oameni] şi d e oameni AS 1 - 2 d e alte le ] ş i cu altilă L , o m . S 2 pace]:
pacea L părţile ] părţilea L 3 stre ine] creşt ine AS pe1] spre B streine
ş i pe o parte ş i pe alta , m a i vîrtos o m . L [3-4 Engleazu l u i , cari ş i s o l
au trimes l a turci L 4 îndemnare] înd eamnari L aceea] aceaea A , acee L
25 pace]pac i L 4-5 şi fiind turc ii osteniţi d e atîtea războae , au priimit ca
să facă pace o m . ALS 6 su ltan] u n sultan B Alixandru ALS 7 cel
mari L oto măneaşti L ş i o m . ALS toati L 8 trimes L ne mţască L 9
Carloviţă LS pă Rami] pe Rami A , pare- m i B e fe n d i] afen d i B 1 0 care]
carele AS, carile L pă] pe ALS agiuns L înpreaună L 1 1 cari L despre]
30 d ispre L 12 înpreunăndu-să ALS Carloviţ] Carloviţă LS peste] pisti L
1 3 între1] şi î ntre B , î ntri L Zimen] Zemen A S , Z me n L Varu din S legă
turi S 14 di paci L aşezat L fie] f iea L neclătită] neclătite A, neclătit L
1 5 carele] care A S , cari L s-au auzit] s-au z is mai sus S 1 6 că au ş i zis
acei nemţi] c ă acei d e mai sus au ş i zis S neamţi AL care] cari L 1 6- 1 7
35 care era t r im iş i pentru pace o m . S 17 trimeşi L pace] pacea A, paci L
d e ] d i L mojic] mojăc S 18 lu i]a l u i L Al ixandru ALS 1 9 moj iciea)
m oj ăc iea A, m oj iceea L
1 La Radu Popescu după această expunere urmează trimiterea unei de

legaţi i d e boer i la Poartă care obţine d o m n ia pe v iaţă pentru Brîncoveanu .
40 Autorul Cro n icei noastre confun d ă acest moment c u obţinerea noulu i
hatişerif d e . domnie pe viaţă d i n 1 7 0 3 astfel că avem u n lapsus intre
1 6 9 9 şi 1 7 0 3 .
- --�--- - -
1 - 1 9 Grecianu 8 9 r . 1 0-r. 2 4
10 - I stori a Ţării Romîneşti 1 03

După aceasta n-au trecut multă vreme c i au trimis înpăratul,
sultan Mustafa, pe imbrihorul cel mic al lui la Costandin Vodă
Brîncoveanul , domnul Ţării Rumîneşti , să-l rădice , să-l ducă la
Odriiu , unde era înpăratul şi pentru ce pricină nu ştiea nimeni ;
5 căruea domnului mare întristăciune i-au venit , atîta cît s-au
bolnăvit . De abiea s-au îndreptat în cîtăva vreme şi au purces
cu voe , făr de voe de s-au dus. Acolo mergînd, o lună de zile au
şăzut şi nici un răspuns de nimica nu lua , nici -p riimiea nimeni
ca să meargă să să înpreune , ci şădea ca un osîndit , de nu ştiea
10 la ce margine va să-i iasă lucrul . I ar cheltuele ,_ cum spunea ce i ce
au fost acolo , au făcut foarte mari pe la unii , pe la alţ ii, ca să-şi
dreagă lucrul , să să întoarcă iar la scaunul său şi nici într-un
chip n-au putut p înă s-au făgăduit că va mai adaoge haraciul ,
care au şi făcut , că l-au mai înmărit de cum au fost cu 240 de
15 pungi şi cu aceasta s-au înpăcat şi l-au priimit de s-au înpreunat .
Deacii i s-au înnoit domniea ş i înbrăcînd caftan s-au întors
la scaunul său cu bucurie . Această pricină de l-au chiemat la
Poartă pe Costandin Vodă şi au mărit haraciul, zic că au fost
Cornea_ba!J.ul, carele fiind mai nainte trimis de domnul la Odriiu
20 fnpreună cu capichihaelile domnului , vrînd muftiul să-şi însoare
1 După] Dupe AS vreme] vreame A, vre m i L multă vreme n-au trecut S

trimes L 2 pe ]pre L i mbrihoriu l L al l u i ] a lu i L 3 Ţără i Ro mă
neşti L ridice S 4 ştiea n imeni] ştii n im inea L, ştiea n i m ic S 5 d o m
nului] d o mnul AL 1 nainte de mare ad. cu ALS mare ] mari L întristăc iune]
1325 î ntreastăciuni L venit] vinit L atîta]atăt AL s-au ] s-au ş i A 6 D e a
b iea] Di abea L vreme] vreame A, vrea m i L şi o m . L S 7 făr de] şi fără A,
ş i fără d e L d e s-au] ş i s-au L zile] z ilea L 8 şezut L d e n i m ica] de
la (di la L) n i meni (nimini LS) ALS luoa A priim iea] priemea L nimeni]
p e n imeni B, n i m inea S 9 înpreune] înpre u n i L şădea] şidea L osîndit]
30 osindit L 9- 1 0 ştiea la ce] ştie l a c i L 1 0 să- i] să ALS cheltuc·Je] chel
tueale A, cheltu ială L spunea] spun S cei ce] cei ci L 1 1 mari] mare L
u n i i , pe la alţii] pe la u n i i alţii (şi alţii L) ALS 1 2 iar o m . A 13
s-au] n-au ALS adaoge haraciul] adaogi haragiul L 1 4 care ] cari L în-
mărit] mărit AL cu o m . LS d e o m . A 15 pungi] pungi d e bani S d e
35 s-au] d i s-au L 1 6 Deacii] Dec i i L , D e c i S i s-au] s-au A , ş-au LS d o m
n iea] domnie L înbrăcînd] î nbrăcîndu-1 B 1 7 scau nul s ă u la Bucureşti L
pricină] pric in[t au fost A d i l-au L chemat] chie mat LS 1 9 carele] ca
r ilea L nainte] în na intea L , denainte S trimes L 20 capichihaelile] ca
p i chehaealele A, capich ihael ilca L, cap ichehaelile S însoar i L
1 -1 5 Radu Popescu I V 21 r . 20-r. 26 , 2 2 r . 1 - r . 2 0

' l
1 04
un fecior, au fost cerut dela Costandin Vodă să-i dea un dar, ,.
50 de pungi de bani , pentru cheltueala nunţii şi au priimit toţi

şi indemna pe domn să- i dea, de vreme ce era om mare şi iubit
înpăratulu i , înYăţînd carte dela <linsul în copilărie .
5 Şi i-ar fi dat domnul , dar Cornea nu l-au lăsat , p uind pricini
altele la mij loc . D intr-aceasta mîniindu-se muftiul au îndemnat
pe înpărat de au făcut aceasta ce s-au scris mai sus , . de au rămas
un greu mare asupra ţării . Însă fără zăbavă şi muftiul acela ş-au
luat plata , că ş_- au sculat zurbale dela Ţarigrad şi au venit spre
10 Odriiu asupra lui sultan Mustafa să-l scoaţă den înpărăţie şi
să pue pe frate-său , pe Ahmet, înpărat , care s-au şi făcut. Şi pe
muftiul acela prinzîndu-1 , rău l-au omorît .
Dup ă ce dar domnul Costandin Vodă Brîncoveanu au venit
în ţară, cum s-au zis mai sus şi fiind pace între aceşti 2 ..._J!l_Q!!�rhi ,
15 turcul şi I neamţul _ş_i___ e l ves!=)l şi în p ace , avînd h:atişirif dela 141'0
sultan Mustafa şi făcîndu-şi şi altul dela sultan Ahmet, fratele lui
Mustafa, carele scriea să fie domn pînă în sfîrşitul vieţii lui. ::: · ·
Şi aşa cu acestea să bucura în ospeţe şi în veselii, în nunte ş i ale
boerilor de. p ămînt şi ale lui nunte , măritîndu-şi fetile , însurin-
20 du-şi feciorii cei de vîrstă , că atîta era fericit, cit mi să p are
că toate darurile norocului era asupra lui. Că mulţi au noroc în
1 ficior L de Ia] d i Ia L 2 cheltueala] chieltueala A, cheltuiala L 3

înde mna] îndeamna L pe] toţi pre L , pre S vreme] vreame A , vreami L
mare] mari L 4 învăţind carti L copilărie] cop ilării L 5 i-ar] ar ALS
25 pricini] pricină LS 6 altele] altilea L D intr-aceasta] Dentru aceasta A ,
Dintr-a aceasta L măn iindu-să ALS 7 pe] pre S înpărat] înpăratul A L ,
înp[tratu S După făcut ad. î npăra tul A aceasta] acestea S c i s-au L de
au2] d i au L 8 mare] mari. L ţării] ţără i L fi\ră] făr de S 9 luoat A
zurbale] zor ba l i L de la] di la L , şi-n S vinit L 1 0 sultan] soltan L den]
30 d i la L, d in S U pe1] pre A frat i-său L Ah met] Mehmet L care] cari L
pe] prea L , pre 8 1 2 prinzîndn-1] prinzindu-l L 13 După] Dupe S Brîn
coveanu o m . S '14 c u m s-au zis mai sus om. S pace] paci L între aceşti
2 monarhi] într-aceste doo monarh i i S 15 neaamţul L fşi e l vesel] şi el
au ră mas veasel (vesăl L, vesel S) ALS pace] paci L hatişirif] hatişiraf B
35 de la] di la L 1 6 Ahmet] Meh met S fraţilea L 16- 1 7 fratele lui l\Ius
tafa om. S 17 carele] care AS, cari L scriea] scrie L în] la S sfîrşitul ]
f ărşi t u l L , sfărşitu S 18 acestea] aceastea A ospeţe] :ospea ţe A , os peţi L
şi în] în ALS vesăl i i L nunte] nunti L a l e ] a l i L t 9 boerilor] boearilor A
de] d i L ale] a l i L nuntel nuntea L fetile] featile A , fetii ea L 1 9-20 insu
40 rănd AS 20 atîta] atăt AL fericit] fereacit L pare] pari L 21 toati da
rurilea L norocului] nărocului L
J OS
lume , dar nu în toate , că unii au noroc de cinste , iar nu de feciori
ş i de bogăţie şi de stat frumos şi de altele , al ţii au noroc de feciori
iar nu de cinste şi de bogăţ ie şi de altele şi tot au şi l ipsă de unile ,
iar acest domn în toate au avut noroc , bogat , frumos la chip , la
5 stat, vorba lui frumoasă , cu minte mar;, rude multe , fii, feate
(Eîi lestul ; gineri , nurori aşăj dere a , cinste mare şi în boeriea lui
şi în domniea lui ci au domnit nici o lipsă nu va fi avut . Şi acest
domn �r fi putut să zică cuvintele lui Solomon că orice i-au pohtit
. i_nima lui nu i-au lipsit . Acestea şi ca acestea văzînd innaintea
10 ochilor lui, numai să veseliea.
Intru aceste vremi ce s-au înpăcat nemţii cu turcii n-au lăsat
d-zeu ca să nu aibă neamţii b ici să- i baţă, ci au rădicat pe Racoţi
Ferenţi, nepot lui Racoţi Gheorghie , craiul Ardealului , învitînd
toată ungurimea din Ţara Ungurească de sus şi din Ardeal de s-au
15 rădicat toţi cu sabiea asupra nemţilor , vrăjmaşilor lor şi mare
peire s-au făcut în nemţ i , că i-au tăeat şi au luat cetăţile lor dela
nemţi, avînd gheneral pe o rudă a lui mai mare anume Berciani.
{._ Ş i aşa în 8 _a.ni au_1_i1rnt stăpînirea cu sab ie a , iar după ce au trecut
acei 8 ani , trimiţînd nemţ.ii mincinoasă gr_�ţţ_�- s-au amăgit cei
,�
20 1 lume] lumea L :toati L năroc L c instea L de feciori] di ficiori L

2 şi de] şi d i L şi de stat fru mos o m . AL ş i de3] sau de A altele] alt ii ea L
2-3 ş i de bogăţie şi de stat frumos şi de alte l e , alţi i au noroc de fecior i , iar
nu de c inste şi de bogăţie şi de altele] în toate S alţii au noroc de feciori
iar nu de cinste sau de bogăţie ş i d e altele o m . L 3 ş i tot au şi l ipsă de
25 unile] sau de stat frumos ş i în toate au şi altele din unile A, şi d i stat fru mos
î n tot au ş i l ipsă den un ilea L , iar au ş i lipsă din unile S lipsă] lipsit B 4
în] întru L noroc] năroc L 5 m inte] minti L rude multe] rudea multi L
feate] feti L , fete S 6 din] den A , o m . L destul] dăstu l S aşăjderea] aşij
derea AS, aşijdere L c inste ] cinsti L în o m . L boeriea] boirie L 7 în o m . L
30 domnie L c i au ] ce au ALS nici o l ipsă] l ipsă S nu va fi] nu au S acest}
acesta B 8 să zică] zice S i-au] au AL 9 nu i-au] n-au L Acestea1]
Aceastea A acestea2] aceastea A, aceste L văzind înna inte L 9- 1 0 înna
intea ochilor om. S 1 0 lui om. S veseliea] vesăliea L 1 1 I ntru aceste]
I ntru aceaste (aceste S) AS, Intr-aacea�tă L vre mi] vrea mi L nemţii] nea m
35 ţii AL 12 dumnăzeu L neamţii] o m . L , nemţii S ci] ce L ridicat S 13
Ferenţi] Ferean ţ i _ A , Frenţi B, Frinţi L 14 ungurime L şi d in ] ş i den A
di s-au L 1 5 ridicat S sabiea] sabie L nemţilor] neamţilor AL vrăjma
ş ilor l or] vrăj maşi S 1 5- 1 6 mari pe irea L 16 s-au] au ALS neamţi AL
tăeat]tăet L au luat] ş-au luoat A, ş-au luat LS de la] d i la L 17
(t0 neamţi A L g heneral] ghenărariu L , gh inărar S După
gheneral ad. mare
( mari L) ALS mai mare o m . ALS Bercian i] Bercean i A , Berceaan L, Ber
cean S 1 8 stăpîn irea] stăpinirea L sabiea] sabie L 19 trimiţînd] tri
meţind L nemţ.ii] neamţii AL
1 06
mai mulţi ş i l-au I părăsit pe Racoţi ş i s-au dus la nemţ i . Care
văzînd că-l p ărăsesc oştile s-au rădicat cu Bercenii şi cu alţi
domni ai lui ş i au trecut în Ţara Leşască .
De multe ori au trimis sol la turci rugindu-se pentru ca să-i
5 dea ajutoriu, dar n-au vrut să-i dea, de vreme ce făcuse pace
turcii cu neamţii, iar de ar fi dat ajutoriu măcar cît ar fi fost
de puţini turci şi tătari şi cu oastea ce avea el ar fi pustiit toată
Ţara Nemţească şi el a fi rămas craiu desăvîrşit în Ţara Ungu
rească şi în Ardeal ca şi strămoşu-său cel .b ătrîn Racoţ i .
'
întru aceste vremi murind craiul dela Şpaniea , mare vrajb ă •!
10
s-au făcut între franţezi ş i între nemţ,i vrînd fieştecarele dintre
dînşii să ia crăiea Şpaniei şi multe războae au avut neamţul cu
franţozul pentru acea ţară. 1nsă în cea după urmă tot franţozu
au b iruit ş i au pus pe un nepot al lui craiu la scaunul Şpaniei , de
15 dînsul asculta. N umai o părticea dintr-acea ţară i-au dat fran
ţozu neamţului, cit s-au îndurat şi pentru ca să facă p ace , precum
au şi făcut . Şi clupe aceea n-au trăit multă vreme craiul frănţozesc,
ci de bătrîneţe au murit , lăsînd în locul lui pe un strănepot al lui .
Î n părţile despre mieazănoapte , între sfezi ş i între moscali ,
20 s-au scornit mare vrajbă şi c u războae unul asupra altuea să
neamţi AL 1-2 Cari văzind L 2 părăsăsc L ridicat S Ber-

cenii] Berceani AS , Berceni L 4 D i multi L trimes L sol] soli ALS ru-
găndu-să ALS ca om. ALS 5 dea] de L ajutoriu] agiutoriu L , ajutor S
d ea2] de L vreme] vreame A , vrea m i L ce] ci L făcuse] făcusă L 5-6
25 pace turc ii cu neamţii] turc ii pace cu nemţii S 6 iară de ar fi] iar de
( d i L) i-ar ( ar LS) fi ALS ajutoriu ] agiutoriu L, ajutor S cit] de S fost o m . A
7 puţini] puţin L turc ii şi tătarăi L avea] ave L 8 nemţească] neam
ţ ască L desăvărşit craiu S 9 strămoşu-său ] strămoşi-său AL, stre moşi
său S t o aceste] aceaste A , această L vremi) vreami L de la] de L
30 mari L 1 1 franţezi]franţozu A L , franţozi S n e mţi]nea mţii A , neamţi L
f ieştecarele]fieşcarele AS, fi işticari L 1 1 - 1 2 dintre d înş ii]dentru dănşii A ,
o m . L , dintr-ănşii S 1 2 Şpan iei]Işpaniei AS, !şpan ii L multe războae]
multi războai L 1 3 acea]ace L î n cea)în ce L, cea S după)dipi L, dupe S
franţozul2 AL, franţoz i i S 14 pe u n nepot o m . B al lui]a l u i AL, o m . S
35 Şpaniei]Işpan iei A, I şpanie L , I şpanii S După Şpan iei ad. şi toată ţara ALS
de] d i L 15 ascu lta) ascu ltă S părticea] părtice L d intr-acea] dentr-acea A ,
d intr-ace L i-au] a u S 1 5- 1 6 franţozu) franţozul A , franţuzul L 16
neaamţu l u i L pace]paci L 1 7 dupe]după A aceea]aceaea A trăit]
treacut L vreme ]vreame A, vrea mi multă L frănţozesc ]franţozesc AS, fran-
40 ţuzăsc L 18 ci o m . L bătrîneţe] bătrăneaţe A, bătrăneaţi L lăsind L
pe] pre S strănepot] streanepot L , strenepot S al lui] a l u i L 1 9 despre]
d is prea L mieazănoapte] meazănoapti L , m iazănoapte S sfezi] sfeţi A ,
şfezi L între2] intri L muscali S 2 0 s-au scornit mare vrajbă] mari vrajbă
s-au făcut L a ltuea] altue L
1 07
nevoea . Care turburări leaşii le-au rădicat ne iubind pe August
< de > Saxoniea să le fie craiu, pentru care rădicîndu-se o seamă
de boerime înpreună cu unul mai mare al lor anume Stănislav
Lişinschi i s-au alăturat lîngă craiul sfeţesc rugîndu-1 ca să vie
5 cu oaste să scoaţă pe craiul August ş i să pue unul dintru dînşi i .
Ş i aşa au făcut , c ă a u rădicat multă oaste ş i a u venit în Ţara
Leşască . Craiul văzînd una ca aceasta s-au unit cu moscalii ş i
au venit c u oştile c u însuş ţariul în Ţara Leşască ş i făcînd război
cu sfeţi i , totdeauna au rămas moscalul biruit , atît cît odată la
10 un război şi oastea o au răpus şi toate armele ce au avut , cît
întorcîndu�se ţariul în ţara lui au luat clopotile I după la mî- 1 42u
năstiri de le-au făcut tunuri. Deci fiind August craiul la moscal i ,
craiul sfeţesc a u rădicat craiu pe Stănislav Lişinschii şi s-au dus
cu toate oştile sfeţeşti în Saxoniea , în ţara lui August craiul ,
15 de au ernat . De care auzind August craiul că au întrat în Saxoniea,
in ţara lui , de ernează , au părăsit pe ţariul ş i s-au dus la ţara
lui să să înpace cu sfeţul . Care mergînd l-au priimit sfeaţul bine
şi s-au ş i lepădat de crăiea leşască innaintea sfeaţului , zapis dînd
la mîna craiului că nu-i mai trebue să fie craiu. Deci vara , viind
20 sfeţu în Ţara Leşască , iată şi moscalii viind cu ţariul şi făcind
1 nevoea] neavoe L Care] Cari L leaş i i om. S le-au] le-au şi S ridicat S

2 Saxoniea] Saxonie S să le] ca să le ALS rădic îndu-se] răd icăndu-să A ,
rid icăndu-să S 2-3 samă d i b o irime înpriună L 3 mare] mar i L 4
Lişinschii] Lişăskii B , Lişinski S alăturat] arătat S sfeţesc] şfeţesc LS ru-
25 gindu-l} rugăndu-să A 5 oaste] oasti L să scoaţă] ca să să scoată L , să
scoată S dintru d înşii] dentr-ănşii A, dintrea dănşii L, dintre dânşii S 6
ridicat S multă oaste] oaste multă A , multă oasti L 7 leşască] lăşască L
Craiu l] Craiul Avgust ALS văzînd] văzind L aceasta] aceaea A , aceea LS
muscalii S 8 ven it] v init L cu oştile] oştile AS, cu oşti L ţari ul] ţarul LS
30 9 sfeţii] sfeaţ i i A, şfe z i i L moscalul] muscalu S atît] a tă ta S 10 ş i
oastea] odată l a oaste A toati armile L c e a u avut o m S cît] că S 1 1
întorcindu-se] întorcându-să ALS ţar iul] ţarul L luoat A clopotile] clopo
tele A, clopotilea L după] dupe A, <lipi L 1 2 de le-au] de ş-au AS, ş i
ş-au L Avgust craiu l ]cra iul Avgust ALS muscal i S 1 3 sfeţesc]şfezulu i L ,
35 sfeţului S rid icat S Stănăslav B Lişăski i B 1 4 toati L sfeţeşti] sfezeşti L
Saxon ie L 1 5 de au] de i-au AS care] cari L 1 6 în ţara lui] ţara l u i AS,
ţara lor L ernează] erneaazi L ţar iul] ţaru l S 1 7 î npace] înpaci L sfeţu l]
sfeaţul A , şfedul L Care ] Cari L sfeaţu l] şfedu l L , sfeţul S bine o m . L 1 8
lepădat de crăiea]l ipădat d i crăiea L sfeaţulu i ] şfedulu i L , sfeţu lui S 18- 1 9
40 d ind la mîna] dăndu-i înnaintea S 19 trebu e] trebui L 2 0 sfeţu l] sfeaţu l A ,
şfedul L î n Ţara] iar î n Ţara ALS Leşască] Lăşască L muscalii S v iind]
vina A ţariu l]ţarul S
1 08
răzb o i , iar sfeţul b irueşte ş i fug moscalii în ţara lor , care b iruinţ ă
văzînd sfeţul într-atîtea rînduri , fi ind şi tînăr, s-au înnălţat ,
s-au semeţ,it, cit au eşit din rîndueala aceea ce să cădea să umble
ş i fi ind îndemnat de turci, de tătari ş i de Mazipa, hatmanul
5 căzăcesc, ca să meargă în Tara Căzăcească ş i fiind cazacii supăraţi
de moscali să vor scula cu toţi într-ajutoriu şi avea nădej de
că le va da ş i turcul turci şi tătari aj utoriu, cum făgăduise , dar
s-au înşălat ticălosul tînăr, că au mers după făgădueală în Tara
Căzăcească şi au ernat în cetate şi viind primăvara nici un
10 ajutoriu de nicăiri nu i-au venit , c i au rămas cu ai lui ş i cu oare
cîţiva cazaci de ai Mazipei hatmanul . Ţ'ariul încă strîngîndu-şi
multe oşti au venit unde era tăbărîţi la iunie 29 de zile şi atîta
de tare războiu au avut amîndoaă părţile cit s-au părut oame
nilor că va să p iearză d-zeu p ămîntu l . Însă b iruinţa au fost a
15 ţariului şi craiul sfeţesc, Mazip a hatmanu l , ab iea au scăpat cu
2 mii de oameni de au trecut N iprul şi au venit la Vozie a . D e
acolo a u venit la_Rel}der în pămîntul înpăratului turcesc. Acolo
au şăzut cîtăva vreme . Deacii au trimis înpăratul să-l ia, să-l
1 sfeţul] sfeaţul A, şfedu l L, sfeţi S b irueşte] b irueaşte A, birueşti L

20 muscal i i S care] cari L b iruinţă] biruinţe AL 2 văzînd) văzind L sfeţu l)
sfeaţul A , şfedul L î ntr-at îtea] într-atăta A, într-aatătea L 3 s-au se
meţit)s-au su meţit A, că s-au să meţet L c ît ] c ă S rîndueala] orăndueala AS ,
orănduiala L aceea] aceaea A ce să cădea] ce să căde L , cercănd S u mble]
unblea L, unble S 4 Mazipa) Mazepa AS , Mazapa L 5 ca să meargă
25 în Ţara Căzăcească o m . S fiind supăraţi cazac ii ALS 6 de) di L mus
cali L întru ajutor S avea] ave L nădejde) nădeaj de A, neadej d i L 7
că le] că l i L şi2 o m . S tătari] tătară i L , o m . S ajutoriu] agiutor L , într-a
jutor S cum] că- i A făgăduise] făgăduisă L 8 înşălat) înşelat L tică
losul] t icăitul AL au mers) el au mers ALS după) dupe S făgădueală] făgă-
30 du ială L, făgădueala S 8-9 în Ţara Căzăcească] crăească S 9 şi au ernat
om. B viind primăvara] fiind tri mis vara S 1 0 ajutoriu) agiutoriu L ,
ajutor S de n icăiri] d i n ică iure L vinit L ci) ce L ş i cu] şi S 1 0- 1 1
oarecîţiva] oaricăţiva L 1 1 căzaci L d e ai] d i a i L Mazipei] Mazepei A ,
Mazap ii L , Mazep ii S Ţariu l] Ţarul S 1 2 multe oşti] oasti multă L au
35 venit o m . S tăbărîţi] tăbărăt ALS iunie 29 de zile] iunie 2 9 A , iunie în
2 9 d i zilea L , tunu S atîta] atăt AL 1 3 de tare războiu) războiu d e
tar i L a mîndoaă] de amăndoaă A , di amăndooa L , de amăndoo S 14
p iearză] pearză L , p iarză S dumnăzeu L 1 5 ţariului] înpăratul u i A S ,
m oscalilor L sfeţesc] şfeţesc A , şfezesc L Maz ipa]cu Mazepa A , Maz ipa L ,
40 Mazepa S abiea] abea L 16 de au trecut] d i au tricut L Niprul] Nistru! S
ş i au] de au S vinit S Voz ie L 1 6- 1 7 D i acolea au vinit L 17
Bender] Benderiu L 1 8 şăzut] şezut L vreme] vrea me A , vrea m i L Deacii]
Decii A , Deci LS tri mes L
1 09
ducă la Odriiu , să- i dea un loc de odihnă să şază , iar e l nevrînd
să meargă cu voe , cu război l-au luat şi l-au dus I fără voea lui 143r
şi i-au dat loc la D imotica de au şăzut cu oamenii cîtăva vreme.
Deacii l-au slobozit de s-au dus la ţara lui trecînd pen Ţara Ru-
s mînească şi pen Ardeal şi pen Ţara Nemţească. I ară mai nainte
de ducerea sfeţului la D imotica au venit ţariul , înpăratul Mos
cului, cu oaste asupra turcului să să bată, fiind chemaţi cu multe
rugăciuni de domnii şi de creştinii ce sînt supt mîna turcilor şi
cu acea nădejde ca să ia şi Ţarigradul dela turci, întrebînd :
to departe este Ţarigradul?
Pe acea vreme·
....___
_______ - ..
era domn la Moldova Dumitrasco ' Vodă, fecior
lui Cantemir Vodă şi în Ţara Rumînească Costandin V odă Brîn
coveanul, carele fiind chemat de turci să meargă la oaste unde
venise cu mare gătire de au trecut Dunărea pe la Obluciţ ă , să să
15 bată cu moscalii, au fă_9_l1LJ!ll1lţ� II_!�Şţl:)ŞU_g!lri Costandin Vodă,
� vîrtos cu bani au înpăcat pe turci ca să nu meargă ia e i ,
văzÎnl pe moscali că au întrat în lara Moldove i , nădăj duind
în oarece chip izbîndă creştinilor . l_nsă el nu vrea să meargă nici
spre o parte , nici spre alta ca să nu i să întîmple vreo greşală ,
20 măcar că mulţi î l îndemna să meargă la moscali, iar el nici cum
1 dea ] d e L de] di L 2 cu război] cură nd S luoat S fără voea] fără voe L ,
făr de voea S 3 d i a u şezut L oameni i]oamenii l u i ALS vre me] vreame A ,
vreami L 4 Deacii] Deci L S d e s-au ] d i s-au L pen] prin S 5 Romă
nească L pen] păn S pen2] prin S ne mţească] neamţască L , ne mţască S
25 şi pen Ardeal ş i pen Ţara Ne mţească o m . B l ară ] I ar ALS nainte ] înnainteL
6 ducerea] ducere L sfeţu lui] şfedu lui L ţariul o m . S 7 oaste] oasti L să
să bată] ca să-l bată A, ca să să bată L chiemaţ i A 8 de1] di L domnii]
domnie B şi de creştinii] şi di creaşt in i L , creştini S ce] care S sînt] sint L
mina] stăpănirea L 9 acea] o A , ace L nădej de] nădeaj de A , nădeaj d i L
30 După nădej de ad. nădăj duea A ia]e L şi o m . S de la] di la L 10 departe]
diparti L, dăparte S este] iaste A, esti L 1 1 acea] ace L, aceea S vreme]
vreame A , vrea m i L la] î n ALS Dumitraşco] Dum itraşcu L · f icior L 1 1- 1 2
D u mitraşco Vod ă , fecior l u i Cante mir Vodă] fecior l u i Cantemir Voevod,
D u m itraşcu Voevod S 1 2 Cantimir L Romănească L Costandin] era Cos-
35 tandin A 13 carele] carele pentru că A, carilea L ch iemat A oasti L
1 3- 1 4 unde venise] de ven ise A , undi vinisă L 1 4 mari gătiri L Du nărea
pe la Obluciţă] pe la Obluc iţă ( Obluciţea L) Du nărea AL să să] ca să să L
15 muscalii S multe] mu lti L vodă] Vodă Brăncoveanul L 1 7 văzînd]
văzind L pe] p i L muscali S MQldovei] Moldavii ALS 1 8 î n o m . S oa-
·
40 rece] oarice L , oareşce s t9 spre]1 ·2 d ispre L nu i să] nu să L întîmple]
întănpli L , î ntănple S vreo] vreao L greşa lă greaşală L] 20 la]spre S
muscal i S iar] iară A
5 - 20 Radu Popescu IV 22 r . 26-23 r . 23
1 10
nu vrea, numai ce şădea la Urlaţi, lingă Cricov , privind c e vor face
oştile moscăceşti şi cu ale turcului .
l ară Toma spătariu Şăitănescu, au dintr-a l u i nebună mîndrie , 1
- r·
q_e P�!'urea avea p ăreri de domnie sau de sfatQLunchilor lui,_

5 a�; lăsat crnstea ce o avea - dela domnu lsău şi binele ce avea - , , . .
fiind spătar mare şi văr premare domnului şi încă nu numai

atît , ci mai credincios şi iubit nu avea domnul pe altul ca pe
dînsul . Iară el s-au dus la moscali fără voea si stirea lui Costandin
---- - - "
'· 1
y9dă , de care mare întristare au avut domnul , nu atît pentru

10 lipsa unui boeriu al ţării sau pentru căci au fugit ca un ficlean,
c it să temea de t'u rci că auzind de un boieriu spătariu şi rudă
a lui şi credincios al lui, că s-au dus la vrăj maşii lor, toţi vor să
zică şi vor să crează că cu învăţătura lui s-au dus , iar nu într-alt
chip şi crezînd îi va veni ş i lui şi ţări'i vreo hata ; care au şi fost
15 mai pre urmă, că aceasta au fost aceea întăea pricină I a nevo_ii 1 43"
lqi Costandin Vodă, că au rămas întru mare necredinţă despre
turci :_JToma dar , după ce s-au inpreunat cu ţariul, au cerut
oaste , să-i dea , să vie la Brăilă să o bată şi luîndu-o era cu acel
gînd să coprinză marginea Dunării. Şi i-au dat pe Ren ghene-
20 rariul cu vreo 8 mii de moscali şi viind la Brăilă o au luat cu război
moscalii în 2 - 3 zile .
1 c e ] ci A şădea ] şide L l îngă] Ia S privind] preavind L 1-2 ci vor faci

oştili L 2 moscăceşti] mosch iceşti AL, musch iceşt i S ş i cu ale] cu ale A ,
ş i cu a l i L 3 I ară] I ar ALS au] sau A L d intr-a lui] dentr-a lu i A , d intr-a
25 a l u i L m îndrie] măndrii L 4 de domnie] di domnii L, de domnul S
de2] den A , d in L 5 a u ] a A o om. LS d ila L domnul său ] d omnă
său A, domnu său L ce2]ce-l ALS 6 mare]marea L pre mare]pri
mari L ş i încă] însă S 7 mai iub it ALS ca pe] ca pi L 8 I ară]
I ar ALS muscali S fără]făr de S voea] voe L şi ştirea] ş i fără ştirea AL,
30 şi făr de ştirea S 9 d e care mare întristare] di cari mari întristari L
atit] atăta S 1 0 unui b oeriu] unu i b oeariu A , a unui boeriu L ţării]
ţără i L căci] că L ficlean] vicleaa n L , viclean S 11 temea] teame L de
un] d i un L , u n S boeriu] boeariu A 12 a lui] a l lui L l o r om. S 13
iar om. A 1 4 crezînd] creazind L v i n i L ş i2om. B ţărăi L care] cari L
35 15 pre] pe AS, prea L aceea] acea A L , a i c i S întăea] întăiu L, întă i S 1 6
Vod ă ] V o d ă Brăncoveanu l L mare] mari L despre] disprea L 17 după]
dupe S ţariul] înpăratu l ALS ş i au cerut L 18 oasti L luîndu-o]
luăndu-o A, luundu-o S era] iară A 1 9 coprinză] cuprinză L dat] da S
pe Ren] pe Renea B , prin L 1 9-20 ghenerariul] ghenărar L, gh iniiral S
r.o 20 muscali S luoat A 21 m oscalii om. S
3-21 Radu Popescu IV 23 r. 24.-24. r. 6
11I
Ţariul încă cu oastea lui pogorîndu-se pe Prut în jos cu
Dumitraşco Vodă Cantemir, care să hainise de către turc i , acolo
mai jos de Huş i , în nişte locuri rele , le-au eşit înnainte turcii,
tătarii , sfeţii cîţi era şi i-au ocolit de toate p ărţile şi le-au dat
5 război foarte tare ; e i încă au slobozit focul ca nişte viteji în 2 - 3
-
zile pînă c e a u sfîrşit p ita de n u avea c e mînca .
Deacii au strigat la pacea ş i s-au rugat turcilor să le dea de
mîncare , care turcii priimind şi e i p acea, dîndu-le moscalii
Azacul cetatea carea este în gura apei Donului de întră în marea
10 ce să chieamă _M eotis şi alte cetăţi şi le-au dat turcii făină , pesmed
de le-au prins foamea . Şi aşa cu această ruşine s-au întors ţariul
cu ai lui la ţară-şi .
Turcii încă au rămas î n p ace , numai pentru căci s ă hainise
domnul Moldovei au slobozit pe tătari de au prădat şi au robit
15 cîtăva ţară a Moldovei.
Toma spătariu Şăitănescu încă au isprăvit cu moscalii , că
îndată ce au venit veste la Brăilă , unde era , că au făcut pace mos
calii cu turcii, au rămas îngheţat şi ca un mort multă vreme .
Deacii Ren ghenerariul s-au dus după stăpînă-său ţariul , iar
20 1 ţar iul] înpăratul AL, ţaru l S pogorîndu-se] pogorănd u-săA , să po-

goară L j os] gios L 2 Dum itraşcu LS Cantimir L cari sft hainisă di L
către S 3 n işte] nişti L rele] reali L înnainte turc ii] înnainti turcii L ,
turc ii înnainte S 4 tătarii] tătarăi L , ş i tătarii S sfeţii] sfeatn icii A ,
şfezii L , şi sfeţi S de toate părţile] d i n toati părţilea L 5 foart i tar i L
25 focul]focuri S ca n işte]foarte ca nişte A , foarti ca n işti L viteaj i]vitej i AS,
vătej i L 6 zile] zi! i L pînă ce] pînă ALS sfîrşit] fărşit L ce] c i L 7
Deacii] Deci LS pace ] paci L să l e dea de] să le dea di LS 8 mîncare]
măncat ALS care] carii AL pacea] pace L moscal ii o m. S 9 Azacul
cetatea]cetatea Azacu l ALS care ]care AS, cari L este ]iaste A, esti L apei]
30 apii LS 9- 10 d i întră în mari c i să L 10 chieamă] cheamă L, chiamă S
Meotis] Meotit B , Mi0tis L , D i otis S alte ] alti L făină] făinea L pesmed]
p esmet AS 1 1 de] d i L foamea] foa m i L ţariul] înpăratu l A, ţaru l S
1 3 hainise] ha inisă L 14 Moldovii ALS pă] pe AL, pre S de au] di au L
15 Moldovii ALS 16 Şă itănescu ] Şeitănescu l L muscal i i S După mos-
35 calii ad. l u i ALS 17 ce au ] ce i-au AS veste] veaste A , vest i L undi L
17- 1 8 pace moscalii cu turcii]moscu l (moscal i i L , musca lii S) cu turc ii pace
(paci L)ALS 18 înghieţat A şi om. A multă vre me] multă vrea me A ,
o m . L 1 9 Deacii] Decii L S Ren] Rent A L ghenerar iul] gheneraliu A , gh i
năral LS ţari ul] în păra tu l A , ţarul S
40 5 - 1 9 Radu Popescu I V 2 4 r. 7-r. '17
H2
Toma au luat pen ţară ş i pe Praova au trecut în Ardeal . De acolo
pen Ţara Leşască s-au dus şi el la ţariul .
Costandin Vodă încă cu întristăciune mare s-au tras dela
Urlaţi la Tîrgovişte , venindu- i multe înputăciuni dela turci pentru
5 spargerea Brăil e i , cum că ar fi fost mers Toma cu ştirea lui de au
adus [ moscalii de le-au făcut atîta pagub ă , care să munciea in 1 44r
tot chipul să le potolească. I ar Cantacozineştii , adecă Şăităneşt i i ,
care d i n feliul lor era neodihniţi ş i nemulţămitori tuturor domnilor
precum s.-�� văzut mai pre urm ă scris , că tuturor domnilor celor
10 mai denainte s-au arătat cu ficleşug şi cu răotate ş i domnului
Costandin Vodă încă au început. să-l ficlenească , dela carele mult
b ine au avut , ţiind pe unchii lui, Costandin stolnicul, Mihai spă
tariul î:r1,Joc de p ărinţi şi p e verii lui Ştefan spătarul , Radu co
misul ca pe nişte fraţi şi credincioş i .
15 într-această vreme au socotit că vor putea să-l surpe văzînd
că turcii s-au mînieat pe dînsul numindu-l hain şi alte ca acestea
şi găsind organ pe M ihaiu Vodă , care era domn mazăl la Ţarigrad ,
ca prentr-însul să lucreze acele hicleşuguri ale lor. Şi fiind
Dumitraşcu} hatmanu l , fratile lui Mihaiu Vodă, pribeag în Ardeal ,
20 1 luoat A pen] prin S pe] pen A , o m . L , prin S De acolo] D i acolea L

2 pen] pănă în S Leşască] Leaş ilor A , Lă�ască L ş i s-au dus S ţaru l S
3 întristăc iune mare] mari întrestăciuni L de la] di la L 4 la]în A
venindu-i] vi indu-i AL, venind S multă î nputăciune S de la] d i la L 5
spargerea] spargirea L Bră ilii ALS ştirea] ştiri L de au ] d i au L , d e s-au S
25 6 adus] dus la S musca l i S d e ] d i L care să rnunciea] carii z icea A, cari
rnun icie L, care rnunciea S 7 să le] să- l L, să S Cantacoz ineşt ii] Cantaco
zinii AS, Cantacu zinii L ad ecă]adecăte A, ad icăL Şă ităneşt ii )Şeităneaşt i i L
8 care] car i i L d in ] d en A f e li u l ] felul L S neodih n iţi] neod inaţi A , niod ih
n iţ i L nernu lţărn itor] ne rnu lţurn itor i AS, nirnul \ ărn itori L tuturor] tutulor
30 S 9 precum s-au văzut mai pre urmă scris că tuturor d o m n ilor o m . S 9- 1 0
celor m a i d ena inte o m . B 10 d enainte] d inainti L vicleaşug L răotate]
răutate AS, răutatea L 1 1 să-l] să B ficleanească] v icleean ească L de l a
carele m u l t ] d e m u l t A , d i la c a r i m u l t L , dela care m u l t S 1 2 b i n e ] b i n i L
1 3 d i părinţi L 1 4 pe n işte] pi n işti L 1 5 î ntr-această] î ntr-aceste S
35 vreme] vrearne A , vrearni L, vre m i S că vor] că-1 vor A, că va B putea]
pute L surpe] surp i L văzin d L 16 rnînieat] rnăn iet L pe]spre S a lte]
altele AS , alt ilea L acestea] aceastea A 17 pe] pre S care] cari L roază]
rnazălit B, mazil L 18 prentr- însu l] printr-ănsul LS lucreze] lucreaze A ,
lucrăzi L acele ]acea l e A , ace l i L h icleşuguri]ficleşuguri A S , v icleaşuguri L
40 ale] a l i L 1 9 Durn itraşco A fratile] fratele A S , frat ilea L
3 - 1 9 Radu Popescu IV 24 r. 2 7 - 2 5 r . 2 4 , 25 r. 28-26 r. 22
1 13
la Braşov, fiind ginere lui Mihai spătariul Cantacoz ino , I a d însul
�u trimis de au făcut toate peceţile boerilor Ţării Rumîneşti şi
le-au1 trimis aici la socră-său, Mihai spătariul , de au făcut arzuri
despre ţară pîrînd pre domnul că este hain şi bogat şi alte vorbe
5 viclene de ale lor şi acelea trimiţîndu-le Dumitraşco hatmanul
la frate-său Mihai Vodă, le-au dat turcilor, carii bucurîndu-se
de aceasta că-l vor putea prinde pe Costandin Vodă, că le era mai
nainte frj�il_ că nu vor putea pune mîna pă e l , i-au făgăduit dom
niea lui Mihai V odă·. Deci aşa umblînd cărţile dela unii la
10 alţii şi ticălosul Costandin Vodă nimic nu ştiea de acestea, ci
. încă să gătiea de nuntă să însoare pe fii-său Răducanul , să-i dea
· · pe fata lui Antiohie Vodă, ce au fost domn la Moldova. Ş i au
trimis pe gineri-său , aga Manolache , cu fii-sa B ălaşa , la 1 arigrad,
să aducă cocoana. I �r turcii, cu sfaturile Şăităneştilor, atuncea
15 au găsit vreme , cînd era domnul în Bucureşti şi fără riici o grijă
Şi au trimis cu taină mare pe imbrihorul cel mare al inpăratului
şi p� Mustafa aga capigi-başa ca să-l prinză şi să-l ducă cu toată
casa lui şi cu toţi ginerii lui la Ţarigrad .
C i dar au venit întîi Mustafa aga la Bucureşti şi imbrihorul
20 au rămas la G iurgiul de au I strîns oaste în taină ca de nu să va 1 44"
1 ginere] gineri L Cantacozino] Cantacu zino L 2 trimes L di au L

toati L boerilor] boearilor A Ţărăi Ro măneşti L 3 trimes L aici]
ai ce L socră-său] socru-său S de au] di au L 4 despre] disprea L pre]
pe LS este] esti L alti vorbi L 5 v iclene] vicleani L de ale] d i a L
25 trimiţîndu-le] trim iţănd B, trimeţindu-lea L 5-6 D u mitraşco hatmanul
la frate-său M ihai Vodă]la Dum itraşcu hatmanul el le-au trimes la frati
său M ihai Vod ă , el L, la D u mitraşco hatmanul i la frate-său Mihai spătar S
carii] care-i S bucurăndu-să S 7 de] di L că-l] că LS le era] li era L
8 nainte] înainti L pune] puni L , o m . S pă] pe LS i-au] au LS 9 dom-
30 niea l u i M ihai Vodă]lui M ihaiu Vodă ( voevod S) domniea LS unblănd S
de la] d i la L 10 la alţii] pănă la alţii S vodă nu ştie n i m ic L 11
gătiea] gătie L d i nuntă L însoare] insoar i L fi i-său ] fiiu-său· L 1 2 An
t iohie] Antoh ie LS 1 2- 1 3 au şi trimes (trimis S) LS 1 3 Manolach i L
fii-sa] fiică-sa L 14 cocoana] cucoana L I ar o m . S Şe ităneştilor L atuncea]
35 atunce L, atunc i S 1 5 vreme] vream i L cînd] că L fără] făr d e S grijă]
grije L 16 trimes L pe] pre L, o m . S, inbrihorul L mare2] mar i L 1 7
ş i p e ] ş i p i L capigi-baş S 1 9 ven it] vinit L ş i cu inbr ihoriu l L 2 0
Giurgiu ! d e ] G iurgiuv d i L oasti L ca d i L
1 4 --20 Radu Popescu IV 2 7 r . 1 - r . 9

1 Cu acest cuvînt se întrerupe ms A
1 14
da Costandin V odă, ci va sta înpotrivă , să vie imbrihorul cu oaste
asupra lui .
însă viind Mustafa aga î n casele domneşti ş i spuindu-i c ă l-au
mazălit înpăratul , n-au mai avut ce să mai zică şi ce să facă , că
5 n-au avut �tire mai nainte măcar cu 3 - 4 ceasuri , că ar fi fugit,
măcar că ar fi fost rău de ţară , iar el s-ar fi mîntuit.
Aceasta au fost in miercurea cea mare a Paştilor,_ ,iar în zioa
de joi mari au venit şi -im:brihorul cu vr-o 300 de turci înnaintea
a căruea i-au eşit boerii de l-au adus cu cinste p înă la gazdă şi
10 au avut poruncă peste 3 ceasuri să să afle toţi la imbrihorul .
Şăităneştii cei mari şi cei mici, miercuri noaptea spre j o i , umblase
pe la Mustafa aga pentru ca să facă domn pe Ştefan spătariul ,
feciorul lui Costandin stolnicul şi plecase şi pe cei mai mari a i
ţării. Mustafa aga aşăzase şi pe imbrihorul cu mulţi bani şi au
15 priimit şi e l . Şi îndată ce s-au strîns toţi cu părintele vlădica,
episcopul dela Rîmnic , Mihai spătariul, banul Ştirb e i , Şărban
Bujoreanul vistierul , Ştefan spătariul şi alţii mergînd înnaintea
imbrihorului au zis unile , altele şi au întrebat care este spătariu,
iară spătariu Mihai au arătat pe Ştefan spătariu .
20 Deci l-au luat turcii şi au cerut caftan să-l înbrace ş i nefiind
acii caftanul , s-au dezbrăcat Mustafa aga de� şi l-au inbrăcat
1 să vie cu oast i imbrihorul L 3 casele] casălea L , casile S spu-

indu- i] spu ind L 4 mazilit L ş i ce] şi ci L 5 nainte] d inainti L, de
nainte S 7 m iercurea] mercurea L cea mare] ce mari L 8 de j o i mari]
25 d i gioi mari L vinit L tr ii suti d i t.u rc i L 9 a o m . S căruea ] cărue L
eşit înnainti boerii L După boerii ad. ş i sluj itorii LS de] di L adus] dus S
c insti L După gazdă ad. Deci ( Deaci L) s-au dus fieşcarele (fiiştecar i p e L)
la gazde (gazdi L) LS 1 0 poroncă L peste 3 ceasuri să să afle toţi] p isti
trii ceasuri să să afli toţ i L, să să afle toţ.i peste 3 ceasuri S 1 1 Şe ită-
30 neşti i L ş i cei mar i L mercuri L spre joi] sprea gioi L u mblase] unblasă L ,
unblase S 1 2 ca s ă facă]d i ispreavisă ( d e isprăvise S) pentru c a s ă facăLS
pe Ştefan spătarul domn L 13 ficioru l L şi pe cei] şi p i cei L, pe cei S
ma i o m . LS 14 ţărăi L După ţării ad. să priimească LS aşezas i ş i pri
imprihoriul L 1 5 Şi2o m . LS cu o m . S 1 6 Rîmnic] Răbnic L, Rămnec S
35 Şerban L 17 Bujoreanul] Pojoreaanul L vistierul] v el vistier S spătar iu l]
iar spăt . L , iar pătr. S înnainte L 1 8 u n ile] u n ilea L a ltele] altile S cari
esti L spătariu] spătarul LS 1 9 spătariul 1 •2] spătarul LS 20 căftan L
21 acii] aci S caftan S dezbrăcat] d izbrăcat L , dăzbrăcat S de] di L
3-19 Radu Popescu I V 27 r. 1 0-r . 2 6 , 2 8 r. 1 - r . 2 , 29 r. 2�- 3 0 r . �
115
pe Ştefan spătariu şi au scos un ferman în care nu era numele
domnului , ci atuncea l-au scris iazagiu, B octeş efendi, numele
lui Ştefan Vodă şi, p înă a să citit fermanul, au venit şi caftanul
dela visterie şi cal domnesc ş i , cu pompa ce să cade doinnului
5 s-au dus la curtea domnească, iar pre Costandin Vodă cu toată
casa lui şi cu ginerii lui, a doaă z i, în vinerea Paştilor, l-au luat
Mustafa aga cu tare urgie înpărătească şi l-au dus la Ţarigrad ş i
l-au băgat in Edicula, unde a u fost u n l o c m a i de urgie ş i toată
avuţiea ce au avut acolo l ingă dînsul o au luat turcii. Şi pînă
10 întru atîta avea necredinţ.ă ca cum ar fi mai ascuns avere P.înă
şi pe doamna şi pe nurori le-au căutat şi au luat ce au găsit.t?are 145r
obice i la turc n-au fost mai nainte , să să cerce muerile pîn-tr-atît
precum au fost atuncea . Aici în ţară Ştefan Vodă cerea averea
lui Costandin Vodă să o găsească cu mare pohtă şi o au şi găsit ;
15 c i una au dat-o la imbrihorul în seama inpărăţie i , alta au mîncat-o
el cu imbrihoru şi i-au stins casa d in faţ a pămîntului, nu ca unii
rude ş i făcător de bine , c i ca uny.i _vrăjmaş foarte mare ce ar fi
fost, c� scotea oameni de ai ţării fără voeâ· lor de striga înnaintea
_ agilor ce venise şi veniea dela Poartă de pîra pe Costandin Vodă
20 de rău şi de ficlean şi de mîncătoriu şi altele .
1 spătaru l LS care] cari L 2 atuncea] atunce L , atunc i S iazagiul LS

Hocteş] Bectoş LS 3 c iti] ceti L v init L căftanul L 4 di la L visterie]
vistierie S cu pompa] cu un p o mpa B do mnului] domnilor L 5 pre] pe LS
6 doaă z i] doao ză L, doa zi S 7 tare] mari L, mare S urgie] urgii L 8
25 l-au băgat] l-au înch is LS Ediculea, undi L mai de] mari d i L 9 avuţie L
acolo] acolea S pînă] păr L 1 0 întru atîta] într-a a tăta L avea] ave L
necredinţă] neacreadinţă L avere] avear i L , averea S 1 1 pe] p i L nurori]
noru-sa LS ce] c i L care] cari L 12 obiceiu LS turc] turc i LS na inte]
înnainti L cerce] cerci L pîn-tr-atît] pînă într-a a tăta ( într-atăta S) LS 1 3
30 atuncea ] atunce L, atunci S Aici] Acii L în ţară om. L 14 găsească] gă
sască L mare] mari L o o m . S 1 5 au dat-o] o da L sama L înpărăţiei]
înpărătească L , înpărăţ.ii S i :i- 1 6 alta o au măncat e l L 1 7 rude] rudi L
făcător] făcătoare B de bine] di bini L foart i mari L ce ar fi fost] ci i-ar
fi fost L ce i-au fost S 1 8 scotea] socotiea L, scotiea S ţării] ţărăi L fără]
35 făr de S de striga] d i striga L 1 9 ag·lor]a g-inerilor B c i vinise şi vin ie L
Poartă] Portă L de pîra] di pftrăe L pe ] p i L . pre S 20 de ficlean] di vic
lean L şi de2] şi di L, de S mîncătoriu] mâncături L, măncător S şi altele]
şi di altilea L, de altile S
1 - 20 ·Radu Popescu I V 28 r . 2-r. 6, 30 r. 4-r . 28
1 16
Cu acest fel de mulţ ămită s-au arătat Şăităneştii cătră Cos
tandin Vodă pentru binele şi cinstea ce le făcuse . Fostu-i-au stins
casa şi pe dînsul $i pe feciorii lui precum să va scrie înnainte .
Şi aicea au luat sfîrşit domniea lui Costandin Vodă Brînco-
5 veanul , domnind ani 25 luni 6 .
DOMNIEA LUI ŞTEFAN VOD Ă CANTACUZINO

Msţa martie 25 leat 7 2 2 2
Mă mir de unde să încep a scrie şi unde să sfîrşesc , pentru

domniea lui Ştefan Vodă , de vreme ce era om nestatornic în
10 cl1vinte şi in fapte şi î n jafuri fără cale şi _fără dreptate , atît cît
n-au rămas episcop , egumen , călugăr , neguţătoriu , boeriu , mari
şi mici , care să nu fie jăfuiţi şi prădaţi şi mai ales pe oamenii lui
Costandin Vodă i-au stins , măcar că �ît [nu i:aiC omorît 1 4.511
' pă n.imeri1� pentru că. nici vremea nu i-au dat îndemînă, fiind
15 domniea lui şi scurtă şi fără temei dela Poartă, iar le lua tot
glumind şi rîzînd . Acea !iiollli:i avea şi cu acea politie să politiea. ; �i
Spre zisele lui nu putea să razime cineva că cu ceasuri îşi schimba
vorbele şi faptele , iar de a lua şi a ,i ăfui gîndesc că nu va fi fost
1 Cu acest] Şi cu di acest L mulţu mită S Şeităneaşti i L către S 2

20 binele ş i c instea ] b in ilea ş i c instea L , c instea ş i binele S l i făcusă L Fostu-i-au]
pănă i-au LS 3 pe d însul ş i pe feciorii lui] ca ş i p i dănsul şi p i ficiorii lui L ,
feciori ş i p e dănsul S 4 a icea] d e a ic e L , a ic i S d.wn.nie.a h�i .Gr: l)_o_I!J_Il.11-:.
__ _
l_u i B , D o mn u l LS 5 ani 25 l u n i 6] an i 2 5 p o l BL 6 Do mniea] D o mnie L

Cantacuzin o L msţa] I a luna lu i L , o m . S 8 m ir] mer L d i u n d i La scrie]
25 să scriu L u nde2] undi L sfîrşesc] sferşesc L D u p ă sfîrşesc ad. că B 9
d o mniea] do mnie L vre me] vreami L , vreame S era] e l era LS nistatornic L
t o cuv inte şi în fapte] cuvănt şi în fapti L fără 1 ] făr de S cale] cali L fără2]
fără, di L, făr de S dreptati L atît] atăta LS 1 1 neguţătoriu ] neguţitor L ,
t neguţător S boeriu] boeri LS 1 2 care] cari L j ăfu iţi şi prădaţi] jefuiţi ş i
30 prădaţi L, prădaţi şi j ăfuiţi S 13 Vodă] Vodă Brăncoveanul L st ins] stăns L
de o morît] d i o morăt L , o m . S 1 3- 1 4 nu i-au o morît pă nimeni] pe c ineva
(nimini S) n-au o morăt LS 14 vre mea] vreame L îndămănă LS 15 dom
n iea] domnie L ş i scurtă] î n scurt L făr d e la Poartă temeiu S dela] d i la L
16 r îz înd] răzind L Acea] Aceai L idiomă] fire d i om L , fire S acea2] ace L
35 politiea] politisiea L , p o l itisea S 1 7 Spre ] Şi spre LS zisele] zisălilea L
putea] p ute L să razime c ineva] nime s ă s ă razim i in vorba lui L , să să rea
zime cineva S cu ceasuri] pi ceasuri L, pe ceas S 18 vorbele] vorb ilea L
faptele] fapt iii L fost] stătut LS
8 - 1 8 Radu Popescu IV 38 r . '1 0-r. 2 2
1 17
altul asearrienea cu el în Ţara Rumînească, doar nici intr-alte
ţări. Sfaturi dela nimeni nu lua , ci numai el însuş să sfătuea la
celea ce vrea să facă întru trebile ţării , iar întru trebile Porţii
turceşti ş i ale altor părţi eu tată-său Costandin stolnicul să sfă
5 tuea. Că nu era odihniţi să slujască numai unui stăpîn , adecă
înpăratului turcesc , dela care avea mila şi cinstea , ci umbla de
amesteca lucrurile cu nemţii şi cu moscalii ş i cu alte neamuri
cu gînd ca acela ca să p oată turbura pe acele părţi , să să rădice
cu război asupra turcilor pe carii biruindu-i să rămîie supt stă
10 p înirea creştinilor, adecă sau al nemţilor sau al moscalilor, ca
să fie ei în veac stăpînitori ţării noastre şi pămîntului nostru ,
pentru că-şi luase cărţi de -- �? n�ii , grofii , dela amindoi monarhii
creştini.
Însă s-au înşălat cu gîndul lor , precum mai pre urmă să va
15 vedea /' la ce i-au adus acele umblete � lor.
� ,::. Acum dar să venim iar l a ,începătură S--După ce au luat domnia
j oi în săptămîna cea mare a Paştilor , n� mai de cit, trecind Paş
til e , au gătit 2 boeri : pe Qostandin banul Ştirbei şi pe Rad ul
Dudescul, cumnată-său , pre care şi logofăt mare l-au făcut atuncea
20 şi i�au trimis la Ţarigrad cu bani ca să dea şi pocloanile domniei
ş i să pîrască pe Constandin Vodă intru atît cit să nu scape cu
1 aseamenea] asămenea L cu el]lui LS Romăneaască L într-alte] într-a

alti L 2 de la]d i la L nimeni] n imenea L, n iminea S sfătuea] sfătue L
3 celea] celi L , cele S vrea] trebuea S treabilea L ţărăi L trebile2] trea
25 b ilea L 4 ale om. L stolnicul Costandin L 4-5 sfătue L 5 numai
om. L adecă] adică L 6 d ila car i L m ila ş i c instea] cinstea şi m ila LS
unbla LS 7 de amesteca] di amesteaca L, a mestecănd S muscalii S alti L
neaamuri L 8 acele ] aceli L r id ice S 9 pe carii] pri cari L , pe care S
rămîe] rămînă S 9- 1 0 stăpănire L 10 creaşt inilor L adecă] adică L
30 al 1 •2] a LS neamţilor L 1 1 ei] el B veac] vec L stăpănitoriu B ţării
noastre şi pămîntului nostru] pămăntulu i ţărăi (ţăriiS) noastri ( noastre S) LS
12 că-ş] căci S de cont ii, grofii Gr: de la cont i i , grofii B , de la cont ie, grof ie L
de la grofii S de la] di la L 1 4 înşelat L precu m ] p e cum S pre urmă]
pe urmă S va] vor S 15 vedea ] v idea L acele] acel i L u mblele] u nblăti L
35 ale lor] a l i lor L , om. S 16 dar] dar iar S ven im] v inim L iar om. LS
Du pe S domniea] pe domn L 17 cea mare a] ce mare a L 18 gătit]
găsit S boeri] boiari L pe2] pre L 1 8- 1 9 Radu cumnată-său Dudescu S
1 9 pre care] pre car i L, pe care S atuncea] atunce L , atunci S 20 tri
mes L dea] de L şi pocloanile] ş i pocloan ilea L , poclonul S domnii LS
�o 21 atăta LS nu scape] nu mai scap i L
1 6-21 Radu Popescu IV 30 r. 29-31 r . 1 0
1 18
vieaţă nici Costandin Vodă, nici feciorii lui, temîndu-se , cînd vor
scăpa vreunii d intr-înşii cu vieaţă şi vreodată sortul şi norocul
î i va aduce Ia starea cea d intî i a lor şi cuno_s cîndu-se aeve fap
tele Şăităneştilor cele ficlene , ce I-au viclenit pe Costandin Vodă
5 ş i I-au ş i surpat din domnie ş i din toată averea lui, vor petrece
rău şi pentru aceea să nevoea în tot chipul cu multe feliuri de
p îri şi de aici den ţară şi aceşt i 2 boeri acolo în Ţarigrad cu
arzuri în toată vremea , ce da la înpăratul şi Ia viz iri ul , s-au
nevoit ca să-I dezrădăcineze pe Costandin Vodă clin faţa p ămîn-
10 tulu i , pe cum au şi făcut ; că dupe multe cazne ce I-au căznit
pe Costandin Vodă şi pe feciorii lui, după c e au mers şi im- MG�
brihorul de aici Ia Ţarigrad , fiind plin de vorbele lui Ştefan
Vodă şi ale tătîni-său şi ale unchi-său Mihai spătaru şi încă
dăruit cu mulţime de ban i , au îndemnat pe înpăratul de i-au
1.i scos în zioa de sîntă Mărie� Mare unde şădea înpăratul Ia un
foişor lîngă mare , carele îl numesc turcii I al i- Kioşkiu , pe Cos
tandin Vodă ş i pe 4 feciori ai lui : Costandin , Ştefan, Radu I,
Matei ş i pe Văcărescu I de le-au tăeat capetel e .
Dupe aceea i-au rădicat î n prăj ini de i-au scos înnaintea
:!O porţii înpărăteşti pentru privirea să-i vază lumea. Şi toată zioa
1 v ieaţă] v i iaţă S f iciorii L te mîndu-se] tămăndu-să L , temăndu-să S c înd

vor]că d i (de S) vor LS 2 vreu n i i dintr-înşii cu v ieaţă] cu vieaţă (cu vieaţrt
om. L) unii ( vrea un i i L) d intr-ănşii(ad. cu viiaţă L) LS vreodată] vre aodată L
nărocul L 3 starea ce L a lor] a l lor L cunoscîndu-se] cunoscăn du-să L ,
:! 5 cu noscănd S aeve] aia v i L , aevea S faptele] faptilea L, vorbele S 4 Şei-
tănăştilor L cele] celi L ficlene] v iclean i L, viclene S c i l -au v icleanit L
5 din] di L petreaci S 6 şi] ce L , c i S nevoea] neavoe L feliuri] fealuri L ,
feluri S 7 pîri] păriţi S de a ic i] d i aice L den] din L S şi2om. S B
vre mea]vrea me L ce da la Gr: ci de la B S , c i di la L ş i l a]şi de la BS 9
:rn ca să-l]ca să S dezrădăcineze] dezrădăcineazi L , dăzrădăcineze S 1 0 pe
cum] pre c u m L după LS multe om. S multi cazni L 11 ş i pe] şi p i L
ficiorii L du pe S şi om. S aici] a ice L 1 2 vorbele l u i] vorbilea a l u i L
:13 tătăne-său S ale] ali L unchi-său M ihai] u nch i-său a lu i M ihaiL 1 4 dă
ruit] au dăruit LS mulţime de] mulţi S îndemnat] îndeamnat L p e ]
35 p r e S 1 5 de1] d i L z i o a ] zio L sîntă]sintă L Măriea] Mărie L mare] c e
mare L şădea]şidea L mare2] mari L 1 6 carele] carii e a L , care S î l o m . S
I ali- Kioşkht] A l i- Kioşkiu S 1 7 ficiori L a i l u i] a i l u i , anume LS şi
1 8 p e Văcărescu l] om. B, şi pi Văcărăscul L tăeat] tăet L capetele] capi
t ilea L , capetile S 1 9 După LS ridicat S prăj ini] prăj ă n i S de] d i L înna
intea] înnainte L 1 9-20 de i-au scos înna intea porţii înpărăteşti o m . S 20
rn privirea]preavirea L , pr ivelişte S l u mea]lurne L , oamen ii S acolea]acolo LR
1-18 Radu Popescu I V 31 r. 1 1 - 3 2 r. 2 4 .
11 - Istoria Ţării Romîneşti 1 19

acolea au zăcut, iar după ce au înserat i-au rădicat ş i i-au dus
de i-au aruncat în mare .
Zic unii carii sînt vrednici de crezut că vrînd imbrihorul să
purcează la Ţarigrad să fie mers Costandin stolnicul şi Mihai
.5 spătariul la dînsul ş i afară din daruri ce i-au dat galbeni şi altele ,
i-au zis să facă bine să stea cu nevoinţă către inpăratul , ca să
omoare pe Costandin Vodă ş i pe feciorii lui , că au fost vicleni
înpăratului. Şi acest lucru făcîndu-1 va fi norocul fii-său , lui
Ştefan Vodă, pe carele el l-au făcut domn şi cirac. Şi cu aceste
10 vorbe rele ale acestor răi şi hicleani bătrîni şi cu mulţimea mo-
. j icilor ce-i scotea fără voea lor înnaintea imbrihorului ş i al unui
h,asechiu ce venise cu caftan dela Poartă , carii pîra pe Costandin
Vodă de j ăcaş , de viclean şi de altele , acestea au făcut de au perit
Costandin Vodă şi feciorii lui şi casa lui. Şi lingă acestea mai
15 mult l;>�nl}!__Q�ţ�ndin Ştirbei şi Radul logofătul Dudescul s-au
nevoit cu pîră în toată vremea, cu arzuri ş i cu gura cătră cei mari
de l-au stins pe acel domn din faţa pămîntului.
A cărora fapte auzindu-le pămîntenii noştri toţ i , încă şi
streinii să mira cum ş i in ce chip ace i ce au văzut b ine , cinste ,
::? O milă dela Costandin Vodă ş i multă bogăţie cit era îndestulaţi
de toate , ace ea au fost vrăj maşii cei mai mari.
C i dar să lăsăm pe Costandin stolnicu unchi-său , că lingă
a lte bunătăţi ce-i făcea lui şi casii lui , îl numiea tată , că de multe
1 însera t] însărat L i-au dus de] i-au adus di L , om. S 2 mare] mari L
25 3 car ii sînt] cari sint L , care sănt S 5 ce ] c i L ga lbin i L altili L 6 bine]
h ini L către] cătră L 7 o moari L p i ficiorii L vicleni] vicleani L 8
Ş i aces t] găndie (gănd ind S) că acest LS norocul fii-său] nărocu l fiiu său L
9 pe care le] prea carilca L , pre carel e S cirac ] c ireac L 9- 1 0 acesti vorbi
ră i i L 1 0 h icleani] viclean i L, ficleni S lmulţime L moj icilor] moj iţelor S
30 1 1 ce-i] ci-i L fără] făr de S voea] voe L şi al]şi a 12 L hasech iu ] h asescu B
ci Y inisă L cu caflan] cu un căftan ( caftan S) LS de l a ] d i la L Poartă]
Portă L carii pîra] cari părăe L, carei p ărăea S pe]pre S 13 de j ăcaş]
di j acaş L de v iclean ] ş i d i v icleaan L ş i de] şi d i L , ş i S altele] altilea L
de] d i L 14 ficiorii L ş i casa] şi toată casa S acestea] aceşti L mai mult
35 om. S 1 5 Ştirbe iu LS 1 6 vremea] vreame L ş i o m . L catre S de] d i L
1 7 stins] stăns L acel] acest S domn] d o m n d i l-au stăns , vestit L , domn
vestit S d in] d i p e L 1 8 A ] Ale S fapte] fapt i L pă mentenii noştri L 19
stre inii] streainii L c inste] cinsti L 20 d e la] d i la L cît] că L indestu
laţi]î ndistulaţi L, îndăstulaţi S 21 toati L aceea] ac ie L 22 pe o m . L
t, o Costandin stolnicul] postelnicul Costandin B alte]alti L 23 ce-i] c i- i L
făcea] răcusă L n u m iea]numie L d i multi L
120
ori ş i noi am auzit pe Costandin Vodă zîcînd că eu tată n-am
pomenit, de vreme ce am rămas mic de tată, fără cit pe dumnealui
tata Costandin l-am cunoscut părinte în locul tătîne-mieu şi
altele ca acestea zicea I acel fericit om. 1 46•
5 Să lăsăm şi pe Mihai spătariul , unchi-său , carele cu atîta
cinste şi m ile ce au avut cît să răsfăţ.a în avere ce avea, de
trăea ca un domn ş i să zic ş i mai bine decît un domn, de vreme
ce domnul totdeauna are grij ile înpărăţii şi ale ţări i , iar ei nu
mai această grij ă avea să mănînce şi să bea, să se p l imbe din
10 loc în loc şi să se veselească, iar e i să brodiră cu atîta răotate
asupră-i . Şi să venim iar la Ştirb e i banul şi la D udescu logo
fătul , pre carii de multa lipsă şi necinste ce avea , precum toată
ţara ştie , i-au rădicat Costandin Vodă în cinste ca aceea ce încă
nu li să cădea şi i-au făcut bogaţi precum alţii în Ţara Rumînească
15 pe acele vremi nu era şi ei să să facă pînă intr-atita vrăjmaşi şi
J.?!_i ci��- _ _nevinovatului sînge al stăpînului lor cel bun ca_ să să
verse (o minune ) . Cum să nu să m ire toţi cei ce au auzit şi cei
ce aud şi cei ce vor auzi de nemulţămirea acelor oameni. Încă
şl răutate au făcut pămîntului aceşti 2 boeri , că au adaos hara-
20 ciul cu 60 de pungi de bani şi nişte saraiuri , cu banii ţării cum
părate, le-au făcut hoget pe numele lui Ştefan Vodă . Ci dar ade-
1 z îcînd] z icănd LS 2 de vre me] di vreami L de2] dea L fără ] făr de S

dumnealu i ] du mnalu i L 3 părinte] părinti L tătîne-mieu] tătăni- meu L
altele] altilea L , alte S 4 zicea ] zice L fer i c i t] fereac i t L 5 ş i pe]şi p i L
25 spătarul LS carilea L 6 c inste] c instea L c inste şi m ile om. B ce au]
l -au S averea L 7 d e trăea] d i trăe L bine]mult L ş i să zic ş i mai bine
decît u n d o mn o m . B vreme] vrea m i L 7-8 de vrem e c e do mnul om. S
8 domnul] domnii L totdeauna] în toată vreame ( vremea S) LS are] au L ,
avea S grij ile] grijelea L ale] ali L ţărăi L ş i ale ţării om. S 9 grij ă]
30 grije L avea] ave L ş i o m . LS să se] să să LS p l imbe] primb l e LS 10
să se veselească, iar e i ] să să vesăleaască , iar e i L , om. S brod iră] brudiră L
răotate] răutati L , răutate S 1 1 venim iar] vinim iarăşi L Şt irbeiu S Du
descu l L 12 pre carii] pre cari L, pre care S de mu lta l ipsă şi necinste]
di n multă nic instea L, din multe nevoi ş i l ipse S 13 r idicat S c inste]
35 c insti L c i încă L 1 4 cădea] că de L IRo mănească L precum alţii în
Ţara Ruminească pe acele vre m i nu era] nu ca alţii ce era în Ţara Ru
mănească S acele] aceli L U1 5 vremi] vreami L pînă într-at ita] pără într-a
tăta L, om. S 16 sînge ] s inge L 17 să să verse] să să versi L, să-l verse S
să mire] ne mirăm L ce Pom. S 18 d e ] di L ne mulţămirea] ne mu lţu-
�O mirea S i19 răutate] răutati L aceşti] acesta S adaos] adaoas L 20
de o m . S de bani o m . LS n işte] n işti L ţărăi L cu mpărate ] cu mpărati L
2Île-au ] l-au L _:C i dar] Ş i dar S ad ivărat esti L
1 1• 121
vărat este cuvîntul înţelepţilor ce zice cu întrebare : oare ce să
trece sau înbătrîneşte în lume mai curînd? Facerea de b ine , zice ,
aceea să trece mai curînd .
Acum dară s-au văzut___�� ochii noştri această zisă a înţelep-
5 ţ ilor acelora, că s-au întîmplat la- aceşti oameni. Insă d-zeu cel
ce nu să înşală niciodată au început a trimite şi minuni în
lume pentru ca să cunoască toţi că nu sînt Ş�i�ăne_ş�i!. ş i cu ai
lor, dumneze i , c i este d-zeu acel mare şi putearnic-care face mi-
, . .
nurn smgur.
rn Insă întîea minune au fost că trimiţînd Ştefan Vodă pe doam-
nă-sa şi pe coconii lui la mînăstirea De-un-lemn , unde este o
icoană a Maicăi Preacesti i , făcătoare de minun i , pentru închi
năciunea şi pentru chip de evlavie , tntîmplîndu-se în zioa de
sîntă Măriea Mare , adecă Adormirea Preacistii , de era acolo
15 doamna la mînăstire , în care zi ş i la Ţarigrad au tăeat pe Cos
tandin Vodă ş i coconii lui (o minune) , într-aceeaşi zi au lovit
pe această doamnă a lui Ştefan Vodă nevoe , lovitură, îndrăcire
cît s-au spărieat toţi1 [ cîţi era acolo cu dînsa şi să mira ce să- i 35or
facă. Şi multă vreme cu acea îndrăcire au fost . Şi această întîm-
20 plare fiind , iar n-au venit Ştefan Vodă şi cu ai lor la cunoştinţă
1 ce zice] cii ce zic L cu ] că LS întrebare] î n ' reabarea L oare ce să]

ori ci să L, oare c e S 2 trece] treace L sau] au S î nbătrăneşti L ma i
curînd în lume LS Facerea de bine] Facire d i b inea L 3 trece] treac i L
4 dară] dar LS de] d i L 5 că s-au] sau căci s-au S întămplat L 6 cel
25 ce nu să] c i nu să L trimiti L 7 Şăităneaştii L 8 du mnăzăi L este]
esti L acel] cel L mari L ş i putearn ic] ş i puternic L , o m . S car i L faci L
1 0 au fost] aceasta au făcut (fost S) LS trea meţind L pe] pre LS 1 1 şi
pe coconii l u i o m . L coconii] cop i i S De-un-lemn] Dintr-un lemn L , D i n
lemn S u n d i esti L 1 2 Preacestii] Precistii LS făcătoari d i L 1 2- 1 3
30 înch inăc iune S 1 3 evlavie] evlav ii L întănplăndu-să LS 1 4 Măriia
mari L, Măriea cea mare S adică L Adormire L Precistii LS de] d i L
1 5 d oamna] domnă-sa L , d oa mnă-sa S la mănăstire o m . LS cari L tăeat]
tăet L 16 ş i coconii] şi cuconii L, ş i pă coco n i i S într-aceeaşi] într-aaceeş
L, într-această S au l ov it] o au lovit LS 17 doamnă] doamnă Păuna (Pă-
35 u n ă S) LS 18 spărieat] spăriet L, m irat S 19 multă vreme cu acea în
drăcire au fostl în multă vrea m i cu ace îndrăciri au fost L 1 9-20 întăn
p lar i L 20 iar o m . L vinit L cu o m . L
1 Cu cuvintul «toţi »sfîrşeşte incidental ms B după care s-a publicat

ediţia din Mag. ist . , V, p . 9 3 - 1 8 t. . Textu l în continuare e reprodus după
1,.0 S , î ncepînd cu f. 3 5 o r rîndul 1 0 .
1 0- 2 0 Radu Popescu IV 3 2 r . 2 5- r . 2 9
1 22
ca să-şi vază păcatul ce l-au făcut , pentru care d-zeu şi minune
mare au făcut de s-au îndrăcit doamna sa şi să fie căzut la p ocă
ianie , ci au zis că o au fermecat călugăriţele de acolo înpreună
cu o călugăriţă anume Olinbieada, ce era ] mătuşe doamnii 3 ;,ow
5 Păunii, sor cu mumă-sa şi le-au pus la mare pedeapsă pe toate .
şi pe unile din mueri de acelea le-au şi spînzurat , iar p e mătu-
şă-sa Olimbiea o au trimis la B aţcov, la mînăstire şi o au zidit intr-o
chilie , lăsîndu-i numai o ferestrue de-i da pe acolo p ită şi apă .
�
Această pocăinţă făcea ei pentru păcatele lor . i nu s-au îndăs
10 tulat Ştefan Vodă numai pe moartea lui Costandin Vodă şi a
feciorilor lui , ci încă fiind doamna şi ginerii lui Costandin Vodă
. Ş i alţi oameni ai lui scăpaţi din primej diea morţii pre carele
vrea turcii să-i sloboază să vie in ţară , iar el s-au sfătuit cu
tată-său şi cu sfetnicii lor că nu să cade să vie în ţară, ci să-i
15 facă surgun. Şi au făcut meşteşug cu imbrihorul şi i-au înşălat
de au dat bani 80 de pungi, zicîndu-le că zic turcii că I de vor 3;;ir
da aceşti bani îi vor slobozi şi ei în nădejdea aceea au trimis pela
casile lor aici în ţară de au făcut cum au putut, de au dat ace i
bani şi despre altă parte scriea la imbrihor ca să să nevoească să-i
20 facă surgun la K iutaiu , la Anadol şi au fost cu ban ii daţi şi surguniţ LJ
r ntr-aceste vremi craiul sfeţesc, carele au trecut prin Ţara
Rumînească cu oastea ce avea lingă dînsul şi s-au dus la ţara
lui la Sfeţiea. Carele fiind scăpat din războiu ce au avut cu
1 ca om. L vază] cunoască L care] cari L minune] ciudă S 2 mare]

mar i L d e ] di L doamnă-sa L 2-3 pocăian ie] poca ian i i L 3 fermecat]
ferăcat L de acol o ] di la m-rea D intr-un lemn L înpreu nă] înprăună L 4
Olinb ieada] O l ibiiada L 5 sor] soră L la mari pedeaapsă L toate] toatea L
() unile] unei i L de acelea] ci-şi bănue L şi om. L pe] p i L 6-7 mătu� i-sa
Olibiiada L 7 o au] de o au S trimes L l a2om. L mănăstirea L 8 lil
30 s indu-i] lăsindu-i L ferestrue de-i] forăstrue di- i L aco lo] acolea L 9 po
căinţă] pocăinţe L făcea] făce L păcatele] păcat ile L 9- 1 0 îndestulat L
1 0 n u m a i om. S 1 1 ficiorilor L 1 2 din primejd iea morţi i ] din primej die
morţii L , om. S pre] prea L care l e vrea] carii vre L 1 3 s-au ] au L 1 5
meşteşug] meş terşug L înşălat d e au] înşelat d i i-au L 1 6 c ă d e vor] că
35 d i vor L 17 nădejdea] neadejdea L trimes L pe la] prin S 1 8 casile] casi
i ea L aici] a ice L de au1] di au L de au] şi au L despre) i pre L 19 parte
scriea] parti scrie L nevo iască L 20 Kiutai L cu banii] şi cu ban i i L
surghiuniţi L 21 Intru acesti vrea m i L sfeţesc] şfezesc L carele] carii ea L
prin] pen L 22 Romănească L oastea ce avea] oast i ce ave L 23 Ca
r.o rele) Carilea L răzb o iul L
1 - 20 Radu Popescu IV 32 r . 2 9-33 r. 7
1 23
muscalii la Poltava, în Ţara Căzăcească şi viind la turci şi şăzînd
cîtăva vreme în Ţara Turcească , la Bender , dupe aceea la D imo-
ţiha, iar cu voea turcilor s-au slobozit şi s-au dus la ţara lui ,
·cârele multă cheltueală au făcut ţării I cu merticele c e i s ă d a , 35 1"
5 măcar că turcii au ţinut cheltueala în seamă la haraci , iar Ştefan
Vodă n-au vrut să plătească nimului de cele ce s-au luat de s-au
dat sfeţilor, precum au fost şi cu caii ce s-au dat la înpărăţie şi
cu altele carele le-au luat cu j afuri şi înpărăţiea le-au ţinut în
seamă la haraci. Iar Ştefan Vodă n-au dat nici un ban nimului,
10 ci au rămas toţi cu lacrămile pre obraz şi alt n-avea ce face făr
de numai aceea ce au obiceiu neputincioşii de blestemă ş1 e1
încă blestema.
Dupe aceasta turcii brăileni, avînd şi pizmă asupra ţării
pentru Toma spătarul Cantacozino că venise acolo cu moscalii
15 de făcuse mare pradă, au scornit şi e i gîlceavă pentru hotarăle
ce să hotărăsc cu Ţara Ruminească şi intra cu hotaru în ţară 35 zr
de lua pămînt mult şi din toate botarăle , din toate satele după
margine ; pină aproape de oraşul Flocii pusese supaşi de lua
vamă ei din bălţi.
20 Deci Ştefan Vodă au trimis la Poartă de au adus un agă al
vizirului cu ferman de poruncă ca să ţie hotarăle dupre cum s-au
ţinut mai nainte , să nu treacă mai mult şi de aici au rînduit
boeri pe Neagoe stolnicul Topliceanu şi pe Drăghici medelni
cerul Strînbeanul şi pe Radu.........
vornicul
...
Popescu de s-au dus iarna
r· t:o�
25 1 mosca l i i L şăzănd] şezind L 2 vreme] vreame L dupe] după L 4
\,.c carele] care L cheltuială L ţării] ţărăi L merticele ce i să] merticilea ci i
să L 5 măcar] măncarea L cheltuiala L seamă] samă L 6 n imului]
n i mănu i L de cele ce] di c e li c i L de s-au] şi s-au L 7 sfeţilor] şfez ilor L
şi cu] şi că S ce] cari L 8 altele] altilea L carele om. L înpărăţiea] înpă-
30 răţie L 9 sea mă] samă L n imulu i] nimănu i L 10 lacrăm il e pre] lacră
milea pe L n-avea] n-ave L c e face] c i fac i L făr de] fără L 1 1 de] d i L
blestemă] b leastămă L 1 2 blestema] blăstăma L 13 Dupe] După L ţăr i i]
ţărăi 1 4 Cantacozino] Cantacuzinu l L venise] vinisă L musca l i i S 1 5
d e ] d i L făcuse] făcusă L mare] mari L hotarăle] hotarălea L 16 ce] ci L
35 să om . S Romănească L hotaru l L 17 di lua mult pămănt L din toate
hotarăle o m . L toati satilea L după] di pi L 18 aproape] aproap i L de]
d i L Flocii] Flocie L pusese] pusăsă L supaşi] subaşi L 1 9 vamă] vama L
20 Deci] Deaci L trimes L de au ] d i au L 21 cu u n ferman S di po
roncă L ca să să ţie hotarălea L du pre] d i pre L 22 nainte] înnaintea L
40 de a ici] d i aice L 23 Neagoe] Negoe L Topl iceanu l L 24 Radu I vornicul
Popescul di L
1 - 1 2 Radu Popescu IV 33 r. 8 -- 3 4 r. 12
1 24
la Brăilă şi strîngîndu-să la cadiu , brăilenii şi cu boerii au avut
multă gîlceavă. Insă în cea după urmă au b iruit boerii ţării cu
dreptatea ce au avut şi au luat hogetu dela cadiiu , scriindu-să
hotarele cele vechi ca să fie iar pe acolea şi carte au scris I de 352"
5 au gonit şi pe subaşi du prin sate .
Intru aceste vremi a domnii lui Ştefan Vodă, vara, au făcut
gătire mare turci i de oaste asupra ţării Mareea, care o ţ inea
veneţieanii de cîţiva ani , luînd-o ei dela turci:ş i strîngîndu-să
oaste multă , singur viziriul Ali paşa s-au dus cu oŞtile . Şi mergînd
10 în 40 de zile toată ţara o au luat ; unile cetăţi mai numite ş i
tari , avînd înnăuntru frînci , a u stătut înpotrivă, c i c u năvala
ce da în 3 - 4 zile lua pe fieşcare de aceste . Iar cele mai multe
sate , cetăţi s-au închinat. Şi cu mare izbîndă s-au întors vizirul
înnapo i , pre carele cu cinste l-au priimit înpăratul, cum n-au
15 priimit altădată înpăratul pe alt viziriu. Şi veneţienii au rămas
ruşinaţi intr-atîta I vorbe ce au zis că au atîta şi atîta galeoane , 353r
corăbii şi altele pline de oşti şi Cavalerie de Malta şi cînd au fost
pe urmă nici cum nu ş-au ivit obrazul ca să dea ajutor t icăloşilor
greci, dela care într-atîţea ani luase mare sumă de bani, ci i-au
20 lăsat făr de ajutor de s-au robit mulţime de creştini pravoslavnici.
Dupe ce acestea s-au făcut şi viind Ali p aşa viziriu la Odriiu
şi fiind caimacan Rechiap imbrihorul care pusese domn pe Ştefan
Vodă , nu ştim din ce pricină au grăit vizirul înpăratului şi l-au
1 Brăila L acolo la cadiul L brăilenii] Bră i l i i L 2 multă gilceavă ]

25 mar i gălceavă L cea după] ce dupre L [boeri i ţăr i i] boiar i i ţărăi L 3 drep
tatea] dreaptatea L hoget L d i Ia cadiul L 4 h otarele cele] h otarălea
cel i L iar pe] iar p i L carte] carti L d e au] d i au L 5 şi pe] şi L subaşi]
supaş i i L du prin sate] di prin satea L 6 aceste vre mi] acesti vream i L
7 gătirea mar i L de oaste] d i oasti L ţăr i i Moreea] ţărăi Morii L 7-8
30 cari o ţine v in iţieni i L 8 d i căţiva L luînd-o] Iuîndu-o L dela] d i la L
9 oasti L oştile] oştilea L 9- 1 0 mergînd in 40 de z ile toată ţara o au luat]
mergănd în ţara aceea toată ţara o au luat în 4 0 d e z ilea L 10 u n i l e ] u nilea L
num ite] înnaintea L 1 1 şi tari] şi frănci tari L înnăuntru] în lăuntru L
frinci o m . L năvala] năvală L 1 2 fieşcare de aceste] fi işte cari d i acelea L
35 multi L 1 :1 sate] sati L mare] mari L 14 pre carele] prea carilea L
1 :1 priimit 1 ] priimet L altădată] niciodată L înpăratu l] vreaun înpărat L
I 5- 1 6 ruşinaţi într-atîta vorbe ]ruşinaţi ş i m incinoşi într-atătea vorb i L ată
tea şi atătea galioani L 17 altele p l ine] altile p l in i L di Malta L 18 nu ş-au]
nu s-au S dea] de L agiutoriu L 19 di la cari într-a atăţa L luasă mar i
40 somă di L 20 fără d i agiutoriu d i L creaşt ini L 21 După ce ş-au
făcut aceste L l a Odriiu o m . S 22 caimacan] că imăcan L Rech iap Gr :
Reachel L , Rachel S care pusese] carilea pusăsi L
6 - 2 3 Radu Popescu IV 34 r. 1 3-35 r . 1 9
1 25
făcut pe � cest caimacan paşă la Bender , trimiţîndu-1 cu olac să
.
să ducă , ( care nu multă vreme au fost paşă acolo , ci au trimis
vizirul om al lui de l-au omorît şi i-au I adus capul la Poartă . 333•
Pentru care auzind Ştefan Vodă mare întristăciune au avut căci
5 acest caimacan îl făcuse domn şi el l-au ţinut în domnie cit au
fost . Iar după ce au perit nădejdea lui, să temea tare de mazălie .
C a d e acest fel d e slăbiciuni ale domnului Ştefan Vodă cunoscînd
M ihai spătarul , unchiu-său şi fiind neodihnit om şi amestecători
de domni, au început a unbla cu scrisori la cuscră-său Mihaiu
10 Vodă prin mij locul gineri-său Dumitraşcu hatmanul , care era
frate lui Mihai Vodă , îndemnîndu-1 ca să nevoească în tot chipul
să făgăduească în tot chipul turcilor bani ca să-i dea domniea
Ţării Rumîneşti şi au şi unblat destul, dar unde nu va d-zeu , oa
menii încă nu pot , că nu s-au fntîmplat I aşa cum au vrut Mihaiu 3:;4r
15 spătarul, ci într-alt chip . Că vrînd înpărăţiea să meargă cu oşti
către Beli grad şi ·ştiind că Ştefan Vodă nu este drept inpărăţii, să
fie spre aceste părţi de loc , deci cînd au fost leat 7224 ghenar 9
au venit un turc trimis de la înpărăţie , anume lsuf aga, cu ferman
de mazălie şi cu veste cum că au pus domn pă Nicolae Vodă ,
�o care era domn la Moldova cu a doa domnie ş i lui Ştefan Vodă i-au
dat vreme în 5 zile de s-au gătit şi l-au ridicat cu doamnă-sa, cu
coconi, de i-au dus la Ţarigrad şi au mers şi tată-său înpreună cu
dînsul. Iar Mihaiu spătarul fiind la satu lui , la Cozleci, înţele-
gînd cum că vine I Nicolae Vodă domn şi cuscră-său M ihai Vodă 345 9
nu , au fugit să treacă la nemţ i, iar plăeaşii l-au prins şi l-au
l c ă i măcan paşi L tri meţindu-1 L cu olac] d e olac L 2 care ] cari L

vrea m i L tr imes 3 viziriul L al l u i de] a l u i d i L care] cari L 4 mare]
mari L întrestăc iunea L căci] că L .5 c ă i măcan L făcuse ] făcusă L 6
perit] părit L nădejdea] neadejde L să temea]să teme L tare de] foarti tari
30 di L măzăl ie] mazilie L de] di L 7 d e slăb i c iu n i ] di s lăb ic iunea L a l e ]
ali L · s şi amestecători' d e domni] şi neatimător d i d o m n L 9 scrisori]
cărţ. i L cuscră-său] cuscru-său L 1 0 care] cari L . 1 2 făgădu iască L
în tot ch ipu l om. L d o m n iea] domnie L 13 Ţărăi Romăneaşti L
destu l] d istu l L du mnăzeu L 1 4 întănplat L într-alt] într-a alt L 1 :i
2 .5 inpărăţiea] lnpărăţie L cătră L 16 este] esti L 17 aceste) acesti L
ghenar] g-henarie L 1 8 vinit L tr imes L d e la] d i la L 1 9 d e mazăl ie ] d i
mazilie L veste] vesti L .domn o m . L p ă N icolae] pe Necu lai L
20 cari L doa] dooa L 2 1 vreme o m . L zile d e ] z i l i d i L rid icat] ră
d icat L cu coconi] şi cu cuco n i i l u i L 23 satu] satul L 24 vini N icolae)
4.0 vine Necu l a i L şi cuscră-său Mihai Vodă nu] şi nu cuscru-său Mihai
Vod ă L 2 5 neamţi L p l ăeaşii] plăeş i i L
1 - 6 Radu Popescu I V 35 r . 2 0 - r. 3 0 , 1 7 - 1 9 Radu Popescu IV

35, r. 3 1 - 3 6 r . 9
·
1 26
întors îndărăt . Deci peste cîteva z ile au venit şi cărţile de la N icolae
Vodă la boeri scri ind tutulor să să bucure ş i scriea spătarul M ihai
să fie caimacan p înă va veni şi măriea sa. Deci o seamă de boeri
şi cu sluj itori ş i -cu alte gătiri au eşit înnaintea mării sale la Foc-
5 şani ş i s-au înpreunat şi cu cinste i-au priimit şi au venit cu to\ i
pînă la Bucureşti . Deci la Bucureşti iarăşi mai cu mare cinste
au eşit ceilalţi boeri şi cu toată sluj itorimea şi au întrat în I scaun 35 ;Jr
cu mare pomp ă , mutîndu-să de la domnie iar la domnie , priimind
ş i măritia sa pe toţi cu dragoste . Iar a lui Ştefan Vodă domnie
to au fost un an şi noo lun i .
DOMNIEA LUI NECULAE V O D Ă D INT Ă I U

Leat 722 '•
Ş i rămîind N icolae Vodă domn Ţării Rumîneşti s-au temut de

Ştefan Vodă că nu-l va lăsa să domnească cu pace , ci au făcut
pîră mare la vizirul şi la înpărăţie şi au dat 1 000 de pungi de
15 bani viziriului de au tăeat capul lui Ştefan Vodă şi al tătîne-său , ,!
Q
lui Costandin stolnicul ş i pe ce ilalţi boeri ai lui Ştefan Vodă pe i ,
Mihaiu spătarul, unchi-său ş i p e Radu I D!:!descu vel logofăt i-au 3 55"
pus la opreală, apo i i-au trimis 1 dr � 3\..? �
a înpărăţie de i-au
tăeat ş i pe dînşii ş i aici au adus turCi de le-au luat tot ce au
20 avut , făcînd mezat de le-au făcut tot bani şi pe alţi boeri i-au
ţinut la opreală şi le-au luat avuţiea .
1 îndărăt] îndărăpt L Deci] Dici L peste] păsti L cîteva] cătiva

L z ile] z ilea L 2 dela N icolae] dila Nicu l a i L tutu lor] tuturor L bu
cure] bucuri L scriea] scriie L spătarul] ş i spătarului L 3 caimacan] căi-
25 măcan L veni] vini L măriea] măriia L seamă de] samă d i L li alte gă
tiri ] a lti gătiri ce s-au căzut L 5 înnainte L Focşeni L c inste ] cinsti L
ven it] vinit L 6 mare c inste] mari c insti L 7 au] i-au L ceilalţi] ceealanţiL
sluj itorime L 8 mare] mari L de Ia] d i I a L 9 Dupi't
domnie ad. d i la
c inst i la a ltă c instea L m ăriia L dragoste] dragosti L 1 0 noo]9 L 1 J
30 lnainte de dom niea ad. Leat 7 2 2 4 S do mniea] domnie L Neculae] Neculai L
dintăiu] cea d intiiu S Leat 7 2 24 o m . S 1 2 Nicolae] Keculai L Ţărăi Ro
măneşti L 13 c i au] ce au L 1 4 mare] mari L viziriul L 15 de ban i o m . L
de au tăeat] di i-au tă iat L tătăn i-s ă u L 1 6 ce ilalţi] ceialanţi L ai lui]
a lu i L 17 Radu ! Dudescul L 1 8 trimes L di i-au tă iat L pe] prea L
35 19 de Ie-au ]di Ie-au L tot] toati L 20 făcănd mezat de] făcăndu-Ie mezăt
di L 20 tot] toati L pe a lţi] prea alţi L boeri] bo iari L i-au] tot au L
1 -1 0 Radu Popescu IV 41 r. 8-r . 3 1 , 42 r . 1 - r . 1 3 , H - 2 1 Radu

Popescu IV 43 r. 2 9 - 44 r. 5, r. 36-45 r. 26
1 27
Iar cînd au fost la luna lui avgust , într-o vineri , lui Neculae
Vodă i-au dat o spaimă cum că îl înpresoară nemţii şi îndată
au purces în murgul serii şi i s-au făcut zio în Giurgiul şi au
şăzut acolo cîteva zile , apo i iar au venit _cu grecii lui la Bucureşti şi
-
5 işindu-i boerii ce i de ţară înnainte la Fintfrl a Radului Vodă, iar
. , _el_ �?- o _Jieară sălbatică îndată au tăeat pe Pătraşcu vel dvornic
_
Breazueanul acolea în drum ş i I iar au început1 a pune boeri la 356r
opreală, iar feciorii Dudescului şi cu alţii au scăpat in Ţara
Ungurească cu mumă-sa Mariea Dudeasca , fata lui Costandin
10 stolnicul .
I ar cind au fost la noe �vrie 1 4 , într-o zi miercuri , dinsu-de
dimineaţă au sosit Barbu! sărdar, fecior Cornii banul şi cu alţi
boeri de ţară, cu multe catane şi au prins pe Necolae Vodă şi l-au
dus în Ţara Ungurească şi au tăeat toţi turcii cîţi au găsit în
15 Bucureşti .
Apoi peste vreo săptămînă iar au venit un domn mare sîrb
şi cu multe catane şi cu nemţi in Bucureşti de au şăzut tre i z ile
p înă ş-au luat boerii tot ce au avut şi s-au dus boerii in Ţara
Ungurească, iar catanile şi nemţii luînd toate tunurile din Bucu-
2 0 reşti s-au dus la munte I de au făcut cetate la m înăstire la Mărgi- 355v
neni şi la Cîmpulung.
Şi au prădat Bucureştii foarte rău şi ţara neavînd cine să- i
folosească. Numai fiind aici în Bucureşti preasfinţitul patriiarh
al Alixandrii, sfinţii sale f ăcindu-i-să milă de ţară au trimis cărţi
25 la p aşa de la Giurgiul curri că ţara p iere şi nu este nimic vinovată.
Paşa încă au trimis la înpărăţie de au făcut domn pe Ion Vodă,
fratele lui Neculae Vodă la leat 7225 .
1 vineri] vineari L Neculae] Neaculai L 2 în presoară] înpreasură L

neamţii L şi îndată] ci dar îndată L 3 serii] sării L zio] zioa L 4 şăzut]
30 şezut L cîteva zile) cătiva z ilea L venit] vinit L grecii] greaci i L Bu
cureaşti L 5 işindu- i] eşind L de ţară inna inte la] d in ţară înna inte lui la L
6 heară] hăară L tăeat] tăiat L 7 Breazueanul] Breazoianul L
1 - 1 0 Radu Popescu IV 49 r. 7 -51 r. 1 9 , 1 1 -1 5 Radu Popescu IV
57 r . 1 9 - 58 r . 1 5 16-2 7 H adu Popescu I V 58 r. 15-59 r . 16, 60 r.
13-r. 2 2
35
1 C u cuvintele 6Şi iar a u început » se întrerupe L , foile m a i departe
f i i n d rupte .
1 28
DOMN IA LUI ION VOD Ă
Ş i au venit cu Ion Vodă un Aşchiiaş paşa cu zece mii de turci

călărime şi cu arnăuţi mulţi şi tătari şi au şăzut în Bucureşti o
săptămînă de au luat tot ce au găsit, prădînd I şi jăfuind şi s-au 3 5 7'
5 dus înapoi turci i la Giurgiu! ; tătarii încă s-au dus la ţara lor,
luînd multă sumă de suflete de creştini. Iar măriea_ş_� Ion Vodă
înţelegînd de aceasta s-au milostivit spre b ieţii creştini ce-i ro
b ise de le-au eşit înnainte la podul de piatră, ducînd daruri scumpe
şi rugindu-să la cel mai mare , au scos mulţime multă de robi de
10 tot felul de vîrstă, bărbaţi, fămei , copii, d-zeu să-l pomenească
întru înpărăţiea cerului.
Apoi să venim iar la cuvîntul cel după urmă . Ducîndu-să
tătarii la ţara lor cu robi , iar Ioan Vodă au rămas în Bucureşti
cu o seamă de turci şi arnăuţi şi au început a face pace cu Pivodă
15 şi cu ghinaralul nemţilor şi au scos văcăritul de vită cite I doi 357 "
orţi şi nu au băgat seama legătura ce făcuse Ştefan Vodă cu toţ i
arhiereii şi au mai scos şi hîrtiile de nume de om , care aceasta
n-au fost de cînd pămîntu.
Apoi au trimis la Poartă 12 boeri pe Mateiu Fălcoianu vel
20 vistier şi pe Pană vel ban, fratele doamnii lui Costandin Vodă şi
cu alţii şi înpăratul daca i-au văzut foarte i-au părut bine şi pe
toţi i-au inbrăcat cu caftane şi au trimis şi lui Ion Vodă
caftan şi ferman şi au intrat turcu l cel cu caftan în B ucureşti
la martie leat 7225.
1 - 2 3 H adu Popescu I \" 93 r. 2 0-9'• r. 30, 95 r. 29--r. 30
1 29
GLOSA R
Acieaş, î ndată , imediat , 54 pas- ".-cadiu, j u decător la turc i , 1 2 5 .

sim . ·.� Caftan, mantie lu ngă cusută p e mar
-Agarlic, bagaje m ilitare m u l t e , gre l e , ... gini cu fir d e aur, s e da de su l tan
90. domn ilor romîni nou n u m iţi , 9 ,
- .-lgă, ofiţer d e infanterie , coman dant 1 1 1 5 , 1 2 9 , passim . .
la turci ; la n o i o dregător i e , I aş i , : caic, vas turcesc cu p înze , 7 0 .
·1 3 , 1 6 , 31 , 4 1 , 5 4 , 65 , 7 7 , 7 8 , ·; - Caimacam, locţi itor d e domn , î m
8 7 , 1 0 3 , 1 1 li , 1 1 5 , 1 2 4 . p u tern icitul n o u l u i d o m n p î nă l a
A lai, halai v . p o m p ă . sos irea în ţar ă , locţ iitoru l marelui
Antiriu, haină lungă purtată d e b o vizir, 39 , 5 2 , 53 , 7 1 , 1 2 5 , 1 2 6 ,
ier i , 4 6 . 127.
...1pă de trandafir, la prepararea pes- Cal domnesc, cal înşeu a t ş i împodobit
mez i lor , 6 9 . 0 J. . , special pentru domn ş i care se nu
... lrmada , flotă , 2 5 , 5(1 . JF 'i.1� , ,·
:• ' •
meşte tab labaşa , adică cel mai
.Armaş, 8 , 43 ; -ul cel mare, 42 .
�
însemnat d i n graj d , 6 , 1 1 6 .
' -::-··· A rz , - u r i , m e m oriu oficia l , 1 1 4 , 1 1 9 , Capete, dom n i , b o ieri mari , <;l 2 .
.
120. -::- Capichihaele, reprezentanţi a i dom
...;. t ./hagiu, v . iazagiu , 8 , 1 0 . n ilor d i n Ţara Romînească ş i Mol
dova , Ia Poartrt , 8, 3 6 , 38, 3 9 ,
· �. · Balgi-baş, trimis a l su ltanul u i sau 1 41 , 5 2 , 7 8 , 8 7 , 1 0 4 , passim .
al hanul u i p entru a rid ica canti- . Capigi-başa, cap egiu , cap u l uşierilor
,
·
tatea de m iere ş i ceară d in Ţara saraiulu i , 6, 1 1 , 7 6 , 1 1 4 .

Romînească necesară curţilor res- Car, cară , 6 2 , 6 4 , 7 3 , 8 1 .
pective , 7 6 . � fCatane , ostaşi austrieci, 9 2 , 1 2 8 .
Batjocură, ocară , 3 2 . 'J' C: Catastişăle vistierie i , 7 0 .
Becisnic, slab d e fire , 5 0 . o-Cavalerie de Malta, cruciaţi aşe-
Beizadea, fiu d e d o m n , 3 4 , 3 5 , 51 , zaţi în insula Malta , în servic iul
52. veneţienilor, 1 2 5 .
Beldie, t o iag de- , luj erul d e pelin, Cazaci de leafă, ostaşi , 4 8 .
d e b o z i , 42 . Călăraşi de Ţarigra d , curier i , li 2 , 5 1 .
Bolnav de inimă, d iare e , 5 5 . Călărimea, oaste călare , 8 9 .
Boclu , -uri, neregulă , 7 9 .
c Căpitan d e l a D u năre , turc , 2 5 .
' 1 r. Bohaz , - uri , bogazuri, trecătoare , 3 3 , Căpitan d e dorobanţ i , 7 3 .
34, 64. Căpitan d e lefec i i , 4 5 , 4 7 .
..J Bostangiu,-ii, soldat d i n garda sul- Căpitanul cel mare d e cazaci , 4 9 .
C tanulu i , 8 2 . Căpitanul d e Cerneţ i , 6 5 , 6 6 .
Bozănariu, p o zănariu , buzunar , li 6 , Cărţi, scrisor i , 5 1 , 6 8 , 7 7 , 8 5 , 1 1 4 ;
48. r" - de con/ii, - de grofii, 1 1 8 .
Bucate, produse , 5 3 . 'i !· \ 1\(
•
Ceas, m oment , 5 4 , 6 9 .
"'t'c. Buluc-baş, termen te:ti.nic m ilitar, '.:. Celebiu, teleb ' i u , de neam b u n , ama-
comandantu l u n e i compa n i i de bil, 95 , 96.
ostaşi t urci . Cerea, cerceta , 1 7 , 1 8 , 'i 9 .
Butuci, u nelte de t ortură în care se Cetate, Ioc întărit , 5 4 .
prindeau p icioarele v inovaţilor, Chică nemţeascii, tu nsoare nem ţeas-
75. că , 4 0 .
131
·, r_f"'.J) IJ_ �„ rf_ --
./ j
Chivernisi, a , a organiza , 5 . Galbeni roşii, bani de aur, 6 9 .
Chiverniseala, <Jrga nizare a , îngrij i- Galeoane, corăbi i mari de război,
rea , 5, 55 , 9 0 . 1 25 .
Cirac, o m d e încreder e , 1 2 0 :· Gheneral, ghenărariu , genera l , 1 3 ,
Clipeală (clipă) , 3 1 , 5 9 , 8 2 . 1 8 , 2 1 , 2 5 , 2 6 , 2 7 , 3 1 , 33 , ar. ,
Cocoană, fi ică , 1 H .
Cocon, fecior , 8 8 , 9 5 , 1 2 2 , 1 2 6 . >:J - Gh5en9 �rar 81 93 1 1 2 .
i user�us mai mare p este toţi
Comăndat (comandant) , 2 8 , 8 0 , 9 2 . ghenera l i i , 8 i .
Comis, dregătorul care se ocupă de Gîdea, călău , r. 2 .
caii domniei, 6 , 62 , 1 0 0 .
Comisariu, 2 2 . Gloate, mulţime de oameni şi feme i ,
7 , 1 1 , 1 01 . ,
Conac , -ce , loc de p opas , 5 3 , 6 6 , 67 , 11.-Craţie, iertare , : 1 0 6 . :1 :>
_ _
69, 7 0 , 81.
Conăci, a1 a. face popas , 3 5 . Grămătic, s lujbaş într-o cancelari e , 8 .
Coneţ, sfirş 1 t , 5 9 . +
Conteş, � anta lunga . ŞI. � m � lamt a,. Hadărri-saip, (.

eunuc negru , 6 5 , 6 6 .
• • . •
,
Haiduci, ostaşi i n Transilvania , 6 2 .

„_
purtaţ a � e d o m n ş 1 bo i e r i , 1_;,ş,..· , Hain, trădător, 3 9 , r. o , 1 H .

Coron_aţie ( rnco_ro_nare) , 9 7 .
.
Haină os tăşească , zale , 61 .

Coşte i , -tee , cetaţ1 , 1 9 , 5 9 .
Cot, u n itate d e măsură , r.s . Haini ' a s e - ' 1 1 2 .
Cuca, căciulă înaltă ş i p iramidală Halai p o � pă .
halai mare ' 1 1 ' 61 69 şi '
v.
pe care su ltanu l o trimite domnu-

1 u_i· 1 a n u m irea în d mnie 1 1 . - ţ11 0
Ha.�<!-ciu, tribut ul ce se platea Po�.-
'
. · . .
"
Cura, curge 8 , •
. �.
di: către 'fara R o m ineasca,
� 1 o r. , 1 2 1 , 1 2 t. . .
Dăns-de-dimineaţă, <l ins - , 83 , 9 1 , 1 2 8 . --Ha1s2echiu, soldat din garda sara iulu i ,

Deşărt, in- , (zădarnic) , 2 2 . 0. �
Hat°:, , i:ieca z , supurare , 2 9 , 1 1 1 .

_
Dijmariu, strîngător de d ij m e , 7 3 . '..:.:. Hatişerif, _ decret c u autograf a l sul-

Dire{, dres , reparat , 5 5 .
.
Diran, j udecată, cercetare, t. 3 . tanulu 1 , J- 0 5 . .

Divanul cel mare 2 clădirea incă · Hatman,
. . .
'
capeten 1a unei oştiri la
perea , 8 , 1 1 , r. , t. 3 . vech i i p olo i
� _
-· ş i l a cazac i , 109.
Dragomanul cel mare ' interpret ' 3 5 , Haznadariu, �
v1stiermc, _ 9, 1 0 .
Hărborie, vitej i e , luptă aprigă , 8 2 .
195_.'.11 1 0 3 . ':i.fj
(Lţ• >re -
.
Hîrtii, de nume de o m (chitanţe) ,

Efendi, domnu l , r,2 , 1 0 3 . ţ29
,_ Hieara,: fieara . •
Elexiea, alegerea , 1 2 . Hoget,

, r. 2 . .
._E nicer-aga, comandant al ieniceri- act de proprietate , 1 2 1 , 1 2 v .
. _
lor , 5 8 .
Ernatec, adăpost pentru iarnă, 9 2 . , Ilazagiu,-1 arbă,_ pr'.l.f de p u �c� , 61 .
Estimp ,. în acest timp , 8 7 , 9 8 . _1 , gramatic p entru . actele
:
Exaporitul, a secretis , de la chesti- ldiom turc eşt i , r.1 , 1 1 6 . v. azag1u , - r ,

u,. grarn_ , limba,
„
unile secre te , calificat iv dat lui ,-r

_ _ 117.
. l o t_.,)
A lexandru Mavrocordat ' 9 5 ' 1 0 3 . Imbrohor, -cel mare, -cel mic, şefu l
graj dului sultanu lui , 1 o r. , 1 H ,
115, 119, 120, 123, 125.
Fămei , fem e i , 1 2 9 .
F1trim a , a , (sfărîma) , 8 2 . iri niceri, soldat din vechea infanterie
Ferman , ordin d i n partea sul tanu lu i , turcească, v . ş i la l itera e. 81 , 9 0 .
1 1 5 , 1 2 r. , 1 2 6 , 1 2 9 . Işlic, căciulă domnească ş i bo ierească
F� te , � eat � , "1 0 ? . de sobol, r. o .
Ficleni, -!. ; ,<,,/;. .·. , .
vicie m , 1 0 2 , pass 1 m . � .· '
Iznoavă, de- , noutate , lucru n o u ,
Ficleşug, h icleşug, vicleşug, passim . ' 21.
Fii-sa, fiica sa , 8 7 . f11 cr:rf�- L ( Izvoade, cop i i , t. 6 .
Fiiu-său, fiu l său , 8 5 . lncorona, a, 32.
F1Jrtaliţii, cetăţi mari ş i în tărite, lncongiurat, înconj urat , 5 t. , 9 0 .
2 r. . u.. e.· lnmări, a , a adăuga , 1 o r. .
Frîncesc, v�n , 5 8 . n� I � lmpărat = ţ aru l , sultanul , pass i m .
- Furcate, vase p entru transportul oş lmputăciuni, imputăr i , 1 1 3 .
. til ?r p e . Du n �: e , 61 . / ,u•1.t. "ţ1 lntristăciune, întristare, 1 3 , 7 6 , 8 8 ,
Furtişaguri, hoţu, 7 3 . ( · 1 o r. , 1 1 1 , 1 1 3 , 1 2 6 .
132
Jolniri, călăraşi , · oaste n e mţeasc ă ,
· :, Nalcăran, fărîmă p otcoavă , 9 8 .
96. Neuniciune, n eun ire , 4 , 8 6 .
Judeţ, formaţie teritorială ad-tivă , Neştiinţă, (în ascuns) , 2 3 .
72. Nimului (nimănui) , 1 2 4 .
Jupîne (domn � ! � ) , 3_1 . , ,
Niţe le , puţin e , 2 6 .
'-· �
· · .. .._ ' ' • '
, I Norod, p o p o r , 2 4 , 42 .
.
,.;.. Jo
Lăngoarea, a ov i l ing area- , 5 5 .
l o
Leage, religie , credinţă , 8 5 . Oaste, oşt i , armat ă , 3 1 , 6 1 .
Lefecii, ostaşi c u p lată , 4 5 . Obezi, obad ă , ? 5 . .
Luoat, luat , 9 1 . Oboară, doboară , 100.
Obştea, comu n itat e , mulţim e , 1 5 .
Mahometesc, neamul- , 6 1 . Odihnă, pace, 3 3 . ._,
Mazăl, m a z i l (destituit) , 8 7 . Oglu, f iu , ? ? . '?
Mazăli, a dest itu i , 5 8 , 6 8 , 115. Olac, de- , curier, ştafe t ă , cal d e
Mazălie, destitu ire , 78, 1 2 6 . p oştă , 10, 1 2 , 6 8 , 9 3 , 1 2 6 .
Mărturiseală, cărţi d e , 4 1 . Olat,-te, regiun i , H , 1 5 .
Mătci, l a catastivele vistierie i , chi- Omorăea, o mora , 9 4 pass i m .
tanţele d e impozit e de lingă c o - Opreală, arestare , 40, 41 , 12 ? .
tor, î n vremea lui Brtncovean u , Oraş ,-şă, 2 9 , 9 ? . .
care s_e păstrau p e ntru control , 70. J� Organ_ , u n ealtă , 1 1 3 . ;„„>< �··
_1
· · ;, · ,:. . ..J
Mîlcomire, tăcere, 7 , 1 1 . · :· r Orgoliu, n orocos , 5 8 .
Mîntuinţă, m întu ire , scăpare , 2 2 , Ospeaţe, ospeţe , 8 6 .
23, 24, 25. Osînda, p edeap s a , 4 5 .
Mîrzac, căpetenia u n e i hoarde de Oştire, -a oşt i , a purta răzb o i , 5, 5 6 ,
� tătar i , 31 . 5 7 , 80, 88, 99.
/ G Medetu, medetu, gheaur bezebat (va i , Otac, lagăr sau cort , 6 6 .
v a i ghiauri i ne-au călcat) , 8 2 . Othomanicesc, -ceşti (turcesc) , 1 0 3 .
-� Meghistani, dregătorii cei n1ai mari
/
a i Porţi i , 10, 30, 3 7 , 5 8 . Palangă, întăr i tură , 33.
+, Meidan , iveală , 71. . :>- Parola, angaj ament , 2 3 .
Merşi (duşi) , 1 8 . P athola , p ic ă , inimă rea, 7 1„
. <1-:
Mertic,-ce, tai n , p orţii de alimente , " Patriearşii, pa triarh i , 8 5 .
28 , 1 2 4 . Păhară , pahare , 91 .
Meşteş_ug,l vicleşug, 3 6 , 37. Pămînt, de- (păm întean) 1 0 5 , 12 1
__ Mezat, icitaţ i e , 1 2 7 . passi m .
� Mită, ban i sau daruri date u n e i p er- Pîlc-uri , un ităţi m i l itare , 8 1 , 9 7 .
.> -'� ' soane ct.i scopul de a o corupe , 7 2 . Pedestrime, infanterie , 8 9 .
1l1noga leata (mulţi a n i ) , 6 , 7 . Pesmed , - me z i , -duri , preparat c u apă
il'locănesc, car- , din regiunile de d e trandafir ş i cu m oscos p entru
mun t e , 41 . m egh istan i 53, 6 4 , 65 , 6 9 , 112.
Moscalii, v . ruşi i , 1 8 . Pe tnar i , �-ip"-ernhtdă , 3 .
Moscăceşti, muscăceşt i , d i n Moscova , Petrecanie, p e trecere, 9!i . tf>'ltnad ,
99, 111. Pinteni, ob iect d e metal î n formă
;;t Moscos, lichid parfumat întrebuin- d e p o tcoavă pe care călăreţii îl
ţat la prepararea p esmezilor, 69 . p u n la cizme , 40 .
.llfoşă„său, m oşu-său , 88 . Pisariu leşesc-l e tinesc , 2 1 . �( ,. · ;1
.
-+c Mozavirie, calo m n i e , p îră neadevă- Pită, p î i ne , 11 2 , 123.

rat ă , 50. P lăeaş i , păzi tori a i p laiurilor, gră-
Muere , „ri , femee, 1 :! , 6 1 , 8 4 , 9 4 , n icer i , 1 2 6 .
116. Plean , p radă , 3 6 .
Muftiu, şeful religiei mahomedane Pocăianie, p ocă inţă , 1 2 3 .
104, 105. Poclon, p loco n , dar, 1 1 8 .
Mulţămită, mulţu mire, 1 t 7 . Pohtti, dorinţă , 14.
, ' a 9�
��t��e��r:�s�� 7�� - .n ; � 7it� e , o�� iz r e , 117 t..f�_r-. __„
Murgul serii, amurg, 1 2 8 . Pomană, p o mene , 72.

"
---- Musaip , gelep , neguţător străin , 6 5 , � -�.� ompă , alai, 35 , 42, 6 1 , 116, 1 2 7 .
66. ,./' nt ,-tur i , punct e , 13. · o
--! . Muselim, locţiitorul unui guverna-
r 'Porţile turceşti, 8 7 .
tor , 3 . Poşte , în- , poştă, 9 1 . ·
" _, : ,-1 •
' ·..? r
133
Povaţă, îndru mare , 69. Stoliţa., la Moscova , 9 9 .
Pozvolim, n e - ( nu voim ) , 8 6 . Streajă, termen m il itar, 8 9 .
I"- Practic, priceput , 7 7 . �Iiţi t01citor , 69.
Praporu, p înza steagu lu i m i l itar, Subaşi, turc i , în sate , 125.
61 . .• Sudui, a , înjura , 72.
Praf.!ila, lege a , 43 , 51. ·:„· !\,... Surgun, exil , 53 , 58, 123.
Premare, primar , 111. !J"f Surlari, muzicanţi , 7 .
·J �Prezidii, ale cetăţilor, comanda 92.
Pricină, m otiv, 24. şa, şei, 66.
Prieteşug, prietenie , 46, 4 7 . Săităneşti, Cantacuzin i , passim . .;,
'fll!_r ochimen, 11. n, 3 , �. e.ir,._,d.,,,.,,nf
Purcedere, porn ire , 1 7 , 2 5 , 46, 62 . Şeherogla
--tc_
Şleahta, m ica nobilime p oloneză , 86.
Puşcă,-şci, 26, 81 , 82, 99.
Puşcărie, închisoare , '• 3 , 4 5 , '• 8 , 73. Tabtiră, loc d e concentrare a l oştiri i
Rascuri (vreascuri ) , 66. şi însăşi oastea concentrat ă , 30,
Răvaş, scrisoare , adeverinţă , 22, 46 . . Tabără 54, 62, 69, 81, 89.
.:9 -Rebelişi, răscu laţi , 94. legată, 82 passim .
-Reghement,-uri, regiment , 93. '« Tabla , tablaoa , graj d , 66.
u
Rînduele, mertice , 93. Tirg, orăşel , 4:2, 45 .
Robine, rub i n e , piatră preţioasă , 97. Temniţă, închisoare, 1, 3 , 49.
Rumînesc, din 'fara' Rom înească , 57, Tingiri, 72.
vase d e metal p entru găt i t ,
95. Tipsii, farfurii de meta l , 72.
e;w.- fo C/\ cvr
Samavolnic, l(f.es-p-1!e.oa meni -car·e - pr 0:· Tun,- uri , 81 , 93, 128, passim .
ce6�ază ·tÎup-ă-bunul plac, 1 5 .
-� , Sarai,-uri, casa agenţilor romîni la 7ariul, Petru cel Mare , 108.
Con_s tantinopo l , 57, 61, 112. f. d1J Ţelebiu v . celebiu . le
Scorni, a , 62, 102 , 107, 124.
- �. Scrisori, 1 7 , 51 , 52 v . cărţi . Unghii, lung de- , apucător , hoţ, 70.
1 , Selam malichim, salutare , 66.
TC'Seraschier,-riu , comandantu l suprem Urgisi, a , a năpăstu i , a oropsi , 7 2 .
a l unei armate în răzb o i , 8, 30, Val, -uri , sup ărare , 53 , 5 6 .
31 , 39, 58.
/cSerdenghesti, volun tari care merg în Vamă, taxă care s e p lăteşte pentru
a trece o marfă din tr-o regiune în
alta , 124.
fruntea oştirii şi la războ i e i
încep ostil ităţile luptind , ca n işte
d isperaţ i , 58. Vas , -se , corăbii , 26, 27, 84, 98.
Siimeni, seime n i , corp de vînători Vinui, Văcărit, impozit p e vite, 129.
la turc i , ostaşi c u p lată în Ţara a , 36.
Rom înească , 82. Vistierie, 43, 44.
Sin, f i u , 22. Vlădica, m itropoli tul , 3, 7 , 43, 115.
Slujitori, sluj itorim e , ostaşi c u p la- Vom, voi m , 7 , 86.
tă, 33, 40, 42, 62 , 127.
Soli, solie, 12, 13. Za, p latoşe , 61.
Sortul, 119.
_
1".-Zaharea, proviz i i , 55, 61.

Spătăriea cea mare, încăperea din Zapis, act, 108.
p a latu l domnesc u n d e aveau l o c Zăticni, a , împ iedica , 80.
unele ceremonii , 42 , 4 3 . Zicături, cîntece , 8.
Spătăriea cea mică, camera d e lucru Zmult, scos d i n , 27.
a domnitoru lu i , 3 , 8 , 42. '. j! Zurbale, răzvrătiţ i , 105.
') 1·.-:
r'
134
IN DICE
Adrianopol, v. Odriiu . Aşchiiaş paşa , vine c u oaste î n Ţarrr

Afumaţi, sat , 56. Romînească să i nstaleze d o m n p e
Ahmet, sultan , frate cu s u ltanul I o n Mavrocordat , 1 29 .
Suliman, 57. A ugust de Saxonia, ales rege a }
Ahmet, su ltan , frate c u · su ltanul P o l o n ie i ; se a l i a z ă c u ruşii contra
Mustafa , hatişerif p entru Const. suedez �!'?.; ; s� �eap(idă d e P_olon,ia "
B rîncoveanu să fie d o m n p e v iaţ[t , 1o8. ( -: ./ .: _) •:, .:> . . .
' ' �"
105. Austria, Ţara N emţească, austrieci i "
A lexandru, d o m n al Ţării Romî 107 ; cereri ale soliei lui Şerban
neş t i , intervine la ruşi pentru ce Cantacu zino trimisă în , H - 16 ;
d area Azovului turcilor , 85. aşezarea oştiri i lor la Ruşava con
A li paşa, comandant al vaselor tur tra turcilor , 26 ; cuceresc N işul ,
ceşti pe Du năre , la atacu l Ruşa V i d i n u l , C ladova şi trec la C er
vei , 26-27. neţi , 27 ; duc război contra tur
A l i oizirul, cucereşte Mareea d e la c i lor în Bosnia, 92 ; oşti la ernatec
veneţien i , 125. î n Ţara Rom îneasc ă , Ardeal � i
Amlaş, ţinut , H. Ţara Ungurească, 28, 92.
Anadol, 123. ,1zoo, Azac , cetatea , cucerită d e
Antiohie Cantemir, v . Cant e m ir An ruş i , 84 ; restitu ită turcilor, 85,
t i o h ie . 112 . [ ,;tl / ; / I ."_
i c ,
Antiohie, hatman m o ldovean , pri Baba , 10, 39 ; b o ieri tr i m iş i de Const.

b egeşte în Ţara Rom înească , 36,
79 ; m erge l a Poartă să p îrască Brîncoveanu la seasch ieru l d e l a _
s înt îndru maţi l a Odri iu , 9.
·
pe Const . Cante m i r , este prins ş i

tri m i s î n Mo ldova , 36, 37. Badensis, markgraful d e Baden, ge
/l ntonie Vodă, d o m n a l Ţăr i i Romî neral austriac , are b ătălie cu tur
cii la N i ş , trece la Cerneţ i , 27 ;
neşti , despre j afurile Ştirbeilor,
73. hotărăşte ca oşt ile austriece să
i erneze în Ţara Romîneasc ă , 2 7 ,
Ardeal, Trans ilvan i a , Ardeleni , 29, 28 ; trece î n Ungari a , 28 ; v i n e spre
:30-32, 64 , 79, 80 , 92, 96, 107, Ardeal, 32 ; aşteaptă pe turci la
113 ; solia trim isă d e Şerban Can Z em l i n , 3 4 .
tacu z i no la Viena cerea o parte d i n
Ardeal cu privilegiu p entru Can Batcu Lupu, c e l ce cop iază o cro
tacu z i n i , 14, 1 5 , 1 6 ;
oaste aus n ică (1 767 ) , X I I , X I I I .
triacă în , 19;
prada tătarilor in Baţcoo, m-re , 123.
traţi p e la Co măneşti î n , 35, :36 ; Bădeanul Barbu, căpitan , v i n e d e la
pregătirea exp e d iţiei turcilor î n , Constant inopo l la Bucureşti şi
53. înştiinţează p e Const . B rîncoveanu
Aristofan , 102. despre pribegii tri m i ş i d e Cante
m i r să-l p îrască la turc i , 38.
Arnăut paşa, tri m is d e sultanu l Bălaşa,
Mustafil să bată Logo.Şu i , 59. fiică a lu i Const . B rînco
Arnăuţi, oast e , însoţesc p e I on Ma vean u , 114.
vrocord a t în Ţara Rom înească , Bălăceanu Badea, vornicul , u c i d e
p radă ş i robesc , 129. neguţători moscovl i i , 1.8.
12 - I s loria Ţării Romîneş l i 135
Bălăceanu Constantin, aga , 2 3 , 40 ; 5 2 ; pribegeşle în Polonia , 5 2 , 7 6 .
ginerele lui Şerban Cantacuz ino , Boi, d i n Tara Rom înească , cer tur
1 3 , 3 9 ; mergînd cu solia trim isă la cii 62 ; trimişi spre Belgrad , 6 2 ,
Vien a , este slobozit sft se întoarcă 6 4, 86.
î n ţară , 1 6 , 1 7 ; este acuzat că a
intervenit pentru reţinerea Can
tacuzinilor la Viena , 1 7 ; la Bra
' - Bolliac Cesar,
Bolin , general
Bosnia, 92 .
X.
aus lriac , 8 '1 .
. şov u nelteşte pe lîngă H eissler

contra lui Brîncoveanu , 1 8 - 2 0 ,
-Bor>an, general austriac ,
Bran, trecătoar e , 3 0 .
8:! .
2 2 , 2 1. , 2 5 ; vine la Bucureşti cu BraşoP, cetate , 1 8 , 6 4 , 1 1 4 ; aga
.austriec i i , 2 8 ; este o morît la Zăr C . Bă lăceanu la , 1 6 , 1 8 ; H eissler
neşti iar cap u l lui este trimis la la , 2 2 .
Bucureşti ş i expus , 31 , 3 2 . Brăila, cetate , H 2 .
Bălăceanu, familia , 1 8 , 2 1 . Brăilenii, turci d in Brăila , 1 2 5 .
Beci, v . Viena . Brăiloi Barbu, serdar , fiul l u i Cor-
Belgrad, Bel igradul sîrbesc , ceta tea , n ea ban u l , c u catane prinde p e
3 2 , 3 3 , 3 5 , 5 8 , 61 , 62 , 6 4 , 8 0 , 8 4 , N . Mavrocordat , 1 2 8 .
8 7 , 8 8 , 9 1 , 9 2 , 9 3 , 1 2 6 ; pacea d e la Brăiloi Cornea, ban , . 1 2 8 ; în locuieşte
(I 7 3 9 ) ; este recucerit d e turci de ispravnicii speciali d e la Cerneţ i ,
la austriec i , 3 3 ; retragerea turci 65 ; fuge d e l a Cerneţi c a s ă n u
lor spre , 3 1, ; asediat d e nemţi , dea ochi cu turcii , 65 - 68 ; s e
5 4 , 55 ; refăcut de turc i , 55 ; oaste opune s ă facă u n dar d e 5 0 d e
trimisă de turc i acolo , 51„ 5 7 ; pungi d e ba n i muftiu lu i , urmă
b o i , cară , cai din Ţara R o m îc ril e , 1 0 4 , 1 0 5 .
n ească aco l o , 8 6 . Brătăşanul Barbu, trim is d e Const .
.Bender, 126. Brincoveanu la Odriiu contra bo
Rerciani, general u ngur, partizan al ierilor p îrîş i , 3 8 , 3 9 .
lui Racoţi Ferenţ, trece în Polo llrincoveanu Constantin, domn a l
mia, 1 06 - 1 0 7 . Ţăr i i Ro m îneşti ( 1 68 8 - 1 7 1 4 ) , 6 4 ,
Biblioteca Academiei Republicii Po11u 1 2 3 ; boier ales d o m n , 5 , 6 , 1 2 ;
lare Romîne, secţia mss . , X I , d o m n i a , 3 - 1 1 7 , n ea m al l u i Ma
X I I , XII I , X XIV. tei Basarab , 5-,- 9 ; chemat d e bo
.B iblioteca centrală din Blaj, X I . ieri de la Curte la M itropolie , 6 ;
.Biblioteca filialei Acad. R . P . R . din u ngerea ca dom n , 6 ; alaiul spre
Cluj, X , XI . · Curtea domnească , 6 , 7 ; cere j u
Bistriţa, d in A rdea l , 9 6 . răm înt d e credinţă boierilor, 7 , 8 ;
Bocteş, iazagiu , 1 1 6 . solemnita tea i nstalări i î n scau n ,
Boeri moldoPeni, pribegesc î n Tara 8 ; î l lntîmpină capegiul c u caftan
Rom inească , la mazilirea lui d e d o m n ie , ceremonia , 1 1 ; pri
C o n s t . Duca , 7 8 , 7 9 . meşte p onturile date d e Ş e rban
Boeri munteni, se sfătu iesc pe cine C a ntacuz i n o la Vien a , 1 3 ; solia
să aleagă d o m n după Şerban Can l u i C iaki Laslo ş i întîln irea d e la
tacuzino, 3 - 6 ; î n alaiul lui Brîn Mogoşoaia , 1 6 , 1 7 , 1 8 ; uneltirile
-coveanu , 6, ? ; felicită pe Brînco lui B ălăceanu la Viena , 1 7 ; ati
veanu î n biserica Curţii domneşti,
J ; depun j urăm int d e credinţă
l
tud inea fa ă d e creştin i , 2 0 , 2 1 ;
m is iu nea u i Radu Go lescu la
faţă de Brîncovea n u , 7 , 8 ; sărută H e issler, 2 1 , 2 2 ; m is iunea lui
m ina domnului după îmbrăcarea Radu Popescu la H eissler, 2 2 -
cu cafta n , 1 1 ; pribegi cu j albă la 2 5 , 2 6 ; atitud inea lu i H e issler ,
Ţar igrad contra lui Brîncoveanu 2 5 ; ord i n de la turci să meargă
sînt aduşi legaţi la Bucureşt i , 41 , la Cerneţ i , 2 5 ; înşti inţează pe
4 2 ; în timp ină pe ?-; icolae Mavro H eissler că turcii vor ataca Ru
cordat la Focşa n i , 1 2 ? ; trec în şava , 2 5 - 2 6 ; trim ite soli la
Transilvania , 1 2 8 . Badensis · să treacă cu oştile în
Boeri unguri, partizani a i l u i Tho Ardea l , 2 7 - 2 8 ; se retrage cu bo
koly , trimişi d e turci sub îngri ierii la Plătăreşti ş i a p o i la Ruşi i
j irea l u i Const . Brlncoveanu , 55 , l u i Şerban vodă , 2 8 ; întîln ire cu
93, 94. H e issler la Drăgăneşt i , 2 8 , 2 9 ;
Bo({dan, hatman , ginerele l u i Const . cu tătari i la Bucureşti contra aus
Cante mir, urmărit de Const . Duca , triecilor, 2 9 ; se u neşte cu Tho-
1 36
koly p entru exped iţia d in Ardeal 119, 120 ;
Ţarigrad , fa milia lu i
29, 30 ; cu prilej u l luptei d e la surgh iunită prin stăru inţa l u i Şte
Zărneşt i , 31 ; însoţeşte pe Thii 123.
fan Cantacuzino ,
koly la C îrst ian , 32 ; conflict cu Brîncopeni, sat , proprie tatea lui
Thiikii l y , 33 ; însărc inat cu paza 62 , 70.
Const. B rîncoveanu ,
1 trecătorilor spre Transilvania , 33, Breazueanul Pătraşcu, vorn icu l
3'1 ; sprij ină boierii moldove n i pri 128.
o morît de N . Mavrocordat ,
begi , pîrîşi contra l u i Const. Can Bucureşti, 3, 29, 32 , '11 , 48, 56,
temir, 36, 37, 38 ; p îrîşii m u nteni 78, 85, 87, 95, 114, 128, 129 ;
susţinuţi d e Cons t . Cantemir, tri intrarea l u i Const . B rîncoveanu
mişi la 'farigrad , ja lba , arestarea cu capegiul c e - i aducea cafta n u l
f şi predarea lor lui B rîncoveanu , 11.
de domnie,
38, U - 43 ; vizitează p e u nchiul Bujoreanu Şărban, v istier ,115.
său Vintilă banu l , 50 ; strică d o m Bunea, armaşul , tri m is îna intea
n ia lu i D i m itrie Cante m ir , 51 ; 67 .
sultanu l u i ,
pregătiri p entru o expediţie tur Buta, tras în ţeapă p entru că o m oară
cească î n Ardea l , 53 ; 1 ibera t d e a 18.
nişte n egustori,
participa la expediţie , 54, 55 ; Buzău, oraş , Brîncoveanu vine a ic i
revine în Bucureşt i , 55 ; pază la în aştep tarea tătarilor, 29.
vadu l D u nării şi la munţi con
tra haiducilor, 61, 62 ; refacereaCai, trimişi la Odriiu , 1 62 .
cetăţii C ladova , paza la trecători , Cameniţa, cetatea luată d e turci de
î 62 , 63, 64 ; comportarea banului la p o lo n i , 86.
' Cornea Brăiloiu la trecerea sul Cantacuzini, (jeităneşt i ,J familia , 3 ,
ta nului prin ţar ă , 65 - 70 ; îmbră- 1 4 , 15, 1 6 , 1 7 , 119, 122 ; cer la
. carea cu caftan a lui Brîncoveanu Viena să fie n u m a i ei d o m n i în
d e către sultan , p lecarea la Brîn Muntenia şi M o ldova , 14, 1 5 ;
cove n i , Tîrgovişt e , 70 ; acuzaţii viclenesc p e Const . Brîncoveanu ,
adunate împotriva-- cluceru lui 113 ; intervenţii ca să fie n u m it
Const. Ştirb e i , despăgub irea locui domn Ştefan Cantacuzin o , 115 ;
torilor din Mehed inţi, 7'1 , 72, 73,· comportarea faţă de Brlncoveanu
74 ; stăruie s ă î mpace p e Const . maz i l , 1 1 7 .
Duca cu turc i i , 77 ; se opune la Cantacuzino Constantin, stolnicul
căsătoria fetei lui Şerban Canta- X I I I , 113, 115, 118, 119, 128 ;
, cuzino cu Ani.iolL Cantem i r , 79, p îrăşte pe Const. B rîncoveanu la
' ' 80 ; 85 ;
paza p la iurilor, trirn iteimbrohor, 120 ; însoţeşte pe fiu
1 b o i , care, ca i la B elgrad d in or său Ştefan Ia Consta n t inop o l , 126.
dinul turcilor, 86 ; cu oas t e la Cantacuzino Iordache, fiul l u i Şerban
Cerneţi,87 ; ia să crească pe nepo Vod ă , preten ţii la d o m n i e , 5, 1-3 .
tu-său Şerban D uca , întî m p ină Cantacuzino Iordache, spătarul , fra
p e tătari cu daruri, 88 ; chemat la tele lui Şerban Vod ă , în s o l ie la
Odriiu d e sultanul Mustafil, mă Viena , despre alegerea lui Brînco
reşte haraciul c u 240 veanu ca d om n , 1 3 ; reţinut la
d e pun lil' i ,
-i o t, ; motivul chemării 1 0 4 , 105 ; Viena , 1 6 ; atitudinea lui faţă d e
a obţinut hatişerif de d o m n ie p e ceilalţi membri a i solie i , 1 7 .
viaţă d e la sultanul Mus tafa şi Cantacuzino Maria, doa m n a , soţia
- apoi d e la Ah met, 105 ; chemat de lui Şerban Vodă , unelteşte să ri
turci la oaste contra ruşilor, 110_,____ d ice pe fiu-său I ordache domn , 5 ;
111 ; se retrage de la Urlaţ lîa anunţă p e gineri-său Bălăceanu să
Tîrgovişte , 113 ; u neltirile r.anta nu v ină î n ţară , 1 7 ; vrea să-şi
cuzinilor şi Racov iţeşt ilor contra mărite o fată după Antioh Can
113-11" ;
lu i , căsătoria fiu l u i său temir, 79, 80.
Răducan cu fata lui Antioh Can Cantacuzino Mihai, spătarul , frate
temir, 114 ; 115 ;
mazil irea , dus cu Şerban V o d ă , 1'13, 115, 119 ;
la 'farigrad cu fam ilia, închis la p îrăşte pe Const . Brîncoveanu la
Edicu l e , averea confiscată , 116 ; imbrohor, 120, 121 ; u mblă după
a n i i de domnie ,117 ; p îr i îndrep d o m n ia Ţării R o m îneşti prin Mi
tate contra lui d e Ştefan Cantacu ha i Racoviţă , vrea să fugă la
118, 119 ;
zino , execu tat împreună nemţi, 126 ; n u m it caimacam de
cu cop i i i săi de către turci la N . Mavrocordat, 12i ; trimis de
12* 1 37
Mavrocordat la Odriiu , este omo Cantemir Dumitraşco ( D im i trie) , f i u
rît de turci iar averea confiscată , a l lui Co nstantin , domn al Mol
127. dove i , 110 ; ridicat d o m n de boieri,
Cantacuzino Radu, co misu l , 113. 50, 51 ; scos de turci ş i dus la
Cantacuzino Şerban, căpitanu l , în Ţarigrad , 51, 52 ; hainit de către
solie la Viena , despre alegerea ca turc i , coboară p e Prut cu ruşi i ,
domn a l u i Brîncoveanu , 13 ; re 112.
ţinut la V iena , 16. Caramanlăul, posteln icu l , trimis d e
Cantacuzino Şerban, domn a l Ţării Brîncoveanu înaintea sultanulu i ,
Romîneşt i , 37, 39, 63 ; boala , 67.
m oartea , 3 , 8, 9 ; înmorm întarea , _cară, d in Ţara Rom înească , trim ise
12 ; instrucţiu nile soliei trimise la la Belgra d , 62, 64, 86.
Viena , 12, 13 ; a participat la Carlovitz, localitate u n d e s - a înche
constru irea cetăţilor de la Dogan iat pace între turci şi avstrieci , la
Ghecet , 57 ; vrea să sp înzure p e 1699, 103.
Const . Ştirbei pentru că a furat
d i n banii cailor , 73 ; fetele l u i ,
Carol XII, regele Sued iei, iernează
î n Saxon ia cu armata sa , 108 ;
79. luptele cu ruş i i în Polonia , 108,
Cantacuzino Ştefan, f i u l stoln icu l u i , 109 ; merge î n Ţara Căzăcească ,
115, 118, 120, 126, 127 ; spătar, învins de ruşi fuge la V o z iea
113 ; îmbrăcat cu caftan de dom apoi la Bender, 109 ; dus forţat de
n i e , 115, 116 ; merge la curtea turci la D imot ica , 110 ; trece prin
dom neasc ă , 116 ; caută averea l u i Munten ia , Transilvania , Ţara
Brîncoveanu ş i scoate oamenii N emţească spre patrie, 110 ; ajun
înaintea turc ilor să-l pîrască , 116 ; ge î n Suedia , 123, 124.
caracterizarea lui, 1 1 7 - 118 ; dom Catastişăle vistieriei ( mătci) , 70.
n ia , 1 1 7 - 127 ; acţiunea de stin Cavalerie de la Malta, 125.
gere a fam iliei lu i Brîncoveanu ,
120 ; surgh iuneşte fa m ilia l u i CaCJaran Sebeş, cetatea , 14.
Brîncoveanu , 123 ; n u despăgu
Cazaci , 57, 84.
Cazaci de lefi , oaste a lui Brînco-
beşte p e acei care dau provizii la veanu, 48, 49.
trecerea suedezilor, 124 ; p entru Călăraşii de Ţarigrad , curieri, 42, 51.
hotarul ţării despre Brăila , 124, Călineşti, moşie a Ştirbeil or, 75.
125 ; c u doamna , copiii ş i tată Căpitanul cel mare, de cazaci , 47, '• 9.
său la Ţarigrad , 126 ; legătura Cîmpulung (Muscel) , întărit de aus-
contra văcăritulu i , 129. triec i , 128. ! r;:
Cantacuzino Toma, spătar, 124 ; tre Cîrstea vistierul ,v lăsat de B rînco- ;· ,
ce de partea ruşilor ş i participă veanu în Bucureşti să d ea pro v i

la cucerirea Brăilei de la turc i , z i i austriecilor, 28.
111 ; s e retrage prin Trans ilvania Cîrstian, s a t lingă S ibiu, Thokoly se
în Polonia, după lupta de la Stă- încoronează acolo crai al Ardea
. n ileşti merge în Rusia , 112, 113. l u lu i , 32 .
Cantemir A ntiohie, Cantem iroglu , Ceaurul Dumitraşco , socrul l u i An
fiul lui Constantin , domn al Mol tioh Can temir, 80.
dovei,52 , 77, 86, 96 ; ostatic la Celebiu, v . M avrocordat Scarlat .
51, 52 ;
turc i , numit domn al Cerneţi, reşedinţa a d-tivă a j u d .
Moldove i ,77 - 78 ; voia să se căsă Mehedinţi, 61, 63, 70, 71, 87 , 95,
torească cu o f i ică a lui Şerban 96 ; Brincoveanu merge cu oşti
Vodă ,79 ; opunerea lui Brînco acolo, 25, 61; trecerea arma tei
veanu la această căsătorie, 80 ; austriece la, 27 ; concentrarea ca
f iică a lui promisă în căsătorie relor şi boi lor ceruţi de turci , 62,
lui Răducan Brîncoveanu , 114. 63 ; ispravnicul domnului l a , 65 ;
Cantemir Constantin, domn a l Mol căpitanii de Cerneţ i , 65.
dove i , 36, 41, 44, 50 , 51, 52, Chiuciuc, sultan a l tătarilor, cu pri
78, 110 ; o moară p e fraţii M iron lej u l exped iţiei contra austrie
şi Velic ico Cost in , 36 ; confl ictulc ilor ş i al luptei de la Zărneşt i ,
cu Const. Brîncoveanu , 3 6, 3 7 , 30' 31.
3 8 , 3 9 , 41 ; Chiupriuliuoglu, vizir, comandantul
s e îmbolnăveşt e , m oare ,
50. expediţiei contra nemţilor de la
1 38
B elgrad în sus , 33, 31, ,
moart ea Curtea domneascâ , d i n Bucureşt i , 6,
lui, 34. 7 , 35, 116.
Ciachi .l aslo, gro f , d in Ungaria de
sus , trim is d e austrieci în solie Dimbo11iţa, j udeţul prf1dat d e Const .
la Brîncovea nu , t6. Ştirbei cu ocazia incasă r i i dărilor,
Ciocâneşti, sat î n fostul jud . Vlaşca , 72.
96. De-un-lemn , m -rea , 1 2 2 .
Cillc, regiu nea, prădată de tătar i , Dii, v . V i d i n .
:l5, 36. Dimotica, Carol X I I a l Suediei a
Clado11a, ceta t e , 62 ; recuceritft de colo , 110, 124.
turci d e la austrieci , 33 ; d istrusă. Dionisie, patriarh a l Ţarigradu l u i ,
de n e m ţ i şi refăcută d e Brînco· în Tara R o m înească , 3, 7, 56.
vea nu , 63, 6!1 . Dogar{ Ghecet, cetăţi cucerite d e ruşi
Clalldie, împărat roman , 62 . la, 57.
Colentina, rîu , 10 c , 56. Don, fluvi u , 84, 1'1 2 .
Comăneşti, trecerea tătar ilor în Ar- Dositheu, patriarh a l I erusa l i mu l u i ,
deal pentru pradă pe l a , 35, 36.
46 , . 51.
în Tara Romînească ş i M o ld ova ,
Comis, 69, 100 ; comis a l do ilea , 6,
62. Dragomanul cel mare, v . Mavrocor
Comşa N . , X I . dat A lexandru .
Constantin, fiu a l l u i Brîncoveanu Dragosla11ele, sat , 30.
tăiat de turci la Constanti n opol , Drăgăneşti, sat , a ic i are loc întîl
119.
Constantinopol,' Ţarigra d , Poartă ; 5 ,
n irea în tre B rîncoveanu ş i H eis
sler, 28, 29.
35 , 3 6 , 3 7 , lâ , 4 7 , 5 5 , 61 , 65, Duca Constantin, fiul l u i Gh . D uca ,
i8, 87, 98, 105, 113 , 114, 116, n u m i t domn a l Moldovei prin stă
t 1 8 , 119, 120, 126 ; tă ierea l u i r u i nţa şi ban i i lui Brîncoveanu ,
Const . Brîncoveanu ş i a f ii lor 51, 52 ; confiscă averea l u i Cons t .
s i U , 118, 119. Cantemir ş i a oamenilor lu i , 52,
Corbeanu Mihai, posteln i c , trimis 53 ; se căsătoreşte c u Maria , fata
înaintea s u ltanu l u i , 67. l u i B rincoveanu , 55, 56, 79 ; acte
Cortltri, tabăra l a Cotrocen i , 62. ale boierilor pribegi pentru a-l dis
Costin Jon, d i n M o ldova , fuge în credita în faţa turcilor, 76, 77 ;
Tara Romînească , 79. 78 ;
mazi l it , maz i l la Constanti
Co;tin Miron, logofăt , o morît la 87.
nopol,
Roman d i n ord inul lui Const . Can Duca de Saxonia , 59, 81 ; ales rege
temir, 36 ; f i i i lui pribegesc în al Polon ie i , obl igaţ i i , î ncoro
Muntenia , 79. 97 ;
nare , fas tu l , n u m it d e turci
Costin Nicolae, fuge în Muntenia , nălcaran v. August d e t:laxo n i a .
79. Duca Gheorghe, fost domn a l M o l
Costin Pătraşco , fuge î n Munte n ia , dove i ş i al Ţări i R o m îneşt i , 57 ;
79. despre incorect itud inea Ştirbe ilor,
Costin Velicico, hatmanu l , frate. cu 73.
Miro n , omorît în I aş i d in ord inul Duca Maria , doamna l u i Const .
l u i Co nst . Cantem ir , 36. Du ca , f i ică a l u i Const . Brlnco
Cotroceni, Cotrăce n i , m-re r id icată veanu , 51 , 55, 56, 88 ; m oare d e
d e Şerban Cantacuzino u nde este ciumă la Cons tan tinopol , 87.
ş i îngropat , 12 ; Brîncoveanu cu Duca J\'astasia, mama l u i Const .
boierii l a , 28 ; tabără î n formare D uca , 56.
pe ntru a porn i spre Cerneţ i , 62 . Duca Şerban, fiul l u i C . D uca , cerut
Co:;leci, sat al l u i M ihai Cantacu să fie crescut de Brîncoveanu , 88.
z ino , 1 2 6 . Dudescu Maria, soţia l u i Radu D u
Crlm (Crime ia} , Crîmleni = tătari , descu , f i ica l u i Const . stoln icul
51, , 84. Cantacu z in o , 128.
Crico11, p îrău , 1 1 1 . Dudescu Radu, logofăt , trimis la
Cronica anonimii, t itlu sub care se C onstantinopol să p îrască p e B rîn
mai d iscu tă I s toria Tării Romî coveanu , 1 1 8 , 119, 120 ; a mărit
neşti d e la 1 68 9 înco a c e , V - V I . haraciul ţări i cu 60 d e p u ng i , a
Cupăreşti, fam ilie moldovenească ; trecut saraiuri ale ţări i p e n u m e le
H. l u i Ştefan Cantacu z i n o , 1 2 1 ; în-
1 .3 9
chis de N icolaie Mavrocordat , tri p erioade - a) p înă la 1 699, scri
m is la Odri iu , o m or it de turci şi sft intre 1 709 - 1 7 1 1 , b ) după
127 ;
-
averea confiscată , fiii lui fug 1 699 scrisă între 1716- 1719, I X .
î n Ardea l , 128. Giurgiu, 1 1 4 , 128, 129.
Dudeşti, m ovilă î n marginea Bucu Golescu Radu, postelnic , m isiune l;i
reştilor unde erau executa ţi tîl H e issler, 21, 22.
18.
hari i , fJrămtitic grecesc, 8.
Dumitraşco, paharnicul de la Corb i ,
frate c u V intilă banul , u nelteşte Haiduci
cu Staico contra l u i Brîncoveanu , Haizler v . H e issler_
46, li7, li8 ; arestat , j udecat şi Hanul tătarilor, d e la Crîm , 76, 7 7 ;
trimis la m-rea T ismana , '19, 50 ; v itej ia l u i d e la N iş , 33 ; intîln ire
cum a fost i ertat , 50. cu v iz irul la Olten iţa , 54 ; contra
Dunăre, fluviu l , 35, 54, 64, 80, nemţilor, 57.
11 ;
O d încoace d e , 54 ;pod p este , Haţag (Haţaghi) Radu, pribeag în
59, 88. Transilvania , 38 ; chemat în Mol
dova d e Const . Cante m i r , 38 ;
Ediculu, închisoarel a Contantino j u d ecata şi condamnarea lu i , '1!1 ,
pol unde au fost duşi B rînco 45 ; i ertat după u n a n , 45.
veanu ş i membrii fam iliei l u i , Hîrtii de nume, d e o m , 129.
116. Heissler, A izler, general austriac , co
Enachie, dragoman , capuchehaia a l mandantul trupelor d in Trans il
Ţăr i i Rom îneşti l a Poartă , 78. van ia , 64, 81 ; c iştigat d e B ălă
Episcopul de Rimnic, 115. ceanu prin daruri, 1 8 ; m isiunea
ECJghenie, Eugeniu d e Savo ia , gene l u i Radu Golescu la e l , la Bra
ral austriac, 91 . şov , 21, 22 ; m isiu nea lui Radu
Popescu , 22 ; despre salvarea Ţării
Fagăraş, ţinutu l , H . Romîneşti d e sub turc i , 24 ; ost i l
Fălcoianu Matei, vistier trimis la l u i Const . Brîncoveanu , 25 ; în
Poartă p entru confirmarea dom ştiinţat că turcii s e concentrează
n i e i lui I o n Mavrocordat, 129. la Ruşava , 25 ; intenţiile turcilor ,
Fintîna Radului Vodă, 128. 25, 26 ; p orneşte şi el cu oaste
Floci, tîrg, 124 ; venirea tătarilor la Ruşava , 26 ; cu Badensis, 27 ;
spre, 29 .
Flondor, armaş moldovean , fuge în cu oşti austriece la iernat în Tara
R o m î nească , 28 ; întîln irea c u
'
Tara Rom înească , 79. Brîncoveanu la Drăgăneşt i , 28,
Focşani, oraş, 127. 29 ; se retrage d i n Bucureşt i , 29 ;
Francezii, conflict pentru succesi
u n ea la tronul Spanie i , 107 .
prins viu la Z ărneşt i , d ialogul c u
Brîll'coveanu , 31 - 32 ; s u b Du c a d e
Frinci (veneţieni) , 58, 125. Sa:X:onia , 59 ; m oare în luptă , 83.
Funduc paşa, seraschier, 30. Heleşteu, l a Ob ileşt i , 87.
Galbeni, bani d e aur , bătuţi d e Hios, (Sacîz î n turcă) , i nsula , recu
Const. B rîncoveanu , 69. cerită d e turci , 5 8 .
GaCJriliţă, vornic moldovea n , 57. Hotin, cetate , turc i i bătuţi d e po
Ghica Gligore, f i i i lui , la Constan loni l a , 86.
tinop o l , 47 ; despre incorectitu d i Hristodor, căp i tan d e Cerneţ i , in
n e a Ştirbeilor , 73. t î m p i nă un musa i p , 66.
Ghinea, paharnic a l d o i lea , aduce p e Husein paşa, ridicat vizir, 9'1 .
Const . Ştirbei la T îrgov işte, 70, Huşi, tîrg , 112.
75. lacşă sirbul, căp itan , pribeag în
Ghiurghiu, ţinutul prădat d e tătari , Transilvan ia , 37 ; chemat î n Mol
35, 36. dova d e Const . Cante m ir , 38 ; tri
Giuresw Const„ contra pa ternităţii m is la ocn ă , iertat după un an, 45.
lui Radu Popescu , asupra Istoriei
Tăr i i Romîneşti d e la 1 688 -1714 lali-Kioskiu , fo işor l ingă mare , 119.
:___ argumente , � ; nici conti laşi, oraş , 36, 38, 86 ; n u n ta lui
nuarea publ icată de N icolaie I orga Const. Du ca , veselia 56 ; lovit de
nu e opera l u i Radu Pop escu , Moisi sărdarul c u oaste , 76.
I X ; data redactării istorie i : două Ilia� vodă , domn a l '\-I oldove i , 3L
140
Ilinca, băneasa , soră cu Stancii , !sui aga, aduce mazilirea lu i Ştefa n
mama l u i Const. Brîncoveanu , ? � . Ca ntacu z i n o , 126.
Ilinca, fiica lu i C. B rîncoveann,
căsătorită cu Scarlat celeb i u l , 96. Jiu , rîu , 68 , 69.
Jmbrihorul cel mare, trimis s ă prin
dă p e Const . Brîncoveanu , 1 H ; Kiutaiu, în .Asia�I ică , fa m i l ia lu i
rămîne la G iurgiu să stringă oaste , Brîncoveanu ex _i ţati'1 aco lo, 12:L
1 14., 115. � R · �·' · · • .
Iordache, f i u l l u i Şerban Cantacu Laţcarachie : · spft ta r , frate cu I or

z i n o , v. Cantacu zino I ordach e . dache v istieru l , capucheha ia lu i
Iordache, v istier, boier moldovea n , Const . Cantem ir la Poartă , 36,
feciorul cuparu l u i , urmărit d e 38 , 39, 41 , 52 ;
prinde p e p îrîşii
Const. D u ca , pribegeşte î n Polo l u i Cante m ir la Ţarigrad ş i - i tri
52, 76.
n ia , mite în Moldova , . 36, 3 7
Iorga JVicolae, socoteşte autor a l Leopold, împărat u l Austr ie i , :! :l ,
Ist. Tării Romîneşti 1 688 - 1 714. solie a l u i Şerban Cantacuzino
p e Radu Popescu , a rgumente, d i n Tara Rom înească trimisă la
V I I - VI I I . el, 2 1 , 13, H ; prim eşte veşt i de
Istoria Ţă[i_i,, _Bpmin.eşti.. de la oct. b iru inţă asupra turcilor, sus 91 ;
·-·16'81rra-martie 1 71 7 , privire isto ţine pe D uca d e Saxonia ca rege
rică asupra chest iu n i i : mss. , edi al Poloniei, 97.
t ie , titlul lucrări i , t itluri sub Leşi, v . Polonia , p o l o n i .
care este discutată ş i rostul e i , LipoPa, cetate, H .
V - VI ; patern itatea asupra lu Lişă.nskii ,S tănisla" ( Leszcz inski Sta
crări i ş i temeiurile ei, VI ; date nislas) , cheamă p e suedez i să a
n o i : descoperirea fragmentu l u i de lunge p e August de Saxon i a , r id i
legătură a l Istor iilor, VI ; autorul cat rege a l Polon i e i , 104.
I storiei foloseşte a ltfel decît Radu Logofăt rumînesc, 8.
Popescu termen i i turceşti , lati Logo$, cetate, H , 59 ; tabăra lu i ,
neşt i , V I ; continuarea Istoriei de \' etira n i lîngă , 5 9 .
la 1714 la 1717 e contra lui N ico J.upul, boier mo ldovean pribeag î n
laie Mavrocorda t , VI ; mss . folosit Munten ia , m erge la Poartă să
4
d e N . B ălcescu ş i a lte mss. des p îrască p e C onst . Cantem ir , prins
coperite d e C. Grecescu , V I ; t it şi trimis în Moldova , 6 , 3 37.
lu l ce se dă lucrări i , I X - X ;
d escrierea manuscriptelor : B , X Manciulea Ştefan, X I .
X I , A X I - X I I , L , X I I - XI I I , 1v!anolache aga , ginerele l u i Brincu
S , X I I I , 8 1 X I I I - X I V , filiaţia veanu , tri m is la Constantinopo l ,
mss . , X I V ; izvoarele Istoriei Jării 1H.
Romîneşti de la 1688 la 1 717 : Manole , sluger moldovean p ribeag
co mparaţie cu Viaţa lui Brînco în Polonia ,76.
Peanu, X V - XVI I , co mparaţie cu �Marea Meotis ( = d e A zov) , 11 2 .
Istoriile l u i Radu P op escu , XV I I ·Marea JVeagră, Id , 95.
- X X ; data redactăr i i , X X Matei, f i u l l u i Brîncoveanu , tăiat
X X I I I ; autoru l , X X I I ; va loarea d e turci la Cons tant inop o l , 1'19.
literară şi documentară , X XI I Matei Basarab, d o m nul Ţării Ro
X X I V ; e d iţii d in Magazin I storic m îneşt i , 5 , 9 ; cu priv ire la inco
pentru Dacia , X X IV - X XV , e d i rectitud inea Ştir beilor, 73.
ţ i a d e faţă , X XVI ; s igle ş i prescur Marrocordat A lexandru, exapor i t u l ,
tăr i , X XV I - X XV I I ; textul Isto drago manul c e l mare a l Porţi i ,
riei cu apara tul variantelor , 3 - delegat la tratativele d e pace tur
1 29. co-austriece d e la Carlovitz , 103 .
Istoria Tării Romîneşti de la 1689 1lfarrocordat Ion , fiu al exaporitu lu i ,
încoace, continuatei de un anonim, n u m i t domn î n Ţara R o m în ească ,
t itlul sub care a publicat N . Băl 128, 129 ; trimite bo ieri la Poartă
cescu Istoria Ţăr i i Rom în eşti d e la p e ntru f irmanul• de d o m n i e , 129 ;
oct . 1688 p înă la martie 1717, scoate d i n m î inile tătarilor pe lo
pass im . cu itor i i r o m î n i rob iţi , 129.
Istoriile domnilor Ţării Romîneşti, ;'11avrocordat 1\"iculae, d o m n a l Tăr ' ii
pass i m . R o m îneşt i , 127, 128 ; mutat d i n
Hi
.Moldova în Tara R o m inească CJ.1 Tara H o m îneascii , merge la Con
d o m n , 1 :! 6 ; numeşte caimacam p c stantinopol cu ostatici, 6 1 ; dar d e
M iha i Cantacuzino sp ătaru l , 1 2 7 ; la ma ma sa , 6 1 ; a l t ă exped iţie
p îră contra lu i Ştefan Cantacu contra nemţilor, 8 0 ; se retrage la
z ino ca să- l o moare turc i i , 1 2 7 ; B elgra d , 8 4 ; cucereşte cetăţi , ro
refugierea la Giurgiu de teama beşte sate la nemţi , 8 8 , 8 9 ; or
n emţilor şi apoi prind erea lui de donă viziru l u i să ajute p c turcii
către nemţi, 1 2 8 . surpr inşi la trecerea T isei d e către
Jltavrocordat Scarla t , celeb i u , fiu a l austriec i , 9 0 ; d elegaţii săi pentru
exaporitu lui , ginere a l lui Brînco pacea cu nemţii, 1 03 ; cheamă p e
v eanu , 95 ; pleacă la Cerneţi după B rîncoveanu l a Odriiu , 1 0 1, ; scos
do m n , 9 6 . de răsculaţi din scau n , 1 0 5 .
Mazepa , hatmanul cazacilor , sfă Muşte ven inate (colu mbaca) , pri
tuiri cu Carol X I I , regele Suediei , măvara la Cerneţi , 62, 63 .
bătut de ruş i , fuge la Bender , 1 0 9 . Muzeul naţional de antichităţi
Jiflărgineni, m-re , transformată d e ( B uc . ) , X I .
austriec i î n cetate , 1 2 8 . Muzeul r o m îno-rus , X I I I .
klehadia , cetat e , 1 4 .
Mehedinţ i , judeţ, 8 , 7 6 . Nas tasia , doamna , mama l u i Const .
.Mehme t , sultan , tatăl sultanului Duca , în v izită la cuscru-său
Mustaf a , 5 7 , 61 . Brîncoveanu , 5 6 .
Memoriile l u i Radu Po pescu , alt Neacşa, j up lneasa călugăru lui Şt ir
t itlu folosit pentru Istoria Ţări i bei , 7 5 .
Rom îneşt i d e l a 1 68 8 l a 1 7 1 7 . Necola, N ecula , preot originar d in
Jlfilcovea n u l v . Preda căp itanu l d i n Sinope , om de încredere al lui
M i lcov . Brîncoveanu , 4 1 ; însoţeşte pe
Mită , 7 2 . Scarlat celebiu în Tara Romî- '
Mitropolia Ţării Romîneş t i , ungerea neasc ă , 9 5 .

l u i Brîncoveanu ca dom n , 6 . Necopoe , N icopo l e , 6 1 , 7 0 .
Mogoşoaia, întîln irea l u i Const . Nemţii, austriec i i , 5 , 9 , 1 4 , 1 5 , 2 3 ,
B r încoveanu cu C iach i Laslo la , 30, 39, 40, 46, 87, 102, 106, 107,
1 7 , 1 8 ; m oşia l u i Brîncoveanu , 8 7 . 1 1 8 ; oastea lor d i n Ardeal , 1 8 ,
Mo isi sărdariu , pribeag m o l dovean în 1 9 , 2 2 ; d e la Ruşava , 2 6 , 2 7 ; fac
Polonia , cu oaste loveşte l aşi i , ro cetatea N iş , 2 7 ; o lună la Bucureşti ,
b eşte n işte turc i , 7 6 . 2 8 ; pierderi în lupta de la Zăr
1vlo ldova , Ţara Moldov e i , 3 7 , 4 6 , 5 0 . neşt i , 3 1 ; concentrarea lor în Ba
51 , 53 , 56, 7 7 , 7 8 , 8 0 , 85, 8 6 , nat , n i m icirea lui Vetira n i , 5 9 ,
96, 110. 6 0 , 8 1 ; d i n Ard eal , 8 0 ; bat Timiş
Moreea , stăp în ită d e veneţien i , re varn l , 8 0 ; lupte cu turcii , 8 2 , 83 ;
cucerită d e turc i , 1 2 5 . retragerea p este T isa, 8 3 ; surprind
klosc ( = .Moscova) , ruşi i , 1 8 , 8 5 . pe turci la trecerea Tise i , 8 9 , 90 ;
Mosca lii , musca l i i , 8 4 ; cuceresc ce prada capturată de la turc i , 91 ;
tăţile de la D ogan- Ghecet , 5 7 ; pedepsirea familiilor u ngurilor re
luptele cu suedezii , 1 0 7 , 1 0 8 ; · v . b e l i din cetă ţ i , 9 3 , 9 4 ; nernţii
ş i Ruşi i . neam rău şi t i ra n , 9 '. - 9 5 ; cau tă
llfosru l ţarul = Petru cel Mare , 98 , complicii ungurilor rebe l i , 96_ ;
99. despre Rami Reiz efen d i , 1 0 3 ;
lll u stafa aga , capegi-baş trimis să pradă Bucureşt i i , 1 2 8 .
prindă pe B rîncovea n u , 1 1 4 ; so Nipru l , r îu , 1 0 9 .
seşte la Bucu reşti , mazilia lu i .l\'iş , bătălia austr iecilor c u turcii
Brîncoveanu , 1 1 4 , 1 1 5 , face domn la , 2 7 ; recucerit d e turci , vitejia
pe Ştefan Cantacuz i n o , 1 1 5 . hanulu i tătarilor, 3 3 .
llfustafa paşa , caimacam a l viziru lu i ,
prieten c u Vergo p ortaru l , fost Obile�ti, sat ş i heleşteu a l lui Brin
seraschier la Baba, 3 9 ; sprij ină pe covean u , 8 7 .
Brîncovea nu ca domn , 4 0 ; este Ob luciţa , vad l a D u năre , 1 1 0 .
n u m i t vizir, 5 3 . Odriiu , Odri i , Adrianopol , 1 0 , 4 1 , t, 6 ,
Mustafa , sultan , feciorul lui Meh 4 8 , 5 1 , 62 , 8 4 , 8 7 , 9 1 , 1 0 4 , 1 05 ,
met , 57 ; ordonă exp ed itie contra 1 1 0 , 1 2 5 , 1 2 7 ; b o ieri trimişi d e
nemţilor la Logo ş , 60 ; irece prin Brîncoveanu p entru confirmarea
1 42
d o m n ie i , 9;
pribegi munteni tri Polonia , Tara Leşască , p o lo n e z i i ,
mişi de C o nst . C a n t e m i r să p îras 5 2 , 7 6 , 1 0 7 , 1 1 3 ; înfrîng p e turci
că pe B r încovea nu la turc i , 37. la Hotin , 86 ; dezbinaţi după
O limbiea , O l i m b ieada , mătuşă a moartea lu i Sobies k i , rămîn fără
doamnei Păuna , · călugăriţă la rege , 86 ; rid ică rege pe August
m-rea De-un-lem n , 123 ;
tri mis[t d e Saxo n i a , 97 ; provoacă răz b o i
între suedezi şi ruş i , 108.
·
la m-rea Baţcov şi z i d ită în chi

lie ,123. Poltaoa , bătă l ia între suedezi şi
68.
O l t , rîu , ruşi 1 2 4 . , �-
O lten ia ( =p este O l t ) , i O . Popescu Rad u , vornicu l , au tor al \

O lteniţa , 56. Istoriei Ţării R o m î neşti de la I
'1688 - '1714, argumente pentru , /
Pa ladie , mol dovea n , pribeag î n 'fara V I I , I X , argu mente con tra pate :_;
R o m înească , 79. n ităţ i i , I X .
91 .
�
Pan ă , vei ban , fratele doamnei lu i Poş te ,

C onst . Brîncoveanu , trimis la Po t logi, moşia lui B rîncoveanu , 87 ;
Poartă pentru confirmarea d o m tabără pentru exped iţia de la Z ăr
n i e i l u i I o n Mavrocordat, 129. neşt i , 30.
Patriarh i , 85 ;a l Alexandrie i , 128 ; Prahooa , Praova , r î u , 113.
a l Co nstantinopolulu i , 3 , 7 , 56 ; Preda , armaş , mol dovean , pribeag
a l I erusa l imulu i , 46, 51 ;
al Ru în Tara R o m înească , 79.
siei , 101 . '
Preda Jl!Jilcooeanul, căpitanul d e la
Pătru , căpitan de Obeden i , tri m is Milcov, pribeag în Transilvan ia
îna intea sultanulu i , 6 7 . 3 7 ; chemat în M o ldova de Const .
Pă u n a , doamna l u i Ştefan Cantacu Cantemir, 38 ;
j u decata l u i , 44 ;
zino , nebu neşte fiind l a m -rea trimis la ocnă , iertat după un a n ,
De-un-lemn , 122, 123, 126. '• 5 .
Pesmed, m i i d e c întare , pregătit în Preda Proorocean 1d, căpitanul d i n
Ţara Romînească p entru turc i , tri Prooroci, pri beag î n Transilva n ia ,
m is l a B elgra d , 64 , 65 . 37 ;
chemat î n Moldova d e Const .
Pesmez i , pregătiţi cu apă de tran Cant e m i r , 38 ;
se p oartă cu chid1
dafir ş i cu m osco s , p entru megh is şi c i z m e n emţeşt i , 40 ;
adus la
tan i i turc i , 69. Bucureş ti, observaţiile domnulu i ,
Petreoorodin , cetate lîngă Dunăre , 41 - 43 ; j udecarea lu i , 44, 4 5 ,
turc i i v o iesc s-o cucereasc ă , 88, 89. trimis l a Snagov , 45 ;
s p înzurat
Petro lţi Işfan , general şi văr a l la Ruşii- de-Ve d e în zi d e t îrg ,
lu i Thokoly, chemat d in Ţara 45.
Rom înească la Belgra d , 94. Preda, sp ătarul , fiu l l u i Trufanda,
Petru cel Mare , ţaru l , î m păratu l t r i m is după solia ce mergea la
Mosculu i , sprij ină p e August d e V iena , 12.
8axonia c a rege a l Polonie i , 97, Proorocean u l v . Preda Prooroceannl .
108 ; l ipsa d e activitate mil itară Pru t , rîu , 112.
contra turcilor sau tătarilo r , m o P u t n a , m -re , regiu n e a , 9i.
tive , zvonu r i , 98- '102 ;învins de
suedez i , 108, 109 ;expediţie con Racoţ i Fere n ţ , cra i a l Ungarie i de
tra turcilor în M o ldova , 110- sus, răcoala contra nemţ ilor , stă
112. p în irea l u i , 106, 107 ;
trece în
Petru Rareş , domn al Moldove i , P o l o n ia , 107.
34 . Raco ţi Gheo rghe , cra i a l Ardealu lu i ,
Pisar leşesc-latinesc, la H e issler cu 106, 107.
Radu Golescu , 21 , 22. Racooiţă Dumitraşco , hatmanu l , frate
Piteş t i , 75. cu Miha il Racoviţă , domnu l , gi
Pi:ooda ( = maiorul Dettine), 129. nere spătaru l u i Mihail Cantacu
Plăeş i , 126. z ino 113 ;
pribeag î n Tra ns i lvania ,
Plătăreş t i ,sat , m-re , b o ierii cu uneltiri contra l u i Brîncoveanu ,
Brîncoveanu se retrag din faţa 1 1 3 , 114,
p e ntru d o m n ia socru lui
a ustriecilor la, 28. său în Ţara Ro m în easc ă , 126.
Poarta , Poarta turcească ( Turcia) = Racooi/ă Mihail, fost d o m n a l Mol
4 , 36, 38, passim . dovei mazil la Ţarigrad , p îri 126 ;
Poiun , cetate, 13. contra lu i B rincoveanu , 114..
1 43
Rad u , b eizadea , fiul lui I l iaş vod ă , Sf i'.nta.
Troi/ă , m-re în Bucureşl i
căsfitorie cu Stanca , f i ica lui ( Radu vodă) renovată de Radu
B r încoveanu , as istat d e Alexan M ih n e a , 8 5 .
dru exaporitul , 3 4 , 3 5 . Sfezi , v . suedezi .
Radu ( Răducan) , fiul l u i Brînco Sinop , oraş în A s ia M ic ă , H , 9 5 .
veanu , se pregătea d e căsători e , Sla tina , t îrg , 7 4 .
tăiat de turci l a Constant ino p o l , Slujitorime , ostaş i , 11 2 ; î n t împ ină p e
114, 119. N icolaie Mavrocordat I a Bucureşti
- Radu , sto l n icul, fiul l u i Tudor şe 127.
traru l , ispravnic la refacerea cetă Sobieski, Sobeţsk i i , cra iul leşesc ,
ţii Cladova ş . a . 64, 65 . m oartea, 8 6 ,
Radu Mihnea , domn în Ţara Romî Soliman paşa. vi z irul , biruit d e
nească ş i în Moldova , intervenţia nemţi, 6 0 .
lui la ruşi pentru cedarea Azo Spania, 1 0 7 .
vului către turc i , 8 5 . Staico, Staicu , paharn icu I , 46, 47,
Rami Reiz-efend i , delegat turc I a p ribeag în Transilvan ia, 3 7 ;
t, 8 ;
tratativele de pace de la Carlo chemat în Moldova de Const. C an
v itz , 1 0 3 . temir, 38 ; arestat la Odriiu şi
Rechiap , caimacam al viziru lu i , mu adus Ia B u cureşti, 4 1 ; aducerea
tat paşă la Bender , 1 2 5 ; omorîL în d ivan, observaţiile l ui B r înco
din ord inul v i z irulu i , 1 2 6 . veanu , 4 2 , 4 3 ; trimis Ia m-re la
Ren , comandant rus , cucereşte Bră Snago v, 4 3 , '•4 ; bătut la talpe, � 5 ;
ila d e Ia turci ( 1 7 1 1 ) , 1 1 1 ; p leacă s p înzurat î n Bucureşi î n tîrgu l
d e la Brăila după ţar , 1 1 2 . d e afară , la zi de t îrg, 45 ; pus în
Roma n , oraş , omorîrea lui Miron temniţă î mpreună c u Dumitraşco
Costin , 3 6 . paharn icul, 4 9 .
Romîneş t i , sat , moşie a l u i C . Ş t ir Stanca, f iica l u i Brîncoveanu , căsă
bei, 71 . torită cu Radu beizadea.
Rucăr , sat , 3 0 . Stanca, jup îneasa, mama lui B r în
R uşava , cetate , cucerită de aus coveanu, c o n duce p e n epoată-sa
trieci de Ia turci 2 5 ; H eissler şi Maria Ia Iaşi, 5 5 - 5 6 ; intervine
Ali paşa , căpitan d e D u năre la , pentru i ertarea lui Const. Ştirbe i,
26 ; cucerită de turc i , 2 6 - 2 7 . 74.
R uş i i , moscalii , 1 1 8 , cucerirea Azo Străşovar , cetate, nemţii atacă p e
vulu i , 8 4 , ameninţă Crîmu l , 8 8 ; turci l a , 34.
înconjuraţi de turci„ tătari şi Strănbeanu l medelnicer
Drăghici,
suedezi pe Pru t , mai jos de H uş i , delegat p entru cercetarea hotaru
112 ; cedează Azovul turcilor, lui ţării des pre B ră ila, 1 2 4 , 1 2 5 .
112. Strehaia, m - r e , 7 2 .
Ruş i i l u i Şerban vodă , sat , retra Suedia , suedezi (Sfeţia , s f e z i ) , răz
gerea l u i Brîncoveanu cu boierii boiu I cu ruş i i p entru Polonia ,
de la Bucureşt i , Ia vestea sosirii motive, 1 0 7 , 1 0 8 .
austriecilor , 2 8 . Suliiman , sul tanu l turcilo r , moar
tea , 5 7 , 5 8 .
Saciz, v . H ios .
Sava , rîu , 1 0 3 . Şăic i , vase , transportă zaherea , 6 1 .
Saxoniea , 5 9 , 9 7 . Şăităneş ti v . Cantacuzin i .
Săc u i , unguri , m orţi Ia Zărneşt i , 3 1 . Şărban , fiul Mariei D uca , luat pen�
Sîmbăta , sat în părţile Făgăraşu lu i , tru creştere d e către B rîncoveanu ,
a l lu i Brîncovea n u , 4 4 . 88.
Sbierea / . G . , atribuie Is toria Ţârii Şoimescu Ioniţă, cop ist ( 1 7 9 2 ) , X I I I .
Romîneşti de la 1688 la 1714 lui Ştefa n , fiu al l u i Br încovea nu, tăiat
Radu Popescu , argu ment e , VI I . de turci Ia Constantinop o l , 119.
Scherletoglu A lexandru v . Mavrocor Ştirbe i , familia , t i p u l , j efu itori a i
dat Alexandru exapor i tu l . p op orulu i s u b diferiţi d o m n i , 7 3 ;
Selim Gherii� hanul tătari l or , 5 3 ; u neltiri contra lui Brîncoveanu. ,
spre Belgrad , 5 9 ; p îri de Ia pri 74, 75.
begii moldoven i în Polonia contra Ştirbe i , călugăru l , la Călineşti , în
lu i Const . D uca , 7 7 . chis la T ismana , 7 5 ; fiii lui în
Sever Sep timiu , împărat roman , 6 3 . chişi d i n cauza u neltirilor , 7 5 .
1 44
Ştirbei Consta.11 ti11 , clucer , pradă lo Ardea l , 29, 30 ; fugit la turci aş
cu itorii d i n Mehed inţi la strîn teaptă să fie făcut cra i , 30 ; în expe
gerea dărilor , înch i s , 70, 71 ;
ju d iţia d i n Ardea l , 31 ; încoron a t
decat în d ivan p entru aceas tă cra i la Cărstia n , 32 ; retragerea în
p ra d ă , 71 ; 7 73 ;
alte jafuri , 2 , Tara R o m înească la vestea sosirii
d ij mar sub Antonie vodă, logofăt lu i Badens is , 32, 33 ; jafuri şi
d e visterie sub G. D uca , falsifică răutăţi în Ţara R o m înească , 33 ;
semnătura marelui vistier , sub conflict cu Brîncoveanu , 33 ;
ple�
Şerban Cantacuzino fură d i n banii c a t d e l a B elgrad la Ţarigra d , 5 5 ;
cailor , 73 ; închis d i n cauza unel în tabăra turceasc ă , 81 ; chemat
tirilor , 75 ; merge la i mbrohor d in n o u la Belgrad , 93.
la mazil irea lui B rîncoveanu , 115 ; Topliceanu Neagoe , stolnic , delegat
trimis să p îrască pe B rîncoveanu , la cercetarea hotarului ţăr i i des
la Constantinopo l , 118, 1 1 9 , 1 20 ; pre cetatea B răilei , 124, 1 25 .
a mărit haraciul ţări i cu 60
de
Traian , împărat roma n , podul peste
pungi, a înstreinat sara iuri ale
ţări i , 121. Dunăre , 63 .
Transilvan ia , v . Ardeal .
Tătari , H . , 1 9 , 21 , 2 4 , 3 9 , 62 , 99 , Trămbiţaş ti d o m neşt i , turceşt i , 7.
102, 107 ; vin în Muntenia con tra Trufanda , fam i l ia , 12.
nemţilor, 29 ; însoţesc pe Tho Tudor, şătraru l , d in Greci , 64 , 65 .
koly la Cristia n , 32 ; retragerea Turc i i , Turcia , Poarta , 4, 5, 14,
din Ardeal la vestea sosirii lui 1 8 , 2 1 , 22, 23, 24, 29, 37 ' 38,
Badensis , 32, 33 ; intră în Ard_ea.J.. 3 9 , 46, 47 , 62 , 6 4 , 74, 75 , 76,
p e la C o măneşti şi pradă 35-36 ;I 78, 102, 1 0 6 , 118 ; acceptă d o m n ia
pregătirea u n e i expediţii ·tn Ar- . l u i B rîncoveanu , 1 1 ; expansiunea
d ea l , 53 ; urmăresc p e nemţi, 83 ; lor în Europa , 1 9 ; cucerirea Ruşa
c e i de la Crîm , războ i cu ruşi i v e i , 25, 26, 27 ; lupta d e la Zăr
pentru cetatea Aza c , 84 ; m erg î n neşti c u nemţi i , p ierderi , 31 ; re
expediţie p r i n Ţara R o m lneasc ă , tragerea d in Ardea l , m ot ivele , 32,
88 ; n u participă l a expe d iţia contra 33 ; exped iţia contra austriecilor
nemţii or, 93 ; îndeamnă pe Carol de la Belgrad în sus , 33, 34 ;
X I I să urmărească pe ruş i , 109 ; pan ica lor d u p ă moartea vizi
pradă Moldova în urma l u i D imi rulu i , 34 ; a lte pregăt iri m i litare
trie Cantemir, 1 1 2 ; însoţesc pe contra nemţilor, 53 ; despresoară
I o n Mavrocordat ş i pradă în Mun Belgrad u l , 55 ; n o i efective la
tenia , 129. Belgrad , 57 ; cuceresc H iosul, 58 ;
Tîrgovişte, oraş , 8, 65, 69, 71 , 75, cu Arnăut paşa , 59 ; tabăra primă
85, 87, 113 ; ven irea l u i Brînco ş i a doua în aşteptarea n emţilor,
veanu Ia , 70. 81 ; războiul c u nemţii, 82, 83 ; or
Teleajen , rîu , 32. donă d o m n i lor creşt i n i să ceară
Teleki , generalul ungurilor d i n Ar Azovul d e la ruş i , 85 ; bătuţi de
dea l , mort la Zărneşt i , 31 . p o lo n i la H o t i n , 86 ; ordonă l u i
Teleorma n , j udeţul prădat d e Ştir B rîncoveanu să meargă c u oaste l a
bei la str îngerea dărilor , 72. Cerneţi , 87 ; exped iţie contra nem
Theodosie , m itropolit a l Ţării Ro ţilor : cuceresc cetă ţ i , robesc sate
m îneşt i , vlăd ica , 3, 7 ; Ia j u decata ş i t îrguri, 88 ; surprinşi d e nemţi
lui Staico şi a tovarăşilor lu i , 44, la trecerea Tise i , 89, 90 ; sultanul
45 ; j udecă p e D u m i traşco pahar se retrage , 91 ; n u ajută p e Racoţi
n icu l de la Corb i , 49. Ferenţi , 107 ; îndeamnă pe Carol
Timişoara , T i m işvar , cetatea , za X I I să urmărească pe ruş i , 109 ;
herea introdusă d e turc i , 55 ; în cheamă p e Brîncoveanu la oaste
conjurată d e nemţi , 80. contra ruşilor, 1 1 0 ; lupta cu ruşii
Tisa , rîu , 83 , 88 ; oaste turcească p e Prut , 1 12 ; i m pută lui Brînco
surprinsă d e nemţi la trecerea e i , veanu spargerea Brăilei , 1 1 3 ;
89, 90, oştire asupra More i i , 125 ; p ornesc
Tismana, m-re, închisoare 5 0 , 75. oaste spre nemţi , 1 26 ; acei d in
Toader vistier, boier moldovea n , 57. Bucureşti tăiaţi de nemţi, 1 28 ;
Tukili ( Thokoly) , grof, înţelegerea cu cu I o n Mavrocordat în Mu nten ia ,
Brîncoveanu pen tru expediţie în pradă , 129.
1 45
Turcii brăilen i , in tră cu ho larul ln Vitccirit , impozi t , d e viUi. 2 orţ i ,
Tara
' R o m înească, 1 2 4 . pus d e I o n Mavrocordat , 1 2 9 .
Tu rn u l Seoerinulu i , podul l u i Tra Vărzari u l Constantin, c o m isu l , v i n e
i a n ; muscă columbacă acolo , 62 , de I a Con stantinopol şi înştii1 1 -
fi 3 . ţează p e Brîncoveanu despre bo
ierii trim işi de Cons t . Cantemir
Ţara Căzăcească , 1 2 4 . să-l p îrască la turc i , 3 8 .
/'ara Moldovei, 1 4 , 1 5 , v . Moldova . Veneţienii ( frîncii) , p ierd Moreea ,
Ţara Nemţească, v . Austria . 125.
Tara
. Rominească , Muntenia , 1 3 , 1 6 , Vergo, p ortarul , 53 ; trimis d e Brîn
2 0 , 3 6 , 3 7 , 4 0 , 51 , 5 4 , 5 6 , 6 4 , 7 8 , coveanu la Odriiu contra boie
8 5 , 88 , 8 9 , 9 3 , 1 1 8 , 1 2 3 ; m ot ivele rilor p îrîş i , 38, 3 9 , fost capuche
a legerii grăbite de d o m n , a lui haia la Baba , prieten cu Mustafa
Brîncoveanu , 3 , 5 ; cererile Canta paşa , 3 9 ; capuchehaia la Poartă ,
cuzin ilor la Viena î n legătură ·cu 5 2 ; paharnic, 6 9 .
domnia Ţării Rom îneşt i , 1 4 , 1 5 ; Vetira n i , general austriac , 6 t, , 6 8 ,
în faţa turcilor şi tătarilor, 1 9 ; 8 0 ; cu Badensis , 2 7 ; d in Ardeal
n-are cetăţ i , 2 4 ; dă ca i , cară , b o i e chemat î n Banat , m oare în
pentru turc i , 62 ; mare furtun ă , luptă cu turcii l îngă Lugo ş , 58 ,
9 5 ; mărirea haraciului cu 2 4 0 d e 5 9 , 60 ; a dărîmat C ladova , 6 3 .
pungi , 1 0 4 ; cu alte 60 d e p ungi .Vidin , D i i , cetatea
' , 2 7 , 5 4 , 88 ; re
de bani, 1 21 . cucerit d e turci d e la austriec i ,
Ţara Ungurească , 2 9 , 7 0 , 8 3 , 8 8 , 33 ; retragerea lui Thokoly acolo ,
9 2 ,- 1 0 7 , 1 2 8 ; -de sus , 1 3 , 1 6 , 30 ; 33.
se ridică contra nemţilor , '10 6 . Viena , B e c i , 1 3 , 1 4 , 2 3 , 91 ; solia
Ţarigrad , v . . Co nstantinopo l . trim isă de Şerban Cantacuzino a
Ţarul , v . Petru c e l Mare . colo , 1 2 ; d o i d in soli rămîn a
colo , 1 6 , 1 7 .
Ungurii, Ungaria , ostaşi ai lui Vintilă banu l, căsătorit cu o soră
Thokoly trimişi în Ţara Romî a mamei l u i Brîncoveanu , roagă
nească , 55 ; chemaţi la ThOkoly, pe domn p entru iertarea lui Dum i
9 3 ; răsculaţi contra n emţilor în traşco paharnicul , 50 .
Ungaria d e j o s , fug la turc i , 9 2 , Vlaşca , judeţu l , 9 6 .
93 ; pedepsirea familiilor răscu Vlltdescu Şerba n , comisul , î n solia
laţilor d e către nemţi, 91, ; alţ i de la Viena, vine în ţară , 1 6 ;
răsculaţi trec p r i n Ardeal în M o l despre oprirea lu i B ălăceanu la
dova , 9 6 ; cei d i n Ardea l s e ridică B raşov , 1 7 ; acuzat că a unel t it
contra nemţilor , 1 0 6 . pentru reţinerea Cantacuz in i lor Ia
Urla ţ i , sat , tabăra l u i Brîncoveanu , Viena , 1 7 .
111, 113. Vlădica (m itropolitul) , intervine
Varodin (Varasdin) , 1 0 3 . p entru iertarea lui C. Ştirb e i , 71. ;
-Vasilie, spătar moldovea n , fec io la imbrohor după mazil irea l u i
rul lui Toader vist ieru l , însoţeşte Brîncoveanu , 1 1 5 .
p e d oamna Maria Duca la B ucu Voziea , localitate , Caro l X I I ş i Ma- •
reşti , 5 7 . zepa fugari acol o după P oltava ,
Vas i lie , vornic moldovea n , fecio 109.
rul lui Gavril i ţ ă , însoţeşte pe
doamna Maria D uca la B ucureşt i , Za , oferită sultanu lui Mustafil , 61 .
57. Zaherea , introdusă Ia T i mişoara , 5 5 .
Vllcărescu Janache, căp itan d e lefegi i , Zemlin , Z imen , austriecii la , 3 4 , 1 0 3 .
anchetează l a Snagov p e Stoico ş i Zicători (muzicanţi) , 8 .
p e Preda Prooroceanu l , 45 ; tă iat Znago o , Snagov , mănăstirea , 1,5 ,
la Constantinop o l , 1 1 9 . passim .
,.
:�
dd� , „.0, L , .; [ -r(.
IlltJ . '
'( ' .-
n
„ ,_ '.
. 1
,/1S
�
-· f 46
" -
C U P R I N S
PrefaJă . . . . . . . . . . • • . . . . . . . . . . . . V - XVI
. . . . . . . . . . . . . .··. . . . . •
I ntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XVII - XLII

1 . Privire istorică asupra chestiun i i ( XVI I ) ; 2 . A par d a le n o i d e
f o n d ( XVII I) ; 3 . Autorul şi d ata scrierii ( X I X ) ; 4 . Descrierea ş i f i l i a
ţia manuscriptelor ( X X I I I ) ; 5 . I z voarel e ,. I s toriei Ţ ;i r i i R o m încş l i
d e l a octo mvrie 1 6 8 8 l a mart i e 1 7 1 7 " ( X XVI I I ) ; 6 . Da la r e <l:i c lftr i i
( X X X IV) ; 7 . Autorul . Va loarea doc u m e n tarii ş i l i l crară a lucrării
(XXXVI) ; 8. Ediţii ( X X X I X ) ; 9 . S ig l e ş i prescurtări ( X L I ) .
T E XTUL CRON IC I I 3-1�9
1. Domniea tui Costandin Voevod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

2. Domniea lui Ştefan Vodă Cantacuzi110 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 17
3. Domniea lui Necr!lae Vodă din tăiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
r. . Domniea lui Ion Vodă . . . . . . . . . . . .. . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . • . 1 29
Glosar . . .. .. . . . . .. .. .. . . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 131
I n d ice 135
Tehnoredactor : Gheorghe Popovici
Corector : Gheorghe Argint
Dat la cules 25.07.959. Bun de tipar 27.08.959. Tiraj 2500 +

160 exemplare. Htrtie semivelină de 65 gr./m.p. Format
70x 100/16. Coli editoriale 15,12. Coli tipar 12 A . : 01193/959.
Pentru bibliotecile mari indicele de clasificare 9 (R) /.
Pentru bibliotecile mici indicele de clasificare 9 (R)
Tiparul exec u t a t sub corn. nr. 80604 la Combinatul Poli

grafic Casa Scînteii „ I . V. STAL I N" , P i a ţ a Scînteii,
nr. I, B ucureşti - R.P.R.

Grecescu Istoria Tarii Romanesti 1959

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grecescu Istoria Tarii Romanesti 1959

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

Vechile ediţii de naraţiuni istorico-cronicăreşti erau citite de un

muni şi-l inpingea de spate" , ca- e l nu CJota

domnia şi continuă cu o serie de amănunte CJii şi atrăgătoare din dom­

ca autorul anonim să-şi re<,Jerse toată ura împotrfoa boierilor Canta­

„Zic unii carii sînt cirednici de crezut că cirînd imbrihorul

. In secolul al XVIII-Zea ţările romîneşti

1 Istoria modernă, voi. I, 1640- 1 789, Editura de Stat, Bucureşti

1 Cînd Const. Brincoveanu a avut aceeaşi atitudine de duplicitate

1 N. Cartojan, Istoria literaturii romîne vechi, Bucureşti, 1954,

iar ai făcut jafziri şi nedreptate".

Am citit cu interes deosebit şi cu mnltă plâcere această cronică

S-a publicat pentru prima dată la 1847 in

2 - Istoria Ţării Romineştl XVI I

1 I orga N., Stud. şi doc., III, 1906, p. 23-27.

1 I. G. S b ier a, Mişct'1ri literarti fi culturale la Romtnii din

1 N. Io r g a, Cronici Muntene, „Analele Academiei Romîne",

1 Magazin istoric pentru Dacia, IV, p. 2 8 li. , r 2 - r 13.

Radu Popescu se folosesc altfel decît în această Istorie cunoştin­

1 Magazin istoric pentru Dacia, IV, p. 2 8 � , r 2 - r 1 3 .

1 Magazin istoric p entru D acia, IV p . 233 r. 2 2 - p . 234 r. 2.

Istoria Ţării Romlneşti de la oc­ G r e c ia n u

„Multe ş i vrednice de auzit „Mu l te şi vredn ice istorii fiind

Redacţ iile s î n t aproape identice.

Motivarea alegerii lu i Constantin Mai departe Grecianu scrie că

Ur:rr. rază ccnsfăf u irca boierilor Mcartea lu i Şerban Vo d ă surve­

1 Magaz in istoric p entru Dacia , V, p . 93, r. 9-11.

Numai din acest început de punere faţă în faţă a faptelor din

Istoriile lui Radu Popescu scriu în legătură cu acest fapt :

Istoria Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 pînă la martie

Popescu care se pot uşor afla cercetÎnd ediţia critică.

Istoria Ţării Romîneşti de la oc­ R a d u P o p e s c u

„După aceasta n-au trecut multă „Cîţiva a n i dar trecînd cu această

Expunerea Istoriei Ţării Romîneşti de la octombrie 1688 p înă

1 Magazin istoric p entru Dacia, V , p . 168 r . 23- 31.

Ca fond expunerea din Istorie e identică aceleia din Istoriile

1 Magazin istoric pentru D acia V, p. 1 6 8 r. 31 p 169 - . r. 1 2 .

' Mag. ist . , IV, p . 2 2 , r . 1 7 - 2 1 .

Autorul Istoriei Ţării Romîneşti d e l a octombrie 1688 pînă la

1 Magazin istoric p entru D acia V, p . 1 7 0 , r . 1 - 8 .

3 - I storia Ţării Romîneştl X XXIII

Popescu, vornicul. Constantin Giurescu a

celorlalţi învăţaţi romîni în această chestiune sînt fie de partea

1 S c a r I a t S t r u ţ e a n u, Doi umanişti . . . tn rev. „ Ramuri"

restituie ceea ce a luat p e nedrept, dar clucerul nici nu vrea să

1 Se indică pagina şi r îndul din „ Magaz inul istoric pentru D acia"

V, u nde se află textul tipărit şi apo i lectura greşită şi lectura exactă

106 r . 1 7 scriitoriul - pisariul ; p . 107 r . 1 fiiul - sin ; p . 111 r.

crăia pînă acum ; p . 157 r. 19 au cum zic - acum zic ; p . 163

r. 26 pace cu toţi au - pace cu toţi înprejurenii au ; p . 166 r. 3

Hatmanul, la frate său Mihai Vodă ; p . 178 r . 8 Boctasi - Bocteş ;

- jăcaş ; p . 182 r. 9 Stolnicul Costandin - Postelnicul Costandin ;

cuvintelor, dacă astăzi aceste cuvinte se scriu cu -î-, am scris

Pentru că izvoarele folosite sînt publicate în diferite volume

Multe şi vrednice de auzit istorii sînt de faptele ce s-au întim­

Ms S începînd cu p . 3 , r.1 pînă la p . 7 , r. 9 , l a cuvintele � bine ştiţi toţi

1 Domniea] domnia A, domnie L voevod] Voevod Basarab A,Vodă Brăn­

1 - 2 Radu Popescu 82 r . 1 0 3 - 5 Grec ianu 7 r . 1 2 - r . 1 6 , 8 r .1-r. 3 .

agalari turci şi aduseră şi pre părintele D ionisie patriiarhul Ţarigradulu i

t să facă] ca să facă L pune] puniL este] laste A ,esti L să2om. L 2

40 delungarea AL vrearn ii]vremii AL pot] poati L 9 sfătuească]sfătu iască L

Dupe aceea purceseră cu domnul lor la curtea d o mnească , eşind l nna­

8-9 Grecianu 8 r . 1 1 , 10 r . 4-r . 5, 11 r. 2 .

1 aleseră]aleaseră A , aleasă L Brăncoveaanul L să l e ]să l i L 2 rădi­

domnia şi continuă cu o serie de amănunte CJii şi atrăgătoare din dom

ca autorul anonim să-şi re<,Jerse toată ura împotrfoa boierilor Canta

Radu Popescu se folosesc altfel decît în această Istorie cunoştin

Istoria Ţării Romlneşti de la oc G r e c ia n u

Ur:rr. rază ccnsfăf u irca boierilor Mcartea lu i Şerban Vo d ă surve

Istoria Ţării Romîneşti de la oc R a d u P o p e s c u

Multe şi vrednice de auzit istorii sînt de faptele ce s-au întim

1 Domniea] domnia A, domnie L voevod] Voevod Basarab A,Vodă Brăn

Dupe aceea purceseră cu domnul lor la curtea d o mnească , eşind l nna

1 aleseră]aleaseră A , aleasă L Brăncoveaanul L să l e ]să l i L 2 rădi

'1 - 6 Grecianu 1 2 r. 2-r. 7 15-1 8 Grecianu 1 2 r. 3-r. 5, Radu Po

1 - 6 Grec ianu 24 r . 1 - r . 1 5 , nadu Popescu 85 r . 6-r. 1 2 7-8 Gre

1 să om. B d inna intea]denna intea A, dinaintea L, înna intea S într-a