lor

după cum 0 atestă carențele

biologică mare, lipsa niacinei
poate
sunt substanțecu 0 valoare poate cauza orbire, că
Vitaminele
exemplu: deficiența de vitamină A oaselor etc. Vitamina C nu numai
din organism.mintale, a vitaminei D întârzierea creșterii
De mod
împotriva unor forme de cancer. în
determinaboli pare să protejeze organismul împotriva bolilor cardiovasculare.
dar
previnescorbutul, are efecte favorabile în protecția integrale cereale este
foarte
vitamina E și boabe de
similar, multe vegetale, fructe
O dietă care include
acestor vitamine.
importantă în aportul

VITAMINELE HIDROSOLUBILE

găsesc în compartimentulapos al hranei. După absorbție

Vitaminelehidrosolubile controlează sângele ce-i străbate, detectează și înlătură
se
Rinichii care
ajung direct în sânge.
excesul de vitamine
hidrosolubile.
fi distruse în timpul depozitării și al gătitului, în special
Vitaminelehidrosolubilepot fi distrusă și de razele ultraviolete iar
Riboflavina poate
tiamina,riboflavinași vitamina C.
oxigenul disffuge vitamina C.

VITAMINABł-tiamina
faptul că în urma
Tiaminareglează utilizarea energetică a glucozei, ceea ce explică
are un metabolism
carențeisale apar repercusiuni neurologice severe, deoarece țesutul nervos
aproapeexclusiv gluco-dependent. Deoarece nu există depozite de tiamină
în organism,
necesitățileacesteia trebuie să fie satisfăcute prin aport nutrițional zilnic.

Metabolismul

Absorbțiatiaminei se face în special în duoden și intestinul subțire proximal, printr-un

transportactiv, contra unui gradient de concentrație. Există de asemenea, un proces de
difuziunepasivă când transportul activ este saturat. Absorbția activă maximă este de 8-15
mg/zi.
Aceastăvitaminăeste fosforilatăîn mucoasa intestinală la început în TPP, care este
convertităulterior în TTP. În timp ce TPP intervine în special ca și coenzimă, TTP-ul ar
interveni ca neuro-transmițător.
Tiaminacirculă sub formă fosforilată 75 % și sub formă liberă 25 %. Concentrația sa
variază după compartimente:
• 20-60 gg/l în ser;
• 3-10 gg/l în lichidul cefalo-rahidian;
• 80 gg/l în eritrocite;
• mai mult de 600 pg/l în leucocite.

59
 țesuturile având o concentrație mai importantă în fi
în toate
Tiaminadifuzează
rinichi și inimă. degradare ai vitaminei se efectuează pe cale renală,
de ore în funcție de
Eliminareaprodușilor Excreția urinară este de 1 mg/24
creier,
deosebită.
avândo importanță

Rolul fiziologic
esențial la decarboxilarea oxidativă
vitamina participă în mod
Sub formă de TPP, și a alfacetoacizilorce provin
din transaminarea
piruvatului,a alfacetoglutaratului nu este legat în manieră covalentă cu
ramificați.Este important de a nota că Ț PP
ceea ce face posibilă o competiție
acizilor a diferitelor enzime
enzimelesale, este disociabil,
TPP.
intervin complexe multienzimatice cu numeroși
În decarboxilareaoxidativă
dehidrogenază (PDH) care decarboxilează acidul piruvic
Modelul este complexul piruvat prima enzimă piruvat decarboxilaza este
acetil-CoA.În acest complex multienzimatic,
la eliberarea unei molecule de C02, cu formarea
dependentăde tiamină. Această reacție duce
complex multienzimatîc identic catalizea7Ă
unei acetaldehideactivată, fixată pe TPP. Un succinil-CoA, În ciclul Krebs.
decarboxilareaoxidativă a acidului alfa cetoglutaric În
joacă un rol esențialîn
TPP este de asemenea o coenzimă a transcetolazclor, care
degradareaglucidelor, pe calea pentozelor, în hematii.

Deficitul de tiamină

Sursa energetică majoră a SNC este glucoza și metabolisłnul eevebral reprezintă

aproape 65 % din metabolismul de bază la sugar. Pe măsură liamma este implicată în
metabolismulaerob și anaerob al glucidelor, nu este surprinzător că sistemul nervos este
deosebit de vulnerabil în caz de deficit al acestei vitamine. Este că tiamina fonhă
de TTP joacă un rol important în funcția membranelor excitabile în generarea polențK11elor
transmembranare, în axolemă și teaca Schwann.
Simptomele carenței comportă o alterare a stării generale eu astenie, anorexie, Pierdere
în greutate,o neuropatieperiferică și tulburări psihice (depresłe, iritabilitate, tulburăn de
memorie).
Aspectul cel mai actual al acestor carențe vitałnimce ilusîrat prin carențele în
tiamină în timpul nutriției parenterale exclusive, adaos de Bl. Se poate instala
coma, cu hipertonie extrapiramidală, tahicardie sinusală și hipevventllațîe.
Sugarii hrăniți exclusiv pe cale parenterală pot dezvolta o acidulă lactică severă,
regresivă la administrarea dozelor forte de vitamină Bl.

Boli metabolice tiamin-dependenîc

Există boli ereditare excepționale, a căror simptome clinice și biologice la
administrarea de doze masive de tiamină. Este vorba de leucinoză, acidoza
congenitală, sindromul Leigh, anemia megaloblasțîcă tiamin-dependenťa.

Metodele de dozaj direct

Metodele de dozaj direct comportă metoda microbiologică și metoda spectî(k

fluorometrică. Dozarea indirectă se bazează pe măsurarea activității transcetoțaŁei
Alături de aceste metode, se poate recurge la explorarea fiancționalâ a statusului
vitaminic, prin evaluarea lactatului, piruvatuluî și a rapoartelor lor în plascră.

60
piruvicemia cu hiperlactemia și rapoartele lactat]piruvat normale sau reduse pot fi considerate
ca indicații ale unci posibile carențe în vitamină Bl. Totuși, carența în tiamină este testată
terapeutic.

Necesarul nutrițional și sursele naturale

Tiamina este furnizată în mod esențial de boabele de cereale, pâinea neagră, drojdia de
bere, soia. Aporturile de origine animală sub formă de carne, ouă, lapte (laptele de mamă 0,18
mg/l, laptele de vacă 0,44 mg/l), pește (aproximativ 30 % din ingestă). Fructele și legumele
verzi sunt sărace în tiamină (10-20 % din ingestă), dar leguminoasele sunt bogate.
Necesarul minim este de 0,5 mg / 1000 kcal de aport zilnic pe cale orală. Aporturile
recomandate sunt de I mg/zi pentru adult. Regimurile bogate în glucide cresc necesarul în
vitamină Bl. Această considerație trebuie luată în seamă la subiecții alimentați exclusiv pe
cale parenterală, care primesc toate caloriile sub formă de glucide. Necesitățile sunt crescute
în timpul sarcinii și alăptării, la sugari și în caz de hipermetabolism.

VITAMINABrriboflavina
Riboflavinaeste precursorul a două coenzimecare dețin un rol major în reacțiile de
oxido-reducere ale organismului: flavin adenin dinucleotid (FAD) și flavin mononucleotid
(FMN). FMN-ul provine din riboflavină prin adăugarea unui radical fosfat ce provine din
ATP. FAD derivă din FMN prin combinare cu a doua moleculă de ATP.

Metabolismul
intestinului, după un
Absorbția vitaminei 132se realizează în partea superioară a său și rolul
mecanism puțin elucidat. Secunosc unele lucruri despre mecanismul transportului
este crescută când
fosforilării, dar se presupune că acest transpolt este saturabil și că absorbția
FMN este inclus în hrană.
formă legată cu proteinele plasmatice,
După absorbție, vitamina circulă în special sub
este de 30-40 yg/l de ser.
În special cu albumina. Concentrația de riboflavină circulantă
Excreția urinară este de 0,25-1,25 mgQ4 h
Excreția se face prin urină și materii fecale.
aduce 2-3 mg/zi de vitamină B2. Vitainina B2este convertită în special
când regimul alimentar
și FAD, care au o afinitate mare pentru apoenzimele lor, Aceastg
În cele două coenzime, FMN
în IS în În sâogŕ&